Salvatorii Maramureseni

Salvatorii maramureşeniPregătirea PsihologicăMajoritatea manifestărilor prezentate mai sus suntdeclanşate de prezenţa crescândă de adrenalină în sânge.Nivelul producţiei de catecolamine în condiţii de stres este ocaracteristică individuală dependentă de reactivitatea între -gului sistem endocrin şi de influenţele reciproce pe care el leexercită şi resimte în raport cu sistemul nervos central. Acestaspect este des întâlnit în sportul de performanţă, la sportiviicu mari disponibilităţi fizice pentru efort, care nu ajungniciodată pe podium, căci „teama de eşec” combinată cu„teama de adversar” domină comportamentul lor în concurs.În lumea sportului există posibilitatea educării curajului(pregătirea psihologică) prin crearea unui fond de cunoştinţereferitoare la părţile slabe ale adversarului precum şi latehnicile şi tacticile cu care poate fi învins. Dacă aceastăpregătire nu dă foloase, se renunţă la solicitarea sportivuluipentru marile competiţii.În activitatea pompie -rilor militari monitori -zarea comportamentuluiîn situaţii de risc majoreste practic imposibilă,deoarece evenimentele custres major nu pot fianticipate, nu pot fi simulateşi nici ordonate întrepte ascendente dupărisc. Şi-atunci, ce rămânede făcut?Soluţia constă în aplicareaunei selecţiiriguroa se, dură chiar, aviitorilor pompieri, dupăcriterii psihologice şibiologice din care să nulipsească analizele amănunţiteşi relevante asupra reacţiei hormonale endocrine lastres. De asemenea, se impun cercetări de specialitate, aprofundate,asupra modif icărilor cauzate de înaintarea în vârstăîn reacţia endocrină şi implicit, psihoafectivă la repetabilitateafactorilor puternic stresanţi.O linie de acţiune sigură în sensul influenţei pozitiveasupra capacităţii de răspuns optim la situaţii riscante esteoferită de capacitatea superioară a comandanţilor cu priceperi,deprinderi, calităţi şi cunoştinţe care să-i facă apţi deadaptare rapidă şi optimă la stres.Un moment crucial în evoluţia pozitivă sau negativă aunei intervenţii în condiţii de mare risc este evaluareasituaţi ei. Rolul decisiv în evaluarea situaţiei riscante îl ocupăbalanţa de puteri dintre stimulii primiţi şi de resursele personalede răspuns la stres.Această balanţă măsoară în mod subiectiv încrederea înforţele proprii când pericolul este iminent şi extrem. Pentruo persoană, o situaţie devine ameninţătoare atunci cândpoate frustra anumite necesităţi personale.Orientarea apărării spre atac sau spre cedare într-o situa -ţie riscantă depinde deci de factorii conjuncturali şi deansamblul capacităţilor personalităţii ameninţate.Dintre factorii conjuncturali care arbitrează raportul deforţe amintim:— intensitatea fizică şi emoţională a pericolului imediat(explozii, cadavre, noxe etc.);— prezenţa sau absenţa tehnicii de intervenţie adecvate(utilaje performante, echipament de protecţie etc.);— condiţiile mediului ambiant (temperaturi externe,precipit aţi etc.);— prezenţa adeseori nedorită şi periculoasă a unor victim efurioase, exaltate sau contradictorii în comportament.Comportamentul comandantului în timpul intervenţieicu grad maxim de risc, care îi pune viaţa sau capacitateapsihoprofe sională în joc, este puternic influenţată de:— numărul succeselor profesionale acumulate în intervenţiiledificile anterioare;— starea de sănătatepsihofizică de moment;— nivelul de momenta dezvoltării calităţilorfizice: forţă, viteză, rezistenţăşi îndemânare decare depinde direct capa -citatea personală deimplicare în intervenţie,când este necesar;— nivelul şi naturaefectelor dezastrului carea afectat familia comandantuluisau a unora dintresubordonaţii săi.Nu trebuie să subestimămdeterminarea ge -ne tică a comportamentului.Psihologii Ceauşu şiCristescu au sesizat căsubiecţii cu o frecvenţă mare a ritmului alfa sunt capabili decomportamente dominante de angajare şi luciditate în faţapericolelor în timp ce aceia cu frecvenţă alfa scăzută sunt dispuşila cedare, abandon, fugă.Factorii amintiţi mai sus (externi şi interni) influenţează înmod sigur capacitatea de adaptare la stres şi valoarea deci -ziilor comandanţilor. Calităţile înăscute (psihice, fizice, endo -crine) şi probitatea profesională dobândită prin pregătirea despecialitate îl capacitează pe ofiţer cu posibilităţi optime deadaptare la stres major.În final reamintim o idee cu valoare de principiu –pregătirea profesională şi fizică nu pot fi abordate episodic(numai în timpul şcolarizării), ci în mod deliberat, permanentşi conştient-activ căci efectele benefice ale pregătirii sereflectă deci şi în comportamentul spontan determinat desituaţii iminente de risc major din viaţa pompierilor.Acest studiu se vrea a fi un semnal de alarmă pentru ceiimplicaţi în pregătirea pentru activitatea riscantă şi periculoasăa pompierilor. Considerăm că, în acest moment, reu şitaprofesio nală a pompierilor necesită preocupări şi măsuriconjugate (pregătire, echipament, tehnică, refacere-odihnămedicaţie) de protecţie maximă şi permanentă.17