Syllabus Etica politica - Facultatea de Stiinte Politice, Administrative ...

More documents

Recommendations

Info

Descrierea cursului:Pornim, în circumscrierea domeniului Eticii politice, de la premisa conform căreiapolitica este activitatea ce vizează „vieţuirea în comun a oamenilor” (Platon, Omulpolitic), „gestionarea vieţii colective” (cercetătorii Laboratorul de analiză a discursuluipolitic de la Saint- Cloud, Franţa).Această activitate poate fi abordată într-o manieră descriptivă, constatativă,fenomenologică sau într-o manieră prescriptiv-normativă. Prima manieră este proprieştiinţei politice, în sensul larg al termenului, aşa cum este acesta ilustrat, bunăoară, înManualul de Ştiinţă politică editat de Goodin şi Klingemann (ed. rom., Iasi, EdituraPolirom, 2005)Cât priveşte perspectiva prescriptiv-normativă, aceasta aparţine, în principal,Eticii politice şi, în sens mai larg, axiologiei şi filosofiei politice.Ştiinţa politică răspunde la întrebarea: „Cum este politica?” în timp ce Etica politicărăspunde la întrebarea: „Cum trebuie să fie politica?”. Cele două întrebări şi perspectivede abordare sunt complementare.Etica politică, în înţelesul cel mai general, studiază raportul dintre morală/etică şipolitică, maniera în care acest raport s-a reflectat în aria gândirii filosofico-politice(istoria eticii politice, paradigmele etico-politice), impactul principiilor, valorilor şinormelor morale în sfera politicii (morala politică) cu scopul de a identifica datoriilemorale ale omului politic (deontologie politică).Abordarea politicii din perspectiva unor valori morale şi-a găsit ilustrarea îngândirea antică, China fiind prima ţară care a avut un sistem de gândire etico-politică:confucianismul (a se vedea Cele patru Cărţi de filosofie morală şi politică ale Chinei).Totuşi, prima carte de etică politică poate fi considerată Etica nicomahică a lui Aristotel,un veritabil Tratat de etică civică. Pentru prima dată, în această lucrare, se vorbeşte,explicit, despre relaţia dintre etică şi politică şi pentru prima dată avem de-a face cu overitabilă paradigmă etico-politică.Alte contribuţii semnificative aparţin lui Machiavelli, Kant, Hegel, fiecare dinaceşti autori putând fi considerat creatorul unei paradigme etico-politice (prin paradigmeetico-politice înţelegem anumite construcţii intelectuale cu valoare de model ce reflectă oatitudine fundamentală faţă de relaţia morală-politică). O paradigmă etico-politică suigeneris poate fi identificată, de asemenea, în doctrina creştină.Secolul XX nu a produs veritabile paradigme etico-politice, dar, cu toate acestea,dezvoltările, explicite sau indirecte, realizate în gândirea postmodernă, începând cuNietzsche şi terminând cu autorii postmoderni (Foucault, Baudrillard, Derrida, ş.a.) nupot fi ignorate.În ultimele decenii ale secolului XX se conturează alte două tendinţesemnificative: etica aplicată (applied ethics), incluzând şi aspecte ce trimit la eticapolitică, şi etica globală (Global Ethic) care, la rândul ei, face referiri la viaţa politică.Oricum, dezbaterile pe teme vizând etica politică au cunoscut un avânt deosebit lasfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI. Fapt ce l-a făcut pe Gilles Lipovetsky -un etician postmodern - să afirme că :”Secolul al XXI-lea va fi etic sau nu va fi”.Printre temele şi problemele viu disputate în epoca postmodernă - şi care pot ficonsiderate tot atâtea provocări contemporane ale domeniului - am putea reţine: relaţiadintre etica convingerii şi etica responsabilităţii (M. Weber); relaţia dintre libertate şi2
esponsabilitate (J.-P. Sartre), etica comunicării în spaţiul public (J. Habermas), problemajudecării culpei (K. Jaspers), problema minciunii în politică (H. Arendt), problemacorupţiei (problemă căreia revista „Pouvoirs” i-a consacrat un întreg număr), problemadatoriei (G. Lipovetsky) sau probleme vizând fostele regimuri comuniste totalitare (V.Havel, A. Michnik), ş.a.La dezbaterile mai recente privind problemele de etică politică, o contribuţienotabilă şi-au adus mass media, prin aşa numitele „dosare de presă” privind corupţiaoamenilor politici sau prin abordarea unor probleme de interes public ce trimit spre eticapolitică.În plan academic, disciplina Eticii politice a fost inclusă, sub diverse denumiri, înCurricula tuturor universităţilor prestigioase din întreaga lume. Cursul de Etică Politică,destinat anului III, an terminal, se înscrie în acest context.Obiectivele cursului:Cursul de Etică politică urmareste doua obiective principale. Primul este cel deinformare. Tinta este aici de a prezenta studentilor principalele contributii la dezvoltareaeticii politice, contributii diseminate in sistemele de gindire filosofica si politica.Totodata, se urmareste punerea in evidenta si analiza paradigmelor etico-poltice, incepindcu antichitatea si pina la începutul secolului XXI. Al doilea obiectiv al cursului este celformativ. Prin ratiunea ei de a fi, etica urmareste si scopuri practice. Ea vizeaza, maiexact spus, formarea caracterului si modelarea conduitei celor carora li se adreseaza. Dinpunctul acesta de vedere, etica politica este o stiinta practica, in sensul pe care-l dădeaacestei sintagme Gustave Le Bon, atunci cind vorbea despre psihologia politica.Astfel, dacă este adevărat ca politica actuală nu mai serveste, in mod adecvat, binelepublic si interesul colectivităţii, trebuie actionat pentru ca ea sa o faca totusi. Acest lucrupresupune însă o schimbare de mentalitate a clasei politice si a celor care fac din politicao profesie. În această privinţă, Etica politică poate juca un rol major. Ea estechemată să contribuie astfel la formarea viitorilor „profesionişti ai politicii". In acestcontext, cursul de Etica politica dobindeste o importanta conotatie deontologica, elurmarind sa identifice datoriile morale ale oamenilor politici.Structura cursului. Cursul de Etică politică este structurat pe următoarele module: 1.Statutul epistemologic al eticii politice; 2. Paradigme etico -politice in gindirea clasică(antică şi modernă); 3. Etica politică in secolul XX; 4. Noua paradigmă etico-politica; 5.Preliminarii la o deontologie politică.Concepte cheie: etică, morală, moralitate, politică, bine/rău, virtute/viciu,justiţie/injustiţie, moral/imoral/amoral, datorie, libertate, responsabilitate, alegere etică,fericire, corupţie, duplicitate (minciună), paradigmă etico-politică, etica aplicată (appliedethics), deontologie, caracter, personalitate morală, precept moral, maximă morală,imperativ moral, atitudine morală, comportament (conduită) moral(ă), demnitate umană,transparenţă, autonomie morală, conştiinţă morală, voinţă morală, motivaţie morală,judecată (apreciere, evaluare) morală, normă morală, morală publică, sentiment moral,3
Page 1: Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-N
Page 5 and 6: - Kant, I., Spre pacea eterna, apen
Page 7 and 8: Tema: Etică şi politică în gân
Page 9: II. TEME APLICATE1. Minciuna în po

Syllabus Etica politica - Facultatea de Stiinte Politice, Administrative ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?