ZARA - AGENT DE ASIGURARE SRL Nu uita! - Sibiu 100
ZARA - AGENT DE ASIGURARE SRL Nu uita! - Sibiu 100
ZARA - AGENT DE ASIGURARE SRL Nu uita! - Sibiu 100
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
6 ACTUAL Anul III, nr. 125, 15 - 21 ianuarie 2011 Anul III, nr. 125, 15 - 21 ianuarie 2011<br />
SĂNĂTATE 7<br />
EDITORIAL<br />
Sorcova<br />
2011<br />
Călin Blaga<br />
redactie@sibiu<strong>100</strong>.ro<br />
Fiind prima ediţie a ziarului <strong>Sibiu</strong><br />
<strong>100</strong>% m-am gândit că ar merge o<br />
sorcova, în spiritul tradiţiei româneşti.<br />
O urare pentru toţi cititorii noştri<br />
de multă sănătate şi fericire în noul an.<br />
V-aş ura şi de prosperitate, dar la capitolul<br />
acesta ştiu că vă pune piedici Guvernul.<br />
Speranţa moare însă ultima şi poate<br />
în anul 2011 vedem luminiţa de la capătul<br />
crizei, nu de alta dar fără vreun ajutor divin,<br />
nu se prea arată vremuri limpezi. Cel<br />
puţin nu de la actuala guvernare.<br />
Dacă este să recapitulăm anul 2010<br />
pentru sibieni, putem spune că nu ne-a<br />
mers foarte rău, ca altor români. De bine<br />
de rău cei din municipiul <strong>Sibiu</strong> şi comunele<br />
vecine au avut parte de locuri de<br />
muncă. Insuficiente ce-i drept, dar totuşi<br />
numărul şomerilor a fost mic, comparativ<br />
cu restul ţării. Investiţiile au stagnat,<br />
dar măcar majoritatea au avut un loc de<br />
muncă. Salariile au stagnat şi ele, iar la<br />
mulţi au şi scăzut, ceea ce nu a fost motiv<br />
de bucurie, dar pe vremuri de criză,<br />
trebuie să mai strângem şi cureaua. <strong>Nu</strong><br />
aşa cum vrea Boc şi echipa care în anul<br />
de criză 2010 a cheltuit mai mult pe alte<br />
nimicuri ale firmelor prietene în timp ce<br />
poporul făcea noi găuri la curele să nu le<br />
cadă pantalonii...<br />
Celor din restul judeţului nu le-a<br />
mers mai bine ca în ultimii ani. Economia<br />
pe ducă se resimte în multe zone, iar îmbătrânirea<br />
populaţiei din mediul rural ar<br />
trebui să fie un semnal de alarmă pentru<br />
conducători.<br />
Cea mai importantă ştire investiţională<br />
din 2010 a venit la final de an cu inaugurarea<br />
centurii. După ani buni de aşteptări<br />
centura a scăpat oraşul de traficul<br />
de tranzit, mai ales cel greu. Deja efectele<br />
sunt vizibile şi să sperăm că Primăria va<br />
demara mult promisele programe post-inaugurare<br />
centură pentru biciclişti, transport<br />
în comun, semaforizări etc. Oricum<br />
la cum creşte preţul benzinei şi al motorinei<br />
trebuie să mergem mai des fără maşină<br />
personală. Să mai spună cineva că<br />
Boc nu ne vrea binele. Va mări accizele şi<br />
implicit benzina până mergem tot poporul<br />
pe jos şi pe bicicletă. Că doar ne-a promis<br />
să trăim bine... sportivi.<br />
Ştirea anului pentru mine a fost arestarea<br />
procurorului Apostu şi chemarea<br />
ştabilor locali la dat cu subsemnatul la<br />
procuratură. Poate chiar mai funcţionează<br />
justiţia sau este doar praf în ochi...<br />
Ar trebui să mai urez şi politicienilor<br />
şi liderilor care ne conduc judeţul. Dar<br />
mă mănâncă limba şi mi-e teamă că aş<br />
scrie din suflet şi mi-am promis să fac o<br />
sorcova pozitivă la început de an. Aşa că<br />
pe politicieni îi sar de la sorcovit. Lor le-aş<br />
da doar joarde de Moş Nicolae...<br />
La anul şi la mulţi ani!<br />
Modernizări în comuna Laslea<br />
Asemenea altor comune din judeţul<br />
nostru care au resimţit criza din<br />
plin, comuna Laslea consideră că odată<br />
cu venirea acesteia au reuşit să realizeze<br />
unele lucruri destul de importante pentru<br />
infrastructura comunei. Administraţia<br />
locală a reuşit în anul ce a trecut<br />
să reabiliteze infrastructura în proporţie<br />
de aproximativ 65%, astfel s-au asfaltat<br />
drumurile comunale Laslea-Roandola,<br />
Roandola-Nou Săsesc şi Laslea-Malancrav,<br />
s-au pietruit drumurile Laslea-Floreşti<br />
şi cele din interiorul satelor, unde<br />
s-a reuşit, de asemenea, construirea unor<br />
poduri şi podeţe, dar şi amenajarea unor<br />
locuri de parcare. Una din cele mai mari<br />
realizări de care primarul comunei Onea<br />
Ioan se mândreşte este construirea a 6<br />
case sociale în comuna Laslea în parteneriat<br />
cu fundaţia Ocean, date în folosinţă<br />
în luna decembrie a anului trecut şi punerea<br />
în posesie a peste 40% din numărul<br />
Imprimeria Naţională a anunţat Ministerul<br />
Sănătăţii că, la sfârşitul lunii<br />
ianuarie 2011, va începe producţia<br />
cardului naţional de sănătate. Cardul<br />
naţional va fi un document care va deveni<br />
obligatoriu pentru fiecare asigurat<br />
ce doreşte să acceseze servicii medicale<br />
în unităţile sanitare din reţeaua publică,<br />
dar şi pentru medicii din sistem<br />
care vor primi, la rândul lor, un card<br />
medical profesional. Potrivit reprezentanţilor<br />
Ministerului Sănătăţii, introducerea<br />
cardului va aduce beneficiu<br />
atât pacienţilor, cât şi autorităţilor sanitare.<br />
Pacienţii vor scăpa de birocraţie<br />
beneficiarilor de teren conform legii 247.<br />
„Anul trecut a fost un an destul de greu<br />
dar consider că am demonstrat încă odată<br />
că cine doreşte să realizeze câtuşi de puţin<br />
poate. Anul acesta sperăm să fie un an<br />
mai bun, am depus multe<br />
proiecte pentru care încă aşteptăm<br />
răspuns, ele vizează<br />
satele aparţinătoare care au<br />
nevoie de sprijin pentru a<br />
putea fi îmbunătăţită situaţia<br />
socială a comunităţii.<br />
În acest an ne vom strădui<br />
să realizăm măcar la fel cât<br />
anul trecut şi credem cu tărie<br />
că vom putea face lucrul<br />
acesta cu sprijinul cetăţenilor”,<br />
a declarat primarul<br />
comunei Laslea, Onea Ioan.<br />
S-au mai demarat lucrări în<br />
ceea ce priveşte iluminatul<br />
public atât în comună, cât şi<br />
Vom avea carduri de sănătate<br />
şi de drumurile între serviciu şi casa<br />
de asigurări pentru a dovedi calitatea<br />
de asigurat când au nevoie<br />
de servicii medicale sau concedii<br />
medicale, autorităţile vor putea<br />
cunoaşte exact câte servicii medicale<br />
au fost efectuate unui pacient,<br />
care sunt nevoile reale în sistem.<br />
Persoanele asigurate vor avea obligaţia<br />
prezentării cardului naţional<br />
de asigurări sociale de sănătate în<br />
scopul acordării serviciilor medicale<br />
de către furnizorii aflaţi în<br />
contract cu casele de asigurări de<br />
sănătate. (L.N.)<br />
în satele aparţinătoare, lucrări de întreţinere<br />
a şcolilor, a grădiniţelor şi a căminelor<br />
culturale, de refacere a trotuarelor<br />
şi de reabilitare a bisericilor, toate acestea<br />
din bugetul local. Daniel Supţirel<br />
Caută cele mai bune oferte la produsele din carne<br />
în magazinele CarmOlimp<br />
• str. Lungă, nr. 63 (fost restaurant <strong>Sibiu</strong>l Nou),<br />
• str. Semaforului, cartier V. Aron (în incinta Pieţei Agroalimentare)<br />
• şos. Alba-Iulia, nr. 47 A (vis-a-vis de Autogara Turnişor<br />
• Calea Cisnădiei, nr. 8, colţ cu Bd. M. Viteazu<br />
• Calea Cisnădiei, nr. 20, zona Cireşica<br />
NOU • Calea Dumbrăvii, nr. 14<br />
Bani pentru spitale<br />
Ministrul Sănătăţii propune autorităţilor<br />
locale să repartizeze minim<br />
3% din bugetul local pentru unităţile<br />
sanitare pe care le-au preluat anul trecut.<br />
„Autorităţile locale trebuie să dea<br />
dovadă de responsabilitate şi să conştientizeze<br />
că au obligaţia de a se implica<br />
în gestionarea sistemului sanitar la nivel<br />
de comunitate. Au trecut 6 luni de<br />
la descentralizare, autorităţile locale au<br />
putut să se implice administrativ şi cred<br />
că este timpul să se implice şi financiar.<br />
Descentralizarea înseamnă nu numai<br />
fonduri de la Bucureşti, ci şi fonduri de<br />
la nivel local”, a declarat ministrul Sănătăţii,<br />
Cseke Attila (foto). Începând din<br />
acest an, autorităţile locale vor avea un<br />
mare avantaj în gestionarea unităţilor<br />
sanitare pe care le-au preluat deoarece<br />
Ministerul Sănătăţii a luat măsuri de<br />
descentralizare a resurselor financiare<br />
la nivel teritorial, astfel încât mai multe<br />
PROPOLISUL (I)<br />
Propolisul este o<br />
substanţă răşinoasă,<br />
cleioasă, puternic<br />
aromată, divers colorată<br />
(maro-verzui), recoltat<br />
de către albine<br />
din mugurii şi scoarţa<br />
copacilor, este foarte<br />
importantă pentru<br />
colonia de albine, dar<br />
şi pentru sănătatea<br />
oamenilor, este considerat produsul<br />
miraculos din stup, descoperit şi folosit<br />
de milenii de om ca substanţă vindecătoare.<br />
Albinele îl folosesc la „lăcuirea”<br />
celulelor în care vor creşte puietul, la<br />
„zugrăvirea” pereţilor stupului, la „cimentarea”<br />
sau „legarea” fagurilor de<br />
rama de lemn, la astuparea crăpăturilor<br />
stupului, la micşorarea urdinişului<br />
sau acoperirea diverselor resturi pe<br />
care albinele nu le pot căra afară din<br />
stup. Aici vreau să vă dau un exemplu<br />
pe care l-am citit şi eu din cărţi şi care<br />
de-a lungul anilor l-am întâlnit în stupină.<br />
Dacă intră un şoricel în stup, acesta<br />
este înţepat cu venin şi omorât. Fiind<br />
prea mare să-l poată evacua din stup,<br />
cadavrul lui este acoperit cu un strat<br />
fonduri să rămână în teritoriu. În acest<br />
sens, un procent de 60% din contribuţiile<br />
persoanelor fizice şi juridice colectate la<br />
Fondul Naţional Unic de Sănătate întrun<br />
judeţ va reveni acelui judeţ. Mai mult,<br />
începând din luna ianuarie, casele de<br />
asigurări de sănătate nu vor mai deconta<br />
cheltuielile de personal care depăşesc<br />
nivelul de 70% din totalul cheltuielilor<br />
spitalelor. În acest fel, bugetele unităţilor<br />
sanitare vor putea fi echilibrate şi<br />
cheltuite mai eficient. (L.N.)<br />
de propolis. Astfel „îmbălsămat” nu se<br />
descompune şi putrefacţia ţesuturilor<br />
nu se produce timp îndelungat (cărţile<br />
de specialitate menţionează 5-6 ani).<br />
Propolisul are ca surse principale:<br />
secreţia plantelor, răşinile din scoarţa<br />
copacilor, muguri de plop, muguri de<br />
mesteacăn, castan, salcie, alun, brad,<br />
prun, ulm, stejar, frasin etc.<br />
Se poate crede că datorită atâtor<br />
feluri de plante sursă, există diferite<br />
tipuri de propolis, totuşi, indiferent<br />
de origine, propolisul are efecte asemănătoare.<br />
În articolele viitoare vă voi<br />
dezvălui: caracteristicile propolisului,<br />
compoziţia, proprietăţile farmacologice,<br />
efecte, acţiuni, indicaţii şi contraindicaţii<br />
şi preparate sau produse cu<br />
propolis.<br />
Apicultor:<br />
drd. ing. Doşteţan Cornelia<br />
Membră în conducerea<br />
Societăţii Române de Apiterapie