Raport 2004 - Apele Romane

R E Z U M A TPlanul de Management al Bazinului Hidrografic reprezinta principalul instrument deimplementare a Directivei Cadru 2000/60/UE in domeniul apei. Planul de Management al SpatiuluiHidrografic are drept tinta atingerea “starii bune” a apelor in anul 2015, ceea ce va asigura aceleasiconditii de viata din punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii El trebuie sa se incadreze inPlanul National de Management al Romaniei, care se incadreaza in Planul Districtului Hidrografical Dunarii (PMDHD). Raportul 2004 al Planului de Management al Spatiului Hidrografic raspundeobligatiilor de raportare la Comisia Europeana in conformitate cu prevederile Directivei Cadru2000/60 Articolul 5, Anexa II si Anexa III referitoare la prima analiza si caracterizare a SpatiuluiHidrografic Prut – Barlad. De asemenea, furnizeaza informatii despre progresele inregistrate pentruimplementarea Articolului 6 si Anexei IV privind inventarul zonelor protejate, precum si progreselelegate de Articolul 16 privind informarea si consultarea publicului.Analiza de evaluare a starii apelor de suprafata si subterane are drept scop determinareacorpurile de apa “la risc”care esa posibil sa nu atinga obiectivele de mediu. In continuare utilizandrezultatele analizei din Raportul 2004 se va dezvolta reteaua de monitoring (1.07.2007) si se vorpropune programe de masuri (22.03.2009) pentru atingerea “starii bune” a apelor pana in anul 2015.Datele si informatiile care au stat la baza elaborarii Raportului 2004 sunt in general date dinanul 2002 si uneori 2003, cu exceptia capitolului de analiza economica, pentru care s-au utilizatdate din perioada 2000-2003.Aceste date au fost furnizate in principal de Directia Apelor, agenti economici, DirectiileJudetene de Agricultura si Filialele ROMSILVA din judetele apartinand spatiului analizat,autoritatile locale si judetene, Agentiile de Protectia Mediului, Administratiile Regiunilor deDezvoltare, Institutul National de Statistica, etc.Raportul a fost elaborat de specialisti din Colectivul de Scheme Directoare de Amenajare siManagement din cadrul Directiei de Ape, cu participarea expertilor Directiei Planuri deManagement si Amenajare a Bazinelor Hidrografice din cadrul Administratiei Nationale “ApeleRomane“, precum si a unor experti din institute de cercetare de profil.Prezentarea generala a spatiului hidrograficSpatiul hidrografic Prut - Barlad are o suprafata de 20267 km 2 cu o lungime a reteleihidrografice de 7777 km si cu o densitate medie de 0,38 km/km 2 . Pe aproximativ 80 % dinlungimea acestei retele hidrografice se manifesta fenomenul de secare.Relieful este predominant de câmpie, cu zone restranse de podiş (Fig. 2.2), cu un climattemperat continental (temperatura medie anuala 9 0 C) si precipitatii medii anuale cuprinse intre 400mm si 600 mm pe an.In spatiul hidrografic Prut – Barlad terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de13631 km 2si respectiv 74,9% din suprafata totala (Fig. 2.3).Administrativ, spatiul hidrografic Prut – Barlad (Fig. 2.1.) ocupa aproape integral judeteleBotoşani, Iaşi, Vaslui si Galaţi si partial judetele: Neamţ, Bacău si Vrancea, avand o populatie inacest areal de cca. 2,2 milioane locuitori, din care 1,04 mil. loc. (~50%) traiesc in mediul urban. Dinpopulatia totala, 40,5 % (75,79% in mediu urban, 8,53 % in mediu rural) este racordata la sistemele

centralizate de alimentare cu apa si 24,1 % (50,17 % in mediu urban,0,53 % in mediu rural) esteracordata la statiile de epurare.Resursa teoretica totala de apa din spatiul hidrografic analizat este de 3661 mil. m 3 /an, iarresursa specifica de 436 m 3 /loc/an, ceea ce situeaza acest spatiu sub media pe România.Pentru a asigura sursa de apa diverselor folosinte au fost realizate 49 de acumulariimportante cu un volum util de 2036 mil. m 3 .Datorita dezvoltarii economice din perioada 1960-1989, calitatea apelor s-a inrautatit foartemult fata de starea de referinta din anii ’50. Dupa anul 1989, starea calitatii apelor s-a imbunatatitdatorita restringerii activitatilor economico-sociale si a aplicarii mecanismului economic indomeniul apelor, inclusiv a principiului “poluatorul plateste”.Tipologie si conditii de referintaTipologiile pentru cursurile de apa si pentru lacuri s-au definit pe baza unor metodologiiunitare elaborate la nivel national (Serban P., Jula G., Radulescu D., 2001), avand in vedereparametrii abiotici ai sistemului B recomandat de Directiva Cadru.Analiza efectuata prin aplicarea acestor metodologii la nivelul spatiului hidrografic Prut -Barlad a condus la definitivarea a 10 tipuri de cursuri de apa dintre care 2 tipuri de raurinepermanente (Fig. 3.3), un tip de lac natural si 2 tipuri de lacuri de acumulare (Fig. 3.4).Aceste tipuri urmeaza sa fie validate pe baza metodologiilor specifice ce vor lua inconsiderare masuratorile directe ale parametrilor caracteristici ai comunitatilor biologice.Pentru determinarea conditiilor de referinta au fost selectate situri de referinta fara impactsau cu impact antropic minim, unde s-au efectuat pana in prezent relativ putine observatii simasuratori asupra parametrilor fizico – chimici si biologici. Nu au fost gasite situri de referintapentru toate tipurile de rauri si lacuri decat pentru 4 din 10 tipuri de rauri si 2 din 2 lacuri deacumulare si, din acest motiv, s-au folosit cele mai bune situri disponibile care au permisextrapolarea parametrilor din starea actuala la conditiile de referinta.Identificarea presiunilor semnificativeCele mai importante categorii de presiuni din cadrul spatiului hidrografic Prut – Barlad suntpresiuni punctiforme, difuze si hidromorfologice.Prin aplicarea criteriilor ICPDR care tin seama numai de presiuni si a metodei integrateMETIMPRA (Serban P., Moldovan F., Tuchiu E., 2001) care tine seama atat de presiuni cat si deimpact, s-au identificat 9 surse de poluare semnificative (Fig. 3.6), din totalul de 23 surse de poluareinventariate. Dintre acestea 19 surse reprezinta aglomerarile umane cu peste 10 000 locuitoriechivalenti la care statiile de epurare nu functioneaza corespunzator (Fig. 3.7). Aportul descarcarilorsurselor de poluare semnificative din totalul evacuarilor surselor punctiforme inventariate este decca 80%.Sursele punctiforme de poluare semnificative din spatiul hidrografic Prut - Barlad, pecategorii, sunt urmatoarele:• menajere: localitatile Botosani, Iasi, Barlad, Vaslui, Galati, Darabani, Dorohoi, Saveni, Harlau,Belcesti, Tg. Frumos, Pd. Iloaiei, Negresti, Husi, Beresti, Tg. Bujor, Munteni, Tecuci, Matca;• industriale: unitatile Sidex Galati, Spirt Ghidigeni, SC Cotnari;• agricole: unitatea Prodsuis Stanilesti .***Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de:

• Ingrasamintele chimice utilizate in agricultura care au fost de 1,56 kg P/ha (Fig. 3.9.2) si6,91 kg N/ha (Fig. 3.9.1), mult mai mici decat media in Bazinul Dunarii de 5,9 kg P/hasi respectiv 31,4 kg N/ha .• Pesticidele utilizate pentru combaterea daunatorilor care au fost de 0,14 kg /ha (Fig.3.9.3), mai putin decat 1,39 kg/ha –media a 7 state din Bazinul Dunarii.• Animalele domestice din spatiul hidrografic analizat care au o densitate de 0,65 vaciechivalente /ha (Fig. 3.10), mai mare decat media in Bazinul Dunarii care variaza intre0,45 - 0,55 animale echivalente /ha, in functie de metoda de calcul utilizata. In mediulrural cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilordin zonele vulnerabile care sunt mentionate la capitolul de zone protejate (Fig. 5.4).• Aglomerarile umane din mediul rural si mediul urban, avand in vedere procentele micide racordare a populatiei la reteaua de canalizare de 0,9 % si respectiv 68,7 %.Referitor la identificarea presiunilor semnificative, principala problema o reprezintainsuficienta datelor de monitoring, in special date privind continutul de substante periculoase/prioritar periculoase si metale grele in apele uzate evacuate de catre sursele de poluare punctiforme,precum si lipsa datelor pentru calculul incarcarilor de poluanti, ce ajung in apele de suprafata dinsurse difuze.Presiunile hidromorfologice afecteaza 158 rauri din totalul de 417 cursuri de apa din spatiulhidrografic, insa cele mai importante presiuni hidromorfologice (Fig.3.11) sunt cauzate de:• 49 lacuri de acumulare, din care cea mai importanta este acumularea Stanca Costesti;• 1173 km indiguiri si 1084 km regularizari, cele mai importante fiind pe raurile: Prut (33%),Jijia (28%), Baseu (42%), Sitna (54%), Miletin (51%), Bahlui (35%), Racova (59%),Vasluiet (41%), Berheci (60%) etc.• 262 iazuri piscicole care afecteaza regimul hidrologic pe 116 rauri;• 6 derivatii de apa;• 2 prize de apa care preleva debite semnificative si 9 restitutii importante.O caracteristica importanta a spatiului hidrografic o reprezinta realizarea din cele mai vechitimpuri a numeroase iazuri piscicole care afecteaza 116 rauri (27.8 %) din totalul de 417 cursuri deapa cu suprafata mai mare de 10 km 2 .Corpuri de apa de suprafataPentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata a fost adaptat la conditiile bazinelorhidrografice din Romania ghidul european. Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apaau fost:• categorii de apa de suprafata;• tipologia apelor de suprafata;• caracteristicile fizico – geografice si hidromorfologice ale bazinului;• presiunile si starea apelor de suprafata;• limitele ariilor protejate.Avand in vedere aceste criterii au fost delimitate 338 corpuri de apa, din care 75 sunt lacuride acumulare (Fig. 3.21). Lungimea medie a corpurilor de apa este de 23,15 km. Din totalulcorpurilor de apa 74,56% reprezinta corpuri de apa nepermanente.Corpurile de apa puternic modificate si artificialeProcesul de desemnare a corpurilor de apa puternic modificate se bazeaza, in mod normal,pe date biologice. Luand in consideratie faptul ca, pentru moment, nu sunt disponibile suficientedate biologice, s-au propus criterii abiotice (Tabelul 3.9) pentru desemnarea provizorie a

corpurilor de apa puternic modificate. Aceste criterii sunt bazate pe tipuri de lucrari hidrotehnicesi efectele acestora asupra ecosistemelor acvatice (Serban P., Radulescu D., 2001) .In spatiul hidrografic Prut - Barlad au rezultat (Fig. 3.21) pentru cele 86 de corpuri de apapermanente:• 62 (18,34%) corpuri de apa puternic modificate;• 6 (1,77%) corpuri de apa candidate la puternic modificate;• 11 (3,3%) corpuri de apa care nu sunt puternic modificate;• 7 (2,07%) corpuri de apa artificiale.Corpuri de apa subteranaIdentificarea si delimitarea corpurilor de apa subterana s-a realizat pe baza urmatoarelorcriterii:• geologic;• hidrodinamic;• starea corpului de apa:- calitativa- cantitativa.Delimitarea corpurilor de apa subterana s-a facut numai pentru zonele in care exista acviferesemnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume debite exploatabile mai mari de 10m 3 /zi.In spatiul hidrograficPrut - Barlad au fost delimitate 5 corpuri de apa subterana, din care 1este transfrontalier (Fig. 4.1).Corpuri de apa de suprafata si subterana la riscEvaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa tine cont decriteriile pentru identificarea presiunilor, precum si de criteriile pentru evaluarea impactuluiacestora. Au fost luate in considerare urmatoarele:• poluarea cu substante organice;• poluarea cu nutrienti;• poluarea cu substante prioritar / periculoase;• alterari hidromorfologice.Un corp de apa este „la risc” daca unul dintre criteriile referitoare la presiune si/sau impacteste indeplinit. Daca nu este indeplinit nici unul dintre criterii, atunci corpul este „fara risc”. Incazul in care lipsesc datele pentru evaluarea riscului, atunci corpul de apa este considerat ca fiind„posibil la risc”.Avand in vedere criteriile mentionate anterior, starea celor 86 de corpuri de apa permanente esteurmatoarea:• 40 (46,51%) la risc; 31 (36,05%) posibil la risc; 15 (17,44%) fara risc din punct de vedere alsubstantelor organice (Fig. 3.22);• 36 (46,51%) la risc; 31 (36,05%) posibil la risc; 19 (17,44%) fara risc din punct de vedere alnutrientilor (Fig 3.23);• nici unul la risc; 2 (2,33 %) posibil la risc; 84 (97,67%) fara risc din punct de vedere alsubstantelor prioritar/prioritar periculoase (Fig 3.24);• 69 (50,48%) la risc; 6 (6,98%) posibil la risc; 11 (42,54%) fara risc din punct de vedere alalterarilor hidromorfologice. (Fig 3.25);

Pentru apele subterane au fost identificate urmatoarele corpuri de apa la risc calitativGWPR03 (Fig. 4.4) si GWPR02 (Fig. 4.5).Corpurile de apa subterana se afla la risc datorita unor surse istorice reprezentate de unitatisau complexe agrozootehnice care si-au incetat sau redus activitatea si surse actuale situate deregula in zonele vulnerabile.Ca o constanta in procesul de caracterizare a apelor trebuie subliniata lipsa si insuficientadatelor privind atat monitoringul chimic, cat si cel biologic.Apare evidenta necesitatea implementarii noului concept de monitoring integrat al apelor cepresupune o tripla integrare: a ariilor si mediilor de investigare cat si a elementelor/ componentelormonitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice.Avand in vedere numarul relativ mare de corpuri ”posibil la risc” este necesara omonitorizare speciala, care sa cuprinda supravegherea intregului corp de apa si determinarea cat maiexacta a tuturor presiunilor, inclusiv a celor difuze.Pentru o caracterizare ulterioara mai detaliata si completa sunt necesare modele matematice,criterii de evaluare si studii de caz (de ex. ”Efectul presiunilor antropice asupra biotei”). Deasemenea este necesara elaborarea metodologiilor de evaluare globala a calitatii apelor in cele 5categorii de calitate, in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC.Astfel, avand in vedere numarul relativ mare de corpuri de apa “la risc” se impun deurgenta:• Extinderea, modernizarea si realizarea de statii noi de epurare in conformitate cuprevederile documentului de pozitie referitor la Directiva 91/271/EEC, privind epurareaapelor uzate urbane.• Modernizarea si extinderea statiilor de epurarea ale unitatior industriale avand in vedereprevederile Documentului de pozitie referitor la Directiva 76/464/EEC privindsubstantele prioritare/prioritar periculoase.• Reconstructia raurilor prin aplicarea noului concept de aparare care sa asigure atatreducerea riscurilor datorate inundatiilor si secetelor prin crearea de lacuri de acumularesi indiguiri cat si cresterea biodiversitatii florei si faunei acvatice prin realizarea dehabitate corespunzatoare, inclusiv a unor zone umede.• Aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole in zonele vulnerabile la nitrati din surseagricole, in conformitate cu prevederile Directivei 91/676/EEC.Zone protejateIn ultimii 50 de ani, o mare parte din zonele umede situate de-a lungul raurilor si-auschimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri. Aceste zone si-au pierdut rolul de protectie contraviiturilor, de reincarcare a acviferelor si de habitat pentru fauna si flora specifice.In spatiul hidrografic Prut – Barlad au fost identificate 16 captari de apa de suprafata, dincare 62,5 % au zone de protectie si respectiv 136 captari de apa subterana, dintre care 73,5 % audesemnate zone de protectie. (Fig. 5.1).Nu exista inca in prezent zone desemnate pentru protectia speciilor acvatice din punct devedere economic, cu exceptia raul Prut, pe o lungime de 584 km, de la confluenta cu fluviul Dunareapana la acumularea Stanca Costesti unde sunt condiţii propice de migraţie a sturionilor si pentru carese fac demersuri pentru a fi desemnate ca zone protejate (Fig. 5.2).Lungimea totala a raurilor ce se vor situa in aceste zone protejate reprezinta 7,5 % dinlungimea totala a cursurilor de apa .

Zonele destinate pentru protectia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important,desemnate pana in prezent in numar de 14, au la baza legislatia romaneasca (Legea 13/1993 siLegea 462/2001) si au o suprafata de 4889 ha care reprezinta 0,25% din suprafata spatiuluihidrografic Prut – Barlad. (Fig. 5.3).Zonele sensibile la nutrienti sunt reprezentate de tot spatiul hidrografic analizat, avand invedere prevederile Documentului de pozitie incheiat intre Romania si Comunitatea Europeana.Zone vulnerabile la nitrati din surse agricole (Fig. 5.4) au fost desemnate perimetrele a 30localitati din spatiul hidrografic analizat, respectiv: CEPLENITA, COMARNA, CORNI,COZMESTI, COTNARI, DELENI, DRAGANESTI, FUNDENI, GOLAIESTI, GRAJDURI,HARLAU, IASI, IVESTI, LETCANI , MADARJAC, MIRONEASA, MIROSLAVA,POPRICANI, PRAJENI, SCHELA, SCANTEIA, SCOBINTI, STEFANESTI, TIBANA, TARGUFRUMOS, TOMESTI, TRUSESTI, TUDOR VLADIMIRESCU, UMBRARESTI si VOINESTINu au fost identificate pana in prezent zone naturale amenajate pentru imbaiere.Analiza economicaIn ceea ce priveste analiza economica a utilizarii apei, s-a studiat: evaluarea importanteieconomice pentru servicii si utilizatorii de apa, elaborarea de tendinte privind evolutia cerintei deapei si a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu si lung, precum si estimarea niveluluiactual al recuperarii costurilor pentru serviciile de apa.Elaborarea unor tendinte relevante, la nivel de spatiu hidrografic analizat privind volumelede apa prelevate pe sectoare de activitate, pune foarte multe semne de intrebare, in special datoritaperioadei de tranzitie prin care trec activitatile economice .Dupa anul 1990, in spatiul hidrografic Prut - Barlad, in noile conditii social-economice, seremarca pana in anul 2003 o scadere accentuata a cerintelor de apa cu circa 77 %, ca o consecintaobiectiva a reducerii activitatii din unele ramuri industriale mari consumatoare de apa (metalurgie,chimie), precum si datorita neutilizarii sistemelor de irigatii si desfiintarii unui mare numar decomplexe zootehnice si avicole.Preturile pentru serviciile de alimentare cu apa din cadrul spatiului hidrografic Prut – Barladvariaza intre 0,19 si 0,33 euro/m 3 pentru populatie, tarifele aferente serviciului de canalizare siepurare variind intre 0,04 si 0,18 euro/m 3 , iar contributiile pentru serviciile de gospodarirearesurselor de apa reprezinta in medie 2% din pretul final la consumator.S-a studiat pentru spatiul hidrografic Prut - Barlad nivelul actual al recuperarii costurilorpentru serviciile de apa. Analiza a scos in evidenta faptul ca valoarea serviciilor de apa, in generalnu este recuperata prin platile beneficiarilor.De exemplu, rata de recuperare a costurilor serviciilor de gospodarirea resurselor de apa lanivelul spatiului hidrografic analizat este de 43% in 2003.Ca o caracteristica trebuie subliniat faptul ca apararea impotriva inundatiilor este o activitatefoarte importanta prin multitudinea si amploarea lucrarilor din aceasta zona, cheltuielile aferenteacestei activitati fiind suportate tot prin tarifele pentru serviciul de asigurare a apei brute in sursa.In cazul spatiului hidrografic analizat, costurile foarte mari pentru apararea impotrivainundatiilor – cca 70% din totalul cheltuielilor, depasesc veniturile realizate si din acest motiv,Directia de Apa care administreaza acest spatiu are un grad de rentabilitate scazut.Nu s-au putut identifica pana in prezent, la nivel de spatiu hidrografic, costul pagubelor pecare le produc folosintele de apa asupra mediului si ecosistemului (costurile de mediu), precum sicosturile oportunitatilor trecute in dauna altor folosinte datorita epuizarii resurselor intr-o masuramai mare fata de rata de recuperare naturala a acestora.

Se poate sublinia ca insuficienta informatiilor necesare completarii unei baze de daterelevante pentru derularea analizei economice deriva in principal din faptul ca indicatorii socioeconomici(PIB, PIB pe angajat, venitul mediu familial, aportul la PIB sau rata cresterii economicepe ansamblul economiei sau pe sectoare) se calculeaza la nivel de regiune de dezvoltare si nu lanivel de spatiu hidrografic.Informarea si consultarea publiculuiActivitatea privind Participarea Publicului, in conformitate cu prevederile Art. 14 alDirectivei Cadru 2000/60/EC, a avut la baza elaborarea de Instructiuni metodologice privind“Participarea publicului“ (Vasiu A., 2003) prin adaptarea Ghidului privind “Participareapublicului“ elaborat de Uniunea Europeana si a Strategiei privind participarea publicului pentruDistrictul Hidrografic al Dunarii.Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000 reprezinta principala autoritate pentruconsultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local. De asemenea, Comitetul de Bazinasigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor.In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:• Calendarul si programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazinhidrografic si rolul consultarii publicului;• Raportul 2004 al Planului de management pe spatiul hidrografic.

Figura 2.1. Spatiul hidrografic Prut – Barlad

Figura 2.2 Principalele unitati de relief

Figura 2.3.Utilizarea terenului

Figura 3.3. Tipologia cursurilor de apa

Figura 3.4. Tipologia lacurilor

Figura 3.6. Surse semnificative de poluare a apelor

Figura 3.7. Eficienta statiilor de epurare

Figura 3.9.1. Modul de utilizare a azotului

Figura 3.9.2. Modul de utilizare a fosforului

Figura 3.9.3. Modul de utilizare a pesticidelor

Figura 3.10. Densitatea animalelor domestice

Figura 3.11. Lucrari hidrotehnice in spatiul hidrografic Prut - Barlad

Figura 3.21. Corpurile de apa de suprafata

Figura 4.1 Corpurile de apa subterana

Figura 3.22. Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cusubstante organice

Figura 3.23. Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cunutrienti

Figura 3.24 Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cusubstante prioritare/prioritar periculoase

Figura 3.25. Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita alterarilorhidromorfologice

Figura 4.4.Corpul de apa subterana la risc_GWPRO3

Figura 4.5.Corpul de apa subterana la risc_GWPRO2

Figura 5.1. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii

Figura 5.2 Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedereeconomic

Figura 5.3. Zone destinate protectiei habitatelor si speciilor din cadrul S.H. Prut-Barlad undeapa este un factor important

Figura 5.4. Zone vulnerabile la nitrati

Criterii pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative Tabelul 3.9Nr.crt12Constructii hidrotehnice(alterari hidromorfolog.)Lucrari de barare transv.a) baraje, deversoare,praguri de fundb) lacuri de acumulare –evacuare unde pulsatoriiLucrari in lungul rauluia) diguri, amenajari agricole,piscicole, etcb) Lucrari de regularizare siconsolidare maluri, taieri demeandreEfecte Parametrii ce reflecta presiunea PragulAsupra regimului hidrologic, transportuluisedimentelor si migrarii biotei 1) Densitatea pragurilor (nr. /km)sau> 1Inaltimea obstacolului (cm) > 20Asupra curgerii minime si biotei Debitul minim in albie / Q *2) (%) 50albiei si floreioraAsupra conectivitatii laterale, vegetatiei din Lungime diguri / Lungime corp de apa (%) > 30lunca inundabila si zonelor de reproducere Suprafata afectata / suprafata luncii inundabile > 30(%)Asupra profilului longitudinal al raului, Lungime lucrare de regularizare / Lungime corp > 30structurii substratului si bioteide apa (%)3 Senale navigabile Asupra stabilitatii albiei si biotei Latimea senalului (dragat) / Latimea albiei (%) > 30Prize de apa, restitutii Asupra curgerii minime, stabilitatii albiei si Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu > 104 folosinte (evacuari), derivatii bioteimultianual (%)Debitul minim in albie / Q *2) (%) < 100Nota :1) se considera doar biota migratoare2)Q* = Q 95% (m 3 /s)+ 0,1 pentru Q 95% > 200 l/s ; Q* = 1,25 x Q 95% (m 3 /s)+ 0,05 pentru Q 95% < 200 l/sQ 95% - debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)3) frecventa > 1 / zi

NOTALa aceste surse punctiforme de poluare se mai supun aprobarii si sursele de poluare care intra subincidenta Legii 645/2002 si OUG 34/2002 (transpunere directiva 96/61/CE), necesitand autorizareintegrata de mediu (IPPC - prevenirea si controlul integrat al poluarii), care sunt:• fara perioada de tranzitie dar cu estimari de costuri -anexa 1SC Termica SA Nr.1,2,3 Botosani, SC CET II Iasi, SC Asam SA Iasi, C Fortus SA Iasi,SC Terom SA Iasi, SC Conex SA Iasi, Casa Lebada SRL Iasi, SC Balay Romania SRL Iasi, SCAvitop SA Iasi, SC Rom Trading Company SRL Iasi, SC Latini Com., SC Moldomobila, SCRulmenti SA Barlad, SC Safir SRL Valeni-Rosiesti-Miclesti Vaslui, SC Avicom SA Vaslui, SCSomano SA Galati, Zaharul SA Liesti• cu perioada de tranzitie aprobata - anexa 2SC Forma SA Botosani, SC Ispat Tepro SA Iasi, SC Ceramica SA Iasi, SC Antibiotice SA Iasi,SC Avicola SA Ferma Letcani Iasi, SC Avicola SA Ferma Razboieni Iasi, SC Agrivas SRLVaslui, SC Commet SA Galati, SC Ispat Sidex SA Galati, SC Cereal Prod SA Galati, SC AvicolaSivita SA Galati