numărul 13 pdf - Noua literatura

MirceaGheorghe,Partida decanast\, EdituraPolirom, colec]ia„EGO.Proz\”,2005 .Mircea Gheorghecomunitatea mea de referin]\se afl\ `n România,`n cultura român\...Tr\iesc în Canada [i în Quebec deoptsprezece ani [i nu mai amsentimentul c\ m\ aflu într-o]ar\ str\in\ [i printre str\ini. F\r\s\ fiu excesiv de sociabil, amtotu[i prieteni [i printre românii de aici [iprintre cei de alt neam cu care via]a m-a pusîn contact. De-a lungul timpului s-a conturato istorie personal\ f\cut\, fire[te, din micilemarileevenimente prin care am trecut,dar [i din detalii, stereotipuri, tabieturi carem\ împiedic\ s\ m\ simt dezorientat [iAdrian Sângeorzanm\ simt norocos c\ am [ansas\ m\ manifest `n dou\ culturiAm început s\ scriu [i s\ publict`rziu, dup\ ce m-am a[ezatîn America [i am sim]it c\am p\m`ntul solid sub picioare.Am emigrat ca medic [i amdevenit scriitor român la New York. Nu vreaus\ folosesc cuv`ntul „diaspor\” pentru c\îmi displace, ca orice cuv`nt care pare s\delimiteze sau s\ îngr\deasc\. Nu [tiu dac\evolu]ia mea ca scriitor a fost (de)favorizat\de faptul c\ am început s\ scriu [i s\ publict`rziu sau c\ am plecat din România f\r\ niciurm\ de trecut literar. Dac\ e s\ r\m`ncredincios defetistelor noastre în]elepciuni,care zic c\-n fiecare r\u ar fi [i un bine, atuncicred c\, în cazul meu, trauma emigr\rii aavut p`n\ la urm\ [i un rol benefic. Mi-aînc\rcat poate o baterie cu care trebuia s\fac ceva p`n\ la urm\. Am avut [i [ansa s-oînt`lnesc la momentul potrivit pe actualamea so]ie, Carmen Firan, care, proasp\tvenit\ la New York, suferea de un entuziasmnebun, care m-a molipsit [i pe mine. Amavut norocul s\ am l`ng\ mine un adev\ratguru cultural. Mi s-a spus de multe ori c\,dac\ tot am luat scrisul în serios ([i el pemine), ar fi bine poate s\ urmez un cursde creative writing, ceea ce mi s-a p\rutcaraghios, pentru c\ nu cred c\ te poateînv\]a nimeni cum s\ scrii [i despre ce. Celmai important lucru pe care l-am înv\]at afost despre cum [i despre ce s\ nu scriu.Cred c\ la asta ar trebui s\ se rezume acestecursuri de „creativitate”. Am [i avut [ansala New York s\ am aproape scriitori româniimportan]i care m-au r\sf\]at, m-au încurajats\ scriu, de la care am înv\]at [i care m-auajutat s\ m\ conectez at`t cu literaturaromân\ c`t [i cu ceea ce se înt`mpl\ culturalîn America. New Yorkul e cu siguran]\ cazanulcel mai fierbinte [i s`nt fericit c\ pot s\ „fierb”în interiorul lui. De aproape zece ani tr\iescîntr-un mediu în care m`nc\m, de cum netrezim, poezie, proz\, cuvinte, idei. NinaCassian, care mi-a fost vecin\, spunea, lalansarea primei mele c\r]i de poezie, c\ uniiinsecurizat. C`t timp cafeneaua din col], încare m\ înt`lnesc în fiecare s\pt\m`n\ laaceea[i or\ cu un prieten, exist\ primitoare[i lini[tit\, înseamn\ c\ p\m`ntul se înv`rtecum trebuie [i c\ totul e în ordine. Nu am ovia]\ trepidant\, dar nici o via]\ goal\ nuam. Lucrez cu pl\cere în redac]ia unei publica]iis\pt\m`nale române[ti de aici [i într-uncentru de documentare pe care-l conduc devreo zece ani. {i apoi participarea sufleteasc\,dac\ nu [i altfel, la ce este în jurul meu - [i încomunitatea românesc\ [i dincolo de ea -este, de asemenea, o surs\ de confort interior.De fapt nu am avut niciodat\ senza]iac\ m\ aflu într-un loc ciudat, nu am avut niciun fel de „[oc cultural” venind aici. Insuficien]ainforma]iilor desigur a fost ceva sup\r\tor,necunoa[terea unor coduri sociale, deasemenea a fost ceva care îmi putea producemici încurc\turi, dar, una peste alta, totulera ca o carte nou\ pe care trebuie s-o citesc.Nu mi se pare c\ atunci c`nd ai în fa]\ o cartepe care n-ai citit-o trebuie s\ te sperii [i s\faci un [oc. Chiar dac\ e vorba despre o cartevoluminoas\, obligatoriu de citit într-un timpscurt! Evident c\ dac\ emigram în India, `nJaponia sau `n Iran, [ocul acesta ar fi existat,trebuia s\ existe. Dar cultura canadian\, [iîn special cultura din Quebec, este foarteeuropean\. De altfel, Montrealul este reputatca unul dintre cele mai „europene” ora[e dinAmerica de Nord. Dar oricum, eu s`nt întrucîtvaîmpotriva curentului general cînd spun c\America de Nord nu reprezint\ o entitatecultural\ nou\. Politic, da, este vorba deforma]ii statale care s-au format în urm\cu cîteva sute de ani. Dar s-au format cuoameni care veneau din culturi milenare.Din oameni care, de cum s-au instalat peaceste locuri, au început imediat s\ construiasc\spitale, drumuri, [coli, biserici. Imigran]ii dinNoua Fran]\ (numele coloniilor franceze dinactualul Quebec) continuau cultura [i civiliza]iafrancez\ din metropol\. Emanciparea politic\se apuc\ mai t`rziu de literatur\ a[a cumal]ii se apuc\ de b\utur\. De c`nd m-am l\satde fumat, scrisul [i cititul au r\mas singurelemele adic]ii. Am fost prevenit c\ a[a va fi,ba chiar mai r\u, c\ va ajunge un fel dedatorie, care, ca orice datorie, va duce [i lafrustr\ri [i la îndoial\. Întrebat odat\ cumm\ simt ca scriitor român aici, am r\spunsc\ m\ simt ca o giraf\ fragil\ care st\ cupicioarele între dou\ limbi [i culege desus fructele la care poate s\ ajung\. S`ntemni[te creaturi care par probabil ciudate [iaici, [i dincolo.În începuturile mele a avut un rol [iInstitutul Cultural Român din New York,unde se înt`mpla tot timpul ceva interesant[i unde se f\ceau rela]ii benefice între scriitoriiromâni importan]i din America [i oamenide cultur\ americani. A fost un spa]iu generoscare, din p\cate [i din motive de neîn]eles,[i-a închis complet u[ile oric\rui evenimentliterar. De[i [i-a dublat personalul [i posed\fonduri considerabile, ICR din New Yorkr\m`ne o institu]ie ermetic\ ce s-a dedicatstrict promov\rii noilor filme române[ti, deexemplu, care oricum erau deja premiate[i intrate în circuitul american, sau unorpersonalit\]i culturale deja impuse [icare, datorit\ valorii lor, se promoveaz\singure. În ultima lun\ a avut loc la NewYork Reuniunea anual\ a scriitorilor [ieditorilor americani, AWP, adun`nd peste7.000 de scriitori, editori, critici, publici[tidin toate centrele literare ale Americii. Aexistat propunerea s\ se organizeze la ICRo sear\ literar\ româno-american\ la careî[i anun]aser\ participarea nume importanteale literaturii americane de azi, dar refuzula fost din nou categoric, a[a c\ evenimenteles-au mutat în spa]ii culturale care ne-aug\zduit cu bucurie, precum Russian Samovar(fondat de Brodsky), Cornelia Street Caffesau Bowery Club. Ar fi fost prestigios [i l\udabilca ace[ti scriitori [i editori s\ descoperec\ exist\ un Institut cultural românesc laNew York interesat într-un dialog [i unschimb de valori, mai ales c\ gestul nu presupuneanici fonduri, nici logistic\, doar interes[i bun\voin]\ din partea func]ionarilorromâni...Altfel, m\ simt norocos c\ am [ansa s\m\ manifest în ambele culturi. La New Yorkavem un grup interesant de scriitori, majoritateanu a însemnat aruncarea peste bord a vechiiculturi [i a vechii civiliza]ii [i refacerea lor,pornind de la barbarie, cu barbari! Adev\rul\sta mi se pare la fel de simplu [i de bunsim]ca [i precizarea c\ istoria mea personal\(inclusiv cultural\) nu cuprinde doar 18ani de c`nd m\ aflu aici, ci 65! În fine.Privind astfel lucrurile, m\ simt bine încultura de aici. De-a lungul timpului, am scriscronici despre scriitori din Quebec, am publicatintermitent [i proz\, am fundat la un momentdat pe l`ng\ o bibliotec\ [i o revistu]\, Hypatia,care avea cititorii ei fideli, dar care a disp\rutodat\ cu biblioteca (din lips\ de subven]ii,melodie veche, continuitate, nu?), am f\cutani de zile parte din colectivul de redactareal unei reviste stimabile, Argus. {i tot dinacest motiv, al sentimentului de continuitatecultural\, am avut impresia c\ descop\r încultura din Quebec, în istoria ei literar\,similitudini cu ceea ce am l\sat în ]ar\.{i tot din acest motiv cultura român\ numi-a devenit un obiect str\in. Tr\im ast\zi,cum se spunea în anii ’90, c`nd a ap\rutInternetul, într-un sat mondial. Scriu înromâne[te fiindc\ am sentimentul [i vreaus\ fiu în continuare scriitor român. Exist\no]iunile de comunitate, de apartenen]\[i de comunitate de referin]\. Comunitateamea de apartenen]\ se afl\ în Canada, darcomunitatea mea de referin]\ se afl\ înRomânia, în cultura român\. Dac\ a[ ilustrace spun prin ipotetice modele culturale, a[spune c\ între Eugen Ionesco [i Milan Kunderam-a[ sim]i mai aproape de al doilea, careAdrian Sângeorzan,Circul din fa]a casei,Editura CurteaVeche, Colec]ia„Romanele deCurtea Veche“,2006.americani sau est-europeni pe care am reu[its\-i conect\m cumva la cultura român\ [icare public\ sau c\l\toresc acum regulat înRomânia.Scriu în român\ pentru c\ pur [i simplue limba pe care-o st\p`nesc cel mai bine.Am publicat [i în englez\, at`t proz\, c`t [ipoezie, [i voi continua s\ pendulez întrecele dou\ limbi f\r\ complexe sau frustr\ri.E ca mersul pe bar\, în român\, [i cel pes`rm\, în englez\. Bruce Benderson, cunoscutscriitor american [i prieten bun, ne împingemereu de la spate s\ mergem pe s`rm\. Amc`[tigat mult în echilibru. Acas\ vorbimromâne[te [i doar pu]inele certuri leavem englez\, nu se [tie de ce! Se spune c\un scriitor român emigrat la Paris l-a întrebatpe Cioran ce-ar trebui s\ fac\ s\ scrie [i elîn francez\. Afl`nd c\-i c\s\torit c-o românc\,Cioran i-a spus: „divor]eaz\”. Exclus. S`ntems\tui de divor]uri [i ne place a[a cum s`ntem.E greu s\ te despar]i de limba matern\.Pentru mine ar fi un teribilism gratuit [idureros.Adrian Sângeorzan, 54 de ani, medic, poet [iprozator. A publicat volumele: Voci pe muchie decu]it/ Voices on the Razor’s Edge, poeme exquisitecorpse, cu Carmen Firan, Editura Scrisul Românesc,2003, Între dou\ lumi - Povestirile unui doctor defemei, Editura Scrisul Românesc, 2004 (reeditat în2005), Pe Viu, poeme, Editura Axa 2000, ap\rut în2005, Circul din fa]a casei, Editura Curtea Veche,2006, Tatuaje pe marmur\, poeme, Editura ScrisulRomânesc, 2006. Din 1991 tr\ie[te la New York.www.adriansangeorzan.comeste „scriitor ceh naturalizat francez”, [i nu„scriitor francez de origine român\”. M\intereseaz\ [i particip, în limita puterilormele, la cultura româneasc\ [i în mintea meacoexist\ armonios toate genera]iile care înrealitate nu se vor fi afl`nd în cele maibune rela]ii. Public aici sistematic cronicidespre scriitorii români din ]ar\, [i în România,cronici despre scriitori canadieni. Dar mi-egreu, mi se pare nepotrivit s\ ierarhizezscriitorii din ]ar\ dup\ preferin]ele melepersonale care, de multe ori, s`nt redevabileunor împrejur\ri extraliterare (accesibilitatela texte, în primul r`nd). Citesc cu pl\cere [icu mare interes autori din toate genera]iile:Mircea C\rt\rescu, Liviu Antonesei, GabrielLiiceanu, Florin L\z\rescu, Bogdan Suceav\,Horia Gârbea, C\t\lin Mihuleac, Andrei Ple[u,Ion Papuc, Filip Florian etc.Mircea Gheorghe, 65 de ani, prozator, traduc\tor,ziarist. Actual sau fost colaborator la reviste din ]ar\ [idiaspora printre care Timpul, Convorbiri literare,Limb\ [i literatur\, Luceaf\rul (România), Paginiromâne[ti, Terra Nova, Hypatia, Argus, Candela,Luceaf\rul românesc (Montreal). A publicat articole,cronici literare, eseuri, studii [i sinteze literare (încolec]ia „Modernizarea înv\]\m`ntului”, 1973-1988BCP), povestiri (unele sub pseudonimul AlexandruVasiliad, între 1969 [i 1976), traduceri (din FernandBraudel, Pierre Chaunu, Jean-Marie Guyau, la EdituraMeridiane, 1985-1989) [i volumul de proz\ scurt\Partida de canast\ (Editura Polirom, 2005). Titular alcronicii literare din rubrica „C\r]i, scriitori, idei” dinPagini române[ti [i al rubricii „Ex libris” din Candela.Din 1990 locuie[te la Montreal.O mul]ime de mici situa]ii, aparen]a banal\ a existen]ei, în mijlocul emigra]ieiînr\d\cinate în sol canadian. Multiculturalismul, spune Liviu Antonesei în prefa]\, arfi una dintre „acuzele“ care i se pot aduce c\r]ii. Dar m\iestria autorului deschide u[iîntr-o sumedenie de psihologii care sufer\ de o autenticitate acut\. Dialogurile tr\deaz\acela[i talent [ocant, firescul este recuperat într-o m\sur\ atît de mare, încît veridicitateae maxim\. (A.B.)dosar: scriitori rom~ni din afara grani]elor17noua literatur`..........................................................................................februarie 2008..............................................................................................num`rul 13