apr 2011 - Ziarul Miorita

AIR AMBULANCE pag. 2 HRISTOS A INVIAT! pag. 4 GIGI GHEORGHIU pag. 11 CHARITY CUP pag. 13Anul V, Numărul 50, APRILIE 2011R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E RBRAVO, LUCIAN BUTEBAMBI - SHOW LASACRAMENTOVIOREL VINTILĂCu ocazia Balului Martisorului, organizatla Sacramento de revista Miorita, au venit sabucure inimile romanilor, artisti cunoscutidin Romania, printre care Autentic, GheorgheGheorghiu, Cristi Faur si fetele de laBambi.Bambi, care in fapt sunt Raluca si Denisa,sunt doua domnisoare frumoase, simpatice,fiind insotit de un zambet sincer si strangarescsau de o chicoteala simpatica.VV: Buna seara si bine ati venit la Sacramento.Spuneti-mi va rog cine sunt BAMBIsi cand v-ati inceput cariera muzicala? Unaeste...Raluca: Una este Raluca, care este ceamare, cea blonda si o cheama Raluca Tanase,are 26 de ani si o are ca sora pe Denisa, careeste cea mica.....zise Raluca razand.OTILIA TUNARUCOMUNICAT DE PRESAMontréal, 20 martie 2010Romania este din nou in atentie, intr-o luminadeosebit de favorabila, si asta datoritavictoriei obtinute de Lucian Bute, care pastreazatitlul de campion mondial IBF la categoriasuper mijlocie. Toata suflarea romaneasca dinMontreal si din toata lumea a vibrat la unison,cu fiecare runda prin care sportivul roman seapropia de victorie. In seara de 19 martie 2011,incepand cu ora 5:35 (ora Montreal-ului) sipana la 12:15, inimile romanilor au batut maiputernic privind performanta compatriotuluilor, care a demonstrat ca boxul poate fi o arta aabilitatii fizice si intelectuale.Elevii si profesorii de la Junimea Romana dinMontreal-Scoala pentru minte, inima si culturaau organizat o zi speciala de sustinere aindragitului campion mondial, toata energiasi gandurile copiilor s-au indreptat catre el.Bianca Lavric, profesionist in tehnici video3D, si Andrei Dragomirescu, profesor deengleza, au realizat un reportaj care surprindeentuziasmul micilor romani. Acestia il poartape Lucian in suflet, ca pe un veritabil erou alcopilariei lor moderne. Montajul video poatefi vizionat la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=2kD4TWkcAXwLucian Bute ne dovedeste ca bunul-simt sicumpatarea mai exista la romani, atat in vorba,cat si in fapta. In declaratiile sale, isi consideraadversarul atat de motivat, incat este capabilsa produca o surpriza. Acest fapt il obliga sacontinue un antrenament intens, care sa ilpregateasca atat fizic cat si mental. Si-a facutbine temele, cum se spune pe la noi in termeniscolaresti; iar acest lucru l-a facut sa fie deosebitde increzator in ring. Practicand un sportdur, Lucian Bute ne invata lectia elegantei sia masurii in tot ceea ce facem, a seriozitatii sia muncii consecvente. Copilul din Pechea, judetulGalati-Romania a ajuns campion mondialcladindu-si propriul podium in suflet, unpodium al valorilor sufletesti si al abnegatiei.Ne-a demonstrat ca romanii care traiesc in afaragranitelor tarii pot fi adevarati ambasadoriai Romaniei, fiecare in domeniul lui si dupaputeri. Lucian Bute nu pierde nici o ocazie sasiexprime mandria de a fi roman si atasamentulsau la credinta crestin-ortodoxa. Pentruca, asa cum spune si intelepciunea populara,«Copacul cu radacini adanci nu se teme de furtuna»si «La o mana de invatatura se cere un carde purtare buna».A 28-a victorie consecutiva a pugilistuluiLucian Bute a constituit un eveniment multasteptat de catre toti romanii care s-au solidarizatin cuget si simtiri. De la mic la mare,oriunde ne-am afla, il apreciem ca pe modelde reusita si de simt al masurii. Ii multumimRomanului Lucian Bute pentru daruire si determinare,ne-a readus in suflet sentimentulmandriei de a fi roman!OTILIA TUNARURALUCA | DENISA | BAMBI | PHOTO: ADI KASZONIjoviale si foarte deschise.Si-au inceput cariera in showbiz acum 20de ani , cand Raluca si Denisa participaula emisiuni pentru copii gen "Feriti-va demagarus" sau "Abrcadabra" care la acel timpau avut mare succes la public.Fetele de la Bambi se afla pentru prinadata in turneu in SUA si au ramas placut impresionatede ceea ce au vazut pana acum inperiplu' lor muzical prin State.Am avut placerea sa stau de vorba cu fetelede la Bambi imediat dupa ce show-ulpur romanesc si-a tras cortina. Simpaticeledomnisoare, Bambi, s-au bucurat de unsucces deoesebit in randul romanilor si vaspun sincer ca am ramas placut surprins defranchetea si dezinvoltura cu care fetele dela Bambi vorbeau, fiecare raspuns al fetelorDenisa: ...care este bruneta, este maiinalta si are 23 de ani si suntem originare dinBucuresti.VV: La ce varsta v-ati inceput cariera?Raluca: Eu, la 7 ani iar Denisa la 5 ani...Denisa: La Palatul Copiilor, la emisiunilede copii care erau la vremea respectiva, "Bada, ba nu". "Feriti-va de magarus" si "Abracadabra".De fapt la "Abracadabra" ne-amformat, unde am lucrat in echipa cu MarianRalea si Andrei Blaier , de la care am invatatfoarte multe.VV: Cand a luat fiinta formula actuala deBambi si care este melodia voastra cea maide succes?Continuare IN PAG.3 >>

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ APRILIE 2011 MIORIŢA USA 2WHO REGULATES AIR AMBULANCEDONNA MILLER,RN/EMSRNChoosing an air ambulance it isthe most important flight reservationof your life.Choosing the WRONG Air AmbulanceCompany can Literally Bethe Difference between Life andDeath …Cost alone should never be the decidingfactor when you are choosingan air ambulance service. Would youwant an unlicensed doctor to operateon you because he was cheaper?Would you fly with an inexperiencedpilot because he/she was the cheapestoption? You wouldn’t hire anunlicensed plumber! So, why wouldyou hire an unlicensed air ambulanceservice?It is simple to learn which companywill provide safe, high level ofprofessional air ambulance service!All you have to do is ask questions!Air Ambulance combines AVIA-TION and MEDICINE, two ofthe most regulated industries in theWorld.The FAA (Federal Aviation Administration)- regulates the operationof the aircraft, qualificationsand responsibilities of the pilots andnon-medical equipment. Some ofthe most stringent requirements ofall FAA regulations must be met inorder for the FAA to issues an AirAmbulance Certification. Request acopy!The local Health Departmentregulates the medical aspects of anair ambulance including medicalpersonnel licensing, level of care,equipment, and minimum on boardmedications. Once requirementshave been met, the Department ofHealth than issues an Air AmbulanceLicense. Request a copy!Note: NOT all states regulate airambulance operations. Although notrequired in all states, the legislativetrend is to regulate the air ambulanceoperators to minimize the presence ofcapricious fly-by-night air ambulanceservices.Donna Miller, Flight Nurse andPresident of Life Guard Int’l wasborn and raised in Romania. LifeGuard International, Inc., is a licensed,CAMTS accredited fixedwing (airplane) air ambulance service,and provides 24/7 Emergencyand Non-Emergency Air MedicalTransport Services to all acuity ofpatients, from the very basic to thevery critical. To learn more aboutLife Guard International, Inc. pleasevisit www.flyingICU.com.LITERATURA FĂRĂ FRONTIERE:Scriitorul NICHOLAS BUDA în plină ascensiune literară la New York!EMIL PLICJoi 10 martie, 2011, în sala defestivități a restaurantului „București”din Sunniside, New York, sub egidacenaclului „Mihai Eminescu și a revistei„Lumină Lină. Gracious Light”,a avut un eveniment cultural deosebit:lansarea celei de a doua ediții avolumului „Constantin Aronescu șiultima Boemă a Micului Paris”. NicholasBuda, tânăr scriitor de sorginteardeleană, născut în Câmpenii luiAvram Iancu, revine, iată, editorialîn comunitatea româno-americanăde la New York, cu acest nou volum,editat la Casa Cărții de Știință dinCluj-Napoca (352 pp. ISBN 978-973-133-802-6). Momentul a fostmarcat de prezența domnului MarianPârjol, Consul General al Românieila New York, MNRusu critic și istoricliterar, Valery Oișteanu poetși publicist, Constantin Aronescuboem-personajul principal al cărții.Autorul a avut și rolul de mediatordeschizând seara culturală cu un mesajde multumire adresat invitaților,care au ținut să fie prezenți în ciudaunei vremi capricioase cu ploaie șivânt. Mulțumesc invitaților – spuneaNicholas Buda – pentru că suntalături de mine într-un moment atâtde important al carierei mele de tânărscriitor, dar mai ales pentru că venindaici, în această seară, demonstrați căștiți să promovați și să susțineți profilulintelectual al comunității românoamericanede la New York. Invitat săia cuvântul, domnul Consul Generalmenționa printre altele că onorea estede partea mea să fiu martorul acestuieveniment cultural... cu valențeintelectuale mai puțin cunoscute înțară. Poate aici este și menirea meaca să comunic aceste lucruri și acasă(în România n.n.). Sper ca dintroîntâlnire de acest gen să trezimniște conștiințe, să trezim nișteminți care să facă ceva pentru culturaromânească. A fost audiat apoi,într-un recital cu totul surprinzător,pe tonul vocii sale inconfundabile,poetul avangardist Valery Oișteanu,care a dat savoare unor balade scrisede către Constantin Aronescu.Aprecierile aduse cărții și autoruluiacesteia au continuat cu intervențiacriticului și istoricului literar MN-Rusu, prieten vechi al boemuluiConstantin Aronescu. Vă spun bineați venit – își începea MNRusu cuvântarea– doresc să încep cu o precizareprotocolară. L-ați ascultat pedomnul Consul General și la Simpozionuldedicat lui Mihai Eminescu,dar și la ultima sa conferință depresă pe marginea votului electronic,unde domnia sa a spus că doreștefoarte mult să vadă tineri în comunitatearomânească... Iată că unuldintre tinerii promovați de către comunitatearomâneacă sau realizați încomunitatea românească, produsulcel mai clar, în ultimul timp, de tânărscriitor... este Nicholas Buda. Acestavine dintr-un tărâm al Apusenilorși ajunge să se real izeze ca scriitor...la New York, cu avataruri biograficecunoscute! Invitat să vorbeascădespre Boema Micului Paris alcărui protagonist a fost în urmă cuo jumătate de secol, ConstantinAronescu a replicat, cu modestia șiumorul caracteristic: vă rog să râdețifără să vă spun epigrame! După carea citit faimosul catren, rămas proverbialprintre boemi: O fi mareEminescu, dar e bun și Aronescu!Eminescu-i un palat, Aronescu-imansardat! Discuțiile au continuatîn gluma satirică a boemului care amulțumit tuturor. Au fost prezenți șireprezentanți ai presei româno-americanede la New York: Prof. MarianaTerra (Romanian Journal) John Predescu(Romanian TV), Timotei Ursu(ziarist, regizor și scriitor),LuminițaCunea (Gândacul de Colorado),Lia Lungu (Ziua USA), ValeriuMoldovan (fotoreporter revistaLumină Lină.Gracious Light). Aumai luat cuvântul ziaristele MarianaTerra și Lia Lungu, George Știrbei,prieten apropiat al lui C. Aronescu.Timotei Ursu, un veteran al preseiromâno-americane de la New York,spirit ardelean cu un acut simț al valorilorintelectuale și istorice, a vorbitdespre Nicholas Buda astfel: cineeste acest Nicholas Buda? Numeleeste unul de paradă, este de fapt unmoț din Munții Apuseni și în sângelelui curge savoarea din moși strămoșia acestor sfredelitori ai munțilorîn căutare de aur... Ceea ce vedemastăzi, acum, la acest evenimentcultural, este aur curat. Este opepită – nu neaparat personajulcărții Costică Aronescu – ci lumearepetată în Costică Aronescu! Carteaeste o comoară, e o pepită ca atare..este o carte necesară care se adaugăinformațiilor noastre, nu numai deistorie literară ci și de istorie a sociologieiromânești.Evenimentul cultural a fost încheiatde autor care a citit un fragment dinpaginile cărții, în care este curprins,în mod succint, „momentul zero”al începerii scrierii acestei cărți despreConstantin Aronescu și BoemaMicului Paris.S.O.S., Românii!GEORGE STANCADeclarațiile revanșarde ale oficialilorde la Budapesta, manifestărileprovactoare ale unui secui descreierat,angajat ca funcționar de stat,al statului romîn (!!), nu sunt delocîntâmplătoare. Inteligenți, abili,maghiarii, fie în regimul fost comunist,fie acum în UE sau membriîn guvernul României au știut, știuși, probabil, vor ști cu precizie obiectivelelor propritare nașionale.Teritoriale, istorice , sociale. Nu leuită nicio clipă. Din păcate pentruromâni, toate acestea se petrec peun fond favorabil magharilor. Pentrucă aplombul, elanul nașionalist,tupeul maghiarilor sunt încurajatenumai și numai din Romînia . Nude la Budapesta, nu de către unguriicare trăiesc la noi, și nu numai de lașantjul politic cu care partidul etnicUDMR ghidonează, manevrează de20 de ani țara. De parcă românul eatăt ce cretin și de naiv să nu/i fi trecutprin cap să crească pragul electoralla 10 la sută și gata, putem avealiberali maghiari, țărăniști socialiști.Nu o uniune etnica pe post de partid, nu !Căci, repet ideea, distrugerea esențeipoporului român , care e acceleratăși care se străvede clar este hotărâtăȘI de către poporul român. Degeabastrângem hora mare mai aproapede hotare că inamicul e între hotare.În România. Ți acest inamiceste Românul însuși. Prin gena sasinucigașă. Prin comportamentulgeneral.Prin inconștienșța de neam.Prin auto-deculturalizarea , rezistențala cultură, manelizarea spiritului.; pescurt, prin auto-desnaționalizarea sa.Suntem un popor din cozi de topor.Un neam deja pierdut, cucerit, vândut.De el, de ai lui, din interior, dincurtea sa, din grădina sa, din ograda sa,din pajiștea sa din plaiul lui mioritic.Nu mai am niciun optimism privindfibra regeneratoare a românuluicare de veacuri a rezistat invaziilorprintr-un miracol, bla, bla, bla cumne clamau istoricii pe vremuri....Imaginea lui de azi - fie ea șideformată, nereală - e aceea de hoț,criminal, trădător, milog, corupt.Nu numai afară, ci și la el în țară.Apoi.Luați rata de natalitate a țiganilorcare ne-au cotropit; adăugțiindiferența, nesimțirea românului,indolanța, imunitatea la toate gesturilepolitice îndreptate împotriva-i.Luați manevrele teritoriale al maghiarilor,susținute de un lobby european(cine să ne apere pe noi,acolo, euroșpăgarulSeverin și mioriticul GeorgeBecali?) și veți gândi la fel ca mine.Pesimist și dezastruos.Doamne ajută și ocrotește! Dacăse mai poate face ceva.

EVENIMENTE APRILIE 2011 MIORIŢA USA 4Hristos a înviat!PR. OCTAVIANAdevarat a învit! -raspundem cutotii cea mai sfânta noapte a anului.Învierea Domnului sau Pastile, suntpraznuite de întreaga lume. SarbatorireaPastilor izvoreste în sufletelenoastre din dorinta de a retrai evenimentesau mai mult de a ne reuniicu persoanele pe care le iubim sauuneori sarbatorim … pentru a fi înrând cu lumea. Tot omul iubeste Pastile,însa uneori traim diferit sensulacestui praznic. Daca ne-am întrebaîn sufletele noastre: “cum am definiisarbatoarea Pastelui?”, raspunsul pecare ar trebui sa îl avem, toti cei cene socotim fii ai lui Dumnezeu, ar fi:“Hristos a înviat din morti cu moarteape moarte calcând si celor dinmorminte viata daruindu-ne”.În inima noastra se salasluiestecomoara noastra. Noi pretuim ceeace iubim si acolo ne îndreptam toatadragostea noastra. Catre obiectul iubiriinoatre oameni, animale, flori,etc. ne îndreptam toata deschiderea,daruirea, încrederea (credinta), dragosteauneori jertfelnica. Dar ce seîntâmpla când iubim ceva sau pecineva nevrednic de iubirea noastrajertfelnica? Suntem amagiti si poatedistrusi! Este un gol ce ne apare însuflete, un gol pe care nici o placerelumeasca nu-l poate umple. Este odurere sfâsietoare. Noi avem o iubiresi încredere infinita pe care vrem sao daruim cuiva, care poate la infinitsa nu ne amageasca. Iar daca suntemamagiti o data, de doua ori sau demai multe ori, ne pierdem nadejdeaca ceea ce cautam din toata inima,poate fi gasit. Sufletul care nu a cunoscutdragostea lui Dumnezeu esteîntr-o continua cautare. Aceasta estece cauta omul. Iar ce ce aud chemarea:„Veniti la Mine toti cei ostenitisi împovarati si Eu va voi odihni pevoi. Luati jugul Meu asupra voastra siînvatati-va de la Mine, ca sunt blândsi smerit cu inima si veti gasi odihnasufletelor voastre. Caci jugul Meu ebun si povara Mea este usoara.” (Mt.11, 28-30) Cei ce ati auzit si cu urechilesi cu inima si ati trait aceastachemare la comuniune cunoasteti ca„bun este Domnul”.”Tot ce ne apropie de Dumnezeueste bun si tot ceea ce ne îndeparteazade el este nefolositor” ziceaun sfânta parinte. Acum în aceste zilede pregatire fizica si sufleteasca, avemîn sufletele noastre acesta întrebaresfânta: „Ce sa fac sa ma pregatesccât mai bine pentru Paste? Stiu raspunsulBisericii: sfânta spovedanie,sfânta împartasanie, participarea câtmai adânca atât la rugaciunea personalacât si la cea publica. Cumsa-mi deschid sufletul în fata unuistrain? Cum sa-I spun toate tainelemele? Daca spune cuiva? Cum sama rog? Cum sa cred?” Aceastea întrebarisi altele asemeni lor pornescdintr-o inima ce-L cauta pe Dumnezeusi primul raspuns este: „Cere-i luiDumnezeu în sfânta rugaciune acestelucruri, cu El stai de vorba, mai întâi.El te aude si îti simte toate suspinurileinimii tale. Angajeaza-te la comuniuneși taie din radaciuna pacatele,care toate sunt urâciune înaintea luiDumnezeu. Spune-I îngenunchiatîn fata icoanei, deschideti sufletul simarturisește-ti durerea si vei primialinare si îndrumare.”Având un suflet ranit, neputinciossi bolnav ne-am creat un sitemde valori si principii ce ne creeza omaniera lumeasca de a comunica cupersoanele din jurul nostru. Si cândintram în Împaratia lui Dumnezeu,în Biserica, nu stim cu sa „lepadamtoata grija cea lumeasca”(SfântaLiturghie), nepasatori în neputintanoastra fata de altii, nerabdatori,mândrii cerem într-un mod dictatorialun fel de raspuns, într-o anumitaforma si cât mai privata, dacase poate Dumnezeu Însusi sa vina lanoi personal si imediat, sa ne rezolveproblemele. Si daca nu vine … nuexista. În relatiile personale interumanemai mult conteaza cum zicidecât ce zici, adica cum te adresezi.Nu atât formula, cât sinceritatea,respectul si bunavoita pe care o aicând te adresezi. În Sfânta Scripturacând Corneliu sutasul „cucernic sitemator de Dumnezeu, cu toata casalui si care facea multe milosteniipoporului”(Faptele Apostolilor 10)cautând cu faptele sa împlineascavoia lui Dumnezeu a primit un raspuns.Nu sunt suficiente faptelebune, pe care facea din toata inima.Caci daca faptele bune - cum spununii – sunt suficiente pentru mântuirepentru ce s-ar mai fi întrupatMântuitorul Iisus Hristos? Corneliusavea nevoie de mai mult. Si pentru cadorea sa împlineasca Voia lui Dumnzeu,a primit raspuns. Însa nu a venitDomnul Hristos sa-l învete toate, ciun înger l-a trimis la Apostolul Petruca sa-l învete cum sa traiasca SfântaEvanghelie. Mântuitorul în pilda Bogatuluinemilostiv si a saracului Lazarzice: „Daca nu asculta de Moisesi de prooroci, nu vor crede nici dacaar învia cineva dintre morti.“ (Luca16, 19-31) Adica daca nu ascultamde reprezentantii lui Dumnezeu, nicide Dumnezeu nu ascultam.Fratilor, de aceea sunt multi înziua de azi care sarbatoresc într-unmod diferit si nefolositor Pastile.Fiecare civilizatie a promovat valoricomun acceptate si se asteapta dinpartea tuturor membrilor societati încare traim, sa aderam într-o coeziunesociala acceptând valorile si traditiilepamântului. Adica la Craciun sanu participam la Ziua de Nastere aDomnului nostru Iisus Hristos, cistam acasa în jurul bradului înconjuratide familie si ne cadorisim uniipe altii. Pericolul este ca Hristos nuexista in cadrul sarbatorilor noastrede Craciun. Daca ne întrebam copii:„Cum sarbatorim Craciunul?”si ei nu vor marturisii ca la Craciunmergem în sfânta Biserica sa sarbatorimNasterea Domnului nostruIisus Hristos, este un semn clar ca neîndepartam de Biserica si daca nu neîntoarcem cât mai degraba este maimult ca sigur ca copii nostri nu vorface parte, poate niciodata, din Biserica.La fel si de Paste. Daca îi învatampe copii cu iepurasi, cadouri, ouarosii, colaci, sarmale, etc.(care nusunt rele în sinea lor), dar nu îl punemîn primul rând credinta si dragosteapentru Hristos înviat, devimsi suntem din nou într-o departarede Sfânta Biserica. Ca si cum sunteminvitati la o zi de nastere si împreunacu o parte dintre invitati ne regrupamsi creem un program aparte,diferit de cel oferit de gazda, poatene aducem si muzica noastra personala,pentru a marca cât mai clar felulnostru difert de a petrece. Oare acestlucru nu va supara gazdele, care neauinvitat si ne-au pregatit altceva?Hristos a venit, fratilor, din cerS-a facut om pentru noi si a noastramântuire, a murit pe Cruce aînviat, S-a înaltat la Ceruri, a trimispe Duhul Sfânt, a treia Persoana aSfinteiTreimi sa ne curateasca, sa nesfinteasca si sa ne dea viata vesnicasi noi... sarbatorim doar iepurasul,ouale rosii si în cel mai bun caz stamîn jur de 25-30 de minute în NoapteaÎnvierii doar în curtea Bisericii caa doua zi nu avem timp, chiar dacanimeni nu merge la munca.Oare a fi bisericos a devenit orusine? Oare a merge la Biserica esteun lucru recomandat doar pensionarilor?Sau este vorba de o delasare side o neântelegere. Hristos Domnulcând a fost rastignit pe Cruce S-arugat lui Dumnezeu Tatal pentrucei ce-L batjocoreau, zicând: „iarta-Ica nu stiu ce fac”. Oare nu suntemsi noi la fel? Oare nu din nestiinta,minimalizam importanta Învierii.Eu cred ca da? O spun ca duhovnicde aproape 7 ani aici în continentulamerican. Oamenii nu stiu ce safaca! Si nu au curaj sa întrebe. Euatât de mult ma bucur, când cinevase apropie si-mi zice: „Parinte eu amcâteva întrebari, când am putea sta devorba?” Sa avem curajul sa împlinimceea ce se cuvine. Sa nu digeram totceeea ce ni se ofera, diferite curentesociale sau culturale care denatureazauneori radical, sensurile sfinte ale sarbatorilornoastre ținute de 2,000 deani de stramoșii noștri. Sa nu sarbatorimPastile si Craciunul doar respectândtraditiile si obiceiurile romanestisi americane, ci sa mergem la esenta.Sa îndraznim sa întrebam: „Ce sa fac?Ce însemna? De ce? La ce imi ajuta?Cum sa sarbatoresc? Cum sa traiesc?Cum sa ma rog? Nu stiu! Poatecineva sa-mi spuna?” Da, poate! Sicred ca Însusi Dumnezeu va va binecuvântacu o bucurie coplesitoare pecei ce veti avea curajul sa traiti cuadevarat Sarbatoarea Învierii Domnului.Sa avem curajul si energia sacautam raspunsuri. Cel ce cauta peformanta,nu se opreste niciodata sapuna întrebari. În primul rând, sa îlîntrebam pe preotul cel mai apropiat(recomandabil), sa cauta pe internet,sa întrebam pe cei apropiati, rudenii,prieteni sau vecini.Fratilor sa fim „întelepti ca serpii siblânzi ca porumbei”(Mt. 10,16) ziceMântuitorul Hristos. De ce înteleptca sarpele, care-i atât de odios întrefiare, între animale? Pentru ca sarpeleîsi fereste capul. Daca-l lovesti la capmoare. Daca îl lovesti în orice altaparte supravietuieste. Nimic sa nu nedesparta de dragostea si credinta pecare o avem în Hristos, cu toti stim,însa, poate nu toti credem pe deplincuvintele Lui: "...fara Mine nu putetiface nimic!" (Ioan 15,5) Daca cinevaîl cauta din adâncul inimii si primesteîndemnurile pe care le da Dumnezeuprin Sfânta Evanghelie, nu va gresii,ci va gasii pe Dumnezeu. Ca preotparoh am vazut nenumarate marturiide oameni care au facut acest lucru siunii va pot da chiar si numarul lor detelefon daca doriti, sa va povesteasca.Unii sunt ortodocsi din pruncie,dar iesiti din Biserica prin credintasi faptele lor, altii sunt atei sau dealte credinte crestine sau necrestine.Dumnezeu îi aduce pe toti cei ce-Lcauta în Casa Lui, în Sfânta Bisericaîi face membri ai Trupul Tainic, catoti sa fim una precum una sunt persoaneleSfintei Treimi. Si întâlnindu-L în Sfânta Sa Biserica si gustânddin Harul lui dat noua prin SfinteleTaine, omul începe urcusul desavârsiriisi al fericirii în comuniune deplinacu Singurul care ne poate împliniisetea de nemarginita cunoastere, întelegeresi fericire.Dumnezeu nu este mincinos cândzice: „Cereti si vi se va da; cautati siveti afla; bateti si vi se va deschide.Ca oricine cere ia, cel care cauta afla,si celui ce bate i se va deschide.” (Mt.7,7-8). Noi oamenii nu primim cuvântulLui, noi refuzam sa împlinimporuncile Evangheliei. Cu totii le cunoastem,dar nu credem ca sunt eficiente,nu sunt la moda: „Acum traimalte vremuri. Acum nu se mai poatepostii, ruga si .. împlinii îndemnurileEvangheliei.” Dimpotriva, toatatehnologia aceasta ce ne usureaza viatane faciliteaza efortul fizic si în pluspentru noi aici în California a postii,de pilda, nu înseamna doar fasole,cartofi, mamaliga si ceapa, ci orice vadoriti sunt la îndemâna. Si sunt uniicare îmi zic: „Parinte, nu am timpsa vin la Sfânta Biserica”, eu cred cadaca credinta mai multa am avea, amgasi mai mult timp. Tehnologia neusureaza efortul trupesc, însa ne sicreaza iluzia ca suntem stapâni pe viatasi pe viitorul nostru. Viata este undar al lui Dumnezeu si stramosii nostriridicau capul catre Dumnezeu înfiecare lucrare pe care o faceau cerândajutor, iertare si mila. Omul seamanasamânta, însa Dumnezeu este Cel ceo face sa creasca. Oamenii de stiintade la Universitatea din Berkley, CA.,au încercat sa demonstreze ca viataeste doar un proces fizico-chimic (varog sa vizionati online pe YouTube-”Decifrand misterul vietii, evolutiaeste o minciuna”) si au concuzionat:Universul este creatia unui „IntelligentDesigner”.Vedem cu toti ce s-a întâmplat recentcu Japonia, a treia tara ca puteredin punct de vedere economic. A venitun cutremur si un val de apa sitoata economia este în ruina. Este ochemare pe care Dumnezeu ne-o facetuturor. Sa venim cu credinta si saprimim marturia a bilioane de oamenide la începutul Bisericii în Hristoscel Înviat, Dumnezeu–Omul. Acestaeste cel mai importanta lectie pe carenoi oamenii trebuie sa o învatam înviata: Credinta fara ezitare ca Hristosa înviat! Câti dintre noi ar primii samoara pentru teoria creationista al luiDarvin? Însa câti au murit si mor încontinuare pentru aceasta credinta caHristos a Înviat.Sa ne aminntim împreuna unul dintresemnele pe care Dumenzeu, îl daomeniri în fiecare an când Ortodocsisarbatoresc Învierea Domnului.Martirul Sfintei Lumini - din anul1326În anul 1326 erau trei sultanateturcesti, unul în Damasc, unul înEgipt si unul în Babilon. Ce au zisturcii? Când vin crestinii la Ierusalimsa serbeze Pastile sa nu le dam voie saslujeasca, pâna ce nu vor plati taxa de9.000 bani de aur, caci turcii nu credîn Hristos.Patriarhul ortodox Ioachim n-aavut de unde sa plateasca suma pentruca crestinii ortodocsi erau putiniîn Ierusalim si doar 100 de preoti,caci erau religii altele, de tot felul.Dar sunt doua strazi de armeni înIerusalim, mosieri, bogati mari, eiau zis: „Platim noi taxa!” Dar turciii-au întrebat: "De ce iese Sfânta Luminanumai la ortodocsi si nu iese sila voi?" Armenii au zis: "Pentru caortodocsii, numai ei slujesc la Mormântullui Hristos si pe noi ne-au datla o parte". "Dar, daca veti sluji voiva veni Lumina?" Noi platim si taxa- au zis armenii - Lumina va veni lanoi la armeni!" Turcii au zis: "De nuiese lumina la voi o s-o patiti!" Noiîi scoatem pe ortodocsi din Mormânt- si l-au luat pe Patriarhul Ioachimsi l-au închis în Manastirea SfântulSava, din Ierusalim, cu toti preotii. Azis Patriarhul: "Daca nu ne lasati safacem, slujba la Mormântul lui Hristos,ingaduiti-ne sa facem la BisericaSfântul Iacob, care este aproape deMormânt", iar turcii le-au dat voieortodocsilor la aceasta biserica. Dar,turcii au pus de paza peste ei doiturci, generali de armata, ca sa nuvina vreun crestin la Mormânt. Crestiniiau început a plânge si au zis cadin cauza pacatelor lor I-a îndepartatDumnezeu de la Mormântul luiHristos, dar patriarhul le-a zis: "Nuva temeti, ca are sa se faca minunemare."Armenii ziceau, ca Lumina la ei osa vina. Iar Patriarhul zicea, ca de vavrea Hristos sa iasa Lumina la ei, noiortodocsii nu avem ce face. Armeniiau facut slujba si ziua si noaptea, darn-a mai venit Sfânta Lumina.Continuare IN PAG.5 >>

5MIORIŢA USA APRILIE 2011 EVENIMENTE>> Continuare DIN PAG.4Turcii le-au zis: „De ce n-a venitSfânta Lumina, ca ati platit taxa?”În acelasi timp, ortodocsii faceauslujba tocmai a doua zi, pe cândrasarea soarele si când a zis patriarhul:"Hristos a înviat!" un stâlp demarmora din Biserica Sfântul Iacob acrapat si a iesit Sfânta Lumina în vârfulStâlpului. Patriarhul a pus o scarasi au luat Sfânta Lumina din vârfulstâlpului si în acest fel Sfânta Luminaa iesit tot la ortodocsi.Generalul turc de pe vârful stâlpului,care pazea acolo pe stâlp, a strigat:"Cred în Hristos!" Celalalt general delânga el i-a si taiat pe loc cu sabiacapul, celui ce a strigat ca crede înHristos. Moastele acestui general turcconvertit si martir al Sfintei Luminisunt acolo în Ierusalim si acest turceste "Martirul Sfintei Lumini".Distanta de la Sfântul Mormântpâna la Biserica Sfântului Iacob,unde s-a aprins Sfânta Lumina estede 100 metri. Stâlpul este fotografiatsi sapat din marmura fiind pus în AltarulBisericii Sfântului Iacob.Generalul turc convertit si martir alSfintei Lumini este pus în BisericaSfântului Iacob. De aici se vede, caIisus Hristos numai o Biserica a întemeiat- pe cea Ortodoxa - aceasta estemântuirea, lumii. Sfânta Lumina esteuna din marturiile date de Dumnezeupentru a binecuvânta invatatura,cultul divin și felul ortodox deviețuire.În aceasta zi a bucuriei supreme– Ziua Învierii – când Hristos S-aridicat din mormânt ca un Atotputernic,zdrobind puterile iadului sislobozind pe cei legati acolo din veac,moartea a fost doborâta, viata a fostpropovaduita si mantuireea noastras-a împlinit. „Unde-ti este, moarte,boldul? Unde-ti este, iadule, biruintata?” (Slujba Invierii)Uram tuturor celor ce primescacest mesaj, familiilor și prietenilorlor, sa se bucure împreuna cu noi deÎnvierea Domnului. Va uram toturorun Paste duhovnicesc, un Paste fericit,o sporire a credintei, a iubirii si apacii, în aceasta lume a conflictelorneîntrerupte si a mortii naprazniceale atâtor oameni nevinovati.Sa ne iubim unii pe altii! Hristos aînviat, fratii nostri!Sa rasune strigatul nostru pestelumea întreaga, în cer si pe pamânt.Adevarat a înviat!Festivalul de Film Romanescde la Univ. Stanford, CAEditia a doua, 1-6 Aprilie 2011.www.rofilmfestival.comeveniment gratuitDear Friends,We would like to invite you to our Second Edition of the RomaniaFilm Fest. / Forum at Stanford, April 1-6 2011.This year, the Film Director Florin Serban will be attending thefestival with his feature film ”If I Want To Whistle I Whistle”,winner of the Silver Bearand the Alfred Bauer Prize for innovation in film-making at theBerlin Film Fest. 2010.For more info, please visit our websitehttp://www.rofilmfestival.com/index.html.Hope to see you there.Best regards,

ZIG - ZAG APRILIE 2011 MIORIŢA USA 6ROMANIAN EXQUISITES EGGS AND EASTER TRADITIONSSIMONA BOTEZANDecorating Easter eggs is an oldtradition throughout Central andEastern Europe. The custom of Easteregg painting is very old beginswith Christianity and is a symbol ofspring and rebirth of nature. Easteris the most important Christian holidayand always is celebrate on springseason. After the First World War,part of eastern Romania has beenconquest of Russian Federacy andbefore western part was occupied byhundreds years of the Austro-HungarianEmpire. Because people livingtogether as a result the practice ofpainting Easter Eggs spread in manycountries in Central and Eastern Europe:Romania, Moldavia, Hungary,Ukraine, Poland, Latvia, Lithuaniaetc.Romanian Exquisites Eggs are verybeautiful. Each Easter eggs decoratedconveys a message. In one articles inPrinceton Packet from New Jersey(March 24, 2006), called “The Landbeyond the Forest” one Americanjournalist write about RomanianExquisites Eggs: “This is unofficialAmbassador of Romanian in USA”.Other newspaper, called PhiladelphiaInquirer (March, 2008) write:“Exquisite Eggs made by Romanianartisans is Eggs with a PhD.” TheLand beyond the Forest is translationin English for Romanian word Transylvania.Exquisites eggs is hand made,painted with traditional geometricmotifs, usually in red, white, yellow,blue and black. Same colorsand geometric patterns appear onRomanian Ethnic Costumes, traditionalfabrics and carpets. White issymbol of purity, red is symbol oflife (blood color) and black is symbolof fertility represented good landfor agriculture. Eggs have paintedmany lines - symbol of eternity. Yellowis the color of sun and gold andif somebody gives you one egg withthis color that means: “I wish youwarm in your heart and riches”. Blueis symbol of the sky and water. Ofteneggs is painted with crosses are down,the image of St. Mary – symbol ofChristianity and other with birds andanimals – symbols of good health.Some Easter eggs are made fordecorative purposes. They occur, especiallyin the villages of Romaniawhere they are decorated by talentedartisan women, who learn from theirmothers or grandmothers decoratingprocess. Also, eggs are decorated orpainted in monasteries of Bukovina,a very beautiful region in NortheastRomania. First eggs are washed anddegreased, then make a small holeat the bottom of the egg, which thecontent is removed. Then trace theeggshell with a colorless wax, thepart that will remain white. Talentedwomen to apply the model manuallyused pens and fine brushes. More oldtools for painting made from gooseor duck feathers sharp. The paintsare extracted from plants. The recipesare centuries old, and obtainedby the carefully preserved and passeddown from generation to generationin each family of artisans.Decorative Eggs are found to RomanianArt Folk Museums and inthe Romanian Monasteries and arebought by tourists as souvenirs. Inthe U.S.A an impressive collection ofover 1,000 decorated eggs are availableto Romanian Art Folk Museumfrom Philadelphia. Around Easter,the museum organizes exhibitionswith sale. The price of an egg paintedby artisans of Bukovina ranging between$ 12-35 for duck eggs; $ 50-70 for goose eggs and around than $100 for chicken or quail eggs.Over the 30 years Mrs. RodicaPerciali teacher and founder of theRomanian Art Folk Museum inPhiladelphia, has organized over 200presentations in showrooms, schools,churches and universities across theU.S.A about Romanian culture, folkart and traditions. In the RomanianMuseum is a huge ostrich egg, andother eggs painted by nuns or an artisanfrom Bukovina. Dyed or exquisitelyhand painted with traditionaldesigns and, more recently, handdecorated with small colored waxwith very intricate designs, includingcrosses, geometric pattern, animalsand plants, by the growing numberof talented artisans from Bukovina.Rodica Perciali called artisan fromRomania and they performed livewith Romanian method of decoratingEaster eggs, ceramics, rugs andthat have appeared on U.S. televisionand in American news. She havea repeated coverage by NBC, ABC,CNN, WGN, Fox News and so on.Mrs. Rodica Perciali was awardedwith the title of "Outstanding NewAmerican Citizen" in 1987 in Chicagoand Several Grants and prizesbecause she has dedicated entire lifefor promoted Romanian culture andtraditions in North America.Other way for know more aboutRomanian Holiday’s and Traditionsis offered by events prepared inUSA with Romanian artisans or folkdance ensemble. Now is a previewof the exhibition "The traditionalMaramures rugs of Victoria Berbecaruand Mircea Cantor's flying carpet"that La Maison Française, theRomanian Cultural Institute in NewYork, and the Embassy of Romaniato the U.S. present starting March28 at La Maison Francaise in Washington,D.C.Regular Easter eggs decorationsmethod - Eggs how are consumedduring the Easter holidays are decoratedin every Romanian house byother methods then Exquisites HandMade for decoration. First is necessaryto collect clover leaves and otherleaves with interesting shapes. Thenthe eggs are washed with detergentand drained. After that we applyon the skin of each egg one or twoof these leaves wet. The egg shouldbe wrapped carefully in thin nylonstockings, colored leg stockings thatare found in any stores. Stocking islinked closely with normal sewing.The reason is to protect eggshell forcan not enter the colors in betweenleaf and eggshell.The eggs are then placed in a poton the bottom of which were putdry onion peel of white and red anda few tablespoons of vinegar andsome salt. If in the pot we have yellowpeel eggs is yellow after boiling.If there we have peel from red onion,finally eggs have red color. If is onecombination of peels eggs is orange.After 10-15 minutes, remove eggsfrom water and let cool, then shellis cut and leaves instead of differentcolor models appear more open, orthe original color of egg shell. Eggsare then smeared with wax, bacon orpork fat to gain luster and has the effectof closing the pores of eggshell.Last year my eggs were colored withchemical dyes and I applied decalswith Romanian traditional models.Sometimes Easter Eggs are decoratedwith wax, after then is dippedin red paint. Part covered by waxremain white, the rest of the egg iscolored red. My mom usually madeeggs for Easter in red and white.If you want to get more colors,cover the remaining white part first,then dive egg in a light colored paint,for example yellow. Then coveredwith wax the parts that we want toremain yellow and egg sinking in thedark paint, for example red. Afterthat covered with wax the parts thatwe want to stay red in color and thendive - if we get extra blue finally wehave purple color or green. If we getthe blue, green, white, yellow, redand purple. Last color that is appliedto black which draws lines or arabesquesand color is custom or addwith a fine brush.A modern method of dyeing eggsat Easter is to chemical dyes - Eggsareboiled in salt water and vinegar. Then dive into pots with coloredfood dyes, usually red, yellow, blue,green and purple. Then the eggs aredecorated with decals or adhesivestickers with traditional Easter patterns- angels, saints, crosses, chicks,flowers, leaves, rabbits or so on.On Easter Day, after the ResurrectionService at the Church, eggsis collide by the family membersin memory of the sacrifice of JesusChrist, one of the common habits ofthe Christian religion.The next day (second day of Easter)the men dress in RomanianEthnic Costumes go to the homesof Romanian friends "the wet" girls.They sprayed girls and womenwith perfume and say short traditionalgreetings poems about prosperity,health and wealth, like this:“I heard that you have a flower here/Because today's holiday / I came toPerfume her/ Let's bring Happiness,Health and Love / In order to notwilt / For many years to live / Wealthto receive.” Women serve them witheggs painted and decorated in thehouse and with cake. This Easter traditionis usually kept in Transylvania,the western part of Romania and inHungary.

7MIORIŢA USA APRILIE 2011 RECLAMEB | CAlin D. Cintean, Esq.Avocat Românîn SacramentoBirou de AvocaturăBonilla & Cintean, LLP.Specializaţi în Cazuri Penaleorice nivel de complexitate(Misdemeanor şi Felony)Preluăm şi anumite cazuri grave de“Personal Injury”Deasemenea asistăm şi în cazuri de“Bankruptcy”(916)447-7842 Birou(916)585-4434 MobilDavid BonillaAlin Cintean901 H Street, Suite 130Sacramento, CA 95814www.avocatroman.com

FLYING INTENSIVE CARE UNITFIXED WING (AIRPLANE) • AIR AMBULANCE24/7 Air Medical TransportsRegional • Nationwide • International(including commercial stretcher & medical escort)Emergency & Non-Emergency(airborne within one hour from your initial call)Convalescent To The Most CriticalMedical Crew: Flight Nurse & Flight ParamedicAviation Crew: 2 Pilots, Captain & First OfficerLicensed, Safe, Reliable, Professional,Patient-Oriented, Cost-Effective1-888-FLY’ N-I CU(1-888-359-6428) www.flyingICU.com

CALEIDOSCOP APRILIE 2011 MIORIŢA USA 10Trupa Autentic: muzică autenticăVIOREL VINTILĂUnu-i moldovean, altu-i ardeleanşi împreună formează trupa Autentic,trupă care curând va împlini 10ani de carieră. Băieţii de la Autenticse pare că au găsit o formulă reuşităşi de succes, dovadă fiind cele 7CD-uri scoase pâna acum, multespecacole in ţară şi peste hotare,dar şi naveta Romania- SUA, ocaziecu care ãieţ de la Autentic trecAtlanticu' de cel puţin 2 ori pe anîncepând cu anul 2005, unde susţinconcerte de-a lungul şi de-a latulStatelor Unite.Muzica lor autentică, stil etno,are priză la publicul român, careştie să apreciaze o muzică bunăşi de calitate cu influenţe populare,versurile originale ale pieselorlor, ajungând direct in sufleteleromânaşilor, românaşi aciuiţi printoate colţurile lumii , dar carecontinuă să asculte şi să se bucurede muzica românească adevaratăcare rezonează in inimile lor tricolore.Într-o pauză a spectacolului organizatde revista MIORIŢA , cuocazia Balului Marţişorului , de laSacramento, am avut plăcerea să-icunosc pe Autentic, ocazie cu carele-am luat şi un interviu. Am statde vorbă cu jumatatea ardeleană,Cătălin Bota, cealaltă jumătatemoldovenească era ocupată cu sonorizarea,fiind pe baricade, la pupitrultehnic.VV: Salut şi bine ai venit laSacramento, capitala Californiei.Spune-mi te rog cine formeazătrupa Autentic şi când v-aţi începutcariera muzicală?Cătălin Bota: Autentic înseamnăCătălin Bota, adică eu, din Sibiuşi Denis Mihai, colegul,din Bacău.Autentic s-a înfiinţat in anul 2002.Din 2002 şi pâna acum am rămasîn aceeaşi formulă, nu s-a schimbatabsolut nimic.VV: De ce vă numiţi Autentic?CB: Nu ştiu, asta ar trebui sa-lîntrebi pe Denis că el a fost cuideea, dar eu zic că se potriveşte foartebine cu ceea ce facem noi.VV: De unde vă alegeţi pieselevoastre muzicale?CB: La început, primul albumcare s-a numit „ C-aşa beau oameniibuni”, erau melodii populare dinfolclor prelucrate şi puse pe ritmurimoderne, mă rog, asta inseamnăpâna la urmă stilu' etno-dance.După primul album, avem numaimelodii d-ale noastre, pe care nu lemai cântă nimeni si care sunt compusede Cristi Faur.VV: Câte albume aţi scos pânaacum?CB: Am scos pâna acum 7 albume.VV: Pregătiţi ceva special pentrula anu' cu ocazia aniversării a 10 anide carieră?CB: Nu....nu ştiu...mie se pareaşa o chestie, hai toată lumea repedesă aniversăm...că doar nu iesla pensie acum să fac aniversări, acontinuat Cătălin zâmbind larg.VV: De căte ori aţi fost în Statepâna acum? Ce părere ai de Americaşi de românii de aici?CB: Din 2005 venim în fiecarean de câte 2 ori pe an. Îmiplace America , dar nu peste tot.Îmi place New York, dar să nustai mai mult de 3-4 zile...îmiplace mult Manhatan, ziua, cuagitaţia si forfota aceea nebună,dar şi seara cu lumini si viaţa de noapte.Îmi mai place şi Miami pentruclima caldă, îmi place Los Angelessi bineinţeles Las Vegas. Dacă ar fisă mă mut in America aş alege cusiguranţă Las Vegas, acolo mă simtca acasă. Românii de aici sunt ospitalieri,prietenoşi şi ne-au făcut sane simţim foarte bine aici, în Sacramento.VV: Voi sunteţi în turneu alăturide Bambi, Autentic, Cristi Faur şiGigi Gheorghiu. Aveţi concerteîmpreună pe parcursul acestuiperiplu muzical în State?CB. Da. Concertăm împreunacu ei, iar noi, Autentic, suntem şiorganizatorii acestui turneu şi avemca bază şi reşedinţă, oraşul Las Vegas,de unde plecăm, ne întoarcemşi iar plecăm în periplu nostru muzicalprin State. Aici, în Las Vegas,avem o gazdă minunată, pe soţia luiDenis, Simona, care ne face să nesimţim ca acasă.VV: Românii din ţară vă pot gasişi pe litoral anul ăsta?CB: Vom fi în staţiunile Jupiter şiOlimp dupa 10 -15 iulie, unde o săavem ca bază, Complexul Majestic,în Jupiter.VV: Ce proiecte are trupa Autenticpentru viitorul apropiat?CB: În luna iulie vom scoate unnou album, care încă nu ştim cumse va numi şi cum ajungem acasădin turneu , ne apucăm de treabă şiînregistrăm noi melodii.VV: Spune-mi te rog câte cevadespre ţinuta voastră vestimentară.Cine v-o face?CB: La început când ne-amînfiinţat am apărut în ii populare şiin blugi, dar pentru că majoritateacelor care cântau etno purtau şi eiie, nu ne diferenţiam deloc de ei,astfel am hotărât să ne schimbămţinuta şi să fim originali. Am apelatla un stilist, Liza Panait, care ne faceţinute unice si stilizate şi la fiecare 2luni apărem cu o altă ţinută nouă.De regulă avem pantaloni albi, obluză care la fiecare concert are altăculoare şi converși care se asorteazăcu culoarea bluzei.VV: Scuză-mă, dar la ce te refericand spui „converși”?CB: Erau ,daca ţii tu minte,tenişii aceia făcuti de Drăgăşani, lezicea „uşurei de Drăgăşani”.VV: Sigur că ştiu, dar se pare,dupa câte văd eu, aceste încălţăriale voastre au suferit un „upgrade”,sunt mai „emancipaţi”, arată modern.CB: Aşa este, sunt făcuţi stilizatdar pe calapodul vechilor tenişi deDrăgăşani.VV: Eu iţi mulţumesc multpentru amabilitate şi sper să nevedem şi la anul cu ocazia BaluluiMărţişorului , aici în Sacramento.CB: Cu cea mai mare plăcere. Sinoi mulţumim românilor din Californiacare au venit în număr mareşi ne-au susţinut şi aplaudat.Cătălin se grăbea să intre pe scenaîmpreună cu jumatatea cealalaltă agrupului Autentic, Denis Mihai,care fusese reţinut la sonorizareîn timp ce eu am stat de vorba cujovialul Cătălin, un tip confident,simpatic şi plin de energie. Autenticişi continuă turneul prin Stateşi Canada , unde se vor opri în maimulte oraşe să bucure şi să înseninezesufletele românilor amatori demuzică adevarată, muzică de calitate,muzică autentică.DENIS - AUTENTIC/ PHOTO: ADI KASZONICATALIN - AUTENTIC/ PHOTO: ADI KASZONI

11MIORIŢA USA APRILIE 2011 CALEIDOSCOPVIATA CA O VACANTAVIOREL VINTILĂBalul Mărtişorului organizat inSacramento, USA de către ViorelNicula si revista Mioriţa, a reunitartişti de valoare din România infrunte cu Gheorghe Gheorghiu. Gigi,cum îi spun prietenii, a rămas acelaşiromantic incurabil, un menestrel sensibilal secolului XXI , a cărui muzicăuneşte suflete, răscoloşte nostalogiisi stărneste pasiuni. Gigi Gheorghiuse află într-un lung periplu muzicalin SUA şi în Canada care a începutin 12 ianuarie şi se va termina pe 15aprilie. Un adevărat tur de forţa de-alungul şi de-a latul Statelor Unite şiCanadei, cu spectacole in peste 20de oraşe din Statele Unite şi Canadapentru românii plecaţi in căutareaunui destin mai fericit, care însă nu-şipot uita originile şi minunata muzicăromânească care în clipe de restrişteeste un adevărat balsam al sufletului.Muzica artistului Gheorghe Gheorghiu, care recent a împlinit 35 deani de carieră, de la debutul său pescena muzicală cu ocazia CenacluluiFlacăra, are un mesaj simplu: dragosteapentru oameni.Gigi şi-a păstrat acelaşi timbruvocal cald şi sensibil de la debutulsău, care continuă să bucure sufleteleromănilor iubitori de muzică de calitate.Am fost la spectacolul din Sacramentounde alaturi de alţi români ammăncat româneşte ( mici, savarine sicremşnit), am dansat româneste, amcăntat româneşte , un loc unde cutoţii ne-am simţit pentru 4 ore caacasă in România. Daca noi nu amajuns in România, Gheorghe Gheorghiuimpreuna cu Autentic, Bambisi Cristi Faur, ne-au adus Româniaaici la noi in State, in Sacramento,mai aproape de sufletele noastre. Înperiplu său muzical , Gigi Gheorghiucare pentru 2 zile a făcut o haltă laSacramento, a avut amabilitatea ca lafinal de spectacol, să stea de vorbă cumine la o şuetă ca între prieteni.VV: Gigi, bine ai venit între românişi dă-mi voie să încep cu o întrebarela care cred că puţini români ştiuPuţine sunt ocaziile noastre încare putem să trăim bucuria înaltăa unor întâlniri aşa cum a fost ceaprilejuită de sărbătorirea celor 90 deani ai cunoscutului om de culturăOvidiu Creangă din Toronto. L-amângâiat Zâna cea bună când i-ahărăzit venirea pe lume în ziua cândoamenii sărbătoresc cel mai frumos şinobil sentiment, cel care stă la bazavieţii, iubirea, ziua de 14 februarie.Înaripatul sentiment al dragostei i-aadus din cele patru zări ale lumiialese cuvinte împletite în urări şi feluritefelicitări, de la cele mai înalteautorităţi canadiene, dar şi de la oameniobişnuiţi de aici, din ţară şi depretutindeni, pentru o viaţă pe carefiecare şi-ar dori-o asemenea. Iubirea,în forme foarte felurite de manifestare,a făcut să-i inflorească inima,să-i vibreze casa şi să i-o umple deoameni apropiaţi care au ţinut să-lîmbrăţişeze. Şi frumoasa lui casăa aşteptat numeroşii săi oaspeţi cubucurie, cu flori, cu bunătăţi de totfelul, cu diplome de onoare puseîn rame cu care s-ar putea mândriorice pretenţios pământean, cufelicitări şi ornamente, iar în prag cusărbătoritul, încojurat de cei dragi aicasei, zâmbindu-le cald şi emoţionat.M-am numărat şi eu printre ceionoraţi de prietenia lui şi am doritşi eu ca toţi cei prezenţi să dureze oastfel de zi cât măcar două la rând.Şi dacă n-am putut dilata timpul,am dorit cu toţii ca atmosfera aceastaplăcută pe care am trăit-o împreunăsă o reedităm sub forma unor întâlniriculturale. Semnalul l-a dat scriitorulşi regizorul Ilie Stelian Constantin.A ridicat o mână, apoi un deget, aridicat sprâncelele şi a ridicat şi binecunoscutu-iglas cu timbrul de înaltăclasă teatrală şi ne-a chemat la unfapt cultural plin de ademenitoarepromisiuni. Cum toţi ne-am regăsituniţi în gânduri şi în sentimente,l-am ascultat cu atenţie. Cunoscândcă există în noi dorinţa mai veche dea aparţine unui grup socio-cultural,el ne-a propus ca, pe lângă nucleulnumit „Frunza de arţar” care îşitrăieşte frumoase zile în paginilesăptămânalului „Faptu`divers”, să sealăture un număr mai mare de româniformând o societate culturală caresă-şi păstreze numele iniţial „Frunzade arţar” semn de preţuire a ţării deadopţie. Grupaţi astfel, am puteapetrece împreună momente frumoaseşi interesante, am putea faceschimburi de idei şi informaţii. Aicis-ar putea încrucişa săbiile ideilorscânteind de inteligenţă şi de vervă,ori de frumuseţea calmă a graiuluirăspunsul. Tu, ca şi mine de altfel,eşti originar din cel mai frumos oraşal ţării care este...Gigi Gheorghiu:Ah, Braşovul, îmispune Gigi cu un zămbet larg si plinde sinceritate.VV: Spune-mi te rog, cănd ai plecatdin Braşov?Gigi Gheorghiu: Am plecat căndaveam 20 de ani din Braşov, cănd amcăntat pentru prima dată cu ocaziaCenaclului Flacăra, ocazie cu caream fost descoperit de poetul AdrianPăunescu si viaţa mea a luat alt curs.VV:Cănd ai intrat in SUA şi care afost itinerariul tău păna acum?Gigi Gheorghiu: Am avut un itinerariuextraordinar de cănd am intratprima dată in State, am început cuDetroit, Chicago, New York,NewJersey, Philadelphia, apoi in Floridaunde am stat o saptămăna la plajă.A urmat Las Vegas unde am stataproape trei săptămăni.VV: Noi ne mai intersectăm peFacebook şi acolo am văzut că zeiţaFortuna ţi-a zămbit din plin, dinfotografiile pe care le-ai postat.Ce s-aintămplat acolo?Gigi Gheorghiu: Las Vegas estebaza noastră de unde pornim si neorganizăm.Într-adevăr, am avut noroc şi amcăştigat odată 730 de dolari , odata250 de dolari şi altădată 440 de dolari.De obicei joc la maşini cu un dolarşi am o limită de 20 de dolari, nu măarunc cu mulţi bani pentru că ştiu...cazinourile nu sunt făcute pentru noisa căştigăm, aşa că am o limită pe caremi-o impun şi dacă e să căştig ceva,mă retrag cu căştigul.VV: Gigi, tu nu ai noroc numaiîn casinouri, dar se pare că şi la sexulfrumos, unde continui să faci cuceririşi să zdrobeşti inimioare împreunăcu muzica ta sensibilă. Greşesc?Gigi Gheorghiu: Dacă aveamnoroc la femei, eram însurat...VV: Păi nu trebuie sa fii neapăratînsurat ca să ai noroc la femei...Gigi Gheorghiu: Ha, Ha ,Ha...aşa o fi, dacă tu zici.VV: Cum ţi se pare SUA in general?Dar românii din SUA?Gigi Gheorghiu: America cred căe Ok, in general,, dar eu nu cred căam să stau vreodata aici pentru că amo viaţă foarte frumoasă in România,vara stau 4 luni la plajă, am turnee inţară şi căteva locuri unde cănt. Loculfiecăruia este acolo unde căştigă şibani. Românii din America cred caşi-au realizat o viaţă mai bună venindaici şi sunt nişte oameni prietenoşicare ne-au primit cu braţele deschise.VV: Te rog Gigi sa-mi spui căteceva despre cea mai importantă persoanadin viaţa ta, fata ta, Andra. Iţimoşteneşte talentul muzical?Gigi Gheorghiu: Andra are 22 deani şi aşa de bine cănta că cred că euam moştenit-o pe ea. Este studentăla UC San Diego, unde studiază Comunicare si Relaţii Publice şi credcă locul ei este aici, deşi i-a plăcut foartemult in România. Ar vrea să steain România şi poate o va face dupa ceva termina facultatea.VV: Care este secretul longevităţiitale muzicale? Crezi că mesajul taumuzical? Cine iţi compune muzicasi versurile?Gigi Gheorghiu: Cred că mesajulmuzical, eu în general am scris pentruşi despre oameni. Eu compun şiscriu versurile pieselor mele.VV: Care a fost melodia ta dedebut cănd te-ai lansat la CenaclulFlacăra?Gigi Gheorghiu: "Poveste veche",dar cred că nu am mai căntat-o devreo 13 ani.VV: Ce proiecte muzicale are GigiGheorghiu in viitorul apropiat?Gigi Gheorghiu: Acum lucrezla un nou album. Am scris deja opiesă, " Viaţa de artist" se numeşte şicurănd am să mă întorc la New Yorksă mai înregistrez vreo 5 piese.VV: Care este itinerariul tău muzicalîn continuare?Gigi Gheorghiu: Plecăm la PalmsSpring in California, apoi in Phoenix, Arizona, apoi in Texas dupăcare ne întoarcem la Las Vegas undestăm 6 zile. De acolo plecăm la frigîn Canada, îmi vine să mor cănd măgăndesc...în dulcea vorbă românească. Aiciam putea să ne cunoaştem semeniicare s-au afirmat, facem lansări decărţi, întâlniri cu cititorii, cu oameniremarcabili, cu vizitatori veniţi dinţară, dar câte şi mai câte altele n-arputea să dea frumuseţe şi emoţietrăirilor noastre. La asemenea propuneres-a ridicat din scaunul săuşi sărbătoritul nostru nonagenar,Ovidiu Creangă punând propteledorinţei noastre de a ne vedea uniţiîntr-o grupare socială. Bucuros că îiducem mai departe ideea iniţiată deel a „Frunzei de artar”, ne-a oferitînţelepte sfaturi, dar şi valorosul şiminunatul spaţiu necesar întâlnirilor.Mulţumindu-i sărbătoritului pentrutot ce ne-a oferit şi promiţându-i căvom fi cu toţii prezenţi şi la centenar,n-am uitat nici de mulţumirilepentru sprijinul promis de publicaţia„Faptu`divers” în care putem aveacea mai deplină încredere în capacitateade a da viaţă visului abiaînfiripat. Am plecat acasă ducândcu noi dorinţa împlinirii acestui visfrumos, iar prin sita genelor, eu l-amvăzut împlinindu-se, chiar de-ar fi săse închege treptat, căci, o vorbă dinbătrâni spune că lucrul făcut mai peîndelete şi mai cu temei este un lucrumai durabil. Şi nu chiar în ultimulrând, mărturisesc că trag nădejde săfiu prezentă la centenarul promis.VV: Turneul se incheie pe 15aprilie. În Romănia cand vei pleca lamare şi unde?Gigi Gheorghiu: Pe 1 Mai voifi in Staţiunea Olimp, la Cireşica,unde este cea mai frumoasă terasăgradinăcare este full in fiecare varaşi se ajunge numai cu rezervare, caretrebuie făcuta cu 10 zile inainte.VV: Care este secretul tău de aiatăta succes in răndul admiratoarelorfie că au 20 de ani sau 70 de ani?Gigi Gheorghiu: Cred că faptul căam căntat mult despre dragoste, femeilesunt mult mai romantice decătbarbaţii şi ele au prins mai bine mesajuldin căntecele mele.VV: Ce să te mai întreb şi ai vreasă te intreb?Gigi Gheorghiu: Întreabă-mă"Este adevarăt că viaţa ta de cănd teainăscut a fost o vacanţă?"VV: Este adevarat că te-ai nascutsub o stea norocoasă şi viaţa ta a fostGiGI GHEORGHIU/ PHOTO: ADI KASZONIo vacantă care nu se mai termină?Gigi Gheorghiu: Da, viaţa mea afost ca o vacanţa şi îmi place sa spunlucrul ăsta.VV: Gigi, îti mulţumesc mult si iţidoresc multe succese in continuareşi sper să ne mai intălnim măcar peFacebook.Gigi Gheorghiu: Cu mare dragVioryny, sper să ne vedem măcar peFacebook acolo in grupul "Braşoveniuniţi-vă". Numai bine!A fost o seară minunată,românească, unde multe inimi tricoloreau rezonat cu muzica de sufleta lui Gigi Gheroghiu, care iata,are mulţi fani şi prieteni şi aici pecoasta Pacificului. Chitara şi vocealui Gigi Gheorghiu au adus cătevaore de fericire şi bucurie în inimileromânilor plecaţi din tară ,dar carenu au uitat sa-şi aprecieze şi sa-şi respectevalorile muzicale românesti.ANIVERSĂRI SPECIALE - PROIECTE CULTURALEELENA BUICĂOvidiu CreangA

CALEIDOSCOP APRILIE 2011 MIORIŢA USA 1235th U.S. First Lady, Jaqueline KennedyCARMEN MARINIstoria Americii, are suficienteexemple de Prime Doamne care şiaususţinut soţii, de-a lungul carierei.Un exemplu grăitor este JaquelineKennedy, care a impresionato lume întreagă, prin atitudineademonstrată în nefasta zi a asasinăriisoţului ei, John. F. Kennedy. Glonteletras din puşca asasinului, a făcutca inima acestei frumoase doamne,să sângereze de durere. Americaera consternată, pierduse primulpreşedinte american catolic. Dallas-ulse îmbrăcase în negru ca toată America,deoarece anul 1963 rămâneacunoscut în istorie, ca anul pierderiipreşedintelui care dezamorsase ,,crizarachetelor din Cuba’’. Atitudineafermă a preşedintelui John Kennedyl-a constrâns pe liderul sovietic N.S.Hruşciov, să retragă rachetele instalateîn Cuba (octombrie-noiembrie1962). Distinsa Prima Doamnă aAmericii, care îşi însoţise soţul în ultimalui călătorie, în ziua de 22 noiembrie1963, se întorcea singură lacopiiisăi: Arabella Kennedy(1956);Caroline Bouvier Kennedy(1957);John Fitzgerald Kennedy Jr.(1960-1999); Patrick Bouvier Kennedy(1963).Dar ce putea face? Trebuiasă fie puternică. Se călise de-a lungulvieţii, copilăria fiindu-i umbrităde divorţul părinţilor săi, însă eracopleşită de durere şi disperare. Viaţaei lua un alt drum.Se căsătorise în septembrie 1953,slujba fiind săvârşită de către Arhiepiscopuldin Boston în frumoasaCatedrală ,,St. Mary din Newport’’,Rhode Island. Fosta Primă Doamnă,Jaqueline Kennedy, dedicase multtimp evenimentelor sociale, acesteaţinându-se la Casa Albă. Ea invitaartişti, poeţi, politicieni şi oamenide stat. Fosta Împărăteasă a Iranului,Farah Pahlavi, era o bună prietenăa lui Jaqueline. De asemenea doreasă arate poporului american că îşiiubeşte ţara şi îi este de mare ajutorsoţului, prin activităţile sale de binefacere. Ar fi dorit să facă mai mult,atât ea cât şi soţul ei, dar timpul şiglontele asasinului au oprit-o. Din20 ianuarie 1961, până în 22 noiembrie1963, a demonstrat că merităsă fie Prima Doamnă a Americii.Memoria soţului său a fost păstratăvie, în inima acestei doamne chiardacă îşi uneşte destinul de omul deafaceri Aristotle Onassis, în 1968.Căsătoria durează până în 1975,cândacesta moare. Jaqueline era pentru adoua oară văduvă. În 1993, boala oloveşte pe această puternică doamnă.O boală nemiloasă care uită de rang,cancerul. În ziua de 19 mai 1994, laora 10:15 inima lui Jaqueline KennedyOnassis, a încetat să mai bată. Funeraliiles-au ţinut în ziua de 23 maila Catedrala,, Saint Ignatius Loyola’’din Manhattan. Jaqueline KennedyOnassis rămâne cunoscută în istoriaAmericii ca a 35-a Primă Doamnă. Ofemeie puternică, frumoasă şi plinăde curaj, aşa cum îi stă bine unei soţiide preşedinte.Cobza sau lira tracă?MĂDĂLINA C. DIACONUCobza sau lira tracă? Realitate,concept sau temă de gândire pentrucei care ar putea aduce trecutulîn prezent, prin elemente careau ţinut viu orice popor: tradiţiaprin muzică şi instrumente. Despreaceastă paralelă am schimbat câtevaidei cu jurnalistul Miron Manega,cel care promovează si susţine cu totsufletul această ipoteză şi artistul IonCreţeanu, care ne demonstrează cumăiestrie frumuseţea muzicii şi a instrumentelormoştenite din străbuni:Miron Manega: – “În urmă cucâţiva ani i-am luat un interviu luiTudor Gheorghe despre cobză. La unmoment dat, l-am întrebat, dacă instrmentulăsta este autohton sau estede import. < Băi, zice, e al nostru. Eşi pe Columnă. Probabil îi ziceau liratracă.>În clipa aceea am început să faccercetare. Defapt, nu cercetare, că eunu sunt specialist. Am început să facinvestigaţii. Să găsesc vreo asociereîntre cobză şi lira tracă, sau mai multdecât atât, tema de cercetare pentruetnologi şi muzicologi – lira tracă.Este unanim acceptat faptul că Orfeu– simbolul universal al muziciiesenţiale – era trac. În egală măsură,unanim acceptat, este faptul că seacompania cântând la liră. Cobzaeste un instrument ritmic, sălbatic,primitiv, nu derivă din lăută, asacum zic unii. Lăuta este un instrumentmelodic, nu ritmic; cobza esteritmică, instrument de acompaniament.Continuând cercetările…cercetările? investigaţiile, încercamsă aflu undeva o asociere întreOrfeu şi lira tracă. Nu am găsit-oîn documentaţia românească, amgăsit-o în schimb într-o arhivă din1833 de la Mantova – Arhiva AcademieiRegale din Mantova. Era şiun basorelief cu Orfeu în Infern. Laacel basorelief era ataşată povestealui Orfeu care cu lira lui tracă făceaanotimpurile să se schimbe, naturasă înflorească s.a.m.d. Deci esteplauzibilă asocierea între Orfeu şi liratracă. În situaţia asta, lira tracă, cobza,devine element de brand naţional.Puţine popoare se pot lăuda că au instrumentecare să fi supravieţuit tuturorpresiunilor culturale şi de altănatură atâta timp. Acest concept nus-a născut asa, de unu’ singur pentrucă, între timp, l-am cunsocut peIon Creţeanu. L -am scanat. Exotic,bineînteles, cu un instrument cum ecobza. Dar să ştii şi ce rădăcini areşi ce să faci cu el, să fii consecventunei anume conduite muzicale, spiritualedefapt, mai rar întâlneşti aş. Ei,bine Ion Creţeanu – vorba etnomuzicologuluiConstantin Arvintespre deose bire de alţi cântăreţi deaşa zisa muzică populară – ştie cecântă. Ion Creţeanu nu cântă muzicăpopulară, cântă muzică ţărănească .”Ion Creţeanu – “Cobza este anoastră - lira tracă. Uitaţi-vă la lira luiOrfeu şi o să vedeţi că deosebirile suntfoarte, foarte mici: acolo unde noispunem codar, acolo unde se aşeazăcorzile pe semipar. O să vedeţi că pelira tracă doar acolo distanţa este maimare între corpul lirei si corzile propriu-zise.Cu timpul această distanţăs-a micşorat însă, în fond, cobza estelira tracă. “După vorbele rostite de domnulIon Creteanu, cu vocea plină de bucuriaimpărtăşirii acestor gânduri,şi-a luat lira tracă şi mi-a demonstratmaiestria sunteleor care s-au păstratdin tată în fiu, de la cei coborâţi parcăde pe columna lui Traian şi pâna înprezent, prin vocea si îdemânarea cucare el însuşi dă viaţă acestui instrumentcare a străbătut milenii.Oare de ce nu reuşim niciodatăsă ne bucuram de aceste elementevechi, naţionale, populare, de aceştioameni care încearcă sa ne arate câtăfrumuseţe şi unicitate există încă lapoporul roman? Avem resursele lapicioarele noastre, trebuie doar să netrezim şi să le valorificăm.ION CRETEANUCOMUNICATVLADIMIR JURASCUÎn seara de 21 martie 2011, Fundaţia Culturală „Orient latin” din Timişoara a celebratZiua Mondială a Poeziei.În cadrul programului, a avut loc şi festivitatea de decernare a premiilor anuale.Premiul de excelenţă literară, ex-aequo, le-a fost înmânat la doi tineri scriitori care, înanul 2010, au primit distincţii naţionale: Lucian Adam (reşiţean, câştigătorul premiului,pentru volum de debut, la concursul „Porni Luceafărul...”, şi Adelina Dozescu (studentătimişoreană în vârstă de douăzeci de ani, colecţionară de premii literare (43 în patru ani).Premiul „Horia Ionescu”, care se atribuie unui actor timişorean implicat în poeziatimişoreană, i-a fost înmânat maestrului Vladimir Jurăscu. Diploma i-a fost înmânată decătre Călin Ionescu, fiul regretatului actor şi regizor.Manifestarea s-a încheiat cu un salut către preaiubitul „Big Brother” al literaturiiromâne, absent datorită slujbei lui pariziene, şi discipolilor lui timişoreni, şi ei absenţidatorită luptei pe care o duc pentru a ocupa instituţiile culturale locale.Ilie Chelariu

13Organizatia Charity Cup vă invită săluati parte la un turneu de fotbalVineri si Sâmbătă 20 – 21 Mai, 2011.Costul este de $60.00 de jucător sau$900.00 de echipă.Toate fondurile adunate sunt menitepentru a ajuta copii orfani din România,Moldova si Honduras.Turneul va avea loc la:CHERRY ISLAND SOCCERCOMPLEX2429 U STREET, ELVERTA CA 95628www.d6soccer.org/cherry-island/cherry-island.htmMai multe detalii se pot obtine printelefon la (916) 952-6287 Marius Jarsau on-line la www.charitycup.comMIORIŢA USA APRILIE 2011 DIVERTISMENT/ PUBLICITATEFotbal: Bosnia - România 2-1,în preliminariile CE 2012AGERPRESSNaţionala de fotbal a României a fost învinsăde Bosnia-Herţegovina cu scorul de 2-1 (0-1),sâmbătă seara, la Zenica, într-un meci foarteimportant din preliminariile CampionatuluiEuropean din 2012, Grupa D.România a deschis scorul prin Marica (29),dar apoi a primit în partea secundă două goluriîn urma unor faze fixe, reuşite de Vedad Ibisevic(63) şi Edin Dzeko (83).Fără căpitanul Chivu şi fundaşul Săpunaru,două piese de bază, tricolorii nu au făcut un jocprea reuşit, fiind puşi sub presiune în cea maimare parte a timpului.Îndemnaţi de un public foarte fierbinte,bosniacii s-au aruncat în atac din primeleminute de joc şi Ibisevic a avut prima ocaziea meciului, în min. 2, când şutul său a fostblocat de Tamaş. Echipa României a părut căse clatină din cauza acestui forcing de începutal gazdelor, dar Torje a expediat un şut bun (7),cu stângul, peste buturile lui Hasagic. Bosnia arămas la cârma jocului şi şi-a creat mai multesituaţii de gol, însă şutul lui Misimovic a fostreţinut de Pantilimon (10), Dzeko a reluat pelângă ţintă (11), la fel cum s-a dus şi mingeaexpediată din lovitură liberă de Misimovic(17), destul de periculos, însă.Mutu a avut o bună şansă (21), dar nu animerit spaţiul porţii din lovitură liberă de lacirca 25 de metri. Imediat după aceea a fostrândul lui Pantilimon să salveze golul (22), laşutul lui Dzeko.Tricolorii au echilibrat jocul şi chiar dacămeciul nu a fost unul spectaculos, având multedueluri tari, întreruperi sau execuţii greşite,România a deschis scorul prin Marica (29),care, găsit în mijlocul careului de Deac, a preluatpe piept şi a trimis în vinclul porţii luiHasagic: 0-1.Bosnia a atacat în continuare, dar a acuzat înacelaşi timp şocul golului şi nu şi-a mai creatdecât puţine ocazii clare, dar Goian a respins ominge periculoasă (32) şi şutul lui Misimovic(43) a fost deviat în corner.La reluare, gazdele au cerut penalty în minutul50, când Dzeko a reluat spre poartă, iarmingea a atins mâna lui Goian, însă arbitrulspaniol, foarte aproape de fază, a lăsat jocul săcontinue. Jucătorii bosniaci au protestat fărăsucces, iar acest fapt i-a determinat pe spectatorisă strige 'ţiganii'.Bosnia a presat în continuare, tricolorii s-auapărat supranumeric şi nu foarte sigur de fiecaredată, astfel că Dzeko a avut o mare ocazie înmin. 59, când şutul său din careu a fost blocatde Râpă şi reţinut de Pantilimon în cele dinurmă.Ibisevic a restabilit egalitatea în minutul 63,reluând cu capul în poartă mingea centrată deMisimovic, din lovitură liberă: 1-1. Bosnia, peval, a ratat un nou gol în minutul 67, când Lulica tras în plasa laterală din careu. Misimovic(81) a irosit şi el o ocazie mare, la centrarealui Lulic, într-un moment în care Româniareechilibrase jocul. Pjanic (82) a tras periculosdin marginea careului, dar Pantilimon a respinspeste transversală.Bosnia a preluat conducerea în min. 83,când Dzeko a împins în plasă de la doi metrimingea respinsă de Pantilimon: 2-1. Estedemn de remarcat că ambele goluri ale bosniacilorau venit după faze fixe.Echipa lui Răzvan Lucescu a căutat egalareaîn ultimele minute, dar nu a reuşit să pună înpericol poarta gazdelor.Acest rezultat negativ diminuează şi maimult şansele de calificare ale tricolorilor la turneulfinal din Polonia şi Ucraina. România vajuca un nou meci în această campanie marţi, laPiatra Neamţ, cu Luxemburg.

ULTIMA ORĂ APRILIE 2011 MIORIŢA USA 14John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPEDFROM BEHIND THE IRON CURTAINwww.johnmilitaru.orgP.O. Box 2015Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717John Militaru MinistriesProgram Schedule 2011brand to the forefront of the orthodonticreconditioning world.As a bonafide workaholic, many hoursand years were spent in research and experimentationgeared towards the advancementof the orthodontic profession,but it was done as a labor of love, oftenworking alone in the wee hours just forthe joy of discovery or advancement.However it was not always all work andno play for when it was time to relax, thetwo of them relaxed in grand style ofSacramento County, CAComcast CableMonday @ 10:00pm on Ch 19 (96)Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96)Thursday @ 8.30 pm Ch 18Saturday @ 8:00 pm on Ch 18Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18Tuesday @ 11:00amThursday @7:00pm on Ch 18Friday @ 12:00pmRomanianEnglishEnglish/RomanianEnglish/Romanian JMMIEnglish/RomanianEnglish/RomanianEnglish/Romanian JMMIEnglish/Romanian JMMIModesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26Monday @ 10:30 pmTuesdays @ 8:30 pmFriday @ 6:00 pmStockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26RomanianEnglishEnglishRomanianEnglishConcord, CAComcast CableSunday @ 6:00pm Channel 26EnglishMartinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area,Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton,Rossmoor area.Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm onCh 11 English/RomanianOrange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park:Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.Notes:All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry isnot supported by any church or large institution but by individuals like you. If youwould like to contribute toward the production costs of this program please contactus, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast toyour area or if already in your area add more broadcast times contact us for moreinformation.Claude G. MatasaLAURENȚIU FULGAClaude G. Matasa(1930 – 2011)After a valiant battle with cancer, ClaudeMatasa finally succumbed to his illness in theevening of March 24. He passed peacefully surroundedby friends and family at his side.A Romanian national, who immigrated to theU.S. in the early 70's, was driven by a quest forknowledge which helped him amass numerousdoctorate degrees in fields such as Chemistryand Bio-materials. For the past 35 years he hasbeen the driving force behind Ortho-Cycle Co.,a company dedicated to the recycling and reconditioningof orthodontic appliances. Thoughsuccessful in business, his main interest was ineducating and improving others in various aspectsof orthodontia, by publishing quarterlynewsletter regarding the latest studies and researchregarding that field. This philanthropicspirit was also applied to others, including theRomanian community, both here in SouthFlorida as well as the land of his birth. Due tohis efforts, he was presented with the position asHonorary Romanian Consul for So. Florida, acalling that he used to help many.Claude had the joy of having shared hislife with many people, however, most specialamongst these was his surviving wife, Netuta.A former teacher, Netuta was the second halfof the team by providing the help, support andcompanionship that they shared throughouttheir years together. Regardless of the hardshipsand circumstances they pushed the Ortho-Cycleten sharing vacations with friends to thefurthest reaches of the world, cruising,swimming, free diving and spear fishingin some of the most phenomenal locationson earth.Even though childless himself, Claudedid acquire 2 grown kids through marriageto Netty, as well as the challenges that ablended family can bring. Surviving theissues of teen and young adult step-kids,he eventually warmed to their children asa grandparent, Spending time with them,encouraging them to do their best, playinggames and fishing together. The six grandkidswill always have nothing but the fondestmemories of their Grandpa Claude.It was not just the kids that softenedand broke through his tough and grufffaçade- human achievement- be it in theform of art, music, film, or just plain oldeveryday life in all its different facets oftenaffected Claude deeply enough to bringhim to tears. These however were not thetears of sadness, but the tears of appreciationand love of the human condition inall of its forms.Never ceasing the learning process, orstifling his sense of wonder of the worldaround him, he inspired many while pushingthem to be the best that they can be. Abrilliant scientist, hard working businessman,devoted patriot and loving husbandand Grandfather, he will be greatly missedby many –he fought a good fight and liveda good life. Good Bye ClaudePASOPTISMUL DE AZIGEORGE STANCAValul de revoluții din Africa de Nord,îmi aduce aminte de acel decembrie alnostru și de “primăvarea” dezghețul esteuropeangorbaciovistă. De căderile ca depopice ale liderilor calcifiați ca Honneker,Jivkov , Ceaușescu și cine o mai fi sfost.Totul suspect de rapid, în favoarea curentelorglazno-perestroikiste. Care nici ele nuvor fi dus nicpăieri. Dar, măcar au schimbatdinozaurii lagărului socialist. O lucrarepusă cu mâna de servicii, făcută științific,căreia naivul, fanaticul și imbecilulsinucigaș de Ceaușescu, a fost singurul depe continent care s-a opus cu vehemenșă.Și, care a murit cu “demnitate”. Fiincă, amgăsit acum într-o culegere de documente,deloc secrete (“1940, omagiu profesoruluiIon Scurtu”, Muzeul Vrancei, coord GheBuzatu, Casa Editorială “Demiurg”, Iași,2010) ce făcea liderul comunist de laBucurești, Nicolaie Ceaușescu în aceaperioadă. Și, poți amuți dacă afli. Fiindcă,atunci în zarva aia europeană , în care maitoate popicele stalinist//brejneviste seprăbușiseră, muriseră, fuseseră măturatedin istorie - revin cronologic la Ulbricht,Dej, Cadar, Jaruszekski, Husak - Ceaușescu, ultima redută conservatorist-comunistă,apărătorul cauzei, ultimil fanatic marxistsleninist, ce făcea? Se sfătuia cu CC-ul ău,adică vorbea singur și ei îl aprobau, ( vețivedea, ce idealuri românești seducătoare)să: 1.pună la Moscova problema teritorialăa Basarabiei, Bucovinei și Herței și 2. problematezaurului. El șugubățul, el nebunaticul,îi turna ceai fierbinte pe chelie luipapa Gorby. Îl irita!Nu știu ce scenariufuncționaează, cine l-a elaborat căci acumNordAfrica,e este copy/paste aplicat pețările ei.NU cimva să se aprindă tot continentul!Ce se vrea, aici nu intuiesc. Căci mă îndoiescde faptul că americanii, Obama ar fivrut să scape de Mubbarak de pildă.Dar deGaddaffi da. Rușii, poate invers?Nefiind decât specialist în speculații jurnalistice,în provocarea de întrebări - fără ada, dar pentru a aștepta răspuns - eu unulnu fac decât să sugerez, marea ăntrebare :”care ar fi originea scenariului, identic, carea inflamat Europa în anii ‘80-‚90 și Africaacum la anii ’10/’11?” Căci, mergând înjos, pe scara istoriei, eu nu mai găsesc laorigini, decât un mare eveniment identic,de inflamare în lanț a maselor, a popoarelor,a națiunilor. Revoluția masonică de la1848! Eu cred că ea e matricea.Așadar, atenție la mișcările contemporaneale “pașoptiștilor” acestui secol...

15MIORIŢA USA APRILIE 2011 RECLAMEEuroMarket & DelicatessenVă aşteptăm cu mâncare caldă!ASHLEYPLACEAFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792jmEvents lanseaza BucharestInternational Jazz Competition 2012Bucharest International Jazz Competition se defineste ca un eveniment singular inaria jazz-ului profesionist din Romania, dar si din regiune. Singurul concurs internationalde jazz din tara, BIJC este considerat de BBC drept unul dintre primele 3 concursuride jazz din Europa, avand in vedere calitatea si numarul artistilor participanti,proiectele prezentate, dar si vizibilitatea de care se bucura la nivel european.Anul acesta, intre 7 si 13 mai, Bucharest International Jazz Competition ajunge lacea de-a cincea editie, avand in Semi-finala 18 trupe cu muzicieni din 20 tari. Concursuleste parte a festivalului international EUROPAfest, eveniment major pe scenaculturala inca din 1993, reunind muzicieni de jazz, blues, pop si clasic din intreagalume.In plina pregatire a Bucharest International Jazz Competition 2011, jmEvents,organizatie profesionista in domeniul organizarii de evenimente, lanseaza editia 2012.Perioada de aplicatii a fost deschisa, regulamentul este public pe site, asa ca trupele sivocalistii interesati se pot inscrie.Prin organizarea acestui eveniment, jmEvents isi propune sa contribuie la recunoastereanoilor valori ale jazz-ului romanesc si international.Imbinand concertele cu jam sessions si workshopuri, competitia inseamna concerteextraordinare si public entuziast, o arie larga si complexa de fuziuni, inovatii, destiluri noi si vechi, toate expuse cu o forta si o libertate uneori ametitoare.Participantii in concurs au pana in 35 de ani, marea majoritate fiind absolventi deinstitutii de prestigiu din cadrul scolii de jazz europene sau americane, cunoscuteca prolifice si extrem de competitive. Astfel, trupele selectate pentru competitie vinla Bucuresti cu proiecte originale, indraznete, de o foarte buna calitate tehnica si unbackground muzical solid.Inovatia, spiritul liber si energia exploziva a ultimelor tendinte in jazz se vor faceauzite intr-o saptamana intreaga de concerte la Bucuresti.Pe scena Bucharest International Jazz Competition, culturile iau contact intr-o sinergiecreativa, intalnindu-se noul val de muzicieni de jazz. Publicul roman are ocaziasa intalneasca o cu totul alta perspectiva decat cea pe care piata muzicala romaneascao ofera…100% jazz & more…Informatii suplimentare:jmEvents | 0740.759.566 | office@jmEvents.ro | www.jmEvents.ro