Zona montană cuprin<strong>de</strong> jumătatea <strong>de</strong> est a ju<strong>de</strong>ţului şi se remarcă prin prezenţa a două masivemuntoase: munţii Codru-Moma şi munţii Zarandului.Ţinutul muntos din jumătatea <strong>de</strong> est a ju<strong>de</strong>ţului, <strong>de</strong> la Depresiunea Gurahonţului şi până lapoalele Muntelui Găina, a rămas masiv românesc, fiind şi partea cea mai conservatoare din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re etnografic. Ocupaţiile principale ale locuitorilor din satele ju<strong>de</strong>ţului Arad au fost şi au rămasagricultura şi creşterea vitelor. Firesc, în funcţie <strong>de</strong> condiţiile pe care le oferă cadrul natural, pon<strong>de</strong>reaacestor ocupaţii este mai mare sau mai mică. Dintre meşteşugurile care s-au practicat şi se mai practicăîncă în ju<strong>de</strong>ţul Arad merită a fi amintite olăritul, ţesutul, împletiturile <strong>de</strong> nuiele, prelucrarea lemnului,prelucrarea pieilor. Aceste meşteşuguri au apărut şi s-au <strong>de</strong>zvoltat datorită bogăţiei materiei prime carese găsea în zonă, dar uneori şi pentru că reprezenta cea mai importantă sursă <strong>de</strong> venit pentru bugetulsătenilor. Diversitatea formelor <strong>de</strong> relief, a etniilor care trăiesc în acest ju<strong>de</strong>ţ, precum şi influenţaregiunilor istorice şi etnografice vecine, au dat naştere unor bogate tradiţii continuate şi în prezent. Seremarcă, din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, Târgul <strong>de</strong> pe Muntele Găina a cărui vechime se pier<strong>de</strong> în neguraveacurilor, fiind un prilej <strong>de</strong> întâlnire între locuitorii a cinci ju<strong>de</strong>ţe (Alba, Arad, Bihor, Hunedoara,Cluj). El se ţine an <strong>de</strong> an, în cea mai apropiată duminică <strong>de</strong> sărbătoarea Sfântului Ilie. Cu o vechimerespectabilă sunt şi ne<strong>de</strong>ile din Munţii Zărandului (Ne<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> la Vidra – aprilie, Ne<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> la Tăcăşele– în luna Iulie), rugile <strong>de</strong> pe Valea Mureşului (la Bârzava, Săvârşin, Petriş etc.) sau hramurilemănăstirilor (Hodoş Bodrog, Fere<strong>de</strong>u, Izbuc, Maria Radna).Ultimul capitol al tezei ,,VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEIMONTANE A JUDEŢULUI ARAD PRIN INTERMEDIUL UNUI PLAN DE MANAGEMENT”propune un plan <strong>de</strong> management pentru valorificarea potenţialului turistic al zoni montan ară<strong>de</strong>ne.În cadrul zonei montane ară<strong>de</strong>ne nu se conturează, în prezent <strong>de</strong>cât o arie cu favorabilitatepentru <strong>de</strong>zvoltare economică şi socială:- F2. Sebiş – Gurahonţ: oraşul Sebiş şi comunele Dezna, Gurahonţ, Almaş. Zona se remarcăprin prezenţa industriei prelucrătoare (confecţii şi echipamente <strong>de</strong> maşini), turism relativ <strong>de</strong>zvoltat(Moneasa), echipare tehnico-edilitară relativ bine <strong>de</strong>zvoltată.Areale cu favorabilitate redusă la <strong>de</strong>zvoltare sunt în partea <strong>de</strong> nord (parţial D3 Nordic) şipartea sud-estică şi estică ( D2 Estic-Sud-Estic)- D2. Estic – Sud-Estic: comunele Bârsa, Şiştarovăţ, Birchiş, Hălmăgel, Brazii,Buteni, Chişindia, Conop, Dieci, Hălmagiu, Petriş, Săvârşin, Tauţ, Vărădia <strong>de</strong> Mureş, Vârfurile,Bârzava, Bata, Hălmăgel, Pleşcuţa, Şilindia, Şiştarovăţ, Ususău. Zona se remarcă prin slaba <strong>de</strong>zvoltarea activităţilor industriale, agricultură neperformantă, <strong>de</strong> tip montan, infrastructură tenică şi socială<strong>de</strong>ficitară, insuficienta <strong>de</strong>zvoltare turistică în raport cu potenţialul zonei, mortalitate infantilă ridicată,natalitate mică, îmbătrînirea populaţiei,<strong>de</strong>nsitate mică a populaţiei. Totuşi în cadrul acestei zone seconturează o arie <strong>de</strong> posibilă ieşire din stadiul <strong>de</strong> sub<strong>de</strong>zvoltare a localităţilor situate pe cursulMureşului: Vărădia <strong>de</strong> Mureş, Săvârşin, Bata, Bârzava.- D3. (2) Nordic – parţial: comunele Archiş, Beliu, Cărand, Craiva, Hăşmaş, Igneşti.6
Caracterizate prin slaba <strong>de</strong>zvoltare a activităţilor industriale, potenţial turistic insuficient valorificat,predominaţa activităţilor din silvicultură, slabă <strong>de</strong>zvoltare a serviciilor sociale, scă<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> populaţie,spor migrator ridicat, natalitate mică, îmbătrînirea populaţiei, accesibilitateredusă la infrastructura <strong>de</strong>transport.Însăşi cei care locuiesc în mediul rural trebuie să fie principalii actori în activitatea <strong>de</strong> turismrural pentru a fi principalii beneficiari, însă, ospitalitatea tradiţională a ţăranului trebuie însoţită <strong>de</strong> opregătire specifică activităţii <strong>de</strong> cazare turistică, oferind vizitatorului consumator satisfacţia cazăriicivilizate şi în acelaşi timp posibilitatea <strong>de</strong>scoperirii unor locuri şi oameni noi.Obiectivul principal al acestui plan propus <strong>de</strong> noi este valorificarea potenţialului turistic alzonei montane a ju<strong>de</strong>ţului Arad. La realizarea acestui obiectiv central concură mai multe obiectivespecifice:- Îmbunătăţirea infrastructurii turistice;- Studierea existenţei şi a posibilităţilor <strong>de</strong> centralizare a resurselor existente;- Implicarea locuitorilor din zona montană a ju<strong>de</strong>ţului în activităţi care pot aduce veniturialternative;- Realizarea unor sate <strong>de</strong> vacanţă cu locuri <strong>de</strong> campare, inclusiv prin strămutarea unor casetradiţionale valoroase din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re arhitectural;- Instruirea tinerilor pe domeniul agroturism;- Acordarea <strong>de</strong> consultanţă pentru proprietarii <strong>de</strong> pensiuni din zonele rurale.Rezultatele aşteptate reprezintă finalitatea planului, justificarea existentei sale. De obicei elesunt cantitative şi calitative. Trebuie să fie măsurabile, vizibile şi specifice, reprezentând, <strong>de</strong> fapt,atingerea obiectivelor propuse. Pentru a se asigura buna funcţionare a planului este bine ca fiecăruiobiectiv stabilit iniţial să-i coincidă un rezultat, pentru validare.Este un lucru clar că pentru implementarea planului este nevoie şi <strong>de</strong> resurse umane a<strong>de</strong>cvate.Toate obiectivele care concură la aplicarea acestui plan, inclusiv dotarea tehnică, sunt condiţionate <strong>de</strong>un factor esenţial: resurselefinanciare.Transformarile nu sunt uşor <strong>de</strong> realizat, ,,paşii” spre altceva <strong>de</strong>cât ceea ce este acum, par a fifăcuţi cu timiditate şi cu puţină susţinere, lipsindu-le siguranţa. Organismele <strong>de</strong> coordonare a activităţiituristice româneşti în general, activtăţii turistice rurale în special, urmează să-şi facă mai mult simţităprezenţa, prin specialiştii care lucrează în domeniu. Dacă avem în ve<strong>de</strong>re că multe activităţi dinagroturism se <strong>de</strong>sfăşoară aproape la voia întâmplării, îndrumarea, consultanţa şi coordonarea semanifestă cu acţiune necesară.<strong>Teza</strong> se finalizează cu o serie <strong>de</strong> concluzii şi referinţele bibliografice.7