Download (PDF, 4.8MB) - Ziarul Mara

MARAAnul VII, serie nouă, nr. 1533, Miercuri 5 Septembrie 2012, preŃ 0, 75 leiZiarul tuturor teleormănenilor care au ceva de spusUn ziar care nu tace, nu minte, nu iartă şi spune lucrurilor pe numeCOTIDIAN INDEPENDENTE-mail: ziarulmara@email.comPotrivit informaŃiilor de interes general, campania carese desfăşoară în lunile august-octombrie 2012, câte cincizile din fiecare lună, are drept scop creşterea gradului deconştientizare a lucrătorilor desemnaŃi şi areprezentanŃilor serviciilor de prevenire şi protecŃiewww.ziarulmara.roCampanie de conştientizare şi sensibilizarea lucrătorilor din construcŃiiaccidente la locul de muncă soldate cu invaliditateavictimelor, în unele cazuri ajungându-se chiar şi ladecesul acestora, accidentele în speŃă producându-se încadrul lucrărilor ce implică săpătura.Astfel că, InspecŃia Muncii lansează o acŃiune dePagina 10Bani nerambursabilipentru împăduriri,investiŃii în mediulrural şi irigaŃiiPagina 4Prin OrdonanŃă de Guvern,A fost modificatCodul de ProcedurăFiscalăprivind consecinŃele minimizării riscurilor care pot apăreala locul de muncă.Campania a fost iniŃiată ca urmare a creşteriialarmante din ultima perioadă a acestui an a numărului deconştientizare şi sensibilizare a lucrătorilor şi aangajatorilor în domeniul construcŃiilor privind principaleleriscuri de accidentare la locul de muncă.(continuare în pagina 4)Bani europenipentru cabinetele medicaledin zonele ruraleM i n i s t e r u lSănătăŃii anunŃăc a d r e l emedicale cared e Ń i n s a uintenŃionează săî n f i i n Ń e z ec a b i n e t em e d i c a l e î nzonele rurale,p r e c u m ş is o c i e t ă Ń i l emedicale dinaceste zone, căp o t o b Ń i n ef i n a n Ń a r enerambursabilă pentru activitatea pe care o desfăşoară, prin intermediulProgramului NaŃional pentru Dezvoltare Rurală derulat din Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).La începutul săptămânii s-a deschis linia de finanŃare din cadrul ProgramuluiNaŃional pentru Dezvoltare Rurală, axa III, măsura. 3.1.2. – Sprijin pentrucrearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, potrivit paginii de webwww.apdrp.ro, a AgenŃiei de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală.(continuare în pagina 2)Rezultatele finale ale sesiuniide toamnă a bacalaureatului vor fi afişate astăziPeste 400 de candidaŃi audepus contestaŃiiDupă încheierea sesiunii de toamnă a examenului de Bacalaureat, 428 decandidaŃi teleormăneni vor afla astăzi, 5 septembrie 2012, rezultatele finale dupăsoluŃionarea contestaŃiilor.(continuare în pagina 7)( € ) 1 EUR ( $ ) 1 USD ( £ ) 1 GBP 1 XAU4.4907 lei 3.5635 lei 5.6601 lei(Gramulde aur)193.7927 lei

2 EVENIMENT - ACTUALITATEBani europenipentru cabinetele medicaledin zonele rurale(urmare din pagina 1)Sesiunea pentru depunerea de proiecte seConform Programului, medicii, dar şi desfăşoară în perioada 3 – 28 septembriesocietăŃile comerciale din mediul rural pot 2012.obŃine fonduri nerambursabile pentru a realizainvestiŃii în serviciile de sănătate umană,AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Ruralăşi Pescuit (APDRP) este Autoritatea deasistenŃă medicală ambulatorie şi Management a acestui Program şi aparŃinestomatologică, asistenŃă medicală generală, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.specializată, dar şi în alte domenii (dispozitive InformaŃii detaliate, inclusiv Ghidulmedicale).Solicitantului, pot fi obinute pe paginaSuma pusă la dispoziŃie prin acest Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală:Program, măsura 3.1.2 este de 134.668.992 www.apdrp.roEuro.B. P.Semnal de alarmă!AtenŃie la varicelă îngrădiniŃe şi şcoliOdată cu începerea severe la nivelul pielii, care vaccinare antidifterie,grădiniŃelor şi a şcolii, pot afecta pe termen lung a n t i t e t a n o s , a n t i - t u s eSocietatea Română de încrederea în sine a copilului. convulsivă, antipoliomielită,Pediatrie atrage atenŃia De asemenea, varicela poate anti-haemophilus influenzaeasupra pericolului bolilor produce complicaŃii precum B la vârsta de un an. PentruinfecŃioase, cu atât mai mult m e n i n g i t ă , e n c e f a l i t ă cei care merg la şcoală,cu cât s-a înregistrat în (inflamarea creierului) sau vaccinarea la 6 ani urmăreșteultimul an o creştere a pneumonie. Acesta este şi imunizareaantidifterie,incidenŃei bolilor contagioase m o t i v u l p e n t r u c a r e a n t i t e t a n o s , a n t i - t u s erăspândite la intrarea copiilor Societatea Română de convulsivă şi antipoliomielită.în colectivitate.Unul dintre pericole estevaricela, o boală extrem deP e d i a t r i ev a c c i n a r e avaricelei.r e c o m a n d ăî m p o t r i v aSemnalul de alarmă trasde Societatea Română dePediatrie vine în contextul înc a r e i m u n i z a r e a p r i nvaccinare este aleasă de21% dintre mame ca metodăde imunizare, conform unuistudiu al SocietăŃii Românede Pediatrie realizat în cadrulcampaniei “Să protejămîmpreună copilăria” de cătreCult Market Research. Pe dealtă parte, 20% dintre mamealeg nutriŃia ca metodă deimunizare a copilului. StudiulSocietăŃii Române decontagioasă care a avut ocreştere semnificativă în anul2011, faŃă de 2010. Astfel,numărul cazurilor noi devaricelă înregistrată în 2011 afost cu 44% mai mare decâtîn 2010, în contextul în careîn ultimii 4 ani s-a înregistrat oscădere constantă. În urmabolii pot rămâne cicatriciImunizarea copiilor prinvaccinare, înainte dei n t r o d u c e r e a l o r î ncolectivitate, este importantăşi programul de vaccinareobligatoriu este construit înjurul bolilor cu grad mare derisc. Astfel, copilul caremerge la grădiniŃă trebuie săfi trecut printr-o serie dePediatrie mai aratăcăaproape 70% dintre mame îşiprotejează deja copiii prinvaccinare împotriva bolilorpentru care statul asigurăvaccinuri gratuite.Studiul SocietăŃii Românede Pediatrie arată că 42%dintre mame au declarat căatât copilul lor, cât şi cei aiprietenilor s-au îmbolnăvit devaricelă. Conform studiului,majoritatea copiilor afectaŃide varicelă au în jur de 3 ani,vârstă la care boala poateapărea cu complicaŃii.Ploi slabe cantitativpe 6 şi 7 septembrieSeceta pedologică se va semnala în cea mai mare parte aregiunilor agricole ale României, în intervalul 3 - 11 septembrie2012, în jumătatea de nord a Ńării fiind prognozate ploi în generalslabe cantitativ, potrivit unei informări privind fenomenul desecetă în România în 2012, postată pe site-ul AdministraŃieiNaŃionale de Meteorologie (ANM)." În intervalul 4-10 Septembrie 2012, prognoza meteorologicăestimează că ploile, locale şi în general slabe cantitativ, se vorsemnala cu precădere în jumătatea de nord a Ńării şi vor avea oprobabilitate mai mare de apariŃie în zilele de 6 şi 7 septembrie.În aceste condiŃii, fenomenul de secetă pedologică cu diferitegrade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi localextremă se va semnala în cea mai mare parte a regiuniloragricole", se arată în informareaANM.La data de 3 septembrie 2012, conŃinutul de umiditate înstratul de sol 0-20 cm (ogor) prezintă valori scăzute (secetăpedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetăpedologică puternică şi local extremă), pe majoritateasuprafeŃelor agricole.Potrivit ANM, rezerva de apă din sol se încadrează în limitesatisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mareparte a Munteniei, nordul Moldovei, centrul Dobrogei, local însud-vestul şi sudul Transilvaniei, nordul Banatului.Cât au cheltuitromânii în această vară pelitoralul autohtonPeste 1,5 milioane de turişti români au mers în această varăpe litoralul românesc, în creştere cu peste 15% faŃă de anultrecut, şi au cheltuit aproximativ 270 de milioane de euro, potrivitdatelor FederaŃiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).Astfel, FPTR estimează pentru acest sezon aproximativ 3,6milioane de înnoptări în structurile clasificate pe litoral.Cheltuiala medie a unui turist pe litoral a fost de 180-200 lei/zi,doar pentru cazare şi masă, adică în total 720 milioane lei (160milioane de euro) lăsaŃi de români doar în structurile clasificate."Pe lângă aceştia, estimăm că turiştii cazaŃi la negru aucheltuit cel putin 500 milioane lei, respectiv 110 milioane deeuro", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR.Astfel, suma cheltuită de turiştii români pe litoral cazaŃi înstructurile clasificate şi la negru se ridică la aproximativ 270milioane de euro.Numărul de turişti pe litoral în structurile clasificate a crescutcu peste 15%faŃă de anultrecut, de la7 3 6 . 0 0 0 l aa p r o x i m a t i v8 5 0 . 0 0 0 . Î ns t a Ń i u n i l eromâneşti auajuns şi turiştis t r ă i n i ,a p r o x i m a t i v3 8 . 0 0 0 , î nurcare cu 30%faŃă de 2011.F e d e r a Ń i aestimează că numărul turiştilor cazaŃi la negru pe litoral a depăşitîn acest an 660.000.Cu 15 până la 20 de procente au crescut şi încasărilehotelierilor şi proprietarilor de cluburi de pe litoral, însă profiturilesunt totuşi mici, din cauza majorării costurilor, se arată în analizafederaŃiei.FPTR estimează că sunt aproximativ 70.000 de locuri decazare în unităŃi nedeclarate, un număr apropiat de cel allocurilor clasificate, care se ridică la aproximativ 90.000.La finalul sezonului estival 2012 se desprind, potrivitfederaŃiei, două concluzii importante: vremea caniculară i-adeterminat pe români să meargă la mare şi, în plus, după trei anide criză, aceştia au ajuns la un echilibru psihic şi financiar în careintră şi o vacanŃă, dar în niciun caz una în străinătate.

4 SOCIAL - ECONOMICPrin OrdonanŃă de Guvern,A fost modificat Codulde Procedură FiscalăPrintr-un comunicat remis presei, DirecŃia Generală aFinanŃelor Publice Teleorman, sub semnătura directoruluiexecutiv al respectivei instituŃii, Lefterie Comănescu, aduce lacunoştinŃa contribuabililor faptul că în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 618/2012 a fost publicată OrdonanŃaGuvernului nr. 16/2012 pentru modificarea şi completareaOrdonanŃei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul deProcedură Fiscală. Principalele modificări se referă ladepunerea declaraŃiilor fiscale, stingerea datoriilor,suspendarea executării silite.Depunerea declaraŃiilor fiscaleData depunerii declaraŃiilor prin mijloace electronice detransmitere la distanŃă pe portalul e-România este dataînregistrării acestora pe portal, astfel cum rezultă din mesajulelectronic transmis de sistemul de tranzacŃionare ainformaŃiilor, cu condiŃia validării conŃinutului declaraŃiilor. Încazul în care declaraŃia nu este validă, data depunerii estedata validării, cum rezultă din mesajul electronic.În situaŃia în care declaraŃia fiscală a fost depusă până latermenul legal de depunere, iar din mesajul electronictransmis de sistemul de tranzacŃionare a informaŃiilor rezultăcă aceasta nu a fost validată ca urmare a detectării unor eroriîn completarea acesteia, data depunerii declaraŃiei este datadin mesajul transmis iniŃial în cazul în care contribuabiluldepune o declaraŃie validă până în ultima zi lucrătoare aaceleiaşi luni.Stingerea datoriilorÎn cazul obligaŃiilor fiscale de plată stabilite de organele deinspecŃie fiscală şi al amenzilor de orice fel are prioritate lastingere obligaŃia fiscală sau amenda pe care o alegecontribuabilul.Suspendarea executării siliteÎn cazul contestaŃiilor formulate împotriva acteloradministrative fiscale, pentru obligaŃiile fiscale contestateexecutarea silită se suspendă sau nu începe dacăcontribuabilul depune la organul fiscal competent o scrisoarede garanŃie bancară la nivelul obligaŃiilor fiscale contestate.Valabilitatea scrisorii de garanŃie bancară trebuie să fie deminimum şase luni de la data emiterii. Scrisoarea de garanŃiebancară va rămâne fără obiect în situaŃia în care contestaŃia afost admisă, în totalitate, sau dacă instanŃa judecătoreascăadmite, prin hotărâre executorie, cererea contribuabilului desuspendare a executării actului administrativ fiscal.G.Z.Săptămâna raportăriiserviciilor medicalePotrivit ordinului preşedintelui Casei NaŃionale deAsigurări de Sănătate Nr. 419/28.08.2012, Casa de Asigurăride Sănătate a judeŃului nostru a emis ieri o notificare prinintermediul căreia toŃi furnizorii de servicii medicale,medicamente şi materiale sanitare aflaŃi în relaŃiecontractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate a judeŃuluiTeleorman, au obligaŃia de a raporta activitatea desfăşuratăîn vederea decontării.În actul respectiv se precizează că, raportarea trebuiefăcută în primele 7 zile ale lunii următoare perioadei lucrate.Astfel că, furnizorii de servicii medicale, medicamente şimateriale sanitare trebuie să se conformeze, Ńinând cont defaptul că, între data raportării activităŃii şi data decontării,trebuie efectuate verificări ale realităŃi efectuării serviciilor.M.M.În atenŃia operatoriloreconomici şi unităŃiloradministrativ-teritorialeDirecŃia Generală aFinanŃelor Publice a JudeŃuluiTeleorman informează că,potrivit O.G. nr.13/2012 cuprivire la rectificarea bugetuluide stat pe anul 2012, s-auseptembrie 2012, în ordineaînregistrării cererilor, curespectarea prevederilorart.7, alin. (3) – (18) din O.G.nr.13/2012. În acest sens prinO r d i n u l M . F . P . n r .alocat suplimentarsume 1152/30.08.2012 au fostdefalcate din taxa pe valoare a p r o b a t e N o r m e l eadaugată pentru echilibrarea metodologice de aplicare,bugetelor locale pe anul 2012în scopul achitării de cătrepublicate în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 627 /unităŃile administrativ – 2012.teritoriale a arieratelor MenŃionăm totodată faptulacestora, aşa cum rezultă din că potrivit prevederilor art. 7,certificatele de atestare alin (9), “Cererile scrise carefiscală pe care le vor elibera n u s e î n c a d r e a z ă î norganele fiscale pentru prevederile prezentului articolfiecare operator economic.Sumele vor fi alocate deşi cele pentru care nu maiexistă sume de repartizat seDirecŃia Generală a FinanŃelorPublice a JudeŃului Teleormanr e s t i t u i eadministrativu n i t ă Ń i l o rteritoriale,în baza solicitărilor înaintatede unităŃile administrativ –teritoriale, până la data de 10împreunăaferentă”.cu documentaŃiaB.P.Campanie de conştientizare şisensibilizare a lucrătorilor din construcŃii(urmare din pagina 1)Se preconizează că pe durata campaniei, înStatisticile arată că, odată cu intrarea anul 2012, la instruirile de informare şiRomâniei în criza care a cuprins economiamondială se observă o atitudine a lucrătorilor înconstrucŃii condiŃionată de pericolul de pierdereconştientizare, vor participa cel puŃin 60 la sutădin totalul lucrătorilor care îşi desfăşoarăactivitatea la lucrări de construcŃii, accentula locului de muncă, ce duce implicit la punându-se pe lucrători de săpăturiminimizarea de către aceştia a consecinŃelornerespectării măsurilor de securitate.Astfel că, InspecŃia Muncii a iniŃiat o serie decampanii de control în domeniul construcŃiilor,montare/intervenŃii instalaŃii de aducŃiune apă,instalaŃii de canalizare, instalaŃii gaz, instalaŃiielectrice.Aşa cum am mai afirmat, campania seavând ca tematici verificarea modului de desfăşoară în perioada august-octombrie, înrespectare a prevederilor legale privind câte cinci zile pe lună.asigurarea securităŃii şi sănătăŃii în muncă, În perioada de derulare a campaniei, încorespunzătoare cauzelor principale de fiecare zi de miercuri din ultima săptămână aproducere a evenimentelor.Potrivit informaŃiilor de interes general,activitatea de conştientizare şi sensibilizare seva realiza prin şedinŃe de informare pentrulunii, Inspectoratele Teritoriale de Muncă vortransmite către InspecŃia Muncii, DCSSM unraport lunar. Iar în ziua de 7 noiembrie 2012,Inspectoratul Teritorial de Muncă va transmitelucrătorii din construcŃii, prin: întruniri lunare de un raport anual care va conŃine dateleconsultare cu reprezentanŃii decizionali aiangajatorilor sub coordonarea inspectorului demuncă; vizite de lucru la locurile de muncă alelucrătorilor participanŃi la campania lunară.cumulate pe întreg anul în curs.Rămâne de văzut care vor fi rezultatele, lafinele campaniei.M.M.Polul sărăciei s-a mutat în nordul ŃăriiAnul 2012 a adus schimbăriîn topul celor mai mici salariidin România: judeŃeleBotoşani, Vaslui şi Suceava aut r e c u t î n f r u n t e aclasamentului, urmate şi dealte judeŃe din nordul Ńării:Maramureş, BistriŃa-Năsăudsau NeamŃ.JudeŃul Botoşani a rămascu cel mai mic salariu mediunet la jumătatea anului 2012,de doar 1.037 lei pe lună.Este unul dintre puŃinelejudeŃe în care salariile auscăzut în ultimul an (intervalulmai 2011-mai 2012), cu 1,5%,alături de reducerile salarialedin Bacău (minus 5,5%) sauBistriŃa-Năsăud (minus 2,5%).Cele mai mari creşteri desalarii în intervalul 2011-2012s-au înregistrat în judeŃeleCâştigul salarial mediu neta crescut în iulie, faŃă de lunaanterioară, cu 0,3% (4 lei), la1.556 lei, cele mai mari valorif i i n d î n r e g i s t r a t e î nintermedieri financiare (3.811lei), iar cele mai mici în hotelurişi restaurante (858 lei)." În luna iulie 2012, înmajoritatea activităŃilor dinsectorul economic nivelulcâştigului salarial mediu net afost uşor mai mare faŃă de lunaiunie 2012 ca urmare aacordării de prime ocazionale(inclusiv prime trimestriale,prime de vacanŃă), sume dinprofitul net şi din alte fonduri(inclusiv tichete de masă),drepturi în natură ori realizăriide producŃii ori încasărilor maimari (funcŃie de contracte)", searată într-un comunicat alInstitutului NaŃional dePrahova (avans de 12,5%),Sibiu (10%) şi Gorj (9,5%).JudeŃele perdante la vârfulclasamentului salariilor dinStatistică (INS).Cele mai mari creşteri aufost raportate în depozitare şiactivităŃi auxiliare pentrutransport (14,6%) şi asigurări,reasigurări şi ale fondurilor depensii (cu excepŃia celor dinsistemul public de asigurăris o c i a l e ) , f a b r i c a r e aautovehiculelor de transportrutier, a remorcilor şisemiremorcilor (10%-11%).Scăderile câştigului salarialmediu faŃă de luna precedentăau fost determinate deacordarea în luna iunie depremii ocazionale, sume dinprofitul net şi din alte fonduri(inclusiv tichete de masă). Deasemenea, câştigul salarialmediu net din luna iulie 2012 as c ă z u t c a u r m a r e anerealizărilor de producŃie,încasărilor mai mici (funcŃie deRomânia au fost în 2012Braşov şi ConstanŃa, care aupierdut un tempo în faŃajudeŃelor Prahova şiArgeş.Câştigul salarial mediu a crescutîn iulie cu 0,3%contracte), dificultăŃilorfinanciare şi lipsei de comenzicu care s-au confruntat uneleunităŃi economice.Cele maiimportantescăderi s-au înregistrat întelecomunicaŃii şi fabricareaproduselor din tutun - 17,9%,respectiv 15,6%.În învăŃământ indicatorul ascăzut cu 3,5%, ca urmare ar e d u c e r i i s u m e l o rreprezentând plata cu ora acadrelor didactice şi aîncheierii contractelor pep e r i o a d ă d e t e r m i n a t ă ,consecinŃă a începeriivacanŃei şcolare.În sănătate şi asistenŃăsocială salariile s-au redus cu0,4%, iar în administraŃiapublică au urcat cu 0,6%.Comparativ cu luna iulie aanului precedent, câştigulsalarial mediu nominal net acrescut cu 5,8%. Indicelecâştigului salarial real faŃă deaceeaşi perioadă a anuluiprecedent a fost de 102,7%.INS notează că indicelecâştigului salarial real pentruluna iulie 2012 faŃă de lunaprecedentă, calculat ca raportîntre indicele câştigului salarialnominal net şi indicelepreŃurilor de consum, a fost de99,7%. FaŃă de luna octombrie1990, indicele câştiguluisalarial real a fost de 122,2%,cu 0,4 puncte procentuale maimic faŃă de cel înregistrat înluna iunie 2012.

5M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M MFABRICAM M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M MDEM M MPREPARATEM M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MS.C. MARA PROD COM S.R.L.VăoferăzilnicM M MLoc. MAlexandria M M- MTeleormanM M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M MStr. Abatorului nr. 1 bis Tel./Fax: 0247 312 854M M M M M M M M M0247M 314M575M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M ME-mail: maraflorica@yahoo.comDIN CARNEMARA

ORGANIZĂM:NUNłI, MESE FESTIVE, SIMPOZIOANE, RECEPłIICAZARE ÎN CAMERE DOUBLEREZERVĂRI LA:Mobil: 0721.391.471; 0723.148.613 Tel/Fax: 0247.312.854Mail: maraflorica@yahoo.com www.motel-restaurant-mara.roÎŃi doreştio limuzinăpentrununtă saupentru oaniversare?Cu noiacest lucruva devenirealitate!Primul proiect imobiliar privat din AlexandriaCompania “Candras imobiliare” a finalizat la Alexandria, în zona de Nord aoraşului, în cartierul de vile “Veterani”, un bloc pe şase nivele, respectiv parter,patru etaje şi mansardă, cu 36 de apartamente.24 de apartamente sunt cu 2camere, cu o suprafaŃă utilă 75 m.p., şi 12 apartamente cu 3 camere – suprafaŃăutilă 105 m.p. Dintre acestea mai sunt disponibile la vânzare 12 apartamente cu2 camere şi 6 apartamente cu 3 camere. Blocul de locuinŃe este învelit cu tablă şieste izolat termic la exterior. Tâmplăria exterioară este din PVC cu cinci camerede izolare termică, iar cea interioară din material lemnos. Băile şi bucătăriilesunt foarte spaŃioase. Fiecare apartament are centrală termică proprie racordatăla reŃeaua de gaze, instalaŃie de climatizare, telefonie fixă, internet, cablu.PreŃurile de vânzare sunt accesibile, compania Candras imobiliare sprijinindpotenŃialii cumpărători să acceseze credite bancare.Cei interesaŃi pot obŃine relaŃii detaliatede la Dan Marin, administrator,la telefon 0762.269.446; 0788.014.400

7Rezultatele finale ale sesiunii de toamnă a bacalaureatului vor fi afişate astăziPeste 400 de candidaŃi audepus contestaŃii(urmare din pagina 1)bune rezultate s-au înregistrat la ColegiulCei peste 400 de elevi au depus contestaŃiileduminică, 2 septembrie 2012, între orele 16:00 –20:00, imediat după ce au fost afişate rezultateleparŃiale.Cele mai multe contestaŃii, 180, au fostNaŃional “Anastasescu” din Roşiorii de Vede şiLiceul Pedagogic “Mircea Scarlat” dinAlexandria,unde aproximativ 75% dintre candidaŃi au luatnote de trecere. La polul opus se află GrupulŞcolar Auto Roşiorii de Vede unde, ca şi în primadepuse la matematică, iar 130 de candidaŃisesiune a bacalaureatului din acest an, niciunulaşteaptă să afle dacă vor primi o notă mai maredecât cea iniŃială, la limba şi literatura română.AlŃi elevi au fost nemulŃumiŃi de notele primitedintre elevi n-a reuşit să ia cel puŃin nota 6,00.FaŃă de anul trecut, când în sesiunea augustseptembrieau promovat bac-ul 13,3% elevila biologie, fiind depuse 60 de contestaŃii. La teleormăneni, promovabilitatea, în acest an,istorie au contestat notele 25 de elevi, 14 laanatomie, alte 13 contestaŃii au fost depuse lageografie, 10 la fizică, 2 la logică şi numai un eleva cerut recorectarea lucrării la chimie anorganică,după afişarea rezultatelor parŃiale, este cu 10procente mai mare.Ca număr de contestaŃii depuse, Teleormanulse clasează undeva la mijlocul clasamentuluiunii candidaŃi depunând contestaŃii şi la douăîntr-un top al judeŃelor, cele mai multematerii.La sesiunea din toamnă a BacalaureatuluinemulŃumiri legate de notarea lucrărilor, avânduleelevii din Bucureşti unde peste 4000 de2012, atât în judeŃul nostru, cât şi la nivel candidaŃi au depus contestaŃii. În Sălaj s-aunaŃional, n-a fost obŃinută nicio notă de 10. Ceamai mare medie obŃinută la această sesiunea aînregistrat cele mai puŃine contestaŃii, şi anume114.Bacalaureatului 2012 în judeŃul nostru este 8,40, Recorectarea lucrărilor candidaŃilormedie cu care se poate lăuda un elev al ColegiulTehnic „General David Praporgescu”, din TurnuMăgurele.Ca procent de promovabilitate, în sesiuneadin toamnă a examenului maturităŃii, cele maiteleormăneni, în urma depunerii contestaŃiilor, s-a făcut la Piteşti, în timp ce la Centrul Regional dinAlexandria au fost soluŃionate contestaŃiile a 620elevi olteni.Monica M.Bibliotecile locale şi celejudeŃene pot candida pentrugranturi de 4.000 sau 15.000 delei, pentru a finanŃa diferiteproiecte în comunităŃile din carefac parte, prin programul "Idei demii de lei" susŃinut de Biblionet,potrivit unui comunicat.Între 1 şi 30 septembrie,toate cele peste 1.500 debiblioteci publice incluse înprogramul Biblionet pot candidapentru aceste granturi cu idei deproiecte. Acestea trebuie sărăspundă nevoilor specifice alecomunităŃii şi să vizeze temeprecum educaŃia, comunicareacu rudele din străinătate,legislaŃie, turism, găsirea delocuri de muncă, agricultură,servicii bancare, sănătate,comerŃ pe internet, evenimenteculturale.CompetiŃia "Idei de multe miide lei" îşi propune să sprijined e z v o l t a r e a d u r a b i l ă abibliotecilor publice din Româniaşi este deja la a doua rundă definanŃare.RedacŃia ISSN: 1843-4037Redactor şef: Emil PETRESCUSecretar de redacŃie: Dana PĂUNERedactori:Monica PISICĂ, Mihail TĂNASE,Mirel MANAFU, Florentina POPESCU,Carmen ROBESCUMarketing şi publicitate: Camelia MANTUTehnoredacto r: IonuŃ CĂRUłĂOrice neregulă, orice problemă, orice necaz pot fisesizate reporterului de servicila numărul de telefon: 0763.801.083Alexandria, str. LibertăŃii, nr. 271, bl. L4, jud. TeleormanTelefon director executiv:0347. 804.447Telefon/fax: 0347. 804.448E-mail: ziarulmara@email.comwww.ziarulmara.roTipărit la Tipografia “MARA”Responsabilitatea pentru conŃinutul materialelor aparŃine, în totalitate, autorului.Fotografiile cu indicativele T şi P reprezintă trucaj şi respectiv, pamflet.EDUCAłIE - CULTURĂ - SĂNĂTATEBibliotecile publice pot candida pentrugranturi de 4.000 sau 15.000 de lei, prin BiblionetBibliotecile pot aplicaindividual pentru "Idei de4.000+lei" sau în parteneriatpentru "Idei de 15.000+lei".SelecŃia candidaturilor va avealoc în luna octombrie, iarcâştigătorii vor fi anunŃaŃi pe 1noiembrie. Biblionet ofera şasefinanŃări pentru bibliotecilelocale care candidează în cadrulliniei "Idei de 4.000+lei" şi patrufinanŃări pentru bibliotecilejudeŃene care aplică în reŃea cucel puŃin patru biblioteci locale la"Idei de 15.000+lei"."Pe lângă echipamente şiformare, programul Biblionetvine şi cu această componentăd e g r a n t u r i , m e n i t ă s ăimpulsioneze bibliotecarii sădezvolte idei noi, soluŃii,propuneri şi proiecte şi,totodată, să-i sprijine pentru a leşi pune în practică. Sunt treietape de finanŃare anul acesta şifiecare oferă şase granturi depână la 1.500 de dolari şi patrude câte 5.000 de dolari. Sunt întotal 87.000 de dolari pe careprogramul Biblionet îi investeşteî n i n i Ń i a t i v e l e ş i i d e i l eb i b l i o t e c a r i l o r p e n t r ucomunităŃile lor", a declaratPaul-Andre Baran, director alprogramului Biblionet.Printre ideile câştigătoare dinprima rundă a competiŃiei dinluna iunie a acestui an senumără înfiinŃarea unui birouunic de informaŃii pentrucomunitate, organizarea unorîntâlniri de educaŃie sexualăîntre adolescenŃi şi psihologi şicampanii de informare pentruprevenirea cancerului de sân.Mai multe informaŃii despreprogramul "Idei de mii de lei" seregăsesc pe www.biblionet.roBiblionet este o iniŃiativă aFundaŃiei Bill & Melinda Gates,în valoare totală de 26,9milioane de dolari, pe o duratăde 5 ani, şi îşi propune facilitareaaccesului la informaŃie prinintroducerea tehnologieimoderne în bibliotecile publice.Programul Biblionet includepână în acest moment peste1.500 de biblioteci locale, dotatecu 6.460 de calculatoare şiechipamente aferente şi peste2.175 de bibliotecari formaŃi şi îşipropune să atingă peste 2.000d e b i b l i o t e c i l a f i n a l u lprogramului.România, pe locul Iîn Europa la decese princancer de col uterinRomânia este pe locul I în Europa la decese prin cancer decol uterin, însă, chiar dacă acesta ar putea fi prevenit prinvaccinare, puŃine femei se imunizează, a declarat prof. dr.Necdet Üskent, de la Anadolu Medical Center din Istanbul,unde sunt trataŃi anual 1.500 de români."Din păcate, România are cea mai mare rată a deceselorprin cancer de col uterin din Europa. Este paradoxal: săavem soluŃii pentru prevenirea maladiei şi să nu fie folosite.Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai grele tipuri,dacă se răspândeşte .AutorităŃile trebuie să promoveze maimult vaccinarea", a mai spus medicul turc.Potrivit medicului, tratamentul bolilor oncologice necesităo abordare multidisciplinară. "Tratamentul tipurilor decancer ginecologic necesită o abordare multidisciplinară. LaAnadolu, toate cazurile de cancer sunt examinate de unconsiliu de evaluare a tumorilor, alcătuit din patologi,radiologi, specialişti în medicină nucleară, oncologimedicali, oncologi specializaŃi în radioterapie şi chirurgi.Astfel, după finalizarea evaluării pre-operatorii, echipamultidisciplinară stabileşte planul de tratament cel maiadecvat pentru fiecare pacient în parte, în funcŃie de stareade sănătate, localizarea tumorii, precum şi tipul şi stadiulbolii. Rezultatele sunt cu adevărat uimitoare", a mai spusÜskent, profesor de hematologie, medicină internă şioncologie medicală.Üskent a mai arătat că pacientul a cărui boală are unelemutaŃii răspunde mai bine la tratamentul cu inhibitori decâtla chimioterapie. "77% dintre ei răspund mai bine latratamentul cu inhibitori decât la chimioterapie. Dar, dacă nuau aceste mutaŃii, răspunsul la tratament scade la 7%.Inhibitorii se administrează pe acea anomalie celulară", aconchis profesorul Uskent.Cancerul afectează, din păcate, şi copiii, însă, dacătratamentul este timpuriu şi eficient, se poate obŃine o ratăde supravieŃuire de până la 80 la sută, spune un alt specialistdin Turcia, prof. dr. Alp Ozkan, medic oncologie pediatrică laAnadolu Medical Center."La nivel mondial, la 70 de adulŃi cu cancer, avem şi un cazde copil cu această boală. Cele mai frecvente forme suntleucemiile (30%), apoi tumorile cerebrale (20%) şi limfomul(18%). În urmă cu 30 de ani, cancerul mamar era boalafemeilor peste 45 de ani, însă acum apare şi la 30-35 de ani.Cel pancreatic era specific vârstei de 70 de ani, acum aajuns la 40-45 de ani", a mai spus Ozkan.Tumorile cerebrale, spun specialiştii, pot fi identificate lacopiii sub un an, întrucât capul creşte foarte repede. Pe dealtă parte, orice suferinŃă oncologică la copil debutează ca osimplă boală, cu simptome ca febra, semnul unei banalerăceli, dar şi al unei leucemii. La leucemie, apar şi sângerărinazale şi dureri osoase şi măresc nodulii."Cauzele cancerului la copil pot fi cele genetice. De aceeaeste foarte important ca femeia care doreşte un copil săaibă, cel puŃin pentru trei luni înainte de sarcină, un stil deviaŃă sănătos. Fumatul a fost interzis în tot mai multe locuripublice, dar ce face mama fumătoare? Ea fumează acasăsau pe stradă. Apoi, una dintre cauzele tumorilor cerebraleeste dată de utilizarea electronicelor-telefoane mobile,sisteme de alarmă...Ar fi mai bine să fie folosit telefonul fix,dar acum şi copii de doi-trei ani vorbesc la mobil, auinternet...O altă cauză a bolilor oncologice o constituiepesticidele. La adulŃi, cel mai important factor estealimentaŃia. Bolile adultului, însă, îşi au rădăcina în copilărie.Se consumă prea multe alimente de la fast-food, copiii numănâncă frecvent fructe şi legume, beau multe lichidecolorate. Aceste metehne trebuie schimbate", a subliniatprof dr.Alp Ozkan.Potrivit medicului, cancerul la copil este diferit de cel aladultului, iar şansa de vindecare este sporită până la 80 lasută la cei sub 15 ani, în timp ce, la adult, este de doar 30%.Cotidianul MARA vinela tine acasăVrei să fii zilnic la curent cu cele mai importante ştiri din judeŃul tău, dar nu ai timp depierdut pentru a sta la coadă la chioşcurile de ziare? De acum cotidianul MARA vine latine acasă. Decupează talonul de abonament din ziar, achită în contulRO52RNCB0245036735460001, deschis la Banca Comerciala Română sumaaferentă lunilor de abonament alese şi expediază talonul de abonament + copiachitanŃei de plată pe adresa cotidianului MARA: Alexandria, Str. LibertăŃii, nr. 271, Bl.L4 sau pe fax. 0347/ 80.44.48 sau poŃi veni direct la sediul cotidianului şi de lunaurmătoare ziarul MARAvine la tine la uşă.Talon de abonamentPersoana fizică: Numele________ Prenumele_____Vârsta_____ Profesia_____Persoană juridică: Nume firmă__________ Domeniul deactivitate_________CUI_______ Cont_______ Banca_________Vei primi abonamentul la adresaStr. _______ nr______ Bl.______Sc______Et_____Ap____L o c a l i t a t e a _ _ _ _ C o d p o ş t a l _ _ _ _ _JudeŃul______Tel_______Fax________e-mail_____Doresc să achiziŃionez un abonament la cotidianul MARA începândcu luna

8 DIVERSEStudiuCum să ne protejăm deradiaŃiile telefoanelor mobileTelefoanele mobile sunt indispensabile pentru foarte mulŃidintre noi. Am ajuns să nu ne mai concepem viaŃa fără să sunămde oriunde am fi, să dăm sms-uri, să primim, să Ńinem legătura cuoricine vrem, iar când avem telefonul închis, descărcat saustricat parcă ne lipseşte mâna dreaptă. Sunt milioane deabonamente de telefon mobil în Ńară şi numărul lor e în continuăcreştere. Statistic, ne petrecem în medie 12 ore pe lună cutelefonul mobil în preajmă, vorbind la el sau dând un sms. Însă,cu cât noi devenim mai dependenŃi de telefoanele mobile, cu atâtmai mult creşte îngrijorarea specialiştilor în sănătate cu privire laefectele pe care acestea le au asupra organismului.Telefoanele mobile ne expun la o radiaŃie electromagneticănumită energie de radiofrecvenŃă. Specialiştii au suspectat căaceastă radiaŃie poate creşte riscul de leziuni la nivelul celulelorcreierului, fapt ce poate duce la tumori cerebrale, întrucât în1995 s-au făcut studii în acest sens pe şobolani. Dar majoritateastudiilor ulterioare, efectuate pe oameni nu au confirmat aceastăconcluzie. În decembrie anul trecut, Societatea de Cancer dinDanemarca a dat publicităŃii rezultatele unui studiu care a durat29 de ani şi care nu a găsit asocieri solide între creştereasubstanŃială a consumului de telefonie mobilă şi apariŃiatumorilor cerebrale.Ca să fim cu totul în ceaŃă pe acest subiect, iată că nu maidevreme decât acum câteva luni, alte asociaŃii redutabile auafirmat că au dovedit existenŃa unei legături între tumorile pecreier şi folosirea intensă a telefoanelor mobile la persoane carefolosesc celulare de peste 10 ani.Din acest motiv, al rezultatelor care se bat cap în cap,comunităŃile medicale urmăresc cu atenŃie fenomenul, dându-iprioritate.Până se lămuresc cercetătorii cu privire la aceastăcontroversă, este bine să fim prevăzători. În continuare iatăcâteva modalităŃi simple prin care să vă limitaŃi expunerea laradiaŃiile telefoanelor mobile.Foloseşte cât mai puŃin telefonul mobil lipit direct de cap. Ia-Ńiun handsfree cu cablu sau foloseşte funcŃia de speaker atelefonului mobil ori de câte ori poŃi. Handsfree-urile emit un nivelmult mai redus de radiaŃii decât telefonul mobil în sine lipit de capşi îŃi permit să Ńii telefonul la distanŃă. Unele studii afirmă căradiaŃia telefonului mobil este de 8 ori mai puternică decât ahandsfree-ului cu cablu.Nu îŃi Ńine telefonul mobil în geantă. Un studiu publicat anultrecut în Jurnalul de chirurgie cranio-facială leagă radiaŃiatelefonului mobil de scăderea densităŃii osoase în zona pelviană(cea expusă cel mai mult la nivelul genŃii, dacă telefonul mobileste în ea) şi un studiu din 2008 realizat de o clinică despecialitate din Cleveland a descoperit drept efect scădereafertilităŃii la bărbaŃii care umblă cu telefonul mobil în buzunaruldin faŃă al pantalonilor. Sigur că nu mereu poŃi evita şi trebuieuneori să îŃi pui telefonul mobil în geantă sau buzunar; însă ori decâte ori poŃi evita, este bine să o faci, pentru sănătatea ta.Nu vorbi la telefon dacă te afli într-o maşină în mers. Se ştie căpoŃi cauza accidente tragice dacă vorbeşti la telefon în timp ceconduci şi există şi interdicŃii rutiere în acest sens. Însă, în afarăde acest aspect, atunci când foloseşti telefonul mobil într-omaşină în mers, semnalul este forŃat să “sară” între turnurilewireless la care trebuie să se conecteze ca să Ńi se menŃină unnivel bun al semnalului în timpul conversaŃiei. De ce este acestlucru periculos? Deoarece radiaŃia emisă de telefonul mobil estemaximă ori de cate ori se realizează conexiunea dintre el şi sursavenită de la un turn cu semnal. De-a lungul unei călătorii, practictelefonul tău se poate conecta la zeci de noi surse de semnal,deci iată cum te expui în plus fără ca măcarsă ştii.Nu vorbi dacă ai semnal prea slab. Cu cât telefonul tău mobiltrebuie să “muncească” mai mult ca tu să ai un semnal mai bun,cu atât mai multă radiaŃie emite. Acesta este motivul pentru careeste bine să eviŃi să foloseşti telefonul dacă nu ai semnal bun.Limitează cât de mult poŃi folosirea telefoanelor mobile decătre copii. Copiii au un craniu mai mic şi creierul lor este înpermanentă dezvoltare; asta îi face cu mult mai vulnerabili laorice potenŃial efect negativ al radiaŃiilor emise de un telefonmobil.Nu purta handsfree-urile fără fir de parcă ar fi bijuterii. Eadevărat că dispozitivele fără fir care se pun la ureche şi pe carele poŃi folosi ca să vorbeşti în loc să foloseşti direct telefonul tăumobil emit o cantitate mai mică de radiaŃie, dar totuşi emit şi ele,chiar şi după ce conversaŃia telefonică s-a încheiat. Dă josaparatul de pe urechea ta după ce ai terminat discuŃia. Nu eştimai cool dacă rămâi cu el agăŃat încontinuare, ci un pic maiinconştient.Antrenamentele intensear putea fi sigure pentru pacienŃiicare suferă de inimăExerciŃiile moderate suntadesea prescrise pentrupersoanele care au suferit unatac de cord sau operaŃie lainimă, însă şi antrenamenteleintense ar putea fi o alternativăsigură pentru aceştia, potrivitunui studiu norvegian,relatează luni Reuters.'Rezultatelestudiuluiactual indică faptul că risculunui accident cardiovasculareste redus atât după exerciŃiicu intensitate mare, cât şidupă cele cu intensitatemoderată', scrie OelvinRognmo, autorul principal alstudiului şi cercetător laUniversitatea Norvegiană deŞtiinŃe şi Tehnologie, înjurnalul de specialitateCirculation.Rognmo şi colegii săi auurmărit 4.846 de pacienŃi de latrei centre de reabilitarecardiacă din Norvegia încursul unui număr total depeste 170.000 de ore deexerciŃii aerobice. Peste129.450 de ore au fostp e t r e c u t e c u e x e r c i Ń i imoderate, iar restul cuexerciŃii de intensitate mare.În timpul antrenamentelormoderate, o persoană a muritde atac cardiac. În cursul celor46.000 de ore de antrenamentintens, doi pacienŃi au suferitun stop cardiac, dar ausupravieŃuit.'Am constatat că ambeleintensităŃi au implicat rate maimici de accidente', a afirmatautorul studiului. 'Cred că(antrenamentul intens) artrebui să fie luat în considerarepentru pacienŃii cu boli deinimă', a continuat acesta.Cercetătorul şi colegii săiau scris că diferenŃele întrenumerele de atacuri cardiacesunt prea mici pentru aconcluziona dacă exerciŃiileintense sunt mai periculoasedecât cele moderate. 'Cred căsuntem pe calea cea bună,dar înainte de a face orecomandare standard,trebuie să obŃinem datesigure', potrivit directoruluisecŃiunii de cardiologiepreventivă de la Spitalul HenryFord din Michigan, StevenKetevian, care nu a fostimplicat în studiu.Cea mai veche piramidădin lume, descoperită în CrimeeaO descoperire impresionantă a fost făcutăîn Crimeea, unul dintre cele mai frumoaselocuri din Ucraina. A fost găsită cea mai vechepiramidă din lume, construită pe vremeadinozaurilor, susŃine un om de ştiinŃăucrainean.Piramida a fost descoperită accidental decătre un cercetător, în timpul unor testeefectuate în vederea găsirii surselor de apă,scrie agenŃia Crimeea News, citată de Sott.Postul de televiziune ICTV din Ucraina aprezentat un reportaj în care omul de ştiinŃăVitali Goh spune că a descoperit o piramidăgigantică având o înălŃime de 45 de metri şi culatura bazei de 72 de metri.El susŃine că piramida a fost construită pevremea când trăiau dinozaurii. ConstrucŃiaeste trunchiată, precum o piramidă maya, daraspectul său se aseamănă mai mult cu unaegipteană.Aceasta este goală în interior, iar subfundaŃie este îngropată o mumie. "Este un corpsub formă de mumie, ce are lungimea de 1,3-1,4 metri, cu o coroana pe cap. Rămâne unlucru necunoscut cine a construit piramida.Această construcŃie unică este cea mai vechede pe planetă", a spus Vitali Goh.Consumul excesiv de alcool împiedicărefacerea după experienŃe traumatizanteDe ceva timp, medicii auidentificat o legătură strânsăîntre alcoolism şi tulburărilede anxietate, precum stresulposttraumatic. Acum, însă,oamenii de ştiinŃă audescoperit că alcoolulconsumat în exces modificăconexiunile creierului,fenomen care îi împiedică peb ă u t o r i s ă s e r e f a c ăp s i h o l o g i c î n u r m aexperienŃelor traumatice.Studiul, realizat de oameniide ştiinŃă de la InstitutulNaŃional privind Abuzul deAlcool şi Alcoolismul încolaborare cu UniversitateaNorth Carolina, s-a bazat pecercetarea unui grup deşoareci. Timp de o lună,şoarecii au primit zilnic ocantitate de alcool care pentruoameni ar fi fost echivalentul a160 mg per litrul de sânge. Întot acest timp, un alt grup deşoareci nu a primit alcool.Ulterior, oamenii de ştiinŃă aufolosit şocuri electrice uşoarepentru a învăŃa şoarecii să seteamă de un anumit sunetscurt.Când sunetul a fost redatfără a fi acompaniat de şocurielectrice, şoarecii care nu auprimit alcool au învăŃat caodată cu trecerea timpului sănu se mai teamă. În schimb,subiecŃii care au fost expuşizilnic la alcool s-au temut desunet chiar şi la mult timpdupă ce acesta nu mai eraînsoŃit de şocuri electrice.Specialiştii spun că acestcomportament este similar cucel observat la pacienŃii umanic a r e s u f e r ă d e s t r e sposttraumatic şi care sec o n f r u n t ă c u s i t u a Ń i ipericuloase."Consumul de alcool îne x c e s p o a t e a f e c t amecanisme care sunt criticepentru recuperare în urmatraumelor şi poate expuneo a m e n i i l a s t r e sposttraumatic", a declaratcoautorul studiului, dr.AndrewHolmes.Oamenii de ştiinŃă auurmărit efectul negativ alalcoolului asupra circuitelorneuronale ale şoarecilor şi audescoperit că celulelenervoase din cortexulperifrontal al şoarecilor expuşila alcool, au o altă formăcomparativ cu cele provenitede la şoarecii din grupul decontrol.Dr. Holmes susŃine căstudiul este cu atât maiimportant cu cât el a scoate înevidenŃă modul în carealcoolul afectează uneledintre cele mai importantefuncŃii ale creierului uman.ÎnŃelegerea relaŃiei dintrealcool şi anxietate la nivelmolecular ar putea oferi noiposibilităŃi pentru dezvoltareaunor tratamente cu potenŃialulde a ajuta pacienŃii caresuferă de anxietate şi care auconsumat mult alcool de-alungul timpului.

9Horoscop - 5 SeptembrieBERBECHOROSCOP - PROGRAM TVIn prima parte a zilei Va adaptati cu Aveti ocazia sa Astazi puteti aveav a o c u p a t i d e o usurinta la situatii noi si o b t i n e t i c a s t i g u r i realizari deosebite peproblema financiara de reusiti sa rezolvati financiare nesperate si plan profesional si social.care nu ati avut timp unele probleme ale s a v a a f i r m a t i i n In partea a doua a zilei,pana acum. Dupaamiaza,o ruda va claritatea in gandire va p a r t e n e r u l s u n t care va reprezentacasei. Inspiratia si societate. Relatiile cu plecati intr-o calatorie,propune sa va asociati ajuta sa le dati sugestii excelente, ceea ce va inceputul unei ascensiuniintr-o afacere prospera. excelente celor care va intareste moralul. Puteti i n a c t i v i t a t e aVa sfatuim sa acceptati. solicita sfaturi. sa va bazati pe intuitie. profesionala.Demarati o afacere Aveti ocazia sa va A c t i v i t a t e a C a p a c i t a t e a d ecare va va aduce in scurt afirmati, in urma unei intelectuala va estecomunicare va ajuta satimp avantaje materiale activitati caritabile pe perturbata de problemestabiliti noi relatii. Incepc o n s i s t e n t e . O care o promovati cu in relatiile parteneriale. sa apara rezultatelecunostinta va propune o succes. Aveti grija sa va Daca reusiti sa vafinanciare ale munciicolaborare pe termen exprimati cat mai clar, concentrati, puteti obtinedepuse in ultima vreme.lung. Va sfatuim sa nu va pentru a nu fi gresit castiguri financiare. Tineti seama si degrabiti sa dati un inteles de partenerul de Tineti cont de sfaturileparerile partenerului deraspuns.viata!celor apropiati! viata!Aveti un randamentfoarte bun si puteti sarezolvati tot ce v-atipropus. S-ar putea saintampinatipe plan financiar. Vaputeti baza pe sprijinulunei persoane mai invarsta.TAUR GEMENI RACLEU FECIOARĂ BALANłA SCORPIONSĂGETĂTOR CAPRICORN VĂRSĂTOR PEŞTIReusitele in afaceri Sunteti intr-o forma Intuitia va ajuta sadin ultima perioada va intelectuala excelenta si rezolvati problemedetermina sa va ganditi reusiti sa le oferiti sfaturi foarte dificile. Daca vala o investitie pe termen utile prietenilor. Aveti implicati intr-o afaceredificultati lung. Partenerul de grija sa nu faceti care presupune riscuriviata si un barbat mai in promisiuni pe care nu le f i n a n c i a r e , v avarsta din familie va veti putea respecta! recomandam sa vas u s t i n . E v i t a t i Petreceti seara in vizita consultati cu partenerulspeculatiile de orice fel. la rude.de viata.Miercuri 5 Septembrie 2012SemnificaŃii istorice pentru5 Septembrie1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog, filosof,poet italian (d. 1639).1698: łarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus unimpozit pe bărbi, pentru a-şi determina poporul sărenunŃe la obiceiurile orientale.1735: S-a născut JohannChristian Bach, compozitorgerman (d. 1782).1857: A murit AugusteC o m t e , f i l o s o f ,matematician, sociologfrancez (n. 1798).1906: S-a născut DmitriȘostacovici, compozitor rus(d. 1975).1906: A murit LudwigBoltzmann, fizician șimatematician austriac (n.1844).1940: SuspendareaConstituŃiei din februarie1938; regele Carol al II-leacedează generalului IonAntonescu principalele prerogative regale.1993: A murit Pierre-Auguste Renoir, regizor francez (n.1914).1997: A murit Maica Tereza, misionară catolică deorigine albaneză, laureată a Premiului Nobel (n. 1910).2004: A murit Grigore Gheba, matematician român (n.1912).07:00 Jurnal matinal 08:00 Jurnalmatinal 09:00 Legendele palatului:concubina regelui 09:45 Legendelepalatului: concubina regelui 10:30 Vedetafamiliei 11:30 Rezistenta prin cultura 12:30Avocatii schimbarii 12:40 Legendelepalatului: Pictorul de la curte 13:20Legendele palatului: Pictorul de la curte14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping15:30 Oameni ca noi 16:00 Convietuiri 17:00Calator pe viata 17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:15 Legendelepalatului: Pictorul de la curte 18:53 JurnalulTVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House21:55 Avocatii schimbarii 22:10 Lucrurifoarte rele 23:55 Pe scurt despre orice 00:102 zile la Paris 01:55 Thor, povesti dinAsgard03:15 Jurnalul TVR 04:15 Jurnal plus 05:05Legendele palatului: concubina regelui06:00 Happy Hour 07:00 StirilePro TV 10:00 Tanar si nelinistit 11:00Mary Higgins Clark: Moarte si muzica13:00 Stirile Pro TV 13:45 Viata inAfrica 14:30 Viata in Africa 15:15Viata in Africa 16:00 Tanar si nelinistit17:00 Stirile Pro TV 17:45 HappyHour 19:00 Stirile Pro TV 20:30Serviti, va rog! 22:30 Stirile Pro TV23:00 Chuck 00:00 Secretul camerei6 02:00 Totul despre poker 02:30Stirile Pro TV 04:00 Secretul camerei6 05:30 Ce se intampla, doctore?06:00 Observator 08:00 'Neatzacu Razvan si Dani 10:00 In gurapresei 10:50 Teleshopping 11:10Vanatoarea de comori 12:10Mireasa pentru fiul meu 13:00Observator 14:00 Mireasa pentru fiulmeu 16:00 Observator 17:00 AccesDirect 19:00 Observator 20:30 Attila,cuceritorul 22:30 Un Show Pacatos00:30 Observator 01:15 Vanatoareade comori 02:15 Inchidereaprogramului06:00 Teleshopping 06:30Casatorie din dragoste 07:30 Asi -Impotriva destinului 09:30Teleshopping 10:00 Draga meaprietena 12:30 Stirile Kanal D 13:15Te vreau langa mine 14:45Teleshopping 15:15 Inainte de sfarsit16:45 Drept la tinta 18:45 Stirea zilei19:00 Stirile Kanal D 20:00 RoataNorocului 22:00 Faci fata, faci bani23:00 Satra 00:00 Stirea zilei 00:15Stirile Kanal D 01:15 Drept la tinta03:00 Faci fata, faci bani 04:00 Satra04:45 Te vreau langa mine06:00 Trasnitii 07:00 In familie 07:30In familie 08:00 Cireasa de pe tort 09:00Teleshopping 09:30 Turneul final 11:30Teleshopping 12:00 Oraselul lenes12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00Teleshopping 13:30 Camera de rasPopcorn 13:45 Teleshopping 14:15Focus Monden 15:00 Fiica lui MosCraciun 2 17:00 Trasnitii 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport 19:30 Cireasa de petort 20:30 Teama 22:15 Trasnitii 23:15Focus Monden 00:00 Mondenii 00:30 FPod, Podul lui Fintescu 01:30 Focus02:30 Cireasa de pe tort 03:30 In familie04:00 Camera de ras Popcorn 05:00Nimeni nu-i perfect 05:30 MondeniiÎnchiriezspaŃiucomercial în suprafaŃăde 30m2 situat în Str.Dunării vis a vis deCinematograf. 0 7 6 6 . 7 4 6 . 7 5 30722.622.453Vândapartament09:15 Soricelul familiei 09:45Soricelul familiei 10:15 Teleshopping10:45 Happy Hour 12:00 Teleshopping12:15 Zoom in 10 12:30 Soricelul familiei13:00 Soricelul familiei 13:30Teleshopping 14:00 ACASA in bucatarie15:00 Lumea Pro Cinema 15:30Descopera Romania 16:00 ACASA inbucatarie 17:00 Poza la minut 17:30Poza la minut 18:00 M.A.S.H 18:30M.A.S.H 19:00 Poza la minut 19:30 Pozala minut 20:00 Monk 20:55 M.A.S.H21:30 M.A.S.H 22:00 Conspiratia 00:30Monk 01:00 Conspiratia 02:30 LumeaPro Cinema 03:00Apropo TV06:00 Lumea lui Banciu 07:00 StirileB1TV 08:00 Stirile B1TV 09:00 StirileB1TV 10:00 Stirile B1TV 11:00 Talk B112:00 Stirile B1TV 13:00 Stirile B1TV14:00 Talk B1 15:00 Stirile B1TV 16:00Talk B1 17:00 Stirile B1TV 18:00 StirileB1TV 18:30 Aktualitatea B1 20:00Stirile B1TV 20:00 Sub semnulintrebarii 21:30 Ultimul cuvant 23:00Lumea lui Banciu 00:00 Stirile B1TV01:00 Sub semnul intrebarii 02:10Stirile B1TV 02:40 Aktualitatea B104:00 Stirile B1TV 04:50 Ultimul cuvantMICA PUBLICITATEImobiliaredouă camere0741.383.047Vând apartament 2camere, zona 2000768.726.418DiverseVândautoturism deteren 4X4 Suzuki GrandVitara, an de fabricatie2000, stare perfectă de06:30 In numele iubirii 07:30Teleshopping 08:00 Legaturi riscante09:00 Teleshopping 09:30 Dragoste laindigo 10:30 Teleshopping 11:00Refugiul 12:00 Teleshopping 12:30Abisul pasiunii 14:00 Teleshopping14:30 Cameleonii 15:30 Fructul oprit16:30 Povestiri adevarate 17:30Legaturi riscante 18:30 Dragoste laindigo 19:30 Refugiul 20:30 Abisulpasiunii 22:00 Povestiri de noapte 22:30In numele iubirii 23:30 Demon si inger00:30 Povestiri adevarate 01:30 Fructuloprit 02:30 Povestiri de noapte 03:00Cameleonii 03:45 ACASA in bucatarie04:30 Demon si inger 05:30 Povestiriadevaratef u n c Ń i o n a r e ,înmatriculat. OfertăexcepŃională.0722/62.24.53Vând Dacia 1310, ande fabricaŃie 2000,verificare la zi, staref o a r t e b u n ă d efuncŃionare.0721.565.969

10 Anul VII, nr. 1533 Miercuri 5 Septembrie 2012Bani nerambursabilipentru împăduriri, investiŃiiîn mediul rural şi irigaŃiiRovana Plumb a dezbătut problemasecetei din România, la Bruxelles“Este de aşteptat ca schimbările climatice să 2014-2020, in cadrul Fondului de Dezvoltareaccentueze fenomenele privind deficitul de apă Rurala, posibilitatea acoperirii pierderilorşi seceta"cauzate de seceta prin intermediul creării unuiMinistrul Mediului şi Pădurilor, Rovana fond mutual de gestiune a riscului”.Plumb, a avut, marŃi, 3 Septembrie 2012, laBruxelles, o întâlnire bilaterală cu ComisarulEuropean pentru Agricultură, Dacian Cioloş.Subiectul principal abordat pe parcursul acesteiÎn contextul identificării unor soluŃii necesareşi imediate pentru combaterea efectelor seceteiasupra populaŃiei şi mediului, ministrul RovanaPlumb a menŃionat si eforturile depuse deîntrevederi a fost seceta care a afectat România Guvernul României în ceea ce priveşteşi efectele acesteia asupra mediului şiidentificarea surselor de finanŃare a proiectuluiagriculturii, dar au fost discutate şi teme precumproiectul canalului Siret-Bărăgan sau DeltaDunării.canalului magistral Siret – Bărăgan. „Dorim cafinanŃarea acestui proiect să poată fi realizată fieprintr-un parteneriat public privat, fie cu ajutorulÎn acest context, ministrul Rovana Plumb a fondurilor europene”, a afirmat ministrulsubliniat faptul că seceta este o preocupare Mediului.centrala la nivel guvernamental si trebuie sa O altă chestiune importantă aflată pe agendădevina o prioritate si la nivel comunitar: a constituit-o şi pregătirea vizitei Comisarului„Deoarece este de aşteptat ca schimbările European pentru Agricultură, Dacian Cioloşclimatice să accentueze fenomenele privind împreună cu Comisarul European pentrudeficitul de apă şi seceta, este necesarăadoptarea unei strategii de acŃiune pentrucombaterea efectelor negative ale secetei şiMediu, Janez Potocnik în Delta Dunării, care vaavea loc în perioada imediat următoare. Cei doioficiali au căzut de acord asupra necesităŃiipentru finanŃarea masurilor necesare ce dezvoltării durabile a Deltei Dunării prinvizează diminuarea acestor efecte, prin diferiteprograme”.intermediul unui program integrat, care săcuprindă atât soluŃii pentru problemele sociale şiComisarul European pentru Agricultură, economice ale populaŃiei din zonă, dar şiDacian Cioloş, a salutat ideea de a sprijini rezolvarea chestiunilor de mediu, Delta Dunăriifinanciar fenomenul secetei . „"Deoarece secetapoate fi o problema majora pentru agricultori,am introdus in reforma PAC pentru perioadafiind o zonă ce poate beneficia de susŃinere prinfinanŃare din mai multe fonduri europene inviitorul cadru financiar european 2014 – 2020.Crescătorii de păsări estimeazăo majorare a preŃului la carnea de pasăreCrescătorii de păsări dinRomânia solicită ajutorulautorităŃilor pentru a putea evitao majorare a preŃurilor la carneade pasăre cu cel puŃin 15%, dincauza costurilor ridicate deproducŃie înregistrate înaceastă perioadă.“ S i s t e m u l a v i c o l d i nRomânia este în suferinŃă dincauza preŃurilor ridicate lafuraje, care au crescut cu 25-30% în această perioadă,c o m p a r a t i v c u a c e e a ş iperioadă a anului trecut.Furajele reprezintă 60% dincostul cărnii de pasăre, iarcrescătorii sunt nevoiŃi săcrească preŃul cu cel puŃin 15%,respectiv cu 1 leu/kg carcasă,pentru a putea continua săfuncŃioneze. Dacă în prezentvindem la poarta fermei cu unpreŃ de 7,4 lei/kg carcasă,acesta ar trebui să crească la8,4 lei, ceea ce înseamnă că vaajunge în piaŃă la 11,5 lei/kg.Din păcate nu cred că putereade cumpărare a românilorpoate suporta o astfel decreştere, deşi tot ceea ce noicumpărăm este în euro,respectiv cerealele, energia,gazele, dar în piaŃă vindem înlei”, a declarat preşedinteleUniunii Crescătorilor de Păsăridin România (UCPR), Ilie Van.P r e ş e d i n t e l e U C P Rconsideră că autorităŃile trebuiesă găsească o soluŃie pentrumenŃinerea preŃurilor în piaŃă,dar şi pentru a-i ajuta peproducători, una dintre acesteafiind împărŃirea Taxei peValoare Adăugată (TVA) întres t a t u l r o m â n ş iproducători.“Propunereanoastră este de a lăsa o partedin TVA la producători, încondiŃiile în care FondulMonetar InternaŃional (FMI) nua aprobat reducerea TVA laalimente. Dacă vom dispune deun procent din TVA, ideal ar fi de10%, consider că ar fi o măsurăbenefică, nu numai pentruproducători pentru că şi-arputea continua activitatea, ci şipentru consumatori deoarecepreŃurile la carnea de pasăre arrămâne neschimbate”, aexplicat preşedintele UCPR.Potrivit acestuia, exporturilede produse avicole auînregistrat, în volum, o creşterecu 20% până la finele lunii iulie2012, faŃă de aceeaşi perioadăa anului trecut, iar în valoare,într-un procent mult mai mare.“Crescătorii vând la export circa25% din producŃie şi în specialproduse din carne de pui şisemipreparate cu valoareadăugată mare, înregistrând lafinele lunii iulie o creştere cu20% în volum, comparativ cuperioada similară din 2011. Dinpăcate, românii ajung sămănânce produse ieftine de ocalitate inferioară, dar adusedin import”, a subliniatreprezentantul crescătorilor depăsări.Potrivit statisticilor, 85% dinexporturile crescătorilor românimerg către Ńările UE, iar 15% înAsia şi Ńările arabe. Importurileprovin în cea mai mare parte dinŃările UE, iar în cantităŃi maimici, din Brazilia.Ilie Van a adăugat că înprimele şase luni din acest an acrescut şi producŃia de carne depasăre în viu, cu circa 8-10%faŃă de aceeaşi perioadă din2011, până la 250.000 de tone,estimările pentru întregul an2012 fiind de 440.000 - 450.000de tone.Conform informaŃiilor de micro-întreprinderi”.primite de la AgenŃia de PlăŃi Fondurile totale disponibilepentru Dezvoltare şi Pescuit pentru această sesiune de(APDR), la sediile oficiilor primire a proiectelor sunt dejudeŃene ale acestei instituŃii 134.668.992 euro. Pentruse pot depune cereri de această Măsură banii puşi lafinanŃare pentru proiectele de dispoziŃie reprezintă întreagaîmpăduriri, investiŃii nonagricolesumă disponibilă până la fineleîn mediul rural, dar şi perioadei de finanŃare,pentru irigaŃii şi lucrări de respectiv 31 decembrie 2013.îmbunătăŃiri funciare. S u m a m a x i m ăMăsura 221 – “Prima nerambursabilă ce poate fiîmpădurire a terenurilor accesată pentru finanŃareaagricole”P e n t r u s e s i u n e a d eunui proiect este de 200.000euro.depunere a cererilor de Măsura 125 - “IrigaŃii şifinanŃare din fonduri europenealte lucrări de îmbunătăŃirinerambursabile, care se funciare”derulează în perioada 3-28 În perioada 3 septembrie –s e p t e m b r i e 2 0 1 2 , c e i 15 octombrie 2012 seinteresaŃi de împădurirea derulează sesiunea deterenurilor agricole pe care le depunere de cereri dedeŃin vor avea la dispoziŃie finanŃare pentru proiecte în131.886.127 euro. Măsura c a d r u l M ă s u r i i 1 2 5 ,2 2 1 a r e d r e p t s c o p submăsura a, componenta I –îmbunătăŃirea condiŃiilor de “IrigaŃii şi alte lucrări demediu în spaŃiul rural, cu banii î m b u n ă t ă Ń i r i f u n c i a r e ” .accesaŃi prin această măsură Fondurile nerambursabilefiind finanŃată realizarea de pentru această sesiune deperdele forestiere sau plantaŃii depunere a cererilor dede arboret. Prin acestea se finanŃare este de 60.000.000u r m ă r e ş t e p r e v e n i r e a euro. Banii pot fi folosiŃi pentrupagubelor produse de factorii m o d e r n i z a r e a s a unaturali dăunători, reducerea retehnologizarea sistemelore r o z i u n i i s o l u r i l o r , de irigaŃii, inclusiv pentru staŃiiîmbunătăŃirea capacităŃii de de pompare, precum şi pentruretenŃie a apei, creşterea lucrări de îmbunătăŃiri funciarecalităŃii solului, producerea debiomasă. Potrivit APDRP, prinMăsura 221 se pot acorda treitipuri de plăŃi: o primă pentrucare să asigure funcŃionareaoptimă a sistemelor de irigaŃii.NotăPentru Măsurile 221 şi 312,lucrările de înfiinŃare a proiectele vot fi depuse laperdelelor forestiere, o primăOficiile judeŃene ale APDRP,anuală pentru lucrările de zilnic, între orele 9,00-14,00,întreŃinere a plantaŃiei pe o ultima zi fiind vineri, 28perioadă de cinci ani, septembrie a.c., ora 12,00.începând cu anul înfiinŃării Pentru Măsura 125,p l a n t a Ń i e i , ş i o p r i m ă componenta “IrigaŃii şi altecompensatorie fixă anuală pe lucrări de îmbunătăŃirihectar, pentru pierderea devenit ca urmare a împăduririi,pe o perioadă de 15 ani,începând cu anul înfiinŃăriiplantaŃiei.funciare” depunerea cererilorde finanŃare se poate va facedupă acelaşi program, ultimazi fiind luni, 15 octombrie 2012,ora 12,00.Măsura 312 – „Sprijin Ghidurile SolicitanŃilorp e n t r u c r e a r e a ş i aferente Măsurilor 221, 312 şidezvoltarea de microîntreprinderi”125 pot fi consultate la sediileAgenŃiilor JudeŃene aleÎ n p e r i o a d a 3 - 2 8 APDRP, dar pot fi descărcateseptembrie 2012 se pot şi de pe pagina oficială dedepune la APDRP cereri de Internet a AgenŃiei de PlăŃifinanŃare nerambursabilă pentru Dezvoltare Rurală şipentru investiŃii în mediul rural, Pescuit, www,apdrp.ro.în cadrul Măsurii 312 – “Sprijinpentru crearea şi dezvoltareaGeorge ZAVERARestaurantul “Riviera” din cadrul Complexului Turistic “MARA” organizează pentru anul în cursnunŃi, botezuri, mese festive, în zilele de sâmbătă şi duminică, rămase libere în mod excepŃional.Pe lângă meniul ales sunt incluse în preŃ aranjamentul festiv al meselor şi scaunelor, într-omultitudine de culori, program de sonorizare şi lumini cu dj-ul localului, maşini de balonaşe, camerămatrimonială şi limuzină gratuită, mese pe terasă rezervate evenimentului, foc de artificii şi multealte bonusuri.RelaŃii la telefon: 0723.148.613. sau la sediul Restaurantului “Riviera”.