CAPITOLUL II - Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale ...

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAIFACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE ŞI ALECOMUNICĂRIILucrare de licenţăVotul tematic – economic înRomânia post-comunistăAutor: KISS Csaba ZsoltCoordonator: Asist. Univ. Drd. Szasz Zoltan2007

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltABSTRACTCercetarea de faţă plasându-se în domeniul mai larg al comportamentului politic areca scop elucidarea existenţei evaluărilor de natura economică în comportamentul electoralal cetăţenilor Romaniei. Votul economic, după denumirea exactă, presupune acordareavotului pe baza analizei, ori a percepţiei formată cu privire, fie la situaţia economicăpersonală (votul egocentric), fie la situaţia economică naţională (votul sociotropic) pe bazaanalizei retrospective sau a celei orientate spre viitor (prospective).Astfel utilizând datele obţinute prin intermediul Baromentrului Opiniei Publice şiaplicând tehnici de analiză specifici variabilelor calitative (coeficientul gamma, raportul deşanse şi calculul probabilităţilor condiţionate) se ajunge la concluzia că alegătorul dinRomânia, în momentul acordării votului, are în vedere situaţia economiei naţionale şi esteorientat spre viitor.2

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCUPRINSCap. I – Consideraţii introductive 4Cap. II – Cadrul conceptual 7II. 1. Teoriile alegerii raţionale 8II. 1. 1. Votul economic – consideraţii generale 8II. 1. 2. Votul prospectiv versus votul retrospectiv 11II. 1. 3. Teoria modernă a votului economic 13II. 1.3.1. Atribuirea responsabilităţii 15II. 1.3.2. Problematica percepţiilor asupra economiei 16II. 1.3.3. Mass-media 19II. 1.3.4. Campanii electorale 20II. 1.3.5. Efecte contextuale 21II. 2. Votul economic în democraţii incipiente 22II. 3 Votul economic în România 25Cap. III - Studiul pilot 26III. 1. Metodologia 27III. 1. 1. Variabilele 27III. 1. 2. Selecţia 28III. 1. 3. Instrumente de colectare a datelor 29III. 1. 4. Ghidul de interviu 30III. 2. Analiza şi interpretarea datelor 32III. 2. 1. Codarea 32III. 2. 2 Analiza datelor 35III. 3. Concluzii 36Cap. IV. -Specificaţii teoretice pentru cazul României 38Cap. V - Consideraţii metodologice 41V. 1 Nivel de analiză 41V. 2 Datele 43V.3 Operaţionalizarea conceptelor, ipoteze de lucru, variabile 44V.3.1 Operaţionalizarea 44V.3.2 Ipotezele de lucru 48V.3.3. Variabilele 49V.3.3.1 Codare şi valori 51V.4. Analiza datelor 52V.4.1. Instrumente şi tehnici de analiză 52V.4.2. Rezultatele analizei 56Cap. VI - Interpretatea datelor. Discuţie 60VI. 1. Interpretarea datelor 60VI. 2. Consideraţii finale 61Cap. VII – Concluzii 64Referinţe 67Anexa 1 – Sinteza răspunsurilor din interviuri 74Anexa 2 - Ghidul de interviu 76Anexa 3 - Transcrierile interviurilor 78Anexa 4 – Tabelele de asociere – Output SPSS 88Anexa 5 - Câştiguri salariale nete corelate cu rata inflaţiei 103Anexa 6 - Probabilităţi Condiţionate 1043

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCAPITOLUL ICONSIDERAŢII INTRODUCTIVEDupă căderea regimului sultanic al lui Nicolae Ceauşescu (Linz; Stepan, 1996),respectiv a comunismului, România s-a angajat pe drumul spre democraţie. Implicaţiile pecare o asemenea tranziţie le presupune depăşesc nivelul „simplelor’’ modificăriinstituţionale, efectele acestora putând fi observate (şi cu atât mai mult cercetate) înmentalităţile colective, respectiv în comportamentul politic al indivizilor. Referindu-ne dinacest punct de vedere strict la comportamentul electoral trebuie să menţionăm, contrar aceea ce afirma Alfred Bulai (1999), că acest tip de comportament în varianta sademocratică trebuie înţeles, iar apoi învaţat de indivizi. Votul, chiar dacă a existat înperioada comunistă, acesta nu este identic cu cel care se derulează într-o societatedemocrată 1 . De aceea perioada post decembristă este interesantă (pentru lucrarea de faţă)tocmai din punctul de vedere al comportamentului indivizilor, deoarece este util şi înoarece măsură important de observat măsura în care, şi „viteza’’ cu care, indivizii învaţă săse comporte democratic ori, mai bine spus să se comporte în moduri similare cetăţenilorstatelor democratice consolidate.O componentă a comportamentului politic (ori a culturii civice) este însuşicomportamentul electoral, şi acesta poate fi caracterizat de amalgamul de elementepersonale şi din societate care determină ori influenţează modul în care alegătorii acordăvotul 2 .Una dintre numeroasele teorii (testate şi demonstrate pentru statele din Europa devest, SUA şi în puţine cazuri pentru statele din Europa de est) care explică modul în careindivizi îşi atribuie votul este teoria votului economic. Aceasta presupune că alegatoriiutilizează evaluarea economiei (în diferite forme: sociotropic ori egocentric;retrospectiv ori prospectiv; simplu ori mediat; cognitiv ori afectiv) pentru a decide căruipartid îi vor atribui votul 3 . Astfel tema cercetării o constitutie analiza comportamentuluielectoral al alegătorului din România, sub aspectul evaluărilor economice. Întrebarea1 Votul într-o societate comunistă, totalitară, chiar dacă, ca procedură există, acesta nu are aceleaşi funcţii caîntr-o societate democratică deoareace funcţia de bază, cea a reprezentării este pierdută, menţinându-se doarfuncţia de legitimare e regimului. Votul devine doar un instrument al puterii (al conducătorului ori partiduluiunic) pentru a oferii legitimitate regimului (atât pe plan intern, dar mai ales în relaţiile politice internaţionale).2 Conform cercetărilor din domeniu, aceste elemente (personale ori societale) sunt în mare parte întruchipatede: clasa socială din care face parte alegătorul; poziţia ideologică; afilierea partinică; nivelul personal devenit; starea economiei naţionale;3 Mai exact, în cadrul teoriilor votului economic distincţia se realizează între partidul(-ele) aflat în opoziţie şipartidul(-ele) aflat la guvernare.4

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltfundamentală de cercetare o constituie elucidarea prezenţei (ori absenţei) evaluăriloreconomice în acordarea votului, în contextul democratizării României. Importanţa temei(dar şi scopul cercetării) rezidă în încercarea de a explica perfecta alternanţă la guvernare(cu excepţia anului 1992) în istoria postcomunistă a României. Este de la sine înţeles căinstituţia socială şi politică a votului, tipul regimului şi existenţa unui singur partid nu aupermis ca în societatea românească comunistă să fi existat evaluări economice. Prezenţaacestora poate fi atestată doar în societăţile democratice. Dar în acelaşi timp este evidentfaptul că tranziţia democratică nu este realizabilă într-un termen scurt şi ca o consecinţănici comportamentul indivizilor nu se modifică instantaneu. De asemenea este important sămenţionăm că eforturile interprinsa aici nu se vor limita doar la a transpune şi testa în modmecanic un model sau altul, ci vom încerca să îmbinăm modelele deja clasice (ex. votuleconomic retrospectiv privit din perspectiva cuplului ‘pedepsire ori răsplată’) cu modele dedată recentă. Rezultatul îl va constitui un model oarecum original capabil şi potrivit pentrua explica realitatea specific româneasca. În acest context vom include în analiză uneleelemente ori situaţii de context prin care se poate evidenţia specificitatea cazului României.Astfel, este important să menţionăm că înainte de a aplica orice tip de model ori dejudecată bazată pe un (extrasă dintr-un) model demonstrat pentru un alt stat, este absolutnecesar a se înţelege unele subtilităţi ale societăţii şi culturii (conceptul de cultura estefolosit aici atât în sens tradiţional cât şi în sens de cultura politică) statului în care sedoreşte aplicarea acelui model (ne referim aici, în mod evident, la acele, aşa numite,subtilităţi care au un impact evident şi direct asupra aplicării şi analizei corecte arezultatelor obţinute în urma aplicării modelului). Prin urmare propunem unele elementeadiacente de analiză, elemente cu o deosebită importanţă în constructul final al modelului.În primul rând propun problema responsabilizării clasei politice şi anume dacă indiviziiconsideră că partidele aflate la guvernare sunt sau nu (şi în ce măsură) responsabile pentrufluctuaţiile economice. În al doilea rând avem problema formării percepţiilor indivizilordespre economie (este un fapt demonstrat că există unele diferenţe între evoluţiile şifluctuaţiile economice reale şi modul în care economia este percepută de indivizi). Înacelaşi timp sunt interesat şi motivele şi argumentele care explică modul în care indivizii îşiformează precepţiile economice şi instanţele care influenţează aceste percepţii: massmedia,campaniile electorale, situaţia economică personală, etc.Revenind la prezentarea mai generală, trebuie să menţionez că îmi voi întoarceatenţia asupra campaniilor electorale şi din alt unghi decât cel referitor la percepţii. Vortrebui observate efectele directe pe care campaniile electorale le au asupra apariţiei şi5

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltdesfăşurării votului economic (ne-am putea, în acest caz, pune o întrebare retorică: dacăîntr-adevar alegătorii sunt informaţi asupra economiei, ori au percepţii bine stabilite asupraeconomiei, şi votează pe baza acestora, care este rostul campaniilor?). Proiectul de faţă nuîşi propune un ţel atât de ambiţios ca oferirea răspunsului la acestă întrebare, dar, totuşi oasemenea idée nu va putea fi omisă.În altă ordine de idei (într-un cadru mai teoretic) atenţie va fi acordată şi legăturilorşi efectelor pe care sistemul electoral, cel de partide, structura legislativului şi în special aexecutivului (ne referim aici în special la distincţia realizată de Arend Lijphart (1999) întremodelul majoritar şi consensual ale democraţiei, în special dimensiunea denumită generic‘executiv - partide’) le au asupra propensităţii apariţiei şi consolidării votului economic.În încheiere am dori să mai menţionăm (idee care va fi preluată şi explicitată încapitolele următoare) că un astfel de studiu este în acelaşi timp important dar şi necesar îndomeniul cercetării comportamentului politic din România, având în vedere numărul relativredus de astfel de cercetări în literatura de specialitate.Lucrarea de faţă va debuta cu prezentarea unui cadru conceptual care expliciteazăteoriile şi direcţiile majore de cercetare, şi rezultatele obţinute în domeniul votuluieconomic. Apoi va fi introdus un capitol dedicate prezentării unui studiului pilot ale căruirezultate vor fi utilizate pentru ca un ghidaj pentru cercetarea propriu-zisă. Cel de al treileacapitol va restrânge aria teoretică pentru cazul specific al Romaniei. Tot acum vor fiintroduse ipotezele teoretice. Urmatorul capitol este dedicate prezentării cadruluimetodologic, a analizei propriu-zise şi a rezultatelor la care se va ajunge. In fine, încapitolul şase voi interpreta rezultatele obţinute iar ultimul capitol va sistetiza concluziile.6

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCAPITOLUL IICADRUL CONCEPTUALAş dori să încep cu unele observaţii metodologice privitoare la structura acestuicapitol. Astfel, este opinia mea că pentru a putea discuta cu claritate despre tendinţele şidescoperirile actuale din cadrul teoriilor votului economic va trebui în primul rând săplasez acest curent teoretic, fără a intra în multe detalii, în domeniul psephologiei(comportamentului politic), iar apoi să realizăm un scurt istoric al dezbaterilor dintreteoriile votului economic. Este opinia mea fermă că doar prin prezentarea acestor dezbateriputem elucida destul de clar stadiul actual al dezvoltării acestui curent, având în vedere cătoate acestea au modelat şi au influenţat stadiul actual la care se află disciplina.Putem vorbi despre studiul comportamentului politic ca fiind o ramură a ştiinţelorpolitice începând cu anii 1940-1950 (Toka: 2003), această dezvoltare fiind adânc legată şide ,,revoluţia behavioristă” în ştiinţele politice care a avut loc în Statele Unite ale Americiidupă cel de al doilea razboi modial 4 . În perioada următoare domeniul comportamentuluipolitic s-a dezvoltat vertiginos pe plan internaţional existând în prezent trei modeleprincipale ale comportamentului politic: teorii sociologice (Şcoala de la Columbia), teoriisociopsihologice (modelul Michigan) şi teorii bazate pe abordarea deciziei raţionale 5 .Scopul general al tuturor acestor teorii este acela de a încerca să ofere unele explicaţiiasupra modalităţilor, mecanismelor prin care alegătorii acordă votul, ori să explice unelerezultate electorale prin prisma comportamentului individual sau de grup, evidenţiindcauzele care determină percepţiile asupra politiciului. Teoriile sociologice pun accentul pemediul social, considerând clasa socială din care face parte alegătorul determinantul votului(votul de clasa). Modelul socio-psihologic se bazează pe explicarea comportamentuluielectoral prin intermediul conceptului de identificare partinică, care presupune existenţaunei identificări psihologice de durata a alegătorului faţă de un partid (Szasz: 2005).Teoriile abordării raţionale sunt teorii formulate mai recent şi se bazează pe prezumpţia deraţionalitate a alegătorului. Nu voi caracteriza această clasă de teorii în acest momentdeoarece tocmai această categorie de teorii sunt cele care prezintă interes pentru lucrarea defaţă şi vor fi detailate în cele ce urmează.4 Cu toate acestea Gabriel Almond arată că studii incipiente de analiză comportamentală au avut loc şi înEuropa înainte de cel de al doilea război mondial. Aceste analize sunt reprezentate de lucrările lui Duverger siTingsten. (Goodin şi Klingemann: 2005)5 După cum afirma Szasz abordările bazate pe teoria deciziei raţionale (abordarea deciziei raţionale) suntsingurele care pot fi considerate cu adevărat “polit(olog)ice” (Szasz: 2005).7

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltII. 1. Teoriile alegerii raţionaleTeoriile raţionaliste au la bază opera deschizătoare de drumuri al lui AnthonyDowns care, prin lucrarea An Economic Theory of Democracy (1957), transpune conceptulde raţionalitate economică în ştiinţele politice şi în analiza comportamentului electoral,descriind pe aceasta baza comportamentul raţional al alegatorilor. Opera acestuia esterevoluţionară în studiul comportamentului electoral deoarece este primul cercetător careintroduce pe lângă votul tematic şi o altă perspectivă faţă de clasicul vot pe baze sociale, şianume votul văzut ca un calcul raţional bazat pe utilitate, raţionalitatea referindu-se lamijloc şi nu la scop (Downs: 1957).Teoriile raţionaliste pot fi clasificate în două subgrupe 6 : prima categorie se bazeazăpe deducţia deciziei electorale pe baze economic-utilitariste (votul economic), iar cea de-adoua se bazează pe deducţia deciziei electorale din considerente de natură politică (votulprospectiv versus votul retrospectiv) 7 (Szasz: 2005).II. 1. 1. Votul economic – consideraţii generaleÎn ceea ce priveşte prima subgrupa, aceasta, s-ar putea spune, că este formată dindouă şcoli de gândire 8 diferite: teoriile egocentrice, respectiv teoriile sociotropice alevotului economic. Dar mai înainte de a le explicita se impune să ofer o definiţie generală avotului economic: “în general votul economic este văzut ca o expresie a egoismului (ainteresului de sine), o solicitare directă ce priveşte rezolvarea doleanţelor de naturăeconomică” 9 (Weatherford, 1983). Cu alte cuvinte votul economic semnifică faptul ca unoarecare alegător acorda votul său unui partid sau altuia exclusiv pe baza, ori ,,analizând”situaţia economiei fie personală fie naţională 10 .O altă lucrare care poate fi considerată ca contribuind la punerea bazelor votului6 Dar ambele origineaza in opera lui Anthony Downs.7 Capitolul de fata va aborda cele doua grupe de teorii in spatii diferite. Cu toate ca acesta impartre este unaartificiala (literatura de specialitate demonstraza ca cele doua grupe de teorii s-au dezvoltat concomitent si instransa relatie unle cu altele) o voi utiliza in scop academic, pentru a facilita o mai usoara intelegere aacestora datorita originilor si dezvoltarii primare diferite.8 Utilizez denumirea de “şcoală de gândire” în sensul conceptului englezesc “school of thought”.9În traducere proprie din limba engleză: “Generally, economic voting is seen as an expression of self-interest,a straightforward demand for the amelioration of economic grivences”, extras din Weatherford (1983).10 Dupa cum lucrarea de faţă va arată această analiză la care stă supusă economia nu este neapărat una denatură obiectivă, termenul ,,analiză” fiind utilizat într-un sens mult lărgit.8

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolteconomic scrisă imediat după opera lui Downs este The American Voter (1960) în careAngus Campbell întroduce între factorii care influenţeaza deciziile electorale personale,respectiv rezultatele alegerilor şi sintagma ,,nature of times” (natura timpului), referindu-sela cât de bine se poate descurca o persoană într-un moment anume. Astfel făcând diferenţaeconomică între ,,timpuri bune” şi ,,timpuri rele”, menţionează că ,,depresiunile şi panicasunt asociate cu acţiuni îndreptate spre schimbare politică” 11 . Prin introducerea acestei idei,ca şi în cazul lucrării lui Downs, se orienteaza atenţia asupra importanţei fenomenuluieconomic asupra votului şi politicului în general 12 . În plus, cu toate că acesta nu utilizeazădeloc sintagma ,,vot economic”, iar studiul acestuia nu este axat preponderent asupraproblematicii economice, Campbell construieşte un indicator denumit ,,economicoutlook” 13 prin care doreşte să îmbogaţească baza explicativă a votului partizan (dupămodelul socio-psihologic respectiv modelul Michigan). Acesta este ,,o variabilă atitudinaleconomicăsemnificativă politic” 14 . Conceptul de ,,economic outlook” este o îmbinare deatitudini economice generale şi are o relevanţa pentru o serie vasta de decizii politice (p393). O altă descoperire a autorului este căci conceptul transcende clasele sociale, afilierilepartizane şi grupurile socio-economice (Campbell: 1960, 393-4).Poate cea mai semnificativă descoperire a autorului este divizarea conecptului îndouă dimensiuni: viziunea alegătorului asupra propriei situaţii economice şi viziuneaacestuia faţă de condiţiile de afaceri (,,business conditions”) de nivel naţional 15 . Chiar dacăexistă o serie de diferenţe între cele două dimensiuni ambele au în mare masură aceleaşiimplicaţii asupra comportamentelor şi predispoziţiilor politice. Autorul menţionează că întestarea empirică a acestui indicator nu a fost facută diferenţa între cele două dimensiuni, ciacest indicator a fost testat în mod solidar. Chiar şi în aceste condiţii se demonstrează că,,economic outlook”-ul publicului este asociat cu alegerea partinică între candidaţii lapreşedenţie, în plus se demonstrează că şi participarea politică este asociată cu ,,economicoutlook”-ul.După lucrările incipiente ale lui Downs şi Campbell teoriile votului economic sedezvoltă vertiginos. Astfel legătura dintre vot (preferinţele electorale) şi economie a fostpentru prima oară expres atestată ştiinţific, într-o lucrare de cercetare de Gerald Kramer în11 Depressioins and panic associated with ferment toward political change12 În plus Robert Gilpin prezintă relaţia dintre economie şi politică, în cazul democraţiei liberale, suburmătoarea formă: ,,economicul ar trebui să determine politicul”, (“economics should determine politics”)13 În cele ce urmează acest concept nu va fi tradus ci va fi folosit în forma orgininală deoarece nu exista otraducere capabila ai menţine sensul exact din limba engleză.14 Traducere proprie din: ,,(…) is a politicaly significant economic attitudinal variable” (Campbell: 1960, 400)15 Se poate observa că cele două dimensiuni sunt echivalenete ale votului egocentric respectiv sociotropicdefinite astfel în lucrări mai târzii.9

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolt1971. Acesta a cercetat variaţii ale cotei de voturi (,,vote share”) a partidului republicandin Statele Unite ale Americii între 1896 şi 1964 în funcţie de unii indicatori economici:şomaj, venitul real pe cap de locuitor, indexul preţurilor, deasemenea au fost incluse douăvariabile ,,politice”: prezenţa la guvernare (,,incumbency”) şi efectul de augmentare avoturilor pentru congres a partidului din care face parte un anumit candidat la preşedinţie(,,presidential coattails”). Rezultatele analizei demonstrează că în timp ce venitul real şiinflaţia manifesta un efect pozitiv asupra votului, în cazul şomajului nu se descoperă niciun efect sesizabil. Cercetarea intreprinsa de Kramer nu este în mod necesar importantă lanivel practic ci, în opinia mea, acesta are o mult mai mare importanţă de ordin teoreticdeoarece stabileşte (bazându-se în mare masură pe lucrarea lui Downs) o noua direcţie decercetare a comportamentului electoral. Rezultatele şi metoda lui Kramer au fost discutateşi contestate de diverşi autori (în special economişti) dar fără a-şi pierde valorea pentruteoriile comportamentului politic (Kramer: 1971).Cu toate că au existat şi alte cercetări ulterioare lui Kramer, Morris Fiorina (1978)este cel care dezvolta şi nuanţează problema influenţei economice asupra votului.Deasemenea Fiorina este cel care leagă explicit, respectiv combină cele două “grupe” aleteoriilor alegerii raţionale prin introducerea ideii de vot economic retrospectiv (Fiorina:1978) (ideie care va fi prezentată pe larg în secţiunea următoare).Revenind acum la cele doua sub grupe ale votului economic evaluarea egocentricăare la bază ideea potrivit căreia alegătorul evaluează economia pe baza situaţiei financiarepersonale. În schimb în mod tradiţional evaluarea sociotropică se referă la evaluarea stăriieconomiei naţionale şi acordarea votului pe baza acestei evaluări 16 .Kinder şi Kiewiet arată că evaluările egocentrice nu pot fi demonstrate, alegătoriigăsind alţi ,,vinovaţi” pentru starea financiară personală decât guvernul, dar, totuşiidentifică faptul că evaluarea sociotropică nu este una pur altruistă pentru că îmbunătaţiri înstarea economiei naţionale vor duce şi la îmbunatăţiri în situaţia financiară personală(Kinder şi Kiewiet: 1979) 17 şi chiar dacă cele două evaluări sunt plasate la diferite niveleacestea nu sunt neapărat exclusive (Markus: 1988), existând mai multe studii caredemonstrează caraterul eterogen al alegătorilor în utilizarea celor două viziuni (Duch:2001; Duch, Palmer şi Anderson: 2000). Deasemenea cele două evaluări sunt văzute deWeatherford ca punctele extreme ale unei drepte, alegătorul plasându-se oriunde pe16 Samuel Popkin menţiona că alegătorii au capacitatea şi fac diferenţa între modificări ale situaţiei economicepersonale şi modificări ale situaţiei economice naţionale (Popkin: 1994, 32)17 Deasemenea Kinder şi Kiewiet în lucrarea lor din 1981 sunt cei responsabili pentru subdivizareaconceptului de vot economic în evaluările egocentică şi sociotropică (Lewis-Beck: 1984).10

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltrespectiva dreaptă. Astfel se deschide posibilitatea teoretică ca cetăţenii aceluiaşi stat săutilizeze în acelaşi timp evaluări diferite (Weatherford: 1983).Eric Belanger şi Jean-Francois Godbout demonstrează (utilizând noţiunea desofisticare politică) că starea economiei naţionale este mai importantă pentru formareaopţiunii electorale decât nivelul bunăstării personale, indiferent de nivelul de sofisticare alindividului. Astfel alegătorii mai puţin sofisticaţi folosesc situaţia economică naţională cabază a votului iar cei mai educaţi se caracterizează prin utilizarea ambelor evaluări de tipeconomic. În final după cum am arătat se ajunge la concluzia că indiferent de sofisticareapolitică, sau de educaţie votul sociotropic poate mai bine să prezică opţiunile electorale aleindivizilor, cu toate că votul egocentric este şi el uzitat (Belanger si Godbout: 2005).Până în anii recenţi a fost general acceptat de comunitatea academică că votul de tipegocentric nu are corespondent în realitate, dar în studii recente este demonstrată prezenţaacestuia în Statele Unite 18 (Lewis-Beck: 1983, 1984, 1985, 1986), cu toate acestea acelaşiautor demostrează că pe când în SUA votul egocentric este slab în Europa acesta este ca şiinexistent pentru că exista mecanisme, proceduri mult mai complexe de a exprimaimportanţa condiţiilor economice pentru situaţia personală 19 (Alt: 1990). În aceeaşi masurăîn capitolul Pocketbook Voting din lucrarea Understanding Political Changes, AnthonyHeath încearcă construirea unei legături între succesele economice la nivel personal alepopulaţiei obţinute în timpul guvernului Thatcher în primul mandat şi votul obţinut în 1987,vot clar egocentric după părerea autorului. Teoria votului egocentric se bazează pe premiseca prima responsabilitate a unei guvernări este aceea de a dirija economia şi de a ridicastandardul de viaţă al oamenilor. În studiul de faţă autorii analizează indicatorii economicipe o perioadă de 20 de ani, reuşind asfel să facă o legatură între popularitatea guvernuluiThacher şi schimbările economice ce au avut loc în cei 20 de ani precedenţi (Heath: 1991).II. 1. 2. Votul prospectiv versus votul retrospectivTrecând la cea de-a doua grupă de teorii din cadrul general al teoriilor raţionalistetrebuie să menţionez că şi această subgrupa este formată prin realizarea unei distincţii întredouă poziţii antagonice şi anume votul retrospectiv şi votul prospectiv. Ideea acceptată în18 În contra numeroaselor cercetări care demosntrează cotrariul (Feldman: 1982; Conover si Feldman: 1987;Harper: 2000; Kinder si Kiewiet: 1979), Lewis-Beck demonstrează fără echivoc existenţa votului egocentric.19 În statele Europene fiind prezente atât evaluări retrospective, prospective, mediate şi afective (concepetecare vor fi definite în subcapitolele următoare).11

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltmod tradiţional este cea referitoare la atestarea votului retrospectiv 20 . Modelul iniţial de votretrospectiv 21 a fost elaborat de V.O. Key în 1966 22 , acesta presupunea că alegătorul, pur şisimplu, îşi manifestă aprobarea sau dezaprobarea faţă de activitaţile guvernului.Deasemenea modelul său propune ideea de ,,pedeapsă - răsplată” (,,punishment andreward”) adică dacă alegătorul este mulţumit de activitatea guvernului acesta îl va rasplatiprin acordarea votului, iar în caz contrar va pedepsi guvernul neacordând votul pentruacesta (partidului aflat la guvernare). Trebuie să menţionăm că acest model a devenit unul,,classic” şi a dominat literatura de specialitate o perioadă îndelungată.Morris Fiorina, în 1978, după cum am mai meţionat, a fost cel care a combinatmodelul lui Key cu teoria votului economic optând pentru votul economic retrospectiv.Pentru Fiorina votul restrospectiv este ,,o regula de decizie prin care se reduc costurileinformationale şi de luare a deciziilor” 23 . Astfel din acest moment nu vom mai vorbiseparat despre cele două ramuri ale teoriilor raţionaliste, cu toate că au existat studii (totuşi,în număr limitat) care s-au axat cu preponderenţă asupra uneia sau altei ramuri, darliteratura modernă nu le disociează. Dar revenind la studiul lui Fiorina, cu toate că şi acestdemers are o importantă valoare epistemiologică în dezvoltarea domeniului, acesta nureuşeşte să stabilească o legătura clară şi general valabilă între variaţiile economice şi vot,legatura fiind totuşi testabilă în unele cazuri. O potenţială explicaţie a rezultatelor studiuluiprezentată de Fiorina se referă la rolul percepţiilor, mai exact: poate nu fluctuaţiileeconomice reale ori starea reală a economiei stau la baza votului alegătorilor, ci percepţiaacestora asupra fluctuaţiilor economice influenţate de trăirile şi problemele lor personale.Cu această observaţie Fiorina pune bazele unei noi abordări în studiul votului economic,reluată în masură tot mai augmentată în studiile recente. In prezenta lucrare problematicapercepţiilor va fi discutată într-un subcapitol distinct (Fiorina: 1978).Cu toate că în mod tradiţional este atestată doar existenţa evaluărilor retrospective,în studii de dată mai recentă este demonstrată şi existenţa tipurilor de evaluări prospective 2420 Cu toate că tocmai votul prospectiv este propus (prezentat) de către Downs încă din 1957. Aceasta susţinecă indivizii utilizează retrospecţia doar pentru a analiza activitatea guvernului pentru ca mai apoi să prezicăcum se va comporta acesta în viitor (Downs: 1957).21 Dezvoltarea modelului votului retrospectiv este în strânsă legătură cu emergenţa ideii de vot tematic (,,issuevoting”), adică acordarea votului pe baza analizei unei anumite teme de interes pentru alegător (de ex.educaţie, protecţie socială, , economie, etc.).22 Chiar dacă ideile de vot retorpsectiv respectiv prospectiv sunt prezente şi în opera lui Downs, iar mai târziumodelul lui Kramer, se bazează şi acesta pe o abordare retrospectiva a votului, chiar dacă nu este exprimată înmod expres în lucrare.23 Traducere proprie din ,, retrospective voting is a decision rule which cuts informational and decisionmaking costs” (Downs citat de Fiorina: 1978, 5).24 În mod obişnuit evaluările retrospective sunt echivalate cu interesul alegătorilor pentru rezultate12

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolt(Conover, Feldman si Knight: 1986; Clarke: 1994; Peffley: 1984) 25 , care, în unele cazuri,contestă monopolul instituit, în literatura de specialitate, de viziunile retrospective.Conover, Feldman şi Knight demostrează fără echivoc prezenţa şi oportunitatea evaluărilorprospective, axându-se în special pe analiza procesului de formare al previziuniloralegătorilor, ajungând la concluzia că elementele care influienţează prognoza nu conţin şievaluările retrospective, ci se bazează pe: circumstanţele economice proprii şi evaluărilepartizane (în legătură cu partidul pe care îl susţin) ale performanţei guvernamentale,alegătorii fiind mai interesaţi de rezultate şi politicile publice. Autorii definesc prospecţiaca reflectând o ,,ghicire” politizată, o dorinţa, o speranaţa referitoare la viitorul economic(Conover, Feldman si Knight: 1986). Dar Clarke şi Stewart (1994) atestă prezenţa atât aevaluarilor retrospective cât şi a celor prospective.Atestând prezenţa factorului economic în acordarea votului şi făcând diferenţa întrevotul economic retrospectiv şi cel prospectiv, Nadeau şi Lewis-Beck (2001) demonstreazăprezenţa fără echivoc a evaluărilor eonomice retrospective în alegerile pentru preşedinţie înSUA. Dar este introdusă în analiză şi varibila ,,incumbency” (candidatura preşedintelui înexerciţiu). Efectul acestei variabile se dovedeşte a fi extrem de important: în condiţiile încare într-o cursă electorală candidează un preşedinte aflat în exerciţiul funcţiei, votul va fiunul de tip retropectiv, dar în cazul în care nici un candidat nu este în funcţie electoratul vautiliza evaluarea prospectivă. Dar un ,,guvernamânt divizat” (,,divided government”) 26 nuare nici un efect asupra votului economic. Acest rezultat este susţinut şi de Norpoth (2001)care menţionează că un guvernamânt divizat nu pune nici o piedică în calea votuluieconomic retrospectiv. În aceaşi masură ca şi Nadeau şi Lewis-Beck, Norpoth demostreazăcă alegătorii, în mod exclusiv responsabilizează preşedintele pentru starea economiei.II. 1. 3. Teoria modernă a votului economicDupă cum am menţionat începând cu Morris Fiorina nu putem discuta separatdespre cele două ramuri ale teoriilor alegerii raţionale astfel toate studiile care vor urma vortrebui înţelese ca fiind plasate în domeniul votului economic, analizând prezenţa unui saumai multor cupluri de variabile: egocentric retrospectiv, egocentric prospectiv, sociotropicretrospectiv si sociotropic prospectiv. În plus după cum voi arăta Michael Lewis-Beck va(,,outcome”) iar cele prospective cu interesul pentru politici (“policies”) (Lewis-Beck: 1984).25 Downs militeaza şi acesta pentru un model prospectiv al deciziei electorale, chiar dacă şi modelulretrospectiv este abordat (Downs: 1957).26 În condiţiile în care preşedintele face parte din partidul care nu are majoritate în Congres.13

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltmai întroduce alte două cupluri de variabile aplicabile în analiza a ceea ce generic voidenumii de aici înainte: votul economic.Lewis Beck în 1980 demostrează că în Franţa creşterea nivelului inflaţiei şi celui alşomajului demonstrează o scadere a ratei popularitaţii preşedintelui şi cu atât mai mult alpremierului 27 . O importantă distincţie este realizată între două situaţii distincte, anume dacăpersona în cauză este şomeră versus rata şomajului respectiv experienţa personală versusevaluarea politicilor publice 28 . Lewis Beck continuă idea prezentând o potenţială problemă,dacă alegătorii votează exclusiv pe baza economiei, preşedinţii vor putea opera schimbăridoar de suprafaţă, de aparenţă, menţinând esenţa problemelor dar în cazul în care baza estereprezentata de experienţele economice personale, guvernanţii, pentru a putea fi realeşi vortrebui să opereze schimbări şi de adâncime, de esenţă. (Lewis Beck: 1980).Într-un alt studiu realizat în 1984 29 acelaşi autor unifică cele patru tipuri de abordăriducându-le la un alt nivel, introducând ideea inseparabilităţii acestora. Astfel alegătoriianalizează dacă guvernul le-a disturbat stabilitatea ori prosperitatea financiară personalăceea ce va induce o analiză critică a managementului economic al guvernului. Dacă văd căeconomia a suferit sau cred că va suferi din cauza managementului economic al guvernuluiaceştia retrag suportul partidului aflat la guvernare. Alegătorul ideal ia în considerare atâtelemente individuale, colective retrospective, prospective, afective sau cognitive, simple şimediate 30 : ,,(…) un alegator se uită înapoi şi înainte la economia sinelui, a comunităţii şi aguvernului, formând opinii raţionale sau mai puţin raţionale care decide preferinţapartidului” 31 . Cu toate acestea nu toate aceste evaluări sunt la fel de importante, în specialcele individuale şi simple. Cele individuale retrospective, simple, nu au nici un fel de27 O creştere de 1% a nivelului inflaţiei duce la o scădere de 2% a popularităţii iar o augmentare a şomajuluicu 100 000 persoane duce la o scădere de 1,5% a nivelului popularităţii. Norpoth (1984) demonstrează căcreşterea inflaţiei are un efect decalat cu 3 luni asupra popularităţii. Iar Conover şi Feldman (1986) înîncercarea de a atesta existenţa evalurilor sociotrope retrospective demonstrează că există o mare discrepanţătemporală între conştientizarea inflaţiei decât a şomajului de către alegători. În cazul şomajului aceastăconştientizare este facilitată de faptul că alegătorul nu are nevoie de cunostiţe specifice despre indicatoriieconomici. Ray Fair (1988) demonstrează că alegătorii privesc în urmă între aproximativ 6 şi 9 luni cu privirela nivelul de creştere economică şi din nou aproximativ doi ani referitor la rata inflaţiei, dar în 1996 acestaprezintă că atunci când alegătorii formează aşteptări aceştia extind perioada de timp precedentă pe care oexaminează.28 Ceea ce reprezinta o distincţie între votul egocentric şi cel sociotropic.29 Studiul este o analiză comparativ realizată pe Marea Britanie, Italia, Franţa şi Germania.30 Distincţia dintre votul simplu şi mediat o reprezintă criteriul responsabilizării guvernului. Un alegătorvotează mediat dacă acesta consideră că politicile guvernului au dus la starea s-a financiară, în caz contrar vatrebui considerat că alegatorul voteză în mod simplu.31 Traducere proprie din: “(…) a voter looks backword and foreword, at the economics of self, community,and government, forming reasoned and not-so-reasoned opinions that decide his or her party preference”(Lewis-Beck: 1986, 322).14

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltrelevanţă asupra votului nici direct nici indirect. Nici cele colective de acelaşi tip nu auefect consideră autorul în concluziile studiului (Lewis-Beck: 1980).În esenţă putem spune că de-a lungul timpului, în diverse studii, a fost demonstratăprezenţa fiecărui tip de evaluare: egocentrică retrospectivă, egocentrică prospectivă,sociotropică retrospectivă şi sociotropică prospectivă. Desigur aceste demonstraţii, cu toatecă sunt valide, sunt influenţate într-o anumită măsură şi de tipul şi caracteristicile datelorfolosite (date la nivel agregat ori la nivel individual), şi în consecinţă aceste studii trebuieinterpretate şi înţelese în consecinţă.În continuare doresc să atrag atenţia şi asupra unor aspecte conexe domeniului,respectiv asupra unor probleme, dezvoltări din cadrul disciplinei, care cu toate că nuvizează nucleul de bază (prezentat în paragrafele anterioare), sunt extrem de importantepentru lucrarea de faţă. Trebuie să menţionăm că, dacă în mod tradiţional, atenţiacercetătorilor a fost captată de demonstrarea existenţei unei influenţe a economicului asupravotului (a comportamentului), din ce în ce mai mult atenţia se concentrează pe modul încare această influenţă se produce, deci cum anume influenţeaza economiculcomportamentul (Anderson si Wlezein: 1997, 3). Astfel de cercetări se concentreză pediverse domenii cum ar fi: atribuirea responsabilităţii; formarea percepţiilor; influenţeleasupra evaluării economiei venite din mass-media; influenţa campaniilor electorale;efectele contextuale, etc.II. 1.3.1. Atribuirea responsabilităţiiProblema atribuirii responsabilităţii este una foarte importantă iar după cumconsiderau Kiewiet şi Rivers în lucrarea A Retrospective on Retrospective Voting (1984)problema atribuirii responsabilităţii este şi va trebui să fie unul din domeniile abordatepentru a asigura progresul cercetării în domeniul votului retrospectiv. Importanţa ei rezidă(spre exemplu) în demostraţiile conform cărora votul egocentric nu poate exista în lipsaacestei responsabilizări a guvernului pentru fluctuaţiile economice (Feldman: 1982, 1984;Lewis Beck: 1983). Feldman demonstrează, bazându-se pe tipul culturii politice că înStatele Unite nu există votul economic egocentric. Cultura politică susţine individualismulceea ce duce la auto-responsabilizarea alegătorului visavi de situaţia financiră personalăceea ce la rândul ei rupe legăturile între situaţia financiară personală şi evaluările politice,demonstrând astflel importanţa culturii dominanate dintr-un anumit stat pentru formareaevaluărilor politice.15

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltRecunoscând importanţa responsabilizării, Peffley propune trei criterii pe bazacărora alegătorii atribuie responsabilitatea. Astfel guvernul este responsabil pentru oproblema dacă cel puţin una dintre următoarele criterii este aplicabilă: 1. a cauzat guvernulproblema?; 2. are guvernul control asupra problemei; 3. ce rol poate juca guvernul în aremedia problema (Peffley: 1984).Lewis Beck (1986) introduce două cupluri de variabile care prezintă, în opinia mea,un real interes din perspectiva responsabilizării, anume: votul afectiv versus cel cognitiv şivotul simplu respectiv cel mediat. Este lesne de înţeles că în cazul primului cuplu distincţiadintre cele două variabile este realizată pe baza perspectivei psihologice a alegătorului,anume în unele cazuri alegătorii voteaza pe baza “maniei” pe care aceştia o simt faţa deguvernare, (manie indusă de politicile acetuia) ceea ce duce la scăderea raţionalitaţii şiastfel vorbim de votul afectiv. Importanţa acestui cuplu rezidă într-o responsabilizaregreşita a guvernului bazată exclusiv pe considerente de ordin psihologic care nu ţin dedomeniul realului. Al doilea cuplu (votul simplu versus votul mediat) a fost explicitat însubcapitolul anterior şi nu va fi reluat aici, ceea ce totuşi nu semnifică lipsa de importanţă aacestora. Lewis Beck mai aduce în discuţie şi o altş problemă: cea a guvernelor de coaliţieunde inevitabil apare problema responsabilizării. Astfel în cazul în care un guvern are încomponenţă o coaliţie ori o alianţă de partide, alegatorului îi va fi mai dificil să atribuieresponsabilitatea pentru anumite evenimente ori decizii (în cazul evaluării retrospective) oriîi va fi mai greu să anticipeze, să prezică activitatea viitoare a vreunui partid (în cazulevaluării prospective), neexistând o singură entitate care ia deciziile, care poate ficonsiderată eventual ,,vinovată”. Desigur cu cât creşte numărul partidelor aflate laguvernare cu atât mai dificilă este atribuirea responsabilităţii (Lewis Beck: 1986).Powell şi Whitten (1993) demostrează că votul economic în statele în care claritatearesponsabilitaţii este undeva la limita dintre putere şi opoziţie din pricina mai multorconsideraţii ,,constituţionale şi coaliţionale” votul economic este relativ slab, în schimb, înstatele unde există clare mecanisme de responsabilizare, evaluările economice suntputernice (Powell şi Whitten: 1993, 410). Pentru statele din prima categorie autorii propunincluderea în analize viitoare studiul strategiilor elitiste dar şi a răspunsului cetăţenilor lacampanile electorale.Deasemenea contribuţii importante asupra acestei probleme au avut şi autori ca:Rudolph (2003); Duch, Plamer si Anderson, (2000).II. 1.3.2. Problematica percepţiilor asupra economiei16

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltPoate cea mai importantă dezbatere modernă din domeniu este cea referitoare lapercepţiile asupra economiei, respectiv la formarea acestora şi la modalitaţile în care auexercitat influenţă asupra funcţionării votului economic.În mod iniţial Morris Fiorina este cel care pune problema precepţiilor asupraeconomiei în lucrarea sa din 1978. În încercarea de a oferii unele potenţiale explicaţiipentru rezultatele cercetării Fiorina emite o întrebare: dacă nu cumva relaţia dintre vot şieconomie se bazează pe percepţiile subiecţiilor asupra economiei şi nu atât de mult pestarea reală a acesteia. Răspunsul la întrebarea lansată de Fiorina va fi abordat şi se vamaterializa într-o sumedenie de cercetări moderne ulterioare.După cum am arătat, Lewis-Beck prezintă, în opinia mea, prin cuplul votul afectiv -votul cognitiv un exemplu de alterare, o percepţie eronata a economicului pe bazasentimentelor visavi de partidul (-ele) aflat (-e) la guvernare.Conover şi Feldmen (1986) conştientizând importanţa problemei percepţiilormenţionează ca spre exmplu o asimilare înceata a dezvoltărilor din mediul economic, poateinfluenţa în mod negativ ,,justeţea” pedepsirii guvernului în cazul votului sociotropicretrospectiv. Aceştia identifică trei arii de unde pot proveni bias-urile cu referire lapercepţia asupra economiei. În primul rând este vorba despre structurile de cunoaştere:informaţiile despre economie pot fi puţine sau extensive; structurate pe experienţepersonale sau pe informaţii provenite indirect din media şi pe calea liderilor de opinie 32 . Înal doilea rând în realizarea de judecaţi electorale se poate întampla ca alegătorii să utilizezeevaluări mai vechi, şi astfel să aibă o percepţie diferită faţă de realitatea economică dinmomentul respectiv. În ultimul rând autorii atrag atenţia că informaţiile mai noi dinmemorie au un efect mai mare chiar dacă acestea au o importantă mai scăzută.O altă variabilă ântrodusă de cei doi autori este cea a rapiditaţii dobândiriicunoştinţelor despre situaţia economică. Dacă acest proces este lent atunci înseamnă căevenimetele care se desfăşoară cu puţin timp înainte de alegeri nu vor avea nici un fel deefect asupra acelor alegeri (de unde se poate deschide o discuţie asupra importanţei sauefectelor campaniilor electorale).Duch, Palmer şi Anderson într-o lucrare în anul 2000 discutând despreheterogenitatea votului economic întroduc în discuţie problema distorsiunilor. Prin aceastase poate intelege că în condiţiile în care economia regresează, dacă guvernul reuşeşte să32 Formarea percepţiei despre economie poate fi diferintă când, de exemplu, un alegator judecă economia pebaza ratei şomajului ca atunci când acesta realizeaza judecata pe baza faptului că tocmai şi-a pierdut slujba.17

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltdevieze atenţia, să inducă alegătorului o percepţie modificată a realităţii (prin mijloacelemass-media), acesta nu va mai ,,pedepsi” partidele(-ul) aflat la guvernare în conformitatecu modelul tradiţional propus de Key. În acelaşi timp dacă ar fi să contectăm ipotezavotului afectiv al lui Lewis-Beck cu teoriile propuse de cei doi am putea ajunge laconcluzia că un anumit alegător va judeca mai permisiv managementul guvernului dacăeste partidul său preferat se afla la guvernare.Conover, Feldman şi Knight formulează teoria procesării informaţiei: alegătorii nufac predicţii obiective asupra economiei, aceştia nu sunt pur raţionali în evaluareaeconomiei aşa cum este presupus de teoriile retrospective, ci este un proces dominat debias-uri politice şi personale. O analiză sofisticată poate fiinţa atunci când capacitateaexistentă de a analiza şi evalua condiţiile economice în mod exact este legată de capacitateade a responsabiliza corect, adică de a atribui responsabilitatea referitoare la fluctuaţii şiperformanţele economice în mod just (Peffley citat de Conover, Feldman şi Knight: 1986).Anderson şi Welzein (1997) menţioneză că ,,percepţiile performanţelor economicevariează între indivizi depinzând de statusul socio-economic, experienţele economice,abilităţile cognitive şi preferinţele politice (…) acestea pot varia în timp independent decondiţiile economice reale” 33 .Welzein, Franklin şi Twiggs (1997) abordează problema endogeneitaţii percepţiiloreconomice. Aceştia pun problema dacă nu cumva percepţiile economice se formează larândul lor pe baza convingerilor personale ale alegătorilor în sensul în care aceştia vorfavoriza, respectiv vor vedea pozitiv politicile economice ale partidului sau politicienilor pecare aceştia îi susţin adică vor lega caracterul pozitiv ori negativ ale perfomanţeloreconomice ale guvernului în funcţie de preferinţele personale în materie de partide, iarsituaţia economică reala fiind irelevantă. Astfel aceştia demonstreză că evaluărileeconomice retrospective influenţeaza votul dar şi votul (vote choice) le influenţează peacestea. În cazul evaluărilor prospective situţia este diferită,: acestea nu influenţeză votul înmare masură ci votul le influenţeză pe acestea. În concluzie ,,vote chice” structureazăpercepţiile economice.După cum s-a putut observa problema percepţiilor este direct legată de influenţelevenite din mass-media. În acest sens propun un subcapitol specific care să examineze maipe larg domeniul mass-media şi influenţele pe care acesta le exercită asupra votului33 Traducere proprie din: “perceptions of economic performance vary across individuals, depending onsocioeconomic status, economic experiences, cognitive abilities, and political preferences (…) this can varyover time independently of actual economic conditions.” (Anderson si Welzein: 1997, 2).18

economic.Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltII. 1.3.3. Mass-mediaStudii recente arată influenţele importante pe care mass-media respectiv o areasupra formării percepţiilor ori efectul pe care îl au direct asupra funcţionării votuluieconomic. Astfel Conover şi Feldman (1986) menţionează un efect care se datorează massmedia,anume, îngrijorarea referitoare la inflaţie este potenţată de cât de mult acest subiectapare în mass-media. Dacă inflaţia este prezentată des şi ocupă un loc semnificativ încardul ştirilor, indiferent dacă acesta a crescut sau nu, ea va fi percepută ca un elementnegativ.Aceaşi idee poate fi regăsită şi la Hetherington. Acesta demonstrează că mass mediapoate avea un efect asupra formării precepţiilor despre starea economiei. Astfel dacă înperioada premergătoare alegerilor în mass media apar un numar ridicat de rapoarte negativela adresa economiei alegătorii işi vor forma percepţiile în concordanţă şi vor pedesi partidulaflat la guvernare indiferent de performanţele reale ale economiei 34 .Clarke şi Stewart pun în discuţie probleme referitoare la acurateţea predicţiiloreconomice. În primul rând se referă la sursele şi consecinţele bias-ului partizan şi ideologiccare distorsionează informaţia (mass-media electorală). În al doilea rând chiar dacă ampresupune că mass media transmite informaţii în mod corect şi realist aceste informaţii potfi deja distorsionate de la origine (,,spin-doctorii” curselor electorale) ori pot fi prezentateastfel încât să se creeze acele aşteptări care să vină în întâmpinarea condiţiilor economice(Clarke şi Stewart: 1994, 19).Diana Mutz în urma unei analize a rolului mass-media în contextualizareaexperienţelor personale ajunge la concluzia că prezentarea unei teme, a unei imagini în modrepetat în mass-media va potenţa impactul experienţelor personale, pe tema respectivă,asupra votului acordat. Efectiv alegătorii vor politiza problemele personale în condiţiile încare acestea se regasesc în mod extensiv în mass-media. În acelaţi timp prezenţa ridicată aunui subiect în mass media balansează nivelul redus al atenţiei individuale la chestiunilepublice. Mai mult: nu se poate realiza o disctincţie sau o diferenţa de nivel între judecăţilede nivel individual şi colectiv, astfel efectele mass-media potenţindu-le pe ambele înaceeaşi măsură. Dar ân condiţiile în care mass-media nu reflectă un portret exact al34 Heterington oferă ca exemplu campania electorală şi alegerile în cazul lui George Bush sr. in 1992.19

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltproblemelor sociale într-un anumit domeniu politizarea problemelor personale va fi mairedusă pentru că alegatorul oarecare va considera că problemele sale personale nu suntreprezentative (Mutz: 1994, 707).McQuail referindu-se la procesul de ,,învăţare” prin mass-media îl consideră ,,unprocess care este incidental, neplănuit, şi inconştient pentru receptor (…)” (McQuail: 1990,25). În acelaşi timp acesta arata ca fiind la fel de adevarat faptul că în unele cazuri existătendinţe prin care mass media prezintă o serie repetitiva de imagini prin care se pot formaunele imagini speciale ale realităţii. Deasemenea există unele tendinţe ale mass-media de aexagera importanţa şi incidenţa unor fenomene (McQuail: 1990, 26-7).Alger analizând rolul mass-media în alegeri respectiv în campanii electorale aratăcă ziarele sunt cele care au o putere mai mare de a transmite şi forma imagini, iar doar dupăce imaginiile sunt stabilite rolul televiziunii este mai important (Alger: 1990, 158).II. 1.3.4. Campanii electoraleProblema campaniilor electorale poate fi descrisă de un fel de paradox abordat şi deThurber şi Nelson (1995): dacă campanile electorale au efect şi în urma acestora se decidcâştigătorii atunci alte teorii asupra comportamentului politic îşi pierd aplicabilitatea, înschimb dacă teoriile comportamentului electoral sunt cele care explică ori estimează celmai exact cum anume votează alegătorii atunci campanile electorale sunt superflue.Această abordare este una extremă, evident pot exista unele căi de mijloc, adică o îmbinareale celor două părţi ale paradoxului: teoriile comportamentului electoral explică cuacurateţe realitatea comportamentului electoral iar campaniile electorale au puterea de ainfluenţa în oarece măsură acest comportament potenţând sau reducând în intensitate uniistimuli ori efecte. Asfel în această direcţie Mathews (2005) susţine că importanţaeconomiei şi în special impactul percepţiilor economice poate fi potenţat de campanileelectoarle deoarece unul sau alt candidat are interesul de a pune accentual pe problemeleeconomice. În general totuşi se poate observa o augmentare a discursului asupraproblemelor economice în fazele de început ale campaniilor electoarle, pentru ca în ultimasăptămână problemele economice să fie omise, accentul punându-se asupra altor aspecte(imaginea candidatului, etc.) (Mathews: 2005).Astfel importanţa campaniilor electorale în discursul de faţa este dat de posibilitateamanipulării percepţiilor asupra economiei, în timpul campaniei, de catre ,,spin-doctor”-ipentru a persuada inconştient alegătorii în a-şi forma percepţiile despre economie în mod20

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltfavorabil pentru un candidat specific. Astfel este opinia mea că problematica campaniilorelectorale nu poate fi omisa într-o analiza a votului economic.II. 1.3.5. Efecte contextualeSe poate observa un “trend” în analiza diverselor efecte contextuale care potinfluenţa modelele de vot economic. Sintagma “efecte contextuale” nu face referire la unefect exact ci la o serie de fenomene care pot fi induse de: particularităţile unei anumitecurse electorale, unei anumite distribuiri geografico-teritoriale a populaţiei, ori chiar decaracteristicile instituţionale ori constituţionale ale statului. Aceste efecte contextuale pot fitemporare ori permanente.Bigham Powell şi Guy Whitten (1993) demonstrează într-un studiu desfăşurat pe 19state şi 102 alegeri că ,,imaginea idelogică a guvernului, baza ei electorală şi claritatearesponsabilizării ei politice sunt esenţiale pentru a înţelege efectele condiţiilor economicepentru votul pentru, ori împotriva partidelor sau persoanelor aflate la guvernare” 35 . Înesenţă ceea ce susţin cei doi autori este că trebuie inclus în calcul contextul politic. În pluseste demonstrat că în sistemele parlamentare este mai puţin probabil să fie pedepsitguvernul când acesta este unul multipartit, în plus lipsa coeziunii voturilor în parlament apartidelor de la guvernare şi un sistem inclusiv şi puternic de comitete în paralament, separe că este în beneficiul partidelor de la guvernare (din perspectiva votului) 36 (Powell siWhitten: 1993)Suzuki Motoshi (1991) abordează problema sofisticării şi educaţiei alegătorilor iarHenry Chapell jr. şi Suzuki Motoshi (1996) abordeaza şi raţionalitatea alegătorului. PaoloBelluci (1984) susţine că secularizarea şi augmentarea caraterului raţional al alegatorilorcontribuie la dezviltatea votului economic. 37Un alt aspect de importanţă abordată de literatura de specialiate este problematica,,contextului local”. Astfel Books şi Prysby (1999) bazându-se pe ipoteza conform căreia în35 Traducere proprie din: “considerations of the ideological image of the government, its electoral base, andthe clarity of its political responsibility are essential to understanding the effects of economic conditions onvoting for or agains incumbents.” (Powell si Whitten: 1993, 391)36 O potenţială explicaţie ar fi nivelul scăzut de responsabilizare, în condiţiile în care într-un guvernmultipartit este mai dificilă găsirea ,,vinovatului” exact.37 Până în momemtul de faţă marea majoritate a studiilor citate au fost axate pe SUA, cu toate acestea există ogamă nu atât de largă de studii realizate pe statele europene. În cele ce urmează doresc să enumăr câtevaastfel de studii, dar fără a le explicita: Norvegia – Miller şi Listhaug; Ilatia – Belluci, Lewis-Beck; Spania-Lancaster, Marea Britanie – Heath, Lewis-Beck, Witheley, Germnia – Lewis-Beck, Witheley, Franta – Lewis-Beck, etc. În toate aceste studii este pusă problema votului economic în diferitele sale forme, şi în mare maremăsură este atestat votul de tip socitropic.21

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltcazul votului economic retrospectiv alegatorii iau în calcul pe langă situaţia economicnaţională şi pe cea locală, arată ca în cazul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite aleAmericii din 1992 rata şomajului de la nivel statal are un efect important asupra votuluieconomic socitropic. Efectul se explică prin faptul că alegătorii care locuiesc în zone curata ridicată a şomajului percep situaţia economic naţională mai negativ 38 , efect care poatefi potenţat şi de influenţa mass-media. Deasemenea Niemi, Bremer şi Heel (1999) seconcentrează asupra realizării unei diferenţieri între percepţiile asupra economiei locale şicelei naţionale, demonstrând importante diferenţe la nivelul formării votului economic încazurile celor două.O serie de autori 39 demosteaza referitor la alegerile din Marea Britanie din 1997prezenţa indubitabilă a votului economic retrospectiv, dupa modelul ,,rasplata-pedeapsa”dezvoltat de Key, însa, mai mult, aceştia pun în lumină importanţa efectelor problemeloreconomice locale asupra propensităţii votului economic şi mai important asupra direcţieiacestuia. Astfel cu cât este mai ridicată rata şomajului în mediu local al alegătorului cu atâtmai puţine sunt sanşele ca acesta să voteze pentru guvernul în funcţie, chiar dacă alegatoruleste conştient că politicile guvernului, la nivel naţional, au dus la prosperitate.Ca un ultim punct în acest subcapitol doresc să mă refer la tipul sistemului electoralşi la poziţionarea temporala a alegerilor pentru parlament şi a celor pentru preşedenţie.Astfel se poate deduce că sistemul electoral de tip majoritar are capacitatea (atât prin modulde funcţionare cât şi prin efecte) de a potenţa votul economic, în timp ce reprezentareaproporţională prin efecte are tendinţa de a reduce propensitatea votului (Powell: 2000).Referitor la poziţionarea alegerilor, abordat de Shugart şi Carey (1992), se poate spune căalegerile de tip ,,honeymoon” prin efectele pe care le produc pot potenţa funcţionareavotului economic.Cele prezentate până acum descriu în oarece detaliu istoria şi stadiul la care se afla,în mometul actual, la nivel internaţional, studiul comportamentului politic din perspectivaabordarii raţionale. În cele ce urmeaza doresc să mă refer la o serie de studii care sunt directaplicabile în cazul statelor est-europene ori în cazul democraţiilor incipiente. În final voidori să mă refer la studii asupra comportamentului electoral realizate în România.38 Autorii exclud ipoteza ,,fricii” de a devenii şomer.39 Ron Johnston, Charles Pattie, Daniel Dorling, Iain MacAllister, Hellena Tunstall si Davis Rossiter (2000).22

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltII. 2. Votul economic in democraţii incipienteÎnainte de a purcede la prezentarea stadiului la care se afla disciplina în Româniadoresc să mai ating un punct de interes pentru cercetarea propusă, anume, studiile realizateasupra democraţiilor incipiente. În acest sens studiul realizat de Raymond Duch (2001)referitor la Europa Centrală şi de Est este în opinia mea cel mai potrivit model de analiză avotului economic în state aflate pe drumul democratizării. Duch, după cum am arătat, punepropensitatea apariţiei votului economic în legatură directă cu dezvoltarea culturii civice,ilustrată sub forma a două criterii: nivelul cunoşterii modului în care funcţioneazăinstituţiile democratice şi nivelul încrederii în aceste instituţii 40 . Duch arată că există oeterogenitate în rândul alegătorilor în statele post comuniste în sensul că în acelaşi timp“funcţionează” atât evaluări egocentrice cât şi sociotropice, în plus se arată că votuleconomic evoluează invers proporţional cu nivelul ambiguităţii în înţelegerea relaţiilordintre economie şi guvern. Astfel se explică absenţa ori propesitatea scazută a votuluieconomic în stadiile primare ale democratizăriiÎn cele ce urmează vom prezenta succint rezultatele altor studii referitoare lademocraţii incipiente, dar sub sancţiunea faptului că nici unul dintre aceste studii nu iauîn calcul cele menţionate mai sus. Un alt autor care a studiat în oarece detaliu problematicavotului economic în democraţii neconsolidate este Alexander Pacek (1994, 1995). Acestaajunge la concluzia că în astfel de democraţii în cazul în care situaţia economică esteprecară partidul aflat la guvernare va fi pedepsit, dar dacă situaţia economică este bunapartidul aflat la guvernare nu va fi recompensat (Pacek, 1994). În alt studiu acesta arată căpartidul aflat la guvernare care este responsabil pentru reformă este pedepsit de alegători,iar opoziţia, indiferent de poziţia ideologică este recompensată, ceea ce duce la moderareareformei (Pacek, 1995).Un studiu realizat de Rose şi Haerpfer (1994) analizează modul în care reacţiamaselor la transformarea societăţilor post-comuniste poate fi analizată prin aplicarea unuichestionar bazat pe modelul tranziţiei. Studiul este bazat pe Barometrul Noilor Democraţii(BND) acoperind urmatoarele state: Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, România,Slovenia, Austria, Bielorusia, Ucraina, Croaţiei, Rep. Cehă şi Rep. Slovacă. Conformstudiului cele mai importante evaluări economice nu trebuie să fie egocentrice; studiile40 Cu toate acestea Duch arată că referitor la democraţiile incipiente, există pe de o parte o serie de studii caredemonstreză existenţa votului economic în forma clasică dar în acelaşi timp există şi studii care demonstreazăcontrariul. De aceea acesta dezvoltă un model specific pentru democraţiile incipiente (în particular la cele dinEuropa de Est) adaptând modelul tradiţional pentru a lua în calcul în problematica tranziţie.23

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltelectorale din SUA au arătat că ele pot fi şi sociotropice, fiind bazate pe evaluări aleeconomiei naţionale. Evaluările sociotropice sunt deosebit de relevante în estul Europei,deoarece problemele ridicate de transformări sunt deopotrivă politice şi economice, iar dinpartea noului regim se aşteaptă să înlăture dificultăţile create de vechiul regim. Contrastuldintre economiile de tranziţie şi un sistem stabilizat al economiei de piaţă este accentuatprin comparaţia cu Austria. Cu referire la evaluări egocentrice autorii susţin că într-oeconomie centralizată condiţiile materiale au contribuit la o atitudine ambivalentă amaselor. Cu toate că scopul tranziţiei promise este prosperitatea viitoare, rezultatul imediatpresupune mai multe costuri. În schimb în cazul evaluărilor sociotropice succesul saueşecul economiei naţionale trebuie să fie evaluate în mod diferit faţă de situaţia familiilorluate în parte. Pot fi citate exemple de prosperitate individuală într-o situaţie în careeconomia este în recesiune, tot astfel cum economia naţională poate să prospere deşi câţivaoameni rămân în afara zonei de prosperitate. Atâta vreme cât nivelul de aprobare aviitorului rămâne la fel de ridicat ca şi cel al trecutului, acesta va fi un semn de stabilizare asprijinului popular acordat economiei de piaţă.În final dorim să menţionăm un studiu realizat de Markus Harper (2000) asupra maimultor state din Europa de Est. În studiu sunt incluse alegeri din Ungaria, Bulgaria şiLituania. Caracteristica comună a acestor alegeri este revenirea la putere a partidelorsocialiste, urmaşe ale fostelor partide comuniste. Bazându-se pe, modelul votului economicaşa cum se aplică el în democraţiile occidentale, autorul încearca să demonstreze că acesteschimbări de putere au fost cauzate de evaluări economice, fie egocentrice fie sociotropice.Studiul şi ipotezele de lucru sunt structurate pe două nivele: a. dacă indivizii voteazăegocentric sau sociotropic; b. dacă indivizii voteză prostectiv sau retrospectiv. Acestaconclude că, în afara de un singur caz, nu se poate vorbi de vot economic (nici sociotropisdar nici egocentric). Studiul, în opinia noastră, nu are o valoare ştiinţifică deosebitădeoarece acesta, după cum menţionează şi autorul face abstracţie de orice elementecontextuale, concentrandu-se exclusiv asupra cercetării unilaterale (prin seturi singulare deîntrebări) a absenţei sau prezenţei votului economic (în cele patru forme de bază). Dar maiimportant este faptul că rezultatul la care a ajuns (lipsa votului economic) poate fi pus peseama tocmai acelei dezvoltări insuficiente a culturii civice 41 .41 Acesta analizează alegerile din 1992 (Lituania) pentru unele state şi cele din 1994 pentru altele (Ungaria şiBulgaria), perioadă în care încă putem vorbi (pentru statele menţionate) de o democraţie incipientă.24

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltII. 3 Votul economic în RomâniaÎn continuare mă voi axa pe prezentarea stadiului în care se află domeniulcomportamentului politic, şi în particular cel al teoriilor abordării raţionale în România.După cum afirmă Szasz Zoltan (2005) domeniul psephologiei, în România, nu seaflă într-un stadiu foarte avansat de dezvoltare, cu toate că s-au înregistrat dezvoltări atât înasimilarea cunoştinţelor literaturii internaţionale de specialitate, cât şi o dezvoltare în ceeace priveşte sondajele de opinie şi colectarea datelor primare utilizate în analize. Dar în ceeace priveşte elaborarea unui model al comportamentului electoral al alegătorilor dinRomânia, în opinia mea, avansările nu au fost atât de fructuoase. Cu toate că au existatanalize ale comportamentului electoral, acestea au fost realizate în cea mai mare parte dinperspectiva sociologică 42 , (Szasz, 2005) şi nu politologică.Cât priveşte subdomeniul de interes pentru lucrarea de faţă, în afara unei singureîncercări de analiză asupra votului economic 43 , nu am găsit să existe alte asemenea studiirealizate la nivele superioare, capabile să elucideze prezenţa ori absenţa acestui tip deevaluare.Astfel domeniul psephologiei este unul încă în dezvoltare şi mult prea puţinexplorat în România, existând o relativă lipsă de teorii care să explice sau să încerce săexplice cum anume votează alegătorul român.42 Voicu Bodocan, Etnie, confesiune şi comportament electoral în Transilvania. Studiu geografic. Cluj: PresaUniversitară Clujeană, 2001; Alfred Bulai Mecanismele electorale ale societăţii româneşti. Bucureşti:Paideia, 1999. (Colecţia Ştiinţe sociale.); Sebastian Lazăroiu „Călăuze şi drumeţi.”, in Ionica BerevoescuFeţele schimbării. Românii şi provocările tranziţiei. Bucureşti: Nemira, 1999. pp. 92-125.; Petre Datculescu„Cum a votat România.”, in Revista de Cercetări Sociale, Anul I, nr. 1 (mai-iunie 1994) pp. 43-61.; DumitruSandu Sociologia tranziţiei. Valori şi tipuri sociale în România. Bucureşti: Staff, 1996. şi idem Spaţiul socialal tranziţiei. Iaşi: Polirom, 1999. (Colecţia Sociologie, antropologie. Seria Cercetări şi eseuri.). Vezi deasemenea Capitolul V. intitulat „Votantul român. De la raţionament la preferinţă politică.” al cărţii AlinaMungiu-Pippidi Politică după comunism. Structură, cultură şi psihologie politică. Bucureşti: Humanitas,2002. (Preluat din Szasz Zoltan, 2005)43 Nicolescu (2006, Capitolul IV) nu realizează o analiză destul de adâncă, bazându-se doar pe o simplacorelaţie între date agregate pe de o parte şi date individuale pe alta, şi referindu-se doar la alegerile din 1996.25

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCAPITOLUL IIISTUDIUL PILOTDupă cum am enunţat în capitolul introductiv, prezenta cercetare se bazeazădeeasemenea şi pe rezultatele unui studiu pilot realizat pentru a elucida tehnicile cele maipotrivite pentru o cercetare extinsă a fenomenului studiat în cazul României. Acest studiude întindere relativ redusă, şi scopuri restrânse este creat în idea cercetării existenţei votuluiegocentric, ca mai apoi pe acesta baza să se poate trage concluzii în legatură cu întregfenomenul votului economic.Reiterând cele prezentate în capitolul anterior, pot spune că votul egocentric estetipul de vot care funcţionează pe baza idei că alegătorii sunt influenţaţi de percepţia asuprasituaţiei financiar-materiale personale (a gospodăriei). Dacă o persoană percepe că situaţiasa material-financiară (a gospodăriei) a scăzut în timpul guvernării unui partid atunci estemai puţin probabil ca acea persoana să îşi acorde votul partidului aflat la guvernare. Pe dealtă parte, dacă situaţia materială s-a îmbunătăţit este cel mai probabil ca acea persoană săîşi acorde votul partidului aflat la guvernare.Votul sociotropic funcţionează într-un mod identic cu cel prezentat la votulegocentric, dar are în vedere economia naţională. Este important de menţionat că votulsociotropic nu este o evaluare altruistă, ci indivizii consideră că dacă situaţia economicănaţională este bună şi situaţia lor financiară va fi mai bună.Ipoteza teoretica de la care se porneşte este că scăderea nivelului de traiinfluenţează opţiunile electorale de schimbare (pe baze economice). Analiza de faţă nudoreşte a explica sau a cerceta existenţa unei realţii de cauzalitate între cele doua variabile,ci doar dorim să observăm dacă între cele două variabile se staileşte o realaţie de orice fel.În atingerea scopurilor se vor utiliza instrumente calitative de colectare a datelor;datele astfel obţinute fiind mai apoi suspuse unor analize calitative. Instrumentul folosit vafi interviul individual semistructurat.După cum am menţionat, importanţa cercetării de faţă izvorăşte din modificărilerealizate în societatea românească şi, implicit, din nevoia de a înţelege funcţionareamecanismelor acestui nou sistem. Semnificativă este şi importanţa pe care acest gen deinformaţii (referitoare la votul egocentric) o poate avea în domenii precum marketing-ulpolitic, management-ul de campanii electorale, comunicarea politcă. Tocmai din acestmotiv studiul pilot se doreşte a fi un studiu pilot care să ofere, să indice bazele de la care26

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltpoate porni o potenţială cercetare amănunţită, din perspectiva cantitativă, a domeniului pusîn discuţie.În cele ce urmează voi prezenta metodologia folosită în culegerea şi analiza datelor,iar mai apoi vom prezenta analiza propriu-zisă a datelor. În finalul voi prezenta concluziilecare se desprind din analiza şi interpretarea datelor.III. 1. MetodologiaÎn cele ce urmează vom prezenta operalizaţionarea conceptelor din ipoteza teoreticărealizând astfel ipoteza de lucru; vom prezenta instrumentele folosite pentru colectareainformaţiei şi analiza datelor respectiv interviul individual semistructurat.III. 1. 1. VariabilelePentru a putea măsura respectiv interpreta fenomenul studiat se impune săoperaţionalizăm noţiunile din ipoteza teoretică de cercetare astfel încât să putem realizaipoteza de lucru (empirică). Operaţionalizare conceptelor a fost realizată atât anterior cât şiposterior realizării interviurilor. Astfel în cazul „nivelului de trai” operaţionalizarea s-arealizat posterior, pe baza a ce considerau subiecţii că semnifică aceată noţiune. Subiecţii,în general (excepţia facând subiectul 3 în cazul căruia nu există răspuns la aceastăîntrebare), au echivalat sau, mai bine spus, au definit acest concept prin „nivel de venitpersonal”. Noţiunea de „opţiune electorală (pe baze economice)” a fost operaţionalizatăanterior prin „vot (pe baze economice)”. Astfel vom avea două variabile: 1. variaţianivelului de venit, care poate avea valorile: venitul a crescut repectiv venitul a scăzut; 2.vot (pe baze economice) cu valorile: vot pentru partidul (-ele) aflat în opoziţie respectiv votpentru partidul (-ele) aflat la guvernare. Astfel operaţionalizând conceptele vom aveaurmatoarea ipoteză de lucru: scăderea nivelului venitului personal influenţează acordarea(pe baze economice) votului pentru partidele aflate în opoziţie.Variabila „variaţia nivelului de venit” este variabilă independentă. În funcţie devariaţiile valorilor („creştere”, „scădere”) acesteia vom încerca să explicăm sau să arătămdacă există modificări la nivelul variabilei dependente, în sensul cercetat de noi.Variabila „vot (pe baze economice)” este variabilă dependentă, iar variaţiilevalorilor acesteia depind de variaţiile valorilor variabilei independente. În cazul acesteivariabile ne confruntăm cu o problemă; va trebui în primul rând atestată prezenţa acestui tip27

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltde judecată, ca mai apoi să putem cerceta dacă variaţii în valorile variabilei independente oinfluenţează sau nu. În acest scop vom atribui doi indicatori care vor verifica prezenţa(valenţa pozitivă) a variabilei, deoarece în cazul în care aceasta este absentă, ipoteza nupoate fi verificată pentru că dispare variabila dependentă. Cei doi indicatori vor fi: 1.prezenţa elementului economic în mecanismul de decizie electorală a individului şi 2.utilizarea acesteia, adică concepţia conform căreia prin schimbarea guvernului se poatemodifica respectiv îmbunătăţii venitul (responsabilizare). Prezenţa simultană a acestor doiindicatori semnifică valenţa pozitivă a variabilei „vot (pe baze economice)”. Din noumenţionăm că în cazul în care indivizii, în acordarea votului, nu raţionează pe bazeeconomice, noi nu vom putea testa dacă scăderea venitului afectează acest tip deraţionament (având în vedere că acesta nu există).Vom introduce şi o variabilă de control prin intermediul căreia încercăm săobservăm dacă există diferenţe semnificative în asocierea dintre variabilele independentărespectiv dependentă în funcţie de aceasta. Vom introduce variabila „nivel de venit(perceput de subiect)” ca variabilă de control. Valorile acestei variabile sunt: nivel de venitscăzut şi nivel de venit crescut. Variabila de faţă se deosebeşte de variabila independentă însensul ca aceasta măsoara percepţia individului asupra nivelului său de venit, iar ceavariabila independentă măsoară dacă efectiv, în realitate, acest nivel s-a modoficat.Variabila de control se referă la percepţie iar variabila independentă la realitate. Unexemplu în acest sens este situaţia când unei persoane în realitate i-a crescut venitul, daraceasta persoană în continuare percepe venitul ca fiind scăzut.Vom introduce şi o a doua variabilă de control în forma nivelului de educaţie.Introducerea acestei variabile se justifică prin interesul de a observa dacă există oscilaţii alerelaţiei dintre variabilele pricipale în sensul descris de Belanger şi Godbout [Belanger;Godbout, 2005].III. 1. 2. SelecţiaSelecţia subiecţilor a fost realizată în manieră întamplatoare, non-aleatoare (nonprobabilistică),eşantionul ales, sau mai bine spus subiecţii aleşi pentru interviu nu suntreprezentativi la nivelul întregii populaţii, dar nici la nivelul unui sub-grup din populaţie.Din acest motiv rezultatele prezentei cercetări nu vor putea fi generalizate, acesteareferindu-se strict la subiecţii cercetării.28

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltS-a încercat alegerea de subiecţi din acele clase sociale despre care se cunoaşte căau suferit o modificare a nivelului de venit (în una sau o altă directie): afacerişti, profesori,muncitori, etc. De asemenea s-a încercat o diversificare a respondenţilor pe bază de vârstăşi nivel de educaţie.În final au fost selectaţi un număr de cinci subiecţi cărora li s-au aplicat interviuriindividuale semistructurate.III. 1. 3. Instrumente de colectare a datelorDatele au fost culese utilizând ca instrument de colectare interviul individualsemistructurat. Acest tip de interviu fiind utilizat atât de cercetări calitative cât şi decercetări cantitative, în cazul de faţă este utilizat inteviul semistructurat din perspectivacalitativă.Culegerea şi interpretarea datelor au fost realizate într-o prespectivă, viziuneconstuctivistă. Aceasta este o viziune „de mijloc”, la intersecţia metodelor calitative şi acelor cantitative, percepţia despre lume fiind elaborată în urma dialogului dintre operator(intervievant) şi subiect (intervievat). Nici unul dintre aceşti actori nu cunoaşte realitatea însine, aceasta este decoperită pe parcurs, astfel datele vor fi rezultatul discuţiei dintreaceştia. Însă se presupune că oameni au anumite percepţii asupra faptelor, a lumii dar estesarcina cercetătorului să ofere un înţeles acestor percepţii (Marian, 2005). Ne rămâne derealizat o ultimă distincţie între adevărul factual şi cel narativ (Ilut, 1997). Cercetarea defaţă va utiliza în interpretarea şi analiza datelor doar conceptul de adevăr factual,desconsiderând în acest caz ideea că afirmaţiile subiecţilor pot constitui şi expresiiculturale. Dorim în acest fel să formăm realitatea factuală despre existenţa influenţelordintre nivelul de venit şi caracterul votului împreună, printr-o discuţie, cu subiecţii.Utilizarea acestui tip de interviu presupune realizarea prealabilă a unui ghid deinterviu realizarea căruia poate fi (trebuie) bazată pe rezultatele proceselor de observaţieparticipativă.În cazul de faţă putem vorbi doar de observaţie, aceasta fiind întruchipată deurmărirea evenimentelor politice şi a campaniilor electorale respectiv a rezultatelorsondajelor pre şi post electorale, incursiune care este suficientă, în opinia noastră, pentru aavea o bază de plecare în formularea ghidului de interviu.29

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltII. 1. 4. Ghidul de interviuGhidul de interviu (Anexa 2) a fost format din mai multe serii de întrebări deschise,fiecare serie referindu-se la o anumită variabilă. Ordinea întrebărilor nu a fost strictprestabilită aceasta putând fi modificată de operator în conformitate cu decursul discuţiei şicu ordinea în care subiectul a realizat legăturile între idei. A existat posibilitatea caoperatorul de interviu să intervină cu întrebări de clarificare în cazul în care răspunsuriledate de subiecţi au fost neclare dar şi în cazul în care un subiect nu înţelegea sensul exact alunei întrebări. Operatorii nu au intervenit în inducerea unui răspuns ci doar pentru dirijareadiscuţiei. Interviurile au fost inregistrate pe suport audio şi au fost transcrise. Întrebările aufost adaptate în funcţie de cum a fost operaţionalizat de către subiect termenul „nivel detrai”, în prima parte a interviului (Anexa 1).Au existat trei tipuri de întrebări:1. întrebări de control care se refereau la vârsta, nivelul de educaţie şi ocupaţiarespondenţilor şi percepţia asupra nivelului de trai. De asemnea în aceasta categorie seînscrie şi întrebarea referitoare la nivelului de venit. Această întrebare are ca scop să testezedacă nivelul de venit perceput este ridicat sau scăzut (şi NU dacă a scăzut sau a crescut întroperioadă anume), indicând valorile variabilei de control. În aceasta sub categorie seînscriu următoarele întrebări: “Cum consideraţi că este venitul dumneavoastră?”; “Cumputeţi să vă descurcaţi cu acest venit, comparativ cu preţurile actuale?”; “În ce măsurăputeţi să vă satisfaceţi nevoile personale şi ale familiei?”. În cazul primei întrebări subiecţiiau fost informaţi că nu se cere o evaluare cantitativă a venitului (nu suma este interesantă)ci modul în care această suma este percepută de către subiect. Deoarece ar putea existacazuri în care un individ să aibă un venit imens dar pentru satisfacerea nevoilor acest venitsă fie perceput ca fiind insuficient, mic. Din aceste considerente am căutat să aflămpercepţia persoanei despre venit. Următoarele două întrebări au ca scop susţinerea primeiîntrebări, şi oferirea unei imagini mai de ansamblu. Deoarece ar putea exista problema„ruşinii”, adică un subiect s-ar putea jena să ofere un răspuns direct prin care să afirme căare un venit mic, şi deci prin răspunsul la aceste întrebări putem deduce mai exact stareanivelului de venit al acestuia.2. un alt tip de întrebare testează dacă există variaţiuni în nivelul venitului:„Apreciaţi că bunăstarea gospodăriei (venitul) dvs. a crescut sau a scăzut în ultimii patruani?”. Această întrebare testează variaţiile valorilor variabilei independente.30

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolt3. al treilea set de întrebări testează motivaţiile pe baza cărora subiectul îşi acordăvotul, mai exact prezenţa sau absenţa valenţei pozitive a variabilei vot (pe baze economice)implicit a evaluărilor egocentrică sau sociotropică. Întrebările din acest set nu sunt toaterelevante per se pentru cercetare dar existenţa acestora a fost impusă de exigenţa de a evitasofismul denumit „întrebarea complexă”. Sofismul constă ţn adresarea unei întrebări încazul căreia răspunsul ofera implicit un răspuns şi la o altă întrebare, o întrebare mascatăcare nu a fost pusă. Din acest motiv dar şi din dorinţa de a realiza un parcurs logic coerentîntre întrebări au fost incluse întrebări ca „Mergeţi, în general, la vot?“; “Atunci cândvotaţi, care sunt cele mai importante elemente care vă modeleaza decizia pentru cine săvotaţi?”; „Dacă nu care sunt criteriile mai importante pe baza cărora votaţi?”. Întrebărileprincipale relevante pentru cercetare sunt următoarele: 1.“Elementul financiar-economicare un rol în această decizie?”; 2.“Care este mai importantă pentru dvs. situaţia economicăgenerală a ţării sau situaţia financiară personală?”; 3.“Cât de importantă este aceasta încomparaţie cu alte motive?”; 4.“Aţi vota doar pe baza acestui element?” ; 5.”Cine, ceinstituţie, credeţi, că este responsabilă de nivelul venitului dvs.?”; 6.“Consideraţi căschimbarea partidului aflat la guvernare cu cel din opoziţie ar avea efect asupra niveluluidvs. de venit?”.Întrebarea notată cu „1” în paragraful anterior testează prezenţa votului economic îngeneral, adică dacă subiectul utilizează considerente economice atunci când votează pentruun partid în defavoarea altuia. Întrebarea 2 are ca scop delimitarea clară a distincţiei dintrestarea economiei naţionale şi starea bunăstării gospodăriei, respectiv care dintre aceste douăare o mai mare semnificaţie pentru individ.Întrebarea aceasta funcţionează şi ca orestrângere a ariei de cercetare, aceasta fiind legată structural de prima întrebare. Stabilindprin prima întrebare dacă individul votează economic această întrebare va specifica ce felde vot economic utilizează (egocentric sau sociotropic). A treia întrebare încearcă să testezedacă răspunsurile de la întrebările anterioare se susţin, şi în acest fel să se poată crea oimagine mai clară referitoare la subiectul primei întrebări. Întrebarea notată cu „4”îndeplineşte acelaşi scop ca şi întrebarea 3. Un răspuns negativ la această întrebaresemnifică automat valenţa negativă a variabilei dependente deoarece dacă o persoana nuvotează pe baza elementului economic, chiar dacă el este prezent în mecanismul de decizie,semnifică o absenţă a evaluării economice. Întrebarea notată cu numărul 5 testează dacăsubiecţii consideră că guvernul este responsabil de nivelul venitului. Prin guvern seînţelege, în cadrul acestei cercetări, partidul aflat la guvernare. Întrebarea este importantăpentru că în condiţiile în care un subiect ar afirma că voteză strict economic dar va31

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltraspunde că nu statul sau guvernul este responsabil pentru venitul său, va exista oneconcordanţă a ideilor, şi va trebui interpretat ca atare. Ultima întrebare explicitată înparagraful anterior testează, preluând ideea de bază din întrebarea anterioara, dacă există oneconcordanţa între ceea ce se afirmă la întrebările referioate la modul în care subiectulvotează şi răspunsul la acestă întrebare. Daca răspunsul unui subiect la acestă întrebare vafi din nou „nu” atunci va exista o neconcordanţă identică şi în condiţiile celei de laîntrebarea precedentă.Întrebările de la 1 la 4 măsoară indicatorul „prezenţa evaluării economice” iarîntrebările 5 şi 6 indicatorul „responsabilizare”.În cele ce urmează vom realiza analiza şi interpretarea datelor culese, iar mai apoivom oferii concluziile care decurg din analiza datelor.III. 2. Analiza şi interpretarea datelorIII. 2. 1. CodareaPentru a putea analiza şi apoi interpreta datele în primul rând va trebui să codămaceste date. Primul pas spre codare a fost realizarea unui tabel în care au fost sintetizaterăspunsurile la toate întrebările. Necesitatea unui astfel de instrument este încercarea de aîntelege cât mai clar, sintetic datele obţinute, dar mai important difertenţele respectivneconcordanţele dintre răspunsuri. Răspunsurile în sinea lor au fost sintetizate sub formaunor expresii sau a unor cuvinte, facând abstracţie de elementele considerate neimportantedin răspunsuri. (Anexa 1). Acest tabel este utilizat ca bază numai în codarea datelor, nu şiîn analiza acetora.Bazându-ne pe informaţiile sintetizate din acest tabel şi apoi apelând la textulintegral al interviurilor am realizat codarea datelor pe mai multe dimensiuni (variabile).Codarea a fost una de natură interpretativă.Dimensiunile pe care se va desfaşura codarea sunt următoarele:1. nivelul de educaţie - Această dimensiune nu necesită o codare complexă.Cu toate acestea în cazul subiectului 2 răspunsul ilustrează că acesta areo educaţie „medie” ceea ce indubitabil se refera la ciclul liceal, decirăspunsul va fi codat sub formă de nivel de educaţie liceal. În cazulsubiectului 4 cu toate că este în cursul studiilor universitare acesta va fiamplasat în categoria „studii universitare”.32

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolt2. nivelul de venit – Codarea în funcţie de acestă dimensiune a fostrealizată pe baza răspunsurilor la următoarele întrebări: „Cumconsideraţi că este venitul dumneavoastră?”; „Cum puteţi să vădescurcaţi cu acest venit, comparativ cu preţurile actuale?”; „În cemasură puteţi să vă satisfaceţi nevoile personale şi ale familiei?”.Justificarea este dată de faptul că este posibil ca unii subiecţi să atenuezeadevărul în prima întrebare, fapt care va putea fi evidenţiat de celalalteîntrebări. În cazul primului subiect am codat nivelul de venit ca fiindscăzut cu toate că subiectul declarase în prima întrebare “mediu”deoarece răspunsul la celelate întrebări: “mă descurc acceptabil”respectiv că îşi poate satisface nevoile doar “într-o mică parte” indicăfaptul că venitul este scăzut. Aceeşsi idee se aplică şi în cazul subiectului5 care şi acesta a declarat că nivelul venitului este mediu dar a afirmat că“ţmi ajunge pe timp de o lună acceptabil. Pe timp de o luna şi pe urmăintrăm în datorii”, ceea ce indică un nivel scăzut al venitului (faptul căintră în datorii). Referitor la ceilalţi subiecţi nu au existat discrepanţeîntre răspunsurile la prima respectiv celelalte întrebări, astfel codificarease menţine în funcţie de răspunsul la prima întrebare.3. variaţii ale nivelului de venit. În cazul acestei dimensiuni codarea a fostrealizată în funcţie de răspunsul la o singură întrebare: Apreciaţi căbunăstarea gospodăriei (venitul) dvs. a crescut sau a scăzut în ultimiipatru ani?. În acest caz în afară de subiecţii 1 şi 3 procesul de codificarea păstrat enunţurile subiecţilor. În cazul subiecţilor 1 şi 3 cu toate căaceştia au declarat că venitul nu a scăzut respectiv că a rămas constantnoi vom considera aceasta ca fiind o reprezentare a scăderii niveluluivenitului de facto. Dacă venitul nominal a rămas constant, valoareaacestuia a scăzut, scăderea fiind indusă de rata inflaţiei.4. prezenţa evaluării economice - Codarea în funcţie de această dimensiunea fost realizată luând în considerare următoarele întrebări: „Elementulfinanciar-economic are un rol în acestă decizie?”; „Care este maiimportantă pentru dvs. situaţia economică generală a ţării sau situaţiafinanciară personală?”; „Cât de importantă este aceasta în comparaţie cualte motive?”; „Aţi vota doar pe baza acestui element?”. Procesul decodare a datelor induce apariţia a trei categorii ale acestei dimensiuni:33

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltexistenţa evaluării economice în funcţie de economia naţională, existenţaevaluării economice în funcţie de venitul personal şi absenţa evaluăriieconomice. Codarea s-a realizat în felul următor: dacă a existat unrăspuns negativ la ultima întrebare prezetată mai sus, automatrăspunsurile la întrebările precedente au devenit irelevante, din momentce subiectul nu utilizeaza în principal această eveluare în procesul devot. Acesta este cazul subiecţilor 4 şi 5 care declară: “Nu neapărat, decâtdacă propunerile venite din partea vreunui candidat sau partid ar fisuficient de convingătoare şi realiste în acelaşi timp.” respectiv “Nunumai pentru economie, pentru democraţie, în primul rând pentrudemocraţie.”. În cazul subiecţilor 1 şi 3 situaţia este relativ simplă însensul în care răspunsurile acestora sunt coerente dar diferite. Subiectul1 afirmă că e mai importantă “Situaţia economică a ţării. Pentru căsituaţia economică a ţării se răsfrânge asupra celei personale” şi este peprimul loc pentru că “dacă ai bani celelalte se rezolvă de la sine”. Încazul subiectului 3 se observă aceeaşi coerenţă dar acesta afirma că“personal cred ca sunt legate între ele adică dacă ţara o duce bine... şi euar trebui să am un salariu mai mare...dar mai mult mă interesează oricumstarea financiară personală.” acesta mai afirmă că “e principalul motivpentru care vrei să faci o schimbare că în rest dacă o duci bine n-o săschimbi un regim sau n-o să votezi pe altcineva dacă ai salarii mai marisau...”. În cazul subiectului 2 este o contradicţie între două întrebări înuna afirmând că “totuşi bunăstarea familiei, a noastră este de primăimportanţă.” Dar mai apoi acesta afirmă că “nu zic chiar pe primul loc(situaţia financiară personală, n.r.) dar pe locul al doilea sută la sută” şi“pe primul loc ar fi totuşi nu numai bunăstarea familiei ci întreagasituaţie economică şi nu numai economică din întreaga ţară.”. În acestecondiţiii vom considera ca fiind “adevărată” a doua afirmaţie, adică căcea mai importantă este situaţia economică naţională.5. responsabilizare. Această dimensiune este strâns legată de cea anterioarăiar codarea în funcţie de această dimensiune se realizează pe bazaultimelor două întrebări din ghidul de interviu. În afară de subiectul 4care afirmă că „Nu este nici o instituţie nu este responsabilă (de nivelulde venit, n.r.)”. În rest toţi subiecţii evidenţiează, într-o variantă sau alta,34

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltimplicarea guvernului în creşterea sau scăderea nivelului venitului. Încazul ultimei întrebări răspunsurile în afară de cel dat de subiectul 3respectă aceeaşi tendinţă, adică că schimbarea guvernului nu va producemărirea venitului pentru că „toţi sunt la fel” sau „nu ştiu dacă [...] Pentrucă după părerea mea pentru că nu ar putea să aibă loc schimbări atât demajore” sau „necesită o perioadă mai îndelungată pentru a se modificasubstanţial într-o direcţie sau alta” sau „pentru că nu sunt bani”.Subiectul 3 a afirmat că „da da şi... d-aia am şi votat acum altceva faţăde ce era înainte pentru că am crezut că o să se schimbe ceva că înainten-o duceam deloc bine”. Categorizarea la această dimensiune va fidihotomică în funcţie de răspunsurile la cele două întrebări.Prin codarea datelor în maniera prezentată se obţine următoarea matrice:Nr. Criteriu Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subiect 5Crt.1. Educaţia Liceal Liceal Universitar Universitar Universitar2. Nivelul de venit Scăzut Crescut Scăzut Scăzut Scăzut3. Variaţii în A scăzut A crescut A scăzut A crescut A crescutnivelul de venit4. Elementul Economia Econimia Situaţia Nu Nueconomic naţională naţională personală5. DimensiunearesponsabilizareGuvernfărăschimbareGuvern -fărăschimbareGuvern -cuschimbareNici oinstituţiefărăschimbareGuvern -fărăschimbareIII. 2. 2 Analiza datelorAnaliza datelor va fi realizată într-o perspectivă calitativă prin intermediulasocierilor între variabilele independentă respectiv dependentă. Vor fi realizate doarasocieri verbale numărul redus de cazuri nepermiţând analize statistice de asociere. Iarextinderea artificială a numărului de cazuri prin realizarea unei analize de conţinut aupratextului inteviurilor ar oferii un număr mai mare de unitaţi statistice dar în acelaşi timp arcrea distorsiuni prea mari ale rezultatelor, deci nu va fi folosit acest procedeu.Pentru a realiza analiza datelor va trebui să atestăm în primul rând valenţa pozitivărespectiv negativă a variabilei „vot (pe baze economice)” ceea ce se va realiza printr-oconjuncţie între indicatorul „evaluare economică” şi indicatorul „responsabilizare”. În cazulsubiectului 3 se poate observa ca element principal al deciziei electorale „situaţia35

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolteconomică personală” dar şi faptul căci consideră că guvernul este principalul „vinovat” învariaţiile nivelului de venit dar şi faptul că prin schimbarea partidului aflat la guvernare sepoate îmbunătăţii situaţia economică. Deci se poate recunoaşte existenţa variabilei „vot (pebaze economice)”.În cazul subiecţilor 4 şi 5 nu se poate recunoaşte valenţa pozitivă a variabileidependente deoarece din mecanismul de decizie electorală lipseşte sau nu ocupă un locprioritar evaluarea economică.În cazul subiecţilor 1 şi 2 se poate atesta prezenţa evaluării economice în deciziaelectorală dar aceştia nu consideră că schimbarea partidului aflat la guvernare poate avea oinfluenţă sau o influenţa suficient de importantă asupra variaţiei nivelului de venit. Înaceste condiţii nici în acest caz nu putem vorbi despre valenţă pozitivă a variabilei „vot (pebaze economice)”.În aceste condiţii avem doar un caz în care sunt identificabile ambele variabile aleipotezei, cazul subiectului 3. În cazul restului subiecţilor ipoteza nu poate fi testatădeoarece nu se poate identifica prezenţa valenţei pozitive ale variabilei dependente. Nu sepoate observa nici trend de asociere între variabila de control şi valenţa negativă avariabilei dependente. În cazul subiectului 3 se observă o influenţa clară a variabileiindependente asupa variabilei dependente dar nu poate fi testat efectul variabilelor decontrol doar pe acest caz. Textual subiectul afirmă „da da da bineînţeles dacă unguvern....o guvernare...nu văd nici o creştere a venitului vă daţi seama că nu-i bunăşi...încerci s-o schimbi...votezi cu alţii”.Opinia centrală care predomină este aceea că guvernul este responsabil de nivelulvenitului dar schimbarea partidelor aflate la guvernare nu implică şi modificari (creşteri)ale nivelului venitului. Deasemenea majoritatea subiecţilor votează în principal bazându-sepe elementul economic, dar există şi persoane care nu fac acest lucru, idee care reprezintăabaterea de la opinia centrală. Ceea ce mai prezintă interes este faptul că se testează ideealui Harper, prezentată în introducere, conform căreia persoanele care votează sociotropicacestea nu sunt altruişti ci voteaza astfel pentru că percep că modificarea situaţiei financiarenaţionale le va afecta pozitiv situaţia financiară personală. Această idee devenind opiniecentrală.III. 3. ConcluziiStudiul pilot de faţă reprezintă un instrument pe baza căruia se va baza studiulaprofundat. Rezultatele de faţă nu pot fi generalizate, fiind valabile doar pentru cazurile36

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltstudiate aici. Ipoteza de cercetare dorea aflarea unui răspuns cu privire la prezenţa tipuluide vot egocentric respectiv influenţa pe care o are în apariţia acestui tip de vot, scădereanivelului venitului. Ipoteza teoretică pe baza căreia a fost elaborată ipoteza de lucru nu aputut fi testată decât pe un singur subiect, în cazul altor subiecţi neputând fi verificatăprezenţa tipului de evaluare economică. Ipoteza teoretică a fost demonstrată, ceea cesemnifică că există o influenţă a nivelului de venit asupra alegerii de a vota împotrivaguvernului, pe considerente economice, ceea ce semnifică că prezenţa votului egocentriceste influenţată, şi poate chiar cauzată de scăderea nivelului de trai (venit), dar doar în cazulunui singur subiect. Nu se poate spune că ipoteza a fost refutată, în sine, ci aceasta nu aputut fi testată din lipsa de date (a existat doar un caz pe care s-a putut testa), restulcazurilor nepermiţând testarea deoarece valoarea variabilei dependente era nulă.Ceea ce este crucial a se menţiona este că rezultatele cercetării sunt valabile doar înacest caz, acestea sunt particulare şi nu sunt generalizabile, demonstrarea ipotezei estevalabilă doar cu referire la cazul subiectului 3.Acest studiu pilot oferă datele necesare care vor putea fi utilizate ca bază înformularea de ipoteze şi chiar şi a întrebărilor a unui studiu mai amplu realizat pe aceastătemă. Cercetarea poate rămâne deschisă deoarece rezultatele la care am putut ajunge suntmai mult decât limitate. Continuarea cercetarii va trebui să aibă ân vedere un aspect major,acela de a testa în prealabil prezenţa evaluării de tip economic şi doar apoi să testeze ceeace ar putea influenţa sau provoca acest tip de evaluare. Atenţie specială va trebui acordatăproblemei responsabilităţii guvernului şi a diferenţelor între starea reală a venitului şimodul în care subiectul vede acel venit. Se poate observa în urma acestui studiu căproblemele responsabilităţii şi a diferenţelor de percepţie au un efect major asupracercetării şi implicit asupra rezultatelor. Din punct de vedere al metodologiei cercetărileviitoare ar trebui să fie de natură cantitativă, astfel încât acestea să fie raportabile,generalizabile la nivelul întregii populaţii, instrumentul utilizat fiind chestionarul iarmodalitatea de analiză va trebui să fie de o mai pronunţată natură statistică.Realizarea unei astfel de cercetări ar fi benefică pentru a putea explica mai elocventîn ce mod votezează cetăţenii şi în plus pentru a putea înţelege şi dinamica campaniilorelectorale.37

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCAPITOLUL IVSPECIFICAŢII TEORETICE PENTRU CAZUL ROMÂNIEIScopul prezentului capitol este de a prezenta teoria generală pe care se va bazacercetarea prin restrângerea teoriilor prezentate în capitolul precedent. În acest scop voiextrage din numeroasele perspective si idei prezentate în Capitolul II pe acelea pe care leconsider ca fiind mai importante ori care au un grad mai mare de aplicabilitate pentrurealitatea româneasca. Deasemenea pentru a dezvolta o teorie pentru cazul României voiutiliza şi rezultatele obţinute în urma studiului pilot prezentat în capitolul precedent.După cum am specificat în capitolul intoductiv, tema lucrării este constituită deanaliza comportamentului electoral al cetăţenilor României, în particular, observareaprezenţei ori a absenţei votului economic. Astfel, în cele ce urmează doresc sa prezintperspectivele si teoria pe care mă voi baza în realizarea analizei şi pe baza căreia vor fiformulate ipotezele teoretice.Referitor la obiectul cercetării, după cum am menţionat, votul economic se poatedefini ca fiind ,,procedeul” prin care se atribuie votul pentru un partid sau altul pe bazaanalizei diferitelor circumstanţe economice. Acest tip de evaluare are o serie de aşa numitesub-clase prezentate în Capitolul II, dintre care doar patru vor face obiectul prezenteicercetari: votul egocentric retrospectiv, votul egocentric prospectiv, votul socitropicprospectiv si votul sociotropic retrospectiv 44 . Bazându-ma pe caracterul demonstratheterogen al votului economic (demonstrat de Markus, Weatherford şi apoi Duch) considercă electoratul din România este divizat între cele patru tipuri de evaluări şi astfel accentulva trebui plasat asupra tuturor acestora. Totodată vor fi incluse în analiza şi cuplulantagonic ,,vot simplu versus vot mediat”, introdus de Lewis-Beck, în sensul în care celepatru tipuri de vot economic menţionate mai sus vor fi prezente în bazele de date fie înformă simplă fie în formă mediată, depinzând de specificul colectării datelor. Astfel vomavea de a face cu tipul de vot mediat când oricare din aceste patru tipuri de evaluări vor ficombinate cu necesitatea responsabilizării guvernului pentru fluctuaţiile economice. Iar încazul opus (adică inexistenţa unei responsabilizări specifice, în cazul în care o persoanavotează pe baza economiei dar nu consideră guvernul, respectiv partidul (sau unul dintrepartidele) aflat la guvernare ca fiind responsabil pentru fluctuaţiile economice) votul va fidenumit vot economic simplu.44 Avand in vedere ca cele partu evaluari au fost prezentate pe larg in capitolul precedent, nu voi mai insistaasupra definirii lor in acest moment.38

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltÎn contextul sistemului constituţional şi instituţional din România (sistem electoralproporţional, sistem multipartit, executiv bicefal, guverne de coaliţie) accentul din punct devedere teoretic va cădea şi asupra responsabilizării guvernului versus responzabilizareapreşedintelui statului pentru starea economiei, în alte cuvinte care dintre aceste două entitaţieste mai probabil sa fie ,,pedepsită” de electorat pentru o anumită fluctuaţie a economiei, încazul votului retrospectiv, de exemplu. Deasemenea vor fi luate în considerare şidiferenţele de percepţie dintre starea reală a economiei si cea percepută, respectiv stareapercepută a economiei nationale şi cea a situaţiei economice personale. Bazele teoretice aleacestor concepte nu vor fi reluate acum, ele fiind prezenate în capitolul precedent.În scopul testării întrebării generale de cercetare cu privire la prezenţa ori absenţavotului economic în România postcomunistă voi propune următoarele ipoteze teoreticeextrase din cadrul conceptual prezentat în capitolul II:IPOTEZA 1: Scăderea (starea precară) a nivelului de venit personal va induce votulpentru opoziţie. (evaluarea retrospectiv egocentrica)IPOTEZA 2: Evaluarea negativă a viitorului nivelului bunăstării gospodăriei proprii vacauza votul pentru opoziţie. (evaluarea prospectiv egocentrică)IPOTEZA 3: Starea precară a economiei naţionale va cauza votul pentru opoziţie.(evaluare sociotropic retrospectivă)IPOTEZA 4: Evaluarea negativă a viitorului economiei naţionale va cauza votul pentruopoziţie. (evaluare sociotropic prospectivă)Ipotezele prezentate sunt cele de bază în literatura de specialitate pentru cercetareavotului economic, şi după tipologia lui Lewis-Beck sunt aşa numitele evaluări simple. Încele ce urmează propunem un set de ipoteze secundare care introduc şi problemaresponsabilizării guvernului (evaluările mediate) 45 :45 Şi în cazul ipotezelor care testează responsabilizărea guvernului, ne referim tot la percepţie. Adică dacăalegatorii percep că modificările venitului ori a situatiei economice sunt datorate politicilor guvernului, chiar dacăîn realitate nu este aşa.39

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltIPOTEZA 1a: Scăderea nivelului venitului din pricina politicilor guvernamentale va ducela votul pentru opoziţie.IPOTEZA 2a: Evaluarea negativă a viitorului bunăstarii familiei, din pricina politicilorguvernamentale propuse va cauza votul pentru opoziţie.IPOTEZA 3a: Starea negativă a economiei, datorată politicilor guvernamentale, va ducela votul pentru opoziţie.IPOTEZA 4a: Evaluarea negativă asupra stării viitoare a economiei, din pricinapoliticilor guvernametale va duce la votul pentru opoziţie 46 .Fiind prezentate ipotezele teoretice ale cercetării, în capitolul următor voi explicitametodologia cercetării dar nu mai înainte de a realiza o succintă prezentare teoretică asupratipurilor de analize, respectiv metodologii utilizate de diverse studii în domeniul votuluieconomic, după care voi trece la evaluarea şi analiza datelor obţinute.46 Cele două tipuri de evaluări, mediate si simple vor fi testate în cazul în care datele ne permit acest lucru, deunde rezultă posibilitatea ca unele ipoteze în acelaşi set de date să fie prezente în mod mediat iar altele în modsimplu.40

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCAPITOLUL VCONSIDERAŢII METODOLOGICECapitolul de faţa are ca scop prezentarea aprofundată a metodei de lucru, a datelorsi a analizei acestora. Dar înainte de a începe doresc sa mai introduc o scurtă discuţieasupra tipurilor de metodologii folosite cel mai frecvent pentru a cerceta problematicavotului economic. Acest demers va facilita alegerea şi utilizarea metodei celei mai adecvatepentru analiza comportamentului electoral al cetăţenilor României din prisma teoriilorvotului economic.V. 1 Nivel de analizăÎnainte de a debuta prezentarea datelor, instumentelor si metodelor este necesară osuccintă introducere, prezentare a metodelor de cercetare utilizate de preponderenţastudiilor dezvoltate asupra domeniului în cauză. Astfel, în urma unei recenzii a acestorstudii se poate observa cu usurinţă că analizele întreprinse se situează pe două niveleseparate: nivelul agregat si nivelul individual.Dacă ar fi să ne uităm la studiile incipiente asupra fenomenului votului economicacestea sunt realizate utilizând studii la nivel agregat, ca mai apoi cu dezvoltarea tehnicilorde sondare a opiniei publice studiile individuale să capete o mai mare preponderenţă.Diferenţa dintre cele două tipuri de studii este dată de caracteristicile şi metodele decolectare a datelor. Astfel studiile la nivel agregat utilizează date agregate, naţionale,obţinute în urma consultării statisticilor oficiale referitoare la indicatorii macro-economicidar şi la rezultatul faptic al alegerilor. Indicatorii utilizaţi cel mai des (în cele mai multestudii) se referă la inflaţie, somaj, nivelul de venit, care mai apoi sunt intoduşi în modele deregresie ca variabile independente pentru a testa efectul acestora pe variabila dependentăcare este reprezentată de rezultatul alegerilor, respectiv votul pentru partidul(-ele) aflate laguvernare (până în momentul alegerilor) ori pentru partidul(-ele) aflate în opoziţie. Iarrezultatele obţinute în urma regresiei vor fi cele care vor arăta dacă este prezent ori nufenomenul votului economic.Cu toate acestea, acest tip de analiză nu este una simplă. Prima chestiune care punesemne de întrebare este problema diferenţierii între forma personală şi forma colectivă a41

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltvotului economic, respectiv votul egocentric şi votul sociotropic. Ca răspuns Lewis-Beck 47menţionează că pentru a putea realiza o astfel de diferenţiere trebuie avută în vedere creareaa două seturi diferite de variablie pentru cele două ipostaze ale votului economic. Astfelvorbind despre nivelul personal (votul egocentric) vor trebui realizate variabileindependente de forma: ,, nivelul de venit”, ,, numarul şomerilor” sau ,,lipsa locurilor demuncă”; însă la nivel general va trebui utilizata ,,rata inflatiei” si ,,rata somajului”.Diferentierea este impusă de următorul criteriu: rata somajului nu este egală cu a spune că opersoană X este şomeră. Asfel faptul că o persoană are sau nu loc muncă se referă strict lasituaţia lui personală, în schimb dacă vorbim de rata şomajului acesta reflectă o stare aeconomiei naţionale.O a doua problemă cu evaluarea agregată este dată, în opinia mea, de dificultateadistingerii evaluării prospective. Cele prezentate mai sus sunt indicatorii specifici pentruevaluarea retrospectivă, în schimb dacă ar fi să încercăm realizarea unei analize prospectiveceea ce va trebui analizat nu este variaţia indicatorilor macroeconomici ci propunerile depolitici publice pe care partidele le fac în timpul campaniilor electorale, dar cu referire laaceeaşi indicatori. Astfel, ca un exemplu am putea analiza nu nivelul real al ratei şomajuluici promisiunile pe care ambele partide le fac în campania electorală cu privire la rata,,aşteptată” a şomajului, iar teoria evaluării prospective afirmă că alegătorul va opta pentruacel partid care îl convinge că politicile propuse de acesta sunt cele mai benefice, potenţialpartidul care promite o rată mai scăzută a şomajului, de exemplu. Dar în realitate situaţiaeste mult mai complexă deoarece alegătorul va ţine cont şi de activitatea din trecut apartidului, şi işi va forma imaginea luând în calcul şi alte elemente.În schimb analizele de nivel individual au pătruns în cercetările asupra votuluieconomic mai recent 48 dar au devenit mult mai utilizate şi apreciate. Acest tip de analizădeţine o putere mai mare de analiză, respectiv o mai mare flexibilitate în analiza votuluieconomic. Deasemenea acestea permit controlarea şi a altor factori care ar putea influenţavotului: afilierea partinică, vârsta, mediul social, etc.Instrumentul specific acestui tip de abordare este sondajul de opinie prinintermediul căruia se pot obţine date mai numeroase, mai exacte şi mai nuanţate asuprafenomenului studiat. Deasemenea prin intermediul sondajelor cercetătorul nu este obligatori restrâns să supună fenomenul analizei doar odată la patru ani, atunci când există date47 Realizează o diferenţiere între cele două abordări, ca să opteze pentru abordarea de tip individual.48 Fiorina putând fi considerat ca cel care debutează introducerea acestora, iar Lewis Beck optează în moddeschis pentru utilizarea datelor de nivel individual în defavoarea celor de nivel agregat.42

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltagregate referitoare la opţiunile electorale ale cetăţenilor deoarece acestea vor putea reieşidin anchetă. Tot prin intermediul datelor obţinute în urma unui sondaj se poate realiza cuclaritate diferenţa dintre diferitele tipuri ori evaluări ale votului economic.Epuizând prezentarea principalelor tendinţe de cercetarea în domeniu în cele deurmează doresc să prezint şi să clarific obiectivele cercetării şi metodele aferente utilizate.V. 2 DateleCercetarea de faţă, după cum am menţionat îşi propune să identifice prezenţa oriabsenţa evaluărilor economice în cadrul general al comportamentului electoral alcetăţenilor din România în perioada post-comunistă.În scopul realizării cercetării voi utiliza abordarea la nivel individual, în sensuldescris mai sus. Astfel voi utiliza bazele de date puse la dispoziţie de Fundaţia pentru oSocietate Deschisă şi colectate în cadrul programului Barometrul Opiniei Publice. BOP esteo sondare a opiniei publice axat pe diferite domenii, dar având şi itemi repetitivi pe totparcursul programului. Fondat în 1994, iar din anul 1995 schema de eşantionare a foststandardizată, astfel fiind posibilă compararea datelor din diferitele sondaje realizate încadrul programului şi din anul 1998 este realizat bianual în perioadele mai-iunie şioctombrie-noiembrie. Culegerea datelor este realizată de o agenţie ori instituţie de sondarea opiniei publice contractată prin licitaţie publică. Volumul eşantionelor este cuprins între1500 şi 2500 de subiecţi, în funcţie de fiecare sondaj în parte. Tipul eşantionului este unulstratificat, probabilistic şi tri-stadial. Criteriile de stratificare chiar dacă au variat, în cea maimare parte acestea sunt: 18 arii culturale grupate pe provincii istorice, mediu rezidenţial(urban - rural), mărimea localităţilor urbane (4 tipuri), gradul de dezvoltare al localităţilorrurale (3 categorii), iar eşantionarea a fost realizată prin selecţie probabilistă a localităţilor,a punctelor de eşantionare şi a persoanelor. Pentru selecţia persoanelor au fost utilizate înprincipal ultimele liste electorale. Pentru a corecta efectul de “îmbătrânire a listelorelectorale” a fost realizat un eşantion aleator separat de tineri. Reprezentativitateaeşantionului este valabilă pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu oeroare tolerată de ± 2,3 % 49 . Iar în mod evident instrumentul de colectare a datelor estesondajul de opinie, respectiv interviul structurat.În lucrarea de faţă vor fi utilizate 16 astfel de sondaje, şi anume: primăvara 1998,49 Datele prezentate în paragraful de faţă au fost preluate din Caietele de prezentare ale rezultatelorBarometrului Opiniei Publice, accesate la adresa www.osf.ro43

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolt1999, 2000, 2001, 2003, 2004, 2005 şi 2006, şi toamna 1998, 1999, 2000, 2001, 2002,2003, 2004, 2005. Cu toate că sunt disponibile bazele de date şi pentru perioada 1995 –1997 acestea sunt unificate într-o singură bază de date şi în acest fel nu sunt utilizabile înacest studiu deoarece în 1996 au existat alegeri generale ceea ce duce la imposibilitatearecodării satisfăcătoare (fără a produce erori în rezultate) a variabilei dependente, dar acestaspect va fi prezentat mai pe larg în cele ce urmează. În acelaşi timp baza de date pentruprimvara anului 2002 nu poate fi utilizată deoarece nu există variabilă dependentă, iar bazade date pentru toamna anului 2006 nu este încă disponibilă.V.3 Operaţionalizarea conceptelor, ipoteze de lucru, variabileV.3.1 OperaţionalizareaPlecând de la ipotezele prezentate în capitolul precedent voi încerca în cele ceurmează să operationalizez conceptele aferente prin intermediul variabilelor prezente înbazele de date utilizate, ca mai apoi să formulez ipotezele de lucru specifice.Astfel în cazul evaluarii egocentrice retrospective conceptul ,,scăderea nivelului devenit personal” ori ,,înrăutătirea bunăstării gospodăriei” va fi operationalizată prinintermediul variabilei ,,starea vieţii subiectului comparativ cu un an înainte”, respectivitemul din chestionar: ,,cum este viaţa comparativ cu cea de acum un an”. Această variabilăapare în mod consistent în toate bazele de date utilizate mai puţin cea din toamna anului2005, unde astfel nu va fi posibilă testarea evaluării retrospective egocentrice.Evaluarea egocentrică prospectivă, respectiv evaluarea în termeni negativi ai stăriigospodăriei în viitor va fi operaţionalizată prin variabila ,,starea veţii subiectului peste unan” respectiv itemul din chestionar: ,,cum credeti că veţi trăi peste un an”. Această variabilăapare în mod consistent în toate bazele de date utilizate.Cele două variabile prezentate mai sus corespund ambele evaluări simple introdusede Lewis-Beck.In cazul evaluărilor sociotropice situaţia este mai complexă deoarece nu există unitem, ori o variabilă care să apară în mod consistent în fiecare chestionar şi chiar mai multexistă baze de date în care nu este introdus nici un item referitor la starea economieinaţionale. Facând astfel operaţionalizarea mai dificilă. În cele ce urmează voi încerca săprezint cât mai sistematic variabilele care vor operaţionaliza conceptele aferente evaluărilor44

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltsociotropice prospective şi retrospective. În acest sens consider că o formă tabeleră este ceamai indicată.Operaţionalizarea conceptului de ,,stare precară a economiei naţionale” (evaluarearetrospectivă), prezentând doar bazele de date în care este prezent un astfel de item:Anul Variabila Itemul din chestionar Tipevaluarea2001 Starea economiei în trecutmai (până în momentulchestionării)2002 Starea economiei în trecutmai (până în momentulchestionării)2002 Starea economiei în trecutoct (până în momentulchestionării)2003 Starea economiei în trecutmai (până în momentulchestionării)2003 Starea economiei în trecutoct (până în momentulchestionării)2004 Starea economiei în trecutoct (până în momentulchestionării)2005 Starea economiei în trecutmai (până în momentulchestionării)2005 Starea economiei în trecutoct (până în momentulStarea situaţiei economice între Simplă1997 şi 2000Gândiţi-vă la situaţia României Mediatede când actualul guvern a venitla putere. Credeţi că situaţiaeconomică a ţării…Credeţi că situaţia economică a Simplăţării…Gândiţi-vă la situaţia României Mediatde când actualul guvern a venitla putere. Credeţi că situaţiaeconomică a ţării…Credeţi că situaţia economică a Simplăţării…Situaţia economică a ţării SimplăComparativ cu 2004 credeţi că Simplăîn prezent economiaRomâniei…Situatia economică a ţării Simplă45

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltchestionării)Operaţionalizarea conceptului de ,,evaluarea negativă a viitorului economieinaţionale” (evaluarea prospectivă), prezentând doar bazele de date în care este prezent unastfel de item:Anul Variabila Itemul Tip de evaluare2001 Starea economiei pe Starea situaţiei economice pe Simplămai viitorurmătorii 4 ani2002 Starea situaţiei Dar în anul ce vine, credeţi că Simplămai economice pe viitor situaţia economică a ţării…2002 Starea situaţiei Dar în anul ce vine, credeţi că Simplăoct economice pe viitor situaţia economică a ţării…2003 Starea situaţiei Dupa părerea dvs. în următorii 3 Simplăoct economice pe viitor ani credeţi că situaţia economică aţării va fi…2004 Starea situaţiei În următorii 4 ani credeţi că Simplăoct economice pe viitor situaţia economică a României…2005 Starea situaţiei În următorii 4 ani credeti că Simplămai economice pe viitor situţia economică a României…Cu toate acestea mai trebuie menţionată prezenţa unor situatţii speciale, adică cazuriîn care chestionarul, respectiv baza de date, cuprinde mai multe variabile ori itemi prin carese pot operaţionaliza conceptele. În aceste cazuri specifice voi utiliza ambele variabile înscop de auto control. Cazurile şi variabilele amintite vor fi prezentate în cele ce urmează înformă tabelară:VariabilaitemulEgocentric retrospectiv2001 mai Starea situaţiei economicepersonale în trecutStarea propriei dvs stiuaţii economicedin 1997 -20002003 oct Starea situaţiei economicepersonale în trecutDar situaţia financiara a gospodarieidvs (în urmatorii 3 ani, n.n.)46

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolt2004 oct Starea situaţiei economicepersonale în trecut2005 mai Starea situaţiei economicepersonale în trecutEgocentric prospectiv2001 mai Starea situaţiei economicepersonale în viitor2003 oct Starea situaţiei economicepersonale în viitor2004 oct Starea situaţiei economicepersonale în viitor2005 mai Starea situaţiei economicepersonale în viitorSociotropicretrospectiv2004 oct Starea economiei naţionaleîn trecutComparativ cu anul 2000 situaţia dvseconomica…Comparativ cu 2004 în prezent situaţiadvs economica…Starea propriei dvs situaţii economiceîn urmatorii 4 ani…Dar situaţia economica a gospodarieidvs în urmatorii 3 ani…In urmatorii 4 ani credeti ca situaţiadvs economica…In urmatorii 4 ani credeti ca situaţiadvs economica…Comparativ cu anul 2000 credeţi casituaţia economica a României…După ce am epuizat operaţionalizarea variabilelor independente voi purcede larealizarea aceleiaşi operaţii asupra variabilelor dependente. In acest caz avem de a face, încondiţiile bicefalităţii executivului în contextul sistemului constituţional specific României,cu un set de două variabile: ,,votul pentru guvern” şi ,,votul pentru preşedinte”, iarmotivaţia alegerii ambelor variabile va fi discutată în subcapitolul următor.Ambele variabile vor fi operaţionalizate prin intermediul clasicilor itemi ,,dacăduminica viitoare fi organizate alegeri pentru Parlamentul României, dvs. cu cine aţi vota”,respectiv ,, dacă duminica viitoare vor fi organizate alegeri pentru Presedintele României,dvs. cu cine aţi vota”. Aceste variabile apar în mod consistent în bazele de date utilizate, cudouă excepţii: 1. In cazul anului 2000 toamna valorile variabilei ,,vot pentru preşedinte” nuconţin persoana care exercita acestă funcţie la acel moment dat (Emil Constantinescu) şiastfel nu se poate realiza recodarea corectă a variabilei. 2. nici una dintre variabile nu areitemii corespunzători în sondaj în anul 2004 mai.47

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltV.3.2 Ipotezele de lucruDupă operaţionalizarea conceptelor vor putea fi formulate următoarele ipoteze delucru. Trebuie menţionat că evaluarea mediată este prezentă doar în două ipostaze în cazulevaluării egocentrice retrospective.Ipoteza de Lucru 1 A Inrăutăţirea stării vieţii subiectului în prezent comparativ cu un anîn urmă (stării economice personale 50 ) va induce votul pentru opoziţia parlamentară.(evaluarea retrospectiv egocentrică)IpL1B Inrăutăţirea stării vieţii subiectului în prezent comparativ cu un an în urmă vainduce votul pentru opoziţia prezidentială.IpL2A Inrăutăţirea percepută a stării de viată a subiectului în decursul unui an în avans(stării economice personale) va cauza votul pentru opoziţia parlamentară. (evaluareaprospectiv egocentrică)IpL2B Inrăutăţirea percepută a stării de viaţă a subiectului în decursul unui an în avansva cauza votul pentru opoziţia prezidenţială.IpL3A Inrăutăţirea percepută a stării economiei nationale va cauza votul pentru opoziţaparlamentară (evaluare sociotropic retrospectivă).IpL3B Inrăutăţirea percepută a stării economiei naţionale va cauza votul pentru opoziţaprezidenţialăIpL4A Inrăutăţirea percepută a stării economiei pe viitor va cauza votul pentru opoziţiaparlamentară. (evaluare sociotropic prospectivă)IpL4B Inrăutăţirea percepută a stării economiei pe viitor va cauza votul pentru opoziţiaprezidenţială.)Având în vedere numărul foarte redus de evaluări mediate, şi în cazul existenţeiacestora observând lipsa evaluărilor simple consider ca în acest moment se poate abandonatestarea diferenţei între cele două evaluări deoarece nu există nu număr suficient de cazurişi nici termen de comparaţie, astfel nu vor fi formulate ipoteze de lucru aferente acestora.50 Cel de al doilea tip de variabilă independentă o voi denumi în continuare variabilă independentă concurentă48

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltV.3.3. VariabileleDupă ce am operaţionalizat conceptele în variabile se impune o scurtă discuţieasupra anumitor aspecte tehnice. Este bine cunoscut faptul că atunci când un cercetătorinterprinde o cercetare încearcă să explice un fenomen în funcţie de unul sau mai multe altefenomene pe baza unei teorii care presupune o relaţie între acestea. În practică acestdeziderat este realizat sub forma testării realităţilor dintre variabile (care operaţionalizeazăconceptele teoretice), în condiţiile în care fenomenul studiat este transpus sub fomavariabilei dependente iar fenomenul (-ele) care, pe baza teoriei, au un potenţial impactasupra variabilei dependente sub forma variabilei (-lelor) independente, în fond cercetătorulva încerca testarea existenţei unei relaţii între acestea, adică va încerca să explice variaţiilevariabilei dependente în funcţie de variaţiile variabile(-lor) independente, care pot cauza oricondiţiona variaţia valorilor variabilei dependente. Ceea ce se aplică, în mod evident, şi înacest caz, având ca variabilă dependentă ,,votul pentru guvern”, iar ca variabilăindependentă ,,starea economiei naţionale” urmăresc să explic variaţia variabileidependente (votul pentru opoziţie) în funcţie de variaţiile variabilei independente (stareaprecară a economiei naţionale). De aceea o descriere amănunţită a variabilelor este absolutnecesară pentru a putea mai apoi interpreta rezultatele obţinute în urma analizei.Astfel după cum am menţionat în cazul cercetării de faţă nu există doar o singurăvariabila dependentă ci un set de astfel de variabile: ,,votul pentru guvern” şi ,,votul pentrupreşedinte”. Chiar dacă în sistemul constituţional românesc prerogativele preşedintelui nuinclud puteri de reglementare în domeniul economic şi nici puteri de iniţiativă de politicipublice în acest domeniu, consider eu că există cel puţin două motive întemeiate pentru aintroduce această variabilă. În primul rând chiar dacă preşedintele nu are prerogativedirecte în această privinţă, acesta prin intermediul relaţiilor informale cu membriiguvernului (care ar putea fi format din membrii partidului al căriu preşedinte a fost înaintede a prelua demnitatea de Preşedinte al României), ori prin un anume tip de subordonare aminiştrilor faţă de preşedinte în CSAT (Boc, 2003) ori prin simple declaraţii publiceasociate cu legitimitatea crescută a acestuia este posibil ca în oarece masură să influenţezepoliticile guvernametale privitioare la economie. În al doilea rând electoratul de masă, dupăcum arată o sumedenie de studii nu are un nivel ridicat de informare cu privire laprerogativele şi puterile exacte ale preşedintelui şi legând acest fapt de moştenirea comunist- paternalistă şi de modul de desfăşurare al campaniilor electorale unde candidaţii la49

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltpreşedenţie exprimă programul de guvernământ al partidului şi pe baza presupoziţiilorteoretice ale ,,efectului de trenă” (Carey, Shugart), publicul poate considera preşedintele,alături de guvern ca fiind responsabil pentru economie, indiferent dacă în realitateaconstituţională românescă este sau nu aşa.Referindu-mă la cealaltă variabilă dependentă ,,vot pentru guvern” introducereaacesteia este în mod evident una imperativă deoarece guvernul este responsabil de politicaeconomică şi acesta are capacitatea reală de a realiza modficări ăn acestă privinţă. Dar şiaici situaţia este complicată. După cum am arătat în Capitolul II, în sistemele pluripartite încondiţiile în care există guverne de coaliţie apare automat şi problema responsabilizăriiunui partid în defavoarea altuia. Nu voi intra aici în mai multe detalii, problema de faţăurmând să fie discutată într-un subcapitol ulterior.În ceea ce priveşte variabilele independente acestea sunt într-un număr mai ridicatdatorită faptului că utilizez câte o variabilă independentă specifică (după cum am arătat)pentru a testa fiecare tip de evaluare în parte. Astfel se obţin un număr de patru variabileindependete: ,,starea vieţii subiectului comparativ cu un an înainte”, ,,starea vieţiisubiectului peste un an”, ,,starea econiomiei naţionale în trecut” şi ,,starea economieinaţionale în viitor”. Aceste variabile, respectivi itemii aferenţi din chestioare, sunt celeclasice utilizate în testarea ori evidenţierea votului economic şi astfel nu voi insista încontinuare asupra acestui aspect. În schimb doresc să pun în discuţie problema variabilelorindependente ,,concurente”, după cum le-am numit în subcapitolul precedent. Acestea sunto serie de variabile aferente evaluarilor egocentric retrospectiv, egocentric prospectiv şisociotropic retrospectiv prezente doar într-un număr limitat de baze de date şi care au fostintroduse din considerente de auto-control. Astfel în cazul evaluării egocentriceretrospective avem variabila independentă ,,stabilă” ,, starea vieţii subiectului comparativcu un an înainte” dar, de exemplu, în baza de date din mai 2001 mai apare itemul ,,stareaeconomică personală între 1997 şi 2000” care după cum se poate observa are potenţialul dea testa acelaşi lucru ca şi variabila ,,stabilă” iar în mod teoretic în urma analizei cele douăvariabile ar trebui să împărtăşescă aceleaşi valori ori dacă nu, valori apropiate, cazulcontrar indicând existenţa unei erori fie de măsurare sau de analiză, fie de colectaredeoarece dacă un subiect, in mod ipotetic, menţionează că viaţa lui este mai bună comprativcu un an înainte este puţin probabil ca la întrebarea ,,starea economică personală între anii1997 şi 2000” să răspundă exact opusul. Este evident faptul că situaţia economică poateevolua foarte sinuos pe o perioadă de timp dar luând în calcul o distribuţie normală(gaussiana) la nivelul populaţiei şansele sunt reduse ca răspunsurile la cele două întrebări să50

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltfie antagonic dfierite (de ex. ,,foarte bine” la prima întrebare şi ,,foarte proastă” la a doua)la un număr mare de cazuri. Cele menţionate în acest caz particular se aplică şi în cazulcelorlalte variabile ,,concurente”.În acest context mai trebuie menţionat că studiul de faţă, chiar dacă recunoaşteimportanţa variabilelor de control, nu va include astfel de variabile în analiză. Chiar dacădiverse studii au evidenţiat potenţiala importanţă a unor variabile ca ,,educaţie”, ,,zona dereşedinţă (dihotomia urban-rural)”, ,,clasa socială” şi altele, scopul prezentei cercetări esteaceala de a realiza o cercetare de bază asupra existenţei fenomenului votului economic înRomânia, iar după stabilirea răspunsului la această întrebare se va putea trece la realizareade diferenţieri pe baza unor criterii suplimentare.V.3.3.1 Codare şi valoriUn alt aspect important care va trebui abordat este codarea, respectiv recodareavariabilelor. Înainte de a începe trebuie să menţionez ă aceste operaţiuni au fost realizateprin intermediul platformei SPSS pentru Windows, versiunea 10.În ceea ce priveşte variabilele independente codarea inţială a fost realizată subforma introducerii ca valori a tuturor candidaţilor, respectiv a partidelor. Recodarearealizată a fost facută în sensul creării a unei dihotomii: preţedintele în funcţie versuspotenţiali contra-candidaţi şi partide de guvernământ versus partide de opoziţie, luând înconsiderare perioada în care a fost realizat sondajul. Pentru demersul de faţă nu prezintăinteres partidul efectiv care este la guvernare ci în sine atributul de a fi la guvernare. Înacest demers au fost întâmpinate unele dificultăţii. Astfel în cazul variabilei ,,vot pentrupreşedinte” din baza de date aferentă anului 2001 octombrie în cadrul valorilor iniţiale alevariabilei nu se regăseşte valoarea ,,Emil Constantinescu”, ceea ce nu mi-a permisrecodarea în dihotomia mai sus menţionată pentru că valoarea ,,vot pentru preşedintele înmandat” nu putea avea nici un caz. Deasemena în cazul bazei de date din mai 2004 nuexistă nici unul dintre itemii corespunzători variabilelor dependente. Iar în cazul itemuluicorespunzător variabilei dependente ,,vot pentru guvern” din baza de date 2004 octombrierecodarea suferă o distorsiune: după codarea iniţială PSD şi PUR sunt reprezinta o singuravaloare a variabile, în condiţiile în care PSD era la putere iar PUR în opoziţie cele douăpartide ar fi trebuit plasate în valori diferite, dar am purces la plasarea lor în valoarea noucreată ,,partid de guvernare” considerând că distorsiunea ar fi minimă în condiţiile în carecota electorală a PUR este una redusă. În restul cazurilor recodarea nu a prezentat51

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltdificultăţi deosebite. Totuşi mai trebuie menţionat că în cazul valorilor ,,NS/NR”, ,,nuvotez” acestea au fost declarate ,,sistem-lipsă (system-missing)” şi nu au fost incluse înanalizele ulterioare fiind utilizate doar cazurile valide aferente uneia dintre cele două valori.La final au fost create variabile dependente dihotomice nominale având valoarea 0 pentruvot pentru un partid aflat la guvernare (respectiv pentru preşedintele în funcţie) şi valoarea1 pentru vot pentru un partid de opoziţie (ori pentru o personalitate care nu ocupă funcţia dePreşedinte al României).În cazul variabilelor independente atât ,,stabile” cât şi ,,concurente” recodarea nu aluat o amploare atât de mare, fiind suficientă eliminarea cazurilor de non-răspunsuri prindeclararea acestora ,,sistem-lipsă”. În aceste condiŢii variabilele vor fi de natură ordinalăavând fie trei fie cinci valori, depinzând de modul de construire al chestionarului. Acestevalori (codate cu 1, 2, 3 respectiv 1, 2, 3, 4, 5) sunt: ,,îmbunătăţirea situaţiei economice”, ,,situaţia a rămas la fel” şi ,, situaţia s-a inrăutăţit” 51 , respectiv ,, foarte bine (bună)”, ,,bine(bună)”, ,,la fel”, ,,prost(ă)” şi ,,foarte prost(ă)”.După ce am clarificat şi prezentat considerentele tehnice asupra variabilelor dorescsă mă refer în continuare la tehnicile şi instumentele de analiză utilizate, ca mai apoi săprezint rezultatele analizei.V.4. Analiza datelorV.4.1. Instrumente şi tehnici de analizăPornind de la ideea ca cele două variabile sunt de natură calitativă (una fiindmăsurat pe scala nominală iar cea de a doua pe scala ordinală) analiza acestora nu va puteafi realizată utilizând metoda regresiei ori corelaţiei ori testarea covariantei deoarce în cazulvarabilelor calitative nu pot fi calculate mediile. Astfel ne rămân la îndemană doarmetodele de analiză dedicate variabilelor calitative 52 . În acest sens voi utiliza tabele deasociere ori contingenţă pe baza cărora mai apoi voi calcula coeficientul de asocieregamma. În acelaşi timp asocierea va fi testată şi prin metoda raportului de sşnse (odds ratio)ca o persoană să voteze pentru opoziţie dacă starea economiei (naţionale sau personale,51 Acestea apar doar în cazul variabilelor aferente evaluării sociotropice şi doar în bazele de date din 2002mai, 2002 octombrie, 2003 mai, 2003 octombrie, 2005 mai şi 2005 octombrie. În restul cazurilor fiindutilizate cele 5 valori.52 Trebuie menţionat faptul că sub aspectul validităţii metodelor utilizate acest studio are un nivel de validitatemai scâzut decât studiul pilot prezentat în Capitolul II, în schimb nivelul fidelităţii este mai ridicat.52

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltdupă caz, este în descreştere) şi ăn plus voi calcula şi probabilitaţile condiţionate ca opersoană să voteze pentru opoziţie condiţionat de starea economiei (personale saunaţionale). În cele ce urmează doresc să pun în discuţie fiecare dintre instumentele analiticeenumerate mai sus, dar fără să intru prea detailat în amănunte tehnice.V.4.1.1. Coeficientul Gamma (γ)Gamma este coeficientul specific care măsoara asocierea în cazul variabilelorordinale, dar putând fi aplicat şi în cazul când cel puţin o variabilă este ordinală (Marian,2005). Acesta ia valori între -1 şi 1 unde 0 indică independenţa variabilelor iar -1 respectiv1 asocierea perfectă negativă respectiv pozitivă . Există o asociere pozitivă între variabile înmomentul în care variabilele variează direct proporţional, adică dacă rangul uneia creşte, vaexista o creştere şi ţn rangul celeilalte, dar când există o asociere negativă rangul uneia vacreşte în timp ce al celeilate va scădea. Astfel formula de calcul fiind (Manheim, Rich,1995, 314-6):γ =ffaa−+ffiiunde: f a- este frecvenţa observaţiilor concordante în rangurile celor două variabile;f i- este frecvenţa observaţiilor discordante în rangurile celor două variabile.Nu doresc să intru în detalii suplimentare referitoare la metoda matematică de calcula coeficientului deoarece acesta va fi calculat în mod automat de programul SPSS.V.4.1.2. Raportul de şanse (odds ratio)Raportul de şanse poate fi considerat şi acesta o măsura a asocierii între variabilecalitative, cu toate că este o măsura mai slabă decât coeficientul gamma deoarece acesta iavalori între 0 şi infinit, valoarea 1 indicând lipsa unei asocieri, respectiv independenţa.Faptul că nu exista o valoare-capăt prezintă problema de a fi o inexactitate cu privire latăria asocierii, în sensul în care nu vom putea spune în nici un caz care este asociereaperfectă. Astfel cu cât valorea este mai mare cu atât asocierea este mai puternică, iar încondiţiile valorii supra unitare avem o covariaţie directă. În cazul în care valoarea este sub53

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltunitară se indică o covariaţie inversă (Knoke, Burke, 1980, 11).Raportul de şanse se calculează în cazul tabelelor de contingenţă 2 x 2 adicăconţinând câte două variabile cu câte două valori fiecare. Acesta se va obţine prin divizareacelor două frecvenţe absolute condiţionate (exprimate în funcţie de valorile variabileiindependente) ale unei valori (în funcţie de care dorim să explicăm fenomenul) a variabileidependente la frecvenţele absolute condiţionate aferente celeilalte valori ale varibileidependente (exprimate şi acestea în funcţie de valorile variabilei independente). Iar apoicele două produse obţinute vor fi împărţite unul la celalat în funţtie de valoarea variabileiindependente cu care dorim să punem în legatură valoarea aminitită a variabileidependente. Astfel avem formula:Unde:f x0⎛ f⎜RS (XY) = ⎝fxoyo⎞⎟⎠⎛ f⎜⎝fx1y1⎞⎟⎠- reprezintă frecvenţa aferentă distribuţiei condiţionate a valorii variabileidependente pe care dorim să o explicăm, cu valoarea variabilei independente în funcţie decare dorim să explicăm variabila dependentă;fy 0- reprezintă frecvenţa aferentă distribuţiei condiţionate a celei de a douavalori a variabilei dependente, cu valoarea variabilei independente în funcţie de care dorimsă explicăm variabila dependentă;- reprezintă frecvenţa aferentă distribuiţiei condiţionate a valoriivariabilei dependente pe care dorim să o explicăm, cu cea de-a doua valoare a variabileiindependente;f x1fy 1- reprezintă frecvenţa aferentă distribuţiei condiţionate a celei de-a douavalori a variabilei independente cu valorea celei de-a doua valori a variabilei independente;Interpretarea raportului de şanse fiind următoarea: cantitatea rezultată arată de câteori sunt şansele mai mari ca o caracteristică exprimată de(în opoziţie cu caracteristicaexprimată de ) să fie prezentă în condiţiile în care e prezentă caracteristica y (înopoziţia cu caracteristica ).x10y 1Trebuie menţionat că în literatura de specialitate formula aferentă calcululuiraportului de şanse nu este prezentată sub această formă, ci prin prezentarea frecvenţelor înx 054

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltfuncţie de locul pe care acestea le ocupă în căsuţele unui tabel 2 x 2 (Rudas, 1998, 2-8):RS =⎛⎜⎝ff1121⎞⎟⎠⎛⎜⎝ff1222⎞⎟⎠Cu toate acestea am decis să reelaborez acestă formulă, pentru a o creea maigenerală pentru că, după cum este şi cazul acestei cercetări, poziţia diverselor variabile,respectiv frecvenţe condiţionate în tabel poate fi diferită de la un caz la altul 53 .Dar cele prezentate până în acest moment se referă la tabele de contingenţa deforma 2 x 2, dar este evident că în cazul cercetării de faţă este unul diferit fiind vorba detabele de forma J x I, adică fie de forma 2 x 3, fie de forma 2 x 5. În acest caz după cumarată Rudas (1998, 20-3) se poate proceda în mare parte în acelaşi mod calculând raporturide şanse locale pentru valorile interesante din punctul de vedere al cercetării al celor douăvariabile. În plus mai menţionează Rudas nu este necesară proximitatea spaţiala în tabel avalorilor studiate.V.4.1.3. Probabilitatea condiţionată (conditional probability)Probabilitatea condiţionată nu este în fond o măsura a asocierii dintre douăvariabile, aceasta ne arată doar probabilitatea ca un evenimnet să se întâmple condiţionat deun alt eveniment. Astfel avem formula (Wonnacott, Wonnacott, 1990, 85-9):Pr(A|B) =Pr( AsiB)PrBUnde: Pr(A|B) – reprezintă ,,probabilitatea lui A în condiţiile lui B”Pr(AsiB )- reprezintă probabilitatea conjunctă a lui A şi B în sensulconsiderării doar elementelor comune celor două (aceasta în cercetarea de faţă esteexprimată sub forma distribuţiei condiţionate a valorilor a celor două variabile, adică o53 Spre exemplu însăşi poziţionarea variabilelor dependentă şi independentă pe axa x respectiv y poateproduce distiorsiuni, în plus există cazuri în care ordonarea valorilor variabilei independente să fie diferintă(în sensul în care aceasta poate fie să scadă de la ,,foarte prost” la ;; foarte bine” sau invers să urce) ceea cedacă am fi folosit formula prezentată în lucrările de specialitate ar fi produs un rezultat eronat.55

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltcăsuţa din interiorul tabelului de contingenţa)Pr( B)- reprezintă probabilitatea de a se întâmpla evenimentul B (şi în cazulde faţă este exprimat sub forma distibuţiei marginale a variabilei în cauză)Mai trebuie menţionat că probabilitaţile condiţionate se calculează utilizândfrecvenţe relative şi nu absolute iar produsul va fi întotdeauna subunitar care se poateexprima şi sub forma procentuală.Aplicând cele trei tehnici la datele colectate voi putea în cele ce urmează prezentarezultatele obţinute.V.4.2. Rezultatele analizeiÎnainte de a prezenta rezultatele obţinute trebuie să menţionez că tabele de asociererespectiv contingenţa şi unele teste statistice au fost realizate şi prelucrate în programulSPSS şi vor fi introduse în Anexa 4. În cele ce urmează doresc să prezint doar rezultatelenumerice, respectiv valorile coeficienţilor prezentaţi în subcapitolul anterior, dar şi unelemenţinui cu privire la situaţii ori contexte de analiză specifce.Coeficientul GammaDupă cum am menţionat γ a fost calculat în mod automat de programul SPSS,urmând ca tabelul de mai jos doar să reitereze valorile obţinute. Trebuie menţionat că existădouă cazuri în care semnul coeficientului este negativ în cazul variabilei ,,stabile” (1999oct, 2006 mai) şi un caz în ceea ce priveşte variabilele ,,concurente” (2001 mai). În aceastăipostază nu este vorba despre o relaţie inversă în sine între variabile, ci este o distorsiune,care în fond poate fi considerată o relaţie pozitivă, distorsiunea aparând din pricinaordonării inverse a valorilor variabilei independente: de la foarte scăzut la foarte bine spredeosebire de: de la foarte bine la foarte scăzut cum este în restul cazurilor, deci în fondrelaţia are aceeaşi direcţie ca şi în restul cazurilor.Referitor la prezentarea valorilor în cazul utilizării şi a variabilelor independente,,concurente” acestea au fost trascrise în tabel în aceeaşi căsuţă cu variabila independentă,,stabilă”, fiind despărţite de o bară oblică: ,,valoarea coeficientului pentru variabilaindependentă stabilă / valoarea coeficinetului pentru o variabilă independentăconcurentă“.56

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltTabelul V.1. – Valorile Coeficienţilor GammaErg 54 Erp Epg Epp Srg Srp Spg Spp1998 IUN 0,39 0,39 0,4 0,33 - - - -1998 OCT 0,24 0,30 0,31 0,4 - - - -1999 MAI 0,3 0,28 0,33 0,36 - - - -1999 OCT - 0,29 - 0,39 - 0,31 - 0,29 - - - -2000 MAI 0,32 0,39 0,15 0,252000 OCT 0,35 - 0,14 - - - - -2001 MAI 0,19/ - 0,09 / - 0,18/ - 0,18 0,14 / - 0,18 - 0,16 - 0,19 - 0,32 - 0,330,08 0,072001 OCT 0,21 0,08 0,3 0,07 - - - -2002 MAI 0,16 0,04 0,27 0,11 0,36 0,14 0,38 0,212002 OCT 0,08 0,06 0,25 0,07 0,41 0,16 0,44 0,152003 MAI 0,08 0,1 0,16 0,09 0,3 0,24 - -2003 OCT 0,12 -0,01 0,21/0,18 - 0,03/0,03 0,3 - 0,01 0,36 0,192004 OCT 0,09 / 0,11 / 0 0,12 / 0,15 0,02 / - 0,33 0,45 / - 0,16 / - 0,31 - 0,20,090,28 0,142005 MAI 0,29 / 0,28 / 0,24 / 0,33 0,33 / 0,43 0,36 0,39 0,35 0,460,2 0,272005 NOV - - 0,30 0,23 0,41 0,35 - -2006 MAI - 0,23 - 0,27 - 0,23 - 0,25 - - - -Raportul de şanse (local)Raportul de şanse a fost calculat manual aplicând formula prezentată în subcapitolulanterior şi apatată datelor prezente în tabele de contingenţă prezente în Anexa 4. Pentru acalcula raportul şanse local am unificat valorile rândurilor 1 şi 2 respectiv 4 şi 5 (în cazultabelelor în care variabila independentă avea 5 valori) pentru a putea avea doar douăvalori 55 , iar raportul de şanse local a fost calculat între acestea, eliminind din analizăvaloarea mediană ,,la fel”:54 Explicitarea abrevierilor: Erg – evaluarea egocentrică retrospectiva relativă la guvern; Erp - evaluareaegocentrică retrospectiva relativă la preşedinte; Epg – evaluarea egocentrică prospectiva relativă la guvern;Epp – evaluarea egocentrică prospectiva relativă la preşedinte; Srg – evaluarea sociotropică retrospectivarelativă la guvern; Srp - evaluarea sociotropică retrospectiva relativă la preşedinte; Spg - evaluareasociotropică prospectiva relativă la guvern; Spp - evaluarea sociotropică prospectiva relativă la preşedinte.55 Astfel am unificat frecvenţele pentru valorile ,, prost” şi ,,foarte prost” respectiv ,,bine” şi ,,foarte bine”.57

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltRS =fpop+ fmpopfbop+fmbopfpguv+fmpguvfbguv+fmbguv56Astfel cifrele de mai jos indică cu cât sunt şansele mai mari ca cineva să votezepentru opoziţie (în defavoarea partdului ori persoanei aflate la putere) în condiţiile în care,,o duce mai prost” sau consideră că ,,o va duce mai prost în viitor” ori ,,starea economieieste mai precară” sau consideră ,,că aceasta va fi mai precară”.Tabelul V.2. – Raportul de şanse localErg Erp Epg Epp Srg Srp Spg Spp1998 IUN 3,53 3,32 3,88 2,91 - - - -1998 OCT 2,17 2,22 2,77 2,88 - - - -1999 MAI 1,92 1,69 3 3,51 - - - -1999 OCT 4,05 4,12 3,02 3,11 - - - -2000 MAI 2,16 2,99 1,56 2,14 - - - -2000 OCT 2,78 - 1,55 - - - - -2001 MAI 1,9/ 1,25 1,35 / 1,77 / 1,54 / 1,83 1,66 1,93 2,87 2,91,25 1,882001 OCT 1,92 1,47 2,83 1,56 - - - -2002 MAI 0,02 1,43 2,51 1,45 3,51 1,56 3,84 2,042002 OCT 1,34 1,3 2,45 1,32 3,87 1,74 4,41 1,72003 MAI 1,29 1,34 1,62 1,32 2,84 2,12 - -2003 OCT 1,48 0,89 2,07/ 0,89 / 1,09 4,18 1,21 3,01 1,671,752004 OCT 1,37 / 1,55 / 1,52 0,88/0,29 5,08/2,65 0,6/ 0,66 2,44 0,41,36 1,05 /1,782005 MAI 3 / 2,1 2,73 / 2,41 / 3,30 / 3,78 3,61 4,06 2,74 4,092,72 2,852005 NOV - - 3,41 2,88 6,86 4,09 - -2006 MAI 0,44 0,39 2,15 2,31 - - - -Probabilităţi condiţionateTabelul cuprinzând probabilităţile condiţionate este prezentat în Anexa 6 deoarecedimensiunile acestuia nu au permis introducerea în corpul prezentei lucrări. Valorile56 Formula de faţă se interpretează într-un mod similar celei prezentate mai devreme. Acronimele de genul,, ” semnifică luarea în calcul a căsuţei din tabel aferentă distribuţiei commune a valorilor ,,mai prost”mp opsi ;;vot pentru opoziţie”. Celelalte acronime se interpretează în acelaşi mod.58

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltprezente în tabel au fost calculate manual în conformitate cu formula prezentată anteriorpentru fiecare valoare a variabilei independente, adaptată pentru cazurile de faţă:Pr(op|mp 57 )=Pr( OPsiMP)PrMPAstfel vom avea trei respectiv cinci probabilităţi condiţionate astfel: probabilitatea ca opersoană sa voteze pt opoziţie în condiţiile în care ,,o duce”: 1. mult mai bine / 2. mai bine /3. la fel / 4. mai prost / 5. mult mai prost.57 ,,mp” (sau MP) semnifică valoarea ,,mai prost”. Aceasta va fi înlocuită cu p (,,prost”), b (,,bine”), mb (,,maibine”) depinzând de probabilitatea condiţionată pe care o calculez.59

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCAPITOLUL VI.INTERPRETATEA DATELOR. DISCUŢIECapitolele de până acum au avut ca scop, pe rând introducerea în domeniulcercetării, stabilirea cadrului de cercetare specific României şi explicitarea metodelor decolectare, şi analiză a datelor. În momentul de faţă nu ămi mai rămâne decât să încercrealizarea unei combinaţii a teoriei prezentate cu datele obţinute, adică testarea ipotezelorde lucru.VI. 1. Interpretarea datelorEvaluarea egocentricăDacă ar fi să privim coeficientul gamma putem observa că până în anul 2000 înceea ce priveşte evaluarea egocentrică per total (fie retrospectiv, fie prospectiv, fie pentruguvern, fie pentru preşedinte) nivelul coeficientului are variaţii foarte scăzute menţinânduseundeva în jurul valorii de 0.3 ceea ce indică o asociere pozitivă de intensitate medie, darcu o scădere în intensitate în cazul evaluării egocentrice prospective pentru guvern în anul2000. După anul 2000 asistăm la o scădere oarecum dramatiăa a valorilor care mai apoi seredersează, dar neajungând la nivelul inţial, în 2005 şi 2006. Referitor la diversele tipuri deevaluări putem spune că în această perioadă evaluarea retrospectivă pentru preşedinte estesesizabil mai redusă decât în cazul votului retrospectiv pentru guvern. Per total evaluărileprospective au niveluri mai ridicate în cazul votului pt ambele entităţi, fiind totuşi mairidicate în ceea ce priveşte votul pentru guvern. Astfel dacă ar fi să realizăm o ordonare aşputea spune că cel mai pregnantă este evaluarea prospectivă pentru guvern urmată deevaluarea prospectivă pentru preşedinte, evaluarea retrospectivă pentru guvern şi apoievaluarea retrospectivă pentru preţedinte. Dacă ar fi să privim variabilele independenteconcurente este evident faptul că variaţiile acestora relative la valorile variabilelor ,,stabile”aferente sunt reduse.În cazul raportului de şanse, în mare, se pot observa aceleaşi tendinţe ca şi în cazulcoeficientului gamma, doar că intensitatea asocierii este mai redusă.Dacă ar fi să ne uităm la cea de a treia masură, respectiv probabilităţile condiţionateam putea vedea o similitudine cu ceilalţi doi indicatori, în sensul în care se poate observa căasocierea este oarecum redusă deoarece şi aceste probabilităţi variează relativ puţin, adică60

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltdiferenţa dintre probabilitatea ca o persoană să voteze pentru opoziţie în condiţiile în care oduce mai bine şi probabilitatea ca o persoană să voteze pentru opoziţie în condiţiile în careo duce mai prost, este redusă.Evaluarea sociotropicăDacă este să examinăm valorile coeficientului gamma, în mod similarsubcapitolului precedent, pentru evaluarea sociotropică vom putea ajunge la aceeaşiconcluzie ca şi în cazul evaluării egocentrice, adică, din nou, evalurea prospectivă pentruguvern este cea care este cea mai intensă, urmată de evaluarea prospectivă pentrupreşedinte, evaluarea retrospectivă pentru guvern şi evaluarea retrospectivă pentrupreşedinte, ultimele două având oarecum aceeaşi intensitate. Şi în acest caz asistăm îngeneral la o scădere a intesităţii asocierii şi apoi la o mai slabă augmentare a acesteia.În cazul raportului de şanse situaţia este diferită. În cazul evaluărilor relative laguvern asistăm la o augmentare a intensităţii asocierii, totuşi cea mai puternică fiindasocierea în cazul evaluării prospective.În final dacă ar fi să privim la probabilităţile condiţionate acestea susţin celeafirmate pană acum.În cele ce urmează dacă am trasa o linie între evaluările egocentrice şi celesociotropice pe baza coeficienţilor menţionaţi, şi a ceea ce am prezentat până în acestmoment se poate afirma că asocierea este sesizabil cea mai intensă în cazul evaluăriisocitropice prospective pentru guvern, fiind urmată de evaluarea sociotropică retrospectivăpentru guvern şi doar apoi de evaluarea egocentrică prospectivă pentru guvern, iar cazurileîn care asocierea are intensitatea cea mai scazută sunt evaluăriile egocentrică retrospectivă(indiferent pentru ce entitate) şi evaluarea egocentrică propspectivă pentru preşedinte.Restul evaluărilor (socitropic retrospectiv) cu toate că sunt mai puternice ca contrapărţilelor egocentrice, consider eu că se află totuşi la un nivel redus al asocierii.VI. 2. Consideraţii finaleDin rezultatele analizei realizate şi prezentate în capitolele precedente reiese căvotul economic în genere are o intensitate relativ scazută în ceea ce priveşte electoratul dinRomânia. După cum am menţionat evaluările sociotropice şi cele prospective sunt cele care61

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltau puterea de a caracteriza mai exact comportamentul alegătorului român. Există totuşiunele probleme interesante, şi în cele ce urmează doresc să ma refer tocmai la acestea.În primul rând este interesantă scăderea în intensitate a asocierii în cazul evaluăriloregocentrice, ceea ce poate fi totuşi explicată de creşterea nivelului real de venit. După cumam arătat în capitolul II şi după cum am demonstrat în studiul pilot trebuie facută diferenţadintre nivelul real de venit şi percepţia subiectului asupra acestuia. În mod evident acesteapot fi discordante sau concordante. În ceea ce priveşte nivelul câştigurilor salariale nete 58coroborat cu nivelul inflaţiei se poate afirma că veniturile au crescut în mod real, în specialîncepand cu anul 2000 (Anexa 5). Mai mult scăderea intensităţii evaluărilor economicepoate fi şi o simplă distorsiune statistică având în vedere că în anii în care apare ointensitate ridicată a evaluărilor egocentrice nu există itemi care să testeze evaluărilesociotropice. În altă ordine de idei dacă este să privim literatura de specialitate se poateobserva că evaluările egocentrice sunt oarecum mai rare, din potenţialul motiv că alegatorulcrede în faptul că o îmbunătăţire a situaţiei econimice naţionale va duce şi la o îmbunătăţirea situaţiei personale economice.O explicaţie generală pentru nivelul relativ scăzut al evaluărilor economice poate fifurnizat de Duch (după cum am menţionat în Capitolul II) care pune în legatură directăapariţia votului economic cu dezvoltarea unor ,,instincte” democratice în rândulalegătorilor. Având în vedere caracterul incipient al democraţiei din România teoriaformulată de Duch (2001) este aplicabilă. Acesta presupune că apariţia votului economiceste oarecum condiţionată de nivelele încrederii şi al cunoaşterii funcţionării instituţiilordemocratice, pe baza a două criterii: cunoaşterea modului în care funcţionează instituţiiledemocratice şi nivelul de încredere al cetaţenilor în aceste instituţii.Deasemenea diversele variaţii ale nivelului votului economic, după cum am arătatîn Capitolul II pot fi puse pe seama unei multitudini de factori care îl pot influenţa. Votuleconomc nu trebuie văzut ca un element sau un tip de comportament care se desfaşoarăîntr-un ,,glob de sticlă”. Elementele şi acţiunile care caracterizează realitatea socială şipolitică într-un stat sunt interdependente, astfel în nici un caz nu vom putea vorbi de votpur economic, ori acordarea votului doar pe baza analizei economiei, acesta poate ficriteriul preponderet, dar nu criteriul singular. Astfel elemente precum clasa sociala,educaţia, mediul de provenienţă, afilierea politică, campanile electorale, influenţele venite58 Datele sunt preluate de la Serviciul Naţional de Statistică, www.insse.ro62

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltdin mass media, personalitatea candidaţilor şi în fond şi personalitatea alegătorilor potinfluenţa formarea şi punerea în practică a evaluărilor economice.Ceea ce această cercetare dorea să pună în lumină este absenţa ori prezenţa unui gende evaluare economică în formularea justificării acordării votului unui alegator oarecare.Rezultatele la care am ajuns ne spun că este posibilă, chiar probabilă prezenţa unei astfel deevaluări, dar ceea ce ne mai arată rezultatele este că o astfel de evaluare nu este unasingulară ci una complexă, condiţionată în mod evident şi de alte consideraţii pe care înacest moment aş putea doar să le intuiesc.În final nu este greşit să afirm că alegatorul român utilizează (pe langă alţi factori)în principal evaluările sociotropice prospective, fiind astfel mai interesat de stareaeconomiei naţionale şi fiind orientat mai mult sper viitor, respectiv spre politici publice şimai puţin spre analiza retroactivă, cu toate că există semne că şi o astfel de analiză esteprezentă.63

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCAPITOLUL VII.CONCLUZIIÎntr-o democraţie, instituţia votului este instrumentul de bază, şi poate cel maiputernic, prin care cetăţenii pot să îşi exprime opiniile politice. Dar mai mult, spre evidentadeosebire de societăţile nedemocratice alegerile libere sunt cele care permit, ori mai binespus, garatează dreptul cetăţenilor de a decide în nume propriu, de a influenţa oragnizareaşi conducerea publică. Din acest motiv este, consider eu, important a încercăm să înţelegemdacă există unii factori care influenţează alegatorul în momentul exercitării acestui drept, şicum anume este această influenţă exercitată, care a fost tocmai scopul acestei cercetări.Pornind din cadrul general al teoriilor comportamentului politic, restrangând ariateoretică la abordările alegerii raţionale, lucrarea de faţă a avut ca deziderat încercarea de aobserva dacă teoria votului economic îşi găseşte aplicarea în realitatea social-politică dinRomânia post comunistă. Motivaţia abordarii temei menţionate se regaseşte în importanţape care o acord înţelegerii funcţionării mecanismului mental prin care alegătorii acordăvotul din pricina numeroaselor aplicabilităţi ale unei informaţii ca aceasta. Spre exemplualegătorii votează pe baza evaluării economiei şi, în consecinţă, votează pentru opoziţie încazul în care observă un declin economic (real sau perceput), atunci pe termen lung, arputea exista posibilitatea ca partidele politice (în special cele aflate la guvernare) să acordemai multă atenţie elaborării unor politici economice şi a unor politici de cheltuieli bugetaremai coerente. Această idee se susţine cu atât mai mult în cazul modificării sistemuluielectoral în sensul introducerii unui sistem majoritar (ori pluralitar) sau semi-proporţionaldeoarece utilizarea unui astfel de sistem electoral va face ca să crească posibilitatea caguvernele să fie monocolore ceea ce va duce la augmentarea drastică a gradului deresponsabilizare (în ceea ce priveşte politicile economice, dar nu numai) a partidului aflat laguvernare 59 şi astfel, potenţial, vom putea asista şi la o creştere a interesului partidelor de laguvernare pentru satisfacerea doleanţelor alegătorilor 60 .59 Aspectul menţionat este important deoarece, după cum arată Norpoth (2001), în cazul guvernelor decoaliţie (cum este cazul Romaniei între diverse perioade), neexistând un singur partid la guvernare,responsabilizarea (pentru probleme economice) este diluată între partidele de la guvernare, şi în acelaşi timpeste şi mai greu de atribuit.60 În contextul potenţialelor aplicaţii trebuie menţionate şi aplicaţiile şi implicaţiile pentru domeniulmanagementului campaniilor electorale în general şi pentru marketingul electoral în particular. Astfel princunoaşterea modalităţii prin care alegatorii îşi acordă votul, campaniile electorale pot fi orientate şi conceputeastfel încât să stimuleze ori să atenueze acele elemente legate de votul economic. Pentru campaniile electoraleeste foarte important să se ştie cum anume gandeşte electoratul şi pe ce baze acordă acesta votul. În fond,după cum arătau Nelson şi Thurber (1995) cercetătorii comportamentului electoral şi organizatorii de64

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltÎn acelaşi timp referindu-mă la motivaţii mai trebuie aminite interesul autoruluipentru domeniul în cauză. În plus alegerea cazului României nu este unul la întamplaredeoarece cunoscându-se dificultăţile economice întampinate de populaţie în pocesulreformei economice este poate mai interesant de observat care este măsura în care stareaeconomiei influenţează acordarea votului.Revenind însă, după cum am arătat pe parcursul lucrării, votul economic semnificăacordarea votului pe baza considerării situaţiei economice personale (egicentric) saunaţionale (sociotropic) privind spre trecut (retrospectiv) sau spre viitor (prospectiv).În lucrarea de faţă după ce am trecut în revistă din perspectivă oarecum istoricăteoriile şi tendinţele din cadrul domeniului supus cercetării am elaborate ipotezele teoretice,bazandu-mă în acelaşi timp pe rezultatele unui studio pilot realizat din perspectivăcalitativă. Apoi stabilind şi explicitând metodologia cercetării am analizat o vastă serie dedate statistice de nivel individual preluate din Baromentrul Opiniei Publice utilizand tehnicispecifice variabilelor calitative: coeficientul gamma, raportul de şanse şi calcululprobabilităţilor condiţionate.În urma concluderii analizei s-a dovedit faptul că votul economic, respectivutilizarea de către electorat a evaluărilor economice, chiar dacă de o intensitate mai redusăeste prezent contextul politic din România. În acest sens evaluările sociotropice relativeguvern sunt cele mai pregnate, în special în forma prospectivă. Astfel studiul de faţă areuşit să demonstreze că într-o oarecare măsură alegătorii din România, în contextualalegerilor, sunt interesaţi mai mult de starea economiei naţionale şi de propunerile venitedin partea partidelor pentru a îmbunătăţii această situaţie. Cu toate că nu ar fi greşit săspunem că şi situaţia economică personală, respectiv cum anume ar putea politicile publicepropuse de partide îmbunătăţi această situaţie, poate fi un factor implicat în decizie.Desigur cercetarea de faţă nu poate fi considerată una întru totul exhaustivă,existând şi anumite limitări. Aceste limitări, ori insuficienţe consider eu că sunt cauzate decomplexitatea fenomenului studiat, respective de complexitatea fenomenului socio-politic,în general. Astfel votul economic, după câte am arătat în capitolul aferent cadruluiconceptual, este condiţionat şi influenţat de o potenţială largă serie de factori (clasă socială,educaţie, mediu rezidenţial, campanii electorale, etc.) a căror includere în analiză ar fi pututrealize o imagine mai clară asupra funcţionării votului economic în România. Dar prezentacampanii electorale studiează, ori operează în acelaşi domeniu, dar din puncte cardinale opuse. Cercetatoriidezvoltă teorii pe care apoi practicanţii campaniilor electorale le utilizează în practică.65

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsoltcercetare a avut un scop mai restrâns şi anume testarea existenţei evaluarilor economice şinu în mod necesar identificarea elementelor care afectează ,,desfăşurarea” acestuia.De aici în mod evident rezultă necesitatea ca în cercetări ulterioare problematicaadresată aici să fie analizată tocmai din perspectiva impactului pe care fenomene ca celeenumerate mai sus o exercită. În aceste condiţii trebui să meţionez că cercetarea de faţă nueste un punct terminus ci se încadrează într-un ansamblu mai vast de cercetare a căreiurmătoarea etapă o constituie testarea influenţei nivelului de democratizare, a influenţeimass media, a campaniilor electorale, a mediului rezidenţial, asupra votului economic.Studiul de faţă, prin rezultatele pe care le-a evidenţiat, este speranţa mea, că va aveao măcar o modestă contribuţie la dezvoltarea domeniul psehologiei în România. Deoareceîn momentul de faţă nu există un număr ridicat de studii care să discute ori să propunămodele de explicaţie ori predicţie asupra comportamentului alegătorilor din România înspecial în domeniul votului economic.66

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltREFERINŢEAlt, James (1990) Review - Economics and Elections the Major Western Democracies M.Lewis-Beck; American Political Science Review, Volumul 84, Numărul 1;Anderson, Christopher; Wlezien, Christopher (1997) The Economics of Politics inComparative Prespective Revisited: An Introduction; Political Behavior, Vol. 19, Nr. 1;Belanger, Eric (2005) Economic Voting and Political Sophistication in The US: AReassessment; American Political Science Association Annual Meeting, 2005;Bellucci, Paolo (1984) Economic Concerns in Italian Electoral Behavior: Towards ARational Electorate?; Political Behavior Vol. 6, Nr.4;Bulai, Alfred (1999) Mecanismele electorale ale societatii romanesti; Bucuresti: Paideia;Bohrer II, Robert; Pacek, Alexander; Radcliff, Benjamin (2000) ElectoralParticipation, Ideology and Party Politics in Post Communist Europe; Journal of Politics,Vol. 62, Nr. 4;Brooks, John; Prysby, Charles (1999) Contextual Effects on Retrospective EconomicEvaluations: The Impact of the State and Local Economy, Political Behavior, Vol. 21, Nr.1;Burkhart, Ross (1997) Comparative Democracy and Income Distribution: Shape andDirection of the Casual Arrow; Journal of Politics, Vol. 59, Nr. 1;Campbell, Angus (1980) The American Voter, London: University of Chicago Press;Clarke, Harold; Stewart, Marianne (1994) Prospections, Retrospections and Rationality:The “Bankers” Model of Presidential Approval Reconsidered; American Journal ofPolitical Science, Vol. 38, Nr. 4;Conover Johnston, Pamela; Feldman, Stanley; Knight, Kathleen (1986) JudgingInflation and Unemployment: The Origins of Retrospective Evaluations Journal of Politics,Vol. 48, Nr. 3;Conover Johnston, Pamela; Feldman, Stanley; Knight, Kathleen (1987) The Personaland Political Underpinnings of Economic Forecast; American Journal of Political Science,Vol. 31, Nr. 4;Davis, James (1985) The Logic of Causal Order; London: Sage;Dorussen, Han; Taylor, Michell et. all. (2002) Economic Voting; New York: Routledge;Downs, Anthony (1957) An Economic Theory of Democracy; New York: Harper Collins;Duch, Raymond (2001) A Developmental Model of Heterogeneous Economic Voting inNew Democracies; American Political Science Review, Vol. 95, Nr. 4;67

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltDuch, Raymond (2005) The Global Economy in a Competency Model of EconomicVoting; American Political Science American Annual Meeting, 2005;Duch, Raymond; Palmer, Harvey; Anderson, Christopher (2000) Heterogeneity inPerceptions of National Economic Conditions; American Journal of Political Science,Vol. 44, Nr.4;Eulau, Heinz (1984) Editors Note Political Behavior, Vol. 6, Nr. 4;Eulau, Heinz (1984) Editors Note Political Behavior, Vol. 6, Nr. 3;Fair, Ray (1988) The Effects of Economic Events on Votes for President: 1984 Update;Political Behavior, Vol. 10, Nr. 2;Fair Ray (1996) The Effects of Economic Effects on the Vote for President : 1992 Update,Political Behavior, Vol. 18, Nr. 2;Feldman, Stanley (1982) Economic Self Interest and Political Behavior; American Journalof Political Science, Vol. 26, Nr. 3;Feldman, Stanley (1984) Economic Self Interest and the Vote: Evidence and Meaning;Political Behavior, Vol. 6, Nr. 3;Fiorina, Morris (1978) Economic Retrospective Voting in American National Elections: AMicro Analysis; American Journal of Political Science, Vol. 22, Nr. 2;Firebaugh, Glenn (1997) Analyzing Repeated Surveys, London: Sage;Francis, Wayne; Kenny, Lawrence; Morton, Rebecca; Schmidt, Amy (1994)Retrospective Voting and Political Mobility, American Journal of Political Science, Vol.38, Nr. 4;Graber, Doris (1990) Media Power in Politics; Washington: CQ Press;Goodin, Robert; Klingemann, Hans-Dieter et. all. (1996) Manual de ştiinţă politică;Iaşi: Polirom;Harper, Marcus (2000) Economic Voting in Post Communist Eastern Europ; ComparativePolitical Studies, Nov.2000;Heath, Anthony et. all. (1991) Understanding Political Change: The British Voter 1864 -1987; London: Pergamon Press;Hellwig, Timothy (2001) Interdependence , Constraints and Economic Voting; Journal ofPolitics, Vol. 63, Nr. 4; Henkel, Ramon (1976) Tests of Significance; London: Sage;Hetherington, Marc (1996) The Media’s Role in Forming Voters National EconomicEvaluations in 1992; American Journal of Political Science, Vol. 40, Nr. 2;Howitt, Dennis; Cramer, Duncan (2006) Introducere in SPSS pentru psihologie; Iasi:Polirom;68

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltIluţ, Petru (1997) Abordarea calitativă a socioumanului; Iaşi: Polirom;Jaba, Elisabeta; Grama, Ana (2004) Analiză statistica cu SPSS sub Windows; Iaşi:Polirom;Johnston, Ron; Pattie, Charles; Dorling, Daniel; MacAllister, Iain; Tunstall, Helena;Rossiter, David (2000) Local Context, Retrospective Economic Evaluations, and Voting:The 1997 General Elections in England and Wales; Political Behvior, Vol. 22, Nr. 2;Katz, Jonathan; King, Gary (1999) A Statistical Model for Multiparty Electoral Data;American Political Science Review, Vol. 93, Nr. 1;Kayser, Marc Andreas; Wlezien, Christopher (2005) Preformance Pressure: Patterns ofPartisanship and Economic Vote, American Political Science Association Annual Meeting,2005;Kiewiet, Roderick; Rivers, Douglas (1984) A Retrospective on Retrospective Voting;Political Behvior, Vol. 6, Nr. 4;Kinder, Donald; Kiewiet, Roderick (1979) Economic Discontenet and PoliticalBehavior: The Role of Personal Grivences and Collective Economic Judgements inCongressional Voting; American Journal of Political Science, Vol. 23, Nr. 3;King, Gary; Keohane, Robert; Verba, Sidney (2000) Fundamentele cercetării sociale;Iaşi: Polirom;Knoke, David; Burke, Peter (1980) Log-Linear Models; London: Sage;Kramer, Gerald (1983) The Ecological Fallacy Revisited: Aggregated Versus IndividualLevel Findings on Economics and Elections and Sociotropic Voting; American PoliticalScience Review, Vol. 77, Nr. 1;Lancaster, Thomas (1984) Economics, Democracy and Spanish Elections; PoliticalBehavior, Vol. 6, Nr. 4;Lewis-Beck, Michael (1980) Economic Conditions and Executive Popularity: The FrenchExperiencee; American Journal of Political Science, Vol. 24, Nr. 2;Lewis-Beck, Michael (1980) Applied Regression: An Introduction; London: Sage;Lewis-Beck, Michael (1983) Economics and the French Voter: A Micro Analysis; PublicOpinion Quarterly, Vol. 47, Nr. 3;Lewis-Beck, Michael (1984) The Economics of Politics in Comparative Perspective: AnIntroduction; Political Behavior, Vol. 6, Nr. 3;Lewis-Beck, Michael (1985) Pocketbook Voting in US National Election Studies: Fact orArtifact?; American Journal of Political Science, Vol. 29, Nr. 2;Lewis-Beck, Michael (1986) Comparative Economic Voting Britain, France, Germany,69

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltItaly; American Journal of Political Science, Vol. 30, Nr. 2;Lewis-Beck, Michael (1993) Regression Analysis; London: Sage;Lijphart, Arend (1999) Modele ale democratiei. Forme de guvernamant si functionare intreizecisisase de democratii, Iasi: Polirom;Linz, Juan; Stepan, Alfred (1996) Problems of Democratic Transition andConsolidation; Baltimore: The John Hopkins University Press;Luskin, Robert (1987) Measuring Political Sophistication; American Journal of PoliticalScience, Vol. 31, Nr. 4;Manheim, Jarol; Rich, Richard (1995) Empirical Political Analysis: Research Methodsin Political Sciences; White Plains: Longman;Markus, Gregory (1988) The Impact of Personal and National Economic Conditions onthe Presidential Vote: A Pooled Cross Sectional Analysis; American Journal of PoliticalScience, Vol. 32, Nr. 1;Matthews, Johnston (2005) The Campaign Dynamics of Economic Voting: AComparative Perspective; American Political Science Association Annual Meeting, 2005;Miller, Arthur; Listhaug, Ola (1984) Economic Effects on the Vote in Norway; PoliticalBehavior, Vol. 6, Nr. 4;Mutz, Diana (1994) Contextualizung Personal Experience: The Role of Mass Media;Journal of Politics, Vol. 56, Nr. 3;Nadeau, Richard; Lewis-Beck, Michael (2001) National Economic Voting in USPresidential Elections; Journal of Politics, Vol. 63, Nr. 1;Nicolescu, Cristina (2006) Participarea cetăţenilor in România. Implicarea factoriloreconomici, Iasi: Lumen;Niemi, Richard; Bremer, John; Heel, Michael (1999) Determinants of State EconomicPerceptions; Political Behavior, Vol. 21, Nr. 2;Niemi, Richard; Weisberg, Herbert et. all.(1993) Controversies in Voting Behavior;Washington: CQ Press;Norpoth, Helmut (1984) Economics Politics and the Cycle of Presidential Popularity;Political Behavior, Vol. 6, Nr. 3;Norpoth, Helmut (2001) Divided Government and Economic Voting; Journal of Politics,Vol. 63, Nr. 2;Norpoth, Helmut; Lewis-Beck, Michael; Lafay, Jean-Dominique et. all. (1991)Economics and Politics; Ann Arbor: The University of Michigan Press;Pacek, Alexander (1994) Macroeconomic Conditions and Electoral Politics in East70

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCentral Europe; American Journal of Political Science, Vol. 38, Nr. 3;Pacek, Alexander; Radcliff, Benjamin (1995) The Political Economy of CompetitiveElections in the Developing World; American Journal of Political Science, Vol. 39, Nr. 3;Pacek, Alexander; Radcliff, Benjamin (1995) Economic Voting and The Welfare State: ACross National Analysis; Journal of Politics, Vol. 57, Nr. 1;Peffley, Mark (1984) The Voter As A Juror: Attributing Responsibility ForeconomicConditions; Political Behavior, Vol. 6, Nr. 3;Popkin, Samuel (1994) The Reasoning Voter, Communication and Persuasion inPresidential Campaigns; Chicago: Chicago University Press;Powell, Binghman Jr. 2000 Elections as Instruments of Democracy. Majoritarian andProportional Visions; New Haven: Yale University Press;Powell, Bingham Jr.; Whitten, Guy (1993) A Cross National Analysis of EconomicVoting: Taking Account of the Political Context; American Journal of Political Science,Vol. 37, Nr. 2;Rose, Richard; Haerpfer, Christian (1994) Reactia maselor la trasnformarile dinsocietăţile post-comuniste; Revista de Cercetari Sociale, Nr. 4, Anul 1994;Rotariu, Traian et. all. (1999) Metode statistice aplicate in stiinţele sociale; Iaşi: Polirom;Rotariu, Traian; Iluţ, Petru (2001) Ancheta sociologică şi sondajul de opinie; Iaşi:Polirom;Rudas, Tamas (1998) Odds Ratios in the Analysis of Cotingency Tables; London: Sage;Rudolph, Thomas (2003) Who’s Responsible for the Economy? The Formation andConsequences of Responsibility Attribution; American Journal of Political Sciences, Vol.47, Nr. 4;Schneider, Friderich (1984) Public Attitudes Towards Economic Conditions and theirImpact on Government Behavior; Political Behavior, Vol. 6, Nr. 3;Smith, Mark (2005) It’s the Economic Reputation Stupid: Objective Performance,Subjective Perceptions And Electoral Outcomes; American Political Science AssociationAnnual Meeting, 2005;Stevenson, Randolph (2001) The Economy And Policy Mood: A Fundamental Dynamic OfDemocratic Politics?; American Journal of Political Science, Vol. 45, Nr. 3;Suzuki, Motoshi (1991) The Rationality of Economic Voting and the MacroeconomicRegime; American Journal of Political Science, Vol. 35, Nr. 3;Suzuki, Motoshi; Chappell, Henry (1996) The Rationality of Economic Voting Revisited;Journal of Politics, Vol. 58, Nr. 1;71

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltSwafford, Michael (1981) Logistic Regression; American Sociological Review, Vol. 46,Nr. 4;Szasz, Alpar Zoltan (2005) Comportament politic II. Elemente de psihologie politică; curssusţinut în anul universitar 2005-2006 la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative,Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca.Thurber, James; Nelson, Candice (1995) Campaigns and Elections American Style;Boulder: Westview Press; Toinet, Marie France (1984) Economic Determinants andElectoral Outcomes: Some Personal Observations; Political Behavior, Vol. 6, Nr. 4;Toka; Gabor (2003) A szavazói magatartás (Comportamentul electoral) in Gallai Sandor;Torok Gabor, et all. Politika és politikatudomány. (Politică şi ştiinţă politică) Budapest:Aula Kiadó;Weatherford, Stephen (1983) Economic Voting and the “Symbolic Politics” Argument: AReinterpretation and Synthesis; American Political Science Review, Vol. 77, Nr. 1;Welzein, Christopher; Franklin, Mark; Twiggs, Daniel (1997) Economic Perceptionsand Vote Choice: Disentagling the Endogeneity; Political Behavior, Vol. 19, Nr. 1;Witheley, Paul (1984) Preceptions of Economic Performance and Voting Behavior in the1983 General Elections in Britain; Political Behavior, Vol. 6, Nr. 4;Wonnacott, Thomas; Wonnacott, Ronald (1990) Introductory Statistics for Business andEconomics, New York: John Wiley & Sons.72

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltANEXE73

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltANEXA 1 – Sinteza răspunsurilor din interviuriNr.crt. Intrebare / Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subuect 5criteriu1. Varsta (in ani) 38 ani 45 ani 24 ani 26 ani 29 ani2. Ocupatia FunctionareconomicAdministratorfirmaMaistrusefDirectormagazinCadrudidcaticuniversitar3. Nivel de educatie Liceal Mediu Universitar Studiiuniversitarein curs4. Variatiuni aleniveluluivenitului5. Perceptianivelului de traiNu acrescutVenitul,cati baniamauxiliarUniversitarA crescut Constant A crescut A scazutVenitulpersonalNRSit.economica atarii si venitulpres.Cati baniamce venit am6. Nivelul de venit Mediu Crescut Scazut Scazut Mediu7. Cum se descurcacu venit inconditiilepreturilorAcceptabil Foarte bine Nu m-asdescuracaPot sasupravietuiesc8. SatisfacereanevoilorIntr-omica parteNe descurcambinePrea putin,strictulnecesarNevoile suntacoperite darnu economiisau bunuri delux9. Prezenta la vot Da Da Da Da Da10. Elementele pebaza caroravoteazaCe vad laTV,coruptiePersonalitate,ideile dereforma11. Elementaleconomic12. Distinctie intreeconimianationala sibuastareagopoderei13. Importantaelementului14. Vot doar pe bazaacestui elementNu existaelementebinestabilite ptoschimbarein bineCampaniaelectorala,ideile siideologiapartidelorDa Da Da Da DaEconimianationalae maiimportantaCel maiimportanatAmbele darprimeaza stareapersonalaSituatianationala e maiimportanataSituatiafinanciarapersonalaCel maiimportanatEconomianationala emaiimportanataDestul deimportanatDa Da Da Nu, neaparat NuMa descurcdar intru indatoriiNRDoctrina,reusite, etcEcopnomianationala emaiimportantaSituatiafinanciaraprimeaza74

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba Zsolt15. Daca nu care arfi motivele pecare voteaza16. Responsabilitateavenitului17. Efect produs deschimbareapartiduluiNR NR NR NR NRGuvernNumai inmai rautoti sunt lafelPoliticiguvernamentaledar si persoanain cauzaGuvernNici oinstitutieNu Da Nu e nevoiede o perioadamai lungaGuvernuniversitateNu75

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltANEXA 2 - Ghidul de interviuI. Intrebari de controlCe varsta aveti?Ce ocupatie aveti?Care este nivelul de educatie?Apreciati ca bunastarea gospoderiei (venitul) dvs. a crescut sau a scazut in ultimii patruani? Va rugam explicate raspunsul dvs.(se va lua in calcul inflatia. Daca venitul nu a crescut destul de mult ca sa acopereinflatia, se va spune ca a scazut venitul)Ce intelegeti dvs. prin nivelul de trai?II.Evaluarea nivelului de venitCum considerati ca este venitul dumneavoastra? Explicati de ce!(se cereceteaza nivelul venitului relativ la conceptia subiectului; nu se cere sumaexacta ci ceea ce crede subiectul despre aceasta suma)Cum puteti sa va descurcati cu acest venit, comparativ cu preturile actuale? Va rugamexplicati!In ce masura puteti sa va satisfaceti nevoile personale si ale familiei? Explicati, varugam!III.Evaluarea tipului de vot utilizatMergeti, in general, la vot? De ce?Atunci cand votati, care sunt cele mai importante elemente care va modeleaza deciziapentru cine sa votati? De ce?Elementul financiar-economic are un rol in acesta decizie? Explicati!Care este mai importanta pentru dvs. situatia economica generala a tarii sau situatiafinanciara personala? De ce?Cat de importanta este aceasta in comparative cu alte motive? Explicati!(se refera la raspunsul de la intrebarea precedenta)Ati vota doar pe baza acestui element? Explicati, va rugam!(se refera la raspunsul de la intrebarea precedenta)Daca nu, care sunt criteriile mai importante pe baza cărora votaţi? Va rugam explicati!76

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCine, ce institutie, credeti ca este responsabil de nivelul venitului dvs.? Explicati!Considerati ca schimbarea partidului aflat la guvernare cu cel din opozitie ar avea efectasupra nivelului dvs. de venit? Va rugam explicati!77

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltANEXA 3 - Transcrierile interviurilorInterviu subiectul 1 ∗Ce varsta aveti?R: 38 de aniCe ocupatie aveti?R: Functionar economicCare este nivelul de educatie?R: LiceulApreciati ca bunastarea gospodariei dumneavoastra a crescut sau a scazut in ultimii 4ani?R: Nu a crescutDe ce?R: Pentru ca rata inflatiei creste mult mai repede decat salariul meuCum considerati ca este venitul dumneavoastra?R: Cred ca am un venit mediuExplicati de ceR: Pentru ca nu imi acopera toate nevoile personaleCum puteti sa va descurcati cu acest venit, comparative cu preturile actuale?R: AcceptabilVa rog sa explicatiR: Pentru ca imi satisface doar o parte din nevoile personaleIn ca masura puteti sa va satisfaceti nevoile personale si ale familiei?R: Intr-o mica parteDe ce?∗ Interviu realizat de Diana Dache78

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltR: Pentru ca aici intra in calcul si cheltuielile casei plus ce au nevoie si cei din familieMergeti in general la vot?R: DaDe ce?R: Ca sa imi exprim parereaAtunci cand votati care sunt cele mai importante elemente pe care va acordati votul?Dece?R: Nu am neaparat niste elemente bine stabilite. Dar votez pentru ca ma gandesc la oschimbare in bineElementul financiar-economic are un rol in aceasta decizie?R: DaExplicati va rogR: Ma gandesc ca o schimbare in bine inseamna schimbare pe toate planurile, inclusivfinanciarCare este mai importanta pentru dumneavoastra, situatia economica a tarii sau situatiafinanciara personala?R: Situatia economica a tariiDe ce?R: Pentru ca situatia economica a tarii se rasfrange asupra celei personaleCat de importanta este aceasta in comparative cu alte motive?De ce?R: Este cea mai importanta.Pentru ca daca ai bani celelalte se rezolva de la sineAti vota doar pe baza acestui element?R: DaDe ce?R: Dupa cum am mai spus, daca ai bani restul vine de la sineLa aceasta in trebare nu este necesar un raspuns deoarece repondentul a raspuns cu ‘Da’la intrebarea precedentaCine sau care institutie credeti ca este responsabila de nivelul venitului dumneavoastra?79

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltR: Guvernul deoarece el dispune cresterea preturilorConsiderati ca schimbarea partidului aflat la guvernare cu cel din opozitie ar avea efectasupra nivelului dumneavoastra de venit? De ce?R: Nu pentru ca toti sunt la fel. Poate doar o schmbare in mai rau.Ce intelegeti dvs. prin nivelul de trai?R: Venitul meu, cat pot cheltui, cati bani am.Interviu subiectul 2 ∗Operator: Buna ziua realizam un proiect de cercetare si va rugam daca ne puteti raspundela o serie de intrebari.Subiect: Cu cea mai mare placere.O: Imi puteti spune va rog ce varsta aveti.S: Patruzeci si cini de ani.O: Cu ce va ocupati, ce ocupatie aveti?S: Administrator la firma mea particulara.O: Care este nivelul dumneavoastra de educatie?S: Mediu.O: Apreciati ca bunastarea gospodariei dvs, venitul dvs a scazut sau a crescut in ultimiipatru ani?S: A crescut.O: Va rugam daca ati putea elabora raspunsul dvs.S: cum a crescut, in ce sens a crescut. Deci prin eforturile pe care le-am dus pentru adezvolta firma noastra proprie prin proiectele pe care le-am implementat si pe care le-amdezvoltat pe mai departe, dand rezultate foarte bune si aducand un profit firmei noastre.O: deci venitul personal al dumneavoastra luand in calcul inflatia a crescut?S: A crecut.O: Va multumesc.O: Daca ne puteti spune va rog mult cum considerati ca este venitul dumneavoastra, nivelulvenitului dumneavoastra in comparatie cu preturile, deci aveti un nivel ridicat, un nivelscazut?S: Un nivel ridicat.O: Daca puteti explica va rog, elabora raspunsul.S: In sensul ca la valoarea preturilor de pe piata, venitul nostru este indeajuns ca sa acoperecheltuielile zilnice ale noastre personale, totodata cheltuielile necesare familiei, si daca vaintereseaza in special cat este venitul nostru pe luna, aveti nevoie de o cifra anumesau…doar..?O: Nu, nu, nu multumin, nu dorim doar sa stim cum va relationati dvs. la venitul dvs. decidaca dvs. considerati ca este mare, cifra exacta nu ne intereseaza?S: Venitul este mare.O: Va multumesc!∗ Interviu realizat de Kiss Zsolt80

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltO: Cum puteti sa va descurcati cu acest venit comparativ cu preturile actuale?S: Dupa cum am mai spus ne putem descurca bine fata de preturile care se..sunt pe piataromaneasca.O: Si din nou in ce masura va puteti satisface nevoile personale si ale familiei?S: Ni le putem satisface, nu suntem nemultumeiti, deci cheltuielile zilnice sunt acoperite, neputem permite concedii, ne putem permite… Nu doar strictul necesar.O: Deci ati putea spune ca nivelul dvs. de trai este ridicat?S: Da! Am putea dad a am putea spune ca nivelul nostru este ridicat.O: Va multumesc!S: Cu cea mai mare placere.O: In continuare va vom pune, va voi pune niste intrebari referitoare la alegeri in general.Daca ne puteti spune va rog daca mergeti in general la vot?S: Da!O: De ce? Daca ati putea elabora, va rog!S: Pe de o parte ma gandesc ca votul meu este important iar pe de alta parte as dori ca … caparerea mea in legatura cu alegerile si optiunea mea politica si cu ceea ce as dori sa seintample in tara acesta votand am un aport pentru realizarea acestei dorinte, doleante. Decineducandu-ma la vot bineinteles ca atuncia …da bineinteles ca un vot este, sa spunem,nimic da cu vot fiecare votand bineinteles ca in acel moment aceste voturi intrunindu-se dinfiecare pic pic pic se aduna si se poate realiza acest lucru.O: Atunci cand votati care sunt elementele pe baza carora acordati dvs. votul unui partidsau altui partid?S:In primul rand acel partid ma rog incepand din campania electorala, ceea ce sustin dansiidaca corespund cu ideile mele cu ceea ce cred eu ca ar fi bine pentru tara aceasta acestaeste un punct de pornire pentru a decice vo… carui partid imi dau votulO: considerati ca activitatea unui partid in trecut in afara de campania electorala estesemnificativa pentru a acorda votul acelui partid?S: Va referiti la… Ce insemna cand spuneti in trecut?O: Adica activitatea in decursul anilor nu neaparat in campania electorala a acelui partiddaca are un efect anume asupra dvs.?S: Are, are bineinteles pentru ca in campania electorala fiecare incearca sa promita cat maimult dar luand in considerare faptul ca acel partid ce activitate a avut inainte de a intra incampanie electorala este pe undeva, poate sa arete in mai multa masura faptul ca eventual afacut si inainte ceea ce promite in campania electorala.O: Mai sunt si alte elemente care sunt importante ?S: In legatura…O: Pe baza carora dvs. judecati un partid, sau considerati ca le-ati cuprins pe toate in ceeace ati spuns pana acum?S: Gandindu-ma bine acum deci este foarte important ca un partid avand ideile sale de bazasi avand conceptiile sale si avand politica pe care o desfasoara sa … sa fie pe…dupaparerea mea sa fie cat mai constant in ceea ce face deci sa incerce sa-si respecte ideile pecare le incearca sa le implementeze oamenilor, sa le respecte si sa incerce sa le duca la bunaindeplinire acele lucruri.O: Multumim!O: Elemental financiar economic are un rol in acesta decizie pe care o luati dvs pentru avota pentru un partid sau altul?S: Financiar economic in ce privinta, a cui?O: Activitatea partidului in general.S: Deci elemental financiar…81

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltO: Situatia financiar economica a dvs personala, activitatea partidului in domeniulpoliticilor financiar-economice.S: Inteleg deci practic elemental financiar economic al meu daca are o relevanta in deciziape care o iau in legatura cu acel partid?O: Da! Dar si partidul cum se relationeaza la…, ce politica de.. ce politica financiareconomicaare.S: Bineinteles ca are, bineinteles ca are pentru ca este un lucru important, deci elementuleconomico-financiar are o deosebita importanta in momentul in care acel partid prin ideileprin politica sa pe care o duce nu corespunde la ceea ce a dus la bunastarea sa a noastraatunci pentru mine este un lucru important.O: Atunci a vota pentru un partid situatia dvs financiara este relevanta?S: In sensul ca deci situatia daca mea financiar economica este buna si acel partid prinpolitica sa dupa considerentele mele aduce mai departe spre bunastarea noastra si sperdezvoltarea acestei… de exemplu personala a firmei mele prin politica pe care o ducepartidul si prin ceea ce doreste sa faca pe mai departe ar duce la dezvoltarea bunastariinoastre acest lucru dvs. intrebati?O: Da, da!S: Da bineinteles , da bineinteles!O: Multumim!O: Care ati spune ca este mai importanta, situatia economica generala a tarii sau situatiafiananciara personala a dvs.?S: Nu deci nu pot sa spun ca situatia personala a mea este cea mai importanta…Interviul oprit din pricina unor interferenteS: Deci sa revenim. Ziceam ca situatia financiara a tarii bineinteles ca are influienta inmomentul in care bunastarea mea materiala deci vreau sa spun ca in cazul in carebunastarrea noastra a familiei este in concordanta cu situatia materiala a tarii in momentulin care situatia economica a tarii lasa de dorit si ca efect bineinteles si eforturile noastretrebuie sa fie mult mai mari pentru a mentine bunastarea familiei deci concluzia mea esteca este in concordanta… Aceste doua lucruri sunt in concordanta.O: Totusi daca ar trebui sa alegeti una dintre cele doua elemente care este mai importantapentru dvs.?S: Fara sa fiu egoista cred ca totusi bunastarea familiei a noastra este de prima importanta.O: Multumesc!O: Cat de importanta este aceasta in comparatie cu alte motive in acordarea votului dvs.pentru un partid anume?S: Cat de importanta este bunastarea familiei?O: Da, da, da!S: Este de o mare importanta.O: Dar comparativ cu alte motive cu alte elemete pe care va bazati cand acordati votuldvs.?S: Deci doriti sa intrebati ca bunastarea familiei este …are un loc preponderentO: Doresc sa intreb cum considerati dvs…S: Deci eu daca consider acest lucru?O: Daca dvs. … deci in ce loc a-ti clasifica acest element in comparatie cu altele.S: Pe ce loc as clasifica acest element in comparatie cu alte elemente decisive in momentulin care se ajunge la vot eventual sau in momentul in care eu as opta pentru un partid?O: Da!S: Eu cred ca… eh… sa nu zic chiar pe primul loc dar pe locul al doilea suta la suta.82

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltO: Ce ati spune ca este pe primul loc?S: Pe primul loc ar fi totusi nu numai bunastarea familiei ci intreaga situatie economica sinu numai economica din intreaga tara.O: Va multumim!O: Ati vota doar pe baza acestui element?S: A bunastarii familiei mele?O: Da, luand in considerare doar acest element ati vota pentru un partid anume?S: Nu, nu, nu pot prezice, nu.Interviu oprit din pricina unor interferenteO: Ati putea spune ca, ati afirmat ca cel mai important criteriu este economia nationala darlasind de-o parte economia daca ati face comparatie cu… intre economia deci a vota pebaza economiei si alte criterii pe baza carora ati putea vota. Care ati spune ca este maiimportant?S: Votarea pe baza economiei sau pe alte criterii?O: Da!S: Doriti sa enumerez ev..sa enumar eventual alte criterii?O: Da!S: Daca este cazul…O: Da si daca mi-ati spune va rog care este totusi mai important, votul pe baza economieisau votul pe alte criterii daca considerati ca exista?S: Nu, pentru mine, parerea mea este ca criteriul de baza este totusi in functie de economie.O: Va multumesc!O: Ce considerati, cine sau ce institutie este responsabila pentru nivelul venitului dvs.?S : Responsabil pentru nivelul venitului nostru in primul rand este, sunt eforturile noastreiar pe de alta parte eforturile noastre si ca si eforturile noastre dar politica guvernamentala,politica guvernului au in mare masura au facilitat ca eforturile noastre sa duca la aceastasituatie.O: Inteleg, va multumesc!O: credeti ca schimbarea partidului aflat la guvernare cu un partid din opozitie ar avea efectasupra nivelului dvs. de venit? Aici vorbim in general nu ne referim la un… Nu ma refer lasituatia politica curenta ci la …S: Deci indiferent ce partid ar fi la putere si indiferent cine ar fi in opozitie daca acest lucrus-ar schimba ar avea vreo influienta asupra situatiei mele economice?O: Da!S: Nu stiu daca …Nu stiu daca ar avea un rol semnificativ acest lucru.O: De ce?S: Pentru ca dupa parearea mea pentru ca nu ar putea sa aiba loc schimbari atat de majorepe cat sa influienteze atat de mult ca sa duca la asemenea o schimbare de o asemeneanatura.O: In concluzie o singura intrebare mai am: daca ipotetic vorbind venitul dvs ar scadea, pedurata unui partid aflat la guvernare dvs. ati vota doar pe acest criteriu pentru partidul dinopozitie?S: Deci as vota… Intrebarea dvs este ca as vota pe partidul din opozitie doar pt ca situatiamea materiala s-a schimbat in decursul guvernarii acelui partid care este la opozitieO: La putere.S: La putere, scuzati-ma!O: Da, da!83

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltS: Nu pot sa zic deci ar trebui sa… foarte bine studiata situatia, bine studiate motivelepentru care bunastarea materiala a mea pentru ca s-ar putea sa scada nu neaparta din cauzapartidului care se afla la putere. Dar in cazul in care… dar in cazul in care … motivele sunt,atunci m-ar pune pe ganduri si intr-adevar s-ar putea sa ma duca sa-mi schimb decizia si savotez cu partidul din opozitie, opozitie si sa doresc sa ajunga la putere partidul din opozitie.O: Va multumesc mult, va multumesc pentru timpul acordat!S: Cu cea mai mare placere si alta daca, daca va fi cazul sa ne mai intalnim si cand ne vommai intalni!Interferente.O: ce intelegi dvs. prin nivelul de trai, cum ati explicat acest concept?S: pai… nivelul de trai inseamna in primul rand cat venit am, deci venitul meu, siapoi…da… bineinteles si ce preturi sunt, dar…da…da. ce venit am eu.Ce varsta aveti?24 de aniInterviu subiectul 3 ∗Ce ocupatie aveti?sunt...lucrez la o tamplarie in Alba Iulia ca maistru sef de turaCare este nivelul de educatie?am terminat anul trecut politehnica aici in Cluj-NapocaApreciati ca bunastarea gospoderiei (venitul) dvs. a crescut sau a scazut in ultimii patruani? Va rugam explicate raspunsul dvs.consider ca e aproape la fel ca inainte, am lucrat si pe timpul facultatii si... in mare camacelasi salar l-am avut, deci mi se pare constant.Cum considerati ca este venitul dumneavoastra? Explicati de ce!mic in comparetie cu nevoile, ar putea sa fie si mai bine, deci strictul necesar; cam atat.Cum puteti sa va descurcati cu acest venit, comparativ cu preturile actuale? Va rugamexplicati!pai locuiesc cu mama mea, daca ar fi sa locuiesc singur si sa ma intretin numai din salariulmeu nu cred ca m-as descurca, nu mi-as permite prea multe.In ce masura puteti sa va satisfaceti nevoile personale si ale familiei? Explicati, varugam!prea putin deci...cum am zis: strictul necesar...nu...mai mult nu credMergeti, in general, la vot? De ce?da da ma duc, imi place sa-mi exercit acest drept pe care il am si...ma duc ...da∗ Interviu realizat de Farcas Cristian84

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltAtunci cand votati, care sunt cele mai importante elemente pe baza carora acordativotul dvs.? De ce?pai in primul rand ....ce vad la televizor adica coruptie chestii de genul asta...cam asaElementul financiar-economic are un rol in acesta decizie? Explicati!da da da bineinteles daca un guvern....o guvernare...nu vad nici o crestere a venitului vadati seama ca nu-i buna si...incerci s-o schimbi...votezi cu altiiCare este mai importanta pentru dvs. situatia economica generala a tarii sau situatiafinanciara personala? De ce?personal cred ca sunt legate intre ele adica daca tara o duce bine... si eu ar trebui sa amun salariu mai mare...dar mai mult ma intereseaza oricum starea financiara personala.Cat de importanta este aceasta in comparatie cu alte motive? Explicati!(intrebarea se refera la rasounsul de la intrebarea precedenta)pai este cea mai importanta; daca n-ai bani ce poti sa faci?Ati vota doar pe baza acestui element? Explicati, va rugam!(intrebarea se refera la rasounsul de la intrebarea precedenta)da da ...pai e principalul motiv pentru care vrei sa faci o schimbare ca in rest daca o ducibine n-o sa schimbi un regim sau n-o sa votezi pe altcineva daca ai salarii mai mari sau...Daca nu care sunt criteriil mai importante pe baza carora votati?deci criteriul financiarCine sau care institutie credeti ca este responsabila de nivelul venitului dvs.? Explicati!statul...tot...guvernul, parlament cei care voteaza legile care le dau...totConsiderati ca schimbarea partidului aflat la guvernare cu cel din opozitie ar avea efectasupra nivelului dvs. de venit? Va rugam explicati!da da si... d-aia am si votat acum altceva fata de ce era inaintea pentru ca am crezut ca o sase schimbe ceva ca inainte n-o duceam deloc bineCe vârsta aveţi?25 de ani 26 peste o săptămână.Ce ocupaţie aveţi?Director de magazinInterviu subiect 4 ∗Care este nivelul de educaţie?Studii liceale absolvite, facultatea în desfăşurare.Apreciaţi că bunăstarea gospodăriei (venitul) dvs. a crescut sau a scăzut în ultimii patruani? Vă rugăm explicaţi! răspunsul dvs.Da a crescut, practic s-a triplat in ultimul timp.∗ Interviu realizat de Cseke Bianca85

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltCum consideraţi că este venitul dumneavoastră? Explicaţi de ce!Depinde la ce îl raportez. Dacă ar fi să-l raportez la venitul mediu pe economieatunci este mare, dar în raport cu nevoile este mai mic.Cum puteţi să vă descurcaţi cu acest venit, comparativ cu preţurile actuale? Vă rugămexplicaţi!Pot să spun că supravieţuiesc, având în vedere faptul că îmi sunt acoperite costurilede cazare, mâncarea şi alte costuri necesare.În ce măsura puteţi să vă satisfaceţi nevoile personale şi ale familiei? Explicaţi, vărugăm!Nevoile strict personale sunt acoperite, dar nu reuşim să ne permitem bunuri de lux sausă facem economii.Mergeţi, în general, la vot? De ce?Da, în general din reflex, dar uneori, probabil, şi din dorinţa de a schimba ceva.Atunci când votaţi, care sunt cele mai importante elemente pe baza cărora acordaţivotul dvs.? De ce?În principiu depinde de încrederea pe care mi-o inspiră persoana, dar şi de realismul,de posibilitatea de punere in practică a propunerilor de reformă făcute de către unpartid.Elementul financiar-economic are un rol în această decizie? Explicaţi!Da, este un motiv destul de important.Care este mai importanta pentru dvs. situaţia economică generală a tării sau situaţiafinanciară personală? De ce?Pentru mine este mai importantă situaţia economică generală, deoarece acestainfluenţează într-o mare măsură situaţia personală a fiecăruia, şi, deci, şi a meapersonală.Cât de importantă este aceasta în comparaţie cu alte motive? Explicaţi!Este un motiv destul de important pentru a merge la vot.Aţi vota doar pe baza acestui element? Explicaţi, va rugam!Nu neapărat, decât dacă propunerile venite din partea vreunui candidat sau partid ar fisuficient de convingătoare şi realiste în acelaşi timp.Dacă nu care sunt criteriile mai importante pe baza cărora votaţi?NRCine sau care instituţie credeţi ca este responsabila de nivelul venitului dvs.? Explicaţi!Nu este nici o instituţie nu este responsabilă.86

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltConsideraţi ca schimbarea partidului aflat la guvernare cu cel din opoziţie ar avea efectasupra nivelului dvs. de venit? Va rugam explicaţi!Nu, indiferent de partidul aflat la guvernare nivelul de trai / situaţia economică a ţării, şi,în consecinţă, a mea personală, necesită o perioadă mai îndelungată pentru a se modificasubstanţial într-o direcţie sau alta.Ce intelegeti dvs. Prin nivel de trai?Dupa cum am mentionat nivel de trai inseamna situatia economica a tarii si in specialvenitul meu personal.Ce varsta aveti?R:29 aniCe ocupatie aveti?R:Lucrez in invatamantul universitar.Care este nivelul de educatie?R:Am absolvit facultatea.Interviu subiect 5 ∗Apreciati ca bunastarea gospodariei dumneavoastra a crescut sau a scazut in ultimii 4ani.Va rugam sa explicati raspunsul?R:A crescut,pt. ca politica privind fondurile,politica financiara a crescut in invatamant.Cum considerati ca este venitul dumneavoastra?Explicati de ce?R:Mediu pentru ca nu sunt chiar cadru didactic,sunt cadru didactic auxiliar facand partedintr-o categorie administrativa din mediul universitar.Cum puteti sa va descurcati cu acest venit comparative cu preturile actuale?Va rugamexplicate.R:Imi ajunge pe timp de o luna acceptabil.Pe timp de o luna sip e urma intram in datorii.Mergeti in general la vot?De ce?R:Da,votul conteaza,este o latura sociala si conteaza foarte mult.Atunci cand votati,care sunt cele mai importante elemente pe baza carora acordati votuldumneavoastra?De ce?R:Doctrina unui partid,reusitele lui,programele lui si oamenii pe care iipromoveaza.Analistii politici si intreg spotul promoveaza aceste elemente.Elementul financiar-economic are un rol in aceasta decizie?Explicati?R:Sigur ca da,cine are proiecte economice puternice,reale merita sa castige,mai ales cadomeniul economic trebuie sa primeze in Romania.Care este mai importanta pentru dumneavoastra situatia economica generala a tarii sausituatia financiara personala?De ce?∗ Interviu realizat de Carcu Marius87

Votul tematic – economic în România post-comunistă - Kiss Csaba ZsoltR:Cred ca ambele sunt importante,in masura in care economia tarii este crescuta cred ca sisalarile noastre vor creste,pentru ca noi suntem salariati bugetari.Cat de importanta este aceasta in comparatie cu alte motive?Explicati.R:Situatia financiara primeaza.A-ti vota doar pe baza acestui element?Explicati.R:Nu numai pentru economie,pentru democratie,in primul rand pentru democratie.Daca sunt criterii mai importante pe baza carora votati?R:Da.politicile ONG-urilor,politici regionale etc.Cine,sau care institutie credeti ca este responsabila de nivelul venituluidumneavoastra?Explicati?R:Mai multe,Guvern,facultatea,universitatea,rectoratul stabileste politicilemonetare,universitatea are un regim autonom.Considerati ca schimbarea partidului aflat la guvernare cu cel din opozitie ar avea effectasupra nivelului dumneavoastra de venit.Va rugam explicate?R:Nu,nu cred,ar ramane acelasi pentru ca nu sunt bani.Ce intelegeti dvs. prin nivelul de trai?R: Cati bani am si cat pot cheltui si ce venit am.88