Lucrare practică 1 (format .pdf, 2,6 Mb)

Nivelmentul geometric. Pentru calcularea altitudinii prin acest procedeuavem nevoie de două instrumente: nivelă (fig. 29) şi miră topografică (fig. 17).Nivela este un instrument optic, prevăzut cu o lunetă topografică care sepoate roti doar în plan orizontal. Cu ajutorul lunetei se citeşte înălţimea de pe miră,aflată în punctul pentru care dorim să determinăm altitudinea.Fig. 29. NivelăFig. 30. Nivelment geometric de mijloc şi de capătNivelmentul geometric poate fi: de capăt sau de mijloc.Nivelmentul geometric de capăt (fig. 30) se bazează pe faptul că altitudineapunctului B din teren este egală cu altitudinea punctului A, în care am făcut staţie cunivela, plus ∆H. ∆H este diferenţa de nivel dintre punctele B şi A, şi se calculeazăscăzând din valoarea înălţimii pe trepied a nivelei valoarea citită pe miră în punctul B.Nivelmentul geometric de mijloc (fig 30); în acest caz se face staţie cunivela la mijlocul aliniamentului dintre punctele A şi B. ∆H va fi egal cu valoareacitită pe mira din A minus valoarea citită pe mira din B.Nivelmentul trigonometric (fig. 31) se bazează pe faptul că, ştiindaltitudinea punctului de staţie şi panta terenului, putem determina ∆H şi apoialtitudinea punctului în care se află mira. Între punctele A şi B se formează ipotenuzaunui triunghi dreptunghic în care cunoaştem lungimea AB şi unghiul de pantă α.Diferenţa de nivel dintre A şi B este dată de formula (fig. 31): ∆Z = sin α × AB.Altitudinea punctului B este egală cu altitudinea punctului A plus ∆Z.Nivelmentul barometric se bazează pe relaţia care există între presiuneatmosferică şi altitudine, cunoscut fiind faptul că presiunea atmosferică creşte cândaltitudinea scade şi invers.În topografie, nivelmentul barometric se efectuează cu ajutorul altimetrelor(fig. 32, 33) care funcţionează pe principiul enunţat mai sus. La măsurarea altitudinii16