4 SOCIAL - ECONOMICCNA a interzis difuzareala TV a imaginilor de lalocul unor tragediiCNA a decis, marŃi, să interzică difuzarea pe posturile deteleviziune a imaginilor de la locul tragediilor - sinucideri,crime şi mutilări -, dar şi a imaginilor care arată suferinŃafamiliilor victimelor.În mod concret, Consiliul NaŃional al Audiovizualului(CNA) a decis, în şedinŃa de marŃi, să completeze articolul 17din Codul de reglementare al conŃinutului audiovizual, careprevede că "În intervalul orar 6.00 - 22.00 nu pot fi difuzateprograme, altele decât producŃiile audiovizuale de ficŃiune,care conŃin descrieri ori reconstituiri ale unoromucideri/sinucideri, mutilări/automutilări sau tehnicicriminale ori practici oculte".În plus, CNA a decis să adauge un alineat nou la acestarticol, prin care posturile de televiziune nu mai pot difuzaimagini de la locul tragediilor precum sinuciderile, crimele şimutilările, dar nici imagini prin care este prezentată suferinŃafamiliilor victimelor."CNA a completat Codul audiovizual în sensul interziceriidifuzării de imagini de la locul tragediei, atunci când e vorbade sinucideri, crime şi mutilări. De asemenea, nu se vordifuza imagini care arată suferinŃa familiilor victimelor. Înacest fel protejăm demnitatea şi imaginea victimei şi afamiliei, mai ales atunci când este vorba de un copil sau deun adolescent", a declarat Răsvan Popescu, preşedinteleCNA, după votul Consiliului.Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" (Attila Szasz,Narcisa Iorga, Dan Grigore, Ioan Onisei, Răsvan Popescu,Cristina Trepcea şi Mihai Mălaimare) şi unul "împotrivă" -Gelu Trandafir. Trandafir a precizat că textul actual din Codulaudiovizual este acoperitor în astfel de situaŃii (sinucideri,crime, mutilări), însă trebuie aplicat ferm de către CNAatuncicând radiodifuzorii încalcă legislaŃia audiovizualului.Decizia luată marŃi de CNAvine după ce, pe 16 iunie, CNAa amendat Kanal D,Antena 1 şi Pro TV, cu câte 10.000 de lei,dar şi Prima TV, B1 TV, Antena 3 şi Realitatea TV, cu câte5.000 de lei şi a somat public TVR 1, pentru difuzarea unorserii de materiale care se refereau la sinuciderile în rândulminorilor."CNA as t a b i l i t os e r i e d esancŃiuni înc a z u ld i f u z ă r i iunei serii dem a t e r i a l epe aproapet o a t ep o s t u r i l e ,c a r e s er e f e r ă l asinuciderileîn rândul minorilor î<strong>nr</strong>egistrate în ultima perioadă.DiferenŃierea care s-a făcut pleacă de la sancŃiunileprecedente în cazul Mădălina Manole, în care tot aşa s-audifuzat detalii legate de tehnica de sinucidere. Importantpentru Consiliu a fost să dea un semnal că nu va tolera acestmod de mediatizare, în detaliu, a acestor cazuri desinucidere, care pot da idei şi altor adolescenŃi care auaceleaşi probleme", a spus atunci Răsvan Popescu.Tot atunci, Răsvan Popescu a mai spus că într-una dinşedinŃele viitoare ale CNA va exista o dezbatere în jurul uneipropuneri de modificare a Codului de reglementare aconŃinutului audiovizual, care ar putea înăspri condiŃiile dedifuzare a ştirilor privind sinuciderile în rândul minorilor. Dealtfel, această decizie a fost luată la propunerea CristineiTrepcea, membru al CNA, care a susŃinut în mai multeşedinŃe ale CNA că sinuciderile minorilor nu ar mai trebui săfacă obiectul unor ştiri difuzate de radiodifuzori."Cred că se vede că avem de-a face cu un fenomen.Psihologii americani şi francezi vorbesc despre aspectul deepidemie, molimă, pe care sinuciderile adolescenŃilor leîmbracă (...) Eu cred că trebuie să facem ceva mult mai ferm(decât nişte amenzi sau o recomandare către radiodifuzori,n.r.). Este o situaŃie disperată şi eu cred că cere măsuridisperate. Am văzut că detaliile furnizate de poveştileprezentate la ştiri au fost suficient de interesante pentrutinerii aflaŃi în situaŃiile evidente de derută, încât ei au copiatmodul de operare, unii au reuşit să-şi ia viaŃa, alŃii au reuşit săfie opriŃi. Eu propun o dezbatere publică, cu toŃi oamenii carear avea ceva de spus, psihologi, sociologi, oameni de laMinisterul SănătăŃii", a spus Cristina Trepcea în şedinŃa CNAdin 16 iunie.Ea a mai spus atunci că vrea să mai propună ceva care cusiguranŃă o să-i facă pe membrii CNA "antipatici în faŃaproducătorilor de ştiri de televiziune". "Propun ca, îninteresul superior al copilului, sinuciderile minorilor,sinuciderile în general să nu fie prezentate ca ştiri cu imaginifilmate. Nu vor fi prezentate detalii de niciun fel în programelede ştiri. Dezbaterile pe marginea sinuciderile vor fi făcute curesponsabilitate, cu participarea specialiştilor şi fărăprezentarea de imagini cu victime sau cu familiile acestora(...) Orice fel de detaliu privind victimele sau familiileacestora nu constituie ştire", a mai spus atunci Trepcea.Rova SA a intrat în faliment,salariaŃii riscă să nu-şi recuperezedrepturile restante(urmare din pagina 1)Capitol aparte faŃă de toateaceste datorii ale firmei, îlconstituie salariile angajaŃilor,neachitate de şase luni de zile.Dar, după cum se ştie, într-oprocedură de faliment, cei maiprejudiciaŃi sunt salariaŃii, eifiind ultimii care se aşează lamasa credală.Spaima că vor rămâne pedrumuri fără ca măcar să-şirecupereze bruma de banipentru care au muncit, i-afăcut pe salariaŃii de la RovaRoşiorii de Vede SA sădeclanşeze un nou protest. Deaproape două săptămâni,oamenii au încetat lucrul,cerându-şi drepturile băneşti,după ce, la începutul luniiaprilie, au declanşat un protestspontan din acelaşi motiv.Atunci, după intervenŃia ITMTeleorman, a filialei judeŃene aCartel Alfa şi a primaruluimunicipiului, patronul firmei,Ştefan Movilă, i-a invitat lad i a l o g , l a B u c u r e ş t i ,promiŃându-le că situaŃia vaintra în normal şi îşi vorrecupera drepturile salariale.Nu s-a Ńinut, însă, decuvânt, aşa cum s-a aşteptatmultă lume.Oamenii spun că le-a ajunscuŃitul la os şi că pentru aatrage atenŃia autorităŃilorasupra problemelor lor, nu lemai rămâne decât, ori săblocheze DE 70, ori să intre îngreva foamei.„ Oricum, nu mai avem cesă mâncăm, aşa că nu e marelucru să intrăm în grevafoamei”, ne-a spus cuamărăciune unul dintreangajaŃi. Încercând să facăhaz de necaz,a completatspunând: „Bine că avem mereverzi şi prune crude în pomiifructiferi din curtea uzinei. Atâtne-a mai rămas”.Potrivit spuselor sale şi alecolegilor, de şase luni de zilenu au mai fost remuneraŃidecât cu circa 300 de lei pelună, deşi salariul este de circa1.400 de lei.„ Avem familii acasă, avemcopii la şcoală, avem rate labancă şi facturi de plătit lacurent, la gaze. Cum să nedescurcăm?”, au spus, cudisperare în glas.D e p a r t e a c e a l a l t ă ,impresionat de situaŃiaoamenilor, lichidatorul judiciarpromite că va face tot ce îi stăîn putinŃă din punct de vederelegal ca să îi ajute.„ Au toată susŃinerea dinpartea mea. Am să-i ajut camăcar să intre în şomaj, datfiind faptul că este de-a dreptulimposibil să-şi găseascăaltceva de lucru în Roşiorii deVede”, ne-a declarat AurelLiscan. Numai că, potrivitacestuia, nu poate să facănimic atâta timp cât nu intră înposesia documentelor care săateste că oamenii suntangajaŃii firmei şi ce drepturifinanciare au de recuperat.„Este un vid de documenteîn această societate.Am reuşitsă procur unele de la creditorisau de la alte persoane careau lucrat cu Rova, în trecut”, aspus Liscan.Lichidatorul s-a plâns şi defaptul că nu a găsit susŃinere laITM Teleorman.„ Nu am reuşit să creăm olegătură foarte bună cu ITMTeleorman, i-am notificat şi nuam primit nici un răspuns. Iarîn ce-l priveşte pe domnulMovilă, ne-a refuzat sau ne-aamânat tot timpul.Totuşi, acesta a promis căva ajunge joi sau vineri la uzinăşi va sta de vorbă cu salariaŃii.„ Oamenii au tot sprijinulmeu, în măsura în care existăposibilităŃi legale de rezolvarea situaŃiei lor”, a promis AurelLiscanu, dar s-a arătatîngrijorat de faptul că esteposibil să se pună multe „beŃeîn roate”.N. BUCURConcurenŃă mare la examenulde titularizare(urmare din pagina 1)Pentru a afla ultimele amănunte în ceea cepriveşte examenul de titularizare din varaanului 2011 am solicitat punctul de vedere alinspectorului general din cadrul ISJ TeleormanConstantinAmarie:“ În judeŃul Teleorman sunt 26 posturititularizabile din care 6 sunt în mediul urban şi20 în mediul rural. La acestea se mai adaugă 36de posturi care s-au titularizat prin articolul 253al Legii <strong>nr</strong>.1 /2011, cadrele didactice care aususŃinut concursul naŃional de titularizare darcare nu au primit post începând cu anii 2008,2009, 2010, dar care s-au aflat de la începutulanului şcolar pe acele posturi. În consecinŃă,prin deciziile consiliilor de administraŃie aleşcolilor care au confirmat că posturile sunttitularizabile, cu o viabilitate de cel puŃin patruani într-o şcoală din mediul urban, s-au cel multdouă şcoli în mediul rural, au fost accesate decei care au fost îndreptăŃiŃi.Putem spune că în acest an şcolar, se vortitulariza în învăŃământul din judeŃul Teleormanun număr de 62 cadre didactice. În anul acestane confruntăm cu un număr mai mic de posturititularizabile, comparativ cu anii precedenŃi,datorită numărului scăzut de elevi.Cele 26 posturi titularizabile sunt repartizatepe discipline astfel: 1 post pentru alimentaŃiepublică şi turism, 2 posturi educaŃie fizică şisport, la nivel de educatoare, 16 posturi pentrueducatoare, 1 post fizică, 1 post chinetoterapie,1 post limba şi literatura română, 1 postmuzică instrument vioară, 2 posturi profesoreducator, 1 post informatică şi tehnologiainformaŃiei.Numărul candidaŃilor înscrişi în cele douăcentre este de 1011, dintre aceştia au optatpentru concurs 733 dintre care 492 la centrul<strong>nr</strong>.1 şi 241 la centrul <strong>nr</strong>.2. Au avut opŃiuneapentru detaşare 80 de candidaŃi, iar pentrucontinuitate şi-au exprimat opŃiunea 336candidaŃi. Pentru posturile cu ore reduse auoptat 25 candidaŃi.În legătură cu numărul candidaŃilor pediscipline avem următoarea situaŃie: la biologie21, educaŃie fizică şi sport 56, educatoare 188,fizică 13, geografie 34, învăŃători 70, istorie 35,limba engleză 40, limba franceză 25, limbaromână 64, matematică 24, psihopedagogiespecială 31, religie 25.În acest an concurenŃa este destul de mare,pentru că, de exemplu la educatori avem 188de candidaŃi pe 16 posturi, la învăŃători 70candidaŃi pe două posturi, în schimb la limbilemoderne şi religie nu avem nici un post, dar ceicare au candidat au dreptul la suplinire. SituaŃiisimilare mai sunt la psihopedagogie unde 30 decadre didactice candidează pentru douăposturi, iar la fizică sunt 13 candidaŃi pentru unsingur post.„Mirel MANAFU
5Primul proiect imobiliar privat din AlexandriaCompania “Candras imobiliare” a finalizat la Alexandria,în zona de Nord a oraşului, în cartierul de vile “Veterani”, unbloc pe şase nivele, respectiv parter, patru etaje şimansardă, cu 36 de apartamente.24 de apartamente suntcu 2 camere, cu o suprafaŃă utilă 75 m.p., şi 12apartamente cu 3 camere – suprafaŃă utilă 105 m.p. Dintreacestea mai sunt disponibile la vânzare 12 apartamente cu2 camere şi 6 apartamente cu 3 camere. Blocul de locuinŃeeste învelit cu tablă şi este izolat termic la exterior.Tâmplăria exterioară este din PVC cu cinci camere deizolare termică, iar cea interioară din material lemnos. Băileşi bucătăriile sunt foarte spaŃioase. Fiecare apartament arecentrală termică proprie racordată la reŃeaua de gaze,instalaŃie de climatizare, telefonie fixă, internet, cablu.PreŃurile de vânzare sunt accesibile, compania Candrasimobiliare sprijinind potenŃialii cumpărători să accesezecredite bancare.Cei interesaŃi pot obŃine relaŃii detaliatede la Dan Marin, administrator,la telefon 0762.269.446; 0788.014.400
Change language