Proiect de Cercetare - Freedom House Romania

SUPPORTING THEFIGHT AGAINSTILLICITTOBACCO TRADEProiect de Cercetareaprilie 2011Studiu cantitativStudiu calitativStudiu SWOTAutorul studiului: Fresh Mintco-finanțat de:Această publicație a fost co-finanțată de Comisia Europeană (OLAF) în cadrul Programului Hercule II 2007–2013:‘’Un Program Comunitar de Acțiune pentru promovarea activităților în domeniul protecției intereselor financiare ale Comunității’’(pentru mai multe informații accesați http://ec.europa.eu/anti_fraud/programmes/index_en.html).Informațiile conținute de această publicație nu reflectă în mod necesar pozițiile ori opiniile Comisiei Europene. Aceastăpublicație reflectă punctul de vedere al autorului, iar Comisia Europeană (OLAF) nu este responsabilă pentru orice utilizarecare poate fi făcută a informațiilor conținute de prezenta publicație.

A. Cercetare cantitativăDescrierea studiuluiTipul chestionaruluiAdministrat on-lineNumăr de chestionare completate 39Perioada de culegere a datelor 7 martie – 1 aprilie 2011Public țintăReprezentanți ai instituțiilor statuluiFigura 1:Baza:Percepția asupra gravității fenomenului de trafic ilegal de țigări39 răspunsuri30Gravitatea traficului ilegal de ţigări252015241014501foarte grav grav neutru lipsit de gravitate lipsit total de gravitate1

Figura 2:Baza:Contactul pe care îl au respondenții cu traficul de țigări în cadrul activității profesionale39 răspunsuriContact cu traficul de țigări în cadrul activității profesionaleNU, 8DA, 31Figura 3: Proveniența (instituțională) respondenților care au contact cu traficul ilegal de țigăriBaza: 28 răspunsuriContact cu traficul de țigări în cadrul activității profesionaleNU, 8DA, 31Respondenți care au contact cu traficul ilegal de țigăriAutoritatea Naţională a Vămilor6Parchetul GeneralInspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigare aFraudelorPÎCCJInspectoratul Judeţean de Poliţie IaşiInspectoratul Judeţean Poliţia de Frontieră Iaşi22235Serviciul Grăniceri al Republicii MoldovaPoliţiePoliţia de frontierăParchetul de pe lângă Tribunalul BucureştiInspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR)Inspectoratul Fiscal Principal de Stat al Republicii Moldova (IFPS)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şiTerorism (DIICOT)Direcţia pentru Combaterea Crimei Organizate (DCCO)1111111120 1 2 3 4 5 6 7

Figura 4:Baza:Contact cu traficul de țigări în cadrul activității profesionaleFrecvența cu care respondentul intră în contact cu traficul ilegal de țigări31 răspunsuriNU, 8DA, 3112Cât de des intră respondentul în contact cu traficul ilegal108610478620zilniccel puţin o dată pesăptămânăde câteva ori pe lunăde câteva ori pe anFigura 5:Baza:Contact cu traficul de țigări în cadrul activității profesionaleContextul în care respondentul intră în contact cu traficul ilegal (întrebare deschisă)25 răspunsuriNU, 8DA, 31În ce context?Activitate profesional 18Ccombaterea contrabandei cu produse accizabile1Domeniul de activitate este cel al supravegherii accizelor 11Rapoarte publice, tiri media 1Reg CE 1891, REG CE 1381 1Notifi colegilor din teritoriu 1Nu este cazul 13

Figura 6:Baza:Principalele cauze ale traficului ilegal de țigări38 răspunsuriPrincipalele cauze ale traficului ilegal de ţigăriTaxele prea mari24Corupţia la nivelul personalului din vămi5Corupţia la nivelul instituţiilor4Criză financiară4Sărăcia10 5 10 15 20 25 30Figura 7:Baza:Principalele probleme în gestionarea traficului ilegal de țigări41 răspunsuri (răspunsuri multiple)Principalele probleme în gestionarea traficului ilegal deţigareteCadrul legal25Aplicarea cadrului legal11Aparatul administrativ2Obţinerea de avantaje materiale imediate de cătrecontrabandişti1Supravegherea pe termen lung a angajaţilor vamali şi nunumai1Găsirea unor soluţii pentru stârpirea corupţiei din sistemulvamal140 5 10 15 20 25 30

Figura 8:Baza:Actorii considerați de către respondenți ca fiind cei care ar trebui să se implicecel mai mult în reducerea traficului ilicit de țigări40 răspunsuriActorii care ar trebui să se implice în reducerea fenomenuluitraficului ilegal de ţigaretePresa2Firmele din industriatutunului2Instituţiile statului36Figura 9a:Baza:Instituțiile statului considerate de respondenți ca fiind cele care ar trebui să se implicecel mai mult în combaterea fenomenului(prima opțiune a respondentului la bifarea răspunsului)38 răspunsuri (răspunsuri multiple)Care din instituţiile statului ar trebui să se implice mai mult?(prima opţiune)Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră12Ministerul Administraţiei şi Internelor11Ministerul Justiţiei10Inspectoratul General al Poliţiei Române2Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie (PICCJ)2Autoritatea Naţională a Vămilor10 2 4 6 8 10 12 145

Figura 9b:Baza:Instituțiile statului considerate de către respondenți ca fiind cele care ar trebui să seimplice cel mai mult (a doua opțiune a respondentului la bifarea răspunsului)38 răspunsuri (răspunsuri multiple)Care din instituţiile statului ar trebui să se implice mai mult?(a doua opţiune)Autoritatea Naţională a Vămilor15Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră6Ministerul Administraţiei şi Internelor6Inspectoratul General al Poliţiei Române5Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie (PICCJ)3Direcţia de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)2Departamentul pentru Lupta Antifraudă10 2 4 6 8 10 12 14 16Figura 9c:Baza:Instituțiile statului considerate de către respondenți ca fiind cele care ar trebui să seimplice cel mai mult (a treia opțiune a respondentului la bifarea răspunsului)26 răspunsuri (răspunsuri multiple)Care din instituţiile statului ar trebui să se implice mai mult?(a treia opţiune)Autoritatea Naţională a Vămilor12Direcţia de Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)11Departamentul pentru Lupta Antifraudă2Inspectoratul General al Poliţiei Române160 2 4 6 8 10 12 14

Figura 9d:Baza:Instituțiile statului considerate de respondenți ca fiind cele care ar trebui să seimplice cel mai mult (răspunsuri cumulate)104 răspunsuri (răspunsuri multiple)30Care din instituţiile statului ar trebui să se implice cel maimult? (răspunsuri cumulate)25201528101718503Departamentulpentru LuptaAntifraudă5Parchetul de pelângă ÎnaltaCurte deCasaţie şiJustiţie8InspectoratulGeneral alPoliţiei Române10MinisterulJustiţiei13Direcţia de MinisterulInvestigare a Administraţiei şiInfracţiunilor de InternelorCriminalitateOrganizată șiTerorismInspectoratulGeneral alPoliţiei deFrontierăAutoritateaNaţională aVămilorFigura 10:Baza:Instituția statului considerată de respondenți ca fiind cea care ar trebui să seimplice cel mai mult în combaterea traficului ilegal de țigări (întrebare deschisă)33 răspunsuri18Care instituţie a statului ar trebui să se implice în combatereatraficului ilegal de ţigări?1614121081664201Inspectoratul General alPoliţiei Române2Parchetul de pe lângă Înalta Direcţia de Investigare aCurte de Casaţie şi Justiţie Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şiTerorism35Inspectoratul General alPoliţiei de Frontieră6Ministerul Administraţiei şiInternelorAutoritatea Naţională aVămilor7

Figura 11:Baza:Măsura în care ar trebui să se implice instituțiile statului în combaterea traficuluiilegal de țigări39 răspunsuri40Cât de mult ar trebui să se implice instituţiile statului?35302520361510503Foarte mult Mult Neutru Puţin Deloc Nu ştiu/NurăspundFigura 12:Baza:Măsura în care ar trebui să se implice industria tutunului în combaterea traficuluiilegal de țigări39 răspunsuri25Cât de mult ar trebui să se implice industria tutunului?201510215114380Foarte mult Mult Neutru Puţin DelocNu știu/ Nu răspund

Figura 13:Baza:Măsura în care ar trebui să se implice presa în combaterea traficului ilegal de țigări39 răspunsuri18Cât de mult ar trebui să se implice presa?16141210816611420741Foarte mult Mult Neutru Puţin Deloc Nu ştiu/Nu răspundFigura 14:Baza:Măsura în care ar trebui să se implice societatea civilă în combaterea traficuluiilegal de țigări39 răspunsuri18Cât de mult ar trebui să se implice societatea civilă?161412108166498204Foarte mult Mult Neutru Puţin Deloc Nu ştiu/Nurăspund29

Figura 15:Baza:Măsura în care ar trebui să se implice statul, industria tutunului, presa, respectivsocietatea civilă în combaterea traficului ilegal de țigări (cumulativ)39 răspunsuriCât de mult ar trebui să se implice ...Nu ştiu/Nu răspund234Deloc7821Puţin111616Neutru49114Mult36Societatea civilăPresaFoarte mult13Industria tutunuluiInstituţiile statului0 5 10 15 20 25 30 35 40Cât de mult ar trebui să se implice ...Putin şi deloc322324Neutru4119Instituţiile statuluiIndustria tutunuluiPresaSocietatea civilăFoarte mult şi mult3914100% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 16:Baza:Instituția privată considerată de respondenți ca fiind cea care se implică cel maimult în combaterea traficului ilegal de țigări (întrebare deschisă)22 răspunsuri16Instituţia privată care se implică cel mai mult în combatereatraficului ilegal de ţigări141210814646220Japan Tobacco International Philip Morris Trading ONG-uriFigura 17a:Baza:Progresele în reducerea traficului ilegal de țigări înregistrate în ultimii 4 ani39 răspunsuriÎn ultimii 4 ani aţi observat anumite progrese în reducereatraficului ilegal de ţigări?Nu ştiu/Nurăspund3Nu10DaNuNu ştiu/NurăspundDa2611

Figura 17b: Progresele în reducerea traficului ilegal de țigări înregistrate în ultimii 4 ani(întrebare deschisă)Baza: 16 răspunsuriÎn ultimii 4 ani aţi observat anumite progrese în reducereatraficului ilegal de ţigări?Nu ştiu/Nurăspund3Nu10DaNuNu ştiu/NurăspundDa26Reţinerea vameşilor 211 fabrici ilegale descoperite în 2010 1Confiscarea unor mari cantităţi de ţigări 1Creşterea cooperării interinstituţionale, fapt care a condus la capturarea unuinumăr mult mai mare de ţigarete provenind din contrabandă şi la reducereanivelului contrabandei în ultimul anDestructurarea unor grupări infracţionale transfrontaliere 1Diminuarea numărului de ţigări contrafăcute în locurile publice 11Efortul autorităţilor de a limita fenomenul şi implicarea mai activă a companiilorprivate în sprijinirea instituţiilor1Efortul concertat al instituţiilor pentru impunerea legii 1Îmbunătăţirea legislaţiei cumulată cu intensificarea acţiunilor de prevenire şicombatere a traficului ilegal de ţigarete1Intensificarea acţiunilor de control şi cantităţile de mărfuri reţinute 1Întocmirea unui număr mare de dosare penale sau sancţionareacontravenţională; intensificarea verificărilor la frontiere1Măsurile de prevenţie luate faţă de traficanţi 1Măsurile propuse în strategia de combatere a contrabandei cu tutun, preluateîn prevederile OUG 54/2010Modificarea cadrului legislativ, coroborat cu măsuri de ordin administrativ(controale în trafic) şi achizitii (câini antitabac, echipamente de controlnedistructiv, sigilii şi balize inteligente, autoturisme şi echipamente conexe:staţii de emisie recepţie)Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu 11112

Figura 18:Baza:Instituția publică sau privată responsabilă pentru acest progres (întrebare deschisă)25 răspunsuriÎn ultimii 4 ani aţi observat anumite progrese în reducereatraficului ilegal de ţigări?Nu ştiu/Nurăspund3Nu10DaNuNu ştiu/NurăspundDa26Instituţia publică sau privată responsabilă pentru acestprogresToate instituţiile guvernului4Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şiTerorism4Administraţia Naţională a Vămilor4Ministerul Administraţiei şi Internelor4Inspectoratul General al Poliţiei Române3Ministerul Justiţiei2Ministerul Finanţelor Publice2Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră1Japan Tobacco International10 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.513

Figura 19:Baza:Măsura în care respondenții creditează instituțiile europene cu un rol în reducereatraficului ilegal de țigarete39 răspunsuri18Rolul instituţiilor europene în reducerea traficului ilegal de ţigarete1614121081764925 530Un rol foarte important Un rol important Rol neutru Nu au neapărat un rolimportantAu un rol deloc importantFigura 20:Baza:Instituțiile europene considerate de respondenți că se implică în reducereatraficului ilegal de țigări (întrebare deschisă)23 răspunsuri16Cele mai importante instituţii europene în domeniul combateriitraficului ilegal cu ţigarete1412108156424140Oficiul pentru LuptaAntifraudă (OLAF)21 1Comisia Europeană EUROPOL Consiliul European INTERPOL

Figura 23:Baza:Soluțiile considerate de respondenți ca fiind cele mai bune în vederea combateriitraficului ilegal de țigări (întrebare deschisă)51 răspunsuri (răspunsuri multiple)Cele mai bune soluţii pentru reducerea şi combaterea traficului ilicit de ţigăriReducere a taxelor (accizelor) 10Colaborare interinstituţională 5Reformă legislativă 8Diminuare a corupţiei 2Controale ale poliţiei (stradale şi la frontieră) 5Finanţare a organelor statului 1Descurajare a fumatului 1Aplicare a legii 1Creştere a nivelului de trai 2Colaborare între instituţiile statului şi companiile private 1Înăsprire a pedepselor 6Tehnologie performantă 1Personal specializat 1Scanare la vamă 1Monitorizare şi utilizare de informaţii obţinute 2Operativitate la frontieră 2Anchete în profunzime 1Măsuri organizatorice 116

Cercetare cantitativă – Concluzii• Reprezentanții instituțiilor statului nu așteaptă implicare în combaterea comerțului ilegal de țigăridin partea industriei de tutun, considerând că statul trebuie să se preocupe cel mai mult de acestfenomen. Situația este diferită la nivel european, unde Comisia Europeană direcționează fonduriprimite de la reprezentanții industriei în vederea susținerii activităților de combatere a traficului.Pe locul al doilea în ceea ce privește așteptările de implicare în combaterea contrabandei cuțigări reprezentanții statului menționează societatea civilă, înaintea mass-mediei chiar, cu toate căsocietatea civilă nu dispune nici de fondurile existente în mediul privat și nici de vizibilitatea pe careo poate crea mass-media unui eveniment/unei probleme.• Reprezentanții instituțiilor statului consideră că principalele cauze ale contrabandei cu țigări sunttaxele ridicate (24 mențiuni) și corupția (9 mențiuni), în timp ce problemele în gestionarea combateriitraficului ilegal sunt date de cadrul legal și modul de aplicare al acestuia. Este important de precizatfaptul că cei care consideră problematică aplicarea cadrului legislativ sunt tocmai reprezentanțiiinstituțiilor statului, responsabile de aplicarea legii.• În ceea ce privește instituțiile statului care ar trebui să se preocupe cel mai mult de combatereacontrabandei cu țigări, respondenții sunt de părere că acestea ar trebui să fie: Autoritatea Naționalăa Vămilor (28 de mențiuni), Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (19 mențiuni), MinisterulAdministrației și Internelor (17 mențiuni), urmate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor deCriminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Ministerul Justiției.• Dintre companiile private, reprezentanții statului consideră că Japan Tobacco International (JTI) sepreocupă cel mai mult de combaterea contrabandei și a contrafacerii de țigarete.• Reprezentanții instituțiilor publice oferă ca soluții pentru reducerea contrabandei cu țigări scădereataxelor (10 mențiuni), reforma legislativă (8 mențiuni) și înăsprirea pedepselor (6 mențiuni), lăsândîn urmă tehnologia performantă (1 mențiune) și colaborarea interinstituțională (1 mențiune).• În ceea ce privește perspectivele, atitudinea reprezentanților statului este una ușor optimistă, aceștiaconsiderând, cu preponderență, că peste 3 ani fenomenul traficului ilegal de țigări va fi redus într-ooarecare măsură (21 de mențiuni).17

B. Cercetare calitativăDescrierea studiuluiInstrumentul utilizatInterviu în profunzimeNumăr de interviuri derulate 18Perioada de desfășurare a interviurilor 15 martie – 5 aprilie 2011Public țintăReprezentanți ai instituțiilor statuluiReprezentanți ai industriei tutunuluiJurnaliști de investigațieScopul cercetării calitative în cadrul proiectuluiCercetarea calitativă din cadrul proiectului este complementară cercetării cantitative, având caracterexploratoriu. Aceasta intervine în faza de identificare și detaliere a problemei și presupune o viziuneprofundă asupra temei supusă cercetării. În cazul de față, cercetarea calitativă își propune conturareaunei perspective comparative în ceea ce privește modul în care este perceput fenomenul contrabandeicu țigări de către reprezentanți ai industriei tutunului, reprezentanți ai instituțiilor publice și reprezentanțiai presei, urmărind evidențierea atât a unor diferențe de percepție, cât și a punctelor de congruențăîntre percepțiile persoanelor intervievate.Rezultatele cercetării1. Reprezentanți ai instituțiilor publice centrale și localeÎn urma interviurilor cu reprezentanții instituțiilor publice se remarcă o preocupare semnificativă aacestora față de problema comerțului ilicit cu țigarete. Astfel, contrabanda cu țigări este în generalasociată spontan cu traficul ilegal și corupția, respondenții făcând asocieri de tipul celor din figura demai jos:18

Dinamica fenomenului în timp și principalele cauze ale contrabandei cu țigăriÎn ceea ce privește dinamica în timp a comerțului ilegal de țigări, TOȚI intervievații au menționat ocreștere accelerată a fenomenului, subliniind ritmul rapid de creștere prin expresii sugestive de tipul„creștere în progresie geometrică“.Pe lângă aceste trei cauze principale se mai menționează:• diferențele de prețuri la țigarete între diverse țări;• faptul că România este mai expusă și mai vulnerabilă în fața traficului ilegal din cauza întinderiimari a granițelor cu state non-UE;• reglementările factorilor de decizie care permit numiri politice.Observăm, totodată, că în opinia reprezentanților instituțiilor, comerțul ilicit cu țigarete este generatatât de factori extrinseci, precum creșterea prețurilor, cât și de factori intrinseci, precum dorința deîmbogățire a acelora care ar trebui să se preocupe de combaterea fenomenului.Reprezentanții instituțiilor consideră că cel mai afectat de comerțul ilicit este, în primul rând, STATUL,iar apoi cetățenii, ca beneficiari ai politicilor statului. Astfel, scăderea încasărilor la bugetul de stat, caurmare a contrabandei, scade și fluxul de bani ce ar putea fi utilizați pentru asigurarea unui sistem desănătate publică performant, a ordinii publice etc.Percepția asupra cadrului legislativReprezentanții instituțiilor admit faptul că în ultima perioadă cadrul legislativ a cunoscut o serie deîmbunătățiri, DAR tot ei consideră că este, încă, nevoie de perfecționarea sa de o manieră acceleratăși continuă. De asemenea, respondenții consideră că sunt necesare îmbunătățiri și în ceea ce priveșteaplicarea cadrului legal, pentru ca acești pași deja făcuți să nu rămână doar la nivel declarativ.Întrebați de îmbunătățirile aduse cadrului legislativ, persoanele intervievate au menționat:• Încadrarea contrabandei ca infracțiune;• Modificări ale actelor normative;• Adoptarea OUG nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale;• Adoptarea Codului Vamal și a Codului Fiscal.Alte exemple de acțiuni la nivel instituțional evaluate pozitiv de către respondenți:• Înființarea la nivel european a FRONTEX;• Realizarea site-ului www.customs.ro care cuprinde declarațiile de avere ale vameșilor șicare integrează campanii de prevenire, conștientizare și informare asupra problematicii19

contrabandei cu țigări. În plus, site-ul oferă posibilitatea completării online a unui formular deplângere;• Adoptarea de către Guvern a Strategiei Naționale Anticorupție în Administrația Publică Localăpentru perioada 2008–2010;• Proiecte de twinning cu administrația vamală din Letonia.Modul în care este privită funcționarea instituțiilorModul în care funcționează o instituție este evaluat, pe de o parte, prin prisma resurselor umaneimplicate, a profesionalismului și a verticalității acestora, iar pe de altă parte, prin prisma atribuțiilorinstituției. În acest sens, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorismeste, în general, percepută ca fiind o instituție care funcționeză eficient tocmai datorită faptului cădispune de mai multe atribuții, fiind abilitată să facă inclusiv filaje. De asemenea, Agenția Naționalăde Administrare Fiscală este menționată de respondenți ca fiind o instituție cu oameni bine pregătițiprofesional.În ceea ce privește cooperarea interinstituțională, aceasta este evaluată, în general, ca fiind precară.În orizontul așteptărilor reprezentanților instituțiilor se înscrie îmbunătățirea cooperării între instituții, înspecial între Poliția Națională de Frontieră, Direcțiile Județene de Accize și Operațiuni Vamale, GardaFinanciară, Poliția Comunitară și Jandarmerie.În cadrul interviurilor, reprezentanții instituțiilor statului au menționat exemple de bună practică dinstate precum Estonia, țară în care s-a aplicat soluția angajării unor vameși străini, fapt care a generatscăderea nivelului contrabandei și creșterea încasărilor la bugetul statului (prin plata taxelor pentruprodusele accizabile), dar și cazul Bulgariei, țară în care există consilieri pe probleme vamale.Principalele soluții oferite de reprezentanții instituțiilorPrincipalele soluții menționate de reprezentanții instituțiilor sunt măsuri ce vizează atât acțiuni cucaracter de sancțiune, cât și acțiuni ce țin de mobilizarea tuturor factorilor implicați în proces:20

2. Reprezentanți ai industriei tutunuluiIndustria tutunului reprezintă unul dintre actorii direct afectați de contrabanda și contrafacerea de țigări,dar și unul dintre principalii combatanți ai fenomenului. În acest sens, două dintre cele trei mari companiiprezente pe piața românească - British American Tobacco, Japan Tobacco International desfășoară unstudiu în rândul consumatorilor de țigări, studiu condus de Novel Research prin care sunt măsurate șimonitorizate cotele de contrabandă de pe piața de țigări.Dinamica fenomenului în timp și principalele cauze ale contrabandei cu țigăriReprezentanții industriei tutunului consideră că în România fenomenul contrabandei s-a făcut simțitîncepând cu anul 2002. Până în anul 2005 fenomenul a fost menținut la un nivel controlabil, estimat lasub 10% din piață, însă din 2005 și până în 2009 contrabanda a urcat spre 20% din totalul vânzărilorde țigări. Punctul critic a fost reprezentat de intervalul 2009–2010 când contrabanda cu țigări a crescutîntr-un ritm accelerat, astfel încât la începutul anului 2010 nivelul acesteia ajunsese la o cotă de 36%din piață.Persoanele intervievate consideră că principala cauză a fenomenului este neconcordanța dintre putereade cumpărare a românilor și prețurile ridicate cauzate de creșterile repetate de acciză. Anul 2009 a avutcâteva creșteri succesive de accize la care s-a adăugat și aprecierea euro în fața monedei naționale.De remarcat este faptul că, deși reprezentanții industriei se consideră semnificativ afectați de fenomenulcontrabandei cu țigări, aceștia menționează, totuși, STATUL ca fiind principalul perdant, prin pierdereaacelor încasări care, în mod normal, ar ajunge în trezoreria sa – aproximativ 80% din prețul unui pachetde țigarete reprezintă taxe către stat.Un alt element punctat de respondenți este acela al lipsei unei voințe politice suficient de puternice încâtsă se concretizeze în decizii politice care să conducă la contracararea fenomenului de contrabandă.Însă, ultimele discuții și negocieri purtate între reprezentanții industriei și cei ai Guvernului dovedesc oușoară modificare a acestei atitudini și mai mult interes pentru a reduce comerțul ilegal cu țigări.Percepția asupra cadrului legislativReprezentanții industriei se arată încă nesatisfăcuți de cadrul legislativ și de aplicarea sa și l-auconsiderat ca fiind aproape inexistent până la momentul incriminării contrabandei în Codul Vamal.Aceștia recunosc progresele înregistrate în ultima vreme, dar sunt de părere că este nevoie de creareaunor pârghii pentru o mai bună aplicare a cadrului legal.21

Acțiuni întreprinse de reprezentanții industriei tutunului în vederea combaterii comerțuluiilicit cu țigareteOdată ce s-a constatat creșterea fenomenului contrabandei, industria a reacționat, încercând sădeschidă un dialog cu instituțiile statului. Cooperarea dintre industrie și instituțiile publice s-a lovit laînceput de lipsa de deschidere a acestora din urmă. Însă, odată ce valoarea pierderilor imense alestatului, evaluată de studiile industriei la un miliard de euro în 2010, a fost percepută la nivel public,instituțiile importante ale statului au devenit cointeresate de combaterea fenomenului.Acțiuni concrete ale celor mai mari companii de țigări de pe piața românească:• Memorandum de cooperare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală;• Protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Poliției Române, Garda Financiară,Autoritatea Națională a Vămilor, ce presupun angajamente de informare din partea instituțiilorstatului cu privire la activitățile desfășurate și rezultatele acțiunilor întreprinse, dar și oferireade informații din partea companiilor cu referire la producția de țigări, spre exemplu;• Acordurile dintre reprezentanții industriei și Comisia Europeană, prin care companiile vireazăpentru o perioadă de câțiva ani o sumă de bani, ce urmează a fi redistribuiți de către Comisiestatelor membre UE, în vederea derulării unor acțiuni de combatere a comerțului ilegal cuțigări (aceste acțiuni pot fi cursuri, traininguri, achiziții de echipamente performante etc.).În România a existat o problemă cu direcționarea acestor fonduri, problemă semnalată decompanii Ministerului Finanțelor Publice;• Campanii outdoor de conștientizare a prejudiciilor aduse de comerțul ilegal;• Proiecte de atragere a presei pentru a scrie despre acest subiect;• Furnizarea de informații motivante pentru adoptarea OUG 33/2009 pentru completarea CoduluiVamal, care stabilește drept infracțiune de contrabandă, ce se pedepsește cu închisoarea,inclusiv trecerea ilegală la punctele de control vamal a unor bunuri sau mărfuri accizabile deo valoare mai mare de 20.000 de lei;• Furnizarea de informații motivante pentru adoptarea OUG 54/2010 care a extins aplicabilitateainfracțiunii de contrabandă pe teritoriul vamal național și a introdus infracțiunea de deținereși comercializare în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, fără a fimarcate sau marcate necorespunzător;• Participarea la elaborarea Strategiei naționale de combatere a traficului ilicit de țigarete 2010–2012.22

Soluții oferite de reprezentanții industriei tutunuluiConform declarațiilor făcute de reprezentanții industriei, în ultima perioadă instituțiile statului auînregistrat un ușor progres în ceea ce privește combaterea contrabandei cu țigări, dar aceștia considerăcă rezultatele încurajatoare trebuie întărite de acțiuni susținute, ținând cont că este un proces de lungădurată.3. Reprezentanți ai mass-medieiReprezentanții mass-mediei intervievați fac parte din rândul jurnaliștilor de investigație care activeazăîn cadrul unor cotidiene centrale și locale.Dinamica fenomenului în timp și principalele cauze ale contrabandei cu țigăriJurnaliștii intervievați apreciază fenomenul contrabandei ca fiind în creștere în ultimii ani, însă puncteazărecentele descinderi ale autorităților în vămi ca acțiuni ce au determinat, cel puțin pentru o perioadăde timp, stagnarea fenomenului. Totodată, ei subliniază existența riscului ca aceste acțiuni să rămânăunele de imagine și atrag atenția asupra nevoii ca acestea să fie duse la bun sfârșit.În opinia reprezentanților mass-mediei, cauzele contrabandei cu țigări se regăsesc în principal înscăderea veniturilor populației pe perioada crizei economice, dar și în diferențele de prețuri între țări– cazul țărilor non-UE, Ucraina, Serbia și Republica Moldova. La acestea se mai adaugă caracterulcoruptibil al vameșilor și al polițiștilor de frontieră precum și slaba remunerare a lor.23

Jurnaliștii consideră STATUL, la fel ca și reprezentanții instituțiilor și ai industriei tutunului, ca fiindprincipalul actor afectat de efectele negative ale comerțului ilegal, plasând lângă acesta și consumatorul,a cărui sănătate poate fi afectată de țigările contrafăcute.Percepția asupra cadrului legislativReprezentanții presei consideră legislația în domeniu lipsită de coerență și prea permisivă pentrua combate comerțul ilegal cu țigarete. Totodată, respondenții dau ca exemplu pedepsele prea miciprevăzute de lege pentru infracțiunea de contrabandă.Cooperarea jurnaliștilor cu instituțiile statului și reprezentanții industriei tutunuluiJurnaliștii din plan local apreciază cooperarea cu instituțiile publice pe subiecte ce țin de comerțulilegal cu țigarete ca fiind mulțumitoare, susținând că există în general un răspuns prompt din parteainstituțiilor. Pe de altă parte, reprezentanții ziarelor centrale au declarat că s-au confruntat de multeori cu situația în care au așteptat foarte mult să primească informațiile solicitate, deși erau de interespublic, iar legea îi îndreptățea să le primească.În ceea ce privește comunicarea cu reprezentanții industriei, jurnaliștii au menționat în câteva rândurilipsa de regularitate a procesului. Relațiile dintre cele două părți au început să se dezvolte ca urmare aparticipării acestora la acțiuni de tipul conferințelor și seminariilor pe tema combaterii comerțului ilegalde țigări.Rolul jurnaliștilor în combaterea fenomenului comerțului ilegalJurnaliștii își privesc rolul în acest proces ca fiind unul secundar, ei putând doar semnala anumiteproblematici. În același timp, consideră că jurnalismul de investigație trebuie dezvoltat în România,prin pregătirea jurnaliștilor în acest domeniu.Principalele soluții propuse de către jurnaliștiDacă reprezentanții industriei sunt pozitivi în legătură cu viitorul combaterii contrabandei cu țigări,părerea jurnaliștilor intervievați este mai pesimistă. Aceștia sunt tentați să catalogheze implicareainstituțiilor statului joc de imagine. În plus, reprezentanții presei atrag atenția asupra lipsei de voințăpolitică necesară combaterii fenomenului. Mai mult, apropierea campaniilor electorale este privită ca unfactor ce va încetini și mai mult ritmul combaterii comerțului ilegal cu țigarete, pe motiv că preocupareapoliticienilor va fi îndreptată în altă direcție.24

Cercetare calitativă – ConcluziiDiscuțiile purtate în cadrul interviurilor au evidențiat faptul că problematica comerțului ilicit cu țigareteeste de actualitate pe agenda publică. De asemenea, este vorba despre un fenomen cu implicații vaste,nu doar economice, ci și sociale și instituționale.Toți respondenții percep contrabanda cu țigări ca fiind un fenomen care s-a intensificat în ultimii ani, înprincipal din cauza majorării prețurilor la țigări, fenomen care nu a fost însoțit de o creștere similară aputerii de cumpărare a româniilor.Controlul la granița largă a României cu statele non-UE, mai exact cu Ucraina, Serbia și RepublicaMoldova, este văzut ca un punct de vulnerabilitate pentru țara noastră, din cauza prețurilor la țigări multmai scăzute practicate în statele vecine.Toți respondenții consideră STATUL drept actorul care are cel mai mult de pierdut de pe urmacontrabandei cu țigări.În ceea ce privește dinamica în timp a combaterii fenomenului de contrabandă, reprezentanții industrieitutunului se arată a fi cei mai optimiști dintre intervievați, considerând că lucrurile avansează în direcțiabună. De altă părere, însă, tind să fie jurnaliștii care consideră că progresele făcute sunt destul de fade,în timp ce reprezentanții statului fac dovada unei atitudini ceva mai rezervate.Pentru continuarea combaterii comerțului ilicit cu țigarete, un pas important îl reprezintă inițierea unuidialog între actorii interesați de reducerea fenomenului și de asemenea, aplicarea soluțiilor întrevăzutede aceștia, cu privire la:• Întărirea cadrului legislativ și creșterea sancțiunilor;• Crearea unui sistem de recompense și motivații pentru persoanele cu rezultate în combatereafenofmenului;• Dotarea logistică a punctelor de trecere la frontieră;• Semnarea și publicarea oficială a Strategiei naționale pentru combaterea comerțului ilicit cuțigarete 2010–2012.25

C. Analiză SWOTPuncte tari• Recenta orientare a jurnaliștilor și a mass-mediei către subiectul traficului ilegal de produseaccizabile• Îmbunătățirile legislative, din ultima perioadă, în vederea creării unui cadru legal adecvatcombaterii comerțului ilegal de țigări (ex. modificări ale actelor normative, adoptarea CoduluiVamal și a Codului Fiscal etc.)• Dialogul permanent centrat pe soluții, dintre reprezentanții industriei tutunului și reprezentanțiiinstituțiilor publice, în special ministere• Interesul companiilor mari din industria tutunului pentru combaterea fenomenului – acorduriledintre reprezentanții industriei tutunului și Comisia Europeană• Adoptarea de către Guvern a Strategiei Naționale Anticorupție în Administrația Publică Localăpentru perioada 2008–2010• Proiecte de twinning cu administrația vamală din LetoniaPuncte slabe• Slaba colaborare interinstituțională și neasumarea responsabilității (mutarea responsabilitățiide la o instituție la alta)• Numărul redus de jurnaliști de investigație care scriu pe acest subiect• Dificultățile în aplicarea cadrului legislativ• Personalul instituțional coruptibil• Dificultatea cu care se iau măsuri la nivel legislativ de către factorii de decizie politică• Dificultatea și lipsa de eficiență cu care se cheltuie banii alocați României de către ComisiaEuropeană• Tehnologia precară existentă la punctele de control din vămi• Granița largă cu state non-UE, mai exact cu Ucraina, Serbia și Republica Moldova, undeprețurile la țigări sunt mai mici• Lipsa acțiunilor coordonate (între instituții, instituții – mediul privat, instituții – mediul ONG)• Slaba putere de cumpărare a românilor cauzată și de criza economică26

Oportunități• Implicarea mediului non-profit în activități de combatere a traficului cu țigări• Interesul manifestat de instituțiile europene în soluționarea problemei (Acordul dintrereprezentanții industriei tutunului și Comisia Europeană)• Fondurile direcționate de Comisia Europeană pentru susținerea proiectelor ce au în vederemăsuri și activități privind combaterea comerțului ilicit cu țigarete• Publicarea pe piață a numeroase studii privind fenomenul contrabandei cu produse accizabile• Campania mediatică privind recentele descinderi în vămi, finalizate cu arestări• Elaborarea și finalizarea Strategiei naționale pentru combaterea comerțului ilicit cu țigarete2010–2012• Intensificarea acțiunilor de control și creșterea cantității de mărfuri reținute• Modificarea cadrului legislativ, coroborat cu măsuri de ordin administrativ (controale în trafic)și achiziții (câini antitabac, echipamente de control nedistructiv, sigilii și balize inteligente,autoturisme și echipamente conexe: stații de emisie-recepție etc.)Amenințări• Lipsa deschiderii unor reprezentanți ai instituțiilor publice responsabili de combatereafenomenului• Lipsa transparenței instituționale privind anumite decizii care se iau la nivelul instituțiilor(ex: numiri de persoane în diferite funcții) sau anumite procese (ex: procesele de urmărire,judecare etc.)• Caracterul coruptibil și dificil de combătut al persoanelor care lucrează în vămi• Nefinalizarea concretă a cazurilor rezultate în urma descinderilor regulate din vămi• Amânarea publicării în Monitorul Oficial a Strategiei naționale pentru combaterea comerțuluiilicit cu țigarete 2010 – 2012• Apropierea alegerilor (2012) fapt care poate scădea nivelul atenției politicului asupra combateriitraficului ilegal de produse accizabile27

co-finanțat de:Freedom House RomâniaContact:Adresa: Bd. Ferdinand 125, sector 2,BucureștiTelefon: (+40)21/253.28.38Fax: (+40)21/253.00.63E-mail: freedomhouse@freedomhouse.roWebsite: www.freedomhouse.ro