13.07.2015 Views

variantele dialectale ale limbii române în perioada 1780–1880 ...

variantele dialectale ale limbii române în perioada 1780–1880 ...

variantele dialectale ale limbii române în perioada 1780–1880 ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

48DORIN URIŢESCUSistemul vocalic al graiurilor din nord-vestul Transilvaniei cuprindeurmătoarele serii de voc<strong>ale</strong>:– anterioare: [˜], [e], [¯], [i]– medi<strong>ale</strong>: [a], [†], [ă], [î]– posterioare: [³], [o], [u]Existenţa voc<strong>ale</strong>lor [˜], [†] poate fi presupusă pe baza unor fapte asemănătoarecu cele citate <strong>în</strong> cazul graiurilor din Banat (vezi supra). Ca şi <strong>în</strong> graiurile din Banat,putem introduce <strong>în</strong> sistemul vocalic şi o vocală medio-anterioară de deschideremedie. Întrucât <strong>în</strong> unele graiuri actu<strong>ale</strong> din Crişana [-e] s-a <strong>în</strong>chis până la stadiul[-¯], am putea presupune, pentru astfel de graiuri, şi existenţa acestei voc<strong>ale</strong>(cf. ALR II/I, h. 20, 23, 24, 27, 28).Putem prezenta astfel acest sistem vocalic:[i] [î] [u][¯][e] [¡] [ă] [o][˜] [†] [¯][a]În ce priveşte sistemul consonantic, remarcăm <strong>în</strong> primul rând apariţiaarhifonemelor /t''/, /d''/ şi dispariţia opoziţiei de sonoritate <strong>în</strong> cazul fonemului /ĉ/.Fonemele /s/, /z/, /ţ/ nu intră <strong>în</strong> corelaţie de palatalizare. Această corelaţie nuexistă, de altfel, nici <strong>în</strong> cazul fonemelor /ş/, /j/, cu toate că acestea nu se realizează,din punct de vedere fonetic, ca fricative „dure”.Trebuie să menţionăm, de asemenea, faptul că, <strong>în</strong> urma palatalizăriident<strong>ale</strong>lor, perechea palatalizată a fonemului /n/ se realizează fonetic ca o palatală– /ë/.Graiurile munteneşti[a] este <strong>în</strong>locuit, prin analogie, cu diftongul [§a] <strong>în</strong> formele de imperfect <strong>ale</strong>verbului a fi: erea (D.R.A., I, p. 765; Iorga, S.D., VIII, p. 9, 116). Fonemul estespecific şi astăzi subdi<strong>ale</strong>ctului muntean (cf. ALR SN VII, h. 2159-2161).[ă] > [o] sub influenţa unei consoane labi<strong>ale</strong>: fomeeşti (Iorga, S.D., VI 2 , 503),fenomen pe care îl aflăm şi <strong>în</strong> sudul Transilvaniei propriu-zise: fomei (ibidem,p. XIII, p. 167). În aceeaşi regiune sunt atestate <strong>în</strong>să şi formele fămeeşti (ibidem,p. VI 2 , 504, 520), femeeşti, cu asimilarea lui [ă] la vocala palatală din silabaurmătoare (ibidem, p. 517). Toate cele trei forme au fost notate şi <strong>în</strong> graiurileactu<strong>ale</strong> din sud (cf. ALR I/II, h. 194, 195; ALR SN V, h. 1370).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!