COMUNA OZUN - Prefectura Judeţului Covasna

Satul este situat într-o ambianŃă pitorească la poalele MunŃilor Întorsurii (foto nr.1),înconjurat de pădure de fag. Prima atestare documentară despre aşezare se datează din1332. Satul are a populaŃie de 379 locuitori conform recensământului din 2002.Lângă drumul principal DJ-103 se află şcoala construită de statul maghiar, fiind unadintre cele 400 de şcoli populare construite în anul 1896. Pe faŃada ei se află placacomemorativă veche, pe care putem citi: „Cu ocazia existenŃei Ungariei de un mileniu”.Din vechea biserică reformată fortificată mai există doar turnul oval medieval şi ruinelefortăreŃei cu crenel din secolul XVI-XVII (foto nr. 3). Turnul de clopot a fost iniŃialfortificat. Cu creneii înguşti acest turn este şi astăzi unic în judeŃ. Cupola originală aturnului, numită şi cupola cu lanternă a fost schimbată în cupolă în formă de piramidă înanul 1937, conform proiectului efectuat de Debreczeni László. În locul bisericii goticemici s-a construit una nouă în anul 1863. Clopotul unic al bisericii, turnat de meşterulbraşovean Johannes Neidel în anul 1640, se mai aude şi astăzi. Ceea ce îl face pe clopotşi mai valoros, este faptul, că pe clopot s-a sculptat un text în formă circulară în limbilelatină şi maghiară. Cimitirul străvechi din faŃa bisericii s-a renovat în anul 2002, pietrelefunerare străvechi au fost curăŃate şi restabilite. Biserica ortodoxă „SfinŃii Apostoli Petruşi Pavel”, a fost construită în anul 1936, pe locul celei vechi de lemn, adusă din Mărcuş,în anul 1882.Dintre conacurile cu arhitectură frumoasă amintim casa Simon de pe strada Mare,construită în anul 1793, având o prispă din piatră, cu arcade şi coloane. Tot în aceastăstradă se află casa Jantsó, iar în strada Bisericii putem vedea casa lui Zsigmond Ödön(foto nr.4). Această casă are o prispă asimetrică, boltită, arcuită, ornată în stil baroc. Alteconacuri şi case importante: conacul lui Páll Gergely, pe strada Mare, construit în anul1830, având prispă cu arcadă şi bulumacul porŃii din piatră, ornat cu elemente baroce;conacul Molnár de pe dig, datat din anul 1822, cu prispă populară, coloane joase cuarcade, fiind unic în Bicfalău. Alte conacuri considerate monumente de artă sunt: casaBıjthe – Cseke din anul 1860, casa lui Harkó Lajos, conacul lui Vén – Ábrahám, casaZátyi, casa lui Páll Gergely etc.Turiştii pot vizita cetatea Csiga, situată în mijlocul pădurii Bicfalău, despre care bătrâniiîncă mai povestesc lucruri stranii: „În cetate era o fântână fără fund, deasupra căreiaatârna o găleată din aur”. Din cetate în pivniŃă ducea o scară în spirală. Probabil de aici îşiare originea denumirea cetăŃii. „Cetatea le-a aparŃinut uriaşilor. Ei au construit cetatea,acolo îşi ascundeau comorile. MulŃi au făcut săpături ca să găsească aceste comori”-povestesc bătrânii. Istoria cetăŃii Csiga este asociată adeseori cu piatra Décse, aflată pepăşunea numită Pójás.Pădurea din Bicfalău este foarte bogată în ciuperci şi este deasemenea este un teritoriu devânătoare excelentă.Din rândul personalităŃilor importante născute la Bicfalău numim pictorul şi gravatorul pearamă Koréh Zsigmond (1761-1793) şi discipolul lui, Bikfalvi Falka Samuel (1766-1825),tipograf şi gravator în aramă, născut însă la Făgăraşi. Aici s-a născut şi lingvistul şiscriitorul de manuale şcolare, Simon Gábor (1857-1907).Datorită posibilităŃilor de turism din zonă, turismul rural capătă importanŃă din ce în cemai mare. În ultimul timp s-au construit multe pensiuni, case de vacanŃă, reconstruite dinconacuri vechi (Öregdiófa) sau construcŃii noi (Mókus, Téglás). În clădirea fostei primăriituriştii pot vizita colecŃia etnografică permanentă a AsociaŃiei Culturale Bikkmakk.PosibilităŃi de investiŃii: meşteşuguri, artă populară şi turism, turism rural.