MIC GHID AL PLANTELOR DIN PEPINIERA GREENTIME - www

Recommendations

Info

plAtAnus Platan Arbore cu origine prezumtiv hibridogenă între Platanus occidentalis şi Platanus orientalis, la noi este cultivat foarte mult în parcuri şi grădini, izolat sau în aliniamente. Rezistă bine la ger, preferă soluri fertile, profunde, afânate, revene sau chiar umede; poate vegeta şi pe soluri relativ uscate şi compacte. Are temperament de lumină. Arbore de dimensiuni mari, până la 30 m înălţime şi peste 1 m diametru. Înrădăcinare puternică, rădăcinile laterale se dezvoltă mult. Tulpina este scurtă şi groasă, cu scoarţa caracteristică, se exfoliază în placi mari, cenuşiu-gălbui, la unele exemplare bătrâne formează ritidom cenuşiu, mărunt crăpat. Coroana are ramuri groase, cu lujeri bruni-verzui, geniculaţi. Mugurii sunt alterni, conici, cenuşii sau brun-roşcaţi, glabri. Frunzele sunt mari, palmat-lobate, cu 3-5 lobi triunghiulari, întregi sau rar dinţaţi. Florile sunt unisexuat-monoice, grupate în inflorescenţe mari, globuloase, pendente. Fructul este compus, pluriachenă sferică, rămâne pe arbore peste iarnă. Are o creştere viguroasă, longevitate de câteva sute de ani. Rezistă bine la fum, praf şi poluanţi. Platanus orientalis L. - platan oriental Originar din Grecia, Asia Mică şi Caucaz. La noi este foarte putin cultivat, chiar în scop ornamental. Necesită un climat moderat, cu multă căldură estivală, preferă soluri bogate şi umede. Arbore de până la 30 m înălţime, scoarţa se exfoliază în plăci mari, lăsând cea mai mare parte a trunchiului netedă, frunzele au 5 lobi mici la bază, cu marginea lobilor dinţat-lobulată, la bază frunzele sunt cuneate, pe dos cu smocuri de perişori în axilele nervurilor, fructele sunt pluriachenă, grupate câte 3-4 pe un peduncul lung, iar perii de la suprafaţa capitulului ies la suprafată, dându-i un aspect ţepos. Este o specie cu valoare ornamentală deosebită, mai ales datorită trunchiului cu scoarţa puternic exfoliată. Arbori de alei şi străzi, cultivat izolat, dar şi în forme tunse în aliniamente. Se obţine din seminţe sau marcote (marcotaj chinezesc – Platanus orientalis). Semănatul se face primăvara în pepiniere, după stratificarea seminţelor (1-2 săptămâni). Butăşirea se recomandă la hibrid (Platanus x acerifolia), butaşii se recoltează de la exemplarele foarte tinere, se confecţionează iarna şi se conservă până primăvara, când se plantează direct în pepinieră. 34
Quercus rubra stejAr Specie exotică ce poate atinge 25 m înălţime, cu creştere rapidă, mai ales în tinereţe. Are coroana globuloasă iar ramurile tinere au culoarea roşu - închis, lucioase. Frunzele sunt alungite (20 cm lungime), lobat - fidate, pe partea superioară verzi închis lucioase, iar pe cea inferioară verzi palid. Tulpina este dreaptă, scoarţa netedă, subţire, doar la batraneţe formează ritidom crăpat adânc de culoarea brun închis. Fructul - ghinda ovoidă, iar cupa ce-i înconjoară baza are formă de taler sau este uşor conică. Este o specie de lumină, dar poate suporta şi o umbrire laterală. Poate creşte pe soluri nisipoase, sărace (degradate), dar şi pe soluri luto-argiloase şi argiloase şi chiar pe soluri calcaroase. Preferate rămân însă solurile nisipo-lutoase, bogate, afânate, reavene. Nu suportă uscăciunea şi nici umiditatea excesivă din sol. Rezistă la ger şi la îngheţurile târzii, dar este sensibil la îngheţurile timpurii. Apreciat din punct de vedere ornamental pentru coroana globuloasă, frunzişul bogat şi frumos colorat în special toamna (galben-roşu, galben-portocaliu). Se pot planta arbori solitari, în grupe sau în aliniamente pe marginea aleilor. sAlix cApreeA Salcia căprească Are un areal vast, se întâlneşte în Europa şi Asia, altitudini ajungând până spre limita superioară a vegetaţiei forestiere. În România, apare frecvent în zona colinară, comună în zona montană, rar coboară la câmpie; în etajul molidişurilor, la altitudini mari. Specie indigenă, cu talie de până la 10 m, deseori arbust. Înrădăcinarea este pivotant-trasantă, des ramificată superficial. 35
Page 1: www.greentime.ro MIC GHID AL PLANTE
Page 5 and 6: UTILIZAREA PLANTELOR ORNAMENTALE Es
Page 7: UNELE SFATURI PENTRU PLANTARE ŞI
Page 10 and 11: BerBeris cAndidulA Plantă cu creş
Page 12 and 13: cornus AlBA siBiricA VAriegAtA Este
Page 14 and 15: deutziA Familia:Saxifragaceae Aspec
Page 16 and 17: Dimensiune: variata; majoritatea su
Page 18 and 19: Ph. gordonianus : mai înalt, mai v
Page 20 and 21: prunus pissArdii Are o dezvoltare d
Page 22 and 23: Arbuşti căţărători Indispensab
Page 24 and 25: DECOR de 4 anotimpuri ! Primele lav
Page 26 and 27: abies conifere Denumire populară:
Page 28 and 29: juniperus Denumirea plantei: Ienupa
Page 30 and 31: • capacitatea ornamentală - ampl
Page 32 and 33: Frunzele la cetina de negi, sunt so
Page 34 and 35: BetulA pendulA copAci ornAmentAli
Page 38 and 39: Coroană rară, luminoasă. Tulpina
Page 40 and 41: foarfeci ascuţite. Pentru a tăia
Page 42 and 43: specie cireş Soiul VAN Caracterist
Page 44 and 45: specie măr Soi JONAGOLD Este un so
Page 46 and 47: Cuprins Utilizarea plantelor orname

MIC GHID AL PLANTELOR DIN PEPINIERA GREENTIME - www

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?