Fără apă nu e viaţă. Şi nici progres

14
pOzițiA OnG-urilOr DE MEDiu priVinD ApElE DE suprAFAță
Râurile mici şi lacurile constituie temelia rețelei
hidrografice, o parte indispensabilă a mediului
natural al Republicii Modova. Degradarea avansată
a acestora, exprimată prin micşorarea debitelor,
colmatarea parțială sau totală, poluarea puternică,
uscarea în perioada caldă a anului, pevcumşi prin
alte aspecte negative confirmă dereglarea echilibrului
ecologic şi constituie un pericol real pentru tot
mediul înconjurător. Alocațiile financiare destinate
redresării situației, în multe cazuri, au fost utilizate
ineficient, monitoringul calitativ al apei din râuri şi
lacuri este defectuos, iar cel cantitativ, practic, lipseşte,
reprezentanții societății civile sunt doar episodic
implicați în soluționarea problemelor existente, gradul
de informare a populației referitor la necesitatea
protecției apelor de suprafață este sub nivelul cerințelor
actuale.
Din cauza regularizării excesive a cursurilor de
apă, construirii necontrolate şi exploatării inadecvate
a rezervoarelor artificiale de apă, captării neautorizate
şi utilizării în diverse scopuri a apei din izvoare, starea
rețelei hidrografice interne se află în declin continuu.
Zonele umede, practic, au dispărut din luncile râurilor,
regimul hidric al solurilor s-a modificat radical, iau
amploare procesele de deşertificare. Calitatea apelor
de suprafață nu corespunde, în majoritatea cazurilor,
standardelor naționale în vigoare. Diversitatea şi
abundența florei şi faunei acvatice a scăzut drastic.
La momentul actual lipsesc instrumente eficiente de
control şi monitorizare a calității şi debitelor apelor,
surselor de poluare. Autoritățile duc lipsă atât de
mijloace financiare, cât şi de personal calificat, ceea ce
favorizează corupția.
Cele mai importante probleme în domeniu sunt:
- scăderea considerabilă a debitelor şi uscarea a tot
mai multe râuri din diferite zone ale republicii,
fenomen cauzat de regularizarea excesivă a
acestora, de construirea ilegală a lacurilor de
acumulare, de captarea şi utilizarea necontrolată
a apelor din izvoare şi din lacuri;
- descreşterea nivelului pânzei freatice în zonele
de luncă, uscarea unui număr mare de fântâni;
- calitatea joasă a apei în majoritatea absolută a
râurilor din cauza lipsei sau activității ineficiente
a instalațiilor de epurare biologică a apelor
reziduale. Unele râuri mici, în cea mai mare
parte a anului, totalmente sunt constituite din
ape uzate menajere sau industriale. Problema se
agravează şi prin faptul că apeductele săteşti se
construiesc, de regulă, fără rețele de canalizare şi
instalații de epurare a apelor reziduale;
- gestionarea inadecvată a deşeurilor solide,
depozitarea acestora pe malurile râurilor
şi pâraielor, lipsa în cea mai mare parte a
localităților rurale a terenurilor autorizate
şi special amenajate pentru depozitare, lipsa
serviciilor săteşti de salubrizare;
- nerespectarea cerințelor față de zonele riverane
de protecție, admiterea amplasării în aceste zone
a construcțiilor şi a activităților economice cu
impact nefast asupra mediului, lipsa, aproape cu
desăvârşire, a fâşiilor forestiere de protecție;
- dereglarea catastrofală a echilibrului ecologic
al apelor şi luncilor râurilor, exprimată prin
reducerea suprafeței sau dispariția zonelor
umede în lunci, dispariția multor specii de plante
şi animale sau reducerea drastică a diversității şi
abundenței florei şi faunei acvatice şi palustre,
degradarea solurilor, dezvoltarea proceselor de
deşertificare şi, ca rezultat, reducerea fertilității
solurilor;
- managementul imperfect al resurselor de apă.
Autoritățile nu dispun de planuri de management
al apelor de suprafață, lipseşte cadastrul apelor. Nu
se practică elaborarea balanței de apă la nivel de
localitate, raion, sub-bazin, evidența consumului
apei pentru diferite scopuri este slabă. Lipsesc
structurile responsabile de gestionare a apelor la
nivel local, controlul utilizării şi protecției apelor
este ineficient;
- deficiențe mari în monitoringul calitativ şi
inexistența monitoringulu calitativ al apei
râurilor mici;
- imperfecțiunea cadrului normativ, prevederile
Convenției-cadru a UE nu sunt incluse în
legislația națională, o parte a standardelor privind
apa sunt totalmente depăşite, altele lipsesc;
- insuficiența de mijloace financiare, implicarea
slabă a partenerilor de dezvoltare în soluționarea
problemelor râurilor mici;
- gradul redus de informare şi conştientizare a
publicului;
Revista Apelor nr. 13, 2011