52DORIN URIŢESCUAcest sistem vocalic poate fi reprezentat astfel:[i] [î] [u][į][â][e] [ă] [o][˜] [†][a]În ce priveşte sistemul consonantic, remarcăm <strong>în</strong> primul rând dispariţiaafricatelor [ĉ], [ĝ] (cu excepţia unor contexte fonetice, <strong>în</strong> care africatele aucontinuat probabil să fie rostite; pentru graiurile actu<strong>ale</strong>, vezi Puşcariu, LR, II,p. 310-311; cf. şi Dumistrăcel, Infl. lit., p. 208-211), apariţia africativelor alveopalat<strong>ale</strong>[ŝ], [û], asemănătoare cu cele din Banat, şi dispariţia corelaţiei depalatalizare la fonemele /s/, /z/, (/Ù/), /ţ/. Prin apariţia alveo-palat<strong>ale</strong>lor /ŝ/, /û/ s-arefăcut corelaţia de palatalizare a fonemelor /ş/, /j/ (vezi aceeaşi situaţie <strong>în</strong> cazulgraiurilor din Banat; supra).Ca şi <strong>în</strong> Transilvania şi Banat, <strong>în</strong> Moldova există şi fonemul /ë/, dar acestarezultă numai din palatalizarea lui [m] (vezi supra) şi este distinct, fonetic şifonologic, atât de /n/, cât şi de /ń/ (pentru graiurile actu<strong>ale</strong> din Moldova, veziE. Petrovici, I. Stan, <strong>în</strong> CL, III, 1958, p. 129).Putem presupune, de asemenea, că, datorită palatalizării labi<strong>ale</strong>lor [p], [b] (vezisupra), fonemele /à/, /Ý/ au o frecvenţă mult mai mare, <strong>în</strong> comparaţie cu alte graiuri.Transilvania propriu-zisăÎn <strong>perioada</strong> la care ne referim sunt atestate şi două fonetisme specifice unorgraiuri din Transilvania propriu-zisă 33 :– Sincopa voc<strong>ale</strong>lor [u], [i] <strong>în</strong> participiile de tipul văst, vint etc.: am vint, aivint, o vint, au vint (Roşia de Secaş; Pauleti, C.S.R., p. 66, 82, 112, 116), am văst„am văzut” (ibidem, p. 80, 88, 138), au căst „a căzut” (Calborn; Iorga, S.D., XIII,p. 74), am vent „am venit” (Câmpeni; ibidem, p. 78).Este probabil că sincopa s-a petrecut la <strong>în</strong>ceput <strong>în</strong> formele neaccentuate <strong>în</strong>frază (vezi Puşcariu, LR, II, p. 76).În formele de tipul văst, căst, fenomenul este specific centrului şi sud-estuluiTransilvaniei propriu-zise. Izolat, astfel de fonetisme apar şi <strong>în</strong> sudul Crişanei (veziALR SN VII, h. 2136, 2138, 2141, 2143). Forma vint este notată <strong>în</strong>să şi <strong>în</strong> unelegraiuri actu<strong>ale</strong> de tip bănăţean (cf. ALRT II, p. 14; Cornelia Cohuţ, Magd<strong>ale</strong>naVulpe, Graiul din zona „Porţile de Fier”, I. Texte. Sintaxă, Bucureşti, 1973, p. 46).33 G. Ivănescu, <strong>în</strong> ACILFR XIII, Québec, 1971, p. 175, este de părere că <strong>în</strong> această regiuneexistă un di<strong>ale</strong>ct (sau subdi<strong>ale</strong>ct) diferit de unităţile <strong>di<strong>ale</strong>ct<strong>ale</strong></strong> <strong>ale</strong> regiunilor later<strong>ale</strong>, care este <strong>în</strong>săpuţin caracterizat, fiind <strong>în</strong> acelaşi timp un di<strong>ale</strong>ct de tranziţie. Ca trăsătură specifică este citatăevoluţia palat<strong>ale</strong>lor [à], [Ý] la africate.
VARIANTELE DIALECTALE ALE LIMBII ROMÂNE ÎN PERIOADA <strong>1780–1880</strong> 53– [s] evoluează la [ş] <strong>în</strong> grupul consonantic [st] urmat de voc<strong>ale</strong> anterioare:meştecate „amestecate” (Roşia de Secaş; Pauleti, C.S.R., p. 85), puştii „pustii”(ibidem, p. 116, nota 140), cinştiţilor (Sas-Sebeş; Iorga, S.D., XIII, p. 173), iaşte(Ocna; ibidem, p. 138).Fenomenul caracterizează, par<strong>ale</strong>l cu trecerea lui [z] la [j] <strong>în</strong> grupul consonantic[zd] urmat de voc<strong>ale</strong> anterioare, graiurile dintr-o arie mai mică din sudul Transilvaniei 34 .În concluzie, putem afirma că, <strong>în</strong> <strong>perioada</strong> <strong>1780–1880</strong>, sunt atestate cele maimulte transformări fonetice caracteristice graiurilor daco<strong>române</strong>. Întrucât ariileacestor fonetisme nu sunt, <strong>în</strong> general, diferite de cele actu<strong>ale</strong>, s-ar putea conchidecă repartiţia graiurilor daco<strong>române</strong> <strong>în</strong> <strong>perioada</strong> la care ne referim nu era, <strong>în</strong> esenţă,diferită de cea cunoscută acum pe baza atlaselor lingvistice.ABREVIERI BIBLIOGRAFICEA. LUCRĂRI GENERALEALR I = Atlasul lingvistic român. Publicat de Muzeul Limbii Române din Cluj. Partea I, de SeverPop, vol. I, Cluj, 1938; vol. II, Sibiu – Leipzig, 1942.ALR II = Atlasul lingvistic român. Publicat de Muzeul Limbii Române. Partea II, de Emil Petrovici,vol. I, Sibiu – Leipzig, 1940.ALR SN, I-VII = Atlasul lingvistic român, serie nouă, vol. I-IV, [Bucureşti], Editura AcademieiRepublicii Populare Române; vol. V-VII, [Bucureşti], Editura Academiei Republicii SocialisteRomânia; vol. I-II, 1956; vol. III, 1961; vol. IV, 1965; vol. V, 1966; vol. VI, 1969; vol. VII, 1972.ALRT II = Emil Petrovici, Texte <strong>di<strong>ale</strong>ct<strong>ale</strong></strong> culese de... Suplement la ALR II, Muzeul LimbiiRomâne, Sibiu – Leipzig, 1943.Capidan, Megl., I = Th. Capidan, Meglenoromânii, I. Istoria şi graiul lor, Bucureşti, CulturaNaţională, 1925.Dumistrăcel, Infl. lit. = Stelian Dumistrăcel, Influenţa <strong>limbii</strong> literare asupra graiurilor daco<strong>române</strong>.Fonetica neologismului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978.Gheţie, BD = Ion Gheţie, Baza di<strong>ale</strong>ctală a <strong>române</strong>i literare, Bucureşti, Editura AcademieiRepublicii Socialiste România, 1975.Gheţie, Mareş, Gr. dacorom. = Ion Gheţie, Al. Mareş, Graiurile daco<strong>române</strong> <strong>în</strong> secolul al XVI-lea,Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1974.Ivănescu, Problemele = Gheorghe Ivănescu, Probleme capit<strong>ale</strong> <strong>ale</strong> vechii <strong>române</strong> literare, Iaşi, 1948.Petrovici, Studii = Emil Petrovici, Studii de di<strong>ale</strong>ctologie şi toponimie. Volum <strong>în</strong>grijit de I. Pătruţ,B. Kelemen, I. Mării, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970.Philippide, OR, I-II = Alexandru Philippide, Originea românilor, I. Ce spun izvoarele istorice, II. Cespun limbile română şi albaneză, Iaşi, I, 1923; II, 1928.Puşcariu, LR, I-II = Sextil Puşcariu, Limba română, I. Privire generală, II. Rostirea, Bucureşti, I,1940; II, 1959.Todoran, Part. băn., I-II = Romulus Todoran, Particularităţi <strong>di<strong>ale</strong>ct<strong>ale</strong></strong> bănăţene <strong>în</strong>tr-un manuscrisde la <strong>în</strong>ceputul secolului al XIX-lea, I, <strong>în</strong> CL, XIV, 1969, nr. 2, p. 291-303; II, XV, 1970, nr. 1,p. 52-62.34 Vezi ALR SN VI, h. 1819; ibidem, p. VII, h. 2157; vezi şi R. Todoran, <strong>în</strong> CL, XX, 1975,nr. 1, p. 33-46, care studiază fenomenul <strong>în</strong> corelaţie cu evoluţia siflantelor la şuierătoare <strong>în</strong>ainte deconsoanele palat<strong>ale</strong>. Pentru aria formelor <strong>în</strong> care [st], [zd] > [şt], [jd], cf. şi V. Frăţilă, <strong>în</strong> LR, XXV,1976, nr. 2, p. 209-210.