colectivul munce[te ]n ritm sus\inut

UTBA: colectivul munce[te
]n ritm sus\inut
Pe parcursul celor [ase ani de existen\= uzina de traverse din beton armat (UTBA)
din B=l\i a produs aproximativ o jum=tate de milion de traverse din beton armat,
ceea ce a permis de a se renun\a la achizi\iile costisitoare din str=in=tate.
1 2 3
Mai mult: echipa a ]ndeplinit ]ntotdeauna obiectivele
preconizate — at]t cele lunare, c]t [i anuale.
}n ritm sus\inut se fabric= produsele extrem de solicitate
de sec\iile linii [i sta\iile ma[ini linii. Cum [i de
c=tre cine este sus\inut= aceast= activitate? Bine-
]n\eles, de personalul stabil, care asigur= ciclul continuu
de produc\ie, starea de spirit a angaja\ilor
care ][i pre\uiesc locurile de munc=, aprovizionarea
la timp cu materia prim= necesar= de pe ro\i. Un
factor extrem de important este [i men\inerea ]n
stare tehnic= bun= a echipamentului. Aceasta este
o prerogativ=, ]n primul r]nd, a responsabililor pentru
repara\ia [i profilaxia acestuia.
— Probabil, majoritatea picherilor magistralei s]nt
preocupa\i de situa\ia, c= ]n lunile august [i septembrie
uzina a sta\ionat temporar, — opineaz= Igor Cebotari,
maistru pentru repara\ia echipamentului. — Explica\ia e
simpl=: ]n afar= de repara\ia planificat= a echipamentelor,
practic=m [i repara\ii ]n perioada de var=. Acestea din
urm= s]nt prev=zute pentru o perioad= de timp mai scurt=
[i ]n volum mai redus. Totodat=, ]n conformitate cu ac-
\iunile preconizate, am reu[it s= efectu=m un volum important
de lucr=ri. }n repara\ii se afl= aproape tot echipamentul
de baz= — camerele de aburire, de prelucrare
a betonului [i adezivilor, macaralele-portal, podurile
rulante. }n caz de necesitate, se repar= [i defec\iunile
minore ale altor echipamente. Altfel nu poate fi.
— Cum v= organiza\i activitatea? — m-am interesat.
— Sub conducerea mea nemijlocit=, ]n lucr=rile de
repara\ii au fost antrena\i l=c=tu[ii-reglori Petru Neghin,
Victor Burlacu, Valentin Oleinic, Roman Beleaev,
electricienii Fiodor Dicov, Anatol Ilko, Ghenadie Pavlov,
Leonid Lin\ov, frezorii Vladimir Primac, precum [i
gazoelectrosudorul de la sec\ia Chi[in=u aprovizionare
�
ECOU AL UNUI EVENIMENT
Ocrotirea s=n=t=\ii
[i securitatea muncii —
dup= toate regulile
ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA
cu materiale Anatol Doloton. Ei constituie, ca s= spunem
a[a, for\a noastr= motrice de munc= — speciali[ti
competen\i, cu o mare capacitate de munc=, dar [i o
bogat= experien\=. Unii dintre ei muncesc aici de la fondarea
]ntreprinderii. Realizarea sarcinilor ]ntr-un termen
at]t de scurt o dator=m [i ajutorului calificat din partea
operatorilor sec\iei aprovizionare cu mortar [i camerelor
de aburire, mai[trilor Liuba {ahrai [i Alexandra Brasnueva,
care [i-au asumat cantonarea formelor, ]nc=rcarea ]n
vagoane a traverselor, iar ]n lipsa mea [i controlul asupra
furniz=rii pieselor de schimb. |in s= exprim sincere mul-
\umiri ]n special operatorului Valeriu Russu, a c=rui experien\=
ne-a fost de mare ajutor la repara\ia camerelor de
aburire, unde au fost schimbate conductele de abur deteriorate,
registrele, fitingurile, supapele, ]n func\ie de
gradul de uzur= al acestora. La sec\ia aprovizionare cu
mortar a fost schimbat= cuirasa betonierei care func-
\ioneaz= ]ntr-un mediu agresiv.
Eforturi mari au fost depuse [i la repara\ia formelor
pentru ]ntinderea electric= a armaturii. }n acest sens
s-au eviden\iat sudorul Eugen Gorin [i fierarul-betonist
Ivan Beleaev. }n cadrul repara\iei planificate pentru iarn=
inten\ion=m s= renov=m macaraua pentru nisip [i pietri[.
}n perspectiv=, ne propunem s= construim o cazangerie
autonom=, capabil= s= produc= abur tehnologic pentru
necesit=\i industriale, dar [i pentru ]nc=lzirea ]nc=perilor
cu cheltuieli mai mici dec]t cele pe care le suport=m ]n
urma ]nc=lzirii centralizate. Anul acesta am instalat un
compresor autonom, complet automatizat, care asigur=
cu aer comprimat turele de noapte (]n timpul zilei ne
folosim de serviciile compresorului de la remiza vagoane
din apropiere). }ntreprinderea este pe deplin preg=tit=
pentru activitatea ]n perioada de iarn=. Traseul termic,
por\ile glisante se afl= ]n stare func\ional= perfect=. Exist=
Ziarul apare din 1 mai 1941
[i toate condi\iile habituale necesare. }n corpul industrial
a fost montat un nou sistem de ventilare.
— Cum se descurc= reparatorii ]n situa\iile ]n care nu
dispun de piesele de schimb necesare pentru repara\ia
echipamentului?
— }n acest sens, beneficiem de o mare sus\inere din
partea CFM. Conducerea magistralei con[tientizeaz=
importan\a func\ion=rii eficiente a ]ntreprinderii ]ntru
realizarea programului de ameliorare a gospod=riei linii.
Dar nici noi nu sta\ion=m. Ne este de mare ajutor atelierul
mecanic, deschis recent, echipat cu strunguri de frezare,
g=urire [i un agregat de sudur=. Multe lucruri de care nu
dispunem le facem cu m]inile proprii. Iar odat= cu venirea
acum doi ani a lui Vladimir Primac, frizer cu experien\=,
care opereaz= cu dib=cie [i alte strunguri, am asimilat [i
confec\ionarea fixatorilor de ancore pentru formele uzate.
P.S. Aceast= discu\ie mobilizatoare am purtat-o cu
maistrul pentru repara\ia echipamentului — un specialist
foarte competent ]n problemele tehnice, care activeaz=
la ]ntreprindere din primele zile de la ]nfiin\area acesteia.
Apropo, uzina de traverse din beton armat produce lunar
c]te 8-10 mii de traverse din beton armat. Consider c= ar
fi binevenit de a spori capacitatea de produc\ie a acestei
uzine, reie[ind din necesit=\ile actuale. Cu regret, deocamdat=
acest deziderat nu este posibil.
Vladimir SEVERN}I
}N IMAGINI: 1. O secven\= din activitatea cotidian= a
uzinei
2. }n atelierul mecanic al uzinei (de la st]nga la
dreapta) frizerul experimentat Vladimir Primac [i maistrul
pentru repara\ia echipamentului Igor Cebotari
3. Speciali[tii apreciaz= ]nalt calitatea traverselor
Imagini de autor
Pe 11 [i 12 septembrie 2012 la nodul feroviar Ungheni, sub egida serviciului protec\ie [i prevenire, s-au desf=[urat
cursuri de instruire pentru responsabilii de ocrotire a s=n=t=\ii [i securitate a muncii.
Cursurile au fost \inute de [eful interimar al serviciului protec\ie [i prevenire S. Buga [i inginerul principal al
aceluea[i serviciu V. Raico.
}n cadrul cursurilor au fost utilizate eficient diverse materiale intuitive, clipuri video cu demonstrarea echipamentelor
de siguran\= personal=. Aceast= abordare creativ= a transformat procesul de studii ]ntr-o ac\iune extrem de util=
pentru to\i. Angaja\ii sta\iilor au asimilat u[or temele propuse.
Colectivul sta\iei Ungheni ][i exprim= sincere mul\umiri conducerii magistralei pentru alocarea fondurilor necesare
pentru procurarea echipamentelor [i materialelor video necesare. S. Buga [i V. Raico merit= recuno[tin\= pentru
cursurile calitative ]n domeniul ocrotirii s=n=t=\ii [i securit=\ii muncii.
Administra\ia [i colectivul sta\iei Ungheni

2
P
Feroviarul Moldovei
10 octombrie 2012, N 41
S+ {TIM A NE
AP+RA DREPTURILE
ornind de la cele expuse, ]n scopul
]ndeplinirii curriculum-ului
pentru preg=tirea activi[tilor sindicali[ti,
la nodul feroviar B=l\i a
fost organizat un seminar pe tema "Monitorizarea
[i supravegherea respect=rii
reglement=rilor privind legisla\ia muncii".
Evenimentul, scopul principal al c=ruia,
potrivit Inei Vodeani\kaia, vicepre[edinte al
sindicatului feroviarilor din Moldova, a constat
]n intensificarea activit=\ii liderilor sindicali[ti,
s-a desf=[urat ]ntr-un cadru destul
de interesant.
Coment]nd, ]ntr-un context la care
m-am referit anterior, Legea RM "Cu privire
la inspec\ia muncii" din 10 mai 2001,
Legea sindicatelor din 7 iulie 2000, unele
dispozi\ii ale Codului muncii al RM, Eduard
Boi[teanu, profesor la Universitatea de Stat
"A. Russo" din B=l\i (catedra "Dreptul privat")
a reu[it s= predispun= publicul spre
discu\ii [i reflec\ii profunde asupra problemelor
existente. La nodul feroviar de nord
s-a ]ncet=\enit cu mult timp ]n urm= experien\a
unei str]nse colabor=ri ]ntre comitetele
sindicale [i administra\iile subdiviziunilor
]ntru respectarea obliga\iunilor prev=zute
de Contractul colectiv de munc=.
}n cadrul discu\iilor pe marginea problemelor
legate de s=n=tate [i securitatea
muncii, la [edin\ele comitetelor sindicale
s]nt invita\i managerii, ]mpreun= cu care
se schi\eaz= ac\iunile ulterioare. }n cadrul
serviciului linii, de exemplu, pre[edintele
comitetului sindical intr= neap=rat ]n componen\a
grupului de activitate care se deplaseaz=
pe teren pentru a studia condi\iile
de munc= [i habituale, lu]nd ]n considera\ie
toate propunerile [i dolean\ele angaja\ilor.
Concedierea angaja\ilor f=r= acordul
comitetului sindical nu se admite. Cu toate
acestea, cum ar trebui s= proced=m ]n cazul
]n care un angajator va decide brusc s=
ignore prevederile prev=zute ]n Contractul
colectiv de munc=?! Legea sindicatelor
stipuleaz= clar c= ]n cazul depist=rii la ]ntreprinderi,
s= zicem, a ]nc=lc=rii cerin\elor
de protec\ie a muncii, t=inuirii accidentelor
de munc= [i a cazurilor de ]mboln=viri profesionale
ori a cercet=rii neobiective a acestor
cazuri, sindicatul poate cere conduc=torilor
acestor unit=\i ]ntreprinderea ac\iunilor
de neam]nat [i tragerea persoanelor
vinovate la r=spundere. Iar patronul este
obligat s= examineze cerin\ele sindicatului
[i s=-l informeze ]n scris despre decizia luat=.
Dar ]n realitate situa\ia s-ar putea prezenta
altfel.
Prin urmare, iepuiz]nd posibilit=\ile de
influen\are la nivel intern, comitetul sindical
va solicita sus\inerea Inspectoratului de
Stat al muncii, care are mai multe prerogative.
Ghid]ndu-se ]n activitatea lor de
buchia legii, angaja\ii au dreptul la acces
gratuit la ]ntreprindere la orice or= de zi
sau noapte, la locul de munc=, ]n birouri
sau spa\ii industriale, f=r= ob\inerea ]n
prealabil a unui permis din partea angajatorului.
Ei pot solicita documentele [i informa\iile
necesare pentru a monitoriza, a
primi, ]n limita competen\elor lor, explica\ii
din partea angajatorului, [i, de asemenea,
pot solicita eliminarea imediat= sau ]ntr-o
perioad= stabilit= de timp a ]nc=lc=rilor
depistate a prevederilor actelor normative
[i legislative referitoare la condi\iile de munc=
[i protec\ie a salaria\ilor.
articipan\ii la seminar au abordat
de asemenea [i problema implic=rii
sindicatului ]n procesul de
P
R+BOJ AL ACTIVIT+|II SINDICALISTE
Imagine de autor
Odat= cu trecerea la economia de pia\= rolul sindicatului
ca ap=r=tor al intereselor angaja\ilor a sporit sim\itor. Dar
pentru a putea ap=ra, trebuie s= fie la curent cu toate
dispozi\iile legislative ]n domeniul rela\iilor de munc=, ocrotirii
s=n=t=\ii [i asigur=rii securit=\ii la ]ntreprinderi [i s= le
implementeze eficient ]n practic=. Aceasta, ]ns=, e o
problem= deloc simpl=, pe c]t pare la prima vedere. Exist=
multe subtilit=\i care necesit= o preg=tire juridic= temeinic=.
concediere a angaja\ilor. A fost dat un
r=spuns clar ]n ce situa\ii anume este necesar
consim\=m]ntul obligatoriu al acestuia:
]n cazul reducerii num=rului sau a
statelor de personal, constat=rii situa\iei
de necorespundere a salariatului func\iei
de\inute sau muncii prestate din cauza
st=rii de s=n=tate, ]n conformitate cu
certificatul medical, ca urmare a calific=rii
insuficiente, confirmate prin hot=r]rea
comisiei de atestare; ]nc=lcarea repetat=,
pe parcursul unui an, a obliga\iunilor de
munc=, dac= anterior au fost aplicate
sanc\iuni disciplinare; absen\a f=r= motive
]ntemeiate de la munc= mai mult de 4 ore
consecutiv ]n timpul zilei de munc=. }n
celelalte cazuri, concedierea se admite cu
acordul preliminar al organului sindical. }n
cazul ]n care sindicatul nu este de acord
cu concedierea unui angajat, refuzul respectiv
trebuie s= fie justificat.
Pot ap=rea situa\ii neordinare ]n care
concedierea este recunoscut= de instan\a
de judecat= drept ilegal=, iar func\ia
angajatului revenit ]n unitate este deja ocupat=.
}n asemenea cazuri, este necesar s=
se g=seasc= un compromis, cu oferirea
unor op\iuni echivalente ]n ceea ce prive[te
calificarea, m=rimea salariului fostului
angajat etc.
Aceea[i metod= este valabil= [i pentru
cazurile ]n care trebuie s= se ofere un loc
de munc= pre[edintelui sindicatului eliberat,
care nu a fost reales pentru un nou termen.
}n general, ]n cazul neclarific=rii p]n= la
cap=t a situa\iilor de concediere, se recomand=
a nu gr=bi aprobarea unei noi candidaturi
pentru ocuparea postului vacant,
conferind un caracter temporar ]ndeplinirii
func\iei date.
}n conformitate cu art. 9 al Codului
muncii al RM, salariatul este obligat s=-[i
]ndeplineasc= con[tiincios obliga\iunile de
munc= prev=zute de contractul individual
de munc=. Nerespectarea acestuia poate
fi calificat= ca ]nc=lcare a disciplinei de
munc=.
e sanc\iuni disciplinare pentru
]nc=lcarea disciplinei de munc=
C are dreptul s= aplice angajatorul
fa\= de salariat, ]n baza art. 206
al CM? Avertismentul, mustrarea, mustrarea
aspr=, concedierea. P]n= la aplicarea
sanc\iunii disciplinare, angajatorul este
obligat s= cear= salariatului o explica\ie
scris= privind fapta comis=. Refuzul de a
prezenta explica\ia cerut= se consemneaz=
]ntr-un proces-verbal semnat de un reprezentant
al angajatorului [i un reprezentant
al salaria\ilor. La fel se procedeaz= [i ]n
cazul ]n care angajatul refuz= s= confirme
]n scris ordinul respectiv de aplicare a sanc-
\iunii disciplinare.
Participan\ii la seminar au manifestat
interes [i fa\= de particularit=\ile aplic=rii
sanc\iunilor b=ne[ti ]n cazul ]nc=lc=rii disciplinei
de munc=. Are oare angajatorul
dreptul de a efectua anumite re\ineri din
salariul angajatului? Categoric — nu. Potrivit
art. 206 al CM, se interzice aplicarea
amenzilor [i altor sanc\iuni pecuniare pentru
]nc=lcarea disciplinei de munc=. }n asemenea
cazuri se pot anula doar stimul=rile
sub form= de premii introduse la ]ntreprindere,
]n cazul ]n care aceasta este prev=zut
de Contractul colectiv. Re\inerile din salariu
se aplic=, pe baza ordinului angajatorului
sau a hot=r]rii instan\ei de judecat= doar
]n cazul stingerii unei datorii, compens=rii
unor daune materiale, m=rimea acestor
re\ineri nedep=[ind rata de 20 la sut= din
salariul lunar.
Participan\ii la seminar s-au interesat,
de asemenea, dac= concediul f=r= plat=
se include ]n perioada de asigurare. Nu,
nu se include.
Pe numele cui urmeaz= a scrie angajatul
o cerere pentru acordarea ajutorului
material? Pe numele angajatorului,
dac= este vorba de un ajutor din fondul
]ntreprinderii. Cererea se p=streaz= ]n contabilitate
sau departamentul de resurse
umane.
Au oare membrii de sindicat dreptul
de a participa la activit=\ile sindicaliste cu
eliberarea din munc= [i p=strarea salariului?
Da, ]n cazul unui acord cu administra\ia,
cu toate c= legea privind statutul
func\ionarilor publici nu prevede o asemenea
garan\ie.
n cadrul dezbaterilor au avut loc
[i diverse confrunt=ri de opinii.
Unii pre[edin\i de sindicat au
}
sus\inut c= scrierea unei cereri
pentru acordarea ajutorului material
nu este necesar=, deoarece acordarea
ajutoarelor materiale este prev=zut=
]n Contractul colectiv [i are un caracter
obligatoriu pentru to\i. Este necesar doar
ca ]nainte de ie[irea ]n concediu s= se
verifice dac= angajatul nu a comis ]nc=lc=ri
]n perioada anterioar=.
O propunere oarecum neobi[nuit= a
parvenit ]n adresa angaja\ilor care nu
doresc s= fac= parte din r]ndurile sindicatelor,
dar care vor s= beneficieze ]n
continuare de facilit=\ile prev=zute de conven\ia
colectiv=. }ntruc]t sindicatele ap=r=
[i interesele acestei categorii de angaja\i,
de ce ace[tia din urm= nu ar trebui s= vireze
din salariile lor cota prev=zut= de lege
pentru membrii de sindicat!?
S-a atras aten\ia [i asupra urm=torului
articol legislativ: sindicatele, ]n activitatea
lor, s]nt independente fa\= de autorit=\ile
publice de toate nivelurile, fa\= de partidele
politice, de asocia\iile ob[te[ti, fa\= de
patroni [i asocia\iile acestora, nu s]nt
supuse controlului lor [i nu li se subordoneaz=.
Este interzis orice amestec de
natur= s= limiteze drepturile sindicatelor
sau s= ]mpiedice realizarea acestora.
Prevederile legislative nu ar trebui privite
]ns= ca ceva conservativ. De[i
sindicatele nu s]nt abilitate cu dreptul de
ini\iativ= legislativ=, acestea pot solicita
prin intermediul unei comisii parlamentare
extinderea drepturilor salaria\ilor. Echipele
depourilor de locomotive ale magistralei,
de exemplu, de mai mult timp se arat=
interesate de modalitatea pension=rii privilegiate
a mecanicilor de locomotive, dup=
cum se prevedea anterior. Aceast= categorie
de feroviari nu poate fi echivalat=
dup= factorii de riscuri pentru s=n=tate cu
angaja\ii care nu s]nt supu[i unor asemenea
riscuri. Activi[tii sindicali[ti trebuie s=
]nve\e s= protejeze drepturile oamenilor
muncii.
Seminarul a avut un impact pozitiv
pentru to\i cei prezen\i, care au ]nv=\at
aici multe lucruri noi. Ceea ce ]nseamn=
c= instruirea personalului ]n forma propus=
de Consiliul sindicatului feroviarilor din
Moldova urmeaz= a fi implementat= [i ]n
continuare. Cunoa[terea legisla\iei ]n
combina\ie cu activismul sporit, principialitatea,
netolerarea lipsurilor [i imperfec\iunilor,
curajul constituie un factor puternic
]n promovarea intereselor salaria\ilor.
Vladimir DOBREANSCHI

Feroviarul Moldovei
10 octombrie 2012, N 41
�
SINDICATUL }{I INSTRUIE{TE ACTIVI{TII
URMEAZ+ S+ IMPLEMENT+M
CUNO{TIN|ELE OB|INUTE
Pe 28 septembrie 2012 la Institutul muncii al Confedera\iei Na\ionale a
Sindicatelor din Republica Moldova a avut loc seminarul "Practica elabor=rii [i
]ncheierii Contractului colectiv de munc=". Din partea sindicatului feroviarilor la
seminar au participat Tatiana VARTIC, pre[edint= a comitetului sindical al
Direc\iei deservire a c=l=torilor; Anatol DIMA, pre[edinte al comitetului sindical
al Spitalului clinic central al st. Chi[in=u; Natalia TCACI, pre[edint= a comitetului
sindical al remizei vagoane B=l\i.
Seminarul a demarat cu examinarea
problemelor primordiale ale mi[c=rii sindicaliste
la etapa actual=. Participan\ii la
seminar au ob\inut cuno[tin\e privind formele
[i metodele de negocieri sociale,
pentru care trebuie s= fie asigurate o serie
�
de condi\ii, ]ntre care: economia de pia\=
liber=; pia\a for\ei de munc=, unde partenerii
sociali se pot a[eza liber la masa de
negocieri; organiza\iile sindicale reprezentative,
care exprim= punctele de vedere
ale membrilor lor [i, bine]n\eles, tendin\a
AI COMIS }NC+LC+RI — SUPORT+ CONSECIN|ELE
}NVA|+ DIN GRE{ELILE ALTORA
Are o bogat= experien\= de munc= ]n
calitate de [ef de manevr=. Or, ]ntr-o
perioad= scurt= de timp, a comis dou=
]nc=lc=ri ale regulamentului de securitate
a circula\iei!
}n contextul dat, la sta\ia B=l\i-Slobozia,
al c=rei titular este, nu s-au limitat la
aplicarea unor sanc\iuni disciplinare severe
— pe baza acestui exemplu negativ s-a
decis a demonstra celorlal\i angaja\i c]t de
important este s= fim mereu vigilen\i, p]n=
]n cele mai mici detalii. Angaja\ii sec\iei
mi[care au fost familiariza\i cu circumstan-
\ele cazului dat. De[i se afla la Drochia,
unde se lanseaz= vagoanele de marf= de
la nodul feroviar, [eful de manevr= nu era
prezent la acoperirea garniturii ]nainte de
demararea lucr=rilor, uit]nd s= verifice dac=
nu exist= impedimente pentru circula\ie,
ceea ce ar fi putut provoca consecin\e
tragice.
— Trebuie s= ]nv=\=m din gre[elile altora,
pentru a le evita pe cele proprii, —
astfel a comentat situa\ia [eful sta\iei Igor
Madan. — Pentru noi acest adev=r este
extrem de important. Or, ]n sec\ia mi[care,
]n urma unor ]ndemnuri zadarnice, am fost
nevoi\i s= ne desp=r\im de unii angaja\i
care ]nc=lcau disciplina de munc= [i
instruc\iunile de func\ie, locul lor fiind ocu-
comun= de a solu\iona de comun acord
problemele ap=rute pe parcurs.
Scopul principal al negocierilor colective
rezid= ]n a dezvolta solu\ii reciproc
avantajoase [i acceptabile, capacitatea
de a ajunge la un compromis pentru dezvoltarea
eficient= ]n condi\iile economiei
de pia\=.
I-am solicitat s=-[i ]mp=rt=[easc=
impresiile ]n urma seminarului desf=[urat
la Institutul Muncii uneia dintre cele mai
tinere [i promi\=toare lidere sindicaliste
— Tatianei VARTIC, DDC:
— Via\a ne oblig= s= acord=m o aten\ie
deosebit= procesului de studii. Trebuie s=
dezvolt=m cauza ap=r=rii drepturilor salaria\ilor
[i s= fim preg=ti\i pentru solu\ionarea
tuturor problemelor ap=rute pe parcursul
activit=\ii sindicaliste. Acum, pentru
mine a devenit mai clar= procedura de elaborare
[i ]ncheiere a Contractului colectiv
de munc=. Acesta reprezint= un set de
evenimente, ]nt]lniri, consult=ri [i negocieri
]n cadrul unui dialog permanent ]ntre administra\ie
[i colectivul de munc= cu scopul
de a dezvolta, ]ncheia, introduce modific=ri
sau amendamente ]n Contractul colectiv
de munc=.
Astfel c= pe parcursul acestei zile eu
am ob\inut o mul\ime de informa\ii utile,
pe care neap=rat le voi implementa ]n
practic=. Seminarul s-a desf=[urat ]ntr-o
atmosfer= lejer=, dar care prin subiectele
abordate ne readucea iar [i iar ]n sfera
activit=\ii noastre de zi cu zi. Asemenea
evenimente ar putea fi asemuite unui acumulator
de energie nou= pentru idei noi.
Singurul nostru regret este c= seminarul
a durat o singur= zi.
Irina KRAEVSKAIA
}N IMAGINE: participan\ii-feroviari
la seminar
pat de c=tre tineri. B=ie\ii se str=duie s=
fac= fa\= cerin\elor, dar se resimte lipsa
de experien\=, care nu se ob\ine imediat.
De aceea ]ncerc=m s=-i sus\inem ]n toate,
s=-i ajut=m. }n acest scop am organizat
traininguri tehnice, ]n cadrul c=rora examin=m
diverse situa\ii mai dificile.
La sta\ia nodului feroviar se depun eforturi
sus\inute pentru a intensifica securitatea
circula\iei. Dar mai avem de muncit
]n acest sens. Este ]mbucur=tor c= aici se
]ncearc= a folosi orice posibilitate pentru
educa\ia [i formarea profesional= a tinerilor.
O asemenea abordare serve[te un exemplu
concludent pentru acei [efi de sta\ii care
]n rela\iile cu subalternii nu s-au debarasat
de falsul principiu de "a nu scoate gunoiul
din cas=", ]ncerc]nd s= t=inuiasc= ]nc=lc=rile,
dezorient]nd [i deziluzion]nd astfel
colectivele ]n fruntea c=rora se afl=.
Vlad DOBROV
}NTOTDEAUNA GATA
P
otrivit speciali[tilor, ]n cadrul
stingerii unui incendiu sau a
oric=rui altui focar autospecialele,
consum= rezerva de
ap= ]n 3-4 minute, iar trenul feroviar
de interven\ie dislocat ]n permanen\=
la st. B=l\i-Slobozia, "rezist=" p]n= la
o or= [i jum=tate. Tocmai de aceea pe
el se mizeaz= foarte mult la lichidarea
unor ample incendii at]t ]n sectorul de
nord al magistralei, c]t [i pe teritoriul
adiacent municipiului.
— Din fericire, p]n= ]n prezent nu
ne-am confruntat cu asemenea situa\ii,
— a spus motoristul Valentin Vrancean,
care era de gard=. — {i s= ne fereasc=
Domnul [i ]n continuare, dar s]ntem preg=ti\i
s= \inem piept stihiei ]n orice moment.
Recent echipa trenului de interven\ie
a participat la exerci\iile or=[ene[ti
care s-au desf=[urat pe teritoriul
combinatului de uleiuri din localitate [i
a dat dovad= de o capacitate bun= de
mobilizare.
}n anul curent s-au ]ntreprins ac\iuni
suplimentare pentru a ]mbun=t=\i eficien\a
echipamentelor pentru stingerea
incendiilor cu care este dotat trenul de
interven\ie. }n sec\ia motoare, mi s-au
demonstrat dou= pompe noi fabricate
de compania nipon= "Honda". Acestea
au o eficien\= ]nalt= [i s]nt destul de
economicoase, ceea ce este de asemenea
foarte important. Pentru compara\ie:
pompele utilizate anterior
consumau c]te aproximativ optsprezece
litri de combustibil pe or= func\ion]nd la
puterea maxim=, iar cele noi... doar doi
litri. Efectul, cum s-ar spune, este
evident. La instalarea echipamentului
modern au participat, al=turi de Valentin
Vrancean, [i motori[tii Boris Ceval, Mihai
Nichifor, Iurie Surugiu.
Pentru asigurarea unor condi\ii habituale
favorabile, cu implicarea angaja\ilor
Trenului de interven\ie, a fost amenajat
]n mod corespunz=tor vagonul frigorifer
rezervat ]n acest scop. Vagonul
a fost ]nzestrat cu o mini-cazangerie, o
buc=t=rie cu frigider, televizor [i o sal=
de odihn= pentru ]nso\itor. Altfel zis,
pompierii b=l\eni s-au preg=tit de sosirea
iernii ]n plin= for\=.
Vladimir OSTAPENCO
}N IMAGINE: motoristul Valentin
Vrancean demonstreaz= noile motopompe
Imagine de autor
3
FELICIT+RI!
Colectivul sec\iei administrative a }S
"Calea Ferat= din Moldova" ]l felicit=
c=lduros cu ocazia zilei de na[tere pe stimabilul
manager Serghei GORINCIOI, dorindu-i:
S= v= fie via\a buchet de bucurii
senine,
S= ave\i mereu parte numai de Bine.
S= ne tr=i\i mul\i ani pe-acest p=m]nt —
Pace ]n suflet [i ]n g]nd!
* * *
Sec\ia venituri a Departamentului
finan\e o felicit= cordial cu ocazia frumosului
JUBILEU pe LUDMILA VRANCEAN,
dorindu-i:
Bucuria lumii toat=,
Zi de zi-n u[= s= v= bat=.
Bunul Dumnezeu s= v= dea,
Tot ce v= dori\i [i doar a\i vrea!
* * *
Consiliul veteranilor din transportul
feroviar al sta\iei Basarabeasca o felicit=
c=lduros cu ocazia JUBILEULUI de 70 de
ani pe Maria CHISELARI, care a dedicat
38 de ani de munc= sta\iei Basarabeasca,
ur]ndu-i:
Un munte de s=n=tate,
O mare de iubire
{i un ocean de fericire!
* * *
Colectivul [i administra\ia sec\iei Basarabeasca
alimentare cu energie electric=
]l felicit= cu prilejul JUBILEULUI de 60 de
ani pe magazionerul superior al atelierelor
mecanice de repara\ii Raisa BESEDINA,
ur]ndu-i:
S= plou=-]ncet de-asupra-v=
Cu pic=turi de fericire.
S= v= fie visul un zbor de ]mplinire.
Povara vie\ii — un car cu s=n=tate,
Iar sufletul sc=ldat ]n stropi
de bun=tate.
S-ave\i oric]nd ]n drum un soare
z]mbitor,
Iar al=turi — chipuri dragi [i-un ]nger
p=zitor!
* * *
Administra\ia [i comitetul sindical al
sec\iei Basarabeasca semnalizare [i comunica\ii
]i felicit= din suflet cu ocazia zilei
de na[tere pe I. R}TOV, V. CARAJA,
E. CARAJELEASCOVA, A. MIHEEV, A. SAT-
VALDIN, V. SAULEAC, adres]ndu-le omagia\ilor
urm=toarea urare:
Natura-ntreag= azi v= felicit=
{i flori, [i soare, toate-s ca-n pove[ti.
Noi v= dorim o via\= fericit=
{i oameni dragi al=turi s= ave\i!
* * *
Administra\ia [i comitetul sindical al
remizei vagoane frigorifere Basarabeasca
]l felicit= c=lduros cu ocazia JUBILEULUI
de 60 de ani pe tinichigiul atelierului
auxiliar Gheorghe DOBROVOLISKII.
Mul\i ani cu veselie
S=n=tate pe vecie!
Bani la greu,
Noroc cu carul,
Bun=stare, jos amarul!

4
� FACE|I UN TEST
A\i vrea s= [ti\i de c]t= energie dispune\i?
Fire[te, to\i oamenii s]nt diferi\i. Unii au un surplus uimitor de energie,
iar al\ii s]nt mai pu\in activi. Ar putea oare energia unei persoane s= se
iepuizere?
V= propunem un test, al c=rui rezultat
se ob\ine prin adunarea punctajului acumulat.
1. V= trezi\i u[or diminea\a?
Da — 0.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 0.
2. Tonusul Dvs. este influen\at de
condi\iile meteorologice?
Da — 2.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 0.
3. Urma\i principiul "Noaptea e un
sfetnic bun"?
Da — 2.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 0.
4. Reu[i\i diminea\a s= v= sp=la\i [i
]mbr=ca\i ]n jum=tate de or=?
Da — 0.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 2.
5. V= aduce bucurie gimnastica de
diminea\=?
Da — 0.
"Calea Ferat= din Moldova" la cros.
La start au ie[it peste 200 de alerg=tori
amatori din diferite localit=\i ale \=rii. Ei
au concurat la distan\e de 1000, 3000 [i
6000 de metri ]n 7 categorii de v]rst=.
Printre feroviari cele mai bune rezultate
le-au demonstrat Ecaterina Bandur
— dispecer al sec\iei linii nr.1, [i Iulian
Holban — pu[ca[ al serviciului paz= paramilitar=.
Tamara Velicsar, Maria Sagan, Semion
Feroviarul Moldovei
10 octombrie 2012, N 41
ACTIVITATEA SPORTIV+ A MAGISTRALEI
Ne preg=tim de starturi noi
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 2.
6. Obi[nui\i s= v= relaxa\i ]n timpul
zilei? Da — 2.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 0.
7. Pute\i tr=i f=r= cafea?
Da — 0.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 2.
8. Fumatul v= ofer= un sentiment de
vigoare?
Da — 2.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu fumez — 0.
9. Prefera\i modul activ de odihn= ]n
timpul concediului?
Da — 0.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 2.
10. A\i putea sta lini[tit ]ntr-un singur
loc o perioad= ]ndelungat= de timp?
Da — 2.
Nu ]ntotdeauna — 1.
Nu — 0.
S= calcul=m punctajul acumulat
De la 0 la 6 puncte
— S]nte\i o persoan= energic=, dar adeseori uita\i c= ar trebui s= v= odihni\i lini[tit,
pereclit]nd prin hiperactivitatea de care da\i dovad= lini[tea altora. Aceasta ar putea s=
]nsemne c= v= tr=i\i via\a p]n= la iepuizare, iar consumul de energie este peste m=sura
v]rstei pe care o ave\i. Astfel, ar trebui s= v= comensura\i for\ele cu necesitatea consumului
de energie.
De la 6 la 12 puncte
— S]nte\i o persoan= energic=, activ=, capabil= s= v= organiza\i f=r= ajutorul altora.
S]nte\i ]n stare s= v= croi\i o clip= de r=gaz [i s= v= gestiona\i energia f=r= a o irosi pe
fleacuri.
De la 12 la 15 puncte
— Ave\i un nivel de vitalitate nesemnificativ, de aceea adeseori v= sim\i\i ]n situa\ia
de "l=m]ie stoars=". Studia\i tehnicile de acumulare a energiei (cel pu\in prin exerci\ii de
diminea\=, du[uri de contrast, auto-masaj), introduce\i ]n alimenta\ie produse energizante:
nuci, usturoi, morcov, banane, ierburi aromatice. }ncerca\i s= dep=[i\i lenea sufleteasc=
[i dorin\a de a v= ]ntinde pe canapea. Fi\i mai optimi[ti, mai dinamici [i ve\i atinge mai
repede scopul dorit!
Indice –
30708.
Ziarul e ]nregistrat ]n camera
de Stat a Ministerului justi\iei al RM
Nr. de ]nregistrare 10205375.
}n parcul Valea Trandafirilor din capital= s-a desf=[urat campionatul }S
Ciobanu, Ion Lupu[or, Mihail Bulgar, membri
ai clubului "Express-K", au c][tigat competi\iile
]n categoriile de v]rst= pe care
le-au reprezentat.
Feroviarii se preg=tesc acum de starturi
noi.
Ion BABAR+,
pre[edinte al clubului
"Express-K"
FELICIT+RI
Administra\ia [i comitetul
sindical al sta\iei B=l\i-Slobozia
le felicit= cu prilejul
minunatului JUBILEU de 40 de ani pe casieri\ele
de m=rfuri Oxana CUCERENCO de
la sta\ia Alex=ndreni [i Doina CUCER de
la sta\ia Mateu\i:
V= dorim ca drumul vie\ii
S= se scurg=-ncet [i lin!
{i ]n el s= se-oglindeasc=
Cel mai fericit destin!
* * *
Administra\ia [i comitetul sindical al
TCM-740 adreseaz= cordiale felicit=ri cu
ocazia zilei de na[tere [efului ]ntreprinderii
P. GHIMI{LI [i paznicului V. POLI{CIUC [i
o aleas= urare:
Visele de azi s= devin= realitate.
Speran\ele de m]ine — ]mpliniri.
Orice c=dere — un pas ]nainte.
G]ndul bun s= v= ]nso\easc= mereu!
* * *
Colectivul sta\iei Bender o felicit= cu
ocazia JUBILEULUI pe inginerul principal
al serviciului mi[care Zinaida DIMOVA:
� S+ AVEM GRIJ+ DE S+N+TATE
V= dorim ]n calea vie\ii
S= urca\i doar spre Olimp
{i pe drumul ce ve\i merge
S=-nfloreasc= trandafiri.
* * *
Administra\ia [i comitetul sindical al
depoului de locomotive B=l\i ]i felicit= cordial
pe colegii s=i cu ocazia unor frumoase
JUBILEE: de 70 de ani — pe Valeriu
BELEACOV, inginer-tehnolog superior; de
65 de ani — pe Serghei PUCLICI, mecanicinstructor
al echipelor de locomotiv=; de
60 de ani — pe Victor RUSNAC, mecanic
de locomotiv=; de 55 de ani — pe Serghei
RE{ETNIC, mecanic de locomotiv=; de 50
de ani — pe Lidia SM}CIOC, responsabil
pentru distribu\ia muncii, ur]ndu-le:
Zile calde, ]nsorite,
Doar cu bucurii umbrite!
Mult noroc [i s=n=tate,
Trai frumos pe s=turate.
Zile pline de culoare,
Cald pe suflet, s=rb=toare,
Emo\ii numai senine,
La mul\i ani [i numai bine!
Somnul de calitate v= ajut= s= sl=bi\i
Cercet=torii canadieni au primit dovezi credibile c= un somn necalitativ contribuie
la cre[terea ]n greutate.
Savan\ii au realizat recent un studio ]n r]ndul adul\ilor obezi din Canada. Participan\ii
au fost diviza\i ]n grupuri dup= principiul duratei somnului: 5,5 ore sau 8,5 ore ]n
fiecare zi, timp de dou= s=pt=m]ni.
Participan\ii au respectat o limit= de 680 de calorii ]n consumul zilnic de alimente.
}n compara\ie cu participan\ii care au dormit 8,5 ore pe zi, cei care cu durata somnului
de doar 5,5 ore au pierdut cu 55 la sut= mai pu\in din \esuturile cu gr=simi [i cu 60 la
sut= — din cele f=r= gr=simi. De asemenea, ei au ]nregistrat schimb=ri mai pu\in pozitive
ale nivelurilor de hormoni metabolici.
De[i ]n timpul tratamentului ]n fiecare grup s-a ]nregistrat o pierdere de cca 3 kg de
greutate, pierderea total= a consumului de energie a fost de dou= ori mai mare (1039
kcal) ]n r]ndul celor care au dormit 8,5 ore, comparativ cu cei care au dormit numai 5,5
ore (537 kcal). Aceasta ]nseamn= c= lipsa de somn influen\eaz= organismul de a
conserva gr=simile utile din punct de vedere energetic.
Ziua de munc= nenormat= este
periculoas= pentru s=n=tatea omului
Oamenii de [tiin\= au demonstrat c= ziua de munc= ce dep=[e[te norma de opt
ore d=uneaz= grav s=n=t=\ii, sporind eventualitatea dezvolt=rii afec\iunilor cardiovasculare
p]n= la peste 80 la sut=.
Merit= oare s=n=tatea noastr= asemenea eforturi?
Cercet=torii de la Institutul de s=n=tate din Finlanda au analizat 12 studii, ]ncep]nd
din anul 1958 [i p]n= ]n prezent, la care au participat 22 mii de persoane din toat=
lumea. Studiile relev= c= persoanele cu un program de munc= prelungit s]nt mai expuse
afec\iunilor cardio-vasculare, nivelul acestora ating]nd 80 la sut=, comunic=
GlobalScience.ru.
Potrivit autorului studiului, dr. Marianna Virtanen, aceast= situa\ie este influen\at=
de efectele stresului ]ndelungat asupra psihicului angajatului. Astfel, printre factorii
care sporesc riscul afec\iunilor cardiace se num=r= [i lipsa efortului fizic, alimenta\ia
neregulat=.
S-a constatat: capacitatea de a se concentra [i a memoriza a angaja\ilor de v]rst=
medie care petrec la locul de munc= peste 55 de ore pe s=pt=m]n= este mult mai
redus= dec]t a celor care dedic= muncii doar 40 de ore.
Redactor-[ef
Redactor-[ef
Irina Irina KRAEVSKAIA
KRAEVSKAIA
Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,
27-14-22, 0692-250-74; redactor-[ef adjunct
– 83-25-87; secretar responsabil – 83-48-01;
sec\ia scrisori – 83-49-16.
Editur Editura Editur Editur PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. . Chi[in=u, Chi[in=u, str.M.Varlaam, str.M.Varlaam, 65; 65; tel.: tel.: 27-14-22
27-14-22