cursul: tehnici de cercetare sociologică - Razvan Pantelimon
cursul: tehnici de cercetare sociologică - Razvan Pantelimon
cursul: tehnici de cercetare sociologică - Razvan Pantelimon
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
48 Septimiu CHELCEA<br />
Astfel s-a ajuns la formula: 1<br />
1 2 2 2<br />
2<br />
N x x x + +..... n , un<strong>de</strong>: N = numărul total al surselor <strong>de</strong> informare<br />
(staţii radio şi ziare) din comunitate; n = numărul <strong>de</strong> asocieri ale surselor <strong>de</strong> informaţie; x = numărul <strong>de</strong><br />
surse <strong>de</strong> informaţie asociate.<br />
De exemplu, dacă într-o comunitate oarecare există patru surse <strong>de</strong> informaţie vor exista cinci<br />
posibilităţi <strong>de</strong> asociere: toate sursele sunt asociate. Indicele are valoa rea1, corepunzător situaţiei <strong>de</strong><br />
monopol absolut ; trei surse sunt asociate şi o sursă este in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă. Indicele are valoarea 0,75,<br />
corespunzător unei monopolizării ridicate ; sunt asociate două câte două surse <strong>de</strong> informaţii. Indicele are<br />
valoarea 0,71, reflectând o monopolizare mai redusă; sunt asociate doar două surse, celelalte două surse<br />
acţionând in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. Indicele ia valoarea 0,50, exprimând o monopolizare scăzută; nu există nici o<br />
asociere a surselor <strong>de</strong> informaţii. Indicele are valoarea zero.<br />
Calculând indicele <strong>de</strong> monopolizare după formula propusă, se obţin valori diferite, corespunzătoare<br />
situaţiilor diferite. Utilizarea rădăcinii sumei pătratelor numărului unităţilor asociate sub aceeaşi<br />
conducere permite relevarea gradului <strong>de</strong> concentrare a surselor <strong>de</strong> informaţie, lucru nerealizabil prin<br />
simpla raportare a numărului unităţilor asociate la numărul total al surselor <strong>de</strong> informaţie din comunitate.<br />
Analiza conceptelor reprezintă un element esenţial în procesul cercetării empirice în ştiinţele sociale<br />
şi comportamentale. Examinarea preciziei şi consistenţei conceptelor, verificarea „traducerii” <strong>de</strong>finiţiilor<br />
nominale în <strong>de</strong>finiţii operaţionale, evaluarea puterii <strong>de</strong> discriminare a indicatorilor şi a modului <strong>de</strong><br />
construire a indicilor sunt tot atâtea probleme <strong>de</strong> interes metodologic, <strong>de</strong> rezolvarea cărora <strong>de</strong>pin<strong>de</strong><br />
valoarea teoretică şi pratic-aplicativă a cercetărilor socioumane empirice.<br />
Termeni-cheie<br />
• concepte<br />
- calitative<br />
- cantitative<br />
- generale<br />
- istorice<br />
- individuale<br />
• caracteristici<br />
- analitice<br />
- globale<br />
- grupale<br />
- individuale<br />
• conotaţie<br />
• <strong>de</strong>finiendum<br />
• <strong>de</strong>finiens<br />
• <strong>de</strong>finiţie<br />
- nominală<br />
- operaţională<br />
• ostensivă<br />
• ierarhizarea <strong>de</strong>finiţiilor<br />
• indicatori<br />
- corelativi externi<br />
- corelativi interni<br />
- <strong>de</strong>finiţionali<br />
- expresivi<br />
- predictivi<br />
• invarianţi<br />
• indice<br />
• normalizarea intervalului <strong>de</strong> variaţie a<br />
indicelui<br />
• polisemie<br />
• puterea indicatorului<br />
- <strong>de</strong> conţinere<br />
- <strong>de</strong> discriminare<br />
- <strong>de</strong> respingere<br />
• regulă semantică<br />
• semn<br />
• semnificaţie<br />
• spaţiu <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>terminare<br />
• termeni<br />
- <strong>de</strong>rivaţi<br />
- nereferenţiali<br />
- primari<br />
- referenţiali