You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
,Auditul intern în sectorul public din România”
2014
cum ar fi politica fiscalã, a cheltuielilor publice, monetarã, bugetarã etc. Bineînţeles,
implicarea statului la aceste douã nivele este oarecum forţat delimitatã. În realitate, nivelul
microeconomic se aflã în strânsã corelaţie cu cel macroeconomic şi la fel, şi acţiunile publice
se aflã în interdependenţã.
Statul se implică şi în furnizarea informaţiei necesare pentru ca atât cumpărătorii cât
şi vânzătorii să poată acţiona în cunoştinţă de cauză. Informaţia de slabă calitate sau asimetria
informaţională generează comportamente distorsionate ale operatorilor de pe piaţă şi o
funcţionare defectuoasă a pieţei, cu efecte asupra performanţei macroeconomice. 10
1.3 Componentele şi funcţiile sectorului public
1.3.1 Componentele sectorului public
Sectorul public, reprezintă acea parte a economiei în care se regăseşte proprietatea
publică şi are în componenţa sa societăţi publice sub forma regiilor autonome şi patrimoniul
administraţiei publice centrale, locale şi de securitate socială, precum şi o parte considerabilă
a fondului funciar.
Admiţând cã graniţele dintre sectorul public şi sectorul privat nu sunt strict delimitate,
sectorul public sau statul în sens economic poate fi definit drept „ansamblul tuturor
activitãţilor desfãşurate de stat”. În acest context, componentele principale ale sectorului
public sunt:
a) Instituţiile publice 11 , care opereazã cu venituri de la bugetul public şi care cuprind:
a) Administraţiile publice centrale si locale, care produc bunuri cu caracter public (servicii
colective) destinate întregii societãţi, respectiv colectivitãţii locale. De asemenea, putem
spune despre administraţiile publice că redistribuie veniturile prin diverse modalităţi,
aşadar, acestea îndeplinesc sarcini administrative. Repartizarea competenţelor pe diferite
niveluri administrative (central, local, regional etc.) depinde de natura bunului public (de
deschiderea spaţialã a efectelor sale), de diferenţele de gusturi şi preferinţe existente de la
o regiune la alta şi, nu în ultimul rând, de gradul de descentralizare admis de sistemul de
decizie politicã.
Administraţia publică centrală cuprinde ansamblul instituţiilor care realizează în
principal activitatea executivă a guvernului şi ministerelor.
Administraţia publică locală vizează totalitatea instituţiilor care au sarcini
administrative şi funcţionează la nivel local: comună, oraş/municipiu, judeţ.
Succint, in figura nr. 2 am evidenţiat autorităţile reprezentative fiecărei categorii, după
cum urmează:
10 Băcanu B., ,,Organizaţia publică. Teorie şi management”, Ed. Polirom, Iaşi, 2008, pg. 18.
11 Mosteanu T. (Coordonator), Cataramă D.F., Câmpeanu M., Stoian A., Pădurean E., Marin D.,
Semenescu A., Economia sectorului public, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pg. 29.
12