Capitolul

Proiecţia policonică• Două proiecţii sunt mai importante: Proiecţia policonică simplă (americană) Lalleman

Proiecţia policonică• Simplă (americană)• A fost propusă de Prof. Gessler pentruefectuarea ridicării ţărmului SUA

Proiecţia policonică• Simplă (americană) Meridianul central al proiecţiei şi ecuatorul suntsingurele linii drepte (şi perpendiculare) Meridianele sunt linii curbe Paralele arce de cerc însă nu concentrice, cucentrele pe meridianul central sau pe prelungireaacestuia Este echidistantă pe meridianul central şi peparalele

Proiecţia policonică• Simplă (americană) Deformările sunt mari spre meridianele periferice Este avantajoasă reprezentării ţărilor cu95° Vdezvoltare predominantă N-S (ex. Chile) Se foloseşte de obicei pentru reprezentareacontinentului America (N şi S), când se foloseştemeridianul de 95° V drept meridian central

Proiecţia policonică• Lalleman A fost realizată de francezul Lalleman În 1909 a fost propusă pentru harta internaţionalăa lumii 1 : 1 000 000 Se aseamănă cu proiecţia policonică simplă Paralele extreme sunt linii drepte Este o proiecţie echidistantă pe meridianul centralşi pe paralele extreme

Proiecţia policonică

Proiecţia poliedrică• Suprafaţa Pământului se consideră a fiîmpărţită într-un număr de trapeze sferice Fiecare trapez sferic se proiectează pe suprafaţaunui plan de proiecţie tangent în centrul trapezului Suprafaţa Pământului primeşte aspectul unuipoliedru cu un număr mare de feţe Deformările rezultate sunt reduse pentru scărimari 1:50 000 – 1:100 000 Dezavantaj: nu se pot racorda foile de hartă decâtîn lungul aceluiaşi meridian sau paralelă

Proiecţia poliedrică• Mai cunoscută proiecţia Müfling a fost folosită pentru realizarea hărţii Transilvaniei1:75 000

Proiecţiile pseudocilindrice• Aspectul reţelei cartografice se aseamănă cucel al proiecţiilor cilindrice: paralelele liniidrepte, meridianele însă linii curbe Sanson Mollweide Eckert Robinson

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Sanson (Flamsteed)(1650) Uşor de construit Ecuatorul, paralele şi meridianul central sunt liniidrepte şi perpendiculare Celelalte meridiane linii curbe oarecare

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Sanson (Flamsteed)(1650) Păstrează nedeformate distanţele în lungulmeridianului central, ecuatorului şi paralelor Deformările de lungime şi unghiulare cresc pemăsură ce ne depărtăm de meridianul central Dintre proiecţiile echivalente are cele mai marideformări unghiulare

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Sanson (Flamsteed)(1650) Se foloseşte pentru reprezentarea zonelorintertropicale, unde deformările sunt reduse Africa este deseori reprezentată cu ajutorulacestei proiecţii Uneori se foloseşte şi pentru reprezentareaîntregii lumi, datorită avantajului de a aveaparalele egal distanţate Mai poartă numele de proiecţia sinusoidală

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Mollweide (Babinet)(1805) Reţeaua cartografică este uşor de construit Ecuatorul, paralele şi meridianul central sunt liniidrepte şi perpendiculare Celelalte meridiane linii curbe oarecare

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Mollweide (Babinet)(1805) Păstrează nedeformate ariile Unghiurile şi distanţele sunt deformate cătremarginile proiecţiei (dincolo de cercul de bază) Deformările sunt mai mici decât la proiecţiaSamson Se foloseşte pentru reprezentarea întregiisuprafeţe a Pământului

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Mollweide (Babinet)(1805)

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906) Se pleacă de la proiecţiile Sanson şi Mollweide Se doreşte minimizarea deformărilor de unghiuriîn regiunile polare

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906) Are mai multe variante în funcţie de formamarginilor reţelei sinusoidală torică

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906)• Sinusoidală• Torică• Trapezoidală

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906) Introduce liniile polare în locul unui singur punct Se foloseşte pentru reprezentarea întregiisuprafeţe a Pământului, dar şi a unor suprafeţemai mici Hărţile oceanelor Pacific sau Indian folosescaceastă proiecţie

Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Robinson (1963) A fost realizată pentru a fi folosită în scop didacticsau media Criteriul folosit a fost “lumea trebuie să arate bine” Fiind o proiecţie arbitrară deformează toateproprietăţile însă într-un mod acceptabil În 1988 a fost aleasă de pentru realizareahărţilor sale

Proiecţiile pseudoconice• Paralele sunt arce de cer având un punctcentral comun, meridianele nu sunt liniidrepte, ca la proiecţiile conice• Sunt hărţi cordiforme = formă de inimă• Cea mai cunoscută: Bonne• A fost folosită pentru prima hartă topograficăa Franţei (1752)

Proiecţiile pseudoconice• Păstrează nemodificate ariile iar deformareaunghiurilor este acceptabilă cu excepţiaregiunilor periferice• Are două linii de deformare nulă: meridianulcentral şi paralela centrală• Pe toate paralele scara se păstrează• Se consideră că proiecţia Sanson este uncaz particular al proiecţiei Bonne

Proiecţiile pseudoconice• Prima hartă românească din 1895 a fostexecutată în această proiecţie• Se foloseşte pentru hărţi topografice, dar şipentru hărţi la scară mică• Favorabilă reprezentării regiunilor alungite N-S• Europa, Asia, America sunt reprezentateutilizând această proiecţie• Se recunoaşte uşor după forma reţelei

Proiecţiile circulare Se caracterizează prin forma circulară a reţeleicartografice Pot fi conforme, echivalente şi arbitrare (cele maifolosite)

Proiecţiile circulare• Proiecţia Grinten (1904) Foarte mult folosită la reprezentarea lumii A avut în vedere rezolvarea a două probleme:• Contururile continentelor locuite să fie cât mai puţindeformate (± 60° lat N şi S)• Reţeaua să fie cât mai uşor de realizat

Proiecţiile circulare• Proiecţia Grinten (1904)

Proiecţiile circulare• Proiecţia Grinten (1904) Se foloseşte la hărţile murale sau în atlaseleşcolare A fost proiecţia folosită de National între 1922-1988 pentru hărţile sale

Proiecţiile circulare• Proiecţia globulară (sferică) Numele îi vine de la aspectul reţelei cartografice,care se aseamănă cu un glob privit de la distanţă Este uşor de construit Se foloseşte pentru reprezentarea unei singureemisfere, la fel ca în cazul proiecţiilor azimutaleneperspective ecuatoriale

Proiecţiile circulare

Proiecţiile derivate• Se obţin prin modificarea aspectului unei alteproiecţii sau îmbinarea a două proiecţii Aitov Aitov-Hammer Întreruptă Goode, Mollweide-Goode Stelată ... alte

Proiecţiile derivate• Aitov (Aitoff) (1856) Derivă din proiecţia azimutală ecuatorialăechidistantă Postel Este o proiecţie care păstrează nedeformatedistanţele în lungul unor direcţii Se folosesc pentru construcţia hărţilor lumii

Proiecţiile derivate• Aitov (Aitoff) (1856)

Proiecţiile derivate• Aitov-Hammer (1892) Derivă din proiecţia azimutală ecuatorialăechivalentă Lambert Se aseamănă mult cu proiecţia Mollweide Se foloseşte la realizarea hărţilor mapamond

Proiecţiile derivate• Aitov-Hammer (1892)

Proiecţiile derivate• Întreruptă Goode (1919) Derivă din proiecţia Mollweide Minimizează deformările faţă de Mollweide Există variante pentru reprezentarea continentelorşi a oceanelor Reţeaua cartografică nu dă o reţea unitară Inconvenientul cel mai mare apare atunci cândsunt reprezentate căi de comunicaţie pe distanţemari, care străbat una sau mai multe sectoare

Proiecţiile derivate• Întreruptă Goode (1919) A fost într-o vreme destul de populară în atlaseleşcolare Are variante adaptate pentru diferite regiuni

Proiecţiile derivate• Stelată Este uşor de recunoscut datorită formei Derivă dintr-o proiecţie echidistantă polară Postel Cuprinde întreaga suprafaţă a Pământului Emisfera sudică se taie după cinci colţuri în aşafel încât să “intre” continentele sudice Au un rol mai mult decorativ, fiind alese ca şiembleme pe diferite atlase sau cărţi geografice

Proiecţiile derivate• Stelată

Proiecţiile derivate• Stelată Centrate de regulă pe polul nord, aici sunt şi celemai reduse deformări Majoritatea sunt echidistante Apar diferite variante

Proiecţiile derivate• Stelată

Proiecţiile derivate• Fuller (1946) Proiecţie arbitrară ce minimizează deformările dearii şi unghiuri Proiectarea suprafeţei Pământului se facegnomonic pe o suprafaţa unui cubo-octaedron

Proiecţii cartograficehttp://www.progonos.com/furuti/MapProj/Normal/TOC/cartTOC.htmlCarlos Furuti, Universitatea Campinas, Brazilia

Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Fiecare proiecţie prezintă anumite proprietăţi Ele păstrează nealterate unele proprietăţi sau lemodifică pe toate Scopul pentru care se realizează o hartă dicteazăîn mare măsură alegerea sistemului de proiecţie

Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Echivalenţa proiecţiei Necesară pe hărţile care arată răspândirea unuifenomen sau comparaţia uşoară între diferiteleelemente sau obiecte (ţări, continente, păduri ...) Hărţi de răspândire a unei culturi, densitateapopulaţiei Doar prin folosirea proiecţiilor echivalente seobţine o imagine corectă a raporturilor dintre arii

Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Echivalenţa proiecţiei Proiecţiile echivalente sunt cele mai căutate degeografi, istorici, economişti Necesitatea acestor proiecţii e cu atât mai marecu cât suprafaţa reprezentată e mai mare

Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Echivalenţa proiecţiei O atenţie mare trebuie acordată proiecţiilor alesehărţilor prezentate în media

Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartograficeMercatorMollweideGroenlandaAfricaGroenlandaAfrica

Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Conformitatea proiecţiei Necesară hărţilor de navigaţie, în care unghiuriletrebuie să fie cele reale Hărţi cu răspândirea curenţilor marini,meteorologice, navigaţie, militare

Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Influenţa răspândirii deformării Deformările să fie cât mai mici Răspândirea deformărilor să fie cât mai uniformă

Proiecţiile cartografice• Cele mai folosite proiecţii În scopuri didactice şi media se folosesc unnumăr redus de proiecţii:Planigloburi – von Grinten, Mercator, Aitov, MollweideEmisfere – azimutale ecuatoriale şi polareContinente – azimutală orizontală, Bonne, Sanson

Proiecţiile cartografice• Sistemele de proiecţie folosite în RomâniaProiecţia cartografică Anul introducerii Tipul de proiecţieMüfling 1873 PoliedricăCassini 1876 CilindricăBonne 1895 Conică echivalentăLambert-Cholesky 1917 Conică conformăStereografică BudapestaStereografică Târgu MureşAzimutală perspectivă conformăAzimutală perspectivă conformăStereografică Braşov 1933 Azimutală perspectivă conformăGauss-Krüger 1951 Cilindrică transversală conformăStereografică 1970 1970 Azimutală perspectivă conformă