Lucrare practica 6 (format .pdf)

Adâncimea de situare a unui orizont sau caracter diagnosticÎn definiţiile diferitelor secvenţe de sol apar frecvent menţionate condiţiile deadâncime la care sunt prezente unele caractere. Când condiţia de adâncime nu estespecificată, elementul diagnostic respectiv se extinde pe întreaga secţiune de control.Culoarea soluluiNuanţele, valorile şi cromele orizonturilor de sol A, E, B şi C, exprimate însistemul Munsell, sunt folosite drept caracter diagnostic calitativ în separareaorizonturilor dintr-o secţiune de control.Caracterul holoacidCaracterul holoacid reprezintă o situaţie de debazificare a profilului de sol şiîndeosebi a orizontului B argiloiluvial pe care se grefează. Gradul de saturaţie în baze,în acest caz, este de sub 50 %. Acest caracter este aproximativ similar cu cel distric dinFAO. Cauza apariţiei caracterului holoacid este legată fie de roca de solificare acidă,fie de un climat umed care favorizează îndepărtarea bazelor prin levigare.Caracterul lamelarAcest caracter apare în solurile grosier texturate (psamosoluri sau arenosoluri)şi se defineşte prin prezenţa unor benzi înguste mai argiloase care toate însumate potforma un orizont B argiloiluvial (Bt). Aceste benzi sunt constituite din acumulări deargilă, baze şi humus, acumulări realizate prin iluviere. Ca să se poată defini un orizontBt, benzile trebuie să fie mai groase de 1 cm fiecare, iar însumate până la adâncimeade 150 cm să totalizeze o grosime de peste 15 cm.Caracterul luvic slabCaracterul luvic slab se grefează pe orizonturile A ocrice şi reprezintă fazaincipientă de conturare a orizonturilor eluviale (E). Marchează o fază intermediară deevoluţie între un sol nepodzolit, fără orizont E, şi unul podzolit, cu orizont E luvic.Caracterul apare în urma proceselor de îndepărtare a fracţiunilor granulometrice fine(argiloase) din orizontul A şi depunerea lor înspre profunzime. Orizontul A va devenimai grosier texturat, mai deschis la culoare, mai acid şi va avea o structură mai slabdezvoltată, deoarece împreună cu argila sunt îndepărtate şi elementele bazice.Caracterul apare în cazul solurilor brune argiloiluviale şi a celor cenuşii din SRCS, sauîn cazul griziomurilor din FAO (soluri cu o formulă de tipul Aoe – A/B – Bt – C).3

Caracterul melanicAcest caracter indică o culoare închisă în unele secvenţe ale orizontului Bt.Caracterul melanic poate lua naştere fie în condiţii de îngheţ-dezgheţ, fie în condiţiileexistenţei unor izvoare de coastă, aceste împrejurări determinând o umectare aorizonturilor de sol. După dispariţia acestor condiţii genetice, solul influenţat deexcesul de apă poate fi acoperit cu materiale proluviale, deluviale, coluviale saualuviale, procesul de pedogeneză dezvoltându-se în materialul acoperitor. În aceastăsituaţie fostul orizont hidromorf, care este mai închis la culoare, este îngropat înprofilul de sol şi va fi definit ca orizont melanic. În România asemenea caractere aparla solurile de pe versanţii zonelor piemontane.Caracterul relictCaracterul relict defineşte o secţiune de sol, de regulă în treimea inferioară aprofilului de sol, a cărei însuşiri au fost determinate de procese care au încetat să maifuncţioneze datorită unor modificări intervenite în conjunctura factorilor de solificare.O situaţie care poate determina apariţia unui caracter relict este aceea când apa freaticăeste coborâtă rapid în profilul de sol, iar vechile caracteristici hidromorfe rămânrelicte, datorită dispariţiei cauzei care le-a generat.Adâncimea la care apare un sol îngropatSolul poate fi îngropat sub acţiunea apelor de inundaţie sau a unor procesegeomorfologice gravitaţionale. În pedologie se utilizează următoarele clase deadâncime a îngropării solurilor:1. adâncime mică → solul este îngropat la 50 – 75 cm;2. adâncime moderată → solul este îngropat la 75 – 100 cm;3. adâncime mare → solul este îngropat la 100 – 150 cm.Adâncimea la care apare orizontul B natricÎn funcţie de adâncimea la care se întâlneşte orizontul B natric se disting maimulte clase:1. B natric superficial poziţionat (formează soloneţuri cu crustă) → la adâncimemai mică de 2 cm;2. adâncime mică de poziţionare a orizontului B natric → între 2 – 6 cm;3. adâncime moderată de poziţionare a orizontului B natric → între 7 – 14cm;4. adâncime mare de poziţionare a orizontului B natric → între15 – 25 cm;4

5. adâncime foarte mare de poziţionare a orizontului B natric → la peste 25cm adâncime.Caracterul cumulicCaracterul cumulic este specific orizontului A şi se realizează pe forme derelief depresionare, prin procese de acumulare de material humifer, provenit din arealesupuse eroziunii. Grosimea minimă a orizontului A în cazul caracterului cumulic estede 75 cm. În această situaţie orizontul A nu se îngroapă, ci numai se îngroaşă.Caracterul distric (specific FAO)Caracterul distric indică soluri intens debazificate, cu un grad de saturaţie înbaze (V) mai mic de 50 %. Este similar cu caracterul oligobazic din SRCS.Caracterul eutric (specific FAO)Caracterul eutric indică soluri cu un grad de saturaţie în baze (V) mare, maimare de 50 %. Apare la solurile formate pe roci bazice şi intermediare sau în zone cuprecipitaţii mai reduse în timpul unui an.Caracterul fragipanicCaracterul fragipanic apare în orizonturile B argiloiluviale (Bt) şi se datoreazăprezenţei unor oxizi de Fe, care în combinaţie cu silicea realizează o compactizare.Orizonturile respective vor dobândi o consistenţă foarte mare, îndeosebi în stareuscată. În secţiune orizontală structura va avea aspectul unei reţele de poligoane. Tentade culoare a secvenţei fragipanice este roşcată datorită prezenţei oxizilor de Fe. Laumiditate moderată agregatele structurale sunt casante, deci nu pot fi modelate înpalmă.5