noua art`ruxandra anaItchy & Scratchy e serialul de deseneanimate pe care îl urm\resc Bart [i LisaSimpson, în care un [oarece albastru,Itchy, mutileaz\ o pisic\ neagr\,Scratchy. Tai-chi a ap\rut în China, înurm\ cu mai bine de 2000 de ani, caform\ de autoap\rare, dar în prezenteste un exerci]iu foarte indicat pentrucombaterea efectelor stresului, îmbinîndmedita]ia cu mi[c\rile calme [i gra]ioase. Itchy& Scratchy Tai-chi e cea mai recent\ expozi]ie dela H’art [i nu are nici o leg\tur\ nici cu Itchy &Scratchy, nici cu tai-chi, dar e un titlu haios care]i se lipe[te de creier, la fel cum se întîmpl\, defapt, cu toat\ expozi]ia. De altfel, alegerea unornume aleatorii pentru expozi]ii, cu singuracondi]ie s\ sune bine, a devenit un trademarkAnezka Hosková. La numai 25 de ani, Anezka e oprezen]\ foarte bine individualizat\ în peisajulartistic cehesc, fiind considerat\ unul dintre ceimai originali [i mai inovatori pictori aimomentului. Este membr\ a grupului AM.180,grup care promoveaz\ arti[ti cehi progresi[ti [iorganizeaz\ expozi]ii în propria galerie. Anezkaspune pove[ti contemporane cu zîne, darschimb\ arsenalul clasic al basmelor pe unulinspirat din punk, mod\ în]eleas\ ca subcultur\,din benzi desenate [i tatuaje, în generalelemente specifice scenei artistice sau muzicaleindependente. Anezka combin\ toate acesteelemente, reinterpretînd [i, în acela[i timp,ironizînd diferite subculturi. La fel cum seîntîmpl\ cu rezonan]a numelor alese pentruexpozi]ii, multe dintre simbolurile pe care lefolose[te artista în expozi]iile sale sînt acolodoar pentru „impactul vizual” pe care îl auasupra privitorului. Astfel, nu e de mirare c\ întablourile foarte viu colorate crucile stau al\turide pentagrame sau de stele ebraice, c\ oameniisînt jum\tate albi, jum\tate arabi, [i op]iuniler\mîn deschise. Ra]iunile nu sînt, cum ar puteap\rea la prima vedere, de ordin politic (corectpolitic) sau ideologic, ci mai degrab\ estetic:picturile surprind cîte o obsesie temporar\pentru anumite simboluri culturale, obsesiecare revine adesea f\r\ vreo leg\tur\ cu restultabloului, iar simbolurile sînt exploatateexclusiv din considerente de imagine.Interpret\rile, cu posibilit\]i nenum\rate, eadev\rat, nu sînt mai mult decît ni[te anexeartificiale de care lucr\rile artistei se pot lipsifoarte bine: s\ cau]i semnifica]ii în ele e ca [icum ai încerca s\ pui muzica punk pe portativ.Unele lucr\ri spun împreun\ o poveste, caretrece imperceptibil dintr-un tablou într-altulsau, dac\ pînza e neînc\p\toare, povestea secontinu\ chiar pe pere]ii galeriei. La H’art, dinwallpainting a rezultat un fel de banner alexpozi]iei, din care nu putea lipsi titlul scris culitere negre, sub]iri [i încol\cite. Atunci cîndîntr-o expozi]ie sînt amestecate [i colorateinfluen]e din mod\, BD, Shakespeare, muzic\ [ireligie, de multe ori ironizate [i puse într-olumin\ total nea[teptat\, rezultatul nu prea arecum s\ dezam\geasc\. Dac\ exist\ [i opredispozi]ie a privitorului spre ingredienteleprincipale ale lucr\rilor (cum s-a întîmplat încazul meu - [i punk-ul [i zînele îmi stîrnescreac]ii aproape pavloviene), atunciîndr\gosteala de pove[tile cu zîne e pe termenlung [i ireversibil\.POVE{TILECU Z~NE22PUNKnum`rul <strong>13</strong>................................................................................................februarie 2008........................................................................................noua literatur`
Refugeesla Galeria Andreiana MihailInstala]iadin [apte perechi de fotografii pe care o propune artista ceh\ KaterinaDrzkova abordeaz\ problema refugia]ilor din dou\ perspective: una este cea agrani]elor politice, tem\ foarte popular\ în arta contemporan\ a ultimelor decenii, iarcealalt\ este cea a vie]ii de zi cu zi, a aspectelor economice concrete ale unei noiEurope, care [i-a abandonat, la por]ile Occidentului, visele de „libertate”,înlocuindu-le cu dorin]a de confort [i de lux. Fotografiile documentare au fost folositepentru a crea montaje color ale unor decoruri idealizate, dar cele mai multe au la baz\m\rturii ale protagoni[tilor. Conceptul este unul inedit, fiecare pereche de fotografiiînf\]i[înd o realitate dubl\: imaginile color, mari, sînt a[ezate normal pe pere]i, în timp ceimaginile alb-negru, mult mai mici, sînt ascunse în interiorul unor cutii [i pot fi privitenumai printr-un binoclu. Ele dezv\luie realit\]ile taberelor de refugia]i, în timp cefotografiile mari sînt cele fic]ionale, ale unei lumi occidentale bogate [i îndep\rtate.Katerina Drzkova este absolvent\ a Facult\]ii de Studii Sociale din cadrul Universit\]iiCarol, iar în prezent studiaz\ fotografia la Academia de Film [i Arte Performative dinPraga. La mijlocul anului 2005 a participat în proiectul „reGeneration - 50 de fotografii demîine”, organizat de Muzeul Elve]ian Elysee. Alte expozi]ii de grup: Shot and Go, Vene]ia,Italia; Gallery for Wintertime, Berlin, Germania; Prague Biennale 3, Praga, Republica Ceh\,Month of Photography, Bratislava, Slovacia.Expozi]ia este deschis\ pîn\ la jum\tatea lunii martie.Dan Perjovschila CNDBCentrulNa]ional al Dansului Bucure[ti propune, cutitlul de „expozi]ie deschis\ permanent (24/24),pe termen nelimitat”, o interven]ie a unuia dintrecei mai mediatiza]i [i mai cunoscu]i arti[ti românicontemporani, Dan Perjovschi. Explica]ia acesteicolabor\ri a oferit-o chiar artistul: „Ca artist, sînt interesats\ m\ asociez cu modele culturale deschise, iar ca artistcritic m\ simt dator s\ semnalizez ceea ce cred c\ esteesen]ial pentru scena cultural\ în care tr\iesc. Din acestmotiv am f\cut la CNDB singura mea interven]ie artistic\într-o institu]ie a statului român. Centrul Na]ional alDansului este, în opinia mea, singurul model viabil deinstitu]ie „na]ional\”. Din p\cate, în România, oriceconstruc]ie cultural\ st\ sub semnul dezastrului. Nuconteaz\ cît de important este demersul [i cît de necesar\platforma, ea poate fi dislocat\, deturnat\ sau pur [isimplu oprit\ din ra]iunile administrative cele mai ce]oase[i mai tîmpite. Am facut un desen pe zidul Centrului, ca s\complic cît mai mult posibilitatea evacu\rii lui”.noua art`David Mach, Mickey Matchhead, 1994 , la MNACAnimations/Fictionsla MNACExpozi]iagrupeaz\ un ansamblu de lucr\ri care apar]inFondului Na]ional de Art\ Contemporan\ din Paris.Animations/Fictions investigheaz\ utiliz\rile diverse alebenzii desenate [i ale desenului animat în lucr\rile unorarti[ti contemporani ai scenei franceze [i interna]ionale.Arti[tii selec]iona]i recurg la concepte sofisticate pe care le traducapoi într-un limbaj accesibil, aparent copil\resc, dar fantezia estecompletat\ de con[tiin]a adult\ [i grav\ a prezentului. Fie c\ evorba despre concepte contemporane, despre repertoriul WaltDisney sau despre desenele manga, lucr\rile din expozi]iefunc]ioneaz\ ca mijloace de transmitere a unor mesaje uneoridramatice, dincolo de conota]iile lor privind invazia subculturii, aculturii de mas\ [i a mass-media în epoca globaliz\rii. Selec]ialucr\rilor subliniaz\ felul în care arta contemporan\ se îmbog\]e[teprin intersectarea cu genurile culturii de mas\, pe care le transpuneîntr-un context diferit.Expozi]ia va fi deschis\ pîn\ în august 2008 [i va fi înso]it\ dealte evenimente (conferin]e, prezent\ri, reziden]e artistice) care voravea loc la MNAC [i la Institutul Francez din Bucure[ti.Alain Sechas, Professeur suicide, 1995, la MNACRuxandra Ana, 23 de ani, masterand\ `n teoria literaturii [i literatur\ comparat\. Atradus, la Editura Humanitas: Tim Lott, White City Blue; Tibor Fischer, C\l\torie p`n\ lacap\tul camerei; Guy Bellamy, Vacan]a, [i Woody Allen, Anarhie (`n curs de apari]ie).23noua literatur`..........................................................................................februarie 2008..............................................................................................num`rul <strong>13</strong>