COMUNA OZUN - Prefectura Judeţului Covasna

COMUNA OZUNAŞEZAREA GEOGRAFICĂPrin această mică ediŃie dorim să faceŃi cunoştinŃă cu împrejurimile geografice, cultura,tradiŃiile şi obiceiurile populare, programele şi serviciile oferite de noi, cât şi cuposibilităŃile de investiŃii economice în zonă.Cea mai mare comună din judeŃul Covasna constituită din şapte sate (Ozun, Sântionlunca,Lisnău, Bicfalău, Lunca Ozunului, Măgheruş, Lisnău-Vale) este situată în depresiuneaBraşovului, la hotarele sud-estice ale judeŃului Covasna, la 9 km distanŃă de SfântuGheorghe, 27 km de Braşov şi 30 km de Covasna.Satele care aparŃin comunei noastre sunt aşezări vechi; prima atestare documentară alocalităŃii Ozun, Sântion, Lisnău şi Bicfalău se datează din anul 1332.Armonia unică şi specială, valorile religioase şi culturale, arta populară şi folclorulsatelor, combinate cu ambianŃa naturală, zonele ocrotite şi peisajul pitoresc oferăvizitatorilor posibilităŃi variate şi bogate de a-şi petrece timpul.Vă invităm să vizitaŃi satele comunei Ozun, să faceŃi cunoştinŃă cu arta culinară şiospitalitatea sătenilor, să faceŃi excursii pe jos sau cu bicicleta în zonele ocrotite dinapropiere, unde puteŃi savura şi cerceta frumuseŃile naturii, cu flora şi fauna bogată, săsimŃiŃi şi să vă bucuraŃi de aerul curat şi proaspăt, liniştea pădurilor şi sunetul pârâurilor.Investitorii se vor bucura – pe lângă situaŃia strategică excelentă a comunei noastre – desprijinul infrastructural complet al consiliului local şi de resurse umane de calitate.În acest scop vă dorim sănătate şi toate cele bune. VeniŃi cu noi într-o călătorie virtuală încomuna Ozun!Sperăm că v-am atras atenŃia asupra comunei Ozun, că ne veŃi vizita în curând şi nevedem ca musafiri, prieteni sau investitori.Să ne vedem în Comuna Ozun!dr. Ráduly IstvánPrimarul Comunei OzunOzunOzun este situat în partea sudică a Câmpului Frumos, la 9 km distanŃă de SfântuGheorghe, pe malul drept al Râului Negru, la o altitudine de 515 m, de-alungul drumuluipublic E-574 (DN11). Ca centru comunal administrativ, îi aparŃin şase sate: Sântionlunca,Lisnău, Bicfalău, Lunca Ozunului, Măgheruş, Lisnău-Vale. Conform recensământului din

anul 2002, comuna are o populaŃie de 4.575 locuitori, din care 2.565 de persoane locuiescîn Ozun.Prima atestare documentară a satului, sub numele de „Sacerdos de Wzom” se datează din1332, iar în anul 1567 satul are deja 68 de gospodării. Numele de Ozun îşi are origineadin limba turcă veche şi înseamnă „lung”.Istoria numelui1332 – Sacerdos de Wzom1335 - Uzom1567 - Wzon1642 - Úzon1750 - Ozun1760 - Ozon1850 - Ozuna1854 – Uzon (Ozun)Numărul de locuitori1567 – 68 gospodării1786 – 114 gospodării, 603 locuitori1850 – 328 gospodării, 1.433 locuitori, dintre care 1.104de etnie maghiară şi 288 de naŃionalitate română1873 – 357 gospodării, 1.611 locuitori1881 – 380 gospodării, 1.764 locuitori, dintre care 1.680cu limba maternă maghiară şi 272 de religie ortodoxă1910 – 426 gospodării, 1.785 locuitori, dintre care 1.698cu limba maternă maghiară şi 257 români1920 – 585 gospodării, 1.745 locuitori, dintre care 1.376de etnie maghiară1930 – 2.065 locuitori, dintre care 1.571 de etniemaghiară, 1.823 cu limba maternă maghiară şi 344 denaŃionalitate română1944 – 538 gospodării, 2.2001 locuitori, dintre care 2.044de etnie maghiară şi dor 155 români1966 – 2.541 locuitori1992 – 2.714 locuitori2002 – 2.583 locuitoriÎn sat există mai multe monumente istorice. În centru putem vedea biserica reformată dinsecolul XV. (foto nr.1), având planul de bază în formă de ouă; fosta cetate asediată decătre Géczy András, căpitanul lui Báthory Gábor, iar mai târziu, în anul 1612, ocupată decătre oştirea braşovenului Weiss Michael. În anul 1704 satul a fost nimicit într-unincendiu, distrugând biserica şi cetatea. În 1706 soldaŃii din armata habsburgilor în luptaîmpotriva lui Rákóczi au pus stăpânire pe cetatea din Ozun, iar curuŃii o asaltează.Cutremurul din 1738 şi în special cel din 1802 a nimicit cetatea, iar turnul porŃii a fostdestrămat. În locul acestui turn, în perioada 1842-44, s-a construit turnul de clopot cucupola în formă de ceapă, existentă şi astăzi, în care se găsesc două clopote. PereŃii cetăŃiia fost demolaŃi în anul 1901. În grădina bisericii putem vedea monumentulmilecentenarial (foto nr.2), al cărei placă comemorativă din bronz a fost proiectată deartistul Petrovits István.În partea opusă a centrului se află biserica romano-catolică, construită în anii 1909-1911(foto nr.3). Motto-ul bisericii: ÎnălŃarea la Cer. În biserică se află placa comemorativă avictimelor din al II-lea război mondial (1945). Începând cu anul 1943 Ozun are propriaparohie.Tot în centru se află şcoala generală „Tatrangi Sándor”. Pe stâlpul funerar din lemnsculptat se află inscripŃia, conform căreia această şcoală a funcŃionat ca instituŃie publică

de învăŃământ încă din anul 1648. Mormântul fondatorului şcolii, Tatrangi Sándor (1797-1875) se află în cimitirul satului.În faŃa primăriei (foto nr. 4) construită în anul 1896 se află obeliscul martirilor din al IIlearăzboi mondial (foto nr. 5), iar aproape de centru, lângă terenul de sport, putem vizitahala modernă de sport construită în anul 2004 (foto nr.6). În sat există şi o bisericăortodoxă construită în anul 1832 (foto nr.7), al cărei hram este Sfânta Maria.În sat există mai multe conacuri şi curii construite în secolul XVIII. (castelul Béldi-Mikes,conacul Újvárossy-Ágoston, conacul Temesváry etc.), care poartă semnele baroculuipopular, ale stilului rococo şi empire. Conacul Pünkösti este deasemenea consideratmonument de artă (foto nr.8). Acoperişul său înalt, dublu este o variantă a mansardeipopulare (s-a construit în jur de 1810). În această clădire funcŃionează astăzi biblioteca„Erdélyi Lajos”. ConstrucŃia populară tradiŃională este reprezentată de mai multe clădiridin lemn, cu acoperiş din şindrilă, ca de exemplu casa lui Bába Mózesné datată din primatreime a secolului XIX. şi casa lui Páljános Adolf (fosta cazarma de husari), construită înstil renascentist, la începutul secolului al XIX-lea. Un detaliu foarte frumos este prispaboltită a casei (foto nr.9).Comuna Ozun este locul de naştere al multor personalităŃi publice, dintre care îl amintimpe poetul Béldi Mátyás (1707-1804), pe Erdélyi Lajos (1871-1932), preot reformat,scriitor, lingvist, profesor universitar, pe D. Veres Jenı (1882-1968), preot reformat,scriitor, editor şi traducător; familia Pünkösty, dintre care Pünkösty Gergely (1820-1912),maior în revoluŃia din 1848-49. În memoria lui s-a ridicat un stâlp comemorativ din lemnsculptat în centrul satului în 1999. Mai departe îl amintim pe Pünkösti Pál (1804-1868),husar în revoluŃia din 1848-49, pe Pünkösti Ferenc (1835-1898), care a avut onoarea dea-l primi personal în sat pe scriitorul Jókai Mór şi care a fost fotografiat personal deistoricul Orbán Balázs, în timp ce făcea cercetări în zona Ozunului.Aici s-a născut şi scriitorul contemporan Beke György şi meşterul popular Páljános Ilona(foto nr.10).PosibilităŃi de investiŃii: industria alimentară, industria textilă (în sat locuiesc mai mult de100 persoane specializate în textile, foşti angajaŃi a croitoriei), agricultură, turism şi alteservicii.Fotografii:6 – sala de sport4 – primăria din Ozun- casa Temesváry- casa Újvárossy-Ágoston- fotografie făcută în jurul anului 1930 de către Csiky András. Tema fotografiei: Ozun,femei care spală în Râul Negru.- castelul Béldi-Mikes- bătrânul Temesváry János (1880-1947)SântionluncaSântionlunca este sat gemen, situat pe malul drept al Râului Negru, pe partea estică aCâmpiei Frumos, vizavi de Lunca Reci , de-alungul drumului naŃional E-574 (foto nr. 1)

Satul Sântionlunca de astăzi a fost compus din unirea a două aşezări, şi anume Sântion şiLunca (1900). La recensământul populaŃiei din 2002, Sântionlunca a avut 797 delocuitori.Prima atestare documentară a satului Sântion se datează din anul 1332; satul şi-a primitnumele probabil de la Sfântul Ioan sau Sfântul Ivan (foto nr. 2).Unirea celor două sate s-a decis în anul 1899. Majoritatea reprezentanŃilor din consiliullocal doreau denumirea de Sântion, o mică parte dintre consilieri ar fi vrut ca satul să senumească Lunca. Pentru a decide denumirea finală a satului, ei au apelat la ministrul deinterne, însă acesta i-a cedat adunării generale excepŃională al comitatului Trei Scauneaceastă deciziea; adunarea generală însă – luând în consideraŃie istoria satului, numărulpopulaŃiei respectiv faptul, că multe familii purtau pe vremea aceea numele satului, apropus în final denumirea de Sântion. Acest eveniment a avut loc în data de 23 martie1900. Locuitorii din Lunca însă n-au fost de acord cu această decizie şi au apelat laautorităŃile supreme în scopul rediscutării cazului. Premierul, luând în consideraŃiecererea locuitorilor din Lunca, a decis ca numele celor două sate unite să fieSântionlunca.Satul a devenit cunoscut în special datorită primei soŃii al scriitorului Jókai Mór, actriŃadramatică, Laborfalvi Róza (născută Benke Judit, 1817 – 1886). Din şirul atracŃiilorturistice din sat amintim biserica romano – catolică, monument istoric respectiv capelaSzentiványi cu turnul husar, în stil baroc. Biserica unitariană din Lunca s-a construit înanul 1826 (foto nr. 3), în interiorul ei se află o placă comemorativă din 1939, în memorialui Berde Mózsa (1815-1899), fost lider şi personalitate a revoluŃiei din 1848-49. Bisericaortodoxă „Sf. Nicolae” este construită în anul 1928, pe locul celei vechi de lemn.Conacuri şi curii : Casa Szentiványi, conacul Apor Henter, casa Bucs – Gáll (proiectat deKós Károly), în faŃa căreia se află o poartă secuiască monumentală.Industria tradiŃională de morărit funcŃionează şi în zilele noastre.PersonalităŃi importante născute în sat: Szentiványi Márkos Dániel (1618-1680), profesoruniversitar , episcop unitarian, Laborfalvi Berde Áron (1818-1892), profesor universitar,primul rector al universităŃii din Cluj, membru al Comitetului ŞtiinŃific Maghiar,Szentiványi Gábor (1888-1952), prefect al comitatului Trei Scaune, victimă al fostuluiregim comunist.PosibilităŃi de investiŃii: industria alimentară (industria de morărit), agricultură, turism(turism rural) şi alte servicii. Pâinea de casă (foto nr.4) şi colacul secuiesc (kürtıskalács,foto nr.5) din Sântion sunt foarte recunoscute. Aici trăieşte Fazakas Sándor, meşterulpopular al sculpturii în oase (foto nr.6).Lisnău

Denumirea de Lisnău vine din limba slavă şi înseamnă „pădure”. În prima jumătate asecolului XIV., Lisnău a fost o aşezare plătitoare de impozite; prima atestaredocumentară a satului se datează din 1332.Lisnău este situat într-una din văile MunŃilor Întorsurii, la marginea estică a DepresiuniiTrei Scaune, în valea Pârâului Lisnău. Satul are o populaŃie de 447 locuitori, conformrecensământului din 2002.Dintre atracŃiile turistice ale satului amintim biserica reformată din centru, monumentistoric (foto nr.1), înconjurat de un gard din piatră, în formă de cerc, rămăşiŃe ale cetăŃii.Turnul de clopot a fost construit în locul intrării acestei cetăŃi. Pe globul de pe turm – caşi în stema secuiască – se află Soarea şi Luna aurită. În turn putem vedea unul dintre celemai renumite clopote renascentiste din zonă, ornată cu frunze cu „nervuri din metal”,considerat monument de artă. Acest clopot a fost executat de către meşterul braşoveanLampen Henrik din 1693. Biserica încă mai poartă stilul gotic.În Ńintirimul bisericii s-a descoperit groapa comună a victimelor epidemiei de ciumă dinanul 1719. În amintirea victimelor, locuitorii din Lisnău au ridicat un stâlp comemorativdin lemn sculptat în 1992 (sculptat de fraŃii Haszmann din Cernat). În biserică putemvedea şi placa milecentenariană. În parcul micuŃ din faŃa clădirii se află monumentulistoric ale celor 50 victime din Lisnău din primul război mondial, înconjurat de zece tei(foto nr.3). Tot aici a fost aşezat stâlpul funerar din lemn sculptat în memoria aniversăriide 150 ani de la revoluŃia din 1848-49 şi a luptei pentru independenŃă din comitatul TreiScaune.În Lisnău mai există o biserică veche, fostă greco-catolică, construită în anul 1813, cuhramul „SfinŃii Apostoli Petru şi Pavel” (foto nr.2) şi biserica ortodoxă „AdormireaMaicii Domnului”, constrită în anul 1913. Unul dintre clopotele bisericii ortodoxe a fostturnat în anul 1796.În locul bisericii romano-catolice din sat s-a ridicat o capelă nouă în cinstea SfinteiFecioară în anul 1970. O altă valoare turistică din sat este casa lui Bedı Tivadar.Persoane importante născute în sat: Kováts Pál (1630-1695), profesor, cronicar, L. DamóKálmán (1823-1863), poet, revoluŃionar, Dancsuly András (născut în 1921), scriitor,profesor, Vargha Jenı (născut în 1924) chimist, profesor, Kese György (1906-1977),medic, scriitor de specialitate.PosibilităŃi de investiŃii: industria lemnului, diferite meşteşuguri (de ex. olăritul, căci înzonă se găseşte lut galben de calitate foarte bună), agricultură (în special creştereaanimalelor), turism rural.Bicfalău

Satul este situat într-o ambianŃă pitorească la poalele MunŃilor Întorsurii (foto nr.1),înconjurat de pădure de fag. Prima atestare documentară despre aşezare se datează din1332. Satul are a populaŃie de 379 locuitori conform recensământului din 2002.Lângă drumul principal DJ-103 se află şcoala construită de statul maghiar, fiind unadintre cele 400 de şcoli populare construite în anul 1896. Pe faŃada ei se află placacomemorativă veche, pe care putem citi: „Cu ocazia existenŃei Ungariei de un mileniu”.Din vechea biserică reformată fortificată mai există doar turnul oval medieval şi ruinelefortăreŃei cu crenel din secolul XVI-XVII (foto nr. 3). Turnul de clopot a fost iniŃialfortificat. Cu creneii înguşti acest turn este şi astăzi unic în judeŃ. Cupola originală aturnului, numită şi cupola cu lanternă a fost schimbată în cupolă în formă de piramidă înanul 1937, conform proiectului efectuat de Debreczeni László. În locul bisericii goticemici s-a construit una nouă în anul 1863. Clopotul unic al bisericii, turnat de meşterulbraşovean Johannes Neidel în anul 1640, se mai aude şi astăzi. Ceea ce îl face pe clopotşi mai valoros, este faptul, că pe clopot s-a sculptat un text în formă circulară în limbilelatină şi maghiară. Cimitirul străvechi din faŃa bisericii s-a renovat în anul 2002, pietrelefunerare străvechi au fost curăŃate şi restabilite. Biserica ortodoxă „SfinŃii Apostoli Petruşi Pavel”, a fost construită în anul 1936, pe locul celei vechi de lemn, adusă din Mărcuş,în anul 1882.Dintre conacurile cu arhitectură frumoasă amintim casa Simon de pe strada Mare,construită în anul 1793, având o prispă din piatră, cu arcade şi coloane. Tot în aceastăstradă se află casa Jantsó, iar în strada Bisericii putem vedea casa lui Zsigmond Ödön(foto nr.4). Această casă are o prispă asimetrică, boltită, arcuită, ornată în stil baroc. Alteconacuri şi case importante: conacul lui Páll Gergely, pe strada Mare, construit în anul1830, având prispă cu arcadă şi bulumacul porŃii din piatră, ornat cu elemente baroce;conacul Molnár de pe dig, datat din anul 1822, cu prispă populară, coloane joase cuarcade, fiind unic în Bicfalău. Alte conacuri considerate monumente de artă sunt: casaBıjthe – Cseke din anul 1860, casa lui Harkó Lajos, conacul lui Vén – Ábrahám, casaZátyi, casa lui Páll Gergely etc.Turiştii pot vizita cetatea Csiga, situată în mijlocul pădurii Bicfalău, despre care bătrâniiîncă mai povestesc lucruri stranii: „În cetate era o fântână fără fund, deasupra căreiaatârna o găleată din aur”. Din cetate în pivniŃă ducea o scară în spirală. Probabil de aici îşiare originea denumirea cetăŃii. „Cetatea le-a aparŃinut uriaşilor. Ei au construit cetatea,acolo îşi ascundeau comorile. MulŃi au făcut săpături ca să găsească aceste comori”-povestesc bătrânii. Istoria cetăŃii Csiga este asociată adeseori cu piatra Décse, aflată pepăşunea numită Pójás.Pădurea din Bicfalău este foarte bogată în ciuperci şi este deasemenea este un teritoriu devânătoare excelentă.Din rândul personalităŃilor importante născute la Bicfalău numim pictorul şi gravatorul pearamă Koréh Zsigmond (1761-1793) şi discipolul lui, Bikfalvi Falka Samuel (1766-1825),tipograf şi gravator în aramă, născut însă la Făgăraşi. Aici s-a născut şi lingvistul şiscriitorul de manuale şcolare, Simon Gábor (1857-1907).Datorită posibilităŃilor de turism din zonă, turismul rural capătă importanŃă din ce în cemai mare. În ultimul timp s-au construit multe pensiuni, case de vacanŃă, reconstruite dinconacuri vechi (Öregdiófa) sau construcŃii noi (Mókus, Téglás). În clădirea fostei primăriituriştii pot vizita colecŃia etnografică permanentă a AsociaŃiei Culturale Bikkmakk.PosibilităŃi de investiŃii: meşteşuguri, artă populară şi turism, turism rural.

MăgheruşMăgheruş este un sat străvechi secuiesc. Numele lui provine probabil de la teritoriile cualune din zonă. Satul a apărut în 1512 cu numele de Monyijoros, în anul 1567 cu numelede Mogyoros iar în 1678 cu numele de Magyarós (Măgheruş). Începând cu anul 1834satul se numeşte oficial Sepsimagyarós (Măgheruş).Măgheruş este situat la marginea sudică a Depresiunii Trei Scaune, la ramura nordică aMunŃilor Întorsurii, sub Cseretetı, la o altitudine de 574 m (foto nr.1). ÎnălŃimi: creştetulBérc (567 m), creştetul Lármafa (783 m), câmpul Stânii (Esztenamezı, 718 m).Conform tradiŃiei orale „în apropierea satului se află Kuruchalom (colina curuŃilor), undese odihnesc liderii curuŃilor”. Amintirea celor care au luptat pentru libertate este păstratăde mormântul în masă, numit Kuruchalom (colina curuŃilor).PopulaŃia satului: în anul 1567 satul apare cu 9 gospodării. În 1602 sunt 11 gospodării(din care 5 răzeşi, 5 mic boieri şi un soldat domnesc; nume de familii frecvente în sat:Kese, Magyarósi, Zelke, Szıcs, Magyari, Kóré, Tartosi, Jósa), în 1614 satul a avut 31gospodării, (din care 24 persoane libere, 5 iobagi, 2 jeleri), în 1703 numărul gospodăriilora fost 27 (dintre care 1 nobil, 9 cu cal şi infanterişti, 7 iobagi, 10 jeleri; în vremea aceeaproprietarii de pământ erau contele Mikes şi Henter Mihály). Numărul locuitorilor din1786 a fost 107 persoane (18 gospodării), în 1829 în sat erau 350 grăniceri. În 1802, pelângă cei 18 grăniceri, s-au notat 12 familii civile, aparŃinând administraŃiei locale.Numărul locuitorilor din sat în 1850 a fost 561 (125 gospodării), în 1869 satul avea 612locuitori (dintre care 463 aparŃineau bisericii reformate), 443 locuitori avea satul în 1880,428 locuitori în 1910, 412 în 1930, 422 în 1941, 339 în 1956, iar în anul 1966 satul aveadoar 328 locuitori. La recensământul din 2002 satul a avut 111 locuitori.Biserica reformată din sat (foto nr.2) a fost construită în anul 1752; geamurile eihexagonale, în cercevea din plumb au rămas intacte. Pe balustrada de pe galeria orgăi sevăd ornamente de flori. Turnul de clopot şi-a păstrat caracteristicile arhitecturale aleepocii.În faŃa bisericii se află un stâlp funerar din lemn sculptat, ridicat în anul 2001 în amintireajurnalistului Kóréh Ferenc (1910-1996), editorul ziarului Székely Nép din SfântuGheorghe, colaborator la radioul Vocea Americii. Casa de cultură din sat poartădeasemenea numele lui (foto nr.3). În anul 1857, comunitatea românească din Măgheruşera formată din 124 de credincioşi ortodocşi, au construit biserica cu hramul„Adormirea Maicii Domnului”.PersonalităŃi importante: Sepsimagyarósi Bartha László, călător geografic din sec. XVIII,scriitor; Teleki Sándor (1894-1952), preot reformat, scriitor religios; Fodor János (1899-1969) şi Fodor Sándor (1902-1954) personalităŃi publice; Fodor Sándor, autorulmonografiei satului; Telch-Dancs Rózsa editor (Toronto).PosibilităŃi de investiŃii: agricultură (în special creşterea animalelor), meşteşuguri, artăpopulară, turism, turism rural.

Lunca OzunuluiLunca Ozunului este situat pe malul Râului Negru, locuitorii fiind de etnie română. Larecensământul din 2002 satul a avut 189 locuitori. În secolul XVII. contele Mikes dinOzun au colonozat jeleri români în zonă, la început pentru perioada cositului, apoidefinitiv pentru lucrări agricole. Astfel s-a format satul. Biserica ortodoxă din sat a fostconstruită în anul 1990 - 1997, având hramul Sfântu Vasile cel Mare. Pictura a fosexecutată de pr. Prof. Sorin Apan, din Braşov.Lisnău-ValeSatul s-a format de-alungul Pârâului Lisnău. Lisnău are o populaŃie de 87 locuitori,conform recensământului din 2002. La hotarul satului, în fosta grădină Temesváry, esteun izvor cu gust dulce, sulfuros. Acest izvor era frecventat de bolnavi cu reumatism, iarapa încălzită a izvorului era folosită pentru hidrocure.Aşezarea micuŃă are o casă de cultură şi o şcoală generală. Curtea şcolii este locul dedesfăşurare a multor evenimente de vară (foto nr.1).În apropierea satului Lisnău, în partea nordică a creştetului Borzos sau Küszürüs (919 m)se află Cetatea turcă (Törökvár). Se spune că această cetate era legată de cetatea Csigavárdin Bicfalău printr-un tunel. Cetatea Barabás se afla pe creştetul Borzos. Există multelegende despre ambele cetăŃi.Calea turistică, semnalizată cu triunghi albastru, ne duce de la Lisnău-Vale spre creastaMunŃilor Întorsurii, şi anume spre cel mai înalt punct din zonă, pe creştetul Szeredı (1029m), care este paradisul ghioceilor primăvara (foto nr.2).

PANZIÓKPENSIUNIJELMAGYARÁZAT / LEGENDASzobák / ágyak száma - nr. camerelor / paturilorZárt udvar - Curte închisăGrillezés, bográcsozás - GrătarMőholdas TV mősor - TV satelitEllátás igényelhetı - Servirea mesei la solicitareMezıgazdasági tevékenységek - ActivităŃi agricole1. PENSIUNE „ÖREGDIÓFA” PANZIÓFızési lehetıség - Acces la bucătărie1 – 5 a szálláshely komfortfokozataclasificarea pensiuniiCím / Adresa / Adress:Pensiunea ÖregdiófaBICFALĂU nr.209Jud. CovasnaTel.: 0267-326342e-mail: diofa17@freemail.huKapcsolat / Contact / KontaktHorváth Zita – Tel. 0745-1386112 ; 4/15 ; ; ; ;;2. PENSIUNE „MÓKUS” PANZIÓ;Cím / Adresa / Adress:Pensiunea VeveriŃaBICFALĂU nr.106Jud. CovasnaTel.: 0267-313682 Mobil: 0743-026636e-mail: radulyistvan@yahoo.comKapcsolat / Contact / KontaktRáduly Helén – Tel. 0745-5994742 ; 6/14 ; ; ; ;;;

3. PENSIUNE „TÉGLÁS” PANZIÓCím / Adresa / Adress:Pensiunea TeglasBICFALĂU nr.255Jud. Covasna, cod. 527131Tel.: 0788-150607e-mail: robert@teglaspanzio.rowww.teglaspanzio.roKapcsolat / Contact / KontaktSzabó Róbert - 0740-0065003 ; 15/32 ; ; ; ;;;