thelopdf_merged

More documents

Recommendations

Info

PRO Universitaria interior_Layout 1 24.09.2019 12:56 Page 9 FILE DE ISTORIE Primul deceniu Primul deceniu din viața Universității românești a stat sub semnul efortului de construire a unei comunităţi didactice şi ştiinţifice performante, care a ţinut în mod constant seama de contextul transilvănean. Disciplinele studiate au fost diversificate, și s-a creat un număr important de institute, laboratoare, catedre şi seminarii, care au contribuit decisiv la prestigiul noii instituții. După 1932, în perioada rectoratului lui Florian-Ștefănescu Goangă, comunitatea academică din Cluj și-a continuat cu succes dezvoltarea instituțională. Astfel, în anul 1934 Academia de Drept din Oradea a fost înglobată în Facultatea de Drept a „Universităţii Regele Ferdinand I” din Cluj. Acum s-au finalizat și câteva mari proiecte de infrastructură universitară, printre care amintim: Colegiul Academic, inaugurat în toamna lui 1937 și Parcul Sportiv Universitar (amenajat între 1934-1936), creat din iniţiativa profesorului Iuliu Haţieganu. Printre profesorii de seamă din acești ani trebuie amintiți savanţii Emil Racoviţă, Alexandru borza, Petre Sergescu, Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Florian Ştefănescu-Goangă, George Spacu, Lucian blaga, victor Papilian etc. Anii interbelici au impus renumele Universității clujene și în plan internațional, acum fiind stabilite numeroase acțiuni de colaborare științifică cu instituții din Europa și din lume. Între 1920-1940 Clujul a fost vizitat de peste 144 de specialişti străini, majoritatea venind din Franța, Italia și Marea britanie. Vremuri de restriște În toamna lui 1940, în urma arbitrajului de la viena, care a impus cedarea părţii nordice a Transilvaniei către Ungaria, Universitatea românească a fost nevoită să părăsească Clujul și să plece în refugiu. După mai multe discuții, s-a hotărât ca Facultăţile de Litere şi Filosofie, de Medicină şi de Drept să se mute la Sibiu, iar Facultatea de Ştiinţe s-a refugiat la Timişoara. Deși găzduite în condiții improprii (cel mai adesea în imobile aparţinând armatei), diferitele catedre, institute, clinici şi laboratoare ale Universității clujene s-au reorganizat rapid. Activitatea didactică și științifică s-a desfășurat fără întrerupere pe toată durata războiului (1940-1945), încercând să PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro 9
PRO Universitaria interior_Layout 1 24.09.2019 12:56 Page 10 FILE DE ISTORIE păstreze, sub conducerea rectorului Iuliu Hațieganu, aproape aceleași standarde ca înainte. Conform unei statistici din anul 1943, profesorii şi cercetătorii refugiaţi la Sibiu au publicat 1.966 de lucrări, dintre care 1.647 în limba română, restul în limbi străine. Activitatea Centrului de Studii Transilvane, creat la Sibiu în 1942, a întreținut prin cele patru secții ale sale (Istorică şi Arheologică, Lingvistică şi Literară, Etnografică şi Geografică şi Ştiinţe Sociale) și mai ales prin publicațiile sale, dintre care s-a evidențiat periodicul „Revue de Transylvanie”, ideea unității naționale românești, rezistența în fața totalitarismului nazist și speranța că universitatea va reveni la un moment dat la Cluj. Din nou acasă După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Universitatea clujeană a intrat într-o nouă etapă a evoluției sale. Astfel, Decretul regal nr. 406 din 28 mai 1945 a stabilit că studenții și corpul academic românesc puteau reveni de la Sibiu și Timișoara în urbea de pe Someș, fapt care s-a întâmplat la începutul lunii iunie. Un alt act normativ, Decretul regal nr. 407, emis tot în 28 mai 1945, reglementa înființarea la Cluj, începând cu 1 iunie 1945, a unei „universități de stat, cu predare în limba maghiară, cu facultățile: Litere şi Filozofie; Drept şi Economie politică; Ştiinţe; Medicină Umană”. În februarie 1946, această nouă universitate a primit numele de Universitatea ,,bolyai”, în cinstea celor doi matematicieni maghiari originari din Transilvania, tată și fiu, Farkas și János bolyai, iar primul său rector a fost profesorul Lajos Csőgör. După abdicarea regelui Mihai I, Universitatea românească din Cluj și-a modificat numele, acum ea fiind cunoscută sub denumirea de Universitatea „victor babeș”. Primul rector al acestei instituții a fost profesorul Emil Petrovici, titular al catedrei de slavistică clujeană și fondator al Lectoratului de Limba rusă. Din punctul de vedere al personalului didactic, anii 1944-1947 au fost marcați de numeroase valuri de epurări. Motivația îndepărtării de la catedră a numeroase personalități ale culturii și științei românești a fost una politică, deși uneori aceasta era parțial deghizată sub formula „comprimării” sau „raționalizării” posturilor didactice și administrative. În perioada 1945-1959, la Cluj au funcționat așadar două instituții academice distincte – Universitatea românească „victor babeș” și Universitatea maghiară „bolyai”. După reforma comunistă a învățământului din 1948, autoritățile au stabilit, printr-o serie de măsuri succesive, structura internă a Universității „victor babeş”, dar și a Universității „bolyai”. Acum au fost create următoarele facultăţi, cu durata de studiu de patru ani: Facultatea de Matematici şi Fizică, Facultatea de Ştiinţe Naturale, Facultatea de Chimie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Geologie-Geografie, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Pedagogie şi Psihologie, Facultatea de Filologie. Acestora li s-a adăugat Facultatea de Ştiinţe Juridico- Administrative, cu durata de studii de trei ani, care a funcţionat între anii 1948-1951 în cadrul Universităţii „victor babeş”, iar între 1951-1953 a format Institutul de Ştiinţe juridice şi economice din Cluj împreună cu Facultatea de Ştiinţe Juridice de la Universitatea „bolyai”. În toamna anului 1954, Istoria s-a unit cu Filologia, formând Facultatea de Istorie-Filologie. De asemenea, în octombrie 1948, Facultatea de Medicină s-a desprins definitiv din structurile didactice ale Universității ,,victor babeș”, ea devenind de acum înainte o instituție academică separată. La rândul său, Facultatea de Medicină de la Universitatea maghiară „bolyai”, care fusese transferată încă din 1945 la Târgu-Mureș, s-a transformat și ea într-o instituție de sine stătătoare. Unificarea celor două universități, în 1959 După tulburările anticomuniste din Ungaria, din toamna lui 1956, care au avut un larg ecou în rândul intelectualilor maghiari din Transilvania și în special al profesorilor și studenților de la Universitatea „bolyai”, autoritățile de la bucurești au studiat problema unei noi restructurări profunde a învățământului universitar din Cluj, fiind aleasă soluția înființării unei universități unice prin contopirea celor două universități existente, cea românească, „victor babeş”, şi cea maghiară, „bolyai”. Procesul de unificare al acestor instituții s-a desfășurat în perioada aprilie-iulie 1959. S-a decis ca nou-creata Universitate să poarte numele de „Universitatea babeș-bolyai” (Ubb), raportul final privind fuziunea celor două universități fiind prezentat personalului academic din Cluj la 2 iulie 1959, de către Lajos Takács, rectorul Universităţii „bolyai”. La momentul apariției ei, Ubb a avut şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; 10 PRO UNIVERSITARIA | octombrie 2019 | www.prouniversitaria.ro
Page 2 and 3: PRO Universitaria interior_Layout 1
Page 18: PRO Universitaria interior_Layout 1

thelopdf_merged

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?