ZARA - AGENT DE ASIGURARE SRL Nu uita! - Sibiu 100

2 INTERVIU Anul III, nr. 125, 15 - 21 ianuarie 2011 Anul III, nr. 125, 15 - 21 ianuarie 2011
INTERVIU 3
,,Mi se întâmplă destul de des să vorbesc cu sibienii în cartierul sau pe strada lor”
Reporter: Cum evaluaţi anul 2010 pentru
Sibiu? Care au fost principalele realizări
pentru sibieni anul trecut?
Klaus Iohannis: Anul 2010 a fost un an
în care, în ciuda contextului economic
dificil, am continuat investiţiile la străzi
şi am reuşit astfel să finalizăm lucrări de
reabilitare foarte importante în cartie-
La început de an,
primarul municipiului
Sibiu,
Klaus Werner Iohannis,
a acordat în exclusivitate
pentru săptămânalul Sibiu
100% un interviu despre
activitatea sa din 2010 şi
proiectele instituţiei în
2011. Anul acesta s-a decis
ca tradiţionala scrisoare
adresată tuturor sibienilor
cu raportul primarului
pe anul precedent să nu
mai fie trimisă prin poştă
pentru a face economie la
buget, în această perioadă
de criză. Raportul extins al
primarului îl puteţi accesa
pe site-ul nostru, www.
sibiu100.ro. De asemenea,
Sibiu 100% oferă,
prin intermediul acestui
interviu şi al unei serii de
materiale ce va fi publicată
în ziarul nostru în ediţiile
viitoare, tuturor sibienilor
posibilitatea de a citi ce s-a
realizat în municipiu în
anul 2010.
rele sibiene. Bugetul local a fost alcătuit
foarte realist, iar fondurile au fost folosite
judicios pentru a obţine maximul de
rezultate. Am reuşit în 2010 să promovăm
proiecte importante pentru obţinerea
de fonduri europene şi mă refer aici
la Planul Integrat de Dezvoltare Urbană
care a fost acceptat deja spre finanţare cu
primele trei proiecte depuse din totalul
de şase. Al doilea proiect se referă la domeniul
cultural şi turistic: Baroc Update.
În prezent proiectele depuse de Sibiu în
vederea obţinerii de fonduri structurale
însumează aproximativ 20 de milioane
de lei.
Am reuşit, de asemenea, să contractăm
un nou împrumut de la Banca Europeană
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
în valoare de 11,5 milioane de euro. Aceste
fonduri vor fi folosite exclusiv pentru
lucrări de infrastructură în 2011, 2012 şi
2013. Domeniul turistic a fost prioritar
şi în 2010. Am continuat implementarea
strategiei de promovare a oraşului, fapt
care a dat roade. Singurul indicator pe
care îl avem la îndemână pentru cuantificarea
aproximativă a evoluţiei acestui
domeniu – încasările din taxa hotelieră
– ne arată o creştere în 2010 faţă de anul
2009. Avem astfel un feedback pozitiv la
eforturile noastre în acest domeniu.
Sibiul şi-a continuat prin urmare
parcursul de dezvoltare şi în 2010 ceea
ce face ca anul trecut să fie unul bun, cel
puţin din punct de vedere al proiectelor
administraţiei locale.
,,Traficul din Sibiu va suferi
o serie de modificări”
Rep.: Cum evaluaţi stadiul asfaltărilor
în Sibiu? Cum va influenţa terminarea
centurii ocolitoare a oraşului investiţiile
în infrastructura rutieră din Sibiu?
K.I.: Am alocat în fiecare an sume importante
pentru lucrări de infrastructură.
În 2010 am alocat aproximativ 80
de milioane de lei pentru obiectivele de
investiţii care au fost în marea lor majoritate
lucrări la străzi. În 2004 am început
un program de modernizare a infrastructurii
şi am reuşit până în prezent
să aducem la un stadiu bun peste 130 de
străzi principale sau secundare. Chiar
şi aşa, mai e mult de lucru la străzi, fapt
care se reflectă în preocuparea continuă
a administraţiei în acest sens. Cel de-al
treilea împrumut BERD, dar şi fonduri
din bugetul local vor asigura continuarea
acestor lucrări şi în anii următori.
Referitor la finalizarea centurii, sigur
că traficul din Sibiu va suferi o serie
de modificări. În primul rând volumul
de trafic va fi mai scăzut, eliminându-se
traficul de tranzit. La fel de important
este faptul că traficul greu a fost scos din
oraş, fapt care înseamnă eliminarea unei
cheltuieli foarte mari pe care o aveam cu
reparaţiile şi întreţinerea străzilor care
alcătuiau traseul de trafic greu. Traficul
din Sibiu se va modifica treptat pentru
a fi adaptat la traficul de oraş. Se lucrează
în prezent la recalcularea timpilor de
semaforizare, regândirea sistemelor de
drumuri cu prioritate şi alte astfel de
măsuri menite să fluidizeze traficul.
Rep.: Există un plan privind rutele pentru
biciclişti în oraş?
K.I.: Da. Se lucrează în prezent la alcătuirea
unui concept în acest sens. Până
în prezent Sibiul are o pistă de agrement
pentru biciclete care oferă o plimbare de
aproximativ 8 km, dus – întors. Am alcătuit
o echipă la nivelul Primăriei care va
identifica alte noi posibile trasee pentru
piste de biciclete.
,,Noul PUG prevede
crearea coridoarelor verzi”
Rep.: Când va intra în vigoare noul
PUG şi care vor fi efectele sale?
K.I.: Suntem în prezent în ultimele faze
de obţinere a avizelor. Urmează să mai
obţinem avizul din partea Ministerului
Dezvoltării şi din partea Consiliului Judeţean.
Aşa cum este şi definit, planul
urbanistic general dă o direcţie de dezvoltare
oraşului. În PUG sunt prevăzute
noi zone rezidenţiale, noi zone verzi, este
indicată utilitatea anumitor zone ale oraşului.
Cred că noul PUG oferă contextul
continuării dezvoltării oraşului, Sibiul
având o dinamică foarte bună.
Rep.: Protecţia mediului şi dezvoltarea
spaţiilor verzi este un punct important
pe agenda Uniunii Europene. Care este
viziunea dumneavoastră pentru creşterea
numărului spaţiilor verzi din oraş?
K.I.: Am prevăzut întotdeauna în proiectele
de reabilitare şi revitalizarea spaţiilor
verzi de pe străzi sau din diversele
zone reconfigurate. În ultimii ani, zonele
verzi au fost mai bine îngrijite, iar acolo
unde a existat posibilitatea, au fost create
noi astfel de zone. Ca gândire pentru
viitor, noul PUG prevede crearea acelor
coridoare verzi.
Rep.: Care este stadiul investiţiilor economice
private în Sibiu? Reuşeşte oraşul
să mai atragă investitorii români şi
străini?
K.I.: Consider că situaţia la Sibiu este
foarte bună. Am reuşit de la începutul
anilor 2000 să convingem foarte mulţi
investitori că Sibiul este o locaţie economică
bună. Aş menţiona doar zona industrială
vest care s-a dovedit de un real
succes pentru economia sibiană, dar au
venit investitori şi în alte zone. Un indicator
foarte bun al succesului economiei
sibiene poate fi de exemplu şomajul, care
în niciun an, nici în criză, nu a ajuns la
cifre semnificative. Pe de altă parte, anii
de criză au pus investitorii în general în
gardă şi se fac relativ puţine investiţii
noi în lume şi acelaşi lucru e valabil şi
pentru noi, dar lucru foarte pozitiv, firme
care sunt deja în Sibiu îşi planifică
deja extinderi, chiar semnificative, lucru
care arată că locaţia economică este
foarte bună, este şi viabilă şi sustenabilă.
Dacă se realizează doar o parte din investiţiile
pe care mi le-au prezentat firmele
care au astfel de intenţii se creează
sute de locuri de muncă în decursul lui
2011 şi 2012.
,,Anul cultural 2007 a fost şi
este un motor de dezvoltare”
Rep.: Sibiul cultural al anului 2007 rămâne
o amintire frumoasă. Efectele sale
în dezvoltarea oraşului încep să scadă?
Ce alte proiecte culturale are Primăria
Sibiu în plan pentru a menţine Sibiul în
ochii turismului cultural şi nu numai?
K.I.: Anul cultural 2007 a fost şi este
un motor de dezvoltare şi o experienţă
foarte valoroasă, atât pentru operatorii
culturali, cât şi pentru autorităţile locale.
Sibiu 2007 a creat o vizibilitate bună oraşului
atât pe plan naţional, dar şi pe plan
internaţional. Iată de ce nu cred că Sibiu
2007 e doar o amintire frumoasă aşa cum
spuneţi.
Sigur că nu rămânem în expectativă.
Agenda culturală a oraşului oferă în
continuare sprijin evenimentelor care şiau
dovedit calitatea şi gradul de atractivitate
pentru public. Sprijinim în egală
măsură proiecte noi care pot atrage un
public numeros şi turişti. În acelaşi timp
am reuşit să legăm cele două domenii
care definesc oraşul nostru - turismul şi
cultura – Sibiul fiind deja recunoscut ca
o destinaţie pentru turismul cultural.
Pe lângă aceasta, am depus anul
trecut proiectul Baroc Update pentru
obţinerea de fonduri nerambursabile.
Acest proiect îşi propune să dea o temă
comună evenimentelor culturale ce vor
avea loc în Sibiu pe parcursul unui an.
Astfel se va crea din nou o oportunitate
destul de bună pentru ca viaţa culturală
a oraşului şi locaţia turistică Sibiu să
câştige vizibilitate.
Rep.: Cum vedeţi sistemul de asistenţă
socială din Sibiu mai ales că mulţi sibieni
sunt afectaţi de criză?
K.I.: Numărul persoanelor care au beneficiat
de o formă sau alta de serviciu
social a avut o tendinţă de scădere în anii
trecuţi. În 2010 numărul acestora a fost
comparabil cu cel din 2009, înregistrându-se
creşteri sau scăderi sensibile la diversele
categorii de ajutoare sociale.
,,Nu văd niciun motiv care
m-ar face să nu candidez”
Rep.: Cum evaluaţi relaţia dvs. cu
membrii consiliului local?
K.I.: Am o relaţie bună cu toţi consilierii
locali. Ştiu că este aşa o imagine că
sunt câţiva consilieri, de exemplu FDGR
şi PNL care sunt favorizaţi şi alţii care
sunt defavorizaţi. Dacă un consilier doreşte
să discute o chestiune cu mine, o
discută şi căutăm soluţii. Nu contează
culoarea politică. Evident că în plenul
consiliului, consilierii se exprimă şi
după cum se face politica partidului şi
atunci sigur apar formaţiuni care sunt
întotdeauna de partea mea, sunt formaţiuni
care sunt câteodată de partea mea,
sunt alţii care de mai multe ori au opinii
diferite faţă de mine sau faţă de FDGR,
dar toate acestea într-un cadru şi foarte
democratic şi foarte civilizat. Pot să
spun că avem o colaborare chiar foarte
bună între primar şi Consiliul Local.
Rep.: În 2012 vor fi din nou alegeri. Veţi
candida pentru un nou mandat?
K.I.: Nu văd niciun motiv care m-ar face
să nu candidez.
Rep.: În calitate de primar, v-aţi exprimat
anul trecut public de câteva
ori critic la adresa unor decizii ale
Guvernului. Care este perspectiva dvs.
legată de politica guvernamentală în
2010 referitor la administraţia publică
locală?
K.I.: Foarte multe măsuri au fost de tip
pompieristic. Şi noi din administraţia
locală nu am reuşit să întrezărim un
concept clar. De aceea multe din măsurile
care s-au luat nu au dat rezultate sau
nu au dat rezultatele scontate. Ar fi fost
mult mai bine dacă cei din administraţia
locală ar fi fost mai mult consultaţi.
Şi cred că aceasta este problema majoră:
lipsa de comunicare între cei care
propun măsuri Guvernului şi cei care
trebuie să le pună în practică. Această
lipsă de comunicare poate fi eliminată
dacă se doreşte, dar numai dacă se doreşte
de la nivel de Guvern. Noi de la
nivelul primarilor nu putem să obligăm
guvernanţii să vorbească cu noi.
Rep.: Mulţi sibieni se plâng că nu acordaţi
audienţe. Consideraţi că în atribuţiile
primarului nu trebuie să intre
audienţele cu cetăţenii? Veţi relua audienţele?
Explicaţi vă rog în viziunea
dumneavoastră cum ar trebui să se
desfăşoare relaţia primar – cetăţean.
K.I.: Am delegat celor doi viceprimari
atribuţia de a acorda audienţe, fiecare
pentru domeniile de care răspunde.
Sunt convins că fiecare sibian care este
primit în audienţă la cei doi sau la secretarul
municipiului va primi un răspuns
la problema pe care doreşte să o
aducă în atenţia instituţiei şi până la
urmă acesta cred că este scopul.
Cu sibienii vorbesc însă, dar nu în
birou. Mi se întâmplă destul de des să
vorbesc cu aceştia în cartierul sau pe
strada lor pentru că din experienţă, şi
aşa cum este şi normal, problemele lor
sunt legate în majoritate de strada sau
comunitatea respectivului cartier în
care locuiesc.
Rep.: Un mesaj la început de an pentru
sibieni...
K.I.: Le doresc ca 2011 să fie mai bun decât
anul care tocmai s-a încheiat, multă
sănătate şi La mulţi ani!
Călin Blaga
BIO
Klaus Werner
Iohannis
Ocupaţia:
Primarul
Municipiului
Sibiu
Data şi locul
naşterii: 13
iunie 1959,
Sibiu
Starea civilă:
Căsătorit, fără copii
Studii:
-1979 - 1983 Universitatea ,,Babeş
Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de
Fizică
Activitatea profesională:
1983 - 1997 Profesor la diferite şcoli şi
licee din Sibiu
1997 - 1999 Inspector general adjunct,
iar din 1999 Inspector general la Inspectoratul
Şcolar Judeţean Sibiu
din 30 iunie 2000 Primarul Municipiului
Sibiu
Activitatea politică:
Din 1990 membru al Forumului
Democrat al Germanilor din România
(FDGR)
1998 Ales în Comitetul de conducere
al FDGR Sibiu
2001 Preşedintele Forumului Democrat
al Germanilor din România
(FDGR). Reales în 2004.
Limbi străine: germană şi engleză
(fluent)