Capitolul

geografie.uvt.ro

Capitolul

Proiecţia policonică• Două proiecţii sunt mai importante: Proiecţia policonică simplă (americană) Lalleman


Proiecţia policonică• Simplă (americană)• A fost propusă de Prof. Gessler pentruefectuarea ridicării ţărmului SUA


Proiecţia policonică• Simplă (americană) Meridianul central al proiecţiei şi ecuatorul suntsingurele linii drepte (şi perpendiculare) Meridianele sunt linii curbe Paralele arce de cerc însă nu concentrice, cucentrele pe meridianul central sau pe prelungireaacestuia Este echidistantă pe meridianul central şi peparalele


Proiecţia policonică• Simplă (americană) Deformările sunt mari spre meridianele periferice Este avantajoasă reprezentării ţărilor cu95° Vdezvoltare predominantă N-S (ex. Chile) Se foloseşte de obicei pentru reprezentareacontinentului America (N şi S), când se foloseştemeridianul de 95° V drept meridian central


Proiecţia policonică• Lalleman A fost realizată de francezul Lalleman În 1909 a fost propusă pentru harta internaţionalăa lumii 1 : 1 000 000 Se aseamănă cu proiecţia policonică simplă Paralele extreme sunt linii drepte Este o proiecţie echidistantă pe meridianul centralşi pe paralele extreme


Proiecţia policonică


Proiecţia poliedrică• Suprafaţa Pământului se consideră a fiîmpărţită într-un număr de trapeze sferice Fiecare trapez sferic se proiectează pe suprafaţaunui plan de proiecţie tangent în centrul trapezului Suprafaţa Pământului primeşte aspectul unuipoliedru cu un număr mare de feţe Deformările rezultate sunt reduse pentru scărimari 1:50 000 – 1:100 000 Dezavantaj: nu se pot racorda foile de hartă decâtîn lungul aceluiaşi meridian sau paralelă


Proiecţia poliedrică• Mai cunoscută proiecţia Müfling a fost folosită pentru realizarea hărţii Transilvaniei1:75 000


Proiecţiile pseudocilindrice• Aspectul reţelei cartografice se aseamănă cucel al proiecţiilor cilindrice: paralelele liniidrepte, meridianele însă linii curbe Sanson Mollweide Eckert Robinson


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Sanson (Flamsteed)(1650) Uşor de construit Ecuatorul, paralele şi meridianul central sunt liniidrepte şi perpendiculare Celelalte meridiane linii curbe oarecare


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Sanson (Flamsteed)(1650) Păstrează nedeformate distanţele în lungulmeridianului central, ecuatorului şi paralelor Deformările de lungime şi unghiulare cresc pemăsură ce ne depărtăm de meridianul central Dintre proiecţiile echivalente are cele mai marideformări unghiulare


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Sanson (Flamsteed)(1650) Se foloseşte pentru reprezentarea zonelorintertropicale, unde deformările sunt reduse Africa este deseori reprezentată cu ajutorulacestei proiecţii Uneori se foloseşte şi pentru reprezentareaîntregii lumi, datorită avantajului de a aveaparalele egal distanţate Mai poartă numele de proiecţia sinusoidală


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Mollweide (Babinet)(1805) Reţeaua cartografică este uşor de construit Ecuatorul, paralele şi meridianul central sunt liniidrepte şi perpendiculare Celelalte meridiane linii curbe oarecare


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Mollweide (Babinet)(1805) Păstrează nedeformate ariile Unghiurile şi distanţele sunt deformate cătremarginile proiecţiei (dincolo de cercul de bază) Deformările sunt mai mici decât la proiecţiaSamson Se foloseşte pentru reprezentarea întregiisuprafeţe a Pământului


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Mollweide (Babinet)(1805)


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906) Se pleacă de la proiecţiile Sanson şi Mollweide Se doreşte minimizarea deformărilor de unghiuriîn regiunile polare


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906) Are mai multe variante în funcţie de formamarginilor reţelei sinusoidală torică


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906)• Sinusoidală• Torică• Trapezoidală


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Eckert (1906) Introduce liniile polare în locul unui singur punct Se foloseşte pentru reprezentarea întregiisuprafeţe a Pământului, dar şi a unor suprafeţemai mici Hărţile oceanelor Pacific sau Indian folosescaceastă proiecţie


Proiecţiile pseudocilindrice• Proiecţia Robinson (1963) A fost realizată pentru a fi folosită în scop didacticsau media Criteriul folosit a fost “lumea trebuie să arate bine” Fiind o proiecţie arbitrară deformează toateproprietăţile însă într-un mod acceptabil În 1988 a fost aleasă de pentru realizareahărţilor sale


Proiecţiile pseudoconice• Paralele sunt arce de cer având un punctcentral comun, meridianele nu sunt liniidrepte, ca la proiecţiile conice• Sunt hărţi cordiforme = formă de inimă• Cea mai cunoscută: Bonne• A fost folosită pentru prima hartă topograficăa Franţei (1752)


Proiecţiile pseudoconice• Păstrează nemodificate ariile iar deformareaunghiurilor este acceptabilă cu excepţiaregiunilor periferice• Are două linii de deformare nulă: meridianulcentral şi paralela centrală• Pe toate paralele scara se păstrează• Se consideră că proiecţia Sanson este uncaz particular al proiecţiei Bonne


Proiecţiile pseudoconice• Prima hartă românească din 1895 a fostexecutată în această proiecţie• Se foloseşte pentru hărţi topografice, dar şipentru hărţi la scară mică• Favorabilă reprezentării regiunilor alungite N-S• Europa, Asia, America sunt reprezentateutilizând această proiecţie• Se recunoaşte uşor după forma reţelei


Proiecţiile circulare Se caracterizează prin forma circulară a reţeleicartografice Pot fi conforme, echivalente şi arbitrare (cele maifolosite)


Proiecţiile circulare• Proiecţia Grinten (1904) Foarte mult folosită la reprezentarea lumii A avut în vedere rezolvarea a două probleme:• Contururile continentelor locuite să fie cât mai puţindeformate (± 60° lat N şi S)• Reţeaua să fie cât mai uşor de realizat


Proiecţiile circulare• Proiecţia Grinten (1904)


Proiecţiile circulare• Proiecţia Grinten (1904) Se foloseşte la hărţile murale sau în atlaseleşcolare A fost proiecţia folosită de National între 1922-1988 pentru hărţile sale


Proiecţiile circulare• Proiecţia globulară (sferică) Numele îi vine de la aspectul reţelei cartografice,care se aseamănă cu un glob privit de la distanţă Este uşor de construit Se foloseşte pentru reprezentarea unei singureemisfere, la fel ca în cazul proiecţiilor azimutaleneperspective ecuatoriale


Proiecţiile circulare


Proiecţiile derivate• Se obţin prin modificarea aspectului unei alteproiecţii sau îmbinarea a două proiecţii Aitov Aitov-Hammer Întreruptă Goode, Mollweide-Goode Stelată ... alte


Proiecţiile derivate• Aitov (Aitoff) (1856) Derivă din proiecţia azimutală ecuatorialăechidistantă Postel Este o proiecţie care păstrează nedeformatedistanţele în lungul unor direcţii Se folosesc pentru construcţia hărţilor lumii


Proiecţiile derivate• Aitov (Aitoff) (1856)


Proiecţiile derivate• Aitov-Hammer (1892) Derivă din proiecţia azimutală ecuatorialăechivalentă Lambert Se aseamănă mult cu proiecţia Mollweide Se foloseşte la realizarea hărţilor mapamond


Proiecţiile derivate• Aitov-Hammer (1892)


Proiecţiile derivate• Întreruptă Goode (1919) Derivă din proiecţia Mollweide Minimizează deformările faţă de Mollweide Există variante pentru reprezentarea continentelorşi a oceanelor Reţeaua cartografică nu dă o reţea unitară Inconvenientul cel mai mare apare atunci cândsunt reprezentate căi de comunicaţie pe distanţemari, care străbat una sau mai multe sectoare


Proiecţiile derivate• Întreruptă Goode (1919) A fost într-o vreme destul de populară în atlaseleşcolare Are variante adaptate pentru diferite regiuni


Proiecţiile derivate• Stelată Este uşor de recunoscut datorită formei Derivă dintr-o proiecţie echidistantă polară Postel Cuprinde întreaga suprafaţă a Pământului Emisfera sudică se taie după cinci colţuri în aşafel încât să “intre” continentele sudice Au un rol mai mult decorativ, fiind alese ca şiembleme pe diferite atlase sau cărţi geografice


Proiecţiile derivate• Stelată


Proiecţiile derivate• Stelată Centrate de regulă pe polul nord, aici sunt şi celemai reduse deformări Majoritatea sunt echidistante Apar diferite variante


Proiecţiile derivate• Stelată


Proiecţiile derivate• Fuller (1946) Proiecţie arbitrară ce minimizează deformările dearii şi unghiuri Proiectarea suprafeţei Pământului se facegnomonic pe o suprafaţa unui cubo-octaedron


Proiecţii cartograficehttp://www.progonos.com/furuti/MapProj/Normal/TOC/cartTOC.htmlCarlos Furuti, Universitatea Campinas, Brazilia


Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Fiecare proiecţie prezintă anumite proprietăţi Ele păstrează nealterate unele proprietăţi sau lemodifică pe toate Scopul pentru care se realizează o hartă dicteazăîn mare măsură alegerea sistemului de proiecţie


Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Echivalenţa proiecţiei Necesară pe hărţile care arată răspândirea unuifenomen sau comparaţia uşoară între diferiteleelemente sau obiecte (ţări, continente, păduri ...) Hărţi de răspândire a unei culturi, densitateapopulaţiei Doar prin folosirea proiecţiilor echivalente seobţine o imagine corectă a raporturilor dintre arii


Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Echivalenţa proiecţiei Proiecţiile echivalente sunt cele mai căutate degeografi, istorici, economişti Necesitatea acestor proiecţii e cu atât mai marecu cât suprafaţa reprezentată e mai mare


Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Echivalenţa proiecţiei O atenţie mare trebuie acordată proiecţiilor alesehărţilor prezentate în media


Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartograficeMercatorMollweideGroenlandaAfricaGroenlandaAfrica


Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Conformitatea proiecţiei Necesară hărţilor de navigaţie, în care unghiuriletrebuie să fie cele reale Hărţi cu răspândirea curenţilor marini,meteorologice, navigaţie, militare


Proiecţiile cartografice• Importanţa proiecţiilor cartografice Influenţa răspândirii deformării Deformările să fie cât mai mici Răspândirea deformărilor să fie cât mai uniformă


Proiecţiile cartografice• Cele mai folosite proiecţii În scopuri didactice şi media se folosesc unnumăr redus de proiecţii:Planigloburi – von Grinten, Mercator, Aitov, MollweideEmisfere – azimutale ecuatoriale şi polareContinente – azimutală orizontală, Bonne, Sanson


Proiecţiile cartografice• Sistemele de proiecţie folosite în RomâniaProiecţia cartografică Anul introducerii Tipul de proiecţieMüfling 1873 PoliedricăCassini 1876 CilindricăBonne 1895 Conică echivalentăLambert-Cholesky 1917 Conică conformăStereografică BudapestaStereografică Târgu MureşAzimutală perspectivă conformăAzimutală perspectivă conformăStereografică Braşov 1933 Azimutală perspectivă conformăGauss-Krüger 1951 Cilindrică transversală conformăStereografică 1970 1970 Azimutală perspectivă conformă

More magazines by this user
Similar magazines