Descarca nr. 1230 - Ziarul Mara

3 POLITIC - ADMINISTRATIVPreşedintele ANOFMsperă în scăderea ratei şomajuluiîn Teleorman(urmare din pagina 1) faptul că judeŃul nostru este Referitor la al doilea proiect,C â t d e s p r e b u r s e l e mai aproape de Bucureşti este Antreprenoriat în mediul rural,internaŃionale pe care le o prioritate pentru cetăŃenii Mihai Murar a afirmat căorganizează ANOFM, se pare teleormăneni care „într-un „încercăm să formăm şi săcă teleormănenii pleacă peste număr din ce în ce mai mare îşi consiliem 400 de persoane dinhotare mai ales pentru muncile găsesc un loc de muncă în judeŃul nostru, pentru ca oagricole, însă, la nivel naŃional capitală”.parte din ei să beneficieze de„nu reuşim să satisfacem Cu ajutorul ANOFM, sprijinul nostru pentru a-şicererea din Germania decât în agenŃia judeŃeană a reuşit să pune pe picioare o afacere”.proporŃie de 30 -40%”, a depună şi să câştige patru Proiectul se desfăşoară peafirmat Silviu Bian.p r o i e c t e , C O M E perioada 01 iulie 2010 – 30La eveniment au fost –Comportament de ocupare iunie 2013 şi are ca grup ŃintăprezenŃi şi directorii AJOFM manifest etapizat care se va persoane din mediul rural,Teleorman, Mihai Sorin Murar implementa în Zimnicea şi p e r s o a n e o c u p a t e c uşi Fănel Neacşu, primul dintre comunele din jur (Năsturelu, agricultura de subzistenŃă,a c e ş t i a p r e c i z â n d c ă Bujoru, Pietroşani, Bragadiru, persoane aflate în căutarea„prioritatea AJOFM Teleorman ConŃeşti, Fumoasa, Cervenia, unui loc de muncă dinîn momentul de faŃă este Smârdioasa, Izvoarele, Piatra, l o c a l i t ă Ń i l e : O r b e a s c a ,problematica legată de locurile Viişoara, Suhaia şi Fântânele) M â r z ă n e ş t i , P l o s c a ,de muncă, agenŃia judeŃeană şi 2ACTIV, care îi vizează pe Bragadiru, Poroschia, înalături de ANOFM încercând cei de vârsta a doua şi se va prezent desfăşurându-sesă soluŃioneze această implementa în Alexandria şi activitatea de evaluareproblemă delicată la nivelul comunele din jur (Brânceni, psihologică a persoanelorpieŃei muncii din judeŃ şi din łigăneşti, Ştorobăneasa, care fac parte din grupul Ńintă,Ńară”. Directorul AJOFM Mârzăneşti, Răsmireşti, din localitatea Peretu.Te l e o r m a n a j u s t i f i c a t Vităneşti, Poroschia, Măgura, Nici investiŃiile care se vorscăderea ratei şomajului înjudeŃ, ca urmare a măsurilorluate de agenŃie şi anume:BăbăiŃa, Frăsinet, Orbeasca,Călineşti, Mavrodin, Plosca,Buzescu, nanov, Bogdana şiface la nivelul judeŃului nu suntde neluat în seamă, tocmai deaceea „sper ca gradul deformarea profesională, Furculeşti). Mai sunt alte două ocupare al locurilor de muncăsubvenŃionarea locurilor de proiecte strategice, Telejob şi să crească de la o zi la alta”, amuncă şi nu în ultimul rând Antreprenoriat în mediu rural. afirmat directorul AJOFM„verificările legislative conform Prin intermediul primului Teleorman.noului Cod al Muncii, legeazilierilor şi modificările care s-au adus legii şomajului”.proiect, AJOFM Teleormanîncearcă să-i ajute pe cei careşicaută un job, punând laDupă cum spunea MihaiMurar, nu este de neglijatfaptul că rata şomajului este înMihai Murar a spus că „nu dispoziŃie un mijloc foarte scădere în Teleorman, „dar săsuntem mulŃumiŃi 100%, rapid de mediere cu pieŃele de nu uităm că fiecare dintre noipentru că trebuie să fim realişti muncă din apropiere, printre are nevoie de locuri de muncăşi, din păcate, numărul care Bucureşti şi Ilfov, unde mai bine plătite”.locurilor de muncă vacante din numărul locurilor de muncăTeleorman este mic”. Însă, vacante este foarte mare.Monica PISICĂChristine Lagarde a fost numită director al FMIMinistrul francez al Economiei ChristineLagarde a fost numită director al FMI, devenindastfel prima femeie care ocupă acest post,relatează AFP. "Board-ul FMI a ales-o astăzi peChristine Lagarde (55 ani) ca director general alFondului şi preşedinte al board-ului director pentruun mandat de cinci ani, începând cu 5 iulie 2011",se arată într-un comunicat al FMI, citat de Reuters.Numirea lui Lagarde era dată ca sigură cumulte zile înainte şi toată lumea se aştepta săobŃină "cu uşurinŃă" majoritatea în Consiliul FMI, îndefavoarea guvernatorului bănciiMexicului,Agustin Carstens, singurul contracandidat.Candidatul francez pentru conducereaFondului Monetar InternaŃional,ChristineLagarde, a promis, joi, să nu fie îngăduitoare cuŃările europene aflate în dificultate şi să încerce săvindece rănile lăsate de plecarea lui DominiqueStrauss-Kahn, potrivitAFP.Cine este Christine Lagarde?Foarte respectată la Paris, dar şi de omologiisăi din G20 şi din zona euro, Lagarde a condus ofirmă de avocatură importantă din Chicago,înainte de a intra în politica franceză, în urmă cuşase ani.Ea s-a ocupat de comerŃul internaŃional şiagricultură, înainte ca preşedintele NicolasSarkozy să o numească ministru de FinanŃe, în2007.DeputaŃii au adoptat, marŃi,cu 153 de voturi favorabile, 123"împotrivă" şi o abŃinere,OrdonanŃa Guvernului carep r e v e d e o b l i g a t i v i t a t e aechipării autoturismelor cuanvelope de iarnă, Camerafiind for decizional.OrdonanŃa 5/2011 prevedesancŃionarea conduceriiautovehiculelor pe drumurilepublice acoperite cu zăpadă,gheaŃă sau polei fără anvelopede iarnă cu reŃinerea talonuluiauto şi amendă de până la4.000 de lei.Neechiparea cu anvelopede iarnă, precum şi cu lanŃuri înLagarde a fost criticată dur pentru mai multegafe, dar a reuşit să strălucească pe fondul crizeifinanciare din 2008, când a depus eforturi pentruun răspuns european coordonat.În vârstă de 55 de ani, ea este cunoscută cafiind foarte muncitoare, directă şi un negociatorabil. În 2009, revista Forbes a clasat-o pe locul 17în topul celor mai influente femei din lume, în timpce Financial Times a desemnat-o drept cel maibun ministru de finanŃe din UE.Lagarde a avut, însă, şi ea propriile problemelegale. Un procuror francez a avertizat recent că ova ancheta pentru abuz de putere, într-un procesdin 2008, în care a fost implicat fostul politician şiom de afaceri Bernard Tapie, legat de vânzareaAdidas de către Credit Lyonnais în 1993.DeputaŃii au aprobat ordonanŃa privind obligativitateaechipării maşinilor cu anvelope de iarnăcazul vehiculelor de transportmarfă de peste 3,5 tone şi acelor de transport de persoanecu peste nouă locuri atragereŃinerea talonului auto şi aunei amenzi cuprinse între2.500 şi 4.000 de lei.În caz de accident, lasancŃionarea cu amendă seadaugă o sumă dedicatăr e p a r ă r i i d r u m u r i l o r ş idespăgubirilor pentru pagubeleproduse.De asemenea, conformdefiniŃiei prevăzute dereglementare, cauciucurile "allseasons"sunt acceptate cafiind anvelope de iarnă.Actul normativ stipuleazăaplicarea de către RegistrulAuto Român a sancŃiunilorreferitoare la starea tehnică aautovehiculelor comerciale încazul controalelor tehniceefectuate de către RARîmpreună cu PoliŃia Română.Obligativitatea echipăriiautovehiculelor cu anvelope deiarnă se impune începând cudata de 1 noiembrie a fiecăruian până la 1 martie.Camera DeputaŃilor este fordecizional în cazul acestui actnormativ, aprobat de Senat pe26 aprilie.InscripŃii pe faŃa zilei„Propunere legislativă…”Domnule, în orizontul alegerilor viitoare s-a ivit o „umbră”oarecum îngrijorătoare, născătoare de multe întrebări: suntaleşi, care nu se mai dau duşi nicicum din scaunul întâielorsperanŃe, pe care norodul şi le-a pus în ei. Şi mulŃi dintre ei numai pleacă de-acolo nu pentru că îi iubeşte poporul, nu pentrucă, dacă n-ar mai fi ei, ar intra electoratul în greva foamei, cipentru că au creat un aşa mecanism, încât au blocat accesulaltora la funcŃia pe care o consideră, de drept şi de fapt, a lor.Adică, ce au făcut? Păi, şi-au creat, aşa, nişte structurietajate, greu de dărâmat. Ce au făcut, de pildă, primarii. (Şivorbim la general, fără nici o trimitere sau aluzie la cazuriconcrete). Şi-au făcut prieteni din nişte oameni de afaceri,care pot sponsoriza o campanie electorală şi care îşi vorrecupera „investiŃia”, devenind sateliŃii primăriei şi abonaŃiipreferaŃi ai banului public. Pensionarii sunt cei mai uşor decapacitat : le întreŃii iluzia că încă pot fi activi, că mai potreprezenta ceva, le dai nişte responsabilităŃi aiurea – să vadăpe unde s-a stins un bec ori s-a făcut vreo gaură-n asfalt şi,mai ales, când şi când le dai câte-o ciozvârtă de pui, un kil deulei şi o pungă de mălai. Pe cei mai puŃin interesaŃi de bătăliilepolitice îi Ńii aproape cu un Vali Vijelie, trei mici şi-o halbă debere. Şi restul nu mai are nici o importanŃă.La „etajul” următor, preşedintele Consiliului judeŃean sesprijină pe turma de primari, pe care o Ńine în frâu cu alocărilebugetare, cu „ parteneriatele”, cu „operatorii” unici, cuimplicarea în fondurile europene, cu promisiunea viitoarelorcandidaturi. E un edificiu mai rezistent decât celebreledărâmateTurnuri Gemene.Şi prima întrebare, care se pune: este acest „edificiu”construit spre binele cetăŃeanului? Aduce el vreo schimbareîn viaŃa amărâŃilor? Şi cum răspunsul, în proporŃiecovârşitoare, este nu, întrebarea următoare este: cum poatefi demolată această „piramidă”, care slujeşte interesele celorpuŃini?Aici, daŃi-mi voie şi mie, umilul Mitică, să am şi eu opropunere… legislativă. Nu vorbesc despre cei care, dacă vorsă ajungă în fruntea unei instituŃii, trebuie să dea un examen.Nici de comisarii Gărzii financiare, şi nici de poliŃiştii, care,dacă vor să rămână ce sunt, trebuie să susŃină nişteexamene. Ci mă gândesc la şeful statului. Care nu are voie sărămână în funcŃie mai mult de două mandate; bineînŃeles,dacă după primul mandat câştigă alegerile. Şi-atunci : dacămandatele unui preşedinte de Ńară sunt limitate, de ce unprimar, un preşedinte de Consiliu judeŃean sau unparlamentar să poată fi aleşi la nesfârşit? De ce să nu existeşi pentru ei o limită, de ce să nu funcŃioneze şi pentru eiaceeaşi regulă democratică?Sau, dacă nu li se limitează mandatele, măcar să fie, larăstimpuri, evaluaŃi. Eşti primar şi în două mandate n-ai pusdecât nişte flori ici, colo, – atâta ai putut să faci cu banul public,pe care l-ai avut pe mână, la revedere; eşti preşedinte deConsiliu judeŃean şi n-ai asfaltat decât cinci drumuri, şi aleade mântuială, şi te-ai apucat de nişte lucruri pe care nu eşti înstare să le duci la bun sfârşit, adio; eşti parlamentar şi nu eştinici măcar coautor al unor proiecte de legi, doar ai moŃăit şi-airidicat mâna fără să ştii pentru ce, lasă-ne.Dacă un şef de stat se uzează în două mandate, nu ştiu dece ceilalŃi aleşi sunt etern valabili! Zic şi eu astea, în virtuteadreptului la opinie, nu?„ Dialog”E comică atitudinea celor doi copreşedinŃi ai USL, dacă nucumva „fuge” din Caragiale spre Eugen Ionescu. E deapreciat până la înduioşare deschiderea lor spre dialog. Dupăce au refuzat cu îndărătnicie invitaŃia la Cotroceni, aucatadicsit în cele din urmă să se ducă. Dar, nu pentru adialoga, ci pentru a-i înfăŃişa preşedintelui, în scris, propria lorviziune despre „cestiunile arzătoare la ordinea zilei” aleRomâniei. Considerând că făcuseră deja prea mult, şi-auretras useliştii din Parlament, ca să nu asculte ce spuneTraian Băsescu, de parcă acesta ar fi vorbit despreproblemele Bangladeshului, şi nu ale României.Ar fi rămas însală, dacă preşedintele ar fi vorbit nu despre ce îşi propuseseel să vorbească, ci despre ce îi ceruseră ei. Fiindcă, în virtutea„deschiderii la dialog”, îi fixaseră ei temele.O televiziune, vrând pesemne să arate poporului că întrecele două părŃi nu există nici o punte, nici o cale de împăcare,darămite un dialog, Ńinea pe ecran două imagini: una, în careTraian Băsescu încerca să argumenteze de ce trebuiemodificată ConstituŃia, şi alta în care cei doi copreşedinŃistăteau – într-o altă sală, evident – unul lângă altul şi îşiaranjau când şi când cravata. Păreau să aibă şi costum, şicravată de aceeaşi culoare. La răstimpuri râdeau şichicoteau, ca nişte „şcoleri” puşi pe şotii. La un moment dat,Ponta a scos de undeva (de sub masă?) o sticlă şi şi-a turnatapă, în vreme ce Antonescu gesticula. Cine ar fi deschisatunci televizorul şi l-ar fi auzit pe Băsescu vorbind şi l-ar fivăzut pe Antonescu gesticulând, ar fi putut să creadă căliderul liberal traducea, pentru surdo-muŃi, discursulpreşedintelui. Cineva, un „supervizor”, îşi va fi dat seama căprezentarea concomitentă a celor două imagini nu era delocîn avantajul celor doi copreşedinŃi şi a schimbat „kalimera”.Impresionantă rămâne „deschiderea spre dialog” a celordoi politicieni…Gh. FILIP