Ce cal de bătaie ar mai avea cine‑ matograful modern fără trafic de ...

10
să câştige surprinzător în coerenţă
narativă. Filmul său începe ca
„Elephant“, dar continuă ca Rosetta,
într‑un conflict care‑i configurează
originalitatea, alternând planuri fixe
cu filmări înfrigurate ale camerei mo‑
bile. Admirabil jucat de întreg ansam‑
blul, filmul s‑a impus atenţiei din a
doua zi a premierei sale la Cannes O7
şi, printr‑un efect de avalanşă, s‑a
menţinut în topul competiţiei până în
finalul în care şi‑a cucerit, imparabil,
Palme d’Or şi Pr. FIPRESCI (decer‑
nat cu unanimitate de voturi).“ Film
convingător, riguros şi şocant, fără
staruri şi cu mijloace materiale redu‑
se...“ (Il Mesagero), „Are un simţ al
tensiunii şi o amploare a cadrului ab‑
solut siderantă“ (Liberation);
„Pasionat de cinema, pasionat de rea‑
litate!“ (El Pais); „Film şoc al
României!“ (La Republica). Pr. pt. cel
mai bun film european în 2007. Un
succes triumfal care poate reprezenta
şi un moment de criză pt. cineast:
„Acum pot avea bani pt. viitorul film,
dar banii nu aduc şi o poveste bună.
(...) Visez uneori că pot fi un perfect
anonim de stradă...”
4th floor, the
/Etajul al patrulea/
*** , r. Josh Klausner,
i. Juliette Lewis, William Hurt.
O tânără decoratoare a moştenit un
fermecător apartament în New
Yorkul supraaglomerat. E încântată
de şansă, deşi tot mai şocată de ex‑
centricitatea vecinilor ei. Mai ales
de octogenara de dedesubt, fiinţă
malefică, bună de înveninat viaţa,
care i‑a declarat război.
→ Să faci dintr‑o intrigă de comedie,
pretext convingător de horror e o
performanţă. Slujindu‑se de argu‑
mentele stilului expresionist, Klausner
o izbuteşte asigurând crescendo în
tensiune, mister incitator şi, perma‑
nent, imprevizibil. Temperamentul
maladiv al protagonistei domină, bi‑
nefăcător, întreg ansamblul.
6tH DaY
/Ziua a 6‑a/
* , r. Roger Spottiswoode,
i. Arnold Schwarzenegger, Tony Goldwin.
Întorcându‑se într‑o zi de la lucru
pentru a sufla în lumânările tortului
aniversar, pilotul de elicoptere
Adam descoperă că sărbătoarea fa‑
miliei a şi început şi că, în casă, o
sosie a sa primeşte felicitările. Cu
toate că, în era ingineriei genetice,
legea interzice formal omului de a
repeta, în laborator, performanţa
„zilei a 6‑a“, în care demiurgul l‑a
creat pe om, un afacerist fără scru‑
pule îşi foloseşte propria tehnologie
pentru clonarea unor fiinţe umane
care i se supun fără şovăială.
→ S.F. marcat de sărăcie, în deviz şi în
idei. Efectele speciale sunt banale şi
artificioase, montajul, „postmodern“,
la limita inconprehensibilităţii, vizi‑
unea scenografică a viitorului (apro‑
piat), mecanicistă. Pe alocuri, rare
idei bune ajung la public: „amanta
virtuală“, fermecător jucată de
Jennifer Gareis cu o aură de hologra‑
mă, şi sinistra păpuşă Sym‑Pal, care
imită tot ceea ce face şi spune un co‑
pil, dar fără creativitate.
8 femmes
*** , r. François Ozon,
i. Danielle Darrieux, Catherine
Deneuve, Isabelle Huppert, Emanuelle
Béart, Fanny Ardant, Virignie Ledoyen,
Ludivine Sagnier, Firmine Richard
(urs arg. întregului ansamblu „pentru
contribuţie individuală“!!!)
Într‑o zi, capul familiei terorizat
de cele opt femei din jurul său, e
găsit înjunghiat în pat. Care dintre
ele e ucigaşa?
→ Rem. după o piesă de Robert Thomas
folosită şi de Hitchcock. Un film fără
bărbaţi în care cele opt femei îşi fac
apariţia pe rând, în spaţiul care le este
rezervat, începând cu Darrieux în că‑
rucior de invalidă. Apoi filmul se de‑
rulează convenţional şi decorativ, pre‑
meditat roz. Ozon îmbină Agatha
Christie cu „Văduva veselă“, pigmen‑
tând enigma poliţistă cu depoziţii
muzicale, şlagăre cântate cândva de
marii şansonetişti ai Parisului.
Modelul este, evident, „On connait la
chanson!“ De fapt, o ingenioasă opera‑
ţiune de marketing în care sunt scoase
la vânzare vedetele filmului francez,
trei generaţii din trei epoci diferite, în‑
tr‑un cadru „democratic“ în care reali‑
zatorul le asigură fiecăreia spaţiu
propriu de desfăşurare, metodă pe care
mezina echipei, Sagnier, a definit‑o ca
pe o „terapie de grup“.
8 1/2 Women
* , r. Peter Greenaway,
i. John Standing, Toni Colette.
La moartea soţiei, un bogat om de
afaceri elveţian, suferă o prăbuşire
morală. Alarmat, fiul decide să‑l
consoleze iniţiindu‑l, la început,
în filmele lui Fellini, apoi trezin‑
du‑i apetitul pentru perversiuni
sexuale. Instruirea, balansând ge‑
D I C ţ I o N a R u N I V E R S a l D E f I l M E
4th FLOOR 12 MONKEYS
ografic şi cultural între Kyoto şi
Geneva, debutează cu o partidă
de pederastie filo‑paternelă, con‑
tinuând cu o partuză.
→ Fellini şi Freud, sexul şi Japonia ser‑
vesc de cireşe pe tortul extravagantului
regizor britanic. Rezultatul e la nivelul
autorului: scabros, provocator şi su‑
perficial. Vidul e năclăit de referinţe
culturale şi pretinse trimiteri la opere
celebre, dintre care cea la 8 1/2 al lui
Fellini e de‑a dreptul insolentă.
„Speram să împrumut tonul ironic
şi imaginarul filmului lui Fellini –
s‑a justificat autorul la întâlnirea cu
presa de la Cannes, definindu‑şi opera
ca pe „o comedie neagră laconică“ şi
continuând: Filmul meu se vrea doar
un modest omagiu la 8 1/2.“ Omagiul
constă într‑o defilare de femei şi per‑
versiuni, devorată de un estetism dez‑
gustător în gratuitatea sa.
9 songs
o , r. Michael
Winterbottom, i. Margo Stilley,
Kieran O’Brien.
Lisa, o americancă băieţoasă şi
Matt, un englez iubăreţ se întâl‑
nesc la un concert al formaţiei
Rebel Motorcycle Club, se plac şi
„şi‑o trag în draci“!
→ Filmul e improvizat pe o structură
dramatică repetitivă: piesa muzicală
cu pigment accentuat ca în reportajele
TV, dar cu text protestatar
(„Minciuna ne înconjoară, ea sufocă
adevărul“ etc.). apoi cadru intim cu
preludii amoroase în care se învesteşte
oare ce fantezie urmat de câte o scenă
explicită de sex cinstit în poziţii şi cli‑
mate diferite urmat de un cadru neu‑
tru (zborul transarctic însoţit de in‑
formaţii eseistice sau un joc de societate)
care să restituie aerul de trăire surprin‑
să pe viu. Scabroşenii provocatoare
demne de „cinematograful auctorial de
artă“ promovat în festivaluri (Toronto,
San Sebastian, Dinard, Montreal,
Salonic, Taipei etc. etc.), „cunnlings“,
felaţii, ejaculări, nimic dramatic, ni‑
mic emoţional. Cei cărora le place să‑i
vadă pe alţii făcând sex vor jubila.
10 tHings i Hate about You
/10 chestii care nu‑mi plac la tine/
o , r. Gil Junger, i. Heath
Ledger, Julia Stiles.
Gemenele Stratford sunt faimoase
în liceu fiindcă pe cât e Bianca de
frumuşică şi prietenoasă, pe atât e
Cat de adevărată scorpie. Asaltul
băieţilor stârniţi de Bianca e respins
mereu sub pretextul invocat de tată
ca surorile să iasă la petreceri îm‑
preună, încât adoratorii celei blânde
sunt gata să mituiască pretendenţi
pentru Cat cea îndărătnică.
→ „Modernizare“ fără haz a cărei trivi‑
alitate e senin revendicată de la
Shakespeare. Bietul Petrucchio declară
despre Cat că „îi miros sfârcurile a
bere!“ – şi‑i desenează rivalului Joey un
falus pe obraz, în timp ce un altul se
plânge că steroizii „îi afectează scula!“,
iar Kat consideră balul „un ritual pen‑
tru împerechiere“. Pt. trimiteri tema‑
tice v. La bisbetica domata.
10 to miDnigHt
/10 minute până la miezul nopţii/
*** , r. J. Lee‑Thompson,
i. Charles Bronson, Andrew Stevens.
Un pervers îşi ucide, într‑un parc,
colega fiindcă a răspuns negativ
ofertei sale sexuale. Comisarul
Kessler îi ia urma.
→ Thriller captivant chiar din prologul
desfăşurat într‑o sală de cinema, unde
viitorul asasin „agaţă“ două fete nu‑
mai pentru a‑şi asigura alibiul, apoi
iese pe geamul W.C.‑ului spre a‑şi co‑
mite „numărul“, şi se întoarce.
10:30 P.m. summer
/10:30 p.m. vara/
** , r. Jules Dassin,
i. Melina Mercouri, Romy Schneider,
Peter Finch.
Un englez cu soţia şi cea mai bună
prietenă a acesteia fac o excursie
în Spania, participând, fără să
vrea, la hăituirea autorului unei
crime pasionale.
→ Vizualizarea unui roman de
Margueritte Duras într‑o atmosferă
de erotism intens. Furtuni pasionale
refulate într‑o moleşeală antonioniană
cu un clar‑obscur ca o năzărire.
12 monKeYs
/armata celor 12 maimuţe/
**** , r. Terry Gilliam,
i. Bruce Willis, Brad Pitt.
În 2035, omenirea îşi trăieşte ulti‑
mele clipe. Puţinii supravieţuitori
ai unei epidemii virale de origine
necunoscută îl proiectează în tre‑
cut pe ocnaşul Cole, pentru a des‑
coperi cauzele catastrofei. Maşina
timpului încurcă însă destinaţia
şi cobaiul uman rătăceşte prin
timp până întâlneşte o psihiatră
care se avântă alături de el împo‑
triva unei organizaţii subversive
ecologiste conduse de fiul psiho‑
pat al unui magnat industrial.