Actualitatea cărţii Judecători – MG de Koning 69 ... - mesagerul crestin

Actualitatea crii Judectori – M. G. de KoningCapitolul 7IntroducereVedem pe Ghedeon aici, cum st în legtur cu poporul i acioneaz public. Dup leciileprimite de Ghedeon, acum este pregtit poporul pentru lucrarea sa. Otirea, care trebuia selibereze poporul, era constituit din brbai alei cu grij. Criteriile de alegere sunt altele, decâtacelea pe care le folosim noi. Nimic nu li se d ca sarcin. Fiecare soldat primete ansa sdovedeasc c el corespunde criteriilor de alegere. Aceste criterii nu au nimic a face cu putereacorporal, sau cu pregtirea militar. Principiul cel mai important este: druire deplin pentrulucrarea Domnului, cu renunarea la toate interesele personale. Unele semne caracteristice aleoamenilor care satisfac aceste criterii sunt:1. Ei sunt curajoi (versetul 3).2. Ei iau cu ei numai strictul necesar (versetul 6).3. Ei sunt ateni la cpetenia lor i ascult de el (versetul 17).4. Ei las lumina lor s lumineze (versetul 20).5. Ei folosesc strigtul de lupt (versetul 20).6. Ei stau la locul lor propriu (versetul 21).La studiul acestui capitol ne vom ocupa mai detaliat cu aceste semne caracteristice. Este însbine, dac acum le lsm s lucreze asupra noastr. Nu vrem noi s aparinem „grzii luiGhedeon”, ca s obinem victorii pentru Domnul i pentru poporul Su?Harod i More – versetul 1Ghedeon îi începe misiunea. El este numit aici Ierubaal. De fiecare dat când el este numit cuacest nume, este o aducere aminte de victoria pe care el a obinut-o asupra lui Baal în capitolul 6.El pleac acum, ca s obin victorii noi. El se scoal dis-de-diminea. i la alte evenimenteimportante vedem în Biblie, c oamenii s-au sculat devreme, de exemplu în Geneza 22, 3, undeAvraam merge s jertfeasc pe fiul su Isaac. i Iov s-a sculat dis-de-diminea, ca s intervinînaintea lui Dumnezeu pentru copiii si (Iov 1, 5). Pe baza unei concordane biblice putem sgsim mai multe texte, în care se întâlnete cuvântul »dis-de-diminea«. Pe parcursul secolelori al istoriei poporului lui Dumnezeu au fost totdeauna oameni, care au avut o importan marepentru lucrarea Domnului, care s-au sculat dimineaa devreme. Ghedeon a fost unul din acetia.Am vzut deja, c Ghedeon nu a fost un viteaz de felul celor care se bucur de prestigiu înlume. Pân acum el pare s fie mereu fricos. Locul, unde el i poporul îi aeaz tabra, senumete Harod, i acest nume înseamn „tremurând”. Ei sunt acum aproape de dumanul, care seafla în numr mare pe dealul More. More înseamn „fric”. Impresia, pe care dumanul o faceasupra poporului, provoac fric i tremur. i astzi este tot aa. Cea mai puternic arm adumanului, a diavolului, este frica, pe care el poate s-o insufle oamenilor. Cui îi este fric dediavolul, acela cade prad atacurilor lui. Cretinul are dreptul s tie, c de partea lui estevictoria, pe care a obinut-o Domnul Isus la cruce. În El noi suntem chiar mai mult decâtbiruitori. S ti aceasta, pe de o parte, i s trieti aa, pe de alt parte, sunt dou lucruri.Ceea ce triete Ghedeon, triesc toi cei care vor s fac o lucrare pentru Domnul. Intimidareadin partea diavolului, care încearc în tot felul s dea lovitura de graie lucrrii pentru Domnul,vine asupra oricui s-a declarat gata de a lupta pentru Domnul. Lucrul minunat este, c Dumnezeufolosete tremuratul, ca s dea natere la o selecionare a otirii, care s-a declarat gata de a alungadumanul.69

Actualitatea crii Judectori – M. G. de KoningPrea muli soldai – versetul 2Lui Ghedeon îi este dat s aud un cuvânt ciudat: »Poporul, pe care-l ai cu tine, este preamult!« S-a mai auzit vreodat aa ceva la vreun popor, care s-a pregtit s fac rzboi? Otirealui consta din 32.000 de brbai. Dar ce era aceasta fa de o otire de cel puin 135.000 deoameni (vezi capitolul 8, 10)? Relaia era deja 1 la 4. i cu toate acestea otirea lui Ghedeon esteprea mare pentru Dumnezeu. Ca motiv, Dumnezeu spune, c în cazul unei victorii, israeliii arputea s se laude, c prin puterea lor proprie au obinut victoria. În cazul acesta ar uita deDumnezeu. El voia s împiedice poporul s nu devin mândru i arogant, ceea ce ar fi dus iarila îndeprtarea de El. Lupttorii lui Ghedeon – i noi – trebuie s învee ce se spune în Zaharia 4,6: »nici prin putere, nici prin trie, ci prin Duhul Meu, - zice Domnul otirilor!«Este o bogie de învminte, dac comparm ce spune Dumnezeu aici cu evenimentele dinIosua 7 i 8. La toate cuceririle trebuia s participe întreg poporul. În cazul cetii Ai, Iosua agândit c nu este necesar. Dar Dumnezeu nu se poate folosi de prerile oamenilor. Singurullucru, pe care El îl cere, este ascultarea, i pentru restul poart El de grij. Rezultatul lupteipentru cucerirea cetii Ai a fost înfrângerea lui Israel. Din fericire a existat un examen dereverificare, cu toate c aceast victorie a costat eforturi mari. Ar fi fost mai bine dac ar fiacionat potrivit cu voia lui Dumnezeu.În cartea Judectori a trecut timpul în care tot poporul putea s iese la lupt. Decderea i-a pusamprenta pe starea poporului lui Dumnezeu. Tot aa este i astzi. Trim într-un timp, în careAdunarea nu mai pornete în unitate. În afar de aceasta este un timp, în care, pentru oricine vreas se dedice pe deplin Domnului, exist lupte enorme.Prima alegere – versetul 3Otirea trebuie curit de toate elementele, care ar putea s stea în calea unei victorii. Primulelement este frica. Orice persoan, care la o privire atent se temea vizibil s intre în luptaîmpotriva unui duman extrem de puternic, putea s rmân acas. Aceasta este în concordancu legea rzboiului din Deuteronom 20. În versetul 8 al acestui capitol se spune: »Mai mariiotirii s vorbeasc mai departe poporului, i s spun: „Cine este fricos i slab de inim, splece i s se întoarc acas, ca s nu moaie inima frailor lui.« Sunt efecte enorme dedescurajare, când cineva nu mai poate rezista în focul luptei i fuge. De aceea, fiecare trebuia stie mai dinainte ce face. Preul trebuia calculat (vezi Luca 14, 31-33).Brbaii, care aveau dreptul s plece primii acas, sunt oamenii care sunt copleii mai mult deputerea dumanului decât de puterea lui Dumnezeu. Ei s-au anunat, ce-i drept, atunci cândGhedeon i-a chemat s lupte împreun, dar acum, când stau fa în fa cu dumanul, se arat, cei au prea puin credin. i noi putem fi captivai de cineva, care prezint foarte entuziasmat unplan, ca s fac o lucrare pentru Domnul. Aceast persoan este motivat pentru plan, deoareceea însui a vorbit cu Domnul despre el. Este o misiune, pe care ea a primit-o. Faptul c omulacesta vrea s ia i pe alii alturi, este un lucru bun. Dar ceilali vor deveni lucrtori buni abiadup ce ei înii vor discuta personal planul cu Domnul, i nu vor merge numai din cauza uneichemri entuziaste. Poi s te simi atras prin credina pe care cineva o are cu privire la o anumitlucrare, dar aceasta este altceva decât credina personal în aceast lucrare. Cine vrea sparticipe numai pe baza unei emoii temporale i nu din convingere personal, acela nu-i arelocul în acea lucrare. Aceasta trebuie spus. Apostolul Pavel d exemple în privina aceasta înepistola a doua ctre Tesaloniceni 3, 2. Acolo el roag pe Tesaloniceni s se roage pentru el icolaboratorii lui în lucrare, pentru ca ei »s fie izbvii de oamenii nechibzuii i ri«, pentru c»nu toi au credina«. Cine nu avea aceeai credincioie i druire pentru lucrarea Domnului,care îl caracteriza pe apostol, pe acesta apostolul Pavel nu putea s-l foloseasc.70

Actualitatea crii Judectori – M. G. de KoningA doua alegere – versetul 4La ce trebuie s se fi gândit Ghedeon, când a vzut c otirea lui, care i aa nu era prea mare,devenea tot mai mic? Cel puin 22.000 de brbai s-au dus acas. Dac la început relaia era 1 la4 – i aceasta nu era nicidecum o premiz prea bun pentru lupt – acum s-a redus pân laimposibilul (în ochii oamenilor) raport de 1 la 13 pân la 14. i la ce s-a gândit Ghedeon, cândDumnezeu i-a zis: »Poporul este înc prea mult«? Nu auzim despre nici o împotrivire din partealui Ghedeon. Atitudinea lui este de admirat aici. El este totdeauna de acord cu ce îi spuneDomnul.Dac la prima alegere s-a lsat pe seama fiecruia în parte, ca s decid singur, în cazul celeide-a doua alegere nu mai este aa. Cei 10.000 care au rmas, sunt verificai de Dumnezeu, frca ei s fi observat aceasta. Ghedeon trebuia s le cear s bea ap, i, aa îi spune Domnul,»acolo i-i voi alege«. Nu se spune felul în care trebuiau s bea ap. Cu toate acestea felul în careau but ap va decide dac aparin trupei de baz, sau vor fi declarai inapi pentru lupt.Atitudinea la butul apei – versetul 5Dumnezeu ar fi putut s aleag pe lupttori în orice fel care se poate imagina, dar Elprocedeaz aa fel, ca adevraii lupttori s se arate singuri. Poziia normal la but ar fi fost sîngenunchi i s te aezi s bei. Cine nu îngenunche, ci ia apa de but cu pumnul, acela rmânepermanent gata de a aciona. Aceast atitudine neobinuit de a bea arat c nu butul în sineeste cel mai important, ci c principiul credinei domin. Ceea ce devine vizibil la ap, estediferena dintre aceia care beau ap în deplin comoditate, i aceia, care beau în treact, deoareceei sunt preocupai cu lupta.Setea trebuie stâmprat. Despre Domnul Isus citim: »El bea din pârâu în timpul mersului, deaceea Îi înal capul« (Psalmul 110, 7). El a gsit acolo înviorare pentru sufletul Su, dar frs piard niciodat din ochi scopul pentru care venise: triumful la cruce i glorificarea luiDumnezeu, Tatl Su. Deci setea are voie s fie stâmprat, dar întrebarea este, ce importanocup potolirea setei în viaa noastr. Butul apei îl putem compara cu nevoile zilnice ale vieii,aa cum ar fi hrana, îmbrcmintea, locuina, i chiar cu odihna necesar dup munc. Este vorbade importana pe care noi o dm acestor lucruri din viaa noastr. Dumnezeu vede ce atitudineavem fa de ele, fr ca noi s ne dm seama. Felul în care ne preocupm cu lucrurilepmânteti, arat clar, cum stm fa de lucrurile lui Dumnezeu.Luarea apei cu pumnul înseamn c noi lum numai acele lucruri pmânteti, pe care le putemine sub control, aa cum se spune în 1 Corinteni 6, 12: »Toate lucrurile îmi sunt permise, dar nutoate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngduite, dar nimic nu trebuie s pun stpânire pemine.« Cretinul devotat este liber s savureze totul, dar el este în acelai timp contient, c suntlucruri, care pun în pericol dedicarea lui pentru Domnul. El ia numai ce poate ine în mân, inimic mai mult. A limpi ca un câine înseamn s ocupi poziia unui câine. Aceast poziie aocupat-o de exemplu Mefiboet fa de David (2 Samuel 9, 8). Aceasta vorbete derecunoaterea, c noi nu suntem demni în noi înine s fim ceva pentru Domnul, sau s facemceva pentru El. Harul Domnului va fi mai mare pentru noi, dac ne gândim cine suntem noi ipentru ce vrea El s ne foloseasc, cu toate c noi suntem cine suntem în noi înine.Nu se cere numai vitejie i curaj, ci i deplin druire, i aceasta se dovedete în felul cum nefolosim de binecuvântrile pmânteti. Cretinul devotat se recunoate prin aceea, c el facenumai un singur lucru, cruia toate celelalte lucruri îi sunt subordonate. Apostolul Pavel spune:»Fac un singur lucru«, i el a uitat ce era în urma lui i se întindea spre Hristos Isus (Filipeni 3,14). Din cauza acestei atitudini el poate spune pe drept lui Timotei (dar i nou): »Niciun ostanu se încurc cu treburile vieii, dac vrea s plac celui ce la scris la lupt« (2 Timotei 2, 4).Domnul Isus a zis Martei, care era foarte ocupat cu lucrurile pmânteti, care era lucrul necesar:»Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi i te frmâni tu, dar un singur lucru71

Actualitatea crii Judectori – M. G. de Koningtrebuiete« (Luca 10, 41-42). Acest singur lucru era ederea la picioarele Sale, aa cum fceaMaria. Aceasta a aflat, c ea i-a ales partea cea bun. Ce fcea Marta nu era greit în sine însui,era chiar necesar. Dar ocupa prea mult loc în viaa ei, i prin aceasta ascultarea de Domnul aveade suferit, i aceasta a vrut Domnul s-o învee.300 de brbai – versetele 7-8Iat-i c merg. Din cei 10.000 care au rmas, Ghedeon trebuia s mai trimit 9.700. Ei audovedit, fr s vrea, c nu erau cioplii din lemnul adevrat, ca s fie folosii în lupta împotrivalui Madian. Nici în privina aceasta Ghedeon nu se opune.Dumnezeu este acolo unde El vrea s fie. Otirea care a rmas de 300 de brbai este în sineînsui neputincioas, ca s alunge pe duman. Relaia s-a redus 1 la 450. Toate speranele pentrureuita acestei îndrzneli trebuie s se bazeze cu adevrat numai pe Dumnezeu. i exact aceastaeste ce vrea El. S ascultm ce spune Domnul lui Ghedeon: »Cu cei trei sute de oameni, care aulimpit, v voi salva (textual: Eu vreau s v salvez), i voi da (textual: vreau s dau) pe Madianîn mâinile tale.« De dou ori spune Domnul aici »Eu vreau«. Dac El spune aceasta, atunci nupoate fi nici o îndoial cu privire la rezultat. El garanteaz desfurarea bun a luptei. Aceastaeste marea îmbrbtare, pe care o primete Ghedeon. Mai întâi el primete aceast fgduin iabia dup aceea Dumnezeu îi spune, ca restul poporului s plece.Dar înainte ca aceti 9.700 de oameni s plece, ei dau hrana i trâmbiele lor brbailor care vorpleca la lupt. Aceasta reflect o trstur de caracter frumoas. Cu toate c ei nu fac parte dingarda aleas, ei spijinesc pe lupttori cu mijloacele lor. Nu se simte nici un sentiment de gelozie.Chiar dac noi nu putem lua parte efectiv la lupt, probabil din cauz c suntem prea preocupaicu lucrurile pmânteti, putem totui s ajutm, aprovizionând pe lupttori cu tot ce au nevoie. Înfelul acesta, chiar dac activitatea noastr este în spatele frontului, contribuim i noi la victoria,care va fi obinut i ne bucurm de ea.Dup aceea pleac cei 9.700, »i a inut pe cei trei sute de oameni«. Aceste cuvinte »a inut«înseamn »a inut cu putere«. Aceasta poate s arate, c la cei 300 de oameni a luat nateredorina de a urma exemplul camarazilor lor, care au plecat, i c Ghedeon a trebuit s-i conving,ca s-i aib cu el. Nu este un lucru neînsemnat, s vezi o mulime de oameni care pleac i sconstai c rmâi numai cu câiva. Dorina de a pleca pe urmele celor plecai devine foarte mare.Dar lupta trebuia dus!i ca s se arate înc o dat clar, c nu s-a schimbat nimic din gravitatea crizei, Duhul Sfânt serefer la sfâritul versetului 8 înc o dat la prezena dumanilor.Din fericire cei 300 de oameni rmân cu Ghedeon. Aceasta îmi amintete de Ioan 6. Din cauzacelor spuse de Domnul Isus în acel capitol, în versetele 66-69 se spune: »Din clipa aceea, mulidin ucenicii Lui s-au întors înapoi, i nu mai umblau cu El. Atunci Isus a zis celor doisprezece:„Voi nu vrei s v ducei?” „Doamne”, I-a rspuns Simon Petru, „la cine s ne ducem? Tu aicuvintele vieii venice. i noi am crezut, i am ajuns la cunotina, c Tu eti Hristosul, Sfântullui Dumnezeu.”« Cu toate c este vorba de întâmplri diferite, în ambele cazuri este vorba,pentru cine ne decidem noi. Dac suntem convini luntric, c Domnul Isus ne-a dat tot ce netrebuie, vom vrea s rmânem la El. Orice s-ar întâmpla i oricâi ar fi cei care pleac, deoarecejertfa devine prea mare, nu ne va face s ne îndoim de credincioia Domnului.Misiunea – versetul 9Dup ce s-au încheiat pregtirile, Dumnezeu spune, ca Ghedeon s atace pe duman. Ghedeonprimete asigurarea c va obine victoria. Dumnezeu i-a dat aceast asigurare deja în capitolul 6,16. Dumnezeu a consimit la îndoiala lui Ghedeon, când el L-a rugat cu privire la semnul cu lâna(capitolul 6, 36-40). Când se d misiunea, ca tabra dumanului s fie atacat, ca s excludorice îndoial, Dumnezeu confirm fgduina Sa, c El va da pe duman în mâinile lui.72

Actualitatea crii Judectori – M. G. de KoningGhedeon avea a face cu un duman învins. El trebuia numai s-i însueasc aceast victorie.Ceva asemntor s-a spus lui Iosua în cartea Iosua 1, 1-9. Dumnezeu a dat Israeliilor toat ara.Ei trebuiau numai s înceap s-o ia în posesiune. i acolo a spus, c El va fi cu ei.Un vis pentru îmbrbtare – versetele 10 – 14Noi putem spune c Dumnezeu cunoate foarte bine pe robul Su. Cu toate îmbrbtrile ifgduinele, în inima lui Ghedeon ceva mergea greu. A mai rmas un rest de îndoial. S privimcum lucreaz Dumnezeu în privina aceasta. Ce Dumnezeu al rbdrii este El! Felul în care Elîntrete mâinile lui Ghedeon necesit puin curaj. Ghedeon trebuia s intre împreun cu Pura întabra dumanului, ca acolo s aud ceva, prin care mâinile lui »se vor întri«. Cât de minunateste felul în care Dumnezeu încurajeaz pe Ghedeon. Ghedeon trebuie s mearg atent în tabradumanului, ca acolo s aud ceva, chiar dac Dumnezeu l-a fcut atent cu privire la puterea careera în el.Ceea ce Dumnezeu vrea s-l mai învee, este c dumanul tia mai mult decât el despre aceastputere a lui Dumnezeu. Dumanul însui se vede deja înfrânt (dar el nu se d niciodat btut inoi trebuie realmente s-l batem). El aude din gura dumanilor lui: »Dumnezeu a dat în mâinilelui pe Madian i toat tabra« (versetul 14). Iscoadele, care în Iosua 2 trebuiau s cerceteze arai au venit la curva Rahab, au auzit acelai lucru. Rahab a zis, c »toi locuitorii rii tremurînaintea voastr« (Iosua 2, 9). Ei au auzit ce lucrare mare a fcut Domnul pentru poporul Su(versetele 10 i 11). Cu toat aceast cunoatere, Ierihonul nu s-a predat, ci el trebuia cucerit.În aceast aciune Ghedeon ia cu sine, la porunca lui Dumnezeu, pe slujitorul su Pura. NumelePura înseamn „teasc” sau „maturizare”. Dac Dumnezeu numete pe nume pe acest slujitor allui Ghedeon, o face probabil cu scopul s-i aduc aminte lui Ghedeon de apariia lui Dumnezeuînaintea lui, când el era preocupat s bat grâul în teasc (Capitolul 6, 11). Aducerile aminte deîntâlnirile noastre anterioare cu Domnul i de ce ne-a spus El cu acele ocazii, ne ofer deseori unnou curaj, ca s mergem mai departe. Aceast aducere aminte îi arat, c în umblarea lui cuDumnezeu, el s-a maturizat spiritual.Ghedeon primete oferta lui Dumnezeu. El merge i aude cum un madianit povestete un vis.El afl chiar i tlmcirea visului, pe care a fcut-o un alt madianit. Eu nu tiu, de unde acunoscut omul înelesul visului. Presupun c Dumnezeu l-a fcut s îneleag visul. DacDumnezeu poate s cluzeasc în felul acesta lucrurile, ca Ghedeon s ajung la timpul potrivitla locul potrivit, ca s fie martor al acestei discuii, atunci El este în stare, s-l fac pe om sspun ce era important pentru Ghedeon. Ce aude Ghedeon nu este deosebit de înltor pentru el.Lui i se aduce aminte cât de slab este el în sine însui. În vis el este prezentat ca o pâine de orz.Dar tlmcirea las s se recunoasc, c Dumnezeu face o sabie din ea, pentru ca s loveasc peduman. Pâinea de orz este pâinea sracilor. Dumnezeu lucreaz deseori prin srcie islbiciune. Sabia, care aici obine victoria, const din hran.Când poporul lui Dumnezeu se hrnete cu Hristos, prin aceasta are o sabie în mân, care batepe duman. Dumnezeu poate s foloseasc cea mai mic preuire a lui Hristos din partea noastr,ca s bat pe duman. Aa rostogolete apostolul Pavel o turt de orz în tabra (Adunarea) dinCorint, când spune: »Pavel a fost rstignit pentru voi?« (1 Corinteni 1, 13). Prin aceasta vrea sspun, c el i ceilali nu vor s îndeplineasc funcia de conductori de partide. El era numai unslujitor. Era vorba de Hristos; pe sine însui nu se scotea în eviden. Fa de aceasta prezintcrucea lui Hristos. Ce mai rmâne din mândria i înelepciunea omului, atunci când el privete lacruce? Apostolul Pavel „duce” crucea lui Hristos în Adunarea din Corint i prin aceasta drâm„cortul” luptei, al neîncrederii i al lipsei de unitate. Efectul oricrui adevr simplu despreHristos, care prin dragoste este dat mai departe, const în aceea, c „cortul” rutii, al luptei icertei este doborât.73

Actualitatea crii Judectori – M. G. de KoningReacia lui Ghedeon - versetul 15Aceast îmbrbtare d natere în primul rând la adorare. Prin aceasta el ne ofer un modelfrumos. Când Domnul ne-a fcut ceva clar, El dorete cu plcere ca noi s-I mulumim în primulrând pentru aceasta. Abia dup aceea putem s împrtim i altora experienele noastre. Aceastaeste valabil în mod deosebit cu privire la studiul biblic. Ce noi descoperim cu aceast ocazie caadevruri i alte lucruri frumoase, va face inima noastr mai înainte de toate s-I mulumeasc is-L preamreasc pentru aceasta. Dac aceasta nu are loc, atunci exist pericolul, ca celeprimite i cele cunoscute s devin mai mari decât El Însui, care este Dttorul. Pe lângaceasta, Cel care d este întotdeauna mai mare decât darul! În afar de Domnul Isus, care esteDarul lui Dumnezeu. Aici Dttorul i Darul sunt egali. Dar tot ce noi am primit pe baza lucrriiDomnului Isus se datoreaz lui Dumnezeu. Pentru tot ce vom descoperi din acestea, avemdreptul s-I mulumim, i dup aceea s le dm i altora. Cineva a spus o dat: poi s primeticeva ca fiind al tu abia dup ce l-ai dat lui Dumnezeu înapoi cu mulumire.La Daniel gsim aceeai comportare, ca i la Ghedeon aici. În Daniel 2, 18, Daniel se roag caDumnezeu s-i fac cunoscut un lucru. Dumnezeu primete rugciunea, i primul lucru pe careDaniel îl face, este s laude pe Dumnezeu (versetul 19). Dup ce Ghedeon însui a fost încurajati s-a închinat, spune poporului, c Domnul a dat deja victoria. Este din nou remarcabil, c elspune brbailor, c Domnul a dat pe dumani în mâinile lor, în timp ce Dumnezeu i-a zis, c Elva da pe duman în mâna sa. Ceea ce lui personal i-a fost fgduit de Dumnezeu, el îl face unlucru comun pentru tot poporul. Acelai lucru am vzut în capitolul 6, 12-13.Arme ciudate – versetul 16Armele, pe care Ghedeon le pune în mâna echipei sale, nu sunt de felul armelor care ar puteas impresioneze pe duman. Trupa nu devine o armat înarmat pân în dini. Fiecare primetetrei „arme”; o trâmbi, un ulcior gol i o fclie, care trebuia pus în ulcior. Trâmbia, care erafolosit aici este un corn de berbece. Ea vorbete despre putere i energie i se suna cu el, cândceva trebuia aprat. Aceste trâmbie, sau trompete, le-au auzit locuitorii Ierihonului în fiecare zi,când Israel a mers apte zile în jurul Ierihonului (Iosua 6). Sunarea cu trâmbia în apropiereadumanului exprim o puternic încredinare, c Dumnezeu Îi va împlini cuvântul Su cuprivire la dumani. Este o mrturie depus pentru aceea, c victoria este sigur. Noi putem sfacem s rsune Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece noi suntem convini de adevrul lui.Apostolul Pavel se exprim în felul urmtor în 2 Corinteni 4, 13: »noi credem, i de aceeavorbim.«În 2 Corinteni 4, 7 întâlnim i ulcioarele. Acolo ele sunt numite vase de lut. În aceste vase delut se afl o comoar. Deseori în Biblie printr-un vas se înelege o persoan sau un corp omenesc.Unele exemple pentru aceasta le gsim în Faptele Apostolilor 9, 15, 1 Tesaloniceni 4, 4 i 1Petru 3, 7. În 2 Corinteni 4 se face precizarea, c este vorba de vase de lut. Prin aceasta se puneaccentul pe fragilitate. În opoziie cu o comoar, care reprezint ceva preios, un vas de lut are ovaloare mic. Ce este o comoar, st în versetul 6; este »strlucirea slavei lui Dumnezeu pe faalui Isus Hristos«. Eu cred c apostolul Pavel s-a gândit la Judectori 7, atunci când a scris 2Corinteni 4.În rezumat, armele lui Ghedeon i ale brbailor lui sunt:1. O trâmbi, acesta este un tablou al Cuvântului lui Dumnezeu,2. Un vas de lut, acesta este un simbol al unui trup slab, fragil, i3. o fclie, aceasta este un tablou al strlucirii slavei lui Dumnezeu.În versetele urmtoare vedem cum sunt folosite ele.74

Actualitatea crii Judectori – M. G. de KoningPrivii la mine i facei la fel – versetele 17 – 18Adevratul conductor este acela, care nu numai c spune ce trebuie fcut, ci el însui face maiîntâi. Vedem aceasta în chip desvârit la Domnul Isus. În evanghelia dup Ioan 13 El spalpicioarele ucenicilor. Dup aceea le spune: »Deci, dac Eu, Domnul i Învtorul vostru, v-amsplat picioarele, i voi suntei datori s v splai picioarele unii altora. Pentru c Eu v-am dato pild, ca i voi s facei cum am fcut Eu« (versetele 14-15). Acest „a fi exemplu” îl gsim întoat viaa Domnului Isus. El niciodat nu a cerut ceva de la ucenicii Lui, pe care El Însui s nulfi fcut i în care s nu fi mers El mai întâi. Noi putem s motivm pe alii pentru un lucru, dacei pot s recunoasc valoarea acelui lucru în viaa noastr. În Faptele Apostolilor se întâlnete uncaz potrivit. Apostolul Petru a putut s spun ologului, care atepta s primeasc ceva de la el ide la Ioan, »Uit-te la noi!« (versetul 4). Aceasta pare s fie mândrie, dar nu este. Petru i Ioanposedau ceva, care putea s îmbunteasc pe om. Ei erau ferm convini de aceasta, i toatviaa lor a depus mrturie despre aceasta.Dac un cretin nu poate s spun aa, atunci nu este în ordine cu el. Aceasta nu are nimic aface cu mândria sau cu înlarea de sine. Cine este convins de puterea Domnului i aceastadevine vizibil în viaa lui, prin aceasta el este o ilustrare vie a mrturisirii lui. Aceast mrturisireeste întrit prin viaa lui. Este desigur adevrat, c noi putem s eum, dar pentru cel care vreas triasc cu Domnul, aceasta nu trebuie s fie practica zilnic. Cine urmeaz pe Hristos, poates spun i despre sine: „Privete la mine!” Apostolul Pavel a spus aceasta în 1 Corinteni 11, 1:»Clcai pe urmele mele (sau: fii imitatorii mei), întrucât i eu calc pe urmele lui Hristos (sau:dup cum i eu sunt un imitator al lui Hristos).« Acesta este strigtul de lupt propriu-zis, pe careGhedeon îl las s rsune: »Pentru Domnul i pentru Ghedeon!« El a primit misiunea de laDomnul i a împlinit-o. Ceilali au recunoscut aceasta la Ghedeon i au mers dup el. Prinexemplul personal Ghedeon a mobilizat otirea, s fac ce face el. Aceasta însemna ascultaredeplin de exemplul lui. Dac cineva ar fi strigat altceva sau ar fi pornit împotriva dumanului pecont propriu sau cu mijloace proprii, aceasta ar fi însemnat derutare i înfrângere. Parola era: sia bine seama la cluz, i s fac exact ce face el.Lupta începe – versetele 19-20La scurt timp dup miezul nopii a început lupta. Fiecare lupttor i-a ocupat locul pe careGhedeon i l-a dat. Totul s-a derulat în cea mai mare linite posibil. Momentul punerii strjilor,care cu siguran nu s-a fcut fr zgomot, a fost folosit, ca s se apropie mai mult de tabradumanului. Toi lupttorii aveau ochii îndreptai spre Ghedeon i spre cei 100 de brbai careerau cu el. Dup aceea s-a dat semnalul. 300 de trâmbie au lsat în linitea nopii s se audsunetul lor strident. Glgia a fost reflectat de muni i valea a fost acoperit cu suneteletrâmbielor. În acelai moment au fost sparte ulcioarele i în jurul taberei dumanului s-au vzut300 de fclii aprinse. Înapoia fiecrei fclii se prea c se ascunde o mare otire puternic.Surpriza este mare. Otirea puternic a lui Madian o ia la fug, ipând, vuietul cretea mereu. Înmarea zpceal, care a avut loc, Madianiii nu mai tiau ce se petrece cu ei. Fiecare Madianitvedea în semenul lui un duman. Credeau c au fost atacai prin surprindere de o supraputere isub simmântul luptei îi croiesc drum, fr s vad, c au a face cu proprii lor tovari. În felulacesta se rfuiete Domnul cu dumanul, cci este mâna Lui care face s aib loc toate acestelucruri.Din aceasta putem înva cum putem s ne rfuim cu dumanii notri (spirituali). În primulrând vedem, c suflarea în trâmbi este unit cu frâmarea ulcioarelor. Nici nu poate fi posibilaltfel. Noi nu putem s depunem mrturie, dac nu renunm la noi înine. Vedem mai departe,c prin frâmarea ulcioarelor devine vizibil lumina. Mrturia i întunericul nu pot mergeîmpreun. i în Filipeni 2, 15 sunt amintite acestea împreun, cu privire la trirea noastr în75

Actualitatea crii Judectori – M. G. de Koningmijlocul oamenilor lumii, »în care strlucii ca nite lumini în lume, inând sus Cuvântul vieii«.Aceast arat aa de mult putere, c dumanul este învins.În Evanghelii sunt numite patru lucruri, care pot s împiedice strlucirea luminii. În evangheliadup Luca 8, 16 sunt numite dou din acestea. Domnul Isus spune acolo: »Nimeni, dup ce aaprins o lumin, n-o acopere cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfenic, pentruca cei ce intr s vad lumina.« Vasul simbolizeaz un om. Obstacolul este aici, c cineva seconsider important. În istoria lui Ghedeon am vzut, c vasul sau ulciorul trebuie sfrâmat.Prerea proprie trebuie s dispar i atunci lumina poate s strluceasc nestingherit. Cellaltobstacol, patul, vorbete despre lenevie i comoditate. Cine se face comod în pat i nu areintenia s fac ceva pentru Domnul, acela va rspândi puin lumin în jurul su.În evanghelia dup Luca 11, 33 sunt numite alte dou obstacole: »Nimeni n-aprinde o lumin,ca s-o pun într-un loc ascuns sau sub bani, ci o pune într-un sfenic, pentru ca cei ce intr, svad lumina.« O „ascunztoare” vorbete despre pcatele ascunse din viaa noastr, despre ceva,ce noi facem pe ascuns i pe care nu vrem s-l punem în lumina zilei. Atâta timp cât nu nemrturisim pcatul i nu ne lsm de el, aceste lucruri sunt un obstacol, ca s lase s strluceasclumina noastr. Bania este un simbol al afacerilor, a lucrurilor cu care suntem foarte preocupai,ca s câtigm bani. Aceasta poate ocupa un loc aa de important în viaa noastr, c este deasemenea un obstacol, care nu las lumina noastr s strluceasc. Tot ce împiedic lumina sstrluceasc trebuie s dispar din viaa noastr. Alte locuri din Evanghelii, unde sunt numiteaceleai lucruri, sunt Matei 5, 15 i Marcu 4, 21. Sigurul lucru care trebuia s aibe loc cuulcioarele, era ca ele s fie distruse. Atunci lumina nu se mai lovete de nici un obstacol i poatelumina deplin. Noi tim foarte bine, c noi înine constituim cea mai mare blocad pentrustrlucirea »lumina cunotinei slavei lui Dumnezeu«. Fcliile sunt inute în mâna stâng, iaceasta vorbete despre recunoaterea slbiciunii cu care noi rspândim lumina. Frâmareaulcioarelor are un îneles asemntor: s nu ne bazm pe firea pmânteasc (pe carne). Cinesfrâm ulciorul, poate s sufle în trâmbia aflat în mâna dreapt. Mâna dreapt vorbete despreputere. Strigtul din versetul 18 »Pentru Domnul i pentru Ghedeon« devine în practic (versetul20) »Sabia Domnului i a lui Ghedeon!« Aceasta vrea s spun, c hotrârea pentru Domnul ipentru oamenii care Îl urmeaz se bazeaz pe ascultarea practic de Cuvântul lui Dumnezeu.Sabia este un simbol al Cuvântului, aa cum l-a dat Dumnezeu i cum este el vizibil în viaaoamenilor lui Dumnezeu. Dac spunem, c vrem s-L urmm pe Domnul, atunci putem sexprimm aceasta numai dac suntem asculttori de Cuvântul Su întreg.Fiecare la locul lui – versetele 21-22În lupt este foarte important ca fiecare s ocupe locul pe care i l-a indicat conductorul. Ca sfac mai clar, cât de important este aceasta, vreau s m refer la un tablou, folosit în Biblie camodel al Adunrii: tabloul corpului omenesc. Cu privire la corp nu ne gândim în primul rând lalupt, dar vom vedea cum destoinicia noastr în lupta spiritual depinde de ocuparea locului carene-a fost dat în corp. Fiecare mdular al Adunrii este în aceast comparaie un mdular altrupului i are de împlinit o lucrare în el, potrivit cu funcia pe care o are. Ce are de fcut fiecaremdular este coordonat de cap. Pentru ca Adunarea s funcioneze ca o unitate armonicasemenea trupului, este important, ca fiecare mdular s împlineasc poruncile pe care le dCapul, acesta fiind Hristos. Prin Cap toate mdularele sunt unite unul cu altul.Problemele încep când un mdular nu este mulumit cu locul pe care i l-a dat Dumnezeu, cciEl este Cel care »a pus mdularele în trup, pe fiecare aa cum a voit El« (1 Corinteni 12, 18).Nemulumirea noastr, c nu avem un loc mai important, sau mândria noastr, deoarece credem,c nu avem nevoie de celelalte mdulare i ne descurcm singuri, face ca trupul, ca întreg, s numai funcioneze ca unitate. Atunci nu ne mai gândim la foloasele pe care le are un alt mdular dela noi, ci ne gândim exclusiv la noi înine. Atât nemulumirea cât i mândria rezult din egoism.76

Actualitatea crii Judectori – M. G. de KoningAceast mândrie se poate traduce astzi cu individualism. Fiecare merge pe drumul lui i nu seintereseaz prea mult de alii i de toi laolalt. Important este c „eu” m simt bine.Cretintatea este un întreg frâmiat, fr nici o speran de unitate desvârit. Prin susmenionatulindividualism se arat din pcate tot mai mult aceeai lips de unitate i încomunitile de credin, în care se dorete s se strâng i s se triasc în concordan cuCuvântul lui Dumnezeu. Prin aceasta ia natere dezordine în propriile rânduri. Rezultatul estelipsa de putere în lupta împotriva dumanului. Adunarea pierde teritorii mari, deoarecemdularele nu îi ocup toate locul indicat lor de Cap. Soluia nu const în structurarea tuturoractivitilor i stabilirea unei ordini. Este o singur soluie: înapoi la dependena de Cap iascultarea de misiunile încredinate, pe care El ni le d prin Cuvântul Su. Atunci El preia luptai seamn zpceal în rândul dumanului.i alii sunt înrolai în lupt – versetele 23-24Este posibil, c muli din brbaii care sunt acum chemai i iau parte la lupt, aparin celor32.000 care s-au anunat deja mai înainte pentru lupt. Cu toate c ei nu aveau curajul i druireanecesare la atac, puteau acum s dovedeasc contribuia lor la definitivarea lucrrii, pe care aliiau început-o. Ghedeon nu era aa de egoist, s cread c singur va putea în continuare s sedescurce. Comportarea lui i a celor 300 de brbai au constituit un imbold mare pentru ceilali.Oreb i Zeeb – versetul 25Cpeteniile i împraii popoarelor dumane ocup totdeauna un loc deosebit în lupta pentrucucerirea rii. Ei sunt în mod deosebit un tablou al puterilor demonice, care încearc s duc lapierzare pe poporul lui Dumnezeu. Ei sunt cluzele i cei care planific strategia, prin care îiexercit stpânirea. Ei prezint aceast strategie supuilor lor i le poruncesc s-o execute.Împria Satanei este o împrie bine organizat. Dar »noi nu suntem în netiin despreplanurile lor«, aa ne spune 2 Corinteni 2, 11. Deci noi nu suntem surprini de atacurile lorirete.Cum pornete el la lupt se vede clar din numele celor dou cpetenii. Oreb înseamn „corb”,Zeeb înseamn „lup”. În aceasta vedem cele dou forme principale ale rului, care se întâlneteîn lume. Corbul reprezint principiul stricciunii, al necuriei. Corbul este o pasre ne curat.Lupul reprezint principiul puterii, al jefuirii i nimicirii. Prin aceste dou principii, alstricciunii i al puterii, a dominat Satana lumea începând cu cderea în pcat. Primul pcat, carea fost înfptuit, a fost acela al stricciunii. Prin minciunea Satanei, pe care Eva a crezut-o, a foststricat tabloul lui Dumnezeu i relaia curat dintre om i Dumnezeu. Cel de-al doilea pcat a fostpcatul puterii, cci Cain a omorât pe fratele su Abel. Noi putem s încadrm orice form de ruîn unul din aceste dou principii. Aceste forme ale rului trebuie interzise în viaa Adunrii;aceasta înseamn, c ele trebuie condamnate, dac prin necredincioie i-au gsit accesul înAdunare i domin acolo. Minciuna i puterea (sau: autoritatea) îi gsesc sfâritul la o stânc ila un teasc. În ambele vedem un tablou al crucii Domnului Isus, unde dumanul a fost biruit.77