colectivul munce[te ]n ritm sus\inut

2
P
Feroviarul Moldovei
10 octombrie 2012, N 41
S+ {TIM A NE
AP+RA DREPTURILE
ornind de la cele expuse, ]n scopul
]ndeplinirii curriculum-ului
pentru preg=tirea activi[tilor sindicali[ti,
la nodul feroviar B=l\i a
fost organizat un seminar pe tema "Monitorizarea
[i supravegherea respect=rii
reglement=rilor privind legisla\ia muncii".
Evenimentul, scopul principal al c=ruia,
potrivit Inei Vodeani\kaia, vicepre[edinte al
sindicatului feroviarilor din Moldova, a constat
]n intensificarea activit=\ii liderilor sindicali[ti,
s-a desf=[urat ]ntr-un cadru destul
de interesant.
Coment]nd, ]ntr-un context la care
m-am referit anterior, Legea RM "Cu privire
la inspec\ia muncii" din 10 mai 2001,
Legea sindicatelor din 7 iulie 2000, unele
dispozi\ii ale Codului muncii al RM, Eduard
Boi[teanu, profesor la Universitatea de Stat
"A. Russo" din B=l\i (catedra "Dreptul privat")
a reu[it s= predispun= publicul spre
discu\ii [i reflec\ii profunde asupra problemelor
existente. La nodul feroviar de nord
s-a ]ncet=\enit cu mult timp ]n urm= experien\a
unei str]nse colabor=ri ]ntre comitetele
sindicale [i administra\iile subdiviziunilor
]ntru respectarea obliga\iunilor prev=zute
de Contractul colectiv de munc=.
}n cadrul discu\iilor pe marginea problemelor
legate de s=n=tate [i securitatea
muncii, la [edin\ele comitetelor sindicale
s]nt invita\i managerii, ]mpreun= cu care
se schi\eaz= ac\iunile ulterioare. }n cadrul
serviciului linii, de exemplu, pre[edintele
comitetului sindical intr= neap=rat ]n componen\a
grupului de activitate care se deplaseaz=
pe teren pentru a studia condi\iile
de munc= [i habituale, lu]nd ]n considera\ie
toate propunerile [i dolean\ele angaja\ilor.
Concedierea angaja\ilor f=r= acordul
comitetului sindical nu se admite. Cu toate
acestea, cum ar trebui s= proced=m ]n cazul
]n care un angajator va decide brusc s=
ignore prevederile prev=zute ]n Contractul
colectiv de munc=?! Legea sindicatelor
stipuleaz= clar c= ]n cazul depist=rii la ]ntreprinderi,
s= zicem, a ]nc=lc=rii cerin\elor
de protec\ie a muncii, t=inuirii accidentelor
de munc= [i a cazurilor de ]mboln=viri profesionale
ori a cercet=rii neobiective a acestor
cazuri, sindicatul poate cere conduc=torilor
acestor unit=\i ]ntreprinderea ac\iunilor
de neam]nat [i tragerea persoanelor
vinovate la r=spundere. Iar patronul este
obligat s= examineze cerin\ele sindicatului
[i s=-l informeze ]n scris despre decizia luat=.
Dar ]n realitate situa\ia s-ar putea prezenta
altfel.
Prin urmare, iepuiz]nd posibilit=\ile de
influen\are la nivel intern, comitetul sindical
va solicita sus\inerea Inspectoratului de
Stat al muncii, care are mai multe prerogative.
Ghid]ndu-se ]n activitatea lor de
buchia legii, angaja\ii au dreptul la acces
gratuit la ]ntreprindere la orice or= de zi
sau noapte, la locul de munc=, ]n birouri
sau spa\ii industriale, f=r= ob\inerea ]n
prealabil a unui permis din partea angajatorului.
Ei pot solicita documentele [i informa\iile
necesare pentru a monitoriza, a
primi, ]n limita competen\elor lor, explica\ii
din partea angajatorului, [i, de asemenea,
pot solicita eliminarea imediat= sau ]ntr-o
perioad= stabilit= de timp a ]nc=lc=rilor
depistate a prevederilor actelor normative
[i legislative referitoare la condi\iile de munc=
[i protec\ie a salaria\ilor.
articipan\ii la seminar au abordat
de asemenea [i problema implic=rii
sindicatului ]n procesul de
P
R+BOJ AL ACTIVIT+|II SINDICALISTE
Imagine de autor
Odat= cu trecerea la economia de pia\= rolul sindicatului
ca ap=r=tor al intereselor angaja\ilor a sporit sim\itor. Dar
pentru a putea ap=ra, trebuie s= fie la curent cu toate
dispozi\iile legislative ]n domeniul rela\iilor de munc=, ocrotirii
s=n=t=\ii [i asigur=rii securit=\ii la ]ntreprinderi [i s= le
implementeze eficient ]n practic=. Aceasta, ]ns=, e o
problem= deloc simpl=, pe c]t pare la prima vedere. Exist=
multe subtilit=\i care necesit= o preg=tire juridic= temeinic=.
concediere a angaja\ilor. A fost dat un
r=spuns clar ]n ce situa\ii anume este necesar
consim\=m]ntul obligatoriu al acestuia:
]n cazul reducerii num=rului sau a
statelor de personal, constat=rii situa\iei
de necorespundere a salariatului func\iei
de\inute sau muncii prestate din cauza
st=rii de s=n=tate, ]n conformitate cu
certificatul medical, ca urmare a calific=rii
insuficiente, confirmate prin hot=r]rea
comisiei de atestare; ]nc=lcarea repetat=,
pe parcursul unui an, a obliga\iunilor de
munc=, dac= anterior au fost aplicate
sanc\iuni disciplinare; absen\a f=r= motive
]ntemeiate de la munc= mai mult de 4 ore
consecutiv ]n timpul zilei de munc=. }n
celelalte cazuri, concedierea se admite cu
acordul preliminar al organului sindical. }n
cazul ]n care sindicatul nu este de acord
cu concedierea unui angajat, refuzul respectiv
trebuie s= fie justificat.
Pot ap=rea situa\ii neordinare ]n care
concedierea este recunoscut= de instan\a
de judecat= drept ilegal=, iar func\ia
angajatului revenit ]n unitate este deja ocupat=.
}n asemenea cazuri, este necesar s=
se g=seasc= un compromis, cu oferirea
unor op\iuni echivalente ]n ceea ce prive[te
calificarea, m=rimea salariului fostului
angajat etc.
Aceea[i metod= este valabil= [i pentru
cazurile ]n care trebuie s= se ofere un loc
de munc= pre[edintelui sindicatului eliberat,
care nu a fost reales pentru un nou termen.
}n general, ]n cazul neclarific=rii p]n= la
cap=t a situa\iilor de concediere, se recomand=
a nu gr=bi aprobarea unei noi candidaturi
pentru ocuparea postului vacant,
conferind un caracter temporar ]ndeplinirii
func\iei date.
}n conformitate cu art. 9 al Codului
muncii al RM, salariatul este obligat s=-[i
]ndeplineasc= con[tiincios obliga\iunile de
munc= prev=zute de contractul individual
de munc=. Nerespectarea acestuia poate
fi calificat= ca ]nc=lcare a disciplinei de
munc=.
e sanc\iuni disciplinare pentru
]nc=lcarea disciplinei de munc=
C are dreptul s= aplice angajatorul
fa\= de salariat, ]n baza art. 206
al CM? Avertismentul, mustrarea, mustrarea
aspr=, concedierea. P]n= la aplicarea
sanc\iunii disciplinare, angajatorul este
obligat s= cear= salariatului o explica\ie
scris= privind fapta comis=. Refuzul de a
prezenta explica\ia cerut= se consemneaz=
]ntr-un proces-verbal semnat de un reprezentant
al angajatorului [i un reprezentant
al salaria\ilor. La fel se procedeaz= [i ]n
cazul ]n care angajatul refuz= s= confirme
]n scris ordinul respectiv de aplicare a sanc-
\iunii disciplinare.
Participan\ii la seminar au manifestat
interes [i fa\= de particularit=\ile aplic=rii
sanc\iunilor b=ne[ti ]n cazul ]nc=lc=rii disciplinei
de munc=. Are oare angajatorul
dreptul de a efectua anumite re\ineri din
salariul angajatului? Categoric — nu. Potrivit
art. 206 al CM, se interzice aplicarea
amenzilor [i altor sanc\iuni pecuniare pentru
]nc=lcarea disciplinei de munc=. }n asemenea
cazuri se pot anula doar stimul=rile
sub form= de premii introduse la ]ntreprindere,
]n cazul ]n care aceasta este prev=zut
de Contractul colectiv. Re\inerile din salariu
se aplic=, pe baza ordinului angajatorului
sau a hot=r]rii instan\ei de judecat= doar
]n cazul stingerii unei datorii, compens=rii
unor daune materiale, m=rimea acestor
re\ineri nedep=[ind rata de 20 la sut= din
salariul lunar.
Participan\ii la seminar s-au interesat,
de asemenea, dac= concediul f=r= plat=
se include ]n perioada de asigurare. Nu,
nu se include.
Pe numele cui urmeaz= a scrie angajatul
o cerere pentru acordarea ajutorului
material? Pe numele angajatorului,
dac= este vorba de un ajutor din fondul
]ntreprinderii. Cererea se p=streaz= ]n contabilitate
sau departamentul de resurse
umane.
Au oare membrii de sindicat dreptul
de a participa la activit=\ile sindicaliste cu
eliberarea din munc= [i p=strarea salariului?
Da, ]n cazul unui acord cu administra\ia,
cu toate c= legea privind statutul
func\ionarilor publici nu prevede o asemenea
garan\ie.
n cadrul dezbaterilor au avut loc
[i diverse confrunt=ri de opinii.
Unii pre[edin\i de sindicat au
}
sus\inut c= scrierea unei cereri
pentru acordarea ajutorului material
nu este necesar=, deoarece acordarea
ajutoarelor materiale este prev=zut=
]n Contractul colectiv [i are un caracter
obligatoriu pentru to\i. Este necesar doar
ca ]nainte de ie[irea ]n concediu s= se
verifice dac= angajatul nu a comis ]nc=lc=ri
]n perioada anterioar=.
O propunere oarecum neobi[nuit= a
parvenit ]n adresa angaja\ilor care nu
doresc s= fac= parte din r]ndurile sindicatelor,
dar care vor s= beneficieze ]n
continuare de facilit=\ile prev=zute de conven\ia
colectiv=. }ntruc]t sindicatele ap=r=
[i interesele acestei categorii de angaja\i,
de ce ace[tia din urm= nu ar trebui s= vireze
din salariile lor cota prev=zut= de lege
pentru membrii de sindicat!?
S-a atras aten\ia [i asupra urm=torului
articol legislativ: sindicatele, ]n activitatea
lor, s]nt independente fa\= de autorit=\ile
publice de toate nivelurile, fa\= de partidele
politice, de asocia\iile ob[te[ti, fa\= de
patroni [i asocia\iile acestora, nu s]nt
supuse controlului lor [i nu li se subordoneaz=.
Este interzis orice amestec de
natur= s= limiteze drepturile sindicatelor
sau s= ]mpiedice realizarea acestora.
Prevederile legislative nu ar trebui privite
]ns= ca ceva conservativ. De[i
sindicatele nu s]nt abilitate cu dreptul de
ini\iativ= legislativ=, acestea pot solicita
prin intermediul unei comisii parlamentare
extinderea drepturilor salaria\ilor. Echipele
depourilor de locomotive ale magistralei,
de exemplu, de mai mult timp se arat=
interesate de modalitatea pension=rii privilegiate
a mecanicilor de locomotive, dup=
cum se prevedea anterior. Aceast= categorie
de feroviari nu poate fi echivalat=
dup= factorii de riscuri pentru s=n=tate cu
angaja\ii care nu s]nt supu[i unor asemenea
riscuri. Activi[tii sindicali[ti trebuie s=
]nve\e s= protejeze drepturile oamenilor
muncii.
Seminarul a avut un impact pozitiv
pentru to\i cei prezen\i, care au ]nv=\at
aici multe lucruri noi. Ceea ce ]nseamn=
c= instruirea personalului ]n forma propus=
de Consiliul sindicatului feroviarilor din
Moldova urmeaz= a fi implementat= [i ]n
continuare. Cunoa[terea legisla\iei ]n
combina\ie cu activismul sporit, principialitatea,
netolerarea lipsurilor [i imperfec\iunilor,
curajul constituie un factor puternic
]n promovarea intereselor salaria\ilor.
Vladimir DOBREANSCHI