LUCIAN BLAGA ŞI INEFABILUL FEMININ - Centrul Cultural „Lucian ...

Muşchiul reavăn, negrul murei/Ţine cumpăna căldurei,/Ieşi zeiţă din sandale/Vrereae-a măriei tale! /Şi rămâi desculţă-n rouă / Tremură prelung în glas/Întrebarea de-iaievea/Astă clipă de popas.Se mai pot adăuga cele două scurte fragmente din Ardere şi din Veghe, citate ca motocare sunt mult mai semnificative, ele concentrează cu mai multă pregnanţă esenţaprezenţei Domniţei în viaţa şi opera poetului.În intervalul 1941-1945, paşii profetului s-au îndreptat adesea spre Braşov dar a venitşi o vreme în care poetul şi-a dat seama, aşa cum a mărturisit-o de fapt: „căutasem înea (Domniţa) în primul rând izvoarele poeziei, artei, ea în schimb căuta poeţii, artiştii,nu pe cineva anume ci prietenia acestora”.Nu de puţine ori când Lucian Blaga poposea la Braşov, Domniţa invita în casa eiliteraţi, artişti, profesori, fapt ce-l mâhnea pe poet. Explicabile sunt versurile dinÎncântare: „Domniţă din ţară bârsană, /Lumină sunt, inimă, rană/…Din visuri născuteîn zori/trimite-ţi-aş negrele flori/dar teamă îmi e că le pui/la soare-n răscrucea oricui”Într-o sinceritate totală Lucian Blaga mărturisea. „Pentru asta s-au tocit rând pe rândfiorii, pentru asta mi s-au rărit drumurile la Braşov…”.În acea perioadă plină de mâhnire pentru „Domniţa, marea mea dragoste” căreia i-adedicat aşa cum aminteam „Nebănuitele trepte”, în preajma poetului putea fi văzutătot mai des Eugenia Mureşan, femeia care îşi impusese prezenţa nu numai în viaţa, cişi în poeziile sale, cum ar fi: Dacă m-aş pierde, Drum prin cimitire, Zi şi noapte, Prier.În familia protopopului Florea Mureşan, Lucian Blaga află o elevată atmosferă deintelectualitate, protopopul fiind un om citit iar soţia sa Eugenia (Geni, cum i sespunea) era o fiinţă cu multă receptivitate faţă de literatură, ea însăşi scria poezie şiavea volume publicate. Mai târziu, ea, s-a recăsătorit cu profesorul D.D.Roşca de careLucian Blaga s-a simţit foarte apropiat.În casa familiei Mureşan se citea poezie iar discuţiile purtate de cei prezenţi eraufoarte aprinse, Lucian Blaga dă unele sugestii şi sfaturi. La una dintre aceste întâlniri,Lucian Blaga, face următoarea mărturisire: „mă simt foarte bine în această casă, încare port discuţii frumoase despre problemele filozofice cu Florea Mureşan, dar maiales m-atrag conversaţiile pe teme literare şi cotidiene cu Geni. Ce minte arcuită, cecascade de idei la această femeie. La puţine femei găseşti aşa fântână de dar. Înpreajma ei m-au inspirat multe lucruri şi i-am scris multe poezii”.Dar şi Geni Mureşan se confesează spunând următoarele:„Sânt prietenă de mai mulţi ani a domnului Blaga, cel mai mare filozof şi poet, aşacum Veronica Micle a fost prietena lui Eminescu”.Tot atunci ea spune că i-a inspirat lui Blaga multe poezii dar şi ea i-a scris multeversuri.Erau în anii 1946-1950 când aproape în fiecare după amiază „paşii profetului”ajungeau în str. Bisericii Ortodoxe, nr.10 din Cluj, unde poetul găsea o ambianţă ce-lstimula în opera pe care a scris-o atunci.O altă apariţie feminină este în perioada anilor 1948-1960, când nu a mai fostpublicat cu poezii în reviste. Lucian Blaga lua contact într-o arie restrânsă cu publiculcare-i dorea poezia în anumite familii clujene.Aşa s-a întâmplat şi cu familia dr. Leon Daniello – conu Leon, cum i se spunea, undemaestrul îşi prezenta din poezia sa şi din cele tălmăcite de el din literatura universală.Aceeaşi ambianţă plăcută şi în casa acestui amfitrion, om de cultură şi rafinat cu gustpentru literatura română şi universală.