<strong>Salvatorii</strong> maramureşeniPaginile SPecialiştilorIncendiul anuluiPrim adj. al insp. şef, mr. drd. ing. Ioniţă SîrbOfiţer specialist I, mr. Ioan MureşanÎn 8 aprilie 2008, la o clădire aparţinând SCTAPARO SRL, situată la intrarea dinspre Baia Mareîn oraşul Târgu Lăpuş, s-a declanşat unul dintre celemai violente şi extinse incendii la care au participatvreodată pompierii din judeţul nostru. Flăcările audevastat întreaga suprafaţă a halei de producţie, adicăpeste 12.000 de metri pătraţi, iar coloana de fum aputut fi zărită de la câteva zeci de kilomet ri distanţă.Ce a generat un asemenea incendiu, care sunt cauzeleintensităţii deosebite a arderii, precum şi modul încare s-a acţionat pentr u localizarea şi lichidarea lui,aflaţi din următoareaANALIZĂ DE CAZ:RELAŢIILE ÎNTRE GENERAREA,STRATIFICAREA ŞI EVACUAREAPRODUSELOR DE ARDERELA INCENDII ÎN SPAŢII ÎNCHISEINTRODuCEREIncendiile care se dezvoltă în spaţii închise sunt însoţitede degajarea unor produse de ardere – fum, funingine, gazearse etc. Aceste produse de ardere pun în pericol viaţa utilizatoriloraflaţi în clădirile afectate, influenţează evoluţiaincendiului şi răspunsul în ansamblu al clădirii, îngreuneazăsau fac imposibilă intervenţia rapidă a pompierilor şi auefecte negative asupra mediului.Ca urmare, evacuarea produselor de ardere ale unuiincendiu, care se produce în interiorul unei construcţii,reprezintă o preocupare majoră în proiectarea şi exploatareaconstrucţiilor. Desfumarea este concepută ca ansambluloperaţiilor şi acţiunilor pentru reducerea dezvoltării şi apoievacuarea produselor de ardere.CERCETĂRI ExPERIMENTALE PRIvIND RELAţIADE STRATIFICARE A PRODuSELORDE ARDERE şI DESFuMAREAnaliza oricărui incendiu de mare amploare scoate în evidenţăimportanţa stratificării produselor de ardere înîncăperi închise pentru aprecierea răspunsului la foc a construcţieiîn ansamblu. În cele ce urmează se vor prezentaunele dintre rezultatele cercetărilor experimentale semnalateîn literatura de specialitate.Parametrii urmăriţi au fost: înălţimea de echilibru înstrati ficarea produselor de ardere, grosimea stratului în carese localizează fumul şi gazele arse, repartiţia temperaturii înacest strat, precum şi variaţia acestora în timp, pentru focarede putere şi geometrie date, poziţionate diferit în raport cudeschiderea de desfumare şi pentru diferite debite dedesfumar e mecanică. Experimentele au relevat următoareleconcluzii:u în general, înălţimea de stratificare este mai joasă decâtînălţimea deschiderii pentru alimentarea cu aer proaspăt;u dacă înălţimea deschiderii de aer proaspăt este mare, oparte din produsele de ardere ies prin această deschidere;u în cazul în care focarul se află sub deschiderea de desfumare,limita de separare dintre stratul cald şi stratul rece este destulde bine marcată;u descentrarea focarului în raport cu deschiderea de desfumareşi cu deschiderea de aspiraţie a aerului proaspăt determină omişcare de rotaţie a stratului de aer cald, cu viteza de ordinul a 4rotaţii/min., influenţate în parte şi de circulaţia aerului proaspăt;u o parte din aerul proaspăt trece direct de la deschidereade aspiraţie către deschiderea de desfumare, fără a mai intra în contactcu focarul;10
<strong>Salvatorii</strong> maramureşeniPaginile SPecialiştiloru limita de separaţie între stratul de aer rece şi stratul de aercald conţinând produsele de ardere este netă în cazul centrării focardeschiderede evacuare şi mai puţin netă, prezentând zone de tran -ziţie de 2-3 m, în cazul descentrării focar-deschidere de evacuare;u cantitatea de energie evacuată prin deschiderea de desfumareeste relativ mare atunci când focarul este centrat cu deschi de -rea şi scade considerabil în cazul descentrării, indiferent de putereafocarului;u viteza de aspiraţie mărită a instalaţiei de desfumare determină,mai ales în cazul poziţionărilor focar-deschidere de evacuaredescentrate, un efect de străpungere (de gâtuire) a stratului de aercald, diminuând astfel debitul de produse de ardere evacuate, decieficacitatea instalaţiei de desfumare.ambalarea mobilierului, magazii pentru materii prime(burete, feronerii), spaţii administrative (birouri) etc., compartimentelediverselor spaţii făcându-se cu elemente provizorii(pereţi PAL). Aceste noi destinaţii erau cu titlu provizoriupână la finalizarea halei vecine.uN INCENDIu Cu MuLTE ÎNvĂţĂMINTEÎn data de 8.04.2008 a izbucnit un incendiu violent într-oclădirea a SC TAPARO SRL, situată în extravilanul localităţiiTârgu Lăpuş, pe DJ 182, la aproximativ 3 km de localitate.Hala făcea parte dintr-un viitor ansamblu de producţie şi dedepozitare mobilier (canapele şi fotolii). Incendiul s-adeclanşat şi s-a dezvoltat în hala H1, în partea opusă accesuluiprincipal al clădirii, în zona magaziei de poliuretan (burete).Hala H1 a fost executată în baza proiectului, proiectulavând destinaţia de „Hală depozitare mobilier”.a) principalele caracteristici ale construcţiei (extras dinproiect):- aria construită 12.009 mp;- regim de înălţime P h max – 9,80 m;- depozit fără stive înalte;- gradul de rezistenţă la foc III;- categoria de pericol de incendiu «C» (BE 2) ;- densitatea sarcinii termice q S- 241/MJ/mp ;- structura constructivă – cadre metalice termoprotejate(stâlpi şi grinzi), închideri exterioare (perimetrale) dinpanouri tablă cu izolaţie metalică (tablă cutată) cu termoizolaţiedin vată minerală.b) procesul tehnologic – deşi proiectul a stabilit funcţiu -nea de bază de hală pentru depozitare mobilier, din dispo -ziţia administratorului societăţii, construcţiei i s-au dat şi altedestinaţii, respectiv producţie mobilier (canapele şi fotolii),Hala H1 a funcţionat câteva luni atât ca hală de producţiecât şi ca hală de depozitare, deşi o parte din lucrările deinvestiţii (inclusiv unele cu rol PSI) nu erau finalizate.Conform documentaţiei tehnice hala H1 (de depozitare)avea stabilite măsurile de securitate la incendiu specifice destinaţieiproiectate după cum urmează:- rezervă de apă de incendiu 375 mc – lucrare nefinalizatăla data incendiului, rezerva fiind gândită din mai multe rezervoaresemiîngropate, rezervoarele au fost comandate, unele au şisosit la beneficiar. Cu titlu provizoriu până la realizarea rezerveide apă proiectate, la obiectiv erau 2 rezer voare (din recuperăripeco) de aproximativ 10 mc;- staţie de pompare - neexecutată la data produceriiincendiilor; pompele au fost achiziţionate aflându-se în curteaobiectivului;- reţea exterioară şi interioară prevăzute cu hidranţi - executatăîn proporţie de 80%, dar fără racorduri la sursa de apă şifără accesorii;- instalaţie interioară de stingere tip sprinkler executatăîn proporţie de 90% (lucrările erau în execuţie şi la momentulincendiului) neracordată la sursa de apă şi fără ACS-uri;- trape de evacuare a fumului montate în acoperişulclădirii: funcţionale;- instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului: funcţională;- instalaţie de iluminat de siguranţă pentru marcareahidranţilor şi pentru evacuare: funcţională;- termoprotecţia structurilor metalice - nerealizată,lucrare aflată în faza de contractare;- instalaţie de detecţie şi semnalizare incendii – nerea -lizate, aflate în faza de contractare;- mijloace de stingere portabile (stingătoare cu probleme),funcţionale în număr de aproximativ 90 bucăţi. Din decizia conduceriisocietăţii în hală îşi desfăşura activitatea un SPSCreprezentat de un pompier de serviciu (fără utilaj de stingere);- Neracordarea lucrărilor de bază ale intervenţiei cumăsurile /echipamentele de protecţie la foc aferente construcţieiau făcut obiectul unor analize ISU-beneficiar-constructor (asistenţătehnică, modificări de soluţii tehnice etc.).11