REZUMAT RESUME Teza de doctorat intitulată „CERCETĂRI ...

Zona montană cuprinde jumătatea de est a judeţului şi se remarcă prin prezenţa a două masivemuntoase: munţii Codru-Moma şi munţii Zarandului.Ţinutul muntos din jumătatea de est a judeţului, de la Depresiunea Gurahonţului şi până lapoalele Muntelui Găina, a rămas masiv românesc, fiind şi partea cea mai conservatoare din punct devedere etnografic. Ocupaţiile principale ale locuitorilor din satele judeţului Arad au fost şi au rămasagricultura şi creşterea vitelor. Firesc, în funcţie de condiţiile pe care le oferă cadrul natural, pondereaacestor ocupaţii este mai mare sau mai mică. Dintre meşteşugurile care s-au practicat şi se mai practicăîncă în judeţul Arad merită a fi amintite olăritul, ţesutul, împletiturile de nuiele, prelucrarea lemnului,prelucrarea pieilor. Aceste meşteşuguri au apărut şi s-au dezvoltat datorită bogăţiei materiei prime carese găsea în zonă, dar uneori şi pentru că reprezenta cea mai importantă sursă de venit pentru bugetulsătenilor. Diversitatea formelor de relief, a etniilor care trăiesc în acest judeţ, precum şi influenţaregiunilor istorice şi etnografice vecine, au dat naştere unor bogate tradiţii continuate şi în prezent. Seremarcă, din acest punct de vedere, Târgul de pe Muntele Găina a cărui vechime se pierde în neguraveacurilor, fiind un prilej de întâlnire între locuitorii a cinci judeţe (Alba, Arad, Bihor, Hunedoara,Cluj). El se ţine an de an, în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie. Cu o vechimerespectabilă sunt şi nedeile din Munţii Zărandului (Nedeea de la Vidra – aprilie, Nedeea de la Tăcăşele– în luna Iulie), rugile de pe Valea Mureşului (la Bârzava, Săvârşin, Petriş etc.) sau hramurilemănăstirilor (Hodoş Bodrog, Feredeu, Izbuc, Maria Radna).Ultimul capitol al tezei ,,VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEIMONTANE A JUDEŢULUI ARAD PRIN INTERMEDIUL UNUI PLAN DE MANAGEMENT”propune un plan de management pentru valorificarea potenţialului turistic al zoni montan arădene.În cadrul zonei montane arădene nu se conturează, în prezent decât o arie cu favorabilitatepentru dezvoltare economică şi socială:- F2. Sebiş – Gurahonţ: oraşul Sebiş şi comunele Dezna, Gurahonţ, Almaş. Zona se remarcăprin prezenţa industriei prelucrătoare (confecţii şi echipamente de maşini), turism relativ dezvoltat(Moneasa), echipare tehnico-edilitară relativ bine dezvoltată.Areale cu favorabilitate redusă la dezvoltare sunt în partea de nord (parţial D3 Nordic) şipartea sud-estică şi estică ( D2 Estic-Sud-Estic)- D2. Estic – Sud-Estic: comunele Bârsa, Şiştarovăţ, Birchiş, Hălmăgel, Brazii,Buteni, Chişindia, Conop, Dieci, Hălmagiu, Petriş, Săvârşin, Tauţ, Vărădia de Mureş, Vârfurile,Bârzava, Bata, Hălmăgel, Pleşcuţa, Şilindia, Şiştarovăţ, Ususău. Zona se remarcă prin slaba dezvoltarea activităţilor industriale, agricultură neperformantă, de tip montan, infrastructură tenică şi socialădeficitară, insuficienta dezvoltare turistică în raport cu potenţialul zonei, mortalitate infantilă ridicată,natalitate mică, îmbătrînirea populaţiei,densitate mică a populaţiei. Totuşi în cadrul acestei zone seconturează o arie de posibilă ieşire din stadiul de subdezvoltare a localităţilor situate pe cursulMureşului: Vărădia de Mureş, Săvârşin, Bata, Bârzava.- D3. (2) Nordic – parţial: comunele Archiş, Beliu, Cărand, Craiva, Hăşmaş, Igneşti.6