13.07.2015 Views

variantele dialectale ale limbii române în perioada 1780–1880 ...

variantele dialectale ale limbii române în perioada 1780–1880 ...

variantele dialectale ale limbii române în perioada 1780–1880 ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

52DORIN URIŢESCUAcest sistem vocalic poate fi reprezentat astfel:[i] [î] [u][į][â][e] [ă] [o][˜] [†][a]În ce priveşte sistemul consonantic, remarcăm <strong>în</strong> primul rând dispariţiaafricatelor [ĉ], [ĝ] (cu excepţia unor contexte fonetice, <strong>în</strong> care africatele aucontinuat probabil să fie rostite; pentru graiurile actu<strong>ale</strong>, vezi Puşcariu, LR, II,p. 310-311; cf. şi Dumistrăcel, Infl. lit., p. 208-211), apariţia africativelor alveopalat<strong>ale</strong>[ŝ], [û], asemănătoare cu cele din Banat, şi dispariţia corelaţiei depalatalizare la fonemele /s/, /z/, (/Ù/), /ţ/. Prin apariţia alveo-palat<strong>ale</strong>lor /ŝ/, /û/ s-arefăcut corelaţia de palatalizare a fonemelor /ş/, /j/ (vezi aceeaşi situaţie <strong>în</strong> cazulgraiurilor din Banat; supra).Ca şi <strong>în</strong> Transilvania şi Banat, <strong>în</strong> Moldova există şi fonemul /ë/, dar acestarezultă numai din palatalizarea lui [m] (vezi supra) şi este distinct, fonetic şifonologic, atât de /n/, cât şi de /ń/ (pentru graiurile actu<strong>ale</strong> din Moldova, veziE. Petrovici, I. Stan, <strong>în</strong> CL, III, 1958, p. 129).Putem presupune, de asemenea, că, datorită palatalizării labi<strong>ale</strong>lor [p], [b] (vezisupra), fonemele /à/, /Ý/ au o frecvenţă mult mai mare, <strong>în</strong> comparaţie cu alte graiuri.Transilvania propriu-zisăÎn <strong>perioada</strong> la care ne referim sunt atestate şi două fonetisme specifice unorgraiuri din Transilvania propriu-zisă 33 :– Sincopa voc<strong>ale</strong>lor [u], [i] <strong>în</strong> participiile de tipul văst, vint etc.: am vint, aivint, o vint, au vint (Roşia de Secaş; Pauleti, C.S.R., p. 66, 82, 112, 116), am văst„am văzut” (ibidem, p. 80, 88, 138), au căst „a căzut” (Calborn; Iorga, S.D., XIII,p. 74), am vent „am venit” (Câmpeni; ibidem, p. 78).Este probabil că sincopa s-a petrecut la <strong>în</strong>ceput <strong>în</strong> formele neaccentuate <strong>în</strong>frază (vezi Puşcariu, LR, II, p. 76).În formele de tipul văst, căst, fenomenul este specific centrului şi sud-estuluiTransilvaniei propriu-zise. Izolat, astfel de fonetisme apar şi <strong>în</strong> sudul Crişanei (veziALR SN VII, h. 2136, 2138, 2141, 2143). Forma vint este notată <strong>în</strong>să şi <strong>în</strong> unelegraiuri actu<strong>ale</strong> de tip bănăţean (cf. ALRT II, p. 14; Cornelia Cohuţ, Magd<strong>ale</strong>naVulpe, Graiul din zona „Porţile de Fier”, I. Texte. Sintaxă, Bucureşti, 1973, p. 46).33 G. Ivănescu, <strong>în</strong> ACILFR XIII, Québec, 1971, p. 175, este de părere că <strong>în</strong> această regiuneexistă un di<strong>ale</strong>ct (sau subdi<strong>ale</strong>ct) diferit de unităţile <strong>di<strong>ale</strong>ct<strong>ale</strong></strong> <strong>ale</strong> regiunilor later<strong>ale</strong>, care este <strong>în</strong>săpuţin caracterizat, fiind <strong>în</strong> acelaşi timp un di<strong>ale</strong>ct de tranziţie. Ca trăsătură specifică este citatăevoluţia palat<strong>ale</strong>lor [à], [Ý] la africate.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!