Preexistenţa lui Hristos în imnul hristologic din Filipeni 2:6-11

PREEXISTENTA LUIISUS IN IMNUL HRISTOLOGICDIN FILIPENI 2:6-11de Ciprian F. TerinteIntroducereImnul hristologic din Filipeni 2:6-11 este, dupa parerea multorcercetatori, unul dintre cele mai controversate texte din epistola din careface parte §i chiar din Noul Testament. intrebarea care se naste din aceastaconstatare este: Ce anume a dus la un studiu atat de intens a acestui pasajformat din sase versete?Cercetarea moderna constata ca aceste versete de{in o incarcaturateologica (hristologica in mod particular) remarcabila. In ceea ce privesteanumite teme hristologice, textul in discujie este unul dintre cele maiconsistente de pe paginile Noului Testament. Dintre ele amintim doctrinadespre kenoza lui Hristos, unitatea celor doua naturi in persoana Fiului JuiDumnezeu, glorificarea Sa etc. Pe langa acestea, cercetatorii au discutat mult(adesea contradictoriu) despre preexistenta lui Hristos din imnul hristologicdin Filipeni.Intrebarea care acum necesita cu siguranta un raspuns este: De ce amales tocmai acest subiect spre dezbatere? Poate el fi considerat mai importantdecat altele, cum ar fi ,,golirea de Sine a Fiului lui Dumnezeu", care a generalatatea controverse in cercetarea biblica?In primul rand, trebuie precizat faptul ca textul din Filipeni 2:6-11a fost privit, in general, din doua puncte de vedere: unul hristologic §i unulsoteriologic. De aceea, imnului hristologic i s-au dat eel pufin doua directiimajore de interpetare: prima directie urmeaza linia traditional-clasica,conform careia imnul II prezinta pe Hristos ca fund exemplul suprempentru comunitatea crestina, iar cea de-a doua directfe este o interpretare

42 • Preexistenta lui Hristos in imnul hristologiccare apartine gandirii moderne, conform careia imnul prezinta dramasalvarii aduse de catre Hristos.Daca prima directie de intepretarea, cea clasica, sustine c§ primulverset al imnului hristologic (v. 6) trateaza preexistenta lui Hristos, cealaltadirectie, mai moderna, exclude ideea preexistentei din imn.Autorul acestei lucrari imbrati§eaza punctul de vedere clasic. Este,insa, u§or de inteles faptul ca sustinerea acestui punct de vedere esteimposibila fara a demonstra mai intai ca textul imnului din Filipeni 2:6-8vorbeste in prima parte despre preexistenta lui Hristos. Numai atunci putemspune ca Isus este prezentat ca exemplu etic in imn, deoarece El va apare caCel care renunfa la modul de existent anterior intruparii luand ,,un chip derob". De aceea, prin lucrarea de fata ne propunem, analizand exegetic v. 6,sa demonstram ca imnul hristologic amintit incepe prin a-L prezenta peHristosul pretemporal care ,,S-a dezbracat pe Sine Tnsu§i" §i S-a facutasemenea oamenilor".Considera{ii generate despre imnul hristologic dinFilipeni 2:6-11Citind cu atentie pasajul din Epistola catre filipeni 2:6-11,descoperim toate elementele care dovedesc faptul ca avem de a face cu unimn Tnchinat lui Hristos: modul In care incepe, ritmul propozitiilor, piciorulmetric §i vocabularul poetic. Sursa ideilor exprimate in acest imn sepresupune a fi gasita in cuvintele §i faptele Domnului Isus relatate detraditia evanghelica.Autorul imnului nu poate fi identificat cu precizie, Tnsa, maiimportant este faptul ca Pavel a considerat acest imn ca fiind potrivit incontextul invataturilor pe care voia sa le dea filipenilor, anume ca eel maisigur mod de a castiga este acela de a te lepada de tine insuti, cea maisigura cale catre Inaltare este supunerea si eel mai sigur mod de a avealauda din partea lui Dumnezeu este prin slujirea necontenita a celor din jur.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic 43_Cel pu{in capitolul 2 al epistolei, contextul in care apare imnulhristologic, ne sugereaza faptui ca filipenii erau insufletfti de propriile lorambipi, se considerau superiori unii altora, cautau intotdeauna moduri de ase inalfa pe ei insisj chiar cu pretul bunastarii celor din jur, iar ideea slujiriili se parea injositoare. In primele doua versete ale acestui capitol, Pavel iiindeamna la unitate, folosind (in v. 2) trei substantive insotfte de numeralulunit (fie la masculin, fie la feminin): ,,o simtire,", ,,o dragoste", ,,un gand".In v. 3 avem doua sintagme care caracterizau relatiile dintre membriibisericii: ,,duh de cearta" si ,,slava desarta". Solutia acestei probleme esteca ,,fiecare sa priveasca pe altul mai presus de el insusi". Asupraegoismului de care dadeau dovada, Pavel ii atenfioneaza in v. 4, aducand indiscujie obiceiul filipenilor ca fiecare sa fie preocupat in mod exclusiv depropriile lui interese. In 4:2 sunt chiar nominalizate doua persoane carora lise recomanda sa fie ,,cu un gand in Domnul".Hristos, a§a cum este El prezentat in imnul din 2:6-11, se opunevalorilor false ale filipenilor, devenind pentru Pavel modelul suprem detraire morala. Imnul incepe prezentandu-L pe Hristos tnainte de intrupare,avand natura lui Dumnezeu si fiind egal cu El. Dar, contrar conceptiilordestinatarilor epistolei, natura lui Dumnezeu nu consta in acaparareaprivilegiilor pe care ea le confera, nici in folosirea acestui statut pentrupropriul interes. Dimpotriva, Dumnezeirea insasi se da pe Sine pentru a-iimboga{i pe ceilalti. Astfel, Hristos a devenit om, a luat chiar ,,un chip derob" pentru a sluji omenirea. Dar, aceasta slujire nu a fost posibila faraascultare fa^S de Tatal, ascultare la care nu a renuntat nici in fata celei maigroaznice §i injositoare mor|i, moartea ,,de cruce". Ca urmare a acestui fapt,Dumnezeu L-a inaltat ,,nespus de mult".In economia divina, persoana care daruieste, va primi; cine slujesteva fi slujit; cine isi da viata o va castiga; cine se smereste va fi inaltat.Acestea sunt lectiile pe care Pavel vrea sa le comunice filipenilor, iar imnulhristologic era atat de elocvent in acest sens, incat apostolul a preferat sa-1citeze, si nu sa-l puna in proza sau doar sa-I comenteze.

44 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicOriginea imnului hristologic din FilipeniProblema originii imnului constituie subiectul multor discufii, iarpe parcursul acestei sec^iuni vom prezenta si analiza cateva opinii emise incercetarea imnului hristologic in discufie. Cercetand problema originiiacestui pasaj, insa, se observa faptul ca ea se ramifica in doua directii: unalegata de cadrul de formare al imnului (de unde a fost preluata ideea lui) ,iar alta legata de paternitatea (autorul) imnului.Cadrul de formare al imnuluiIn privinfa cadrului de formare al imnului hristologic, ErnstKasemann argumenteaza ca descrierea evenimentelor din Filipeni 2:6-11 seconstituie pe baza analogiei cu Mitul rascumparatorului din literaturagnostica.1Ralph Martin respinge categoric acest punct de vedere in ciudatuturor asemanarilor dintre rascumparatorul gnosticilor si Hristos. Elsugereaza ca Vechiul Testament constituie cadrul de formare a imnuluihristologic si anume doua concepte in mod special: invatatura cu privire laAdam si imaginea Robului Domnului din profetia lui Isaia.21 Peter O'Brian, The Epistle to the Philippians - A Commentary on the Greek Text,Eerdmans, Grand Rapids, 1991, p. 18. Mitul spunea ca Rascumparatorul a coboratdin cer printre oameni pSn3 pe taramul mor{ii (universul este conceput ca avandtrei taramuri). Apoi el s-a inaltat din nou victorios la cer unde Dumnezeu 1-aIncoronat datorita supunerii lui desavarsite. In acelasi timp, el avea sa primeascaTnchinarea puterilor spirituale cosmice pe care le biruise." Ralph P. Martin, Philippians, p. 109. Existenta Sa ,,?n forma lui Dumnezeu" sirefuzul de ,,a apuca" egalitatea cu Dumnezeu sunt paralele cu relatarea despreprimul om §i ispitirea lui. Supunerea, umilinja si inalfarea Domnului suntprefigurate in portretul Robului din Isaia 52 si 53. Aceasta combinatie de idei,direc{ionata de Duhul Sfant, a constituit sursa de inspirafie pentru biserica primaradin Palestina sau Siria, care a transmis apoi textul apostolului.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic 45_P. Bonnard presupune ca mediul de formare al imnului hristologicdin Filipeni este unul iudeo-gnostic. F.W. Beare, insa, considera ca e greude crezut cum s-ar putea concepe asemenea idei in mediul iudaic, fie el sieel din diaspora, unde influence pagane patrunsesera adanc. In primulrand, spune Beare, limbajul nu este specific iudaismului. In al doilea rand,idei ca ,,forma lui Dumnezeu" sau ,,egalitate cu Dumnezeu" suntincompatibile cu mediul iudaic. Autorul mai sus amintit considera ca tonulgeneral al imnului este specific mediului crestin, un cre§tinism elenistic §inu iudaic.3Parerea cea mai bine argumentata in favoarea contrastului dintreprimul Adam §i al doilea Adam ca sursa a imnului este cea a lui JamesDunn, care apeleaza la texte precum Gen. 1:26-27 s.i 3:1-5. Primul Adam afost creat ,,dupa chipul si asemanarea" lui Dumnezeu (Gen. 1:26-27)tinzand sa fie ca Dumnezeu in urma tentafiei §arpelui (Gen. 3:5). Cel de-aldoilea Adam a existat ,,in forma lui" Dumnezeu, dar n-a considerategalitatea cu Dumnezeu ,,un lucru de apucat". Ceea ce primul Adam apierdut, a fost regasit §i restaurat de al doilea Adam, de Hristos.4Dunn afirma, de asemenea, ca ideea preexistentei lui Hristos nueste clara, deoarece ideea de baza a imnului se concentreaza asupra a ceeace ii diferenfiaza net pe cei doi Adam, §i anume alegerea. Daca alegereafacuta de Isus a fost in preexistenta sau in istoricitatea Sa este o problemacare nu are de a face cu imnul.5Hawthorne are dreptate spun and ca aceasta cautare a originiiimnului s-ar putea sa fie una fara solujionare si, mai mult decat atat, nu estenici cea mai importanta problema legata de text. Autorul amintit este deparere ca ideea imnului a fost un anume eveniment din via|a lui Isus,probabil eel care descrie momentul in care Isus a spalat picioarele3 F.W. Beare, op. cit., p! 76-77.4 James Dunn, .,,Christ, Adam and Preexistence" in Ralph P. Martin, Brian J. Dodd(ed.), Where Christology Began, Louisville, Westminster John Knox Press, 1998,p. 74-79.James Dunn, ,,Christ, Adam and Preexistence", p. 75.

46 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicucenicilor Lui (loan 13:3-7). Acest eveniment a fost interpretat in tradijiaevanghelica sj redat sub forma unui imn. Comparand aceste doua texte,Hawthorne nu intenjioneaza a sugera o oarecare dependent a lui Pavel deloan sau a lui loan de Pavel, deoarece e posibil ca ace§tia sa fi avut ladispozifie aceeasj traditie evanghelica.6Este greu de crezut ca apostolul Pavel a preluat un motiv din afarasferei crestine (ne referim mai ales la mediul gnostic) cu scopul de a-ichema pe crestinii din Filipi la o traire etica. Nu trebuie uitat faptul ca omare parte din comunitatea filipenilor era formata din pagani convertiti.Este foarte posibil ca destinatarii epistolei sa fi cunoscut sursa primara atextului inclus de Pavel in capitolul al 2-lea, iar in acest caz, chiar si incondijiile adaptarii mitului pagan, mesajul caruia apostolul ii confera oimportant deosebita pentru cre§tini ar fi fost compromis.Paternitatea imnuluiLohmeyer, autorul uneia din primele Iucrari de analiza a imnuluidin cercetarea moderna (Kyrios Jesus), este de parere ca imnul a fostcompus in greaca de catre un crestin a carui limba nativa era aramaica siera cantat la serbarea Cinei Domnului in biserica din Palestina.Observand apoi folosirea cuvintelor, Lohmeyer ajunge la concluziaca ele difera de vocabularul celorlalte epistole pauline, ceea ce inseamna caautorul nu poate fi Pavel. El se refera la cuvinte caoi>x dpnay|±6v T)yr|aaTo (,,n-a luat ca un lucru e apucat"), care nu se maigaseste nicaieri in Noul Testament. Aminteste apoi cuvinte ca(,,s-a dezbracat" sau ,,S-a golit"), UTrepu^wcrev' (,,inaltat"),(,,infati§are") si [iop^r\v (,,chipul" sau ,,forma"), cuvintenemaiintalnite in texte pauline.7 Pentru a-si sustine opinia, el continua cu6 Gerald F. Hawthorne, Word Biblical Commentary - Philippians, Waco, WordBooks Publisher, 1983, p. 78-79.7 Colin Brown, ,,Ernst Lohmeyer's KYRIOS JESUS" tn Where Christology Began,p. 10. Lohmeyer spune, de asemenea, ca si contextul in care a fost compus diferade eel din Epistola catre filipeni, unde Pavel se refera la discordiile si rivalitatile

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic 47_observajia ca anumite subiecte familiare invataturii pauline lipsesc:semnificafia rascumparatoare a mortii lui Hristos pe cruce, invierea lui Isuscare de obicei nu apare separata de glorificare.8Hawthorne lasa problema deschisa in privinta autorului imnuluihristologic din Filipeni. El spune doar ca imnul poate fi rezultatul uneimeditatii a lui Pavel sau a unui cre§tin contemporan sau ?nainta§ al luiPavel, dar pune un accent deosebit pe evenimentul care 1-a inspirat pe autor(spalarea picioarelor din loan 13).9 •F.W. Beare presupune, de asemenea, ca imnul ar putea fi creatiaunui crestin, dar nu neaparat inaintas. al lui Pavel, provenit dintre pagani saunecunoscator al teologiei apostolului. El poate fi chiar un compozitortalentat din cercul apropiafilor lui Pavel, a carui gandire hristologica s-aformat prin cea paulina.10Ralph Martin prezinta doua dintre directiile principale oferite decercetarea moderna in privinta paternitafii imnului hristologic. Prima spuneca Pavel a preluat textul ca pe o marturisire de credinta din crestinismulprimar pe care a introdus-o in epistola pentru a Tntari apelul adresatfilipenilor de a avea ,,gandul lui Hristos"". Potrivit celei de-a douapresupuneri, Pavel ar fi compus imnul inainte de scrierea epistolei, iar acumTl foloseste in interesul sau pastoral pentru biserica din Filipi.Inainte de a trage o concluzie, Martin face cateva observatii logicein aceasta privinta. In primul rand, faptul ca pasajul e conceput in stiluldintre membrii bisericii. Apostolul doar 1-a preluat §i 1-a adaptat obiectivelor sale,singura lui contribute flind ata§area sintagmei Gapdrou .8e crTaupoO (,,§i IncSmoarte de cruce").8 Ralph P. Martin, Philippians, p. 106.9 Gerald F. Hawthorne, Philippians, p. 78.10 F.W. Beare, op. c/7.,p.78." Teologul catolic Eduard Ferenf este de pSrere ca imnul a fost preluat de Pavel dela liturgia comuinitStii apostolice, dar nu avea ca scop principal sS prezinte pe Isusca model. Voia, inainte de toate, sa proclame generozitatea care a determinatintruparea, voia s3 manifeste marea iubire cu care ac{iona Isus si astfel sa fie maibine apreciata opera mantuitoare (Cristologia, Presa Buna, Iasi, 1998, p. 370-371).

48 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicunui imn liturgic explica unele caracteristici distincte semnalate, cum ar fiabsenfa unor teme specific pauline, pe care apostolul le dezvolta cu alteocazii sau vocabularul diferit. Era normal ca Pavel sa-§i aleaga cuvintele infunc^ie de stilul de compozifie pe care si-1 propunea. In al doilea rand nedam seama din pasaje ca ICor. 13 ca Pavel era capabil de a scrie intr-un stilfoarte solemn s.i poetic.12Binelnteles ca nu putem fi dogmatici Tntr-o problema atat derelativa cum este cea a paternitatii imnalui hristologic. Constatam, insa, cusiguranja faptul ca aceste versete oricare ar fi autorul lor, sunt deosebite derestulepistolei §i au forma unui citat pe care Pavel il foloseste pentru a-iindemna pe filipeni la smerenie. Folosind o imagine vizuala, Hunter spuneca imnul este ,,ca un petec ro§u cusut in {esatura indemnurilor".13PREEXISTENTA LUI HRISTOS1. Chipul lui Dumnezeu Tatal in HristosPropriu-zis, imnul tncepe cu versetul 6, care descrie nu numaistatutul anterior intruparii lui Hristos, ci §i pozipa pe care El a ocupat-o inacel statut. Preexistenta lui Hristos este subinteleasa din fraza:6s ev p.opcj>r) 0eoO utTapxcoi^ ouk dpTTayu.6y riy^aaTO to elvat ioaCuvantul initial, pronumele relativ 6s, leaga identitatile lui Isus eelistoric din v. 5 si Cel care exista inainte de incarnare. Versetul 6 descrie inprima sa jumatate preexistenta lui Hristos, iar in a doua relateaza pe scurtce s-a petrecut in acea perioada.1412 Ralph Martin, Philippians, p. 107.13 Hunter, citat in Ralph Martin, Philippians, p. 107.14 Gerald F. Hawthorne, Philippians, p.82.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic 49_VersetuI spune ca Hristos ,,era in forma lui Dumnezeu"(ev u.op(j>fj Geou UTrdpxcov - ,,avea chipul lui Dumnezeu" - trad.Cornilescu), propozifie greu de interpretat, deoarece termenul |iopc})ii aparedoar aici si in v. 7 in Noul Testament. §tim, totusi, ca autorul nu aintenfionat sa spuna ca Hristos era ,,forma lui Dumnezeu" asa cum Pavel aspus despre barbat ca este ,,chipul si slava lui Dumnezeu"(eiKov kol 86fct Qeov inrdpxwi> ICor. 11:7).15 El nu a scris [iop$f\ 0eoO(,,forma lui Dumnezeu"), ci ev p.opfi 0eou (,,in forma lui Dumnezeu"),ca si cum Dumnezeu ar fi o sfera in care Hristos exista (Kasemann).Genitivul 0eoO arata ca nu Dumnezeu Insusi este subiectul acjiunii,dar ceea ce se spune despre subiect este caracteristic lui Dumnezeu. Astfel,Subiectul ac{iunii este ,,ca Dumnezeu", deci o Persoana distincta caredispune de o relafie unica cu Dumnezeu prin esenfa Sa.Mopc}>Ti, asa cum este el folosit in literatura greaca, avea ca senspropriu ,,ceva care poate fi perceput prin simfuri" sau ,,o formaexterioara"16 (mai degraba ceea ce determina materia, facand din ea cutaresau cutare esenta dotata cu caractere proprii17). El exprima acea imagineexterioara care izbeste privirile. De exemplu, despre copii se spunea careflects aceasta imagine a parintilor (lJjuxtis Te ical u.opc}>f|S 6u.oi6Tn.Ta).18Totusi, atunci cand acest termen ii este aplicat lui Dumnezeu, unastfel de infeles nu este adecvat, deoarece Dumnezeu este invizibil (Col.1:15; 1 Tim. 1:17) §i nu poate fi perceput de simturile umane. Mai mult, unii15 Gerald F. Hawthorne, op. cit., p. 82.James Montgomery Boice, Fundamente ale credinfei cre$tine, Oradea, EdituraInstitutului Biblic ,,EmanueF\ 2000, p. 254. Un derivat al acestui termen apare si In2Tim. 3:5, cand Pavel vorbeste despre o ,,form5 de evlavie".17 Anne Baudart, ,,Aristotel", in Istoria filosofiei, coordonata de Jacqueline Russ,Bucuresti, Univers Enciclopedic, 2000, p. 69.18 Joseph Thayer, Thayer's Greek-English Lexicon of the New Testament, GrandRapids, Baker Book House, 1979, p. 418.

50 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologiccercetatori sunt de parere ca in acest pasaj nu avem de a face cu nici o urmaa Tntelegerii termenului din punctul de vedere al filosofiei elenistice.19S-a presupus ca 86£a ar fi Tnjelesul lui jiopcjjTi in acest pasaj, dinmoment ce echivalentul formei exterioare a lui Dumnezeu in VechiulTestament era slava Domnului (Ex. 16:10; Lev. 9:16; Num. 12:8).20 Dacaasa stau lucrurile, expresia poate fi luata si ca referire la cuvinteleHristosului intrupat din loan 17:5, dar ea nu mai poate fi asemanata cainteles cu u.opc})f)v 5ou\ou din v.7.21Al{ii au sugerat ca |xop4>T| este sinonim cu e'tKciv (imagine) siintregul imn trebuie vazut in legatura cu texte ca Gen. 1:26-27 siGen. 3:l-522. Acesti exegeji considers ca Pavel este autorul imnului, iar aicivorbeste in termenii opozifiei ,,primul Adam - al doilea Adam" (cf. Rom.5:18-19; ICor. 15: 45-47).23 Daca primul Adam care era dupa chipul luiDumnezeu a gresjt incercand sa devina ca Dumnezeu, al doilea Adam nu aconsiderat egalitatea cu Dumnezeu ,,un lucru de apucat". Acesta din urma a19 Gerhard Kittel (ed.), Theological Dictionary of the New Testament, vol IV,Grand Rapids, Eerdmans, 1967, p. 750, n. 48.20 Kittel (ed.), op. cit., vol IV, p. 751-752. Kittel considers ca i>7Tdpxeii> ev are aicisensul de ,,a fi Tmbracat In", iar termenul 86£a mai este folosit precedat deprepozitia kv, cu acela§i Tnteles, in Me. 8:38.21 Gerald F. Hawthorne, Philippians., p. 82.22 Oscar Cullmann, Tn The Christology of the New Testament, spune c3 termenul|iopii stabileste legatura dintre Hristos §i relatarea despre facerea lui Adam. El sepune de acord cu Hering, atunci cand sustine c3 |iopn este corespondentulebraicului demuth (imagine) din Gen. 1:26 sau a sinonimului sau tselem. Astfel,|iopq este legat Tn mod direct de eiKwv, din moment ce termenii ebraicicorespund celor doi termeni grecesti. W. POhlemann contrazice vehement acestpunct de vedere, traducand sintagmaev fiopdpfi 0eoO prin ,,expresia stSrii divine".El exclude orice influenta gnostica (unde [iop^n = eiKwi^) asupra semnificatiei lui|iop4>n din imn, de accea, termenul nu poate fi interschimbabil cu eiKwv (citat deSchneider Tn Exegetical Dictionary of the New Testament, vol. 2, Grand Rapids,Eerdmans, 1994, p. 443).23 James Dunn, op. cit., p. 74-79.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicfost omul a§a cum Dumnezeu a intenjionat initial sa fie.24 In aceste condifiitrebuie spus faptui ca versetul nu se refera la preexistenta lui Cristos, ci lastarea lui pamanteascS, a§a cum face Dunn25. Daca nu li se atribuieamandurora existence umane, paralela dintre cei doi Adam nu are sens.A afirma, insa, ca imnul il prezinta doar pe Hristos eel pamantescinseamna a nega faptui ca imnul il prezinta pe Hristos ca exemplu pentrucre§tini, deoarece umilirea Lui a constat in primul rand in Tntrupare.26Pentru a ilustra acest exemplu trebuie aratat ca Cel care in starea Luipreexistenta era ,,in forma lui Dumnezeu" este Aceeasj Persoana divinacare S-a intrupat §i a fost ,,ascultator pana la moarte §i inca moarte decruce".27 Logosul este Acela care a schimbat chipul dumnezeiesc cu chipulde rob.28 Apoi, faptui ca v. 6 vorbe§te despre preexistenta lui Hristos estedovedit §i de structura imnului, care urmares.te traseul natural alMantuitorului incepand cu pozitfa cereasca, venirea Sa pe pamant prinintrupare, inalfarea §i, in final, glorificarea Sa.2924 Norman K Bakken, op. cit., p. 76-77. In Filipeni 2:6-11 nu se intentionazS oidealizare a realign umane §i istorice a lui Isus, incercandu-se o glorificare a Celuicare, desj semfina cu oamenii, era Dumnezeu. Avem de a face, mai curand, cuprezentarea existenfei oricdrui om a§a cum Dumnezeu a intenfionat sd fie."3 James Dunn, op. cit., p. 79.26 Gerald F. Hawthorne, op. cit., p. 83.27 William Hendriksen, op. cit., p. 105.28 Dumitru Staniloae, Hsus Hristos sau restaurarea omitlui, Craiova, Omniscop,1993, p. 150.29 Kktcl (ed.), op. cit., vol IV, p. 750. Pentru susfinerea ideii de preexistenta a luiHristos, vezi de asemenea Gerald F. Hawthorne, Word Biblical Commentary-Philippians, , Waco, Word Books Publisher, 1983; James Montgomery Boice,Fundamente ale credinfei crestine, Oradea, Editura Institutului Biblic ,,Emanuel";Gerhard Kittel (ed.), Theological Dictionary of the New Testament, Grand Rapids,Eerdmans, 1967; F.W. Beare, The Epistle to the Philippians, London, Adam &Charles Black, 1969; William Hendriksen, Philippians, Collosians and Philemon,Edinburgh, The Banner of Truth Trust, 1988; J.B. Lightfoot., 5/. Paul's Epistle tothe Philippians, Grand Rapids, Zondervan, 1978; Ralph P.Martin, The Epistle ofPaul to the Philippians, ,,Tyndale New Testament Commentaries", Leicester, IVP,1983; Alec Motyer, The Message of Philippians, Leicester, Inter-Varsity Press,

52 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicMoprj nu trebuie identificat nici cu ouaia, pentru ca el nu se referala o fiinfa abstracts, ci la o natura concrete §i la atributele ei. Chiar si inin^elesul lui primar din filosofia greaca, el transmite ideea formei caredefineste, structureaza si confera un tip entitafii pe care o reprezinta.30 Darnici nu poate fi echivalat cu forma exterioara, schimbatoare, redata deobicei prin termenul o*xf]|ia.31Lightfoot, la randul sau, atunci cand discuta diferenfa dintre|iopri, (J>uais §i ouata, spune ca ,,u.opc})^ implica participarea in ouaia §iatributele eterne."32 Daca luam in considerare si forma verbala u.opcj)6o) dinGal. 4:19, vom observa ca el are sensul de dezvoltare a viejii lui Hristos ininteriorul crestinului, manifestata apoi in exterior.33Mopc})^ a mai fost interpretat ca ,,statut" sau ,,conditie'\ In aceastasituate, el se refera la pozitia ,,originala" a lui Hristos fata de Dumnezeu.El era ,,primul om" definand un loc unic in via(a divina si fiind una cuDumnezeu. Sensul de conditie ar fi eel mai potrivit §i in relatia cu v.lb.34Acestei interpretari i s-ar aduce, totusi, obiectia ca nicaieri in literaturagreceasca, u.opc})TJ nu are un asemenea Tnteles.35Pentru a avea o interpretare cat mai precisa a acestui termen, trebuiesa recunoa§tem ca Tnfelesul lui este foarte inexact, dar, in acelasi timp sarecunoastem ca in textele antice grecesti, termenul exprima modul in careun lucru aparea simjurilor noastre. Putem spune ca el exprima o formS care1984; Jac J. Miiller, The Epistle of Paul to the Philippians and to Philemon, GrandRapids, Eerdmans, 1974.30 Anne Baudart, op. cit., p. 71.31 Jac. J. Miiller, op. cit., p. 78. Trebuie fScuta o diferenta clara intre [iopii siaxfj|ia. Din folosirea acestuia lui axnejia In Noul Testament ne dSm seama c5 elreda notiunea de forma exterioara si aparenta schimbatoare (ICor. 7:31; 2Cor.11:13-15), iar pe de alta parte uop(j>n (tn texte ca Rom. 8:29, Fil. 3:10, 2Cor. 3:18,Gal. 4:19) se refera la fiinta interioara asa cum subzista ea !n individ.32 Lightfoot, op. cit., p. 110.33 Alec Motyer, op. cit., p. 109.34 Gerhard Schneider, (ed.), Exegetical Dictionary of the New Testament, vol. 2,Grand Rapids, Eerdmans, 1994, p. 443.35 Gerald F. Hawthorne, op. cit., p. 83.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic 53_arata perfect entitatea pe care o reprezinta, dar si o esenja, nu abstracts, cisubzistenta in individ si existenta atata timp cat individul respectiv exista.36Cand acest cuvant este raportat la Dumnezeu, el se refera laprofunzimea existenfei Lui, la ceea ce este in El Insusi si care depasestenivelul infelegerii si al simfurilor noastre. Mopc}>ii ©eou se refera atunci lanatura si caracterul lui Dumnezeu.37De aceea, a spune ca Hristos exista kv p.opcj>fj 0eoO Tnseamna aspune ca, in afara naturii Sale umane, Hristos nu a avut nici un alt mod deexistenta diferit de eel prin care poseda toate calitajile pe care si Dumnezeule poseda. El ,,avea in interior si aflsa in exterior insasi natura luiDumnezeu."38Folosirea acestei expresii enigmatice poate fi explicata prin faptul caautorul imnului a fost un cre§tin foarte ata§at de ideea de monoteism, sicare, nevrand sa spuna direct ,,Hristos este Dumnezeu"", dar intenfionandsa-si exprime convingerea despre divinitatea lui Hristos, a recurs la oexprimare indirecta a acestei realitati.392. Coexistenta lui Hristos cu Dumnezeu TatalDupa ce am demonstrat ca Hristos era de aceeasi natura cu Tatal,pentru atrata subiectul preexistenfei lui Hristos, asa cum reiese el din imnulhristologic in discutie, e necesar sa continuam cu analiza unei trasaturi apreexistentei lui Hristos, care este coexistent lui Hristos cu Tatal.CuvantuI ce urmeaza dupa sintagma ev p.opcjjfi Qeov si care oatribuie lui Hristos este verbul uirdpxw, care este tradus de obicei prin ,,afi", ,,a exista", ,,a avea". Sensul lui nu reda ideea pura de ,,a fi", ci aceea deW.E. Vine, Expository Dictionary of the New Testament Words, London,Oliphants, 1975, p. 123.37 Gerald F. Hawthorne, op. cit., p. 84.J.A. Motyer, Philippians Studies: The Richness of Christ, citat de JamesMontgomery Boice, Fundamente ale credin(ei crestine, p. 255.39 Gerald F. Hawthorne, op. cit., p. 84.

54 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic,,a fi In posesia ..."(F.A. 6:3; 4:37)40 Acest verb, Tnsa, este compus din douaparticule : into (,,sub") §i dpxil (,,Tnceput") - termen introdus pentru primaoara de Thales cu sensul metaforic de substrat al tuturor lucrurilor, acel,,ceva" nediferentiat de la care incepe orice generare, tntrucat nimic nu senaste din nimic, iar lucrurile trebuie sa aiba toate o origine.41 Mai tarziu,Aristotel fi va da sensul special de ,,principiu": principiul este atat ceea ceeste prim, punctul de plecare, cat s.i element fondator al explica{ieicauzale.42Rezulta, deci, ca el implica no(iunea de existen^a sau condijie atatinainte de circumstantele menjionate, cat si in continuarea lor.43 Thayerpropune chiar o traducure de genul: ,,a fi (avea) inca de la origine".44 Incontextul analizei de fa{a, Hristos era ev p.opcf>fi 0eoO atat inainte deTntruparea Sa (nu putem vorbi de originea lui Hristos), cat si dupa nastere.Interesui imediat al lucrarii este, insa, legat indeosebi de preexistenta luiHristos §i realitatea divinitafii Sale in raport cronologic cu Tntruparea, incondifiile in care verbul uTrdpxw este la participiu si, deci, exprima oactiune continua.45Lightfoot este si el de parere ca uTrdpxo) denota o ,,existentaanterioara momentului in discu^ie", dar nu neaparat una eterna. El spune,insa, ca ideea eternitatii reiese clar din contextul divinitatii lui Hristos.40 Alec Motyer, op. cit., p. 112.41 Francis E. Peters, TermeniiJihsqfiei grecefti, Bucure§ti, Humanitas, 1997, p. 44.Thales a sugerat ca apxn ar trebui s3 fie ceva perceptibil senzorial (apa, umiditateasi chiar aerul). Anaximandru s-a opus spunand c3 dpxrj trebuie sa fie cevanedeterminat §i astfel s-a facut pasul de indep3rtare de elementul pur senzorial.Traditia ,,senzualista" a continuat, insa, prin Empedocle, care 1-a standardizat lapatru elemente: pamant, aer, foe §i apa.2 Jean -Paul Dumont, ,,Presocraticii" in Istoria filosofiei, p. 21.43 W.E. Vine, Expository Dictionary, p. 60-61.44 J. Thayer, op. cit., p. 638.45 Jac. J. MuIIer, op. cit., p. 78. Verbul exprima o acjiune continua §i in contrast cuaoristele care urmeaza.

Preexistenta lui Hristos in immil hristologic 55_Expresia ev iiop^fi 0eoO u-rrdpxwv este echivalenta frazei din loan 1:1:kv dpxn f\v 6 Aoyos Ka! 6 Aoyog r\v Trpos tov Qebv ... ^Am amintit, Tnsa, mai sus o serie de cercetatori care susfinperspectiva ,,primul Adam - al doilea Adam" in interpretarea imnului,situate in care, spunem noi, ar fi negata preexistenta lui Hristos din imnulcristologic in discutfe. Cel mai relevant pentru acest studiu este punctul devedere al lui Dunn. El spune ca preexisten^a lui Hristos este ilustrata in imndoar prin ,,hristologia celui de-al doilea Adam". Relatarea vechitestamentaladespre viata lui Adam poate fi tmparfita in doua mari etape :etapa de dinainte de cadere, cand Adam beneficia de prezenfa luiDumnezeu (si de pomul viejii)47 §i etapa de dupa cadere, cand Adam a fostsupus mortii flzice. Dunn vede Tntre aceste doua etape tranzifia de la adamcu sensul de ,,omenire", la adam (omul ca eel de astazi) - tatal lui Set §i alcelorlalti urmasj48Oricat ar fi de alegorizata aceasta perspectiva a celor doi Adam49, eanu constitue un argument satisfacator, deoarece, eel pu{in din punctul devedere al preexistentei, comparatia dintre cei doi nu este viabila.46Lightfoot, op. cit.,p. 110.47 Dunn lanseaza cateva tntrebari care reies din metafora celui de-al doilea Adam:A fost pus vreodatS Hristos in situajia de a face 0 alegere asemanatoare cu cea a luiAdam? A avut Adam viata etern5 §i a pierdut-o in momentul in care a pScatuit sauaceasta viafa trebuia intretinuta §i hranita din pomul vie^ii, pom la care el nu a maiavut acces dupa cadere? (Where Christology Began, p. 74-83).48 Dunn, ,,Christ, Adam and Preexistence", in Where Christology Began, p. 78.49 Dunn a anticipat obiecfia ca nicaieri in imn nu este amintit numele lui Adam. El,tnsa, considera ca aluziile la relatarea biblica despre Adam sunt prea dare pentrua-i fi menjionat numele. Dunn face o comparatie neasteptata cu ceea ce se Tntamplatn arta profana, pretinzand ca e vorba de un fenomen similar. In muzica, deexemplu, e foarte vizibil faptul ca ultimele portative ale Simfoniei I a lui Brahms ildovedesc tributar Simfoniei a 9-a a lui Beethowen. Dar Brahms nu a facutniciodata aluzie la Beethowen ca la un precursor al sau. Acelasj lucru se tntampla§i in cazul simfoniei a 9-a lui Dvorak, ce confine ecouri ale folk-ului american. Inliteratura, Dunn fi da ca exemple pe John Milton §i pe T.S. Eliot.Aceea§i obiecjie este anticipata si de Norman K. Bakken (,,The New Humanity:Christ in the Modern .Age", Interpretation, p. 77). El, insa, spune c3 oriunde in

_56 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicColin Brown, un susfinator al ,,hristologiei celui de-al doilea Adam",recunoaste ca din cinci puncte ale comparand' Adam-Hristos, a§a cum oconcepe Dunn, trei sunt indoielnice: ,,supunerea sub robia pacatului",,,supunerea fata de moarte" §i ,,?naltarea glorioasa". Dintre acestea, primulse potrivesje lui Adam, dar nu §i lui Hristos, iar urmatoarele doua suntvalabile pentru Hristos, dar nu §i pentru Adam.50Brown il interpreteaza pe u.opcj)n. cu sensul lui primar de ,,formaexterioara", dar §i in aceste conditii ajunge la concluzia ca Fil. 2:6sugereaza mai mult decat o simpla comparatie intre Adam §i Hristos.Astfel, Hristos este manifestarea vizibila (pamanteasca) a lui Dumnezeu.El priveste v. 6 mai mult prin prisma conflictului dintre Hristos sj Satan.Esenja tuturor ispitelor pe care Domnul a trebuit sa le infrunte consta in a fica Dumnezeu: fie prin exercitarea gre§ita a autoritatii sale, fie prinsupunerea fa{a de Satan.Brown mai aminte§te acuzatiile aduse Domnului Isus de a se fipretins Dumnezeu. El presupune ca Diavolul i-a imputat atunci lui Hristosun pact cu el. In aceste conditii, Fil. 2:6 este o repudiere a acestor acuza{ii,spunand ca Hristos nu §i-a folosit calitatea de a fi ,,ca Dumnezeu" nici inmodul Tn care i-a sugerat-o Diavolut, nici in modul in care a incercat Adams-o faca. In calitate de manifestare vizibila a Dumnezeirii, El a fostascultator de Tatal p§na la moarte.5IBrown vede, asadar, pasajul prin prisma luptei dintre bine §i rau,concretizat in conflictul dintre Hristos sj Satan. Interesant este, insa, faptulca el pune sub semnul intrebarii ideea existente? pretemporale a lui HristosNoul Testament apare idee de om sau chip, trebuie s5 ne a§tept3m ca Adam s3 fieundeva in spatele respectivului pasaj (ascunzandu-se cum a facut-o §i dupa primulpacat), iar Filipeni 2:6-11 este o confirmare a textelor in care Pavel a detaliataceasta paralela (Rom. 5:12-21).50 Colin Brown, ,,Ernst Lohmeyer's KYRIOS JESUS" Tn Where ChristologyBegan, p. 25.51 Colin Brown, ,£rnst Lohmeyer's KYRIOS JESUS", p. 26-27.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic 57_in imn. Dar oare se poate restrange un astfel de conflict doar la existenfaterestra a lui Hristos?Vorbind despre relafia dintre forma Dei si forma servi, fn contextul,,imnului umilirii si tnal^arii lui Hristos", Karl Barth afirma ca eternitatea incare El Insusi este ,,adevaratul timp" si Creatorul timpului este revelatatocmai in faptul ca, desi timpul nostru este unul al pacatului si al mor{ii. Elpoate intra in acest timp §i poate deveni temporal, fara a inceta sa fie etern,manifestandu-§i eternitatea chiar in acest timp.52Frank Stagg considera ca ,,gandul care era in Hristos Isus" trebuiesa-L fi condus din eternitate catre umilinfa intruparii si a trebuit pastrat petot parcursul existenfei Sale pamantesti53, iar Foerster respinge si el,,hristologia adamica" din imn, argumentand ca textul nu se refera la oispitire, ci la actul unei voinfe libere.54Intregul context arata ca nasterea lui Hristos ca om a fost primul pascatre umilirea Sa, dupa cum moartea de pe cruce a fost ultimul pas: Cu altecuvinte, kv jjLopcjjfj 0eoO UTrdpxwv se refera la un timp anterior intrupariilui Isus.55In concluzia acestei sec{iuni, putem afirma, asemenea lui Harvey, camajoritatea comentatorilor moderni care au analizat acest text, de laLightfoot pana la Barth, au pus un mare accent pe umilinta lui Hristos, faraa avea dificultati in recunoasterea ideii de preexistenta in imn, idee careexplica faptul ca, prin intrupare, Isus a parasit slava pe care o impartasea cuTatal.5652 Karl Barth, Church Dogmatics, vol IV(i), Edinburgh, T & T Clark, 1985, p.187-188.53 Frank Stagg, ,,The Mind in Jesus Christ. Philippians 1:27-2:18", Review anExpositor, p. 344.34 W. Foerster ,,ap7Tay|i6s" in TDNT, vol I, p. 473-474.55 Lightfoot, op. cit., p. 132.56 John Harvey, ,,A New Look at the Christ-Hymn in Philippians 2:6-11",Expository Times, vol. LXXVI, no. II, August, 1965, p. 337, citat de Norman K.Bakken, op. cit., p. 75, n. 12.

58 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologic3. Egalitatea lui Hristos cu Dumnezeu Tata]O alta problems pe care o ridica textul imnului este egalitatea celordoua Persoane divine, egalitate discutata mai ales din perspectiva sintagmeiJucru de apucat". intrebarile care se pun in cercetarea acestui verset sunt:era egalitatea lui Hristos cu Dumnezeu ceva ce El avea deja sau era opozijie la care Isus aspira, neavand-o inainte de a-si incepe drumul de laumilinta spre glorificare? In al doilea rand, era aceasta o acjiune aHristosului preexistent sau o acfiune a Hristosului istoric ?57Unii cercetatori, urmandu-l pe Lightfoot, considera ca expresiaelvai taa 0ew este echivalenta cu kv fiopcjjf) 0eoO. Acestia isi justifiesteoria in unul dintre urmatoarele moduri: fie se sustfne ca Fiul deja posedaegalitatea cu Tatal inainte de intrupare, dar a hotarat ulterior ,,sa nu oapuce" sau ,,sa nu {ina mortis de ea", ci sa renunfe la ea; fie se spune caHristos nu avea nevoie sa aspire la egalitatea cu Tatal in condipile in care elo avea ca Fiu etern al lui Dumnezeu (Martin).O parere similara prezinta CA. Wanamaker, care considera caexpresia ,,m forma lui Dumnezeu" (avea chipul lui Dumnezeu - trad.Cornilescu) nu implica neaparat faptul ca Hristos era egal cu Dumnezeu instarea Sa preexistenta, ci dimpotriva. Dupa cum un fiu ascultator castigaegalitatea in putere, autoritate si glorie cu tatal atunci cand acesta din urmahotaraste sa-si impataseasca prerogativele cu fiul, tot asa s-a intamplat si cuHristos. In loc sa apuce egalitatea cu Dumnezeu, Hristos a asteptat si S-asupus in toate. Astfel, imnul hriostologic din Filipeni II infatiseaza pe Isuscastigandu-si egalitatea cu Dumnezeu in virtutea faptului ca Tatal L-aincoronat alaturi de El. Ceea ce Hristos refuzase sa ,,apuce" i-a fost garantatca rasplata pentru suferinta si umilinta Sa.5857 W. Foerster ,,dp7Ta-yuos" in TDNT, vol I, p. 473.58 CA. Wanamaker, ,,Philippians 2:6-11" citat de Gerald Hawthorne in ,,In theForm of God and Equal with God", Where Christology Began, p. 103.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicIn legatura cu aceasta a doua varianta, Martin crede ca este, totu§i,pu{in probabil ca sen'sul propriu al verbului sa alunece de la ,,a apuca", ,,aprinde violent", la ,,a fine strans".59Thayer susfine, de asemenea, ca in Noul Testament, injelesul luidpTrdCw este de ,,a apuca, a rapi prin violent", (in Mat. 12:29 -Tot oKevx) auToO dpTrdaa; loan 10:12 - 6 Xukos dpTrdCei airrd), ,,aprinde, a-§i insusj cu lacomie" (Mat. 11:12 - dp7rd£ouaiv aimiv - despreImparatie), ,,a smulge" (Iuda 23 -

60 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicegalitatea cu Dumnezeu, pozifie la care El nu aspirase in prealabil.Sustinatorii acestei teorii interpreteaza cuvantul cheie al versetului,dpTrayu,6s, ca fiind nu un lucru deja posedat, ci unul la posesia caruia seaspira.63Constatam, asadar, ca expresia dpirayiidv riyTicraTO poate insemnaatat ,,a folosi ceva deja realizat", cat §i ,,a pune stapanire pe o posibilitate".Problema cea mai acuta o constituie aici termenul dpTrayu-os1, al carui senseste greu de gasit, deoarece este un hapax legomenon al NouluiTestament.64Cuvantul dpTray|i6s a primit mai multe sensuri in cercetarea biblica.Unul dintre ele este res rapienda, conform caruia Hristos este prezentat carefuzand sa considere egalitatea Sa cu Dumnezeu ca ceva pentru a fiapucat, sens care ar duce la implicatia contrastului dintre primul Adam carea aspirat la egalitatea cu Dumnezeu si Hristos, care n-a considerat egalitateaSa cu Dumnezeu ca ceva la care sa aspire.65Pe de alta parte, dpTrayjios a primit si sensul de res rapta, prin carese injelege ca Hristos a posedat egalitatea cu Dumnezeu anterior acjiunii v.6. De asemenea, res rapta se refera si la faptul ca Hristos n-a privitegalitatea Sa cu Dumnezeu ca ceva ce a obfinut prin apucare, ci aconsiderat aceasta egalitate ca facand parte din existenfa Sa, oferita Luiprintr-o dreptate eterna.66N.T. Wright, facand referire atat la paring greci, cat si la parintiilatini, il numeste pe res rapta ca fiind sensul activ, jar sensul pasiv este resretinenda. Prin res rapta se susjine de catre latini ideea conform careiaHristos n-a spus vreodata ca a considerat egalitatea sa divina ca un lucruobtinut prin apucare, ci dimpotriva, considera acest lucru ca facand parte63 Ralph P. Martin, Philippians, p. 97.64 Termenul apare doar aici in Noul Testament, nu se gBseste in LXX si este foarterar tntalnit in literatura greceasca profana. Parin{ii apostolici il folosesc doar atuncicand citeaza din Filipeni 2.65 Ralph P. Martin, Philippians, p. 98.66 Ralph P. Martin, Philippians, p. 98.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicdin existenja Lui primita printr-un ,,drept divin". Prin res retinenda serefera la faptul ca Isus a considerat egalitatea Sa cu Dumnezeu dejaposedata, dar un lucru de care putea sa se aga{e ?n mod lacom si egoist.67Aceleasi sensuri ale lui dpirayp-os sunt preluate §i de catre teologiimoderni. Spre exemplu, Martin isi prezinta argumentele in privin^asensurilor acestui cuvant incepand cu eel activ {res rapta), acela de ,,act detalharie sau de uzurpare". El se refera apoi la res rapienda ca la un lucruneposedat, dar care ,,sa fie apucat de novo".68Wright considera ca Martin este confuz in aceasta analiza, deoareceel ofera doua intelesuri care se exclud reciproc: un sens prin care Hristosdeja poseda egalitatea cu Dumnezeu {res rapta) §i un sens prin care Hristosn-a apucat aceasta egalitate {res rapienda). Confuzia lui Martin poate fivazuta §i in ideea lui ca Hristos a fost dintotdeauna dupa chipul luiDumnezeu, neavand, insa, egalitatea cu Dumnezeu.69Gerald Hawthorne precizeaza ca Hristos, care era ,,in forma luiDumnezeu" si ,,egal cu Dumnezeu", nu S-a folosit de acest fapt in propriulSau avantaj, ceea ce inseamna ca ,,profltul" (,,lucrul de apucat" al) luiHristos nu tinde catre elvai 10a ©e^, ci incepe de aici.apTrayu.6v riy^aaTo se refera la ceva ce se afla deja la dispozifia67 N.T. Wright, ,,dpTray|i6s and the Meaning of Philippians 2:5-11" in TheJournal of Theological Studies, October 1986, vol 37, part. 2, Oxford UniverityPress, p. 321-352.O pozijie interesanta este cea a lui F.W. Beare {op. cit., p. 80), care subscrieinterpretarii lui dpiraynos ca fiind res retinenda, dar aduce in discutie unpersonaj in plus in contrastul Adam-Hristos, §i anume Lucifer (bineinjeles, alaturide Adam, care a es.uat in momentul ispitirii). Lucifer §i Adam au aspirat laegalitatea cu Dumnezeu prin mandrie §i lacomie, dar Hristos, care era deja inposesia stSrii divine la care primii doi aspirasera, nu a considerat pozitia Sa ca fiindo prada ob|inuta prin apucare.68 Ralph P. Martin, Carmen Christi, p. 42.69 N.T. Wright, The Climax of the Convenant, T&T Clark, Edinburgh, 1991, p. 67.

62 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicsubiectului. Prin urmare intrebarea se pune nu daca Hristos poseda sau nuacest lucru, ci daca El S-a folosit sau nu de acest lucru.70In favoarea lui res rapta argumenteaza sj W. Foerster, spunand cadp7Tayu.6s se refera la atitudinea pe care cineva o adopta fafa de un lucrupe care 11 considera o prada, o sansa unica, un dar al destinului, care trebuieacaparat si folosit ca ceva dorit si castigat. Ceea ce reprezinta un castigpresupune, insa, ca acel lucru sa fie deja posedat, urmand a fi folosit ca oposibilitate ce nu trebuie ratata. De aceea, spune Foerster, infelesul luiotpTray|i6s nu poate fi acela de ,,furt sau act de violent". Meritul luiHristos, este acela de a nu fi privit egalitatea cu Dumnezeu ca pe un castig,un castig de care oricine altcineva s-ar fi folosit.71De aceeasj parere este §i W. Trilling in privin^a sensului luidpTrayjios, argumentand ca nu poate fi vorba despre nofiunea de ,jaf sauacaparare violenta", intrucat Hristos era deja ev |o.opcj)fj 0eov §i nu mairamanea decat sa se foloseasca de prerogativele pozifiei Sale. Exegetul maisus amintit observa si opozijia care se creaza intre subiectui v. 6 (Hristos informa lui Dumnezeu) §i subiectui versetului urmator (Hristos ,,se gole§te" -K€v6(o - pe Sine Insusi), pentru a-si argumenta punctul de vedere.72Dupa Hawthorne, intelegerea corecta a expresiei ,,egal cuDumnezeu" este posibila doar printr-o legatura stransa cu expresia ,,informa lui Dumnezeu". Pentru Pavel, a spune ca Hristos existaev |xop4>fj 0eoO insemna ca in afara de existen^a Sa umana, Hristos nu amai avut alt mod de existenja decat ,,in forma lui Dumnezeu", adicaposedand rangul, statutul, pozifia, condifia si atributele lui Dumnezeu. Inexpresia to elvat taa ©ew, articolul hotarat arata ca aceasta a douaexpresie este strans legata de prima, deoarece menirea acestui articol este sa70 Gerald Hawthorne, ,,In the Form of God and Equal with God" in WhereChristology Began, p. 102.71 W. Foerster ,,dpiTayu,6s" in TDNT, vol I, p. 473.72 W. Trilling ..dpTTayjios" in EDNT, vol 1, p. 156.

Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicfaca legatura cu ceea ce s-a spus anterior. Astfel se ajunge la conciuzia cato elvai Loa 0e este un alt mod de a spune kv (iop4>fi 0eou.73De aceea, Hawthorne este de parere ca, deseori, raportul dintre celedoua propozifii analizate nu este tradus corect. Propozitiaev |iopc})fi 0eou hiTdpxbiv nu trebuie tradusa printr-o concesiva (,,macar caavea chipul lui Dumnezeu"), ci printr-o cauzala (,,deoarece avea chipul luiDumnezeu, El nu a socotit egalitatea cu Dumnezeu un lucru din care saprofite, ci unul din care sa dea").74Wright, de asemenea, prefera o parafrazare de genul: ,,Cel careinainte de intrupare poseda egalitatea divina nu a privit acest statut ca peceva de exploatat sau de care sa profite, ci a privit aceasta pozifie ca pe ochemare la supunere §i ascultare pana la moarte.75ConcluzieAm vazut, a§adar, ca Hristos avea aceeasj natura cu Tatal. EgalitateaLui cu Dumnezeu era §i este un lucru pe care El nu-L poate pierde, acestafiind mediul din care El a venit pe pamant §i in care avea sa se intoarca.Hristos, insa, nu S-a folosit de aceasta egalitate tinand cu obstinate deexisten^a Sa divina, ci, la un moment dat, S-a dezbracat de ea, luand ,,chipde rob".76 Lucrul pe care Hristos nu 1-a considerat o ,,prada" (dpTTay|i6s) afost tocmai acest mod de existenta §i prerogativele aferente.In concluzie, termenul dpTray|i6g trebuie interpretat aici casemnificand detinerea unei pozi^ii care deschide posibilitatea unui avantaj73 Gerald Hawthorne, ,,In the Form of God and Equal with God" in WhereChristology Began, p. 104.74 Gerald Hawthorne, Philippians, p. 85.75 N.T. Wright, The Climax of the Convenant, p. 97.76 Gerhard Kittel (ed.), op. c//., vol. Ill, p. 353. A fi egal cu Dumnezeu tnseamna afi Kijpios, iar Hristos a ramas Kupios, chiar daca a luat chip de rob, lnsusindu-§iumanitatea perfects. StShlin considers ca prin tnsS§i umilirea §i golirea Sa, El f§imanifests demnitatea de Kupios.

64 Preexistenta lui Hristos in imnul hristologicde care posesorul poate beneficia in viitor dupa bunul sau plac. In starea Sapreexistenta, Hristos avea deja locul sau unic in Dumnezeire. Aveaprivilegiul conferit de pozijia Sa de a-§i exercita dreptul la onoare §i glorie,dar in acel moment din perioada preintruparii a luat decizia marea{a, care aadus mantuire omenirii.In conditfile in care am demonstrat ca verbul dpTrd£(i) inseamna maidegraba ,,a apuca violent" decat ,,a tine strans", ajungem la concluzia caHristos nu ,,a apucat cu lacomie" prerogativele pe care i le asigura pozitiaSa (ev |xopcj>fi 0eoO). El a considerat ca a-§i insu§i slava divina in acest felera o tentatie careia trebuia sa-i opuna rezisten^a §i a ales sa fie proclamategal cu Dumnezeu acceptandu-I voia, aceea de a Se tntrupa §i de a Seumili.Fiul preexistent nu a privit egalitatea cu Dumnezeu ca pe un mijlocde a evita sarcina suferinfei §i a mortii rascumparatoare, ci ca pe o pozitieunica ce II califica §i II abilita pentru mareafa chemare.