relieful, solurile, sta{iunile gi folosirea ameliorati - Editura Silvica

CERCETAnT Cu PRIVIRE LA TERENURILE DEGRADATE
OTI.I CINNPIA TRANSILVANIET
{relieful, solurile, sta{iunile gi folosirea ameliorativf)
. de ing. GH. MIHAI,
tn aolaborare cu I
n. pInVA, chi.mist M.IONuBCU, i,ng. A. POPA,
Y. TUPEBCU, geograf ti V. MUTIEAC, geolog
13 lict.iRE$Tr
i955

I.
II.
(I I'P IT I N It T] I,,
Calacterul eereet:it'ilor;i bazclc naturalistiec ale Cirnpiei 'flrrrrsilvarrici
Stilulile, proescle de dcgradare ;i st.afiunile din ()irnpia Tlansih'aniei
A. Consideratii gt'lerale asul)rrr colldiliilor de formarc, tlc rir:-
plntlilc si nsul:rla c:rlacteristir:ilul mal inylolLante alc solurilor'
lJ. I)roccselo rle rlcglerdare tr solurilol din Cirnllia.frausilvrirriei
(). Conrliliile stalionale \si ecologice din Oimpia Trarrsilvaniei .
III.
-\ncliorarea telenurilor tlegradatc
l'"8:--
117
I ri6
1lJ6
21li
:,' I
2(;.1
l

I. CARACTI'ITUL CETTCETINILOR SI tsAZI]LE NATUIIAI,ISTICH
AI,E CIMPII'I TRANSIL\:A\IEI
1 . S( :()I'fr L \sI (1,\R-\(:Tlilt t:L (l littl :ti't':iltlL (f It
Cimpi:r'I'ransiivaniei este situat5, in notd-r'estulldrii gi are o srrpt'afa!,d.

forestiere devine o problemd dificili,. Din aceastd' caazd" sint necesal't]
in prealabil stuclii pedologice de teren qi laborator, bazute pe cartd,ri
stalionale detaliate qi pe cerceta,rea arboretelor naturale qi artificiale
mai concludente, aflate ln diverse condi{ii sta,tionale, in vederea stabilirii
unor formule de impdd.urire care sd, reatttzeze o coresponctenld,
intre condi.tiile stalionale ale terenurilor tlegradate gi exigenlele speciilor
forestiero. Fd,rd, aceste studii preliminare, stabilirea formulelor cle imp6tlurire
nu s-ar putea face fdri, greqeji insemnate. Lucrarea tte fa!d, - tr
r:ontribulie la rezolvarea acestor probleme - igi propune sd, dea specialigtilor
d.in prod.uclie documentarea ped.ologici, necesari, stabilirii formulelor
d.e impddurire, precum ,;i criteriiledefolosinld, ralionald, qi tle ameliorare
integrald, a contli!ilIor d.e sol, pe baza experienlei ciqtigate pini
:rcrun in domeniul lucrd,rilor agro-silvice din lara noastr[.
2. MEI0I)r\ Dli CttH(:El'AltI.l
Sl,udierea cronditiilor stalionale zl solnrilor, a eroziunii qi stabilirea criteriilor
d.e ameliora,re integrald, s-a f[cut; prin metocle de teren ,;i laborator
care sd, pe,rmitd extinderea cercetd,rilor in toatd Oinrpia Transilvaniei.
Astfel in lipsa poslbilitd,lilor d.e executare a unei cart[ri Ia scard, mal'e s-a
recurs la cercetare:l detaliatd, a unor perimetre, care sii princld, qi sd redea
cit mai fidel ca,racteristicile climatjceo de relir,i, forma{,iile pet'rografice
qi natura r-r-.getatiei din Cimpia Transilr.aniei.
Ast{el s-au a,les pentnr studii de d.etaliu, perimetrele din comunele
Sabed, S[rmipel, IJrca qi Cean.
ln aceste perimetre s-au executat urm5,toarele lucri,ri :
- ss.rtaJ1s21 pe tipuri stalionalc, utilizintl metoda de cartare I.C.D.S.,
elabora,td, t1e dr. 0. Ohiritd, cu unele completzili qi adaptari fdcute de noi;
- cartarea detaliati pe grado rle eroziun

qur.n !i unsle_ a,rborete a,rtifioiale, printre care menliond,m pe cele d.e la
Sabed, Bozed., Sd,rmi,ryel, Luduq, Bon,tida qi Fizeqril Gherlei.
cercetd,rile de teren au fost verificate qi completate cu analize de
laborator, qi cu un bogat material cartografic neeesar d.ocumentd,rii qtiin
tifice qi care face parte d.in textul lucrd,rii, 6i anume :
1. llarta cu rlsplndirea satelor, care poarti denumirea de ,,elmpie,'.
2. Un profil geologic.
3. Harta prov;nciilor climatice.
'1. Hdrfile perimetrelor Sab:t. Silndg:1, Urca gi din rcj,:aua de per.dcle forestiere.
Ceaun cu tipurile stalionale gi tipurile de degradare a solului.
5. 11 secfiuni prin perimetrele cercetate.
3. .{$Ez-{ItIt.l ct.tOcR.\F'rt;.{,, ttrrttdLE tt cARAcTERISTlcn,H cttoiuoltFot,oclcF;
ALE (II]|TPIBI'InAIISILVANIEI r
A;ezarea geogratie[. Cimpia Transilvaniei, aqezatd, in partea nordicd
a Podigului Transih'aniei, iqi dal,oreqte d.enumirea de ,,cimpiett, nu caracterelor
specifice a,le reliefului, {iind o regiune deluioasd,, cu altitudine
mijlocie d,e cca. 500 m, ci caracterelor ei d.e stepd, 2 ryi folosinlei precumpS,nitor
agricole a terenurilor. De altfel, denumirea aceasta ,,de ?impie"
pS,streazd, un caracter de iargd, r5,spindire populard,. Peste B0 cle sate.
lo-cahzate in special in jumd,tatea merirlionald, a regiunii, poartil,
ald,turi de numirea lor, adausul ,,d.e cimpie,, : Silvaqul de cimpie, Sam-
$11dul

vi,ile riuriior principale. rrici tlrumurjle mari, nu conrrerg spre centrul ei,
ci o inconjoard, pe la periferie. Din aceastd catzil, este o regiune ocoliti
de marea circulatie, ceea ce ldmureqte, in parte, caracterul ei rural si
inqirarea oraqelor de pe margini.
Lirnitele cimpiei sint, din punct de r-erlere geomorfologic, irr nt:r,re
n[surfi clar rlefinite, prin v[ile mari cat'e o lnconjoari : ]Iurequl la S
qi SIr), Somequl Mic la V ;i Some;ul l\Iare la N. fn rest, trebuie luate in
considerare derrir-eldrile 6ls relief, unele elemente de structurd, cum sirrt
cutele diapire care-i clau ocol din 3 pirli dincl criterii de ctelimitare neinrloielnice
fati tle {inuturile invecinate, cit qi unele vii secundare care so
aliniazi ir lungul acestor accittr-'nte geornorfologice (Ariequl la SV, gieul
la NE).
In partea de S gi SE, Va,lea Mure;ului - largi qi evciluatii, (iu ter,as('
marginale, cu o luncd de 2-3 km ldfime, in lungul cireia riul formeazii,
meandre intortochiate qi rlespletiri de albie - inclin5 de la 370 m la Reghin,
pinii la 270 m la gura Arie;ului, rlincl o pantd longitudinald a talvegului
de 2ofo, irr amont'e tle Tg. Mure; qi cle 0,7o/ooin aval. Yalea Mureqului se
diferenfiazi nu numai ca orientare ,,si inclinare, ci qi pt'in caracterele geomorfologice
specifice. Astfel, in imprejurimile Reghinului, dtpi ce iese
din zona diapirelor, valea se lf,rgeqte intr-o micil piald, de adunare a apelor,
clinel narytere unei unitd,fi naturale mai joase clecit imprejurimile - depresitr'nes
,Reqhi.'nului -in cuprinsul cd,reia terasa d"e 30 m capdti o dezvoltare
deosebit de mare lre partea clreaptii a r.d,ii, pind, la confluenta
cu piriul Lulul, iar cea de irO m pe stinga, la confluenla cu piriul Gurghiului.
In aval de Tg. Ilureq, aceastf, vale capiti caracterul de disimetriti :
r-ersantul dinspre (-limpia Tlansilvaniei este povirnit, pe rrintl cel cle la S,
rlinspre Podi;ul 'lirnavelor, urc5, in trepte de telasi (intre care pretlorninI,
ca irrtinrtere cea ale 50 m altitudine relativi). Aceste caractere geornorfologice
dau \iiii llureqului - mai joasi, ct 100-1;0 m tlecit Cimpia
lfransilvaniei - func{iilc unui culoar tle mare circula{ie qi de stld,veche
popnlare, fdcintl pe unii geografi s:i o considere ,,irxd, a pod.iqului Transilvaniei)tr.
La V, limitr.i, cimpiei ia un caractrrr conrplex. Din Yalea Mureqului
pind, itt Truda se continui, pe Ya,lea Arie;ului, care prezintii o luncd, largi
;i putelnic alur.ionatd,, cu porliuui imrnctabile (pe Racoqa), cleasuprzr
c:5,reia, se inalt:i pt-ll.irnisul c,impiei - numit local (,ioctsttt Gri,nclu,Ltt
- inalt de ltj0-180 m, a,Ititudine relativd. Pe rlreapta Arieqului, se d.csfi;oari
o terasii tlc cca. 3i rn, largzi rle 3-4 km ; iar mai cleparte, o zon.i
rleluroasii, alcirtuin

norfologice, deal,urile Cojocnei, si,ale Turzii, ile la poalele Feleacului, pot
{i considerate ca fd,cind. parte integrantd, d.in clmpie.
De la Apahida la Dej, Iimita apuseand, a cimpiei o constituie Yalea
Someqului Mic, 1arg5, d.e 2-3 km, cu terase pe margine, intre care este
mai rdspintlitd, cea de 30-35 m altitucline relativd,, bine d.ezvoltati, la S
de Bonfida; la N de aceastd, localitate, marginea cimpiei este alc6,tnitd,
dintr-un povirniq abrupt, de peste 100 m ind,Ilime. Cu caractere similare
ins5, mult mai largi,, este Yalea Someqului Mare, care, lntre $ieu qi Dej,
formeaz5, limita de norrl a Cimpiei Transilvaniei. Prin ld,rgimea ei (4-5
km), porliunea d"intre Dej ,;i Beclean pXstreazd, aspectele unei mici depresiuni
intracolinare - dapresi,uneu Reteag. Ambele v5,i au funclii de treciitori,
avind e1e-a lungul lor cd,i ferate qi qosele principale.
Dincolo d.e d.efiieul d.e la Beclean, Yalea Someqului Mare se lfi,rgeqte
la confluenla cu $ieul, formind o micd, piald, d.e adunare a apelor. Valea
',-sieului pd,streazd, aproape in tot cursul ei caracterul unui culoar marginal
al zonei d"epresionare c1e sub munte, care, deqi formatfi, din mai multe
compartimente, o desemndm aici sub denumirea generali, de d,epresiunea
Bi,strilei,, d"incolo d.e care se inalld, masivul Cd,Iiman. Cu toate caracteristicile
ei d.e vale - Iimitd,, $ieul nu clefineqte marginea Cimpiei Transilvanieir
deoarece intre aceast5 vale qi cimpia propriu-zisd, se interpune
irn pir d.e dealuri inaltc (care culmineazil ln Yirful Pd,ttiniq la 691 m gi ln
VfufuI Burg la 746 m), cu structura in cute diapire, cu strd,pungeri de
masive saline, pe care o numin provizoriu culmea Pdlti,nigului sau Ieaca-
$i,eu. Prn tectonica ei accentuatd,, prin altitudinea cu care domind, cimpia
cu peste 100 m, prin relieful cu aspect d.e muscele, contrasfiant fa!d, de
netezimea interfluviilor clmpiei qi chiar datoritd, unor c&ractere de facies
petrografic (frecvente ir.iri de conglomerate), aceastd, culme se diferenl.iazd,
do cimpie, putind fi socotiti ca o unitate exterioard,. Yalea Teaca
-1i, in continuare, Valea Logigului (afluent al Lululului) capd,td, asttel
valoare d.e limitd, geograficl esticd, a cimpiei.
Din cele ard,tate mai sus reiese cd, din punct de ved.ere geomorfologic,
Cimpia Transilvaniei constituie o unitate de relief bine inclividualtzatta,
datoritd, deniveld,rilor d.e teren ciin jur.
Unii botaniqti au constatat, ins5, ci, asociatiile vogetale erbacee, caractoristice
Cimpiei Transilvaniei, nu utmeazra totd.eauna limitele naturale.
Flora erbacee gi lemnoasd, ca o expresie a conditiilor stalionale poiloclirnatice,
indicS, alte limite d.ecit cele geomorfologi'ce.
Deosebiri mai importante sint ln partea vesbich, ,si nord-vestici,
rinde limita botarricii, se d.eplaseazd, mai spre vest qi nord-vest fatd, de
Ypl", Soryeq_ufui Mic qi a Someqului Mare, atingind localiti,file Baciu,
Chinti,u, Giula, Dobica, Cd,qei, pin5,la 4 km nord. d.e Cd,ianul Md,re si 8 km
nord-est d.e Cociu. L,imita esticd, trece prin Sd,rata, Nuseni, pintic gi
Iieghin, qlqind apoi c_ursul Mureqului spre vest qi sud, pin6 la confluen,ta
cu Ariequl qi apoi pe Valea Arieqului, pind, Ia 2 km,vest de Turda.
Aspeetelc generale ale reliefului. Cimpia Transilvaniei - d.eqi cu altitudine
mijlocie de 500 m - prezintd un reiief pulin accentuat, contribuincl
la aceasta in mare md,suld, structuta aproape tabulard, a celei mai
mari pdrli din cimpie qi rocile friabile car.e o alcS,tuiesc, intre care marnele
argiloase, atit, cle frecvente, dau forme teryite, imbd,trinite prematur,
cu aspect monoton, larg ondulat,
Privit in linii mari, relieful cimpiei se apleacd, d_e la nord. Ia sud., in
marginea nordicd, fiind frecvente lndllimile do peste 600 m, in cea d,o sud
rr Anale LC.E.g, 161

cele de 450 m. Dar aceastd, aplecare generald, spre Valea Muregului nu
este continud,. Se pot diferenlia zone mai inalte, cum oste cea de pe linia
Gherla-Cristur-$ieu, cu ind,l!,imi de peste 600 m (Dimbul, 639 m),
cea d.intre Yiga-Jimbor-I-.iechinta (in lungul cd,reia se inqird, dealurile
Picuiefi 553 m, B:uzai,57 m, Marut 563 m) Ei, in sfirqit, o zond, Cojocna-
Sdrmaq - nord de Reghin, cu dealuri cam de aceeaqi ind,l{ime (Drdenima
547 m, Gd,vana LTilacului 561 m, Turnul Bd,i!,ei 569 m), intre care se intercaleazd,
zone cu reUef ceva mai scund.. in cunrinsul cd,rora se remarcd, o
rd,sfirare laterald, a relelei hidrografice. In lungul uneia dintre aceste linii

meabile care alcdtuiesc teritoriul cimpiei. Pddurile se mai pdstreazfi
numai sub form6, d.e petice pe marginile d.e vest, nord qi est, partea centrald,
qi sudicd, a cimpiei fiind mai lipsitd, de vegeta{,ie arborescentd, ceea,
ce ii dd, aspectul de stepf,.
rn vederea stabilirii caracteristicilor geomorfologice ale cimpiei, cara
oxplicd, dinamica proceselor de degradare a solului prin eroziune qi alunecd,ri,
qi pentru a cunoaqte caracteristicile fiecdrei subdiviziuni din interiorutr
acestei mari unitd,li geografice, s-au analizat, cit'eva caractere ale reliefului
qi anume : energia de relief, gradul d.e fragmenta,re a terenului ryi pantele.
Energia de relief sau nivelul de bazd, al eroziunii, cum denumeqte
aceastd, noliune s. S. sobolev 1, reprezintd, diferenta dintre nivelul culmilor
qi cel al fundurilor vdilor, adicd adincimea cu care s-au incrustat
vd,ile sub nivelul primordial. rmportanla cunoaqterii acestui element,
de relief pentru explicarea intensitd,tii eroziunii este clar ard,tatd, de autorul
sovietic citat. ,,Cu clt cumpdna de apd este aqezatd, mai sus de nivelul
liutui,
cu atit acliunea apei care se scurge de pe aceste cumpene do apd,
in ravene-,si vdi este mai pd,gubitoare". L,ucrul se explicd, prin faptul cd,,
in general, viteza cu care se scurg apele din ploi qi zdupezl este determinatd,
de adincimea nivelelor de bazd ale eroziunii. Yiteza seurgerii, care
determind intensitatea, eroziunii, este supusd, bine cunoscutei legr a
cdderii libere a corpur.ilor, care aratd,, dup5, cum am mai spus, cd, viteza
corpului in cd,dere este proporlionald, cu rd,dd,cina pd,tratd, a indtgimii ae
l*-."r1" se prod_uce cdderea. Deci, cind toate celelalte condi,tii sint egale,
ad.incimea nivelului d.e bazd' al eroziunii (sau, ceea ce este -acelaqi lucru,
ind,llimea cumpenei de apd, peste nivelul riului; cregte de .4 ori, itezi
apei ln scurgere se rlubleazil, iar pulcrea ei de eroziune se md,reEte;i ea
a,proximativ de 4 ori.
Md,surd,torile de hartd, aratd, cd,, in medie, energia tle relief yariazd, in
cuprinsul cimpiei rransilvaniei intre 140 qi 320 rn) clupd cum wmeazil..
Partea d.e nord a cimpiei, cuprinsd, intre Valea Fizesului, Valea Somei5ului
Mare si Eendiu, are cea mai accentuatd energie de relief cuprinsi
in medie intre 300 qi 320 m. De alt'fel, aceasta este qi cea mai inaltd, parte
a cimpiei rransilvaniei, cu dealuri ce depiqesc frecvent 600 m. rn vecind,tater
Yalea _$omeqului are altitudinea cea mai coboritd, din intreg conturul
de vii de la marginile cimpiei - 263 m la Rcclean, ZB2 m la Dej,
25r rn la Gherla - dind nivele de bazS' locale cobolite, care explicd energia,
tle relief accentuati.
. O energie de relief tot atit de mare (300-810 m) se intilneqte in
regiunea clealurilor dintre Teaca qi Yalea ,r.sieului, und.e relieful culmineazd,
la peste 650 m qi chiar peste 700 m. Trebuie si, notd,m cd, aceste zone
se caracterizeazd' prin cut[ri cliapire. De asemenea, la hotarul d.e sv al
cimpiei, se inalfd, masivul Feleacului, cu o energie de relief asemi,nd,toare.
cea mai redusd, energie de relief se inregistreazd, in partea centrald.
ryi de-sud_a cimpiei rransilvaniei. rn por,tiunea dintre cumpd,na apelor
gi Valea Mureqului, energia de relief medii: van'iazd, intre 1b0 gi 16-0 m,
cu-o uqoar5 creEtere peste aceastd, limiti, in apropiere de Mureq ;i'o scd,d.ere
sub 150 m in vecinitatea cumpenei apelor. Aceasta este partea cea mai
pulin proeminenti din intreaga regiune, cu altitudinea miJrocie d.e 4b0-
r
.
S. S. Soboleu, f)ez-rroltarea proceselor de eroziune pe teritoriul plrfii europene a U.R.S;S,
ii combaterea lor, vol, II, tr{oscova. 1g{8.
163.

500 m, cu relieful cel mai turtit. Ea corespund.e ariei d"e extensiune a
satelori numite ,,de cimpie" ';i deci portiunii
-care
eorespund'e cimpiei
propriri-zise, - - in accepliunea populard, a acestei denumiri.
In partea apus^eind, cuprinsd, aproximatil int{g.
masivul deluros
al Feleaiutui lpeste 200'm ind,llime) gi linia Ydii Ghiriq-Yalea !'ati,
adicd, dealurilo'din imprejurimile cojocnei pind, spre Turd.a, energia de
relief mijlocie este d.e iruinai 140 m. Pri.n aceastd, caracteristicd, qi prin
altitudin6a redusd,, aceastd, micd, unitate teritorial5, se prezintd, ca o _!a'
care inlesneqte legd,turile feroviare qi rutiere intre Yalea Someqului Mic
(respectiv Ctujl qiYaiea Ariegului (respectiv Tlrda 5i oraqele cle pe Mureq).
' ^Yalori
intermediare inregistreazd,lnergia d.e relief in partea apuse-an{'
a cimpiei qi anume : 230 m intre valea FiZeqului qi va,lea Someqului Mict
180-*200 in int"e Valea Teaca, cumpilna apelor qi Vatea tr'izeq-Benghiu_.
Se constat 5, cd, zond,e cu cea mai marb energie d.e relief corespund.
Iocurilor mai bine impd,durite, ceea ce constituie o frlnd, in calea proceselor
de eroziune; de asem^enea, ele corespund. qi unui fa,cies pe-tro_qraticcu orizonturi
mai'rezistente (cum sint conglomeratele t1e la est d.e Valea Teaca)'
care exercitd, acela;i rol d.e opunere la eroziune.
Gradul de fragmentare a terenului este un alt criteriu de_ d.iferenliere
seomorfoloeicS,. Lil aceeagi aititucline ,;i la aceeaqi energie de relief, pot
iorespuodi,tinuturi cu interfluvii foarte.lalgir ca nigte platouri, sau inguste
ca ni'qte Aceasta are o d.eosebitS, insemnd,tate in dezvoltarea prode
"tutt*. eroziune, intrucit la o d,ensitate nqai male. a relelei tte vd'i cores-
-pild "**4.i" pbsibilitn,ti de eroziune mai activ:i. Dacd, prin studii nu q-? 3iu_ns
iice ta-sta5ilirea lnui raport cifric lntre graclul de fragmentare rsi intonsitatea
-'--- eroziunii, legd,tura dintre ele este indiscutabild,.
Fentru cimpia" Transilvaniei qi imprejuriryilg imediate, graclul cl'o
fragmentare s-a talculat po un nuirrd,r C.e 2O de bazine secundare, prin
lungimii totale^ a viilor tcu a,pe Permanentg
sau temporare)
i--*pr-ii,fa "rp""rt-"* su%bazinului respectiv. aratd, c5,, in medie, frag-
T'ezuftateie
-.ot'r*"* iariazd, intre 0,35 ^qi o,oa km/kmz. Pe intintleri relativ mari,
este oarecare monotonie ln fragmentare.
Spalial, constat5,m cd, zoni diuafara cimpiei, d.c-le vest de Someqnl
Mic si de la Nord

Inclinarea terenului. Dintre toate elementele tle relief care inlluenfieazil
dezvoltarea proceselor de eroziune, f5,rd, indoiald, cE lnsemnd,tatea
cea mai mare o au pantele. Este fapt dovedit cd,, cu cit creqte inclinarea,
terenului cu atit sporeqte gi intensitatea eroziunii. Baportul dintre inclinarea
qi intensitatea proceselor de eroziune a preocupat pe mulli cercetdtori.
Dacd exiStd, mici tliferenle intre aceqtia, ln cifra medie 1 s-a constatat
cd, la o inclinare mdritd, de 2 ori, cantitatea de materiale erodate se'
mdregte de 2,8 ori.
Cercetirile privitoare la dinamica eroziunii in raport cu panta, au
ard,tat ins5, cd, problema este mult mai complexd,. La aceleaqi condilii
d.e roc5, vegetalie etc. qi ia aceeaqi inclinare c1e panti,, existfl mari cliferenlieri
in raport cu lungimea pantei (in metlie, dutrlarea lungimii pantei
md,regte cu 3,03 ori cifra giobald, a eroziunii) qi cu forma pantei; altfel
se comportd, pantele drepte, cele convexe, cele concave, cele in treptor etc.
fn Cimpia Transilvaniei pred.omind in genere pantele sub 20' gi numai
destul de rar qi pe suprafelerestrinse, se intilnesc pante mai accentuate.
Se remarcd,, de asemenea, oarecarc diferenlieri locale : in nord.ul ctmpiei
(adicd, porliunea dintre cumpS,na apelor gi vdile celor d.oud, Somege), sint
predomilante pantele cuprinse intre 10 qi 20' qi destul de frecvente cele
de 20*30". In partea centrald, qi cle est a cimpiei, d.e la sudul cumpenei
apelor, pantele sint ln genere mult mai reduse, pred.ominind cele sub 10"
$i clestul de rar cele d.e 10-20'. In vestul cimpiei se intilnesc, ca gi in
nord, pante mai accentuate (obiqnuit intre 5 qi 20", mai pulin intinse
cele peste 20o).
Selec,tionind din mozaicul d.e pante numai categoriile care pd,streazd"
un anumit sens geografic, putem deosebi in Cimpia Transilvaniei urmd,toarelo
forme rle relief predominante:
- suprafelele peneplanate d.e pe culmile dealurilor, corespunzind,
nivelelor de denudalie qi suprafelelor d.e aluvionare cuaternard, (terasele),
pdstrtncl in genere inclindri slabe, eare nu trec de 5o, insumeazd un total
de 20o/o din lntind.erea regiunii;
- versanlii obiqnuili ai v5,ilor, care pd,streazd, in medie pante de
f)-20o, ocupd, cele mai mari intinderi, acoperind. cca, 40o/o d.in toatd,
regrunea;
- povirniEurile puternic inclinate, cu pante peste 20o, corespund. cle
cele mai multe ori cu liniile de ,,coastd," (adicd versanlii abrupli ai vdilor'
rilo[ocliuale)r pe care lnsd nu le acoperd in tot lungul lor, in rest tiind.
implinite cu pante sub 20" I acestea reprezintd un total d.e cca. 16 o/o din
intinderea cimpiei;
- luncile sau albiile majore, cu pante in genere sub 5o, corespunzind,
cu suprafele de aluvionare actuali,, reprezintd, cca,24o/o d.in intindorea totali.
Suprafelele paneplanate, adicd, vechile platforme de eroziuno mr
sint uniform rd,spind.ite; in partea d.e nord. a cimpiei, intre Yalea Fizeqului
qi Somequl Mare, ca qi in cuprinsul dealurilor dintre $ieu .i Teaca, au
intinderea cea mai redusd, interfluviile terminind.u-so fie prin spind,ri
inguste, fie prin virfuri. In aceste p5,rti insd,, platformele au altitudinea
cea mai mare (550-600 m). Cdtre sud, platformele ocupd, intind.eri clin
ce in ce mai mari, ajungind ca dincolo de cumpdna apelor mai toate
dealurile si, cuhnineze prin platouri largi, cu altitudinea mijlocie cle 450-
500 m. In ceea ce privegte problema virstei nivelelor de eroziune gi cea
r Medie scoasi tle A. V. Zingg, prin sintetizarea cifrelor date de diverpi autori sovietici,
Serrnani ti americani (cf. Soboleu, op. cit., vol. II).
16ir

"a evolutiei reliefului in intregul sdu, amintim doar cd in masir.ul Feleacului,
Emm. cle Marf,onne inclici, prezenla a 2 platforme' respectiv la 700*
800 m gi 450-500 m altitud,ine 1. IJltima are o la,rgd rdspind.ire gi incuprinsul
Cimpiei Transih'aniei. Diferenlierea acestor suprafele aproape plane d.e
restul terenurilor are insemnd,tate practicd,, d.eoarece ele nu sint atacate
direct nici d.e eroziune, nici cle procesele de alunecare, tlecit d.oar Ia marginea
lor, und.e furcep povirniqurile. Ele constituie, aryadar, terenurile celt:
mai stabile clin cimpie
Versarli,i adilo: sint de 2 feluri. Yfi,ile simetrice sint incaclrate cle versanli
cu pante cale nu ating decit rareot'i 20'inclinare'invreme ce vdile
disimetrice prezint5, coaste foarte povirnite pe o laturd,, in contrast cu
versantul td,rd,gdnat din partea cealalt5. Privili in rd,spindirea lor spaliald,,
versan.tii ocupd, lntindeli mai mari inpartea d.e la nord de linia Ronlitla-
Teaca, und.e este qi energia de relief cea mai accentuatd, pe cind in jumitatea
sudicil, platourile cle culme qi funclurile vililor capd,td, extensiune
maximi,, povirniqurile ocupind. o suprafald mai restrinsd, qi avintl o lungime
mai micd,. De altfel, qi cele mai accentuate. pante (cele cle peste 20'),
tot in zona nordic5, se intilnesc mai frecvent, l5't5' a pf,,stra acolo peste
tot caracterul tipic d.e coaste. Ar urm.a ca nord.ul sd, fie cel mai expus
proceselor d.e eroziune; in realitate insd,, zona aceasta fiind mai bine
impdduritd,ryi cuprinzind.rocicevamaid.ure, d.inamica eroziunii este frinatd.
Pe scurt, versanlii reprezint5, d.omeniul marilor transformd,ri, prin eroziunea
acceleratd,, fiind" aqadar zoua care localizeazd' aproape toate terenurile
d.egradate ale regiunii. Spre deosebirc cle stabilitatea care caracterizeazl,
p-iatourile tle c--ulme, 'o-ersanlii reprezinti, nn relief in continui,
mlDcare.
Luncile ocupd, suprafele intinse, deoarece vd,iltr tlin Cimpia 'Iransitvaniei
sint in gdn""e iargi,'ca niqte coridoare, cu funtlul plai. Slaba lor
inclinare nu ctd, posibilitale de d.ezvoltare eroziutrii; tlimpotrivd,, ele constituie
d.omeniul aluvion5rii. fntreg materr'alul tletritic rezultat' prin eroziune
este acumulat in lungul vdilor, fie sub forrna conurilor d.e d.ejecf,ie'
tic sub forma unei aluviondri continue pe intreaga albie.
Dintre suprafelele peneplalate, versanlii ,si luncile teraselor
pilstreazd, caracttre mixte, sint arli c1e vechi aluviond,ri ",si suprafele inalte
ieqite d.e sub acliunea eroziunii ";i
aluviond,rii. Din aceastd, canzd' terasele
la fel ca gi platformele, reprezintd, terenurile agricole cele mai stabile'
Ille.slnt risplqalite in lunggl vd,ilor mari care inconjoard, cimpia pe margine.
Po,nta -Iongitudi,n,atd,-
a talaagurilor, determinind. viteza de scurgere
a apelor, contlifioneazd, modul de aluvionare a luncilor, atit sub raportul
d.imensirinii malerialului transportat, cit mai ales sub raportul grosimii
tlepozitului aluvial. In privinla dimensiunilor, se ;tie c5, pietriqurile cu
grosimi medii de 10 mm nu pot fi impinse clecit atunci cintl apele curgd,toare
au atins viteza de 2 m/sec, iar cele cu dimensiuni med'ii d-e25 mm
au nevoie de o vitezd, de 3 misec pentru :r, fi d.eplasate etc. Aqa se explici,
cd la inclinarea longitudinald, medie de cel mult 3o/o, a albiilor riurilor
mari din jurul cimpiei 2, se prod.uce o aluvionaro sub form'i tle pietriqulri
.,si nisipuri grosolane.
t Emtt. de llarlorute. Exc,ursion g6ographique cle l'Institut de (idographie de 1'tiniversitd
cle Cluj en 1921.
2 Mure;ul 2"/oo ltLre Ileghin ;i Tg. N{ureq, (1,7
lo1, tntre -I'g' }Iure S li gura -\riesultti; Arie;ul
2,2o/oo ln aval de Turda; Somegul llit 2o/o0 lntre r\pahicla Ei Llonfida, 1,5]i., lntre Ilonlida Si
Ifej;-Sometul Xfure 1,5%) intre lleclean ,si Dej; Sieut 2?o1 rle la Gura Bislritei-fJet'leau.
166

_ - M?i impo,rtantd, este insd, grosimea d.epozitului aluvial, d.eterminati,
de inclinarea lolgitudinald, a talvegului toren{ilor. Mai toatb riurile prin.
gipal,e djl cimpie - qi anume : Silimaqul, Comlodul, I.,u!ul, Teaca, iimb-oy],.er:qqgl
etc.. - se caracterizeazd,'prin vdi cu inctnire'longituclinald,
slabd, (sub 5 o/oo) pin5, in apropiere cte obirqie. puterea cle transporf a acestor
rluri este astfel foarte redusd, cu atit mai mult cu cit si ttebitul lor este
red,us. Aqad.-qfr- prin ele inqile, vd,ile principale nu ar putea da naqtere
unor acumuldri insemnate. Prin contrast lnsd,, micile vd,i afluente qi multipga
_ravenelor laterale cu pante exagerabe 'qi putere d.e transpoit c"eosebit
de mare (chiar dacd, aceasta estelntermitentd;, aglomereaz,ld, atlt de
i_nsemnate_ca,ntjtd,li de material detritic in vd,ile principale, sub formd,
de conuri tte ctejec,tie, incit riul respectiv nu este in md,surd, sd,le transporte
mai departe qi astfel ele se lngroagd, mereu, ridicintt funtlul albiei.
Dar aceastd, aluvionare este inegald, astfel ci se creeazd, pe aiocuri
ridicd,turi transversale, cate explicd,-cel'pulin unele dintre la6urile atit
rto frecvente ale cimpiei.
. . Existd, totugi o zond,, de-a lungul principalelor cumpene de apd, dintre
bazinele secund.are, und.e pantele longltudinale se menl,in in mddie intre
5 qi 40o/os, u:rde predomin-i, eroziunea=puternicd,, dar gi'transportul activ,
ceea ce explicd, quterea de inaintare cd,tre obirqii a riurilor Leneqe, avind.
ca urmare captdrile efectuate sau in curs d.e efectuare clei care am-nomenit
in treacd,t.
. -
struetura gi faeiesul litologie. Din elementele de analtzd, geomorfolo.
gicd, ard,tate, rezultd cd, in interiorul Cimrriei Transilvaniei I- cu toatd,
aparenfa] de -
,monotonie sint diferenlieri de la un loc la altul, atit ca
ggglgig de-relief, cit qi ca fragmentare ryi pante, ceea ce explicd, ;i deosebirile
locale in intensitatea proceselor d.e eroziune qi alunec[ri.'pentm
" p?i justd ln!,elegere a dinamicii acestor fenomene, este necesar[, o scurbd,
privire, gi asupra alcd,tuirii petrogri,fice qi a modului de aqezare a stratelor
care alcd,tuiesc a,ceastd, regiune.
-
Astfel, aparilia conglomeratelor la est de Yalea Teaca, qi a gresiilor
dure' iltercalate in marnele nisipoase med.iteraneene d.in partea afuseand,
.;i nordicd, a cimpiei, explic5, formele de relief mai semele qi pant-ele mai
accentuate din acele locuri, dar in acelagi timp qi frinarea - in parte
cel pulin - a, proceselor d.e eroziune. Partca centraii, qi suclicd, a cimpiei,
cu succesiune de strate permeabile qi impermeabile formate d.in roci friabile
{nisip111i ryi marne), explicS, nu numai relieful mai turtit, cu aspect
imbd,trinit, dar qi extensiunea atlt cle mare a alunecflrlilor der teren. rrr
sfirgit, marnele nisipoase pliocene dintre Mure,1 Xi Valea Mila;ului, cu
desele intercalalii de calcare, introduc o varianti rle rebef bu unele
forme mai zveltel de,si altitudinea nu intrcce cu m.ult pe cea tlirr zona
centrald, qi sudicd, a cimpioi.
Se remarcfi, insf,, nu mrmai o strinsd, legi,turd intre relief qi f..t,iliesul
petrografic, dar gi o vd,diti, adaptare la structurd,. ZoneLe rnargina,le, la,
vest, nord qi est, puternic cutate, cu strate ridicate pini aproape de verticald,
qi strd,pungeri de sare, dau relieful cel mai lnal{, ctr vtii care sufer.i
pe alocuri stranguld,ri ryi interfluvii cu aspect d.e muncele (in spelial, intrrr
$ieu qi Teaca). ln partea centrald, qi sutLicd, a cimpiei, unrle stratele
pdstreazd, inclindri foarte red.use (cel mult 10") i,elieiul este mai
scund, ieqind" la iveald, numai formele sculpturale tlviclenl,iatt-' prin erozirn:ea
d.iferenfiali,, ca ln orice linut tabular. UryoarX inclinare tl.X 1:r, ivealli
76i

succesiunea, de coaste amintitd,, care nu pdstreazd, totdeauna aceeaqi
orientare, din cauza uqoarelor bomb6ri in domuri largi ale clmpiei.
Regionarea geomorfologiei. Pe baza indica!,iilor din paragrafele anterioare,
se pot diferenlia ln cuprinsul Cimpiei Transilvaniei urmd,toa,rele
subdiviziuni:
Dealurile Unguragului,, lntre vdile Fizeqului, Jimborului si Some;,
au ind$imile cele ma,i mari d.in intreaga cimpie, cu virfuri care trec d.e
600 m (punbtul culminant, 639 m), cu energia de relief cea mai accentuatd,
(300-320 m), cu fragmentare relativ redusf,, (0,45), corespunzind
unei masivitd,li insemnate a interfluviilor, cu pantele cele mai pronunlate,
ceea ce se explicd, prin roca relativ d.urd, gi rid.icarea cliapiri, a stratclor.
Releaua hidrograficd, este ezitantd, fd,cincl, numeroase cotituri bruqtc.
Pdtlurea, care acoperd, incd, suprafe.te mari, creea,z\" w peisaj apropiatde
cel din Platforma Someqand,.
Deal,urile Si,cului,, care se intinrl intro Yalea Ghirigului qi cea a Fizeqului,
d.atoritd, aceleiaryi roci qi structuri, reprod.uce aspectele d.in unitatcra.
precedentd,, numai ci pdstreazd, o altitudine ceva mai joasd, cu puline
virfuri care trec d"e 550 m qi o energie c1e relief ceva mai redusd,. Chiar
qi pddurile pdstreazd intincleri mari, cu d.eosebire la e,st de Sicu.
Dealuril,e Ji,mborului se intind. intre Yalea Teaca qi Bendiu, ajungincL
la nord pinf, Ia Beclean, iar la sud, atingind sau depd,qind cumpdna dinspre
Mureq. Ca altitudine, acesto dealuri se men,tin intre 500 gi 560 m, d.ar cn
o energie d.e relief relativ micd, (sub 200 m), mai apropiatd, de a cimpiei
sud.ice qi cu o pantd relativ red.usd,, adicd, un relief in genere mai turtit
rsi o relea hidrograficd, mai rectilinie, orientati, aproximativ sud.-norcl.
Culmea Pd,ltini,.sulu'd sau Teaca-$i,au, denumitd, astfel, tlupd, vd,iltr
care o mdrginesc la vest gi est, este chiar mai inaltd, decit dealurile
Unguraqului, trecind" ln tot lungul ei tle 600 m, iar in partea sudici,
apropiindu-se sau depd,qind 700 m (Yirful Piltinig 691 m, Virful Burg
?41 m). Rocile mediteraneene mai dure (conglomerate) qi cutele d.iapire,
explicd, altitudinea ;i aspectele de muncele ale d,ealurilor din aceastd, unitate.
Seme-tia reliefului este dat5 ryi de errr-rtgia reliefului, relativ rna'tr-,
(300-310 m). Pd,ciuriie ocupd, d-e asemenea lntinderi mari.
CAmTtia Bdlmaqului, - care se intind.e la sucl de cumpina apelor
Mureq-Someq gi Valea Mureqului, mergind in vest pind, aproximativ Itt
\ralea, Largd,- qi Coasta Grinctului, iar in est pind, la Valea Comlod.ulur -
reprezinti, partea cea mai tipicd a clmpiei, este cea mai joasd,, are aititudinea
mijlocie de 450-500 m, cu energia de relief eea mairedusd, (160 m)'
cu cele mai intinse platforme d.e culme qi vXi exagerat d.e largi, forma!,ii
tle marne qi nisipuli aproape exclu.siv sarmaliene, cu lipsd, aproape totali
de pid"uri gi cu cca mai mare extensiune a degradd,rilor de teren.
Dealurile Edrdgdulud dintre Comlocl qi Mur:eg, se aseamdnd, cu celtr
d.in Cimpia S5,rma;ului, numai cd, se ritlicd ceva mai mult in ini,llime
(b00-bbb m). Enei.gia cle relief qi panteie sint tot atit ile red,use ca qi in
Cimpia S5rmaqului. Pe ind,I-timile-clinspre Mure; apar p:irluri, iar Ia poalelt'
povirniqurilor, se d-esfdqoard, terase largi.
Dealut'i,Ie Cojomei sint ceva mai joase chiar tlecit Cimpia Si,rmaEului,
ca o Ea care inlesneqte trecerea intre Arieq qi Someq. Are cea mai red"usi
energie de relief pe intreaga cimpie (145 m), dar qi cea mai mare fragmetitare,
care nu este striind, tle cutarea diapirS, tlin aceastd, zond,.
168

Yd,ile din jurul cimpiei, cu terasele Ei luncile 1or, precum gi- tl'epresiunile
de cont-act ctin imetliata apropiere (Cimpia Turzii, Reghin etc.)
alcd,tuiesc un domeniu deosebit care se pot ald,tura Cimpiei Transilvaniei.
4. FORMATIILE LITOLOGICE T
Cimpia Transilvanjei ocupd, partea nord.-esticd, a bazinului Transitvaniei,
unitate geologicd, care se individualizeazil intre Munlii
$puseni
h v, Carpalii Oiientali la E, Carpalii Mericlionali la S qi mun.tii Preluca.
fibleq ' gi Roclna la N.
naiinul a luat naqtere prin cufundarea regiunii mai sus clelimitate '
dupd, formarea pinzelor mezocretacice care alcituiesc subasimentul bazinuiui,
,;i peste 6are au invadat apele md,rii paleoge,ne.- Marea a dd,inuit
neintreiupt pini, la sfirqitul Pliocenului, cind bazinul a fost cgmp]e!
colmatat. In-toatd, aceast5, perioad5,, actuala d,epresiune tr, Transilvaniei
a funclionat ca un bazin de subsiden{fi,, fapt care explicd, grosimea consid.erabild,
a sedimentelor ce s-au depus.
cimpia propriu-zisd, este formatd, din clepozite mio-pliocene, iar funclamentul
este lltcetuit din forma,tii paleogene, care apar la zi ln partea
d.e NY a bazinului Transilr'aniei, unde au o dez'roltare completd, qi unde
so poate ^ urmd,ri un profil continuu.
Spro Y d.epozitele paleogene sint suportate d.e cristalinul l\{eseqului'
mai ta] N in irirprejurimile locatiti,lii Jibou, vit in contact 9u d.9no3itele
miocene care se^ d.ezvoltd, spre Y, iar in imprejurimile localitdlii Gild,ur
stau pe depozite cretacice.
drizon^tul de la baza Paleogenului este reprezentat prin argile roqii
qi verzi, uneori nisipoase, cu aspect caracteristic vdrgat, do unde qi numele
de argile roqii vdrgate inferioare.
dcestea'se pof ved.ea pe malul drept aI Someqului, in,dreptul satului
Rona, in gara Jibou, iar mai spre S, in apr_opiere de. cristalinul M-eseqului"
devin coo"glo-e"atice, cu multe elemente tle cristalin' fn dreptul satului
Rona, in ieria vd,rgatd, se interca,leazdo LentlJ.d, de calcare d.e apd, dulce'
t1e culoare l-ind,td,,-cu concreliuni silicifiate.
Deasupra argilelor roqii '-r'd,rgate urmeazi, un orizont de ghipsuri,
in grosime de 3--6 m, cu d.ezvoltaie lenticulard,, care -se
poa,te insd, urmd,ri
tn Toatd, zona de la Jibou pinfi, Ia S d.e satul Buciumi, plecum.qi.in lmprejurimile
Giid,ului. Acestca se outrosc sub nuurele dc g]ripsuri inferiuarc-
"
fn continuare, deasupra lor se inclividualizeazd' tn complex de sed'imente,
care inCepe cu marne verzi, uneori albicioaSe, cu Ostr_ei, peste care
se aqazd, un banC de marne calcaroa'Se cu numeroqi nlmuli,ti mari,-.un
adevd,rat lumachel. cunoscut sub numele d.e orizontul cu I{umnt'ulites
Tterforatus, foarte bun reper stratigrafic, cici este constant in tot norclul
bazinului Transilvaniei.
I)easupra bancului ct Nummu,l,i,tes perloraltls urmcazd, din nou ma ne
verzui 'si albicioase, cu numeroase mulaje d.e moluqte.
Complexul desbris, de la partea superioard a glfpsurilor inferioarc
qi pind, la-bancul ca ]{ummul,ites 'perforalzs, inclusiv, :}rc o grosime de 100 nr
!i este d,ezvoltat continuu de ta Jibou spre S, in toati zona, de P:rleo,geniCesta
suportS, la rind.rrl siu o serie fle calcare glesoase cu Alveoline,
in grosim6 de ciliva metri, cunoscute sub numele cle calearele grosiere'
inferioare.
I Capitol redactat ,lc l-osile 'lfttliftac' gooloSl-
16!f"

- Depozitele marno-calcaroase, incepind. d.e la bancul crt fumntulites
pe'rforatus
5i
pind, la calcarele grosiere lnferioare, inclusiv, sint clelumite
strate cle Racoli.
rn continuarea profilului, lrmeazd, un com.plex de marne verzi qi
marno-calcare albe. Pe Yalea Repausului, acest-a se prezintd, sub form'i,
g,"q.{
{"
moi, micacee, nisipoase, de culoare vind,td,, n^estratificate; iar in
Dealul Repausului, se intilnesc gi argile roqii qi verzi '(argilele roqii-virgate
superioare), foarte asemi,nd,toare cu oriaontul de la 6aza paleogenrilui.
rntregul
9o_mplul
poarti, denumirea cle stratere de Turbuta qi "suportd,
un orizont cle ghipsriri cu o grosime de 20 m (ghipsurile superioare;. rtcistea
ocupa o bandd, Iargd, de 300-b00 m, aproape continid in toatd, zona
de Paleogen.
.
De.la nivelul ghipsurilor, in continuarea profilului, faciesul se schimbi,
brusc qi este exclusiv calcaros, reprezentat prin calcarc c1e culoare albigilbuie.
Acestea incep la baz,r, printr-un cirizont, cle calcare oolitice, tr,
cd,ror elemente ating-1 mm diarnetru ,1i stnt formate pe seamaunormici
Gasteropode. Calcarele sint cunoscute 'sub d.emrmirea'ale calcare g"osiu"n
superi.oare, sau calcare cle Cluj.
Seria €ocend, se incheie cu marno-calcare albicioase nestratificate,
care prin alterare rlev1n fd,inoa,se, ursor antrenate de apeie cle qiroire,
cute sub numele de stratele de Biebi sau marnele 6vBriozoare. Labaza "ot1orl
acestora se intilnetste un orizont marnos-calcaros. denumit orizontul sa Nunlmu,lites
interm,edius Fichl,eli. Depozitele eocene sint, aosad.ar, reprezentate
printr-o alternan{i de depozite-lacustre, lagunarc'qi marine. bupd, ultimele.cercetiri,
se pot rleosebi 2 selii marine ,si anume : .seria marini, infert^o114care
line tle- la partea superioari, a argilelor vi,rgate inferioare qi
pind,
_Ia_
baza argiielor vd,rgate superioare qi seria marin"[ superioard,, care
tlne_ a_e la partea superioard, a orizontuiui rle argile roqii-vd,rgaie suporioare
pind, Ia sfirqitui Eocenului, adicf, inclusiv mainele bu Briozoarel seriile
marine incep fiecare cu cite o fazd, lagunari,, cinrl s-au clepus cele 2 orizonturi
de ghipsuri, iar la baza aces[ora se intilnesc rlepbzite lacustre.
reprezentatg prin cele 2 orizonturi de ar.gile roryii-vd,rgate.
fn regiurrea Olujului, stratele au orientarea Jproximativ NS qi
tlgpt^t!, c_u c,it ne apropiem de,latula nordicd, a bazinului, capd,ti, d.irec{ia
ND-sv. rnclinirile sinl pinx la 20" pe marginea d.e v ii sbaa sub 1b",
cu cit inaintim spre irrterior. Toate cidelile slnt spre est,-adicd, spre interiorul
bazinului.
Dintre formatijle eocene descrise pind, aici sint reprezentate in
oimpia Tran",.iivaniei tloar calcarele de 'cluj
(calcarele gr-osiere superioare),
stratele cu ru,m,m,ulitas ,intertnediws
-
gi marnele cu tsriozoare.
{ce_ste3,_ ocupd, o suprafa!5, restrinsi, in imprejurimile Clujului, incepind.
de- Ia Mindstiur spre nold, trec pe sub dealul"Hoia de pe valea some-
;uiui qi sc eontimri, pin5, la localita,tea Baciu.
.
Calcarele, fiinrl rnai rezistente la eroziune d.ecit formaliile inferioare,
r.tau forme tle relief caracteristice, in[llimi mai pronunlale cu versanli
abrupti, ja,r mamele cu llriozoare, care pr:in alteraie se t,ransformi, irrtr-uir
p1e.tf alb, uryor antrutrt dc ilpe, dau, mai alcs pc pantel

ind cu argile roqii-viqinii. In cont'inuaroa profilului se lntilnesc nisip_uri
verzui, argiie ro$ii $i seria se lncheie cu gresii calcaroase. Intregul paglet
.are o grosime de aproximativ 50 m ,1i prezintd, o rezistenld, relativ slabd
la eroCiune, dind. pante abrupte, acolo und.e apele taie capetele st'ratelor.
In Cimpia Transilvaniei, Oligocenul ocupd, o fiqie ingustd,, pe,
malul drept al Someqului, incepincl cte la Cluj spre vest, plecum oi la
sud de satul Baciu. De Ia aceastd, localitate spre nord.-vest, in afara cimpiei,
formaliile otigocene au o mare rd,spindire, intilninrlu-se in acelaqi
timp qi o schimbare laterali, tle facies.
Cu miocenul, care wmeazd, deasupra depozitelor descrise, ne apropiem
mai mult d.e Cimpia Transilvaniei propriu-zis5,. Miocenul este reprezentat,
la lsand, prin gresii microconglomeratice, slab cimentate, care opu!
.o rezistenld uniformd, acliunilor de clezagregare, d.lnd. forme cle relief
rotunjite, qi prin nisipuri gdlbui qi marne ghipsoase. La partea superioard, a
acestora,' ir.rmeazd, d.in nou nisipuri gd,ltrui-albicioase, uneori caolinoase qi
seria se incheie cu prundiquri, nisipuri . rsi argile roqii. Intercalalia ,marnoas5,,
tormeazd, un strat impermeabil, gi favorizeazd' d.ezvoltarea alune-
'cd,rilor cle teren.
Depozitele descrise pind, aici care aparlin Aquitanianului suportd
un pachet de strate in grosime de 20 m, replezentat printr-o alternal!'i
de nisipuri albe-micacee, pietriryuri, nisipuri albe-silicioase, marne nisi-
'poase.
Intregul complex se cunoaqte ln geologie sub denumirea de Stratele
de Coruq qi apar,tin ca virstd, Burtligalianului. In regiuneiL care lle
intereseazd,, nu sint reprezentate.
Ou d.epozitele care urmeazd, deasupra Stratelor tle Coruq, se atinge'
marginea vestici a Cimpiei Transilvaniei. Acestea sint cunoscutele Stratc

ln cascade, dind. interfluviilor ter{iar8 dintre ele un caracter d.estul d.e
accidentat. Versanlii inalli din lungul vd,ilor prezintd, un profil longitudinal,
cu rupturi de pantd,. Afluenlii acestor vdi curg pe rlireclia stratelor,
fbrmind, in lungul cursului, un relief d.e cuestd,.
Vd,ile consecvente care curg in direclia inclind,rii stratelor, avlnd,
o pantd, domoald, de 6-?or materialul ad,us de liituri qi depus in timpul
transportului colmateazd, toatd, a,lbia majoril. Profilul longitucl-inal aproape
echilibrat, fdr5, rupturi rle pantd, face ca interfluviile principale sd, apar[,
alungite, cu o energie de relief qtearsd,, monotond,.
Dupd, cum am amintit, Stratele d.e IIirIa care aparlin Helvelianului
se intilnesc la marginea vesticd a cimpiei, inaintind. spre est, in lungul
riurilor tributare Someqului, incepind de la Cluj spre nord. Astfel, pe
Yalea Popeqti, se intind pin[ la est d.e satul Baciu, iar pe piriul de la noid
de acesta qi pe cursul mijlociu al piriului Bor;a, inainteazd, pinfi, la jum5,tatea
distanfei dintre localitd,file Giata qi Borqa. Mai la nortl, Stratele,
de Hiria, se reintilnesc pe Valea Dirja, inaintind. mult la est d.e satul cu
acelaqi nume, apoi pe \ralea l-.,ujirda, pind, in d.reptul iocatitd,lii Tioltur.
De aici, limita trece pe la est de satul Vole, pe la vest cte Dej qi se continud,
mai departe pind, la Caqei.
fnaintarea spre est pe cursul viiilor consecventeqi retragerea spre
vest 1e culmile care separd aceste vdi se datoresc tocmai inclindrii foa,rte
mici a stratelor, spre interiorul bazinului.
Cu depozitele tufacee, cate se continui, in partea superioard, a r.Stratelor
d,e Hicla, intrdm in Cimpia fransilvaniei. De altfel, tocmai pa,rtea,
superioard, a acestui complex marcheaz5, limita a ceea ce cunoaqtem ln
geologie sub numele de Cimpia Transilvaniei. Limita morfologic5, este
strict determinatd, de formaliile geologice
. Complexul tufaceu aparline Tortonianului gi este cunoscut ln geologie
sub denumirea tle tuful cte Dej. Acesta este alcd,tuit la bazd din
marne cenugii gi nisipuri tufacee, cu o grosime med.ie d.e 7 m, peste care
trmeazd, tuf grosolan, friabil, constituit din material piroclastic qi detritic,
slab cimentat. Materialul detritic este alcdtuit din fragmente d.e gisturi.
cristaline, cloritoase, micaqisturi qi feldspali cu CaCOr.
Uneori, tuful grosolan capd,td aspect conglomeratic, continind. gi
blocuri d.e rlacite. Giosimea aceituia est^e de aproximativ 15'm qi suporti.
un tuf mai fin, de culoare verzuie, datoritd unui silicat feros hidratat,
rezultat din alterarea materialului femic, de origine vulcanicd,. Grosimea
tufului verzui este cuprinsd intre 35 qi 55 m. Ad.esea, in acest orizont se
intercaleazd, calcare cu lithothamnii, iar la partea superioari, deyine
gresos.
- Tuful de Dej este rlezvoltat pe toatd, marginea vesticd, a clmpiei,
alcdtuind un orjzont continuu, cu cdderi mici spre est qi cu direclia nbrd.s-udr
inaintind. spre vest po culmile dealurilor orientate est-vest ,;i separate
de vdile tributare Somegului.
_ - Aceasta se poate urmdri incepind tle la vest rle Cluj, tte po Dealul
Iloia, und,e are grosimea de 1 m, spre nord. cu un contur foafte sinuosr
ocupind uneori o bandd, largd, d.e 2-3 km, pind, la localitatea Caqei, unde.
grosimea trece d.e 50 dl. De aici ia direclia est-vest qi se continud, sprc
Bistri!a.
Apele caxe curg in clireclia inclinilrii stratelor, ca : Borqa, Dirja,
Aluniq etc., a cdror obirqii sint la vest d.e limita tufului, l-au feid,struit,
dind vdii adinci, cu per-eqii abrup(i, datoritd, compacitdlii rocii. Ca urr
aspect morfologic rezultat din comporta,rea dilerenliatd a tuiului qi a rocilor'
l. ?9

subiacente, fald de acliunea agen!ilor externi, se remarc5, cunune festonate
d.e cueste, iorinate d.e'cursurilb d.e ape subsocvente qi consec,vente !i
calotele
tl.e tuf, care ocupd, ind,$imile cele mai proeminente, dintro Fodora
qi Caqei. Teritoriului bcupat-cl.e tuf li mai sint caracteristice d.-eplasd,rile
gravitialionale (grohotiquri, pornitwi, cascatLe etc.), precum qi lipsa alunec[,rilor
de teren.
Peste orizontul tufului de Dej, :ulrmenzd, a;a-numita formalie cu
sare, alcdtuitdr, cltn sare (la Ocna Dejului, .Mureq,_
Sicu' Cojocna etc.)'
ma"ire cu slabe intercalalii de gresii iir pld,ci ryi mai muite intercalalii cle
tufuri dacitice, a cd,ror grosime iariazd,intre 0,10 qi 10 m. Uneori, in aceasti
formafie, sarea este lnlocuitd, cu ghipsuri.
Fi,nd, a se putea separa cartogiafic, peste d.epozitele cu sare, urmeazi
un complex mdrnos cuintercalalii de tufuri, a oirui succesiune este urmd,'
toarea :'Labazd, tuf clacitic, apoi marne argiloase cu intercalalii d.e tufurit
rrrmeazd, un pachet, d.e marne cu intercalalii d.e gresii
_nisipoase $i soria. se
incheie co ud orizont tle tuf - tu-ful de Ghiriq. Marnele cu tufuri d.acitice
de deasupra formaliei cu sale au o grosime d.e cca. 200 m, iar.in tobal
(impreun-d, cu tuful ite Dej ryi cu formalia cu-sare) ajung la 900 P
qi apartin
i," ^oitttA Tortonian-BugiOvianului. l\farnele cu sare, care d.au regiunii
aspectul ^ de cimpie, mai poartd, clenumirea qi cLe Sbrate- d.e Cimpie'
Relieful pre?intd, numeroase alunecd,ri numite tumulus, care in parbea
locului poartd, d.enumirea d.e holumburi sau dimtruri.
Stri,tele de cimpie ocupd, o bund, parte d.in Cimpia. Transilvaniei'
incepincl. de la margi^nea ei Judicd,, ailicd,^de la Arieg, gise intincl lPle
N
pe o^zond,largd, d.e S-0-+O km, a cd,rei limitd, estici,-trece qe la Ceanul Mare,
iio ta,vest aJ Cniriq, Sucutard., Marnic,-pind, la $1eu- Otlorhei. De aici
ie intinde spre sucl-est o zonl,largd, ile 5 km, intre $ieu-Stinbu. qi -Sirata'
de unde se-bifurcd, in 2 ramuri. Unramvesticcare se intind.e pind,la lud.a,
pe piriuf Dipqa, pi un ram estic cate, dupd, ce face o curbd'
^spre
ma'rginea
istita a ctdfitii,'trece pe la Bachi Je1ka, traverseazd, plraielo Lula gr
atinge Murequl la Id.eciul de Sus.
lfarginei, esticd, a cimpiei este datd, d.e limita suporioaril a tufului
do Dej.
Din suprafala mai sus delimitatd,, porliuni clin ilnprejurimile localitd,tii
vilcelel Ae ia sud de CIuj, precnm qi Ia est de Gherla, sint ocupato
de'depozite m'r,i noi, sarma-tieue, separate prin erozittng d.e zoal' ogupatd,
de Sarpalian, de la esb.
Cu-o iesfinctire qi mai mare inc)i d.scit a d.opozitelor.torboniene gi d.e
o monotonietqi mai exasperantd, se intintl la est dgPozitele sarmaliene'
Acestea incep'Ia bazd cu un orizont d.e tuf - tuful de Ghiril -: vil16cristalo-clastic.
Materialul piroclastic d.in acest tuf este replezentat prin.fragm:nte
de plagioclazl,-iar materialul d.etritic ests roprozentab prin granule
de cuar!.
Doasupra tu-fului d,e Gheriq, a ci,rui clezvoltare este constantd, la
limita supdrioari, a Buglonianului, urmeazd, o alternanld, d.e marne tarit
d.e culoare vind,td,, marne nisipoase, gd,lbui, nisipuri cu conCreliuni gresoase
qi gresii qistoase in pli,ci. Spie partea superioard, a d.epozitelor pred.ominii
mirnele nisipoase qifusipurile. In dezacord. cu aceastd, alternan!5, monotond,
tle sed,imento, apai d.oar Z intercalalii d.e tufuri d.acitice, a cilror d,ezvolt'are
nu este constln[i,. Prima intercalalie se plaseazd, la 100 m d.easupra tufului
d.e Ghirig, iar a doua la 450 m, adicd,la jumfltatea d.opozitel-or sarmaliene.
Ira pa,rtedr, suporioard, a Sarmalianului, care are o grosime d.e cca. 900 mt
173

se intilneqte un al treilea orizont de tuf - tuful d.e Bazna - deasupra
cd,ruia se dezvoltd, depozitele ponliene.
Sarmalianul astfel descris ocupd, cea mai mare suprafald, itin Cimpia"
Transilvaniei, la est de limita cu Buglovianul, intre Piriul $ieu la norrl
qi Mureq la sud., cu exceplia unor zone, ca cea de la est de Reghin, apoi
mai la sud, regiunea dintre Poaft,a qi Nazna qi zona dintre Ciopd,ieni qi
Dd,td,qeni, ocupate rle depozite pliocene.
Constitulia litologicd, predominant marnoasd, a Sarmalianului gi
inclinS,rile suborizontale sau chiar orizontale clau reliefului un aspect
caracteristic, cu pante ond.ulate, din cauza aluneci,rilor d.e teren foarte"
frecvente, iar v5,i1e sint colmatate, cu depozite aluvionare.
Cu Ponlianul, care este constant in clteva zone in partea d.e sud.-est
a Cimpiei Transilvaniei, se incheie ciclul de sedimentare din aceastd,
regiune. Acesta este reprezentat printr-o puternicd serie d.e argilo gi
marne, care se aqazd, pe tuful de Baznu. la partea superioari,, se intilnesc
nisipuri gi pruncliquri. Stratele inclind, spre nord.-est cu 1-3o ,1i se afund.d
sub aglomeratele qi tufurile andezitice din lanlul vulcanic, care cilptuqeso
partea internd a Carpalilor Orientali.
%onele din Cimpia Transilvaniei ocupate de Ponlian sint cele rle la
vest de Reghin, dintre Poa,rta gi Nazuaqi qi cea dintre Ciopd,ieni ryi Dd,td-
;eni, d.e pe malul drept al Mureqului.
Pentru. a termina cu descrjerea formaliilor geologice cate intr5, in
alcdtuirea Cimpiei Transilvaniei, trebuie sd, mai amintim de depozitele
cuatetnare, care formeazd terase qi a'luviuni. Terasele sint formate din,
pietriquri d,ezvoltate pe dreapta ,si pe stlnga Someqului, in regiunea Clujului,
apoi intre Bon.ticla gi Apahida, in apropierea oragului Dej qi pe
malul sting al Someqului, lntre Beclean qi $ieu-Odorhei. Bine dezvoltate
sint qi pe ambele pir.ti ale Mureqului, in toatd, zona d.e cimpie. Terasele
se prezintd, sub formd, de suprafele plane, cu intinderi variabile: cele d.e la
altituclinea de 600 m pot fi considerate ca superioare, med.ii cele de la 540
m qi inferioare cele de la curba de 400 m.
Aluviunile slnt reprezent'ate prin prundiquri, nisipuri qi miluri, for'mtnd
qesurile care lnsolesc rlurile ce traverseazd, cimpia.
Din punct de ved.ere tectonic (Fig. 2) Cirnpia Transih'aniei se poate
impdrli in mai multe zone, d.up5, cum urmeazd,:
- zona vesticd, necutatd,;
Zona oesticd, necutatd, se intilnegte la extremitatea vesticX a cimpiei qi
cuprind.e formaliile geologice care alcd'tuiesc fundamentul stratelor de
cimpie, inclusiv tuful de Dej. Totul se prezintd, ca un vast monoclin,
cu strate suborizontale, nedislocate.
Zona med,iand, (zona cutelor d.iapire) se suprapune ariei tle rd,spincLire
a depozitelor tortono-bugloviene, exclusiv tuful d.e Dej. In aceastd, zoni
se intilnesc o serie d.e cute majore, cum este cea d.intre Cojocna qi $ieut
qi o sorie d.e cute strinse, cantonate mai ales in partea d.e sud., intre Cojocna
qi Somegeni. Cuta majorf,, amintitd, se prezint'd, ca un anticlinal aplecat
spre vest, in care stratele ating inclind,ri pind, Ia 70'. Din cauza strd,pungeriior
diapire ale simburilor de sare, sedimentele sint cutate in djferite
sensuri, formind. increlituri mdrunte qi superficiale.
Intre Cojocna qi Somegeni, d.epozitele sint ingri,miditer dind. nagtoro
unei serii de cute, care se pot urmdri pe ilistanle scurte.
L7+

Acest stil tectonic este caracteristic intregii zone ocupate de strateie
de cimpie.
Zona d,om,urilor se gd,se,ste la est de zona cutelor diapire, in aria de
rdspindire a Sarmalianului, und.e stratele recapi,td, ci,deri mici, intre 1 si
.4", iar dislocaliile tectonice se prezintd, sub forma unor uqoare ond.ulalii,
detectate ca d.omuri qi brachianticlinale, grupate in 2 sectoare, separate
printr-un larg sinclinal, sinclinalul Dumbrd,veni 1.
fn Cimpia Transilvaniei se gd,seqte doar grupul nordic de domuri,
rle la Sd,rmd,qel-$incai. Domurile qi brachianticlinalele sint inconjurate d.e
sinclinale, in cuvete rotunde sau eliptice. $i in structura domurilor ca qi
in cea a cutelor diapire se observd, o asimetrie, ln sensul cd, gi acestea
sint apiecate spre marginea vestici, a bazinului.
Cutarea depozitelor neogene ale cimpiei se datoreqte faptului cd toatra
aceastd, masd, enormi de sedimente a fost prinsd, lntre 2 sisteme de fracturi
dirijate NY-SE, produse de miqcarea subasimentului vechi, care suporta
depozitele rle pe marginea bazinului necutat. In ceea ce priveqte timpul
cind au avut loc cutd,rile, se pare cd, acestea s-au produs in 2 faze. O fazk
a avut loc inainte d.e a se sed.imenta aglomeratele vulcanice qi tufurile
anclezitice d.e la E, necutate qi care acoperd, depozitele neo$ene ale cuvetei.
In acest timp, au luat naqtere cutele intense din zona d.iapirelor, care
mdrginesc cimpia. Aceastd, fazd,, insd, a fost precedat5, in timpul Pliocenului
de o fazd, de miqcdri de balansare a bazinului, a cdrui cufundare s-a
accentuat, mai ales in partea de sud" qi sud.-est, und.e depozitele pliocene
s-au depus in grosime considerabild. Acestei faze se datoreqte formarea
domurilor din cimpie si refularea Pliocenului de-a lungul masivului eruptiv
de la est.
Eaza de cutare care a avut loc in timpul Pliocenului corespund.e irr
gene,ral cu ridicarea Subcarpalilor, iar a doua fazfi,, postpJiocend, corespunde
cutS,rilor care au imprimat Carpalilor qi clepresiunilor ce-i lnconjoafi,
caracterele morfologice generale actuale.
J. I lAH A(:'rEHIs f t(:tLti (:r.l^lt.tTt|:t,:
Dupf,, clasificalia lui E. Otdteleqanu gi prof. f{. Cernescu, cea mai mare
parte din cimpia Transilvaniei se incadreazd, in regiunea climaticd, Dfbx.
Acest climat se caracterineanra prin precipitatii in-tot timpul anului, cu
un maxim la inceputul verii, cu temperatura lunii celei mai reci sub - 3"
qi _temperatura lunii celei mai calde intre 2O qi 22" si, timp de cel pulin
4 luni pe an, cu temperatura medie d.e peste 10".
Pe baza datelor medii de ta staliunile meteorologice de ordinul
II - Cimpia Turzii, Turcla, Sabed, Tg. Mureq qi Cluj - din perioadele
1896-1915 qi 1926-1951, rezult.f t,iteva carzriteristici csentiaie.
$egimul
termic. In regiunea climaticd, Dfbx, temperatura medie
anuald, este cuprinsi, lntre 8 si 9,5', iar 5 luni pe an cu temperaturi meclii
lunare de peste 10'. Amplitudinea temperaturiror variazd, iitre D2 qi 24'.
rn luna'iulier temperatura este cuprinsd, lntre 19 gi 2f, iar in ianuarie,
ln!1e -3
$i - 6'. In aceastd, regiune, s-au inregistrat minimele cele mai
scdzute pe !ard.
Dupd, datele de la staliuni qi din tabelul l, rczuItd, cd, dupd, regimul
termic, perimetrele cercetate se grupeazd, in 2 proyincii elistinrte :.-
I Vezi figura 2.
175

a) Yoiniceni, S:r,bed, Bonlicla qi Cluj aparlin unei provincii mai reci,
cu temperatura medie anualS, d.e 6-8", cu 18-20' maxima in iulie qi
- 3 pind, la - 5u minima in ianuarie.
Tabelul I
Rtgirnul tcrrnio ln perioadele 1896-tSf 5 9i f926 -f 940
I0cftlitiiti
Temperatuti
maxlme in
meilll anualo I iulte I
6:8
6-8
8--10
8-10
8-10
6:8
6--8
18-20
18-20
20-27
20-21
,n -t1
18 -20
18 -20
minime ln i&nuaria
b) SdrmS,gel, llrca, Ceanul Mare, aparbin unei provincii mai caltle
cu temperatwa medie anualfr, de B-10", 20-2f maxima in iulie qi -9
pini, la - 4' minima in iamrarie.
Temperatura meclie anuald, :ratiazd, qi cu altituclinea I :
Astfel la 316 m altiturline, temperatura rneclie anuali este t1e 9o ;
), 448m go
,,
Z
,, 379 m r, 8rB";
,, 417 m ,, 816o;
,, 4i4 rn ,, 8r2" ;
,, 506m ,, 8";
,, 632 m ,, 7r8".
Ilin acest tabel rezultd, cd, intre 316 m qi 632 ur altiturline este o
rliferenld, de temperaturd, d.e 1,2".
Caracteristic pentru cimpie slnt qi amplitud.inile mari cle temperaturd,.
Astfel, se remarcd, un minim de -3216"., inregistrat in ianuarie 1942
la Cimpia Turzii, fa,tf, ite 33" din iulic zr,cclaqi an gi d-e la accoaryi sta,liune,
sau fa!d, de 38,5o cle la Tg. Mureq, djn vara anului 1946. Gerurile timpurii
qi tirzii sint d.estul tle fracvente in lunile d.e primd,vard, qi toamn5'._Important
este faptul cd, d.in timp in timp un mare numir de zile d.e inghe! se prelungesC
prim5,r'ara, pind, in mai qi lncep in toamni, destul de timpuriu'
incd in luna octombrie. Astfel, in anul 1950, s-au inregistrat la Tg. Mureq
7 ziTe in aprilie nsi 12 zite in mai, iar in anul 1951, la Cluj, s-a iru'egistrat
2 zilein septembiie qi 17 ziie in octombrie. In zilele cu geruri tirzii, pd,mintul
se menline uneori continuu inghefat, mai mult de 24 de-ore, ajungincl,
la Ciuj,-ta 5 zilein martie qi 4 zile in aprilie 1949 qi la 1,0 zile in noiembrie
1948. -Aceste cifre ne aratd, cd, trebuie ,tinut seama de semilnd,turile qi
plantaliile care suferd, de geruri tirzii qi de extremele de temperaturd,.
Regimul precipita{iilor. Precipitaliile atmosterice - fiintl. agentul
_prin'
cipal in cle$teret ,5i d.ezvoltarea plantelor in eroziunea^. qi degradarea
solului - meiitd, o atenlie deosebitd,. Iipsa unei relele suficiente d.e staliuni
meteorologice nu ire dd, posibilitatea d.ecit si, tragem unele concluzii
r Ing. Fekete ia7os, Imp{durirea terenurilor degradate din ClmpiaArdoalului, tipografia
Gdman Ianos, Cluj 1876.
1?6
a
-3
-2
_J
-2
-5
--1
-lr
-4

generale. B,egiunoa climaticd, Dfbx, e$te caracterizatd,
prin regim pluviometric de tip continental,
cu un maxim ln iunie.
Dupd, datele cle la staliunile meteorologice
Voiniceni, Sabed, Sf,rmd,qel, Ilrca,
Ceanul Mare, Cluj, Bonlid.a - din perioadele
1896-1915 qi 1926-1940 -tezult'd, cxa
qi clin punct de vedere pluviometric in
Cimpia Transivaniei se d.iferen\iazd' 2 provincii
:
a) una mai uscatd,, care cuprind"e perimel,rele:
Sd,rmi,ryel, Iltca, Ceanul Mate, cu
501-600 mm de precipitalii anual l
b) una mai umed.d,, in care se incadreazd,
perimetrele : Yoiniceni, Cluj' Bon,ticla,
cu.601-700 mm cle precipitalii anual.
Perimetrele Sabed qi Bozed. sint la limita
celor 2 provincii; clupd, vegeta-tia erbacee,
se apropie mai mult de cea mai uscatd,.
Repartilia anuald, a precipitaliilor este
neuniformd,. Cantitatea maxim5, d.e apd, ce
cad.e ln timpul verii (226-275 mm), reprozintil
30 - 40 % din cantitatea anual5, iar
minimul d.e precipitalii care cade in timpu]
iernii (?6-100 mm), reprezintd 72-l5o/o
din cantitatea anuald.
fn luna iunie, cad.e maximul de Precipita,tii
(90-110 mm), iar in ianuarie qi
februarie, se inregistreazl, un minim (20-30
mm). Precipitaliile med.ii anuale variazd, int're
limite foarfe largi: In anii ploioqi, ln unele
puncte ale cimpiei cad peste 800 mm. Astfel,
tn anul 1941 att cilzat la Cimpia Turzii,
862 mm,iarla Turda, 831 mm. In anii secetoEi
ins5,, regimul precipitaliilor scad._e sub
300 mm. Astfel, in anul 1943, la Turd.ar au
cd,z:ntS]-7,5 mm; in a,nul 1946, la Clmpi-a
Turzii, 323 mm qi ln anul t947, la B-anct'
265,2'mm. Cele mai multe ploi cad. la inceputul
verii, parte din ele chiar torenliale.
Important d"e subliniat est,e faptul cd, ln
ultimii 10 ad, se remarcfi, o accentuatd,
scddere a precipitaliilor, fa!5, tle normala
pe perioadele 1896-1915 qi L926-1940.
Din tabelul 5 rezultd, cd, in anii l-941-1951'
in staliunile din provincia cu climat' mai
uscat, precipitaliile se men!,in sub 500 mm'
ileqi normala este de 500-600 mm; iar in
staliunile din provincia cu climatul mai umedt
se menlin sub 600 mm, d.egi normala este de
600-?00 mm. Explicalia acestui fapt incn
nu se poate d.a, in orice'caz unrol iI are qi sc[rlerea
procentului p5'd.uros d.in ultimul secol.
1:Z Aule I.C.E.S.
Ft
v
al
I
16
h
I
I
Fi
f\f-(ocJf(gf'.D.
trltttl
iiHHiHH
{t .$ v c6 cD d) crj
trtlttl
HidHiHd
co co d) c{ c\r c\r 6l
trlltlt
HHiiH*i
c6NOlC!C\16lC{
\O\6lO$\OtOtO
tttlttt
iFiiHii
.+

Vinturile. In Cimpia Transilvaniei bat, in general vinturi puline, cu o
intensitate slabd qi cLin d.ireclii diferite, determinate de catenele muntoase
din jur.
Tabelul :i
' Ilistributia preelpitafiitor pe anotlmpuri, In perioailcle 1896-1915 $i l$26 -f 940
Locautati
Voiniceni
Sabed .
SirmSgel
Urca
Ceanul l\{are
CIuj
Bonlida
sl
L
I
rarna
\rare
?z-1001 r51-1751 226-2b01 126-1b01 601-?001
100 ltsr-rzsl zro, lrzo-rsol
fterioada cu
Dloi maxime
n-rai - iunie
oor-zool mai -- iunie
77-Lool r5r-r751 226-2501 r25 mai -
| 501*600i iunie
mai -
i6-1991 iunie
mai - iunie
rnai - iunie
rnai - iunie
1?g-1501 226-2501 101-125i 501-6001
76-1001 126-1501 226-2501 101-1251 501-600i
76-1001 751*7751 25r-2751 126-150{ 601-700i
?6-100[ 151-1751 25r-2751 126-1501 601-7001
Astfel, se d.eosebesc :
- r'intul de nord-vest, care bate mai ales primdvara qi vara, in vestul
sud"-vestul Cimpiei Transilvaniei ;
fabelul {
Plolle torenfiale dln perioada 1942-1949
Turda
Ctmpia Turzii .
Cluj
Sdrmigel
CriieEti
Tg. Mureg
Locelit[ti
Clmpia Turzii
Turda .
Cluj
Band
Sabed .
Tg. Mure;
Ludug .
SdrmiEel
Gherla
fncalititi
fntensitatea
(mm/minut)
0,61
0,81
0,61
0,30
0,32
1,52
o,47
0,34
1,06
Preeipilatlile anuale qi medii din perloada l9zrl -1951
862
831
:
I lt)
416
54$
'i
381
n:
_
311
396
573
uo:
562
474
581
501
323
424
368
+++
,n,
,191
424
548
265
727
527
487
I
Dureta I
(minuie) I
40
to
.lo
{i4
90
10
i)U
220
5
386 496 430
362 473 335
474 413 3?B
378 398
465 477
504 659 456
386 627
457 .391
445 549 635
20.vI. 19"12
12.tv. 19.1.1
8.VI. 1914
6.VII. 19.17
4.VrIr.1948
8.IX. 1942
22.Vr. 7944
11.VI. 1948
24.Vrt. 7949
426
416
7'abelul i
455
539
uu,
478
467
453
:t7ll
4 {14
:60
496
430
543
- vintul de sud. gi sutl-vest, care bate mai frecvenl, toamna qi iarna',
in sudul qi sud.-vestul Cimpiei Transilvaniei ;
- vintul de nord.-est qi est, a'a numitul Nemer care bate primd,valu
qi iarna Di ad.uce frecvent zd,padd, pind in mijlocul cimpiei;
178

* vintul de sud.-est, care este oonsiderat cel mai slab, inregistreazfl
cel mai scilzut numdr d.e zile.
Indieii de ariditate. In R.P.R., inilicii de arittitate'au fost determinafi
d.e C. foan qi N. Cernescu, cu ajutorul d.atelor meteorologrce qi geobotanice.
In perioadele 1896-1915 gi 1926-1940, aceqtia in Clmpia Transilvaniei
vanazd, intre 30 qi 35.
fn func,tio d6 precipitaliile scd,zute din perioada 1_9'{1-1951, indicii
de arid.itate-coboard, Ia 20-26. In anii secetogi, in diferite puncte ale
clmpiei, aoegtia coboard, sub 20. Astfel, in anul 1946 au fost 17 Ia Cimpia
Turzii gi in anul 1950, 18 la SabecL.
Prof. Vintild, Mihd,ilescu, cd,utincl sil princld, mai bine specificui
fiecd,rei regiuni, a impirlit regiunea climaticd, Dfbx tlin lara noastrd, in
mai multe pi ovincii climatice. Dupd, aceastd, raionare climaticl,r lrr
Clmpia Transilvaniei se pot distinge celg 2 proyinc]! menlionate mai sus :
a're ntai iscatd', caracterizatd, prin 500-600 mm de precipitalii
medii anyate qi 8-10' temperaturd, medie anuali;
- o /proaLncte m'aiutnedd, caractetizatd, prin 600-?00 mm de precipita{'ii
medii anirale qi 6-8' temperaturd, med.ie anuald, (fig. 3).
Din datelb d.e mai sus rezultd, cd, regimul climatic al Cimpiei Transilvaniei
este propriu d.ezvoltdrii vegetaliei forestiere qi ci cleosebim 2 provincii
care d.ifeid, simlitor -anuale intre ele, atit prin temperaturd, cit qi prin cantitatea
d.e precipitalii iar tn ultimul timp se observii, o inrd,ut5,!.ire
a condiliilor c[mb,tice. Dacd, totugi in Cimpia Transilvaniei c-oncliliile
de d.ezvdltare a vegetaliei forestiere nu sint la nivelul conililiilor climaticet
ca;rrza trebuie cd,utatd, in altd, parte. Prezen\a unei pdturi erbacee cu caracter
stepic sub formd, d.e ochiuri mici sau pe suprafele mai intinse s-e explicdi
nu atid prin regimul termic gi pluviometric, ci mai mult prin formaliile
Iitologice, proce.sele d.e eroziune qi prin microclimatul d.eterminat d,e panti
qi expozifio. Astfel gd,sim pe expozi,tiile sudice, ou soluri formate p9 marle?
irscd,ciun;a cea mai accenluatd, qi vegetalia ce& mai xerofitdr adic6 actevdrate
ochiuri tle stepd,.
6. CONSIDERAIII TISUPRA \''IIGETATIIII NATUIIALI|
fn Oimpia llransilvaniei, vegetalia ctbacce qi lemnoasX- prezintd'
aspecte foarte variate qi greu d.e definit. Aici iqi cLau lntllnire elementele
stepice, reprezentate prin asocialiile t Bti,petuna Lessingi,ana,e, Iostucetun.
sulcatae, SAu cu Artemisi,a campestri,s, cu elementele montane reprezentatt:
prin fag. Aici se lntilnesc impreund, : Sal'ai,a gl,ut'inosn Si Saloi,a lletmorosa'
eu Testuca sul,cata qi nestuca rubra. Dupil A. Borza (5)' Iipsa aproa,pc'
totald, a ferigilor, numilrul redus cle specii cle muqchi d.e Rubus,,
precum qi preZen(a in numd,r mare a speciilor xerofite, arati caracterul
stepic relativ pronunlat al cimpiei.
Cercetind. rd,spinciirea asocialiilor vegetale, se conslatd, cd, asocia.tiiltr
stepice sint caracteristice expoziliilor sud.ice, cu pante repezi qi cu substrat
marnos. Paralel cu despd,duririle din ultimii 50-100 de ani care au coborit
plocentul -ciunea pdd.uros Sub 10o/o qi cuaccentualea proceselor d-e eroziune, uscd,in
sol a crescut, iar aceste asocialii stepice s-au extins pe suprafele
mai intinse, qi cdpd,tind aspectul de ,,ochiuri" intinse'
r In colaborare cu ing. Z. SPtrclrc:.
r
179

Pe expoziliile.nordice qi mai pulin pe placore, se instaleazd, ln mod
latural vegetalia fore#tierd, de tipul stejdretelor qi qleaului d.e doal,, in
care speciile de bazd sint : stejarul, cerul ,;i gorunul, formind. tipwi d.e
picturi d.estul de intinse.
In ceea ce priveqte originea elementelor stepice, p5,rerile sint impd,r,tite.
Din cercetd,rile fito-geografice ale lui Borbas (2) qi allii, rezultd, cd
vegetalia stepicd, provine din vest, din qesul panonic, iar d.upd, IIayek
citat d.e A. Borza, elementele stepice au trecut in cimpia de est, d.in Moldova,
prin pasurile mai joase ale Carpa!,ilor Orientali (pasul Oituz). Aceste
afirmalii se sprijind, pe faptul cd, altitud.inea cimpiei rransilvaniei fiind
cu 200-300 m mai mate ca a qesului panonic, apele au elitrerat aceast5,
regiune lnaintea celei panonice. In sprijinul acestei ipoteze vine qi faptul
c5, s-au gdsit unele plante caracteristice stepei Transilvaniei - de cd,tre
M. Guquleac qi allii - pe piatra Blrnarului qi in jurul lacului Ghilcoq,
indicind tlireclia esticd, cle pd,trunclere a lor.
Agadar, dacd, se line seama cle rd,spindirea asocialiilor stepice (pe
expozi,tii sud.ice, cu soluri erod.ate qi cu substrate marnoase) qi de speciile
care intri, in compozilia vegetaliei lemnoase, se poate trage concluzia
cd, caracterul stepic aI unor asocialii vegetale din cimpia Transilvaniei
nu este d.e natur5, climaticd, ci mai mult orografic .1i litologic.
Dintre speciile erbacee rnai frecvent lntilnite in Cimpia'I'ransilvaniei,
menfiond,m:
a) Plante tle pajiqte care indicd, anumite caracteristici ale solului I :
Iestuca sulcatn inclicd, usci,ciune, compacitate, in!,elenire puternicd, ;
Iestu,ca rubra, inlelenire slabd,, mezofitd, i
_- _. Koeleria graeiLis, Ad,onis aernalis, Linum austriucum, Polygata major,
tr'i,li,pend"ula herapetala, Bri,sa meilia inclic5, uscd,ciune I
Med,icago lalcata este caracteristicS, pi,quriilor qi finelelor uscate I
I'inum fl,aaum, Agropyrum i,ntermed,ium, uscd,ciune, sbl pietros;
.Dorycn,ium herbaceum, fixatoare d.e sol;
Plantago lanceolata, caracteristicd, solurilor s5,race ;
Btipa Lessingi,ana, Agropllrum cristatum indicd, usci,cimre qi sol sd,rac;
Onobrychis arenar,ia, sol nisipos ;
Potenti,lla arenaria, sol nisipos qi sd,rac ;
Jurinea transsil,tsani,ca este xerofiti qi terrnofild ;
Ihesi,um linophyl,lon este termofild, ;
Muscari conl,osunL, Potentil,l,a alba indicd, compacitate. gi usci,ciune ;
Achillea asplenilolia, earacteristicd,locurilor nisipoase, umecle ryi alcaline.
b) Plante cle pfldure din qleauri qi stejd,rete :
Danturia glandul,osa, Erathronium dens cani,s, Bcilla bifolia, Anemone
tanunculo'id,es, Anemona nanxorosa, Hepatica tril,oba, Vi,ola si,hsestri,s, Vi,ola
mirabili,s, Isopyrum thalictroid,es, Hetleborus purtr urascens, Mercuri,al;is
yyerenni,s, Luzula pilosa, Carer pilosa, Asaru,m europeurn) Stellaria Holostea,
T,athyrus uernus, Poa nemoral,is, Dactylis gl,omerata, Polggonatum multitloylr,mrCaren
s,ilaatica, Meli,ca nutans, Mi,l,l,i,um effwsum, Veronicu offici,n,alisr.Fragaria
aesga, Potentilla thuringiacu,, Geran,iu,m Robertianum, L'd,tnyrus
n'iger, Galium cruciatum, Galium Bchultesii, Galium oerum etc.
In ceea ce priveqte asocia,tiile ierbacee, se pot rnenfiona citeva mai
frecvente, dupd,I. Prodan (25) qi A,.Borza (4).
. _a) Asocialia Btipetum Lessingia'nae, in care inbrd, Stipa Lessingian,a
qi Festuca sulcata, in proport,ii aproape egale, Salaia nutans, Sailain iemo-
180
r Indiclrfiile slnt cl:rtc d' tl'. Alex. I]eldie.

osa, Adnnis aernal'is, Duphorbia Cyparissias, Thgntas glabrescens, Ed,lipend,ula
henapetala, lragaria aesca etc., care se intilnesc po expozi,tii sudice..
D) Asocialia cu Artem,isia campestri,s gi asocialia cu Festuca suloata,
formate ln majoritate d.in nestuca sulcutu, Ihymus auctus, Thgmus gl,abrescens,
Eugthorb'ia Cypariss'ias, Tri,foli,um repens, Medicugo lwpul,i,na atc.,
care d.upd, I. Prod.an (25) se intilnesc pe coastele uscate ale expoziliilor
sud.ice, sud-vestice qi vestice.
c) Asocia!,iile formate din nestuea pratens'is, Agrosti,s alba, Alopecurus
pratensis ,1i Bromus commutatus se intilnesc in locuri cu umiditate
mai ridicati, mai ales pe funduri d.e vdi; asocialiile formate din
Sti,po stenophyll,a, cr Anthouantum od,oratum, Careu humi,lis, Caren Michel,i,i,,
asocia.tia Stipetum pulcherri,mae, asocia\ia Stipetum Toanni,s, cu
Btipa Joanni,s, Btipa pulcherri,ma, Trilolium montanurn, Ii,li,penil,ula henapotal,a,
Medicago f alcata gi asocialia Andropogonetum, desuise cte I. Prod.an
gi care formeazd, finelele din jurul Clujului, fac legd,turya c\ zon;^ pdd.uroasd,.
d) Diferite asocialii d.e s5,rd,turi, in care intrd, ca plante mai caracteristice
: Suaeda marit'ima, Salicorni,a herbacea, Pl,antago mariti,ma, Pl,antago
cornuti,, Pucci,nelli,a l,imosa, Puci,nell,i,a transsil,aanica, Statice Gmelini, Artemisi,a
sal,ina etc., care se intilnesc in sdrdturile ctin jurul Clujului, la Somoqeni,
Dezmir, Gherla, Sic, Dej, Ocna Dejului, Cociu etc.
o) Asocia,tiile de plante rud.erale, dintre care mai importante sfurt:
Ei,erochloE oilorata, Urti,ca d,i,oica, Lgsimachi,a nummularia, Artemisia aul,garis,
Aegopodi,um Podagrari,a, Euphorbia Cyparissias, Taranacum offiainale,
treonurus card,iaca.
Pd,clurile naturale, a$a cum am menlionat mai sus, se lntilnesc pe
oxpozilii nordice qi mai pulin pe expozilii sud-vestice qi platouri.
fn cimpie, este identificat pind, in prezent un numdr mare d.e arbori
qi arbuqti, care au pd,truns din regiunile din jur und.e, cu exceptia specilor
xerofite, se intilnesc pe suprafele mai tntinse. Dintre speciile de arbori
lntilnite, menliond,m : Quercus Robur, Q. Dalechampii,, Q. petreoa, Carpinus
Betulus, Acer tatari,cum, Acer platanoides, Acer cam,pestre, Ul,mus
loliaeea, Iraninus encelsior, Fagus s,ihsat'ica, Q. Cerri,s, Q. pubescens, Til,ia
cordata, Betula 1)ercucosa, care apa,r mai ales in td,ieturi; pe expozilii nordice
qi ln locuri mai umed.e, se gd,sesc : Populus tremula, Balin capraea
iar in albia piraielor qi riuriloy, Alnus glutinosu qi BaIiCI cinerea; d.iseminat,
apar: Prunus aaium,, Malus s,iltsestri,s, Pi,rus piraster, Prunus Padus etc-
Dintre aceste specii, se comport'i bine, fa.td, de climatul din cimpie,
speciile de Quercu,s, carpenul gi mai pulin fagul, care ln tinerele suferd, din
aarLza uscd,ciunii din timpul verii qi a gerurilor tirzii de primivard,. Rdqinoasele
instalate natural nu se lntllnesc. Dintre arbu6ti, se citeazd,: Sambucus
nigra, Cornus sanguinea, Staphylea ytinnata, Euonymus europaea,
Viburnum Lantana, L,igustru,m aulgare, Crataegus monoguna, Crataegus
O ag acanthu, P runus sp,ino s a, C or ylus An allana, Rh atnnu s c athartic a, Rham -
nus Erangula, R,hamnus ti,nctori,a, Loni,cera Xylosteum, Viburnum Opul,us,
Malus pumila, Euonymus Derrucosa,, Prunus nana,, Eosa galli,ca, Rosa
canina, Lyci,um halimi,fol,ium, Rubus caes,ius, Cytisus sp., Hedera Heli,n etc.
Aceste specii de arbori qi arbuqti formeazd diferite tipuri cle pid.ur.i
naturale, pure qi amestecate, in compozitia cdrora stejarul, gorunul qi
cerul intri ca specii de bazil.
Dintre aceste tipuri, menfiond,m:
1,. Stejdrete pure de stejar pedunculat, pe soluri brune-slab-roqcate,
brune podzolice, pe cernoziomuri mediu pind, la puternic degradate,
lutoase pind, la luto-argiJoase, avind. in diseminalie : gorun, arlar td,td,rd,sc,
t8l

uneori jugastru gi cireq, cu subarboret de clocotiq, alun, singer, dirmox,
lemn clinese. fn aceste arborete, dupi.I. Prodan, apar ca raritd,li in cimpie
(de exemplu, stej5,retul cle la Desmir) exemplare de cer gi corn.
Ca flord inso{itoare se r:iteazd' ln ordinea abundenfei : Carer pil,osa,
Hapati,ea,tri,loba, Anemone raytunculoid,es, 1'h,ali,ctrum aqui,legi.foli,um, Asarum,
cwopeum) Lathyrus ni,ger etc.
2. Stejd,rete amestecate, pe cernoziomuri degradate gi pe soluri bruneslab-roscate
de pddure, brune, brune podzolice, lutoa.se pind, la argiloase,
cu predominarea stejarului (steji,reto-gorunete) sau a gorunului (gorunetostejd,rete
).
3. Stejilrete c1e stejar pufos, pe sol brun-deschis cle pant[, pe rend.zine,
1rc cernoziomuri degradate, pe soluri brune slab roqcate rle pd,dure, brune .
cntcle ,5i trrune.
4. $leauri cle cimpie carpinizate isau nu, pe soluri brune podzolice,
brune slab roqcate si gernoziomuri degraclate, formate din stejar petlunculat,
jugastru, arlar, frasin, mir, pdr gi cu subarboret de singer, lemn ciinesc,
salbf,, moale, sd,lcioard,, clocotiq etc.
I'r. $leauri de d.eal, cu pred.ominarea gorunului (goru[eto-ryleauri), a
tr,rlarului sau a jugastrului, pe soluri brune, slab podzoliee, porlzoluri rte
tlegradare, soluri brune, cernoziomuri degrad.ate.
6. Gorunete pure de 0. DalechamTtii, qi Q. petraea, pe soluri bruneslab-ro;cate
clc pd,d.ure, podzolice sau nu, lutoase pind, la argiloase, avlnd
itr diseminalie stejar pedunculat, ar\ar tdtilrd,sc, carpen, plop tremuri,tor,
jugastru, cirers, md,r, pd,r, cu subarboret de lemn ciinesc, dirmox, palachind,,
alun, pd,ducel etc.
7. Cerete pure sau in amestec custejarpufos, c'ustejarpedunculat,
gorun, cer qi carpen, pe cernoziomuri castanii-inchis nedecarbonatat'e,
castanii-deschis, pseud.orend.zine degrad.ate, cernoziom d.egrad.at, soluri
Irrnne, brune podzolice, porlzoluri secundare cle degrad,are.
In ultimul secol au mai fost introd.use pe ca,le artificiald, gi alte specii,
trltm sint : pinul negru, pinul silvestru, salcimul, oletarul etc.
In legd,turd, cu vegetalia lemnoas5. trobuie men,tionate citeva aspecte :
a) Toate speciile lemnoase, cu excep.tia celor xerofite, se intilnesc
Ia marginea exterioari, a, cimpiei, ceea ce explicd, prezenta lor in cimpie.
b) Fagul a pd,truns pind in mijlocul cimpiei, ca incazul pdclurfr Silva-
.;u1 d.e Cimpie, citat d.e A. Borza, din fd,getele clin jurul cimpiei. El a fost
eliminat treptat de aici, fiind. scos fie tle mina omului, fie din cauza
climatului necorespuzd,tor.
s) Speciile d.e Quercus, fiind. extrase ca specii valoroase, sint inlocuite,
tleptat., prin jugastru qi arlar titd,r5,sc.
dl Pe unele terenuri degradate se constatd, o invazie rle arbuqti, cum
sint : viqinul pitic, singur sau cu Prunus n&na, Prunus spinosa, Crataegus
monogyna (mai ales pe versanli nordici), specii de Rosa, Lyci'um halimi"
lolium, Li,gustrum aulgare, Vi,burnum Lantana, fluonymus europae&, Euony'
)tLlts uerrucosa, qi Ru,bus.
IJneori, aceqti arbuqti irnbracd, pd,clurile ca un. briu cle centurd,, oprind
inaintarea vinturilor in interiorul pd,durii, alteori apat izolat' pe terenurile
degradate goale qi, in sflrqit, invad.eazi, arboretele artificiale cu consisten-td,
rnic5, ca in terenurile degraclate de la Sabed.
e) Sint unele picluri naturale qi artificiale, care pot da un funrlament
qtiinlific impd,tluririi terenurilor degradate.
I)in cauza nume oaselor defriqd,ri qi bricuiri ale piclurilor naturale,
pentru studiul naturalistic al vegeta,tiei nu poate fi utilizat decit un numd,r
182

estrins din pdtlurile naturale, care s-au pd,strat mai bine. Pe ca,le artificiald,'
s-a lucrat in numeroase perimetre, printre care menliondm: Mera, Juriul
rie Cimpie, Ciurilei, Dimb, Silvaqul cle Cimpie, Agirbiceni, Ilarchiq, Bar'
)a,ca, Rdzbuneni, Cetan-Yad, Negrileqti, Lelegti-Mihd,eqti, Cacova-Poiana,
Aiudeni-\rdliqoara, Lapoda-Cetate, Stejd,riq, Pogida, Mird,sld,u- Cicar, Neslac,
Podeni, Some;eni, Apahicia, Desmir, Bard,i, Nuseni, Bon{id.a-Bologa'
tlizequl Gherlei, Sintejude, Urca, Iclozel, und.e s-au folosit numeroase
specii d.e arbori qi arbugti : salcim, stejar ped.unculat, frasin comun' frasin
american, paltin de cimp, paltin de munte, jugastru, ulm d.e cimp,
plopi negrii hibrizi, ar{ar tdt5,rdsc, md,r, pd,r p{,d.uret, cires, amorf5,, sofora,
lemn ciinesc, salbi' moale, cdtind,.
Din aceste lucrdri se pot trage concluzii prelioase asupra concli.tiilor
stalionale in care pot fi utilizate unele specii fo:estiere in clmpie.
In leg[turir cu impircluririle a'rtificiale, se pot, desprinde d.e asem3ne:r
citeva concluzii.
a) Sint lSrluri experimentale tip Sabed, care au avub la bazd, trn
stud.iu al sta{iurrii, o metod.icd, lntocmitfl gi care ne dau astd,zi urr material
rlocumentar valoros, asupra posibilitir,filor de imp5'clurire a teronurilor
clegradate.
b) Siut lucriri de impddurire, total lipsite d"e hazd, qtiinlificd, ryi tle
interes. Era suficient ca organele din prodtrclie sd, observe pdrlurile qi
"speciile insta,late natural qi sd, rttilizeze rezultatele unor pd,tLuri artificiale
ca : Sabt-.rl, Bozcd,, Bonlicla, Fizequl Gherlei etc.-pentru a evita unele
greqeli furrclamcntale. Iltilizarea salcimului qi a speciilor de Quercus ca
elemente cle bazd,, in impdclurirea terenurilor clegrad"ate, pe substr.lte
marnoase, r[rnine o greqeaid, evidentii.
c) Cartarea stal,ionali, qi stabilirea tle lormule pe tipuri stalionale sint
,:i rdmin metodele cerle mai indicate d.e impidurire a terenurilor d.egractate.,
d) Este nevoie rle rid.icarea procentului pdd.uros, atit pentru valorifi-
{larea terenurilor clegradate, cit ;i pentru stlr'ilirea eroziunii qi ameliorarea
conclitiilol clirnatice.
7. FOLOSI-\T,\ TliIUt\UltlL0R
In Cimpia Transilvaniei se intilne'sc, fiind. in mediul lor stalional,
,1 categorii r1e t'olosirr{e ale solului : culturi agricole, pd,;uni, finele' qi
lrIduri.
Daci, se tine searna de condifiile climatice (temperaturi metlii anuale
8-9,|f qi plecipitatii 500-700 mm), cle condiliile geomor-tologice (altitudine
medie rle cca. 500 m, reliel accitientat, insii, cu platouri qi coaste
lrrod.ominant sub 100). decondifiileperlologice (solurirlestul d.e fertiie, d.e
tipul cernoziomurilor qi solurilor brune-slab-rorycate pe marne ryi mai pulin
soluri pod.zolice), se lnlelege cd in cimpie extind.erea cea mai mare trebuie
si, o arbd, cultulile agricole. Totuqi, suprafefcle intinse tle terenuri degratlato
ne inilreptdlesc sd afirmd,m cd, nu s-a cdutat sX se stabileasci, qi sii, se
pd,streze un amrmit raport intre acesbe categorii r1e foiosinle, irr tuncfit:
de nevoile d,e pistrare qi ameliorare a, solului, ci s-a abuzat cu rlefriqarea
pdd.rrilor qi {inefelor, pentru oxtinderea culturilor agricole. Aceasta explicd,
in bund, parte imensele suprafele d.e terenuri degrad.ate qi reparbizarea
anarhicd, a culturilor actuale. Cu toate acestea, se poate afirma cd, in
Cimpia Transilvaniei, in comparalie cu aite rogiuni ale !5,rii, utilizarea,
fortelor prod.uctive ale solului se face la un nivel ceva mai inalt. Astfel,
culturile ag:ricole reprezentate prin cerealele debazil-griu, secard", ovd"z,
183

pgrullb-.- se- fac, in.majoritate, respectind un minim cle conditii agrotehnice.
Pdioasele se cultivd, numai pe platourile gi versantii cu inclind,ri mai
r^nici de 10o ; _se
evitd, cultu:'a piiqitoarelor pb terendrile incunate, _se
fac ardturi de toamnd,,pe supiafele orizont^ale qi ard,turi ae primxi,ar:e
pe curba de nivel. coastele arate de multd, vreme pe curba de nivel s-au
terasat in mod natural.qi pot impjedica scurgerile -cte
suprafald,. cu toate
acestea, sint qi suprafe.te
iltinge de cultrri igricole pd,io'ase qi p.dpe
versanli cu lnclind,ri
T!o1I?
mai mari de 1"0', uneie cu ard,turi "ni"" pu rl"i,
de cea mai mare_pantd, fd,cute d.e cu toamnd,.Asemenea greqeli explicd,in buni,
parte
^suprafefele_imense de terenwi degraclate din c"impie. c-utturi pomicole.slnt
pu!ine.-l-iilg: a cd,ror patrie esie pe podiqul riinavelor, aici sint
foartb rare sau chiar lipsesc complet ; expuc^a1ii car'e se dd, este d ingheagd,
in timpul iernii. Totuqi, se constatd, cd pe expozilii sudice, bine ing;opail
in timpul iernii, dau rezultate bune.
. Dintre podr se cultivd, pe scard, mai mare diferite varietd,fi de meri,
peri, pruni qi mai pqtln piersrgi, care dau fructe gustoase. cert este cd, in
clmpre, culLura cerealelor este baza qi cd, pomiculturii nu i se di, importanfd
plea mare.
Pq!"ptg ryi ti1g.tgt_e gcup? supra,fele.destul de qari, nu au o pozilie.
geograficd, bine stabiltd, ,1i se gd,sesc pe tirate categoriile de'pante, pe firndriri
$e- v{,i, pe platouri. rg.ph1s, piqunile'qu sint biie ingrijitu qi tiiii""tio;i
folosite; nu sint curdlite la timp de plantele erbacee" qi l"rorrorse invadatoare,.lu
u se aplicd' lngrd,qiminte pe solurile sdrd,cite qi nici inierbd,ri
artificiale care sd, refaci,-caiitatea.p.3,.ligtii, nu. se aplicd,'pd,qunatul prin
rctalie pe ta,rlale c.a sd, se_dea posi6ihtite'pajiqtii ui ." se iniroduce
un numilr mai mare ""rrbd,,
i" :rtg
ra.pdqunat*al,dit capalitatea pd,ryunii, nu
sg lye fea]ma d.e epoca optimd, de pd,quirat, introduciidu-se vitile'imed,iat
dupd, ploaie- Si_primd,v.ar_a dupg, topirea zilpezllor, pe locuri umede Ei in
iarbd,^fragedd,, bdtdtorind. astfet solul si sm-ulgind'iairba din rddd,cini.'
.- _^1:^T.r.9p1!p1i gxpligp in bund, parte sitqajia actuar'e a'pxqunitor, care
m malontate sint transformate in terenglld3sraolte, in sp-ecial cele'd.e pe
versantii cu inclind,ri mai mari d"e 20-90". pd,qunile he aatx **i
provenite din transforlla{ea fine{elor, se mendin mai bine. ""ce"d;,,
f:r npecioJ
-^.,^Iio-91:lc,
cglo a.o_po fund"qri dc vdi qi cxpozigit nordice, dau
LiJ.t$r.. b-Tg, :" o producfie ridicatd, la hectar. Cele de*pe ixpozili sudice
stnt de calitate slabd,. se dovedesc un bun apilrd,tor aI soluiui. berinlele
crescinde de terenuri agricole qi^de pdquni- miiqoreazd, continuu s"p"at'at*
lor. Pe pantele mai mari de 2b", unge culturil'e agricole no ar. ce cauta,
und.e se constatd cd, pd,gunile
*
po! frina proceserJde eroziune, se impune
introd.ucerea finelelor, ca mijloc importalnt de d.ezvoltar:e a zootehniei.
Pddurile sint' reprezella-te prin'trupuri iiotaie, [e*airerite md,rimi,
pred.ominind cele de, 10-20 ha, -situate pe expozilii'nordice qi mai puliri
pe platouri nord-vestice qi nord-estice. ca supr^ata1h, in cimpii, trans'ilriapiei,
o_cup^d, un p-rocent redus. Dupd, harta-oficiitd, magniard, intocmitd
in
a1$ 1896., pidurile la acea datd" reprezentau cca. r|d/o din suprafala.
r.n ultimul timp, dupd, harta vegetatiei forestiere intocmii; de Miiristeiul
agriculturii qi siilicultulii,.procentul piduros a scd.zut sub 10o/o. Din
aceastd, cauzd',^.pe drept
^cuvint, A. SorZa qi alli botaniqti, sprijiillildu-se
pe cercetdri fito-geografice, susfin: cd, paialel'cu defriqd,rea
cj.mlia
fdduritor,
Transilranici devine.o rbgiune cu un caracter dgricol'qi cu un
climat s{epic din ceince mai pronunfat. Defriqarea pd,dwiorare loc din
catuz& nevoii mereu crescind.e d.e teremiri agricoie qi d.6 le*n. La red.ucerea
suprafelei pdduroase mai contribuie qi regenerarea naturald, mai tnceatd,
I.B4

decit Ia dealuri inalte qi.munfi Este dovedit eu prisosinld, cd, proprietatea
particular5, duce la-mdcinared, patrimoniului fortstier qi ta tri,nsiormarea
dealurilor qi munf,ilor noqtri in rujni qi in pustiuri.
ceea ce este mai regretabil este faptul dd pd,durile au fost lnld,turate
chi_ar-pe coastele abrupte, und.e este doiectit ce^atte culturi nu pot asigura
stabilitatea terenului qi conservarea solului. De reducerea
pd,duros
iroceniului
sint legate scdd.erea precipitaliilor din ultimul timp, dacentuarea
proceselor d.e eroziune pe versanlii defrigali ,;i colmatarea cul-turilor agricole
de pe lunci gi vd,i.
rn acesto condi,tii tle folosin,td, anarhic[, sint necesare introclucerea
gi aplis21s6 unor criterii juste, car6 sd stabileascd, procentul de participare
a fiecd,rui gen- de folosinld,, rd,spindirea spa,tiald, ii funcfie de ielief qi un
minjm de mijlo.ace agrotehnicelare sd, rdglementeze problema scurgerilor
de suprafali qi problema,
.apei in sol. piocentul dd peste ?0o/o c-"ulturi
agricole,.cga, 20o/o pd,quni qi finele qi 10o/o pdduri, este fotal nesatisfd,cd,tor
oi neechilibrat.
8. CONCLUZN
Din studiul suTa,r al contli{,iilor geomorfologice, litologice, climatice,
al ve_get3,liei q1 folosinlei terenuiui, sddesprind fimito;r;le.
1. Relieful cimpiei rransilvaniei, dominat cle coaste cu inclinare
p,A de b" qi povirniq'ri,
TlIg
care ae!i1 SO o/o din sopr*i*pa totald, qi cu
{f,rrrtud.me mare de cca. 5_00 m, ne atatd cd, denumirea de ,,cimpierr dati
acestei rggruni,. nractic lipsitd, d.e suprafele orizontale, astduzl nu mai
corespund.e realitd,lii.
" Z.. rn cimpia Transilvaniei sint bine reprezentate urmd,toarele forme
t1e relief:
slab inclin_afi pinn
,.^.*:_I:I*1q!i
h abrup!,i, in cea mai mare parte
cusrmerncr' adrca " cu pallg d.omoale pe expozilii nordice, cu povtrniqirri qi
pseudoterase pe expozilii sudice; ^
aumpene de ape, cu ld,limi variate, de la spind,ri -r------- inguste - pind, la
placore
l1ti1s_e,
frecvente ln partea de sud ;
f?i
qi lunci intinse, care ajung ta B_.4 km ld,!ime, cu aruviond,ri
rii terasd,ri vechi gi noi.
^, .,,3._J:"t^?_t\.rylatourile
,1i cumpene,le, de ape, crr inotind,ri sub 10o, deliniurl
o+"/o ,urn. suprarafa totard, a cimpiei Transilvaniei, explieX
pronunlat
c,arabterul
agricol al acestei repruni.
4. Relieful accidentat se datoreqte cutd,rilor tecl,onice qi in mod predominant
eroziunilor georogice ryi_cel6r recente, qi reintineiesc
continuu culmile versan,tilor.'prin proceseie "r;;-;;bo;;d, de eroziune georogicd,, s-a
hirtrogr3,fic_d, cr1 odeniitate
ITT*'"^lefea
care variazd, intre0,35 qi 0,68
Km/km"_ $r cu o energie
.cre
relief destul de activi, de 140-32b -u"o m.
5. Formatiile litologice sint lep r ezentateprin sirai* *o."rriuni de
strate de marne, gresii qi nisipriri :
- sarmatiene, mai l*toase gi ryai
b_ogate
-in sii,ruri sorubile,
risl,ice puncteior
caracte-
sabed,,Bozed,
!"4oj, Uica, sdrmaq.L -c*.un"r
- M:rre
t'ortoniene siponlien9r
I
Tai^Tsibgrlg
qi mai seiacb in sdruri
in
sorubile,
care intrd,.perimetrete bongiaa, nizeqlur Gherrei qi
-aluviuni
voiniceni ;
vechi qi_ogiz-terasat6 sau nu, irogate in shruri solubile,
care se intind. de-a lungul vd,ilor apelor curgd,tdare."
6. climatul diferenliat, pe prbvincii cimatice, cir amprituctini mari
de temperaturd qi precijritalfr ii cursul *noroi qi-in-lirif"r perioadei de
185

\ cgetalie, nu dd stabilitate suficientfi, culturilor agricole qi- pr-od.ucfiei
lorestiere; microclimatul d.e expozilie exercitd, o influenld,-hotd,rltoare'
rtit in repartilia vegeta{iei naturale, cit qi a producliei ag1icole. Aqa se
explici in trund, parte imlpXdrrirea naturalfl a expoziliilor lordic,e
qi gretttifile
mari de instalare a culturilor forestiere pe e_xpoziliile suclice.
7. Vegetalia naturald, cle pajiqte qi fineald, este de tipuri foarte variat,e,
incepind cir cei, caracte,risticd condiliiior det stepd, d.e pe ver,ran!,ii suclici
;i teiminind. cu cea de pe expozilii nord.ice d.e d.ealuri inalte caracteristic'I,
;leaurilor de deal tle tipul gorun6telor, cu elemente d.e fag, sau fd,getelor
puTe. -
8. Din cauza acestor facbori atit d.e variali in timp qi spaliu, frecvent
cu calacteristici d,e limitd, pentru dezvoltarea vegetaliei forestiere' se
impune cercetarea staliunilor qi a eroziunii solului, pentru indicarea culturilor
forestiere gi a celor mai corespunzdtoare md,suri de ameliorare.
II. SOLURILB, PROCBSELR I}E DEGRADARE FT STATIUNILE
DIN CIMPIA TRANSILVANIEI
A. CONBIDERATII GNNENALE ASUPRA CONDITIILOB
DE nonMaRE DE &ABPLNDIRE ^)r ASLTPRA
(..:ARACTERIBTICU.OR IIAI IMPORTAT{TE ALE BOL(IRILOE
1. (:OTDITIILE DS FORIL\nE A SOLUnil,OR
Solurile clin Cimpia Transilvaniei sint rezultatul acliunii complexe a
r-egetaliei, reliefului, substratului litologic, climatului, omului qi timpului

€yolutiei, $ub acliunea factorilor d.e solificare qi in special a vegetaliei
Pddurile- al opls o rezistenld mai dirzd pe expoziliile nordice, unde
au g5,sit condilii mai bune de vegetatie qi au fost cru{at-e d.e om mai mult
pe veryanlii abrup{i,
}ldenu
s-au putut face culturi agricole. }'ine,tele
naturale de virste mai inainl,ate sint cele de pe expozilii nordice, unrle,
oblinindu-se o productivitate redusx de cereale la hectai din cauza temperaturii
qi luminozitd,fii mai reduse, au fost considerate bunc pent,nr
prod.uclia d.e furaje.
Pe versanlii ,insolili qi pe versan{ii cu expozitii intermetliare $i cu
pante mai mici, predomind pdduri ;i pdqrrni in treimea superioard, ;i cultur.i
agricole in partea inferioard,, sau numai culturi agricole.
, Succesiunile pd,clure-fine,te, pidure-p6;une, fineje-pd,puni-culturi agric.91e
qi mai rar culturi agricole-pd,;uni-finele, frecvente in Cimpia Tr-ansilvaniei,
clau unitii.ti genetice de soluri cu'caractere morfoEen:tlce intermetliare
qi uneori confuze.
b) Procesele d.e genezd' a solurilor formate sub acliunea prer|ominant:i
a -vegeta(iej naturale d.iferi dupd, natura vegetatiei. forma de. relief qi
substratul litologic.
$st!el,_ se,d.eosebesc urmd,toarele tipuri de procese genetice.
.br) Sub qleauri de deal qi sub celete cu elemente-de qleau pe plat'ouri
orizontale si slab irrclinate qi pe versanli cu expozilii um6rite ;i
formalii litologice mai slab pini la carbonatate (argi1e, riisipuri, marne
oti alternante de marne ,1i gresii), au loc d.escompunerea pr.edominant
aerobd a miterjei organice f"io formarea^de humus nesarurat,
slab acitl pini, la acid, alterarca "ii.pe"ci, silica{ilor qi formarea acfivd, a c,omplexului.argilos,
migrarea par{iald, a prodrrselor: colojdale in or,izontui B,
apari!_ia in orizontul A de pete podzolice, sau formarea unui orizont podzolic,
levigarda completf,, a sd,rurilor solubile gi a carbonatului de calciu irinil
in orizontrrl RiD (soluri hrune. brune-slab-ro;eal, hnrrre podzolicer.
- - D, Sub stejar pufos in amestec c. elemente de qleau sau ryleau de
deal cu elemente de cer ;i girnili,, pe versanli puternic qi foarte puternic
itlolina.ti, cu expozifii insorite qi intermediare, pe formafii litologice puternic
carbonatate (marne cenuqii, marne vine.tii, gresii calcaroaJe), au loc
descompun_erea aerobd, activd, a materiei organice prin ciuperci, actinomycete
qi bacterii, formarea qi acumularea d.e humus saturat in orizontul
A, alterarea silica.tilor formarea complexului argilos qi migrarea pa,rtialir
in orizoulul_R, uneori ';i aparilia de pete podzotice in orizontul A, levigarea.partiald,
a carbonatului de calciu sau levigarea totald, qi la mici
adlncime in stratul de sol (cernoziomuri degradate, rendzind, degradatd,
soluri brune-slab-roqcate ).
,.?..!ob formalii cle fineald umecld, cu pajiryti incheiate, pe versanli cu
expozilii umbrite, cu pante mijlocii pind la repezi, pe substrate litologice
slab carbonatate (nisipuri, gresii micacee, marnc nisipoase, compiexd c1e
rnarne qi gresii, argile), au loc inlelenirea stratrrlni cle sol, ciescompunerelr,
materiei organice sub actiunea predominantd, a ba,cteriilor anaerobe, formarea
qi acumularea rle humus saturat sau slab pind, la moderat acid.
formarea unei structuri glomerulare, altcrarea materiei minerale suti
actiunea humusului slab pini, la morlerat acid, formarer:r, complexului
argilo-humic ;i a orizontului B ;i ler.igarea carbonalilor rtin stiatul pe
sol sub 8Q cm (soiuri brune, blune slab-ro;cate inlelenite qi brune inlelenite).
br) Sub_form.d,!4i de firurald, stepicd, de asocia{ii ctese de graminee;i
numeroase dicotiledonate qi rle asocialii intrerupte de graminee gi plante
aromatice (pelinile), pe versanti cu expozitii insorite qi indermediare,5i pante
187

moderate qi repezi, cu substrat litologic variat (marne, gresii, complexe
de marne qi gresii, catbonatate), au loc procese active de descompunere
aerobd, a materiei organice prin bacterii, formarea .1i acumularea"
moderatd, de humus in asocia,tii dese de graminee qi slabd, in asocialii rare,
structurarea solului in agregate glomerulare alterarea slabd, a materiei
minerale, cu levigarea ;.labd, pind la inaintatd, a sd,rurilor solubile, qi
slabi a carbonatului d.e calciu, debazificarea parliald, a silicalilor primari
qi formarea slabd, de argild,, frecvent, qi salinizare de suprafa$d,.
Du) Relieful Cimpiei Transilvaniei secaracterizeazil prin unitd,li mai
mari d.e relief, create de apele curg6toare qi printr-un microrelief specific,
creat d.e eroziuni qi alunecdri.
Sub acliunea eroziunilor geologice gi a celor actuale, relieful Cimpiei
Transilvaniei a evoluat de la un potliq neted, rdmas in urma retragerii
apelor marine, la un relief deluros, cu versanli de forme qi altituclini variate
qi in continud, modelare.
Niveiul general al versan,tilor este intre 450 gi 550 m, rlepd,,;it uneori
cu 40-50 m de unele d.ealuri formatg din roci mai tari sau d.in cute diapire.
Versanlii sint tlespdrlili de vdi largi, uneori cn terase, qi in unele locuri
cu piele de ad.unare a apelor sub formd, de iazuri qibd,l{i. Yersanlii se caracterizeazd,
printr-o anumitd, expozilie, inclinare qi tip d.e profil.
Datoritd numeroaselor varialii intilnite in naturd', s-a urmd,rit clasificarea
versanlilor ln funclie de aceste elemente, ln grupe mai mari, ln
raport eu influen{a pe care o exercitd'asupra dezvoltdrii proceselor de
solificare gi eroziune.
Astfel, dupd expozifie, s-au clasifica! 3 categorii de versanli: cu
expozilii umbrite, intermediare qi lnsorite (fig.
-Dupi,
).
inclinare, se deosebesc : versanli slab inclinali (0-5'), mijlociu
inclinali (5-l-0"), puternic tnclinali (10-20"), foarte puternic inclinali
(20-45') qi abrupli (peste 45').
Dupi profilul versanlilor, se deosebesc : versan{i cu profil cOnvex"
concaY, drept qi terasat.
In general, versanlilor cu profil convex qi profil d,rept le sint caracteristice
expoziliile lnsorite qi intermediare qi pantele repezi pind, la abrupte,
iar versan,tilor cu profil corrca:v, le sint ear:r,cLer:istice expoziliile nord.ice qi
pantele slabe, pind, la repezi.
VersanJii cu o inclina,re generald, predominantd, sub 20' slnt puternic
terasa{i de alunecd,ri, creind. un microrelief specific. ln Clmpia fransi}vaniei,
se g5,sesc bine reprezentate urmd,toarele unitd,J'i t1e relief :
- placore ,-qi cumpene largi de tlealuri (suprafele peneplanate), orizontale
sau slab inclinate (pante d.e 0-5');
- versan,ti variat inclina.ti, pind, la abrupfi;
- lunci largi, cu apd, freaticS, accesibild, sau la adincime marer cu sau
fdrfl piele d.e ad.unare a apelor I
- complexe de terase in albiile Somoqului qi Mureqului.
fmportanfa acestor unitf,.ti de reljef constd, in faptul ci ne dd, posibili;
tatea localiz5,rii geografice a unite,,titor genetice d.e soluri qi c5, motLifici
puternic regimul tle umictitate a solului.
c) Substratul geologico-petrografic al Cimpiei 'Iransilvaniei este reprezentat
prin:
-forma,tii helveliene (Stratele d.o llitla), din gresii micacee slab
cimentate, conglomerate poligene, pruntliquri, nisiprui, argile marnoaset
arcoze qi clepuneri secundare d.e ghips;
LB8

-.{ot_-a!ii
,
tortonjene, din marne cenuryii, marne cu slabe intercalatii
de gresii, d.e gresii in pldci, cu interc4lalii d.e-tufuri dacitice, formalii saline
qi nisipuri gresoase;
formafii
-,_ ;
sarmafiene,..prectomi'ant marnoase qi salifere, din marno
vrnelu, m&rne nisipoase gdlbui,
.intercalalii de tui dacitic'cte Ghiriq qi
{,uf de Bazna,.nisipuri cu concreliuni g"esoase qi gresii qistoase in pHici;
.-_*,_I:1T:!il p911,."1r pfedorni_nant nisipoasg d'in nisipuri, pr"",iiq""i,
.argrle qi marne, formind tuful ile Bazna z
- formatii cuate_rnare, reprezentate'prin depozite cle pietriquri, ce
formeaz5, complexe de terase^in albiiie someqului qi lltureqului qi prin
depozite aluvionare_de prundiguri, nisipuri qi miluri, care formeazil luncile
ce insolesc riurile din Cimpia Transilvaniei;
- depozite recente cle coluvii cre poale, d.e coaste qi de terenuri aqezate.
Aceste formalii geologico-petrograficc, dezagregate pe loc sau transportate
qi
.d epuse ite i,pete"cursd6""q i;il.;;;;ffi;"al g"osimi
.aare variate,
constituie roca mamd, pe care se formeazd, soluriie.
Rocile mame imprimii solului caractore foarfe -r,ariater in funclie de
ralcd,tuirea lor petrografici, qi compozitia lor chimici.
. _Astfel, pe marne ryi calcare s-e formeazd soluri puternic carbonatate
rezidual,. cu un conlinut ridicat_ de -argild, Iuto-argilioase gi argilor*"; p"
,T?1"u. Tisipoase, se formeazd, soluri lut-oase carbon-atate; po ailile, solu'ri
luto-nisipoase qi argilopse necartronatate ; po nisipuri loslsoiali qi'gresii,
;soluri luto-argrlo_ase, cu un conlinut, variai de pcielet, carbonatale sailuecarbonatate,
.
dupd, natura cimentului gresiei'; pej ;mrrne saiifere, -
se
Iormeazd, sohrri rezidual salinizate.
_ - d) climatul cimpiei rransilvaniei, specific steji,retelor, ryleaurilor tle
deal
-qi _cuiturilor de- crereale, este ciiferein\iat , clupii, cantitatea msdie
1,+"rH
de. precipitalii qi dup5, temperatura'medie anirald,-in 2 p.ov.ncii
clrma,trce,(provineia centrald, mai uscatd, qi provincia ma,rginald, mai umedi,)
fiind
;
modificat d"e acliunea reljefului qi a-f6rmaliilor litologice, influenleaZd
procesele de solificare in mod variaf qi in concorrlanld, "cu acestea. '
Pe versanli cu expozilii insorite, viala biologicd,,'procesele de humit'icare
ryi descomponerba materici organi'ce in p-roairse ]inale sint mai
rlctive qi are loc cteci o acumulare mai slabd, de frumus decit pe versanlii
nmbri!i.
P,u versant,i,
_-_._
fa!d, cle- platouri, pierd-orea parlialX a precipita_tiilor,
prrn Bcurgcri cle supra$.a,td,, incetineqte procesele cie solificare.
, Fq creeazd,_ p-e versanli un microclimat tle expozilie, diferit de cel
rte platouri ;i de lunci, cu procese variate de solificare.
2. RASPhDIREA SOLURILOIT
Din cele ari,tate mai sus rezultd, cd, procesele d.e formare a solurilor
"rlin Cimpia
- Transilvaniei slnt rezull,atul acliunilor numeroqilor factori
pedogenetici.
cunoa$terca reparbiliei geografice a d.iferiteror tipuri d.e soluri qi
p.rocese pedogenetice nu este posibild decit prin cartografieroa sohirilor
Ia o scaid, rnare_
complexitatea a,cestor acliuni ,si fenomene, rolul rLominant reventnd
vegetafiei forestiere qi reliefului, care modificd, sensibil climatll
-lr cLetermind, un anumit mod de culturd,, factori uqor de iclentificat po
ierenr se di, a.exat sub form5, tabelari, rispinclirea geografici a sofu-
rilor intilnite in cimpis,_fransilvaniei, in funcli6 de acersti-i tlctori esenliali.
Din tabelul 6 se desprind. cele ce urmeazfl :
189

a) fn naturd,, rdsplndirea solurilor este foarte variat6', datoritd complexitd,lii
acliunii factorilor naturali. Din aceastd canzil,nu se poate urmd,ri
id,spindirea solurilor ln funclie d.e un singur factor qi nici chiar in funcfie
de b gupd, de factori. In naturd,, orice plus cle umitlitate, datoritd, unor
uDoare schimbd,ri d.e microrelief, schimbd, ritmul solificd,rii qi creeazd'
f,ipuri noi.
Un paralelism totu,;i destul d.e lnsemnat se const'atd, int,re asocialiile
vegetale qi complexe rle unitdli taxonomice de soluri, pd,tlurilor revenindu-le
solurile mai evoluate tlin punct d.e ved.ere genet'ic.
b) Expozilia modificd, atit de puternic influenla vcgetaliei qi a climatului,
incit chiar in pd,duri naturale, pe expozilii insorite' se gd,sesc
s

-- cernoziomurile castanii-deschis, castanii qi castanii-inchis sint
formate qi rd,spindite pe c_oluvii tle poale gi locuri aryezate, cultivate agricol.
pe. versanli continui eroda,ti, puternic qi foarte puternic inclinali, iredominant-insorifi,
slab gi mijlociu in,telenili, sau acoperili de piduii de stejd,rete
de pufos.
- cernoziomurile ciocolatii sint, formate pe coluvii cle poale de
versanli.cultivali. agricol_pe versanli insorili qi inteimediari, variatlnclnali.
acoperili cu stejdrete de pufos qi cu finele slab qi mijiociu inlelenite.
- cernoziomurile propriu-zise, sint, caracteristic: platourilor in!elenite
sau cultivate agricol qi versanlilor slab pind, la puternic inclina,ti.
frecvent lnsorili qi cu substrat marnos.
- cernoziomurile slab, mediu qi puternic clegradate, sint rd,spindite
p-e pog,le, -platouri qi cumpene orizontale qi slab incrinate, cultiriatc
agricol. gi inlelenit", p" versanli umbrili gi intermed.iari, variat, inclinati.
acoperili cu pdduri. de qleau de deal qi lnleienili sau cultivali agricol.
solurile podzolice, in terenurile inlclenite, sinb caracteristice numii aleprtsiunilcr.
- Solurile brune crud.e, brune de pd,dure, brune-slab-roqcate, brurrc
poclzolice gi podzolurile secundare de d.egrad.are sint caracteristice platoq."4ol
qi cumpenelor orizontale sau slab inclinate, acoperite cu fd,tturl
qi lnfelenite, qi versantilor variat inclinali, umlirili qi intermecliari] acoperili
cu p5,cluri gi inlelenifi, precum qi poalelor d.e coastd, inlelenite szru
cultivate agricol.
- Pseudorendzinele gi rendzinele tipice qi degrattate sint formate
p,e marne qi calcare, pe platouri qi cumpene orizontale sau slab inclinate
qi pe versan!,i tnsoriti nsi variat iircUna.ti, sub pdduri qi pajiqti.
- "(solonceacuri.
Solurile salinizate, lS,covigtite gi hleiztte sau- nu
solonefuri,^lS,coviEti) se intilnesc in unele vdi qi lunci inalte, cu apa freaticd,
la diferite nivele ;i salinizatd,.
3. T]ANACT}.RISTICII-N I'RINCIPALII ALE SOLUIUI
se 6tie cd, factorii pedogenetici imprimd, solurilor caractere variatt
;i div_ers rd,spindite, in funclie,de intensitatea qi complexitatea actiunilor-
Jegetalia contribuie la, alterarea substratului litologic, la formarea
complexului
.argilo-humic ;i migraliunea acestuia, la d.ezvoltarea proceselor
biochimicc clin sol, la formarea orizonturilor, a structurii solirlui.
mdrincl permeabilitatea qi profunzimea solului etc.
Relieful, prin formele sale variate, repartizeazi, neuniform cdlclurn
qi precipitaliile atmosferice ,;i contribuie la formarea a diverse procese
(eroziuni, aluviond,ri, coluviond,ri), care intirzie procesele de solificare qi
schim-bfi, condiliile de sol. Din aceastd, catzdl regimul cle umiditate a
solwilor,
_natura,. humusului, staciiul d.e evoiulie, -degrad.area prin eroziuni
qi alunecd,ri a solurilor sint conditionate in bunX md,surd, de reliefsubstratului
litologic, atit de variat, qi divers rdspindit, i se dato-
19s9, ln cea -mai mare parte, specia texturald,, compozi,f,ia chimicd qi stadiul
de evolulie geneticd, a solului.
Climatul - galastslizat prin temperaturi, precipitatii .;i vinturi -
contribuie la all,erarea substratului litologic,' la rorhar'ea 'complexllti
argilo-humic qi
-a orizonturilor, la levigarea substanlelor nutritiv^e qi clt,termind,
regimul de umiditate a solurilor.
Din eele atdtat'e mai sus reiese cd, fiecare din caracteristicile sohrrilor
este rezultatul acliunii r.rnui complex de factori.
l9[

i
q
Elt
792
o
a
H4
t
€ I
p
za
b?
;t- 4
OFN ON
AU)* AL
o .)
!
3 in
-ootrg!
:z;
r:iF.l:a
,.1,o!N-
-=A
i.!? t F €.s
l6.e .9 ; tE
NA.\tN
'iE'i
o -e 9rJ
=?= F ?.S:P
33,3&lo
,,KLL!L
/. -, -.2 a- zz,
/:.
=;dtr,
! 6.d- t
€ -ao=;
. --* !v
- E;,-?, E {
E -b dE d
,h 9 I
. a
= -
._\:
? oc
'=*
-
!
lt
li
lt
li
ii
-t I
t-Rl c- | tld
Xl 'r I K
L -I L I
,.:El '€ I '.1
aala
rl
l^
,i '9
I
N
d
A
I
li3glla
I Esl
l.o 6i
l' i
II I I l-Bl
t-l
I II
I
Ll :
f | ;
I
l#il -[
i
I
I
!
Nl
-:.1
lt
| !l il .
i :, I =l
I .=1 9l
I |.l t/-.1 |
n=i
ltl
itl
.l
A I
I i F]
I
Pl
|
i
|
I
Gt
?l
6l
al
al
ol
:l
J
ll ittl
oiol
I I Ot Oi
!'t I
-t
ll
-i-l
/i/l | ;l =i =l
ol
t :l 6t 6l
| -l Ol O
EI ci trlh
| !-t F! il
(a. | [l ual (/]l
la. a. l
-l U)l &lc
ll lttl
--'lftr-_l
I I
|
.-l
I I
I
| -:t I J
I Ft tt l "-i :l jl
tl
tt
:l I
Lt-l
I Ll ^l
I
I -\ I
il di
LI
I
tL -----i-----^ I
;.;" (i j .=;--
Nin
I
c
I
oi i:
.-Trl .^Y
ral f,s
Frl>
j"
d
I -7-
I '!;
tv'
Li
\ l.c
i.o
t>
-.___r__
;
|.'
N
rl
s
z
I
I
N
d
| 9o
L '!^l
i =l
i --
la!
I
q-
! .sq
l7
I
t;-
o0l : I

(t
J
a)
N
h
d
a
o
c
I
I I
I
I
I
!
a
rr>
a
,
d
lrlli
ic6 ll
,t o i
il
l
i
l:
*t *
I
Ot
>l
O l
ol Nl N I
At at a I
# El i I
tli
e.
o
ht i i 'it
6
N
r.
g
oi
rl ,
ti i
at o
I
iit .:
*l
!l Oi .)
'Fl El r
ti
ki ri P
di vt I
-Fl gl g
Jlalc
tl
LI
Ht ! | 2t .t .
tl H I Hl
lll
'..
91 tr
d o^
d Eo
P od
6€"
13 Ande I.C.E.S
l
t-
lr:
I
l--
a=
d
a
rd
JC
a6
's'F o.a
(j
OA
FA
:4.
e6
>';;
d . =
o
(J
I
l
aI
I
I
i
__l_ l
L
=O
g :5i
: l6:
es | : .;
frel B E€I
>'l -
l* --f
t-
tr
a
a xt
- Pl
I: Sl
'ta a
I
'-'--
E6t@
;or
boP A1
g.:; I
u q jil
L k Oi
'G'F -
i
\)O7)i
I
\L
$ s : ;j
\-l
tt
t\
6o
-i
_i
.,i"
*i9
'irF
^!
-
c N
F
OO
'a
--l-
::i
bo'i
'43
cd cd
rv
I
rt
o
.*,cd .6
o9lo
696
---i l
193

-l
-dl
:l
9l
i
o
4=
.l.a
qg
e9
!G
$3
>6
d
3 2
€
H€
]94
I
_----1-.
e'F i
^91
I Ll
,*tl
qol
)F 9dl d
F - Ot O 6 0
)ca .O c6l c! c6
a >ol .h2a
I
d, Sg
= ;i=
* ET
o
'i3
rd 5!q
- a6
.r.r X ,b
' "58
I
K
I
No
5S
'- 'a
-o
iLi
vov
.i N't
h-Ya
h
6
g
Ij
I
_r-
I
or3
>c(
"?'^4
)>tt
a
,\a
a=
:'i =
I
-t--
E3 ;
./F 'F" -F
I
),
7G :d
(J UE
lo
| +tr
ta
'-
llrr
tt,
tli
i
-.;
| , -'
rli
l
lii
rl
-1^
€1 I
.9 .:-
Fl c
,6
't'r) d
tl
l'll
- ,l
:*rl
d d !
aaal
'" ..f
EFF
6,61:
aa)
" r.
s Rl "5-6
d3i .;,;
I
-.''--
:=l
-. =
==r 9) !s = '-
A
a '=
!t
=i==l
t a vl
a6 Fl
,t{oi
-?at
o- J
.2==
o !q?
iirog9
:
I
i
n Zi Ji
I Ot I I
''1'-i
o9
i =i j:;
e -
X Xi oi
;i;\!^
-:-:l *^-
I
ooo
E>E
a3
FE
tD=
6e
I'r-{
Lt I - ! L a ,o
F l H = /
.i | ; €.a.0 l.q r
Nl.:.-d,XI ,fX'r'-,
hl zeibbl iiz-i
'\l '; :r'iril -'i';
It
el -. -vvl
k
e
!
p
ol
f,lo
i;9
bE
I
o o'-
L I'::
56v
I
I
I
- ^l
f .il
POI
I
='d
abo
JO
;e
'sx
rt Y
!
r o
oi
69
k6
2u)
iA
v.;
.-N
,L)
o9
g

o
;;* I
Ordei
'=.: i tr .6
= o,ct o (!
o> ona
N
sLqrh
aaaaa
'F 6\
hl
o;.
f6
6.i
g:
!t.;
^-
N I.r
OL)U]
I
I -t-
k
o
I
l
l
I i
=q
,9
)56
aa
1:=
L.:
at
'ral
90
U)(J
oo
k
k
6il
> a1 t
I
t=
-;'? ,g
.a-6 E U i
3 6,6J ! 'ct
,trt)u))A
o(l
9tr
d;> z
-oi: c J:
EAO Z
6t I I
{
i
I II
;d
,i
o
(n
au) a
L!h
au)a
I
a9a
oF
.." aN
6f-
7
I II
_l_
Et'
i4
>!
o
,
U)
d1
j;
?laO
-.
t=
=i =i I :.H
&^r;H
=,s dr.- i -,i -:--
,sE =s: i iEe :i-i
:i'ca '6 6 cd I o,o-! d 6 s
v)a 'taa
-trt)
|
tt-ttu)
I
I
e
k
o
6
(J
o
A
o
o tcd
99o 9
€-o
'- .9'-
=.)=
XqiX
,ai fi Jt
=Ltr9
JE=
A JJA
! klo
I I I'd
d
e
.i6!,
q O.r O
ItsDn
4 AeA
a
k
6
6

5
sE
>.1
oE
ad
3
;-
c
p
"-. ;
z
I 1)ri
I
I
l
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l
I
Eo
o.:
z>
9..3
L,v
U.
Q!
'5N
E
96
'l'^N
1=
c
C
1,
v
:; o ..-.-.-_,'
: J:: N
tr i3. =t+
-t.'
.:
3 i-> ?Z
6 ^=
. ??,tr=
Z . a a .
F r t s F ! - . -
N
:-
da!)
',' z'J
o3
,:
€
t ; f + N.. ' g *."3';
in.a J
!
-
i
i
S
d
-ts
I
(
::e
'ae
a.
I i
I
!l
2l
I
l
j
,.rl
a
6
N
i c3l )i
lLa
lEoNI ot s
ti^
I
-1
I sf-i
?
f
tr
aa = \=
a.h (J a'J
l
---t -- t
x
;;:E ; i .L
;E : .i
L'Y : !
-ci e
E
J=
.:.: FF
XX
= -
.:
= ,
)
=a _=
F;
.r'F
FF
U LJ
it
',:
47
'':
6
,:
'7: '

ol
;r-
bD
N1
at
ol
I -;
-at
oai
NN
OU
aFi
.P
:€
.i @
ar a
.TF
E.d
9a
l
L.
.P
il
l
/7
N
-!:
N
.ri
=
N
.t a) U
(aa
2
rN
id
l.-
.c.{ I S.q
ev
"---"i--
I
i
Qa
d
'l
I jj.lJ
5 | A'F
.d.i - F
lpF 26
ii;i .;*
-^l
,r\kt
NN NN
!L:
"
o(j i ro
Fo
,a
,.
I
,?
c6
lJste necesar sii se cunoasci cil,eva
din caracteristicile eclafice esentiale ale
solurilor gi stafiunilor, lntrucit acestea
dau posibiiitatea stabilirii nivelului de
fertilitate al acestora qi ile apreciere D"
valenlei ecologice qi ploductivitatea
statiunilor. '
Caracteristicile esentiale ale soluri-
lor sint urmitoarele.
Grosimea stratului de sol. Este o
comp onent 5, a f ertilitS!,ii solurilor, d.intre
cele mai importante. In terenuri rJ.egraclate,
und.e contliliile tLe sol in general
sint mai inr5,utifite, ca,pd,td, o
importan!il gi mai mare.
Grosimea stratului d.e sol din Climpia
Transilvaniei este rezultanta a 3
factori esenlia'li : substratul litologic,
relieful ;i
formalia vegetald.
Formaliile litologice reprezentate
in majoritate prin sed.imente moi gi
uqor friabile (marne, gresii slab cimentate,
nisipuri, aluviuni), aqezate in strate
groase sau in strate subliri qi alternante,
perrnit formarea de soluri profunde
qi foarte profunde.
tr'ormaliile litologice mai ta,ri (tufuri,
calcare, gresii calcaroase), pe c&I€
se formeaz[ soluri ceva mai superficialet
apar pe suprafele mici qi in petice izolate.
Pe versanli, stratul de so1 este irrsii,
rnult subliat prin procesete d,e eroziurle,
iar pe vd,i, se formeazd, soluri coluviale
qi alur-iale d.e profunzimi neobiqnuit de
mari. Pe placore qi cumpene slab inclinato"
noatacate rle eroziunc, sc pristreazd,
solurile cu profunzimea caracter:isticd
concli{iilor d.e formare.
Sub picluri, solurile sint' mai profunde
decit in finele, datoriti inriri5,cind,rii
pivotante qi mai aclinci I
vegetaliei lermnoa,so si friniirii mai puternice
a proccselol de eroziunc.
In Cimpia fl'ransilvaniei, fieca,re tip
de sol se incad.reazi, in anumite limite
rte profunzime qi, in funclie d.e stacLiul
cle evolulie ,'si condiliile d"e forma,re, la
fiecare tip d.e sol so cleosetresc mai multe
categorii de profunzime. Profunzimea, in
plus, fiincl o caracteristic5, importantd, a
fertilitd,lii solurilor, oste necesar si, fie
urmd,ritri pe tipuri de soluri.
797

Solulile orude, formate pe ma,terialele clczagregatc pe loc, au profunzimea
cea rnai rednsx, (foarte superficia,ld, ;i sirperficiaid,, mai ra" inillociu
prr-rfrindi).
- Solurilc ctttde,, 1te colur-ii si alur-iuni, sint mijlociu profunde pind, la
foarte profunde.
Cernoziomul ca.staniu, ciocolatiur rrerrloziomul propriu-zis, cernoziomul
degraelat, soludle brune-slab-roscate, solurile hrune poclzolice gi podzolurilB,
sint predominant profunrle' ryi fo:rrte profunde $i numai fe 1-*"sanli,
d.in cauza eroziunilor, se intilnesc qi solurimijlociu profunde. ^
. .- cq.""_"-gp!ia solurilor crude. foarte.superficiale ;i superficiale, la sohrllls
.din cinipia Transilva,rriei, se poate -sp.r,re c[ profu'nzimea se incadteazil,
in limiteie exigenlelor vegetaqiei lemnoa,se si^erbacee ryi culturilor
agricole de protluctivitate ridicatd,.-
.
Conlinutul de hurnus si natura aeestuia. Diversitatea mare a staliunilor
qi asocialillor vegetale qi mod.ul variat de culturd, qi folosinld, a a'cestora
prod.uc acumulS,ri d.e hurnus la suprafafd, qi in stratul de sol, cliferenliate
atit prin natura cit qi prin continutul d.e humus, de la o nnjtate g:rneticd,
de sol la alba $i chial in cadrul acelrdagi lip, de Ia o sratiunc Ia alta ryi cle
la un mod cle culturd, qi folosinti la altul.
Acumuldrile de muterie olganicd,la suprafata solului, in climpia Transilvaniei,
se inl,ilnesc in p:idurile de foioase, sub formd, de mull qi mullmod.er,
unde formeazf, stratul Ao, gros cle 0,ir-1 crn, frecvent intrerupt
in pd,rturile cu consisten!il mai micd, de 0,8, in pdd.urile p[;unate qi in eole
de pe expoziliile sudice, und.e procesele de humificare qi mineralizare strt
mai active. Trecerea de la stratul de mull qi moder-mull la orizontul su.
perio-r al solului, in A sau Ar, se face printr-o pd,tmndere treptatd,.
fn pd,durile de rdqinoase qi in finefe, in special, se intllnesc frecvent
acumuld,ri d.e humus, sub forma d"e moder-humus brut ;i humus brut (planta,tiile
de pin - Sabecl), cu strate mai groase, care uneori ating 10-ib cm
grosrme.
Cea mai mare parte din materia organici, humificatd, se acumuleazd
lnsd in stratul de sol, unde formeazilt"orizoitul A, in solurile nepodzolice qi Ar
in solurile,.pottz,olice. In caracteriz-area fertilitdlii solurilor !i a proce'seto,r
genetice din sol, intereseazii a,Lil, laLulil hr-rrrrusului cit qi-conllnutul de
humus.
Grosimea orizontului cu humus Ia solurile din Cimpia Transilvaniei
variazd' in limite largi, chiar in cadrul aceluiaEi tip tte sol de la o sta.tiune
la altV.;. ln func!,ie de relief, de substrat petrografic ,;i de asodialie
vegetal6.
In ,ceea- ce priveqte grosimea orizontului cu humus, existd un paralelism
destul de accentuat intre asocialia vegetald,, profunzimea sotutui
q^i texturd, d.e o parte, qi grosimea orizontului cu humus, cle altd, parte.
Grosimea cea mai mic5, o au solurile crude, formate po substrat marnos
qi pe versanli cu pante mai mari qi scurgeri d.e suprafald, mai accentuate.
Grosimea, cea mai mare o au solurile de fineafa, neerodate, de tipul cornoziomurilor
cle pe forma.tii litologice uqor tLezagregabile. Cu cit solurilo sint
mai uqoare qi mai profunde, cu atit orizontul A este mai dezvoltat.
Dup5, conlinutul d.e humus, solurile se pot clasifica astfel:
a) Soluri foarte sdrace qi s5,race in humus, in majoritate cu un confi
nut sutr 2'/, qi mai rar 2-3% humus, sint solurile crude qi bru:ne-elescliis
crude, formate pe aluviuni d.e vdi, pe coluvii gi materiale d.ezagregate.pe
loc, tle pe versan{i ln majoritate cu expozilii insorite qi intermediarq gub
198

asocialii ierboase cle stcpit uscatd, sau culturi agricole, precum gi'soluriltr
brune- slab-roDcate podzolicer at t-2 o/o humus.
b) Soluri mijlociu bogate in humus, ca 3-5o/o humus, stnt cerloziomurile
crstanii giciocolatii d.e snb asocialii ierboase cle stepd, mai umed.d,r pl
versa,nfi cu expozilii insorite qi intermediare qi substrate variate, qi podzolurile
de degradare de pildure.
c) Soluri trbgate in humus sint cernoziomul propriu-zis gi cernoziomul
.degraclat.
-
d) Foarte bogate in humus slnt, unele cernoziomuri propriu'zise $i
rendzinele formate pe calcare.
Cercetind. tabelut ? cu clasificarea sohnilor cLupd, unele caracteristici
esenliale qi tabelul 23 ctt staliunile cele mai frecvente din Cimpia Transilvaniei,
se constatd, urmd,toarele :
- Cernoziomwile, qi in special cernoziomul propriu-zis qi cernoziomul
clegrad.at, sint cele mai bogate ln humus.
- Soluriie crutle qi solurile brune potlzolice qi pottzolurile tLe tlegadare
cenuqii sint cele mai sd,race ln substanle humice ds ouloare lnchisfi.
- Soiurile lnlelenite sint mai bogate ln humus declt solurilo tle sub
p5,clure.
- Culturile agricole sd'rd,cesc solul in humus.
- Solurile pe marne sint mai bogate in humus decit solurile d'e pe
formalii loessoitle qi pe nisipuri.
- Solurile cle pe expozilii insorite qi intermedJare sint mai sd,race
in humus itecit sohuile de pe expozi.tii umbrite, din cauza proceselor mai
a,ct'ive d.e humificare.
In legdturd, cu nevoile vegetaliei, lipsa humusului nu este simlitd
decit ln solurile crude, foarte sd,race qi sdrace in humus. Cu exceplia humusului
clin solrrrile podzolice qi podzoluri, in solurile d.in Cimpia Transilvaniei
pred.omirrd, humusul saturat sau slab acid..
Aleituirea granulometriei. Raportul nisip - pulberi - argild,' in
solurile d.in Cimpia Transilvaniei, este d.eterminat de 2 factori: d.e substratul
litologic ln solurile fd,rd orizont B,qide substratul litologic gi intr-o
md,surd, mai redusd, de procesele cle a,rgiliza,ro gi migralie a complexului
coloiclal ln solurile c,u orizont B.
Din tabelul cu analizele gr:anulometrice, privitor la acest raport, se
pot, constata urmi,toarelo :
Solurile formate pe marne au un conlinut tle argild, cate variazd
ilrtre 40 qi 70lo, pulberile gi argila impreund, depd,qesc ln mod frecvent 80lro
qi ajung gi depilgesc 95 o/o.
Textura pe profil frecvent, se men.tine neschimbatd, Ia solurile fi,rd,
orizont B, gi apar diferenlieri mai importante numai la solurile cu orizont
B, d.atoritd, proceselor d.e argilizare qi de migralie a argilei.
- Solurile formate pe complexe d.e marne qi gresii, formalii loessoid.e
pe calcare qi po diverse luturi marno-gresoase au un con.tinut tle pulb,eri
qi argild mai redus, care impreun5, variazd, intre 40 qi 80o/o qi silt pr_edgminant
lutoase pind,la luto-argiloase. Textura pe profil vatiazd' in funclie de
substlatul litologic ryi de procesele de alb':rare si migratie a complexului
coloid.al.
- Solurile formate pe gresii cu ciment argilos, gresii fin micacee eu
procent rid.icat d.e nisip fin, slnt lutoase pind,la luto-nisipoase I textura
1re profil, dacd substratul litologic na vunazd, se modificd, accentuat numai
ln solurile cu orizont B, ln urma proceselor d.e migra,tie.
199

o
,6
a
O
200
rl
i€is
'it'i-
t,
* e9
$ h!
t 7 I z>
i
I
t;
tl
1l
ll
tt
ti IL
li
tl ld
lll
t+
IXLN
lPlo
trtq
tt6
-1..-
ll90
I I io -ia
I 1
I | ;6
I I 3+
tl
"7,1-
il
L.i:=;;
___-L
I "
:.: E< I r
E 8-:< I
iN a-
9F i:
*ir.
-.-E 3
t
I
?,
4
-l
-'l
!:
3
3
=a
AO
AO
zs
n
L.
a
6
b0
J
m
l
I
c{
o
T9
:^
@
h
bo ,
m
6l
? 'ld '.d
iA
,d3-9
3 ls 'n
e -c v
i Ey, E3
F, B; ::
-d e
€! tY €g
HE iY lS"
'-ii e9
.qS 9J e6o
.: ii .!l s
* !o *'.( p. 3
;i i? .:€
t
P
'r.d
'iN 'iu
EP
53 'a )l
= ? - -
n- i ,iB.
-t
n
I
g sl
bo bri
",d
€ -.d I i
oX" I A
x24 | 2
"-l -*-
I
i
ta
l6
lk
l.l6
ol
231
-et:
,6
I
a
6
,F:Z | 4
KIF i !
6;o
'ab
I
, '.] l, 1
nicrj
ll
cYllN
-- -l
;
tl
-l.l
-o
i
,i
rl
o
4
b0
s
b0
Y:
I
c
c
al
I
a
b0
v
o
d
k
bo
5
Cd
o
,l
I
at
O
c
h
L)
I
',
|
O;
P.*
;>
oJ
=b
U)
o-----
66
t | >>;
a i X:+
') vv5
LJ
,= I 'e'E E
> 1 '5'5> 2=.=
= |
n I -

:ts
vE
'7.'d
AK
aqo[jEo
EEE',E
6cVc! rrcJ
EEE.F""E
s!4
(r
?o
si
.9.6
bo cg
I
6'ai
oa0)
FqPo9q;
5 6 6"j
I€P P
JFIPl
i
I
I
I
9io
:X.6
gF90
>l 1
I
ct:a:e :Q :?+-,o'?i
llllillllll
^ o':---'-r-:::
"1
331) o' o--omrOf
r).d+(o10D-l
lillllrllli
e{ ci.a s
I
I
c6@61
ltT
inc I
eaaO
)N
o
A
rl
i
ol
I
I
+ ol
c al
.ri bo I
-l
'd-'al
",,1 zzl
s 3l
9! AOi
? qdl
o Al
. -l
ti
bo
h
o
,o.],--]
trirrl
ocl
?\I
I
inl
tt
c\l e{6to6lNi c{
dl Hic\iil F
nl I li tnl I
| '- o
I '
11
:r 5'+ a'!
.fr: €
no
a;,=
NE
6trd
EEE
NNN
o.)o
9
9
^l
I
l
I
60i
,l
6l I
.,1
Y'l
il
I
,.t i
oqooooooooo oo9Q
*r,h IkL!hM grL!
E>,>,>>5..-=27.2 >.ZZ>
oooo
bo bD bo bo
oooo
uh0bobox
khkL:
6 6 5 5;
r+Prib0
J.: -.: J <
oboo
'6 *'6
;J
oo
\ot\raJFror rt\rr
rlllllllli
^_l_
cor arr@c0r
r| llrlil

I,edmetrrU
2a Sabed Versanl
3n
7b
9a
:
I
t=-
I sb
212
tt
unitNtee georuor,ul.'gi"5
I ntpo'
i l,un, a ritia
I I
I
Sabed I Poalc de versant
Agezdturi pe versant
Aqczituri pe ver'-
"sant
Sabed Poale de versant
\i(:rsa nt
Poale de versant
lr
Tb
7
20
27
v
VSV
IiSE
VSY
SSE-
sv
'lir)ilI, strb,ipul,
r)rietate& de sol
substrailll
Uiolttgi,'
Mnrne
),Iarrtc
Marno
Mante
Ilrr rne
\ualize
I brutt d: plntd:
i Orud gilbui-
J Cotuvii rnarnoase
1 brun de {le p,,rrrti]
l)'illlal
I "att"
I
Brun-deschis
de pante
Brun-deschis
de panti
Marne
C ud gil bui- i
j blrn rle pantdlColuvii marnoase
nrun-aesctris, -l
Marne
crud

!l rtilu | 1)Ilrol.li(!f
l'olosiD te
aciualii
i ierclrulni
Pirgune tnijlociu
trnleleniti
Pd.gune ln!elenitir
Pdpune mijlociu
lnteleniti
Pi;une
mijlociu lnfelenila
P:i$une
mijlociu lnle-
IenitI
P59une
tntelenit{
Arabil
Pigune
lntelenitir
PA$une inleleniti
Pdgune
slatr lnfeleniti
Arabil
Piguue
mijlociu lnl€leniti
Pd;une mijlociu
tntelenitl
Pigunc
rnijlociu ln!eleniti
Pdgune
lntelenit{
Pigune mijlociu
lntel€nitd
Arabili
PIdure
PiEune
ln!elenit{
t7120-40
50-
21i10-
55- /t'
51
20110 -
Ah5-85
18110-
40-50
301
0-
,tJ -
1-
120-40
141";-
-4
0-
5-
5-
-45
3,06
1,58
1,70
3,05
2,59
2,76
2,79
1,95
,an
1,51
1"99
2,7L
2,33
-zs{
o,72
2,54
1,19
2,43
9Qa
6,11
2,80
2,87
0,71
3,33
tt,
3,47
0,87
4,42
2,54
2,52
8,98
6,68
8,40
6,30
10,38
4,26
12,70
.
14,09
15,32
6.93 18,50
1n tt
6,57
10,02
7,30
8,23
3,97
0,31
7,77
2,28
9'?6
0,2- i
0,009 ,
i,21
6,11
1?,81
74,O7
r7,64
22,47
36,18
17,64
8,30
8,03
L?,15
37,72
36,56
51,50
36,74
2,39 r3.63 I 16,02
2,39
2,73
3,60
/,ur)
),JC
13,28 1,.{8
8,98 6,14
8,71
8,04
9,79
11,56
12,48
14,22
8,31
12!t7,
t,JU
6,55
10,09
9,24
20,56
1,o4
5,85
2,51
0,39
o,26
3,23
12,63
4,06
8,97
13,33
15,00
20,98
16,71
7,45
11,10
16,93
22,66
22,46
n,s8
.rl;
15,92
12,61
13,81
12,99
14,36 19,71 73,27
8,36 I 18,76
7,r2 l16,20
10,21 1 15,89
2,90 I 9,43
--1--
14,23 127,87
0,22 | 6,09
0,22 | 1,74
0,1e I 1,e0
0,70 I 20,ti6
7 ,42 | L7,os
4,26 I1s,68
0,97 I 6,43
o,44 | 5,64
4,45 | 13,88
4,O2 ]l15,52
I
5,52 116,32
8,69
8,29
20,38
50,35
27,12
23,31
26,10
72,33
43,o!_
6,31
1,94
2,O9
21,36
24,5L
23,94
7,40
6,0g
18,33
t9,54
27,36
24,82
26,44
28,66
23,40
23,02
11,84 26,37
12,42 23,30
13,6-t
10,69
13,47
9,66
It,22
9,63
14,33
75,29
25,2t
26,97
26p9
14,24
20,t7
21,86
24,44
tljL
11,3.1 16,89
70,77
12,89
72,3r
12,93
10,62
12,80
12,69
13,89
10,83
10,10
9,69
24,46
23,30
25,62
zc,ta
22,05
20,93
21,62
27,39
22,5O
23,34
24,06
t19,49
56,34
35,43
40,36
32,86
30,87
24,96
56,11
38,14
10,74
39,05
42,47
36,39
36,29
38,88
37,66
39F6
23,90
'l ubelul I
4L,5L
37,51
36,38
41,3L
37,40
32,57
23,54
45,84
52,81
49,85
40,60
40,95
44,00
39,33
4r,n
52,43
54,05
40,06
25,75
47,45
45,2O
i 35,13
31,43
31,49
38,77 i
47,LO140,57
1--i
4lp,
35,23
36,19
37,93
38,68
32,69
33,73
38,31
r,28
33,73
34,14
| ,n,rr ]
l--l
38,46
I
61,87 |
59,98 i
39,96 ]
^r*i
42,33 I
51,29 i
52,64 |
47,94 tr
47,02 )
I
44,8e
I

i*;i
lstetiuni j PeriLretrul II
10 Cean
17 et
Cean
Uttir
{
t-
I
lrra Ccan
SiLlm rl sel
] Versant
Unitatea
g eom orlbl ogi c i
Versan t
Loc ageztrt
Versan [.
j versant
I t-l
I Versant
Il
t--i
Cumplnir
iPoale rle vers
Versrur t
i-_r-r
il'
1 13 a I BolrJida ] Vcrsanr
13 D I Cear'
20,1
l
irs*wi
Versant
l,
tl
J r INNV I Rnur-slab-
INNV I
Rruu-slab-
I
I I lo$cat
I J_t'o$ctr 1
O i \T /-,,--,^zi^rr-
E] N lCernoziorti
I I desrada degradal
]
]
l
sut,stratu
litolosiu
i_i--I_
i
5 ISSFf j Cernozioru \rVt llUrlUl cio- | Marne
cnlel colatiu irr
l
il;l
l--i-i i_l--_----i
5 ]ESI3 | Cernoziom pro- ] Marne
I I priu-zis
5 ] S I Cernoziompro- ],t{arne
i i priu-zis
rtl 10
ISSE |
o-- Marne
""j.i::'.-".- I
I I Pnu-zrs
l
i
rill
I
I It
I I Cernozio.m proi
I i It I c.r'o"ion, o.n- I \[:rr.rre
\Iltlnc
i l
lP.u-zrs
-t-'-.1---l---t
l-r"l
irl I ... 1.,-_ I ^ _.,....,,__ ._- l
i t, 1"" I c".,'uriur,' p.o- I \{arne
iflPrru-zrsl
l.l--1,----'_l-
- I lCernoziomde- ] Marne
] i
giadrt
'lN " i
; lNn i c.r''orio^ Nlanr.. ;i coluvii
i desradat
i
iriN lCernozion, i -ualne
'
i degradat
lrl"l
I
i
i
-
'
l5i N
--\-- rlr;
E\Jr
lCernozionr
degladat
t-
,C."rro"io*
i*
i
),Iarne
.,t,,r,r.
dtgradnt l
13 S lCernozioru \Inrnc
degradrt
t5 S Certtoziorrr
j .lcgradat
r-l
ttl s
lrjrun-rofcat
l
Marne

I'olosint a
actu&la
a i€relului
Alabil
\rabil
Piguuc
'in{elenitit
:\rabil
Ar;rbil
P:isiuLttr
in!eleniti
Arabil
Ftnefe
ln!elenitc
PiEunc
mijlociu ln!eleniti
PriSune
infe cniti
Pid.ire
--i
l:')ii$une i
inlelenitir l
Pidure
Pndure
IE
iAl
._ _l
---l
,,-j,,,1
30r
tt 11
i'l
il
;
3-1
12
Ll
rl
*il;'"Jl"
itt''""'' i
ii
zs-l; | :,,+o
I
70-90 I 3,40 l
12-20 I 5,14
25*45 I 4,08 I
e5-105] 0,77 l
35-45 1 7,80 i
60-70 .1.2:J I
I
ro-so ] 6,80 i
45-55 | 5,43 i
$5*75 | 4,64
il D( /i
100-110
r.al ro-zo
I 35-55
52i 10 -30
;i ro-zo i
5,5(i
2,95
3,82
2,06
t a;
-21
5,39
1,31
3,38
2,41
3,04
1,44
q 1-
17,21)
0,r12
0,2ii
0,32
8,82
35--.1s I
70-80 I
2el 0-20 I
| 20
6,05
3,55
7,79
-.ro 6,87
i
s 20-40 2 t.)
l
I 60-,75 l 1,itj
_l_i
il
1.1 20 -30
l 1,56 i
50-(i0 i 2,58 I a,,tu
I 7o-80 I 1,27 0,31
1i
' 11 0--20 0,09
ln,r
I 60-80 3,:16
-,-1{0 I,l t)
i120
23 l0-20 4,1 .3
j 5{1-{j()
-i-
i1 Ir
i
25,: 10-30
45-60
12i 0-.2(l
20 -4{t
3-11
20 -'.1{)
-l
2,Ot-
__l
0,5.1
O,t-t2
o,52
(),29
0,74
0,55
0,61
0,1ir
! r,l.t I.l (|,29
0,002
0,55 12,6::l
o -.t
3,58
7,0u
D,i)t)
72,31
5;73
8,74
i
0.55 1t,05
0,35 i
5,93
_i
t(.),(xi
4,10
7,60
5,85
12,rjE
6,28
!),:15
:1,56
),JZ
5,90
8,ti0
(i,28
'l ubt:lul 3 (c tnlitt.i cLrs
)
8,23 t 7,89 26,12
9,33 21,67 30,94
13,1 5 1 7,18 30,33
I 1,()5 77,i7 28,82
1.1t,4620,'ttl
34,90
1r,27 19,55 ti0,82
11,.1119,:10
30,'j,1
10,75
1 2,81
3,72 i 13,53 17,25 It,17118,2:r26,42
4,01 111'
i 13,71 9,u8110,4620,34
4,47 12,1J117,28
7t,41 I 1e,20 :t 0,61
.1,73 I 19,28|
4,82 | 19,07
3,65 i 1s,15
1,86 i 15,42
1.72 i 7 9,57
24,01
I 2:i,8e
10,8i)
I 17.28
I 21,2e
,,,r, ] ,,r,
0,5.1 I .1,30
--.-i
0,6(J
0,61
N,,1,5
7,26
0,81J
0,9ir
:1,12
:t,21
3,.1 1
5,1{} I
5,61 I
.).)o
2,64
6,3.r
I
05,?{ I
"*,i 64,gti I
61,97
65,33 l
52,,+2 t.
62,90
{Q Q1
10,11,127,7:l
32,07 161,37
E,73
9,02
)) 1'l 30,84 l63,rJ4
21,13 30,15 I ti3,95
20,68
lC,75
i10,4:l
31.96
I
60.e i
61,76
56,33
53,94
it2.71
| 4.83 1r.1e I 1e,83 | sr"oz i r;r,ts I
I .1.84I
11.2:l 2:t,54
i
134,77 G0,3e j
I
tt
t. -,
i-i-i-'
47,82
,1{i,09
58,8(l
12,$3
48,38
1,";i,"- i._ _ i^"^,-j
2,8!) n,n )rc.2i ]2,;,so ]os,or I
3,25 12,fi l17,Er, ]:o,so
0.79
joo,ss I
1.1,00 i 18,21 I 32,21 I 61,00 i
10,63 1 1,f)9 I r r.+s I 2e,e1 133,34 154,77 i
rl')Q 8,47 111,63 123,84 1s5,47 l55,2,1 |
9,23 10,1Ei1o,6ri
I 25,2? ]25,93 i-53,89 I
11 a') 15,8 i i 11,37 I 20,29 I 31,66 I
9,13 12.3.1
s2,4e
i ti,e7 i 1?,{it} I 2.1,57 I 63,09 l
il-l
i-r
,) ?rl 17,71 i'20,ir{) 1(1,70 I 2s,:jf, i 51,15 l
2,60 1:J,79 I 1rj,3e 13,{13 I 25,30 58,31
8,11 19,89 I 2E,ix) 19,51 I 29,4E i42,it2
6,8,Y 1E.57 25,1t.t
2,1.r 2ri,67 I 28,S1
7.92 12.()2 119,!)1
'.
1r),2(i I 2f).00 15.55 l
14,67 i,23,A4 18,1.ir r
12,5() 20,99 r 1 1,irti
11,3 7
9,li 7
I,74
E,37
8,.l{i
59,(i7
l
:,|0;

j ,;., l
l**'*'i
l-r
Perimetrrl
i i) Sabed Versant
Uuitatea
$eornotfologicri
lllr'o"
zllia
l ipul, bubtiDul,
r:rtietatea de so]
tl*tl i I ',
16a SlrmIqel Versant Podzol secunrlar i
.l

I' I I I
- -a-Nuio"l.
Folosilrt'a
,El Nlretrrt r,...-..^ r,irl,o.lr.iusli
I E .,.rr l;rrurrs
lrxti i
ateronulri . l2
]i
i*llitl
--{*-- I
I f
O.Z_ 'lotil i 0.0:-
0,'l r,.0lj' | 0.{rl
I
lilrll
Pi;ur;tr i 5.tr lil-25 i
;
37,9r1 1 13,ir'1
2e,10 i 11,18
13,64 ] 1U,29
6,e7 | 13,54
--l- I
:j,04 , I 6,9.J intcleniti I l3ir--15 | 1,63'
.. rl1' 10 ti) I t,Ei)
ifr - iiti rt,I,)
131,03 l
5,7+ 23,3f-' i
o,gJ 12,{i9
n.,i 1 {i,23
I
25,72 | 15,60
18,60 | 11,66
12,35 | 8,61
11,26 J 10,07
3tt, 2 't17,79
f ij

In solurile pbdzolice qi podzolurile de degradare, pl{-ul este d.estul de
coborit qi are loc o sf,r5cire continud, a solurilor in substanle nutritive qio
paralel cu aceasta, se otrservd, tenclinle cle inlocuire a solurilor d.e d.eal cu
r'erete qi girnifcte.
Natura ;i con{inutul sirurilor solubile. fn unele soluri crud.e, formate
pe marne dezagregate pe loc, in solurile brune-deschis de pantd, qi mai rar
in cernoziomuri, apar frecvent cloruri (in doze mici) ryi sulfali (in cantitd,li
mai rirlicate).
ii
i1
I ttpul I
isiationall
I
rl
l-----
')
.l
l
l
,7(
, 3b
t.
i
I
:t
6a
{tl)
7b
9a
9r,
i1t)
17a
Pc,rinretrr rl
Srbed
Sirmdgel
BonIitla
Saberl
Sabed
Sabed
Sabed
Urca
Voiniceni
Sabed
Sabed
Llrca
Bonfida
Sabed
Sabed
Ccan
Bonbida
Sirmiisel
Cean
0ean
tlrc'l
l
Profilul
conlinutur de s:iruri soluirilu
19
43
7
2l
7
20
27
l)
i-t
29
47
18
tt
30
22
I
6
I
l
27. I
3ej
\2
l
Nivelul
(crtr)
l0 -2:t
35 -.15
10-20
JJ - /+J
55-G5
10 - 2{}
25-35
10- 20
10- 3(l
0-20
0-20
26 -:J6
10-20
JD_ /U
100 -.. 110
10 -30
10- 30
5-15
10- 20
15-35
10-20
40-50
10- 30
0-20
0 -20
40 - 6t)
60-80
20-40
4) - t;)
80-90
20-30
50-60
20- 30
3-1Ir
35-45
0-10
75-25
30-40
30-40
10- 20
10._30
+D - Ci)
t)J - /i)
I
l
Sartrri solubile (%)
--- - ----i--
0ll
.\bsont
Urme
flrme slabe
,\bseut
.\bseut
.\bsent
Absent
,\bsent
Urrne slabe
t,lrme slabe
tirme slabc
Ulrne slabc
Absent
Abscnt
Absent
Urrne slabe
Absent
Absent
Urme slabe
Urme slabe
Absent
Absent
Absent
LJrme slabe
Absent
Absent
Absent
,\bsent
Absent
Absent
Llrme
'\bsent
,\bserrt
Urme
lirme slabe
0,01
0,01
,\bsont.
Urme slabc
Absent
r\bsent
-\bsent
Absent
I
I
Tabelul I
Soq
(),01
u,29
o,43
o,72
0,78
Absent
Absent
Absent
0,52
0,22
Absent
Absent
Absent
Absent
0,78
0,05
Absent
Abscnt
.\bsont
o,02
.Absent
Absent
Absent
0,01
Absent
0,73
0.7,1
Absent
Al,sent
Absent
Atlsent
Absent
Absent
Absent
Absent
Absent
0,01
Abscnt
Absent
Absent I
Al)sent I
Absent I
Abscnt I
-
Prezenfa sdrurilor solubile in aceste soluri se datore$te Llrmii,torilor
lactorl:
-- substratu.lui marnos salifer, uneori cu ablurdenlir, cte pungi de ghips ;
:OS

- evapordrii apei sd,r:rte sau s5,Icii din lacuri qi bd,$i cu apd, std,ti,toare;
- aluviondrii luncilor qi coluvion6rii terenurilor aqezate pe coaste
cu materiale provenite din roci salifere sau rlin depuneri qi scurgeri noroioase
cle pante;
- inmld,gtindrii qi salinizd,rii versan!ilor, prin ie.sirea Ia zi a unor
orizonturi acvifere;
- acumuld,rilor procluse in sol d.e vegetalia stepic6, prin fenomene d.e
prograd.are.
Rezultatele analizelor de laborator, din tabelul 10, aratd, cd, unele
soluri sint slab pind la puternic salinizate.
f
I
i
lL'inuile de Bol care sint lnai
frecYent Ealilizate Gradul de sslhlza{e
l.-r",."," *"" ; r,
I
deschis de pantd
Cernoziomuri castanii, ciocolatii
gi propriu-zise,
pseudorcndzine
0,01 -0,52

270
J
N
'
i;8g i ns I oooi
d4-d €v -@+o
. .._-. .---'.-.-.:
i

vmr\rc I r sroorNr r oi
S(oi€lrtlroc)hmm-+rl

t
-l
\l
\l
:l
,'i
sl
!
l
I
I
I
.) I ')
=
:
F
IllrZ0dril
rra-rP'tll)(t[ - ]
it
6
N:
e6
ti. ., v
1a
-= 1 ..
i?)
lltr(lrlrts !r(!i i. -
I
r:=- I oroco€cot\
rtov :\OOC{€-(:
€@- aic\ia\Cit.:
+!-1 r +-i-'l-+ | -i -
7'7'12.;
Ff,)@

;1
Nl
I lo col-com
@- .r)-61^(i^={
: I .: I rr ;.d;"t
€ i ++++
rl
j r>
-*
t-.
i
__l
11
I r . ,qS€ao €.i! I roourN i ,oao
I n ro\om\o N€ I ordmaro ciiao
i e dedsdd d,j' I ;;+;+ I ;r-,r
i m oldldN.l $.o I NciiJdr I jioico
.:
1 ooEr\Qc OO €oON6l ] .cm=
c! iO\c{€.om b(or-+ I 6;=
co

Aceste determindri pe cit sint de gleoaie pe atlt sint d.e necesare, in
special pentru rogiunile bintuite de secetd,. De aceea polte (':ste necesar
ca problema ce-rcetd,rii umiditd,lii in solwile din clmpia Transilvaniei sil
fa,ed, singurd, obiectul unor lucrd,ri separate.
In acest studiu s-a d.eterminat numai coeficientul maxim d.e higroscopicitate,
iar prin inmul,tirea acestuia cu coeficienlii respectivi, s-au calculat
coeficientul de ofilire qi valoarea echivalentf, a umiditdfii.
'
Prin diferenla clintre valoarea echivalentd, a umiditillii gi coeficientul
cle ofilire, s-a oblinut capacitatea de apd, accesibild, din sol, care reprezinti,
a,pa d.e care putea dispune solul vreme mai ind.elungat5,, pentru nevoile
vegeta,tiei.
Pentru a ne d.a seama d"e ce apd, d.ispune cfectiv solul in perioadele de
secetd de vard,, s-a d.eterminat umiditatea d.e sol in perioad a 75-20
august 1952, cincl s-au fd,cut majoritatea cercetd'rilor d.e teren din acest studiu.
S-a ales acest moment, intrucit cle la 1 iunie 1952 nu mai plouase in
perimetrele cercetate qi s-a considerat ca unul din momentele d.e maximd
uscdciune. IImiclitatea la probele d.e sol ridicate d.in staliunile mai importante
a fost determinatd, prin cintd,rire.
Scdzlnd. din apa g5,sitil in sol in acea perioarld, conlinutul cle apd, la
care incepe ofilirea plantelor, s-au obf,inut cifrele rlin coloana ultimd, a
tabelului, c&re ne clau ind.ica{ii generale asupra apei cedabile existcnte in
sol (cifrele cu *), sau asupra deficitului de umid.itate (cifrele cu -).
Din tabelul nr. 11, cu constantele hidrofizice qi umiditatca in sol,
se desprind urm5,toarele :
a) Solurile

_ a-) rn pelioadele'd"e secetd, pr_elungitd, d.iferenlele de umiditate in raport
t9!er (l3,qte,
$9
expozifie) qi_Tolosinla ter_enului apar qi mai aceenrriate,
dar nrooentul de ap[ disponibild, pentru plante este qi mai redus.
-l-
Ta.belnl 12
i
I i I Limitele intre csrs '- auiar; ---"--,--l I
i N.. I
'fiDuri 'fiouri l-- ,
i crt- I
de soluli I I II
I -a^oni+6]^o n^ I
epacitatea de
L I ooeficieDtul deofilire I apa &ccesibili
ol
i---
/o
'1
1I
Soluricrude: .i 9,88-13,9b I 8,0.1-11,96
I Soluri stt:pice
'
brune-deschis de panti. Cernoziomuri]
l
clocgra.lli
.^:i,^,_1l1.:1,
i e,28_23,01
, | 7,s5_1.1,44
Lerfrozromurr prolriu_zise pi degraclate .' -s',si_ii',E
LZ,A6_ZS,2Z I fO,ga_Zt,OS
Soluri brune podzolice
'i',ae_
gi podzoluri de desradare
I fi,r+
i
comparind datele din coloana 13, tabelul ll, care reprezintil conlinutul
de apd in sol la data cintd,ririi, cu datele dln cbloana io, -
ne
con,tinutul
ind.icil
de ap{,la care incepe ofilirea plantelor,prin ai}ei,en1d,, "r"" pe
14,
coloana
se poatc vedea
:.o.tjr "tl.] {" ap.d,-utitizabiii de ;;;; aiup"n"
la acea
;i;i;
datii vegetafia iorestierd,. din aceste aate, su pit ded.uce
toarele:
' L--- urmd,_
d) rn unele soluri d.e flnole, d.eficitul cel mai pronunlat d.e umiclitate
apare..intre.2_0 gi 50 cm.adincime, adicd, in raddanilor. Datoriid,
qy.telii mari de sugere a ri,cld,_cinilor'vegetali"i "o'"4- procentur
ditate
de umi-
a solului a- scdzrt sub coeficiuitol'de ";il;;; ofilire.'ri-lineleL
mijlociu
.rrnJi
inlel^gnite, procentul dg apd, in sor e*tu -"u"*
mai 'rioicaf -to'e
exemplu, profilul nr. 4 Si,rmd,qel).
e) rn pd,cluri' se remarcd, d.e asemenea frecvent un d.eficit de umiditate,
ilsi mli,pu.tin accentuat decit in finele; deficitul
rn
Ou-"t"i4itate se remarci,
specral pe expozi.tiile.g3r{ice, numal i" p"rllt b0-60 cm,
qi
sub
un plus
*p"""
de apd, ced"abilX (de "*"u 'exemplu, piofitete Sil;;ff
2
2,23, B;-!iA;
etc.).
l) fn terenrui qgllcole se gd,seqte apd,.
_c.edabild, in sol, in special sub
L9^ :T : 1j1cim9 si .in.tr-un proient' mai riaicat pq. ;Tp"-rtiril",i_ilit;
mar redus pe expoziliile tnsorite (de exemplu,
$i
p"-ofileld cean 1?,
9,5 etc.).
c"rn 16,
, 3",t* a" {"9!-9 gi.pd,duri, conlinutul d.e apd, in sor in terenurile
este mult
agricoro
mai ridicat
.!i. ce bste important este faptul
un plus. "qu?
cx s" *atd;
de ap3, ."dr|lli
rt_i j1 perioaA,et" a" ."1"# p".r-r"gfte. A""Jl"p;
scoate in
-evidenfd,_
importanfa agrotehnicii, ca md,surd,*impo"tantd-in
procesele d-e acumulare qi pd,strarJa arrei in sol.
g) In solurile qa,r.11goare qi cu rin,co"!i""t mai
procentul
red.us d.e humus,
de apd, cedabili'este mai ridicat aedit pe ;;i*i;grele qi
tr. humus,
b;6i;
de tipul cernoziomului degradat.
h) rn solurile
t" p9.nuo1e mai ieqezi ryi cu scurgeri de
const,atd,
suprafatd,
un procent
se
mai-red.us ae uniiaitatu n".it p-u^pJ"t.r"'-"i'rrii"i,
sau cu scurgeri mai reduse de suprafala.
.
In.conr.Iuzie_, teSdturd, co^apr'in
!
sol gi lucrd,rile de impid.urire
terenurile
pe
d.egradate, trebuie gublin-i2fi s urmdioarele.
-.rn perioad.ele de .secetd se inregistreare aet"rte se'ioase de umi_
$_!"tg il,uol,:p special.pe versanlii inslrili,
pronunlate.
**ii qi scurgeri
Din aceasti, caazdu, se'impun mi,suri-care "".p*"t* se impieai""-*-*i-g;_ "o
1l
r __._ .__ .l _
21it

ile tle suprafald, qi sd, permitd, colecl,area apelor ia i.dddcinile puielilor
(terase,^gtopi in chincons fdcuted.ecu toamnd,, ti,blii lucrate agricol etc.).
- fnierbarea semd,nd,turilor qi plantaliilor tinere duce la secd,tuirea
solului in rezervele de ap5, gi la compromiterea lucri,rilor cle lmp5,tlurire,
clatoritd, faptului cd, vegetalia erbacee esl,e mare consumatoare d.e apd, gi
puterea do sugere a rdd.deinilor fiintl mai mare ca Ia speciile forestiere,
nu mai lasd, in sol nici un plus d.e apd, pentru nevoile acestora.
Din aceastd cauz6,, semilnilturile qi plantal,iile trebuie fd,cute ilr terenuri
lucrate anterior . agricol gi ln care iucrd,r,ile cle intrelinere (pri,qit,
plivit, spart crusta), care impiedicf, pierderea apei prin evaporare ilu fost
fdcute 1a timp pind Ia inchid.erea masivului.
- S5, se utilizeze in lucrdri tle irnpiduliri s1-recii forestielE-, irr rilport
r'u umiditatea staliunii si rezistenta la usciciup-e :l acestora.
R. PROOES]]LN DE DEGRADARE ,+ SOLURTLqR, DIIi (Ii.x:IPIA
,IRAI{BILTTAN
IEI
Solurile d.in Cimpia Transilvaniei, sub influenla lactorilor {izicogeografici
(factori climatici, edafici, geoniorfologii:iqigeologici). a factorilor
biotici (animalele ,1i plantele) si mai ales a factorilor antropeici (intervenf,ia
omului asupra utilizdrii fortelor de procluclie a soiurilor), ,1i-au pierdut
pe suprafele intinse, parlial sau total, stabilitatea qi rezisten{,a lor, precum
qi capacitatea de a intre{ine via{a plantelor, capacitat,ea de producfie.
Dupd, modul cum se asociazd, ryi intensitatea cu care aclioneazfl
liecare din aceqti factori in natur5,. yel,riltd o serie d.e procese de degrad.are
a solurilor, printre care in Cimpia Transilvaniei meritd, o d.eosebitd atenlie
in special procesele d.e eroziune ryi d.e alunecere, care constituie cauza
principald, a intinselor supraf,ele de terenuri degr.adate, d.in aceastd, regiune.
Ca urmare a proceselor d.e eroziune qi de alunecare, s-a desfd,gurat
un proces contimru de modelare a reliefului Cimpiei Transilvaniei qi de
creare d.e noi forme de relief.
Pentru a cunoagte complexitatea fenomenelor care participl kl opera,
de 4egratlare a solurilor qi la moelela,rea relrefului, pentru a ne putea
expliss suprafetele de terenuri d.egraclate existente qi formele actuale d.e
relief din Cimpia Transilvaniei, trebuie sd, cercetim procesele de eroziune
gi alunecare prin 2 perspective:
a) eate sint qi cu ce intensitate lucreazS, agen,tii de degradare a solurilor
;i d.e modelare a reliefului;
b) ce rezistenld, opun solurile gi cliferitele terenuri, privite prin faciesul
,1i structura lor litologicd,, proceselor d.e eroziune qi alunecd,ri.
1. rtHozIUtuA sor,trr.ur
Eroziunea este un proces fizic d.e road.ere qi de transport al solului qi al
tocilor, sub influen{a agenlilor dinamici externi gi in special a apelor.
Eroziunea igi exerciti opera sa de mod.elare a reliefului sub ac,tiunea a
2 factori esenliali qi anume :
- acliunea ploilor care d.d, pluviod.enud.alia;
- ac{iunea apelor curgitoare organizate (riuri qi torenli), care dd,
e,roziunea d.e fund. 6i laterald,.
Procesul de pluviodenud.alie se dezvoltd, la suprafald, (eroziune tle
suprafa!fl) sau concentrat, pe anumite direclii (eroziune d.e ad.incime).
216

a) Catnzele proceselor dc eroziune. Atit pluviodenudalia clt ;i eroziunea
prin riuri qi torenli sint ajutate sd, se dezvolte sau sint impieclicate
de anumili agenli de eroziune. Aceqtia aclioneazil cu intensitate variatd,,
atit pe versanli cit, qi in lungul riurilor qi care nu se pot separa in naturi,.
Dintre ager!,ir mai importanli menliond,m :
. a) Lungi,mea gi, profilul, wrsa,n{,ilor. Se qtie ci pe versanlii cu eondi!,ii
fizico-geografice egale, irrsd, cle lungimi d.iferite, clin cauz:1, vitezai de scur
gere a apelor Ia suprafa![, care creqte accelerat eroziunea este cu atit
mai intensd, cu cit lungimea versanlilor este mai male.
Dupd, cercetd,torul sovietic A. Zingg, la dublarea lungimii r,-ersanfilor
cregte. eroziunea d.e 3,03 ori. In Cimpia Transilvanioi, r-e;rsanlii a'rr lungimi
care in mod frecvent valiazd intre 300 qi I 500 m.
Cercetind rrele 11 sec{iuni anexate - din perimetrele Sabed, S{,rmd,gel,
Ilrca, Cean-rezultd cir influenla hrngirnii in dezvoltarea proceselor de
eroziune se urmd,regte greu, datolit:i nnmero,silor factor.i ;i complexit5lii
acfiunii lor, care uariazd" extrem de mult pe acelarsi versaut. Nu se gd,sesc
, versarrli de aceeaqi folosin,ti gi de aceeagi inclinare, d-ar de lungimi d.iferite,
pentru a putea urmdri numai influenla lungimii asupra dezvoltS,rii proceselor
de eroziune, insd, in mare se constatd, ci, pe versanli mai lungi, cu
conclilii mai apropiate, eroziunea este mai activd, d.ecit pe vemanli mai
scurti.
Profilul versanlilor arc, tle asernenea, o ntare insemnd,tate Ei clestul de
evidenti in condiliile reliefului Cimpiei Transilvaniei. Pe versanlii cu
profil convex, eroziunea este mult rnai pronun\atd, d.ecit pe versanlii cu
profil concav. Dacd, ne referim numai la perimetrele studiate, acest fapt
este generalizat, lnsd, se observd mai evirlent in perimetrul Sabed., unde,
pe versanli convecgi, preclomind eroziunea de gradul 5. Din motive cartografice,
nu se pot prezenta perimetrele cartate cu curbe de nivel, care s-ar
fi putut urmd,ri mult mai uEor, insd se poate spune c5, majoritatea sta,tiunilor
cu eroziune d.e graclul 5, din perimetrul Sabed, sint pe versanli
convec;i.
fn cazul versanlilor cu protiie complexe qi tlecliviti,fi diferite, se
constati, d.iferen!,ieri importante, in func.tie d.e acestea.
ar) Inclinarea terenului. Este unul d.in factorii importanli, care influenleazd,
dezvoltarea proceselor d.e eroziune. Se qtie cd, dacil panta se md,reqte
d.e 2 ori, cantitatea de material erod.at, qi transportat cregte d.e 2,8 ori.
Iu cirnpi:r, Transilvaniei, pantele ocup5, aproximativ urmiltoa,rele
procento d.in suprafala totald, :
'- lunci, vii, culmi orizontale, 24% 133 000 ha
- ::,.# l1 ;Y#;",XlT"Ji.: tr";,,0., XZ(i ii:3:: ::
- versan[i cu pante lntre 10 gi 20", 20% 110 000 ,,'
- versanli cu pante intre 20 qi 30o, lO% 55 000 ,,
- ;..,,,,1i :: i:*:
';i; ?i' *t
lY; 'i333
.,
Din tabelul 17, cu rd,spind.irea proceselor d.e eroziune in Cimpia Transilvaniei,
reiese legd,tura strinsd, lntre folosjn{i,, inclinarea terenului gi d.iuamica
proceselor de eroziune. In general, se remarcd, ci eloziunea mai accentuati,.
eroziunea d.e gradele 4 pi 5, este pe versan{i c'u pante mai mari
d.e 20". Din datele d.e mai sus reiese cd, versanlii cu pante mai mari d.e 20"
delin abia un procent d,e 16o/n qi cd, aao/o d.in relieful Cimpiei Transilvaniei
este practic orizontal sau cu inclind,ri sub 5o qi d.eci ferit d.e procesele
277

de eroziune. Pe versanlii ou panteintre i,si20., procesele de er.oziune se
pot infrina u[or,-.nun:oai_ printr.-o_ justd, organizire a territoriului. Deci,
in condifiile-de relief ale ()impiei Transilvaniei, nu i se poate atribui inclin5,rii
terenului rolul dominant in crearea intinselor, sufrafe,te de terenuri
tlegradate de pe pantele sub 20',,1i mai mici chiar, ci ryi altbr caire care ajutd,

inclinaji, cu eroziunile cele mai putemice, sint ln maioritate tipsili d.e
scutul protector al vegetaliei lemnoase. Pidurile existente, prin stlatul de
litierd, ce-l ueeazil, micqorlnd. d.e cca. 40 de ori viteza d.e scurgere a apei,
cind- sint bine ingrijite. cu consisten!,a peste 0,8, asiguri in Cimpia
Transilvaniei cea mai bun5 proteclie a solului ryi pot s5, frincze eroziunea,
chiar pe terenurile cu predispozilia cea mai accentuatd.
Finelele ocupd, suprafele mult mai mari '.ri exercitd, de"asemenea
un insemnat rol de proteclie a solului. In terenurile lipsite de vegetalie,
se gtie cd, eroziunea lucreazd, de cca. 60 de ori mai repede decit pe un
teren inierbat, insi nici finelele nu sint pd,strate pe terenurile cele mai expuse
la eroziune, unde adesea sint inlocuite cu pd,quni.
In tabelul cu rd,spindirea eroziunii solului in func,tie de pante qi folosinfe,
se constatd, cd pddurile qi finelele bine lngrijite asiguri, cea mai
bund, protec.tie impotriva eloziunii solului.
Pddurile sub formd, de fiqii qi perclele de cumpd,n5, qi versan-ti, flnelele
sub formii, de benzi pe linia de cea maj mare pantd,, alternind cu culturile
agricole, se dovcdesc c[ pot asigura o protec{ie depiind solurilor expuse
eroziunii, dacd, sint judicios plasate pe curba de nivel gi au ld,limile ;i
densitatea corespunzd,l,oare nevoilor tle protecfie a solului impotriva eloziunii.
ar) Caracteru,l 'pktilor. ln Oirnpia Transilvaniei, sint frecvente al,i{
ploile scurtc ci1 si ploilc. rle duratii, care satureazd, solui cu apd', fd,cindu-l
impermeabil qi ploiie torenliale, ca,re r'lau pinil la 70 mm in 24 d.e ore.
Aceste prccipita{ii din cauza permeabilitd{ii reduse a solurilor, d.eseori
tasate, produc scurgeri de suprafa!5, croziuni ryi coluviond,ri.
Pe lingd aceasta, tlizolvd silmrile solubile rlin formaliile litoiogice .si
salinizel zd, solnrile din pa,rtea inferioard a versa,n{ilor si c1e pe
Iunr'i ;i r ii.
u^\ Natul'a solu,hti. Solurile din Cimpia Transilvauiei, rlatoritd, substrtttului
predominant marnos, au un con{inut ridicat de argild, sint grerr permeabile,
se taseazh prin piqunat qi se d.estructureaz[ prin crrlturi agricole.
Permeabilitiltea rcrlusd a, apei la solutilc. luto-argiloase qi argiloase
;i chiar la solurile cu texturd' mai uqoar[, dar tasate ,1i d.estmcturate.
explici, in ]run'i p:rrtc intirrselt' sullra,fele de telenuri degradata clin Cimpilr
Transilvarriei.
Prir-itor la factorii cale provoaci, sau frineazd procesele de eroziunr:
,1i de alrrnecarc rlin ('inlpir'r Trurrsilvaniei, sc pot rt'ntalca urm'iloarelt':
- aclioneazd" un grup foarte mare de factori, greu de separat ; suprilfe!,ele
cle terenuri rlegradate din Oimpia Transilvaniei sint.o rezultantir
a acliunii lor rromrrrre qi nu a unui factor izolat ;
- acfiunea factorilor luali individual ,;i rezultanta 1or, rareori, i;i
p6,streazi, aceeaqi inten.qitate pe toatfl lurrgimea versan.tilor, deoareco
au loc frecverrte schimbirj de pantd,, de folosin![ gi de agrotehnicd, aplicatd,,
care modificti pnternic dinamitra proceselor de erozjune; aga se explic[
suprafelele cu grade cliferite de eroziune, c&re se inscrirr de-a lungul la,nt( r
r-ersan!ilor ;
- interisita,tea cu r'alc actiorrcazd factorii de d.egradale clin Cimpia
Transilvaniei nu constituie o problemS, prea rlificili, de invins cu mijlorrcele
teturice cunoscute, in r-ederea std,vilirii proceselor de degradare 1i
punerii in valoare a terenurilor degrad.ate I
- intensil,atea cu care ac{ioneazi, d.ivergii factori din Cimpia 'Iransilvaniei
este cam tle acelagi ni'i'ei qi nu este posibild, o zonare dupd' prerlorninarea
actiunii unuia din acest.i factori.
219

) Cartarea et'oziunii solurilor in perinretrele cercelate. S-au atdbat,
in capitolele anterioare criteriile dupd, -care au fost alese perimetrele c1e
cercetale qi scopul cartdrii acestora.
Cerceta,rea gi carta,rea s-au fd,cut pr.ir.inrl iletermina,r'ea n2 aspecte:
- tipurile de degradare a soluliri :
- unil,d{ile qi tipurile stationale.
. Tipurile.de degradare a terenwilor sint cLracttrr.,iza,l,e ln rnod pred.ominant
in cimpia
.trangilvaniei prin eroziuni de suprafali, qi adincime,
alunecd,ri, coluviond,ri, aluviond,ri qi rupturi
caract'erizarea qi cercetarea fenomenelor de degrarlare a solulrri au
1""p.!
scop completarea cercetdrilor cu noi elemente de cunoaqtere a staliunii,
imlortante din punct d"e ved.ere ecologic qi prezentareh gravitd,lii
Ei rd,spindirii
"spa{iale a fenonenelor, ln vec'L-erea' stabilirii criteiriikrr .ie
folosire ameliorativii si de frinare a eroziunii.
. Metocla adoptat5,'la crrrtarea eroziunii cle suprafafd, const[ in tleterminarea
g-rosimii 'stratului cle sol rd,mas, in comp^arali'e cu un plofil de
sol. norrnal qi neerod.at, in_fiecare unitate qi tip stalioi.al, delimiiat d.upd,
criteriile ard,tate Ia capitolul respectiv.
. DuBi grosimea stratutui de sol neerodat, se determini, gradul cle eroliune-,
dupd criteriile metodei _ad.optate oficiar in u.R,.s.s.-qi expuse d.e
sobolev in lucrarea sa 1. $stlgl, se disting d grade d.e eroziune in' suprafafd,,
care se noteazd cu I-Y.
Eroziunea in suprafatd, este insotiti frccvent d.e eroziunea in aclincime^.qi.
s_e m-rnifgstd, m_orfologic prin-rigole, ogaqe qi ravene. Acestea se
clasificd, dupd, d-esimea, ld,lime-a qi-adincimea, ioi, in moctul in care au fost,
expuse de dr. C. Chiritd, 2.
Nota{iile folosite sint cele ard,tate in icgenda hi1,r,{ilor..
Din cercetarea tabelelo{
9o staliuniie p-erimetrelor qi a harlilor cu
tipurile d.e d.egradare a solului, precum qi &n studiile d'e teren. "rezultd,
pentru fiecare perimet,nr citeya caracteristici mai impor.ta.nte.
Peri,metrul Sabed este o continuare -a arboretului experimental Sabed
sl f.age parte d.in d.ealurile Fd,rf,,gi,ului situate in partea i.e sucL-est a cimpie_i
rransilvaniei, cu ind,lfiTi cuprinse intre b00*qi bbO m, cu energie de
reriet red.us.t! (160 m)
^qi
cu formalii exclusiv sarmatice, d"e mar'e qI ntsipnri.loessoide.
.suprafa,ta cercetat-d, este cle Eg,gl ha qi se caracteiizeazd
printr-o vari-atd,. ,;i mare extensiune a d.egradd,rilor d.L teren (eroziuni gi
alunec5,ri, coluviondri qi aluvionS,ri). Perimetrul sabed. cuprind.e un moraic
de versan^li
-cu
inclini,r-i, profile qi folosin,te variate.
Rd,spindirea tipurilor d.e degradare se dau in tabolul 18.
Peri,metrul sdrmd,;el, sit-uat-in mijlocul cimpiei sdrmaqului, laco
parte din dealur"ile sd,rma,quluj, cu altiiudinea mijlocie ae +trb-trbo m,
cu energia d.e relief redusd, (160 m), cu platforme iirtinse qi vd,i targi iri
formalii sarmaliene d.e marne qi nisipuri loessoide.
Perimet'rul cartat arg q quprafatd, de l5g,lgha,rdspindirea tipurilor
cle d.egradare se r[[ irr Li,b,.lrrl 14.
Perimetrul urca situat la nord. de cimpia Turzii, in partea inferioard,
a vi,ii Rjldutllui, cu formatii sarmaliene -pred.ominant irarnoase, are o
suprafald, d.e 60,55 ha, in cale predomin-d, versanf,ii puternic iliclinali.
1 SoDoleu S. S., Dezvoltarea proceselor de eroziune pe teritoriul regiunii europene a
U.R:S,!. 9i lupta lmpotriva lor, vol. I, Moscova-Leningrad 1948.
I"St dr_.
- I
C- Chirild 5i inl. G. Ceuca, Metode de cercitare gi cartarc a terenurilor degradate
dupd grade de eroziune qi tipuri stalionale, Seria I, vol. XIi. Bucureqti 19b1.
220

Nr.
crt. Natnril degra(lirii
Prcceutul I',lsf,indiree feGouretelor db degraCare
ir funciie de relief 9i folosinti
7'abelul 13
lill
1 I Eroziune de gradul 1
1 23,8e ,10,55 tgTlf tnfelenili, cu pante ptnd
I
I
I i I Platouri, poale de coaste $i versanti
_- -i - i i_ _i :,,{ttvati_1q!c9! !t-!t1t, jllb-lo"
1tl
2
I Eroziune de gradul It . j o,us o,r;
I I
rt_rsaglj lnletenili, cu lnclinare plni
-l --l--li
3 i Eroriu,re ;; de ;; gradnl ;;";;l I\: I t,o, ; ;; I r,7c ;i i Versanti ;;;:,"r.*.,ti
tnteleniti. cu *;,;;; inclinare plnd i
i I f I Versanli cultivali agricol, cu lnclinare I
--l--r I i I ptni la S0.
'
4 Eroziune de gradul V . . tS.S; 32.00 Versan^li
I |
inleleni[i. cu inclinare 1rlntr '
5
I
I
l
i-lo
!
i
I
I rirorio''" d: adtncir'o I I I cultivali asricol, cu incli- |
I I "#.f"t; nare plnd Ia 30' :
-l-l
|
I Poale de versanti cultivate agricol, cu
I lnclinare pln[ la 5"
Coluviontrri ] 6,73 I
t
j
i
tt,+Z I Poale de versanli tnlelenite, cu lncli-
]
1 niri ptni ta 10o i
Alunecdri
Total
T'ubelul 14
ti*'ll
rl
ll
1
{ Eroziune de gradul I I ti3,86 I i .,,n.o- ,
*. i ."u,,, degrad*ii I Jijil i
I 40.11 1 Versan[i inleleni[i, cu lnclinare plni i
prmenrur .**Lu*1,""i,J1:",i:?11ff1,"ffp*
i
l
I rnar
I
tli
t I Eroziune de gradul I ] G3,86 I lo.lr I Versanqi inleleni[i, cu lnclinare plni i
I i i ' la2o'
ll.--r---l
2
| Eroziune de gradul II I 11,16 -- -lil-L-i
3 j Eroziune de gradul \'
\j
11: '17,3i '
7,20 I l,latouri cultivate agricol cu inclinurc
Pini la 5o
21r,76 I Versanli slab lnlelenili, cu lnclinare l
I I Pfrr.t la 30o
_i__l
+ ] Cotuvloniri 21,64 i 15,18 i Poale de vers:rnli cultivate &gricol,
'
I I
I
cu inclinarc ptnir la 1o''
I i i,xilii'ni-1,,1i,1'\1:'::"1.';',, inree,enitc, I
I ^,r inntin,,r-^.rn:r lo (c I
I , / cu inclinarc plnri la 5" i
iil
I i Lunci qi vii lnfelenite sau cultivate
-i- -i - - ,-l- 3qirel--
. j s,ez
I 1.1,12 tl,t2 I |
Versanli Versanti lnlelenifi, cu inclinlri ptni
I I I lalo' la 10o
] | Versanli cultivali agricol, cu lnclinare
--l_ _i _ _i_ !t'e_ls'
. I 58,91 I 100,00 i
i ; I Aiuntr:iri I tt.:1,; I ;, tr;r , \'crsanli inlelciri!.i, tu irrclinarr pr';rir
I i I i rar(io
iD *l
! 1_gtjl . . i15er1!i 100.0t) _:
221

In tabeiul 15 se di rdspindirea tipurilor rle degrarlare.
Porimetrul relelei tle ,perclel,a (leanu,l -lfarc situat lrr, nord
')'tttzli,
tle Cimpia
intre Yalea L:11;ii,si
Valea .ISolrlutului. lace parte clin dealurile
l
Nr, I
cri. I
__t___
a
ColuvionIri
.\hrnec:iri
r\atrua degrodalii
I'otal
I
20,35
i
II
3,.r8
.! i
_ -t_
I
60,55
i
7-uhalul 1i
Iiiispinrlircl firu{,Dlenelor de degr.rdare.
iu tilr,.tie ,l. rclict ti folosinli
i33,61 | l'oale de lersanli inlclenite. cu ini
cllnare Jrinir la 10' :
t--_--
r,Zf ] Poate tle versanli flimtntate, ln- 1
] [elerrite, cu lrrclinarc pinii la 5'
l
1t)0,00
1
'rurzii,
care sint in general tlealuri joase ;i cu o redus[ energie tle relief .
Suprafala ceroetatd, pe traseul perdelelor este de J0,2i ha.
In tabelul 16 se dil repartilia tipurilrr de degradare ln (luprinsul
relelei de perdele.
a
D
1 ] Eroziune de gradul I
i,.t.-.
, 2 j Eroziune de gra(tul I\: 3,14 3,1.1
I 5,19 j
] Versanli \'ersanli slab lntclenili, lntcleniti, cu incli- fl
I I I rrare pini la 10o I
oqt)
Natua de$eltrii
Eroziune de gradul I
Eroziune de qradul II
Eroziune de gradul
Ernziune de gradul V
Coluvioniri
Alunectrri .
I
I
j
I
i
Suprefat&
totali,
(ha)
Prftentul
ro,25 100,00
i, t'u inclinare
Ri"splrrdirea leuorneDelor de degrillere.
in fmciie de relief ti folosilriE
T'abelul 16
I
I Versanti lnlelenili, cu lnclinare
I plni la 20"
i \,'ersanii cultivali agricol in mnd
rational, cu lnclinare plnn la 20"
Versanli cultivali agricol, cu lnclinare
plnl'r la 10o
Vdrsanli cultivali agricol, cu tncli- i
narc pinii Ia 10o i
A$ezituri pe versant, cultivate
agricol, cu lnclinare]ptni Ia 5o
Versanli lnlelenili, cu tnclinare
plni la 5o

c)- Ilialura, intensitatea ;i rfispindirea crozirinii solurilor in Cimpia
Transilvaniei.
ct )iattna proceselor d,e eroziuna. rn cimpia Transilvanici, regimul anual
aI ploilor este foa,rte variat. fn unii ani, ploile sint repartizate relativ uniform.,
in alfii, se clisting perioatle foarte ploioase si perioatlc de secetd, prelungitd,.
Apa- ploilor este agentul principal al morleld,rii reriefurni, prin
eroziunea solului. Actiunea d.e roadere se exercit5, atit pe versanti gi interfluvii,
cit ryi in lungul vdilor. rn anii cu ploi r,epa,rtizate relaiiv'uniform,
apele curgd,toare, chiar cele mai mici, au debitul aproape consl,a,nt,
scurgerile torenliale retluse la minimum, eroziunea pe versanti qi interfluvii
ac!,ioneazi,u extrem d.e incet, este aqa-numita eroziune normald,.
Eroziunea normald, se pistreazi atita vreme cit sc mentine un echjlibru
natural intre factr-rrji eare influenleazd, qi cei care accele,retr,z.ii.
procesele cle eroziunc.
.In
anii cu ploi inegal rd,spinclite qi cu un promrnlat caracter toren-tia,l.
eroziunea capitd, forme excesive pe versanli, este 'aqa-numita eroziirne
acceleratd,, apele curg5,toare ataci violent crlrnpenele rle apd, si fd,rimi-
\euzd, inte.rfluviile.
. Intervenlia omului, prin cuJturi gi agrotehlricd, necorespunzXtoare ;i
pr'in distrugerea inveligului vegetal - factorul principal de-echilibru natural
- inlesneqte d.ezvoltarea fenomenelor de eroziuno normald, in eroziunc
acceleratd, sau contribuie Ia accentuarea eroziunii rlo sunrafatd
chiar pe terenurile cultivate agricol, .oi cu versanli cu pante rethise.
Dar opera de denutlare sau de modelare cu ajritorul apei nu se exercitd,_pe
versanli numai ca eroziune accelera,t5, ln suprafald, ci qi ca eroziune
acceleratd in adincime.
Eroziunea accelelatd, in supra;fa.ti,, ca qi cea in adincime se constati,
cd ]ucreazd in_general dupI, acelearyi legi, d.ar sint qi particularitili caracteristice
ca,re le diferentiazd, fd,rd, sd, fie intre eld insd, granile distincte ;
se poate chiar vorbi d.e raporturi tle filialie, prima trecind prin evolu-tie in
cea de a doua.
Deci eroziunea accelerati' exerciti procese de roadere a stratului tle
sol in suprafa{d,, gi se apreciazd in 5 grad.e de eroziune.
Scurgerea apelor la suprafald, nu se tace ca o pinzd, continud,, ci sub
formd, de qiroaie foarte subliri.
$iroaiele sint cu atit mai mari, cu ciL neregularitS,lite relielului d.e-a
lungul cdrora se formeazd, sint mai mari gi cantitatea de precipita.tii mai
ridicatd. $iroaiele rod. continuu, fonnlnd o relea d.e rigole mici, clin care
unele se contopesc cu altele mai mari gi ma,i adinci, formind- ogaqe qi
ravene.
Atita vreme cit rigolele iEi pdstreazh o adincime de 5-20 cm, tleci
pot fi nivelate printr-o ard,turd, normald,, eroziunea poate fi consideratd,
de suprala{d,; cind rigolele depf,qesc aceste dimensiuni, eroziunea de suprafa{i,
trece in eroziune de adincime.
Eroziunea de adincime se manifestd, sub formd, de ogaqe, de qiroiri
eare dep[qesc in adincime 30-50 cm qi nu mai pot fi nivelate prin
ardturi, gi sub formd, de ravene rare, de 1-5 m adincime, 10-30 m lungirn-e,
cu profil transversal in formd, de Y, in cliferite statlii de evolu,tie;
unele ravene se dezvoltd, continuu, trecind. in torenli.
In afari de eroziunea de pe versanli, mai au loc- procese de eroziune
de-a lungul vi,ilor cu ape curgd,toare, temporare sau permanente, care
se manifestf, fie in adincime. fie lateral.
r)r).t

Fenomenul de eroziune, atit cel de suprafafd, clt qi cet de adincimo,
este
-lnsofit de transportul materialelor erodate qi cle ttepurorea lor tri
pd,rlile mai joase, producind. fenomene d.e coluvionare gi i,luvionare.
Procesele de eroziune mai sint insolite frecvent de tasd,ri prod.use
de ape sau rle vitele la pd,6unat qi de alunecd,ri.
Moclul cum se asociazd, aceste fenomene cle tLegrailare a solului produce
in cimpia Transilvanioi diferite tipuri de degrad.are, printre care
cele mai frecvente sint urm5,toarele :
* p5,guni bitd,torite, cu eroziuni in petice mici printre cd,rd,rile do
pd,qunat, formind arya-numitele,,coaste jupuite', ;
-
,,coaste jupuite", cu ogaqe qi ravene rare I
*,terenuri agricole, cu eroziunea in suprafald,, de d.iferite grade qi
ogage de qiroiri;
- terenuri agricole, cu eroziunea in suprafald,, insoj,ite ile ogaqe Ei
ravene;
pd,quni qi finele siab qi mijlociu irrlelenite, cu eroziunea in aclincime
qi piistrarea intactd, a terenului dintre ele.
cr) Intensitatea si rd,spi,ndirea procesel,or de eroeiu,tte. S-a ardtat, cd
procesele d.e d.egraclare a solului prin eroziune constau d.in eroziuni ln suprafa!f,,
de graclul 1"-5 qi eroziuni in arllncime. Acestea d.eterminS, apoi procesele
de coluvionare qi aluvionare.
.
Intensitatea qi rd,spinrlirea proceselor rlo eroziune trebuie urmd,rrte
pe :
- unitd,li de relief (platforme, r,t'rsanli qi lunci) qi pe regiuni geomorfologice.
Platforrn,ele satt, srtpralelel,e Tteneplanate, d.e pe culmile tlealurilor,
pistrincl in general inclindri slabe sub ,l-ro, nu sint atacate de procesele
de eroziune decit Ia marginea lor, unde incepe zorr tle sub cumpilnd,.
Forma, intinderea, inclinarea ,;i altituclinea platformelor d.etermind, inbunfl
parte intensitatea proceselor cle eroziune.
Astfel, in partea de nortt a cimpiei, intre Yalea Fizeqului qi Somequl
llare, qi in zona dealwilor dintre gieu Si Teaca, platformele au-intinderea
cea mai redusS, altitudinea cea mai mare (550-OOO m; gi se termind prin
spindri ingnste; aele care nu slnt puternic apdrate de scutul protector
a'l vegetaliei forestiere, slnt puternic atacate he eroziune.
Cdtre sud., cumpenele devin d.in ce in ce mai largi, ajungind ca la
strd, d.e cumpdna apelor ma,i toate dealur.ile sd, culmineze prin platforme
largi, eu altitutlinl mijlocii intre 450 .,si 1100 m, foarte slab atacate rle procesele
de eroziune.
lrersangii, ad,i,lor reprezintd, un relief ln continnd, mirycare ,1i sint
cei care localizeazd, aproape toate terenurile d.egrad.ate.
Analizlnd. sectiunile fzicute plin perimetrele cercetabe qi hdrf,ile cu
tipurile d.e d.egraciare a terenrilui, irrivitor la natura qi' intensitatea
proceselor d,e eroziune pe versanli, se pot trage urmd,toarele concluzii.
- Pe versan{i, facl,orii determinan!,i cle clezvoltare a proceselor de
eloziune sint lnclinarea qi profilul versanlilor si folosinla terenului. Versanlii
cu fpantele cele mai mari sint cei ai vd,ilor disimetrice qi cu rocile
celc mai d.ure.
- Versantii cu profil convex sint in majoritatea cazurilor atacatj
tle 'eroziune puternic,{ si {oarte puternic5,, c6i ,o profil concarr, iocalizeazd,
eroziunea accentuatd, numai in treimea superioard,, in treimea
mijlocie gi inferioari, mai ales, d.ominind d.eprneriltr ctelur-iale.
- \rersantii eu profil drept prezintd, carastere intermed.iare.
22-r

- Pe velsanli r,u inrrljniiri unifolme sau relativ uniforme, se poate
ulmd,li grosimea orizontului cu humus qi a profilului solului, care creqte
treptat d.e sub cumpd,nin unde sint solurile cele mai sub{iri qi cele mai erodate,
cd,tre poale, unde sint solurile cele mai profunde, cu orizontul A
cel mai d.ezvoltat, frecvcnt pe coluvii d.e poale.
- Pe versanli cu rttperi cle pantd,, grosimea orizontuluiA qiprofunzimea
solului nu urmeazri aceste reguli; aslfel apar soluri mai subliri in
partea inferioari, pe porliuni t1c pante mai repezi decit in partea superioard,
a versanlilor, pc parrte mai line, und.e se pot intilni profile de
soluri mai d.ezvoltate.
- Pe versan{i cu pante intrerupte (ruperile de pante qi pante in
trepte), nu se poate urmdri influenla lungimii versantilor asupra intensit5,lii
eroziunii solurilor.
- Intre inclinarea .oi interrsitatea proceselor de eroziune se constat[
un paraleJism nerlesmin{it.
- Yersanlii abrup{i ai r.i,ilor disimetrice, frecvent insorite sau cu
expozi!,ii interliediare, sint totcleauna a+arra!i d-e eroziune de ointensitate
mai mare decit versanfii opuqi, cu pante mai line, frecvent cu expozilii
umbrite.
_- Pirlurile cu consistenla 0,8-1, qi apoi finelele inlelenite, asiguri
cea mai bund, protec{ie a soiului impotriva eroziunii.
- Culturile agricole fti,cute nera'.rional sint agentul principal al eroziunii
solului, chiar pc versanlii pulin inclinali.
- Acliunea compl:xd, a- numerogi factori nu permite urmd,rirea
proceselor d.e eroziune c1up5, un singur factor.
fnc[narea versarr{ilor qi folosinla terenului sint factorii d.ominanli
ai intensitf,,.tii gi r5,spinrlirii eroziunii solului. In funclie d.e aceqti
factirri se tl[ in tatrelul 17, rispirrdirea eroziunii d.e suprafald, pe versanlii
rlin Cimpia Transilvaniei.
nispilrdireil t'roziunii solurilor po vcrsanti llabelul 17
Crade de erozime
,o-,0
l,o-ro
* In perimetrele cercetate, suprafelele neatacate d.e eroziune sarr
cu eroziune slabd, nu depd,qesc cu mult suprafelele cu eroziune foarte puternicd,
qi excesivd.
l5 Anale I.C D.s
Culturi de prdgitoare, pe curba de nivel
Culturi de plioase, pe curba de nivel
Pirquni nerational folosite
Flne{e slab lnlelenite. Gradul de lnierbare
sub 50 o/o.
F'lnele mijlociu inleleuite. Gradul de
lnierbare 5g-75o/o
Flnele lnlelenite. Gradul de tuierbare 100 o/o
Plduri cu consistenla 0,6-0,8
IUduri cu consistenta
J-t
z*J
5
5
J
2-3
5
5
c
4-5
ls-al
i-r
225

- Eroziunea d.e ad.incime in raport cu eroziunea in suprafafd, ocup6,
suprafele foarte red.use.
Pe lunc'i, au loc procese d.e :
- aluviOnare qi coluvionare, care dau naqtere uneori la salinizarea
solurilor cu cloruri, sulfa{i qi carbonat de sodiu;
- inmld,ustinaro; in Cimpia Transilvaniei sint a,sa-numitele ,,pie!e cle
ad.unare a apelot", und.e stagneazd" apele care Se aflund, prin Scurgerile
de suprafa!5, de pe versa,n,ti.
rl) Situatia froziuni sclului in raporl cu relieful. Dacd, se cerceteazd,
schilele ;i hd'r.tile anexate, se poate observa gruparea urytd,lilor mici d.e
reliei, cri caracter relativ uniform, in unitd,li mai mari, d:numibe r:egiuni
geomorfologice.
Cercetarea gi caraaterizateu eroziunilor pe rtlgiutli geomorfologice
apar ca o necesitate evirlentd,, d.in urmi,toarele motive :
O rcgiune geomorfologic:i, fiind caracterizabir prin anumite unitd,li
d.e relief, de structurd, qi facies petrografic, reprezintd, si anumite tipuri
cavactrr.istice t1e clegrac1a,re.
- Cartarea eroziunii pe legiuni geromorfologice, claracterizate prin
anumite tipuri d.e eroziune, se poate face mai usor qi pte>zintd' un deosebit
interes praitic, cdci permite stabilirea md,surilor d.e ameliorare, in,funclie
de intensitatea d,egradirii qi face posibile concentrarea materialelor qi
personalului d.e execu,tie rsi indrumarea, lucrd,rilor.
- Bxecutarea lucrd,rilor de ameliorare pe regiuni geomorfologice
'poate cond.uce la rcaliza,rea unei amelioriri integrale. L,ucri,rile de ameliorare
pot exe-'crta o acliune unitard, care s5, frineze astfel mai u$or pr.)cesele
d.e eroziune a apelor curgd,toare.
- Permite o raionare a culturilor agricole qi forestiere ;i accst hrcru
este de mare importan!5 economici, osi practicd in combaterea el'oziunii
solurilor.
- In cadrul fiecd,rei rcgiuni, se poate face organizarea t'eritoriului,
in funclic de intensitatea gi rd,spindirea eroziunii, de caracterul culturilo-r
;i de nevoile d.e pdstrare qi d.e ameliorare a forlelor prod.uctive ale solului'
In capitolul de geornorfologie, se ildicl regiunile geomorfologicc ou
condi{ii de relief caracteristice.
Ar fi important si se poati, face o clasificare a lor mai precisii, d.upd
intensitatea qi rdspindilea proceselor de eroziune, tlar aceasta &r presl1pune
in prealabil o caltare a eroziunii, lucrd,ri care se fac numai cu
ocazia intocmirii proiectelor de execulie d.e ci,tre organele cle produclie'
$ ' deci depigelte cadrul preocupirilor noastre de cercetare.
ln ,"u-mtd, clasificarei in afi,ril, d,e relieful, tle struct'ura $i de faciesul
litologic, trebuie tinut seam'i c1e in-fluenta predominantil a vegetaliei
ca factor de frinare a eroziunii, care poate schimba intensitatea eroziunii
pe suprafe,te mici, d.e la un loc la altul, iar d.e o hartd, cletaliatil a folosinlelor
terenului nu d.ispunern.
In linii generale, relieful cel mai inalt Ei cu predispozilie mai mare
la eroziune este cel de la nord. d.e cumpdnd, care ds.spart;e apeie Someqului
de ale Mureqului, d.ar aici procentul pd,duros fiincl cel mai rid.icat, qi unele
forma{ii litologiee fiind mai tari, eroziunea este in mare mf,swfi, frinati,'
Dupd, relief qi observalii de teren, o clasificare aproximativd, a regiunilor
geomorfologice in ordinea predispoziliei qi intensitnlii, eroziuniit
este urmi,toarea : tulmea Pi,ltinigului, masivul Feleacului, d.ealurile Un.
226

guraqului, dealurile Sicului, dealurile Jimborului, Clmpia Sd,rmagului,
rlealurile Fdrd,gd,ului gi clealurile Cojocnei.
Mai trebuie menlionate citeva culmi dc dealuri mai inalte, cu predispozifie
mai accentuati Ia eroziune, cum este cea d.e pe linia Gherla-
_Crisbur-$ieuJ cuind,itimi de peste 600 m, cea de pe linia Viqa-Jimbrr-
Lechinla, in lungul cd,reia se in;ird, d.ealurile Picul{ bd3 m,-l3:uza bb7 m,
$jt"!
563_ rn, qi il sfirqit culm le de dealuri de pe lir.ia Cojocna -
Sdrmaq-Nord de Reghin, cu
"
dealuri cam d.e aceea$i inillime.
2. r\l,U\-rl{titrlt.ti DIt T}iltll\
l.lnul din fenomenele detlegradare a solului, rle ceamaimare impor-
1antd, economicd, ln Cimpia Transilvaniei, sint alunecilrile
Alunecdrilc de teren, aga
-curn Ie defineqte N. F. pogreanov 1, sint
,racele fenomene fizico-geografice care se procluc la suprafa,tia ptimintului,
datoritii, acfiunii- combinat,e a gravit5lii qi a apei superficiale qi subterane,
fenomene care tinrl si, schimbe relieful scoarfei, piin transportul qi acumularea
spre pd,rtile inferioare ale pantelor, 'a prod.uselor rezu.ltaie din
sfirimarea rocilor rle pe r-crsanli sau chiar din deplasa e& unor por,tiuni
intregi de teren".
I'enomenul de alunecare, spre ileosebire de celelalte fenomene de
{egrarl:lre a solului, se caracterizeaz5, printr-o perioadd, de pregdtire
tlestul d.e lungi, qi treptatd, qi prin viteze mari ; uneori, se prod.uce chiar
instantaneu, producind insemnal e deplasrli d.e teren, amcninlind.
'rent -cdi ;i frecchial
tlistrugintl construc{ii importante, ca : poduri, ferate,
drumuri, cliitliri etc.
Alunecd.rile, pe c,it sint de importante din punct de vedere social,
economic, datoritd, complexiti{ii fenomenului. pe atit sint de dificile cte
studiat. Nu s-ar putea spune, cu toate studiiie fdcute in problema alunecdrilor
in alte !dli;i la noi, cd, s-u, pus lrr, punct o metorlicl corespunzd,toare
pentru studiul aluneci,rilor. Diferitele studii intreprinse pinii, acum privesc
numai.anumite aspecte ale alunecd,rilor, fdril sd, aibd, preten!,ia cd, au imbriligat
in_toatd complexitatea qi cd au reuqit sd, pd,trundd, in procesul
intern al fenomenului qi si, meargd, d,e Ia catzd, Ia efect.
Acest fapt se datore;te in primul rind. complexitdlii fenomenului
ca e comportd abortlarea
_ de probleme d.in domenii diferite : geologie,
geomorfologitr, hidrologie, hidrogeologie, petlologie, botanic5,, sitvibulturdi
constmclii hid.rotehnice, construclii civile etc., greu de std,pinit cle uri
singur specialist qi apoi sint necesare sd,pdturi si lucrd,ri rie construclii
costisitoare. Dacil metod.ica de cercetare a alunecd,rilor nu este inci, pu!6
Ia punct, cu atit mai pulin se poate afirma cd, sint cunoscute fenomdnole
de alunecare qi cd, s-au putut da solulii tehnice pentru combaterea lor.
Alunecflrile djn cimpia Transilviniei au fost studiate in anul 1944
de dr. rmrti J6zsef 2, intr-o lucrare separatd,, in care se ad.uc citeva elemegtg
_im-portante, unele bazate pe observalii cLe teren, altele qi pe cercetd'ri
de laborator. Cercetdrile insd nu aboideazd, proTlema circulatiei
apel in sol qi acliunea acesteia in procesele de ^alunecare. Se ocripd,
mult d.e cercetarea alci,tuirii granulometrice a solului gi ate determina,r-ea
coeziunii Ia diferite faciosuri petrografice.
r Citat din Geologia tehnici, de N. $t. Itihiilescu, vol. I., Iiditura Tehnicl 195i1, pr1g. 376.
2 Dr. Imri ..Idzsel, I{iycdrile de sol gi tipurile lor ln bazinul carpatic, Cluj 1g44.
.)r)t

Abord.area problemei trebuie sd, plece d.e la cauzd, la efect, adici, s[
stabileascd, natura qi intensitatea fenomenului qi, in funcfie cle acestea,
mdsurile d.e prevenire gi combatere.
Noi, in studiul de fa!d,, n-am intreprins cercetd,ri speciale, ci numai
unele observafii sumare, mai mult in ceea ce priveqte n&tura, intensitatea
qi rdspindirea fenomenului, considerind cd, cercetd,rile der .d.inamica fenomenului
depdqesc cadrul cerceti,rilor noastre, axate in special pe ped.ologia
terenurilor tlesrada,te.
Prin cercetirile intreprinse d.e dr. lmrd J6zsef qi observaliile noastre
tle teren, se pot trage toturyi cite'ya concluzji mai importante, privitor la
cunoaqterea fenonenului :
a) Cauzele aluneciirilor. Aluneci'rile se produc in urma unui dezechilibru
creat intre inclinarea terenului, modificati continuu d.e agen{i externi,
qi structura qi faciesul litologic.
Cauzele mai importante caro prod.uc alunecd,rile din Cimpia Transilvaniei
sint ilrmi,toarele :
ar) Stru,ctur&, cornpqci,tatea gi contpoai,ti,a mineralogi,cii u substt'atului
litologi,c. fn Cimpia Transilvaniei predomind, alternan{e de strate formate
d.in roci cletritice rnai slab cimentate si greu permeabile, cu structurS,
uniformi (marne ryi gresii) qi din roci del,ritico necimenl,ate (n'sipuri gi
nisipuri loessoid.e), usor permeabile, cu structuri neuniforrn5, cu bobul
de forme qi dimensiuni variate.
Stratcle groase din roci detritice necirnentatc fiind. ugor permeabile,
sint in general mai stabile, se deplaseazd, greu sub actiunea agenlilor
externi.
Stratele groase din roci, moi, clotritice, cinentate fiind grcu permeabile,
aclsorbind multd, ap[, se inmoaie qi curg la suprafati,.
Alternantele de strate subliri formate ciin roci permeabile qi roci
nepermeabile sint cele mai expuse la aluneci,ri ; apa de la suprafa!fl pi,trunde
prin stratcle permcabile, inmoaie str.atele nepermeabile care iqi pierd
puterea d.e sprijin qi iasd, sd, lunece, de-a lungul pantei, stratele d.e
0.easupra.
Stratele d.e roci mai d.ure (gresii, calcare), sint mai rezistente 1a acfiunea
agenlilor extemi d.e d.eplasare a acestora.
a, ) Crdpd,turile di,n soluri, formate in peri.oad.ele d.e secei,5,, datorit[,
proprietd,lilor d.e contractare a argilei prin uscare, d.istrug integritatea
pdmintului, micqoreazd, coeziunea gi frecarea interioar5, lasd, sd, pi,truncl5,
rsor apa pind, Ia stratul impermeabil clin adincime, care se lnmoaie qi rlevine
pat de alunecare.
a) Capacitatea rnare d,e adsorbli,a a teranur'il,or (pilminturilor qi rocilor).
In Cimpia Transjlvaniei, rocile moi, slab coezive (marnele Qi argilele),
au o mare extensiune. Acestea au proprietatea d.e a adsorbi multd,
apd,; ele trec succesiv, in raport cu procentul tle umid.itate, prin d.iferite
stadii d.e consistenld (tare, virtos, plastic, vlscos, curgdtor), car&ctefizate
printr-o stabilitate specificd, ; paralel cu creqterea umictitd,lii
acestot soluri, scatl qi capacitatea portantd, qi stabilitatea.
Deci, cletermina,rea umidit5,fii soluiui ne dd, posibilitatea stabilirii
limitei d.9 consisten,tS, qi ne orienteazd asupra stabilitd,lii terenului.
a) Ineti,narea ierenu,lui gi raportul dintra panta' geomorJologi,cd, gi
strati,grali,cd,. Predispozilia la alunecare a terenurilor este strins legatd,
qi cle inclinarea versan,tilor. Aceqtia, cu cit au o inclinare mai mare,
cu atit forla cle gravitalie aclioneazd, mai puternic qi stabilitatea stratelor
este mai redusd,.
2'9,

Acliunea gravitaliei este mult mai lnare pe tererrwile in care panta
geomorfologicd, este concordantd, cu panta stratigraficd, qi mult mai red.usd,
pe terenurile in care panta geomorfologicd, si cea stratigrafici sint in
raport cle discorclanld,.
Cimpia Transilvaniei, aga cum se aratd, ln capitolul tle geologie,
clin punct de vedere tecton.ic, se imparte in 3 zone :
- zoua vesticd, necutatd,, cu strate suborizontale nedisiocate;
- zona med.iand, (zona cuteior diapira), care se lntintle in aria de
rd,spindire a clepozitelor tortoniene-bugloviene, exclusiv tuful cle Dei gi
care este caraclerizatd' prin strate care ating inclind,ri pini, la Z0',
cutate in cliferite sensuri, formincl increlituri nirunto qi superficiale qi
vd,i absecvente gi consecverrte I
- zorra rlomurilor, in aria de rd,spinclire a Sarmalianului, cu cd,cleri
mici de pante, 1-4o, ryi cu direclia stratelor variatd,.
a) Presiutuea ererc,itatd, asupru, terenului. Presiunile pe care le suferd,
terenul de la coloana stratiErafici de roci, d.e Ia materialele clepozitato. de
Ia constnrelii, rle la vegetalia lemnoasd, ii de la alte sarcini in,rbile,'pob
influenla favorabil stabilitatea, attta timp cit terenrll prin inclesare iqi
micryoreazf, porozitatea qi umiclitatea.
Jn cazul presiunilor mai mari, se procluce insd, o comprcsirrne neelasticd,
a masei rle p[mint, care micqoreaz5, brusc cooziunea si freca,rea interioard,
qi prin aceasta distruge stabilitatea.
a..) Slii,birea rezisten{e,i stratelor pri,n fenom,enul de sufoziurc.
Apa rle infiltralie p5,trunde pini Ia suprafa,la stratelor impermeabile,
d.e-a lungul cd,rora circuld, sub forma unei pinze de apd, freaticf,. Apa care
se scurge contirruu d.e-a lungul stratului impermeabil antreneazi particule
din stratul permeabil, producincl goluri interioare I se prorluce fenomenul
de sufoziune, d"escris prima oard, de A. P. Pavloy, c&re sid,beqte consistenla
teremrlui qi cld, naqtere la alunecarea sau pribuqirea torenului.
ar) \regetalrla exercitd, actiuni multiple asupra terenului : il fixeazd,
prin sistemul siiu de ri,rli,cini, micqoreazd, canl,itatea ele ap5, care se infiltreazd
in sol, intrucit o parte estc absorbitd, ia,r. o partc este r.e(inutd, rle
ramuri qi frunze si nu poate ajunge ia sol.
Distrugerea vegetaliei mireqte cantifatca d_e apii, cart ajunge la
sol, accentueazd, scurgerile qi eroziunilc d.e suprafald gi deci micrloroazd,
stabilitatea terenului.
Vegetalia preil de a,s5, de asemenea este rld,und,toare, crr.t.i micgoreazd,
er.aporarea, impiedicd, aerisirea terenului, umeze;te terenul puternic,
si formeazfl mlaqtini care micqoreazd, stabilitatea.
ln Oimpia Transilvaniei, terenurile sint acoperite de pdquni, finole
qi intr-o mici, md,sur[ de pdd.uri.
Rolul r-egeta,tiei in procesele de alunecare se observi usor I ln piduri,
alunecd,rile lipsesc silu sint foarte slabe, in p5,;uni si fine{e sint mult mai
aeccnt uate.
Deci in legilturi, cu alunecd,rile, trebuie subiiriiat urmd,toarele :
- Alunecd,rile sint rezultatul actiunii comhinate a rliver;i factorj
greu do separat qi greu de rlelimitat in naturi contritru.tia fiecfiruia.
- Fenomenul se prod.uce dupd, o fazil ptegd,titoare, in general de
lungd duratd, uneori brusc, alteori lent.
- tr'actorii care aclioneazd, in faza pregd,bitoare pot fi diferili do
cei care declanqeazd, procesul cle alunecare. Ace;tia din urmd, aclioneazd,
uneori cu forle reduse, insd, starea rle echilibru fiinit slibitd,, pot provoca
a,lunecdri.
229

- o zonare a factorilor dupi ac\irnea lor rezultantd, nu se poa,te face
cu suficientd, precizie. Dlementele -care trebuie luate in c6nsiderare
indeosebi sint : cele 3 zone tectonice, pantele versan{ilor qi folosinla terenului.
- combaterea alunecd,rilor trebuie sd, inld,ture atit cauzere pregatitaare,
cit qi cele care declanqeazd, fenomenul.
b) Natura, intensitatea gi rispindirea alunecflrilor. rn ]iteratura d.e
specialitate se cunosc diverse clasificd,ri ale alunecd,rilor. cea mai cuprinzdtoare
qi mai rd,spinclitd, ln II.R,.S.S. este clasificarea prof. F. V. Slavarenski,
-completatd, de r. Y.
Bopgo, intrucit line seamd, de mai mulli factori
care influenleazd, procesele de alunecare. In acord. cu principiile cl'asifici,rii
sava_renski-Popov 1,
-se
alunecd,rile din cimpia Transilvaniei, pot clasifica
astfel :
_
b-.) Dupd, pozi\ia, alunecd,rii pe versant ,;i fa!d, d.e niyelul riului, se
d"eosebesc alunecd,ri d.e pante, aluneci,ri clin-treimea mijlocie, arunecd,ri
djn treimea
. superioard,. Trebuie subliniat cd, in cimpiir, Transilvaniei,
alunecd,rile sint rd,spindite pe toatd, lungimea versanlilor. Mai frecvent,
alunecdrile se pro

u) Dupd, ad.lncime, se d.eosebesc :
j
alunecd,ri superficiale, frecvent noroioase, care constau ln alunecarea
stratului cle sol sub influenla unui izvor de apd, de pe versant',
sau ln alunecarea stratului de sol sub influenla pantei qi a infiltraliilor
apei d.in precipitalii atmosferice I aceste forme de alunecdri sint rd,spindite
in toatd, Cimpia Transilvaniei;
- alunecd,ri pulin ad.inci, pind, la 5 m, frecvent fd,rd, frd,mintarea
terenului, alteori cu fr5,mintarea terenului, se prod.uc in regiunile cu
strate alterne, de-a lungul unui strat impermeabil, sub influenla pantei ryi
a prccipitaliilor atmosferice; sint cele mai frecvente in cimpia Transilvaniei,
rd,spindite in zona mediand, gi esticl,;
- alunecd,ri foarte ad.inci, d.e peste 20 m, se prod.uc sub influenla
unei pinze de ap5, subterane qi a pantei versantului qi rocilor; sint rare'
se intilnesc mai ales in zona med,iand,.
S-au ard,tat mai sus tipurile de aluneci,ri qi rdspintlirea lor predominantd,
in Cimpia fransilvaniei.
In privinla intensitdlii lor, precizdrile sint mai tlificile, d.atoritd, complexitd,lii
defactori care ac{ioneazd' gi a formelor variate sub_care se prezintd,.
Numai o cartare d.e d.etaliu, dupi, natura qi intensitatea lor, ar putea
ela o rd,spind.ire mai precisd pe zone gi tipuri de alunecdri.
Aceste lucrd,ri insd ttepilqesc preocupi,rile noastre.
Aici se poate afirma, din literatura de specialitate qi d.in observaliile
d.e teren, cd, alunecd,rile sint mai frecvente in cele 2 zorre - mecliand, qi
esticd, - qi cd, in cadrul acestora se mai observd d.iferenlieri de unitd,li
mai mici, dupd, relief, inclinarea stratelor litologice qi d.upi, procentul pdtluros.
In linii generale, partea d.e Ia sud de cumpd,na apelor, cu caracter
pred.ominant agricol, este mai frd,rnlntatd, d.e alunecdri ilecit partea d.e
nord, care are un procent mai ridicat tte pdtturi.
(\. 00^,DrTrrLE STATT}NALE #r ECOLOGICE DIN CIMPIA
TNANSILVAI{INI
1. T]RI]'IJIIII DE CAR,ICTEIIIZANN lil CLASII]ICARN A STATIUNILOR
In natur5,, intre organisme sau comunitd,lile de organisme qi mediul
lor de viald, so stabilesc relalii reciproce strlnse, incit pe drept cuvint
se pot considera cd" formeazd, o unitate d.ia1ectic5,. Dar med.iul de viald,
al plantelor suferli, sub acliunea factorilor externi transformd,ri treptatet
Ia care vegetalia se adapt'eazd, continuu.
Corespondenla strinsd, clintre asocia,t'iile vegetale qi caracteristicile
med"iului explicd,, pe d.e o parte, rdspindirea geograficd, qi localizarea naturaId,
a plantelor in condiliile de mediu Ia care au fost ad.aptate, qi clisparilia
acestora, cind nu se pot atlapta noilor cond.ilii ,ln care sint puse
sd, trd,iascd.
Pddnrea, in lumea vegetald,, realtzeazd' cea mai complexd unitate
dintre organism qi mediu. In pd,dure, se stabilesc relalii d.e reciprocitate
intre plante, lntre plante qi med.iu, intre diferitelo lor etaje d.e vegetalie
$i, h sfirqit, intre intreaga asocialie vegetald (fitocenozd,) qi staliunea
forestierS,. Pd,durea, cu intreaga sa fitocenozd', evolueazd, ln stad.ii qi faze'
realizind noi tipuri cLe pd,dure qi asocia-tii vegetale qi, paralel cu aceasta,
se schimbd, qi condifiile edafice, formindu-se noi tipuri qi subtipuri de
soluri, corespunzd,toare stadiilor qi fazelor d.e evolulie a pS,clurii.
Cunoaqterea caracteristicilor st,alionale care d.efinesc gi limiteazd
mediul de viald al vegetaliei lemnoase este de mare importanld
231

pentru silvicultura noastrf,. c5,ci permite folosirea optimd,, pd,strarea si
ridicarea potenlialului productiv al staliunilor forestiere, prin adaptarea
continud, a formulelor cle impd,clurire qi a metod.elor d.e culturd la noile
conclilii rle mecliu stalional qi d.e creare de arborete cu prod.uctivitate
ridicatS,.
In Cimpia Transilvaniei, cu concli,tii sta!'ionale atit t1e variate rleterminate
cle diversitatea d.e reiiof, substrat litologic. concli!,ii hidroiogice
qi hidrogeologice, numai cunoaqterea documentati qi caracberizarea ecologicd,
corecti, a marii diversitd,li stalionale vor putea evita numeroasele
eqecuri qi rezultate slabe inregistrate in trecut ryi orienta culturile
silvice pe un clrum sd,ni,tos.
Este necesar d.eci sd, cunoarytem definifia colecti, a staliunii qi factorii
care influenleazd, mediul de viafd, al plantelor (care determind, staliunea)
qi sd, cunoaqtem care factori sint favorabili qi Care sint nefavorabili qi
intre ce limite.
Staliunea este d.efinitd, ca un spa{,iu biogeografic delimitat pr.in
anumite caractere omogene qi determinante pentlu vegeta!,ie. Dup5, asocialiile
vogetale cu exigente variate gi dupd, folosinla actuald, se deosebesc
staliuni de pd,duri, staliuni de flnele qi p:iryuni, staliuni rie terenuri cultivate
agricol qi staliuni d.e terenuri total neprod.uctive; din punct d.e vedere
forest'ier, intereseazd, toate aceste categorii de stafiuni, intrucit vegeta,tia
forestierd, este chematd sd, rezolve probleme variate : punerea in valoare
a terenurilor degrad.ate prin impd,durirea lor totali, frinarea eroziunilor
prin perdele cle cumpind ,tri cle r.ersanli, care se fac atit pe pi;uni cit
qi pe terenuri agricole.
Staliunile din Clmpia Transilvaniei, caracterizate in general prin
condifii climatice apropiate, se definesc in naturd, clupd, urmi,torul complex
de factori:
o) Factorii geomorfologici : unitd{iIe de relief reprezentate plin vd,i
gi lunci aluvionate, versanli slab, mijlociu, puternic gi foarte puternic
lnclinali, cumpene largi qi culmi inguste gi slab inclinate; microrelief
creat d.e alunecdri, de neregularitSlile pantei rrersantilor, de eroziuni.
Expozilii insorite, intermed.iare qi umbrite (fig. 13).
li) Substratul litologic reprezenta,f prin formatii moi (marne,
nisipuri, luturi loessoid.e, gresii slab cimentate), qi formalii mai tari
(tufuri, gresii calcaroase gi calcare d.e faciesuri variate).
c) Nivelul apei freatice, foarte ridicat, pind, aproape de supla{a!5,,
pe .suprafelele mici ale unor terase qi vi,i joase.
d) Caracteristicile edafice importante din punct de ved.ere ecologic, sint :
- tipul, subtipul qi varietatea geneticd, r1e sol;
- profunzimea solului;
- grosimea qi confinutul de humus I
- textnra;
- regimul d.e umiditate ln sol;
- ptezenla, nivelul gi conlinutul de si,ruri solubile qi al carbonalilor;
* structura, aqezatea, coeziunea, permeabilitatea ;
- drenajul extern qi intern, unde este cazul;
- natura qi intensitatea d.egrad.5,rii solurilor (eroziuni, coluvion[,ri,
inierbare, tasare, inmldqtinare, salinizare, etc.) ;
- stabilitatea terenului ;
- grosimea stratului de sol.
e) Yegetalia gi folosinla actuald,.
l) Fe,rtilitate solului.
232

g) Sinbeza stalionald,.
Spaliite biogeografrce, caracterizate qi separatn dupd toate sau numai
dupd, unele d.in aceste criterii mai importante, se clefinesc ca varietd,li
stalionale.
In naturd,, maimulte varietf,li stalionale, caracberizate aproximativ
prin aceleaqi eiemente, care variazd, in anumite limite, pi se compenseazi,
intre ele incit rezultanta lor este aceeaqi, formeazd, staliuni cu acelaqi
poten!,ial protluctiv, aceeaqi valenfd, ecologicd, (6).
Asemenea staliuni apte pentru acelagi mod de culturd,, qi pentru
aceleaqi metod.e d"e regenerare, refacere ,1i cond.ucerea arboretelor, s-atr
insumat in unit5li mai mari, clenumite tipuri stalionale.
2. (;/\R'rAnfiA sTATro\AL-,{ iI t,uRrl'tHTttEl,tr cltR{tHTATtt
Separarea terenului care formeazd" obiectll unor lucrd,ri forestiere,
in varietS,li qi tipuri stalionale, presupune urmd,toarele lucr5,ri :
- parcurgerea amfi,nunf,itd a terenului, cu profile de soluri de o
anumitd, densitate, care sint costisitoare qi cer mult timp;
- pianuri detaliate cu curbe de nivel, pe care s[ fie figurate toate
neregularitd,file terenului (culmi, ape, ravene etc.);
- planuri cu folosinla actuald, a solului;
- planuri care sd, exprime natura qi intensitatea rlegrad.d,rii solului.
I)in aceastd, cauz:a, asemenea lucrd,ri pretenlioase, de cartare d.etaliatd,,
nu se executd, decit pe suprafele mici, de zeci qi sute rle hectare,
care formeazd, obiectul unor proiecte de execulie.
Pentru nevoile unui studiu, chemat sii, traseze liniile directoare
pentru lucriri de produclie qi sd, prezinte elementele aare caraaterizeazd,
varietS,tiie qi tipurile stalionale cele mai frecvente din Cimpia Transilvaniei,
s-a considerat suficient prezentarea cartografici pe tipuri stalionale
a unor perimetre-cheie (perimetrele Sabed., S5,rm[rye], Urca, ryi releaua
de perclele experimentale Ceanul lfare), cu un dublu scop :
- stabilirea staliunilor cele mai frecvente clin Cimpia Transilvaniei;
- punerea la dispozi,tia proclucliei a unor perimetre cartate pe funrlanrenIe
qtiinlifice.
Metocla d.e cercetaro aplicetri pdstleazd in bund, parte critetiile rrrutod.ei
elaborate de fu. C. Chiri.td, pi publicati in Stuilii ryi Cercetiri, Seria I,
volumul XII, 1951. Fatii, d.e aceasta, s-au fd,cut ;i unele complet5,ri, care
s-au consiclerat necesare.
Staliunile se dau sub formd, tabelarS,, iar la caractefizatea, acestora se
dau incd, 2 elemente : tipul genetic de sol, na,tura rlegracldrii qi grad.ul de
eroziune.
Tipurile sta{,ionale, iu modul cum se redau -- materializate pe h5,r.ti
qi tabelar - cu suprafele pe vrr,rieti,ti qi tipuri stalionale ryi cu indicarea
prescurtatd, a caracteristicilor esenliale, prezintd, o serie d.e avantaje :
* se dd, o orientare mai uqoari, qi o caracteizara mai completd, a
conditiilor d.e fertilitabe ale solului, pentru a servi la fixarea culturilor ;i
metod.elor d"e ameliorare qi a materialului de impS,durire, in func,tie de
suprafelele ryi tipurile sta-tionale;
- se pot grupa, anumite tipuri stafionale, cu caracteristici asemd,n[toare,
cind. nevoile de impdd.wire (lipsa d.o puieli, rapitlitatea sxecutd,rii
lucrd,rilor, lipsa de personal specializat) cor acest lucru I
233.

,Fr
a
L
a
d{
;6
E=
D
a
E
-q3
n:
!O
EE
!-E
id
Ee
a3
?6
FA
d
Sd
rF
.:€
a
IEUoIlBls
du'rr{
N
k
o
a
9.-r
r-' O
k
o-
--bofri
i6l
x
c
7,2
a
6o
.-tr
)cd
i-
.*{
'i)!
HNd
FFh
ABH
A2
rico mto
(t€
99o
b0 b0:
^N 9 -
o-g * -
E.A Lh
't
dr6*d,
S!.VA
F49;
Ld
t'== E= P.Er
c) 9 0 9+ e o 9e
E;E9;s HB;6
-a=/4, FtA
Z> "22
>oa>>lqa>a>
,5r Ir.i .s. r-:
i) )Ft -)))
b! b0 bO b0 bO bO bD
tr9o Ff r'P i$ FthJbl
HH *H ***
It !i EHH
itA O)ce rO)O
i=Jl .+$\o
,-__-.--,oo
E :ET
3.: E'3.:
+F .Y.EF JiEF
g- Ftsa
aa
I r >rZ >rZ
'. o's-Y H,s -
,J ,)J / >)?
E SEE EEE
hf qf f ,;r ,5'F-,;r
HF*{ As}J{
E EEU ZEZ
co o, co
r] OcAr m:Yl

L
:l
€;
q
+=
.r:=
'6 o
!'d
o--
9p
!;' o
rl
orl!
orilo
I
6 -o I q:= -
oN-l!.
l:= F a rl a'cd
r4'F # fi= I fr't
----o--16o---1crr
(f) c\ 6l d) 6il I
a
v)
{
F
o
I
>r4> >l >
6tt)tt al
rrl FJ lr'1
>:
dc{
6l
rO c.- ;
o
;
_t
:l
--l
El
=l
I.,o I
-l HH -l -
_l
.i O
ft | rft lEi "._
5 l=5 r !E
r i3" la"
o:1
5. 1
s -E le*
€E Ei lsfi
*b:
'S" rl ^iiF:
BP Ba l|4"
A
oo
2
h1
H
:t
-l
I
gt
il
-l
'l
t*
t;
k
:) bo
H
r
I
D
6t
r
-t
;rl
*l
HI
HI
>r
:l
*l
II
EI
oi
a
p
o
rl
ttl
lt.-l
I I,k I
ttol
. -'t'-i=".,tq ^l I - -1,.f
----r t -9
t=t
l<
'-
-----l----.!-
I
:'11
TO
-'i.
6e
| 'F I g l.=E
I ci I * I t E
' rl rgE.l E'r::r:l-Eg,
-l
el
.l
El
| -.= | *,!q
:(6L -. -
6 tr=
f€
a;a
o
ii
l.:
k .J
a)a! | a O
o.o I o-h
x'< I x'!q
r,1rlr,\v IH
lr
'd | 'qd
> | i.tq
6l'44
't - na
I i:
I o=
H
bo
X
gJ
IEY l:g , ?z
l.t,! L! l.fie
r9
co
q: .l dji - - . -
g't Ptr----
4ta
!l>
->r
'i
Hl
FI
vl
-l
-l
I
\l
-l
bo
?_
n
;
*l
ei
:l
El
Hl
Hl
Hl
>l
:]
-lI
t
Ol
il
-l
6lN
;-
b! bD bo b0
HHHH
rcOC)

€
t
236
.D
a
i 5gl=€
atrE
ItsuollBtB
dIT'IN
,.il
^t
o
6
rt,
i:Ee*16
: i 6:': t6
'-
4 -A
--..!|
.r $.- i l!^
Nrl
. s' ls
,^ .- .^.' t./
I
I
II
l"
lh
- i-
1tr
.r: ij:-4'Glr
-o-s-ro-r trr aJJ ta -i
1la
ll r€
c\ c\i I
--f_
- d dd
I
N
-v)
I
i
l+
IF
^ie
t€ 4
l.. t6
1N
'l?
t6 -r-
I
i
l-
I'F
lq?
Il'
I
ro
I
\O tO
xi
TIJ
- lto
Fi 0i
a
I
::
1
"l-
o6
d,N-
8:=
a tit
.x 'i
Jl.l
iltl-i--i-.
E q=q=;
-;^iH e?.4=
i i €'
3 ,, fIillF , ^i r?,s,l'AF:l .,,,1 ,.'g.!
i l$ilsFr t lSFglEEl gg
le I I
jElT---l-]-r- I I I i
l:_t- l- H
*ii l; I r r'i :: I'i , ,lui, ,,j , , ti l
l8 I _ t_ I I -E- I
tg l3 I l - r lE t" L lil
la I I 16 1= l=
l? ,E.1 EE l: li rQ
;'_- IgI3'___
jq,c.9F : :: .9Er :lSrllR:;:H:l
l:E8;
_|fl
,8Fo l! ll ,E
lEg.lfd lEs l: 15 li
1613 t3 t6 lfi f
'lg' "lg'']f_
.i N dN .'^.*1.,
'ro
bo : of, bo b0 bO bx, bo s bol bo bo bn
.r 6 - N N 6 0 € 6 h s
TTH,hhh.FFhh-+..
lHq
! H'1 l- l- -l---*
a\ aN
HN
lrlll,itl(l
iirlir
€ H i
d
-+rt
f?=f
I ]
lillli
'd
]
"o
Jo ai oimroc.rJ Oic0€r--6
l-
lj -]r_-:-:1 r- " "i:-q:idatd'6]d1r
3 ?lar -.= 5[ iR i-Tig
d a
| t- r
ii-
-F-
rraLolN+16le@
l= r I i:o
| | li lr l* l*-
*
')

F
'ci
a
I
a
a
d
'.1
9l
al
s3
v al
qr elo
6 drd
'l:l
-
t';^l ,li | li
lil;sli llE,. I ll
:,: lE'Efr.,lg ls liE,, ,,], ,, ,ieii
lll
rll
i-.-1.-l
,:t r; t.*l
*'i OIJ -
1513; li't lg lS.g lS lslg
I I
l*
t'E
1c
'-sl
=Ft
1
='--l):"
,!z-tts lHt <
.t ____
I
1l
tr | |
,
tr
ti
t!
' l. so s q
l',i
,f-=,f= =,FF jr,["= ,i,
a
r .i
vrJ
i/Jt-
lw
lSUrlCtrT
= n=o tce c cirr
Hs
Ao
E>J
z
E>-
F
tA
3E
a.
3 L'=3
d lI
l-f
b0
p
n
H
bo bD b,
HHg
FE>
Ir^-t
il N
-ll-
;- 6
rlh
l- l- llal-
dl-^
thtH htH
HIH Hl*
ltl
Hli Hlk
l-lH
Hls
l>l; ;l;
r l- ieioo R ]*1. RRK
l- l*l- =i=
-,c -s
f-c\-c€- cac.in N c,t,@
l* :_"':''__l:- l' - | l::*__:l-'
l* Ir -2- \' , ,.tt l,, l" ^)r. ,r\r^2 >\n\>
I l- ^LI_ '.1 >l -t-l--- I lz zz --[-r z lzzz z Iz
I 1 r lr
I
)'i I l3? i;" i; | u *ir" I
I, ,, i ',1*l , i l; 1: .i .il3 ,, -l ,l ,
l5l llEii lsl - -i-=-f- ur r[
i i'- l-, F ;
li'21,='rll,E.r;l
.^r I.E et | .P'3 G,l
l:.r'lr ::: l'lE '1iE;= lFi Li t! Hd'lFir,ii'alil t
I
Yld
d lE?
t-
-T
,1 I
i 3 'i^'; i , 3 i i r"r -
l:gl lr* l=i''i I I lli,
iE€ ' : i rl?. aiEi-F;rFr i ii?8
lEA, i'l3e'iE:E;Fl!E'!ii,'
"i "' 'l'l;l
olo
colo
I
."1
@l
-i-
-l-
H lcr
coo

s
qr
Fr
I
p
a
oa
I
6H
N"r
oX
-o
o*
_x '(
lJl
at
6l
trl
Al
?l
a\
I
-"1.
I
--i--
I
l
:: I
l
(J
1..:,9 I
i e ld elK
H E lE 116
:= F 19: l'a
> & ll:= il.,
5 3 l: glE
\J 6.4
!p
:.F
o
^'i
l. rr l: ll.- l
i:.- r€.- ti F,3;= i i
I U:- r. '-
l':= |
i'Y
-.E !i
o._ e
, ,ii,Z i',a ,' 2.V' 1'a i,2 Ez i'=
=.: =.: ia r=
rtr6,, lfr;16.6 fr N;fr.s
6
a
O
=
-o
1.
l=
la
6trfi O
-r1.,rr! i
-rn@
iFil.{
- OA.U
Hii:\
r6rrr
^*i
,N
I
'o 3
F
Or
I
@
I
6 r
* | i . . r-i
Eu l' 'n"lz z'le A"ln V -\- l' r,- 'rA
l' B
-gITil,l
,-
I Ei ,o 1,.
i=H s ,,'iE ',lU',l'El;E l;;:: ;3
::lriiE
';
l€=:i i .'!; \ i I l:ls lslr'sl I
I ! l: r ,;'i,:'i:'r' ;'il"i rui,- l; 'l'! GZ pi !r 'i i I f I
l-i. --l - 3 13 3 3^ I I
,EE,'E*_ i* i6 ieiA 5ti,',,8 i=z
;FE -eE.E , , ,::E , ,.:g , ,i:lJ: 'i =',=;AZf7 , . iFi' :
tt1 5 ''e 5 ""4 ,EE__,3,,_-5: 5=-'5;-:6t i5 a
,-. ; .rr', j"'.l;Elu , " l? ], ,uj ]r, : j
EE;bo b,bDboE -:le f e]* le el" bobo
]t ]* l"o
b! b0
t Ei 's ,t-o*o',} E,-!. *= ,f*o *s i*r *.r" *o Lf f ff l+ f 'f,
| '9! i Jr+rA FIr 'Jr'Flr rJrA rl" l{r FL A 14 * ** H
i-' ',= z=-7';
fi:;UF_gE_lt ,=
'l | _
laA l- ,-*=l^ -=l* :*la *l=
l, ]x l' =? ls
p :
iE'i , l_-I l: il I {l
l-ll^l* .-t1o qq]q Eqls" lq E"ls- iq le" u"il. l*, 6" q
lSlESlS
33$l: iNlN inls
l= -l*
l* [* oi l+ i oi
lBltul- E"r-=t--=tqffi=
l_li:l rl __11 fl{lolol'l 'l_ 3
leEl lll,r,l
I :! la l- 5 lu l€ l. I lo lo
I Ag l* li icr lr: lcn lco In l- l=

LJ
a
EEI€UIICUI
a
U6'
n9
= dd
F PE
EE
Fv
a
?{
ov
.sE
ZE
qN
X
rrl
IY
. --:=
ga
d i.-
.!6E
' tEE.R'
a-4
til
H I I >>rd o
a lfJ] Z l> aoa a
a I aau) (h
la
6
lrl
Z 4) =. )
= =l 4 d.-
'g l-^ hl xl 2.- XI
''6'=l o'a'=l X? X-o
5 E €l Bi 5ij *'* 53 iH
r
m
a
u
H
p
ri
€) I a ,.c,,F.
I
roi-c')
^** c.r
",r
o 6ld)

N
24A
€AIEUJICIIJ
a
N
38
E
I
5
z
::
&I
^E-
-ig
.'€
r.P
Fa*
x !'=
5;
zs
d!
=d
3'< I
tri9
ra
i{-
H .^.1
a
a.9 0i 6
4>tr
rr:
a
a
NO
6
e'a
--
!
4-da
\v o op
6 o6:d
,X inI
!'!
rr>r
F's
's'i
tv
3a
pp
b0 b!-
tsro
rN
r
I
le a
9
€ E,lgi€3
att:-YFir-
4 EI:i-42
] - r,|
lalaZiz ,,V. Ha
lz,Azz I z lt{
fl
-'i
-7, i:
^- a
^'99
lr'ir'ir'f i I I
I
I
b0.--
F
I
IFF "
trl
l-^-- ll^--l^
o.'-- l* a
iCqcgC\l ld
(9
dddil.i d
m lH
€
bo
,,11
€{
H^l
a on
I
I
I
.1'F
l*
t6
.?P
6
4.
!
4
a\22^ 12ilT1^
tAlz z lFrekrl
cc lo6)co
d]HHM
---l
col
-l
lm
"--l-
I

- hirfile, datoritd, d.etaliilor d.e teren po care le con-tin, a modului
cum s-au tlelimitat varietS,tile sta-tionale pe tipuri d.e soluri clau posibilitatea
tehnicianului executant cu on miniin ao- cunoqtinre tte pettologie qi
stafionaler sd, le identifice pe teren .si sd aplice formulele de -impd,d-uriri
corespunzd,toare.
Notaliile folosite sint urmd,toarele :
a) Grosimea stratului de sol:
f : mai mare cle 70 cm;
II : 40-70 cm grosime;
III : 2A-40 cm grosime;
IV : 20 cm grosime;
V : soluri schelete:
VI : soluri de grosime vanatd,, din alunecdri;
YII : roci descoperite prin eroziune, fd,rd, un strat rle sol;
fII] .depozite de coluvii gi aluvii qi conuri cte rlejec,tie.
D) Grosimea orizontului ou humus :
rri : peste 30 cm grosime I
I[2 : \0-20 cm grosime I
E[1 : 1-10 cm grosime I
Ilo - practic, fdrI, orizont cu humus.
c) Textura:
n : sol nisipos, practic fd,rd, argild, ;
ll : sol uqor (nisipo-lutos pind la luto-nisipos);
m : sol mijlociu (,utos, lutos spre luto-nisipos);
0' : D
luto-argilos ,1i argilos.
d) fimiditatea :
u - uscat, cu mare cleficit de umiditate;
llr : uscat reavd,n pind, la reavd,n-uscat;
u2 : reavdn;
u1 : jilar,;
tll : Umed;
u5 : soll ud, cu exces d.e apd,.
B. srATrtiNrLD DrN cluprA TRANSTLVANTET
rn formularea staliunilr.'r, s-a linut seama d.e o serie de elemente ce
au fost ald,tate in capitclul anterior,
Tn legd,turi, cu modril de alcd,tuire a staliunilor, [rebr,rie subliniate
urmd,toarele :
_ ^-: Diferenlierea staliunilor s-a fd,cut in functie de unul sau un eomplex
de factori,_.care s-alr considerat clominanli rtin punct d.e vedere ecolo'gic.
Aqa se explicd, cd, pentru acela;i tip qi subtip de so1, in funclie de alte caiactere,
s-au diferenliat mai multe staliuni.
- S-a plecat de la nivelul potenlialului actual al staliunii, fd,rd, a se
diferenlia staliuni avind. drept criteriu d.e bazd, folosinta actuald, a solului.
s-a proced.at in acest mod., clatoritd, faptului cd, parte dih terenurile agricole
actuale au fost pind, de cur.ind fine.te qi pd,ryuni sau invers.
- Pidurile naturale cu soluri evoluate au format staliuni aparte.
Parcelele impddurite dc culind ;i unde condiliile cle sol nu au evoludt sub
influenla phdurii, ele pistrindu-si caracterul vegetafiei erbacee sau al
terenurilor- agricole, s-au inglobat in staliuni cu acestea.
- In forma d.e. prezentare tabelard,, cu toate caracteristicile esenliale
geomorfologice, geologice, edafice qi de folosinld, actuali,, se d.d, o orien-tare
generald, asupra staliunilor din cimpia Transilvaniei, uqor de identificat
1S An&le I. C,E. S. 2&l

Tipul
Btatioml
Unitate& geomorfo.
logicd (unitatede
reliefFi Inclinare),
-i
trlxpozitia
Tersanfilor
I
,rsantri puternicllnsorifi qi it
tnclinaIi I termediari
(10-200) vestici
|
Versanti foarte
puternic lnclinatri
. (20-45')
2a Idem
242
- Natura Bl Etediul dc
degratlare
- Folosini& mtuali ii
stabllitatea terenurilor
- Erozirne totali.
- Pdquni qi flnele
slab qi mijlociu
tnle'enite, expuse
eroziunii.
- Terenuri agricole
expuse eroziunii.
- Planta{ii tincre
expuse eroziunii.
- Piduri; stabilizate
- Eroziune totali.
- PtrSuni gi flnete
slab qi mijlociu
-
lntelenite $i expuse
eroziunii.
Idem lnlelenite,
stabilizate.
- Impidurite,
bilizate.sta-
- Arablle,
eroziunii.
expuse
Staliuniltr cclc rttai importante
Substmtul litolocic
Tipul, subtipul
Fi Yarietatea
de Bol
Nlarne dezagre- ]Cruoe gatlui
gate pe loc I ti
] Snlbui-brune
Complexe de
I
marne tl greJ
sii, marne nisi-l
poase dezagre-l
gate pe loc
i
i II
Idem
I
t-
Marne dezagre- lS'rluri crude
tl
tl
gate pe loc I
gA.bui, gel-
I bui-brune qi
| [,rune-gdlbui
I
II

din (iirnpia l'ransillaniei
Camteristicile stationale
lmportante din punct de vedere
ecologic {regimul de umiditaie.
t)rofunzirne&,
'.e
srositnea $i cottirrutul
hunN, prezenta, nivelul td contirlutul
sirurilor solullile Bi al carboratilor,
texiura, structura, co(timea
Fi penneabilitatea, drenajul intern
Fi extern)
Staliuni cu regim de usciciune
acccntuatd. Soluri uscat-reavin
$i reavdn.', foarte superficiale
plni la mijlociu profunde,foarte
sirac plnd la sIracr
ln humus, orizontul A de
10-30 cm grosime, efervescenli
puternici de Ia suprafafe,
luto-argiloase, uneori
slab plnd la foarte puternic sa-
Iinizat: rezidual cu sulfali
iSOn) gi foarte slab cu cloruri
(cl).
Structura parlial realizati,
permeabilitate slabd plni la
rnoderatd, rezerve foarte reduse
de umiditate ln perioadele
de secetd prelungitl
vare
de
.Aceleapi caracteristici stalionale,
cu dcoscbirea cd solurile
slnt lutoase, mai ugor
permeabile qi cu apd cedabili
ln cantititi mai mari.
Rezerve de apd sporite ln perioadrle
de secetl de vartr
prelungitd
Stafiuni cu regim de uscdciune
foarte accentuat. Solurl uscate
$i uscate reavine, foarte
superficiale plni la supcrficiale,
cu orizontul A pini la
30 cm grosime, sdrace plni
la mijlociu bogate ln humus,
luto-argiloase ptni Ia argiloase,
efervescentl puternice
de la suprafafir, uneori cu
conlinut slab plni la puter-
l'mtorii hotiritori
gi productivitatea
statiunii
Statriuni lnsorite, cu soluri
de profunzime
foarte micd, slrace tn
humus, conlinut foarte
ridicat de carbonali
de la suprafali qi
uneori qi de sulfafi
Hotdrltor : uscdciunea.
profunzimea redusd si
conlinutul ridicat de
carbonali de la suprafatl
Staliuni de productivitate
foarte scizutd
Idem
Staliuni de productivitate
scdzuti, lnsi cu
regimul de umiditate
ceva mai ameliorat
Versanfi lnsori{i qi cu
pante mari, soluri ln
majoritate foarte superficiale
5i sdrace tn
humus, texturi grea,
usciciune ln sol foarte
accentuatA ln perioad.le
de seceti.
Hotdrltor : continutul
redus de apd, nestabilitatea
terenului, alca.
8
'l'abelul 22
Re@mandiri p!'ivird folosiret
amelioratiYi, a solurilor pe
statiuni
-{.meliorarea pigunilor gi flnelelor
existen[e, slab qi mijlociu
lnlelenite, prin: insSrnin{iri
artificiale, grlpAri,
discuiri, combaterea buruienilor,
curiliri de arbugti,
construiri de drumuri de
acces potrivite, reglementarea
pdgunatului, stabilind
numlrul de vite la hcctar, ii
epoca de pisunat pe tarlale
Transformarea terenurilor arabile
tn asolamente speciale
de proteclie de 3-6 ani, cu
ierburi perene, sau lntelenirea
qi transformarea tn pdquni
9i llnele,
Culturi viticole ti pomicole cu
amenajdri speciale de lupte
lmpotriva €roziunii ; perdele
de cumpdnd, terasarea terenului
ln tarlale late de 20-30
m, canale de nivel g. a.
Impddurirea terenurilor cu eroziuni
ln adlncime (ogage,
ravene dese) gi a terenurilor
agricole puternic expuse eroziunii
Ameliorarea piqunilor qi fllne-
!elor existente, slab gi mijlociu
tnlclenite, prin metodele
indicate la sta!iunea
nr,1a
'fransformarea pigunilor de pe
versanli cu pante mai mari
de 20o ln ftnele
Transformaroa culturilor agricole
ln flnefe, prin lnierblri
artificiale
2+3

TiFul
stational
2b
____l I
Lhitatea gmmorfologicd,
(unitate de
reliel Fl hclinare)
Expozttie
vefsaniilor
2c I ldent Idem
24+
- NatumFistadiil de
degrailere
- Foloslnt& etu&li $i
stebilitate& terenurilor
Sul)stratrrl litologic
i
I
Idenr .Corttplexe de I
I marne $i gresii;
,l
I
i
Itietn
iI
Gresii 9i fornrafii]
loessoide i
II
Irrul, subtiptrl
Si Yarietalea
de sol
Itlern
Ittt nt

Caracteristicile stetionale
importante din pmct de vederc
ecologic (regim[l de umiditate,
DrofuMimea, grosimea gi continutul
de humw, prsenta, nivelul fii @nii-
Dutul seruilor solubile si el @rbonaillor,
textura. gtructur&, coeziunea
gi permeabilitatea, drenajul interr
Si extenr)
uic dc sulfa[i (SOn) qi cu I
urme de cloruri (Cl) ; st.ruc-
|
tura slab realizati. permea- |
bilitate mijlocie plni la I
slabd, rezerve foalte reduse j
de apd tn perioadele de se- i
ceti prelungiti de varS;
conlinutul de ap[ coboard
uneori in stratul d.i la supr.rfa!d
sub coeficientul de olilire
al plantelor
Aceleaqi caracteristici, cu deosebirea
ci solurile slnt ceva
mai profunde (superficiale
ptni la mijlociu profunde),
mai bogeto ln humus, cu un
conlinut mai ridicat de nisip
(lutoase), cu permeabilitate
mai bun[ Ei rezerve de apd
ceva mai mari.
Idem, soluri cu profunzime
mai mare (frecvent mijlociu
profunde), texturA ugoard,
(nisipo-lutoasc plni la lutonisipoase),
u$or permeabile,
conlinut mai bogat de humus
qi cu carbonali mai levigali.
Permeabilitatea mai mare pi
conlinut ul de argile mai
redus lmbunitdtesc partial
regimul de umiditate tn sol,
Fetorii hoteribri
si productivitat'ea
statiunii
linitatea tn sol gi profunzimea
nicd.
Stafiuni de productivitate
foarte scdzutd
plni la scizuti, pentru
speciile forestiere
de silvostepd
Idem, cu o ugoarl lmbogilire
a bilanlului de
api cedabili ln sol, a
permeatrilitltii Ei profurrzitrrii
solulrri
Staliuni de productivitate
scizuti
Idem, cu profunzime qi
permeabilitate mai
mare 9i o uloara
ameliorare a umiditdtii
ln sol
Stafiuni de productivitate
scdzutd
(conti nuare tabelul 2 2 )
Ideomand6ri Drivind folGirea
ameliorativi a solurilor pe
statiwi
Nlenlinerea culturilor pomicole
gi viticole pe versanti cu
pante plni la 30o, cu agrotehnicl
$i m{isuri speciale de
protec{ie a solului irnpotriva
er ziunii, dintre care menliondm:
arituri pe curba de
nivel, terasarea versanlilor
ln ta lale late d.e 10-20 m
l5!ime, a$ezate pe curba de
nivel, perdele antierozionale
de campdni gi de versanli,
pe versanli mai lungi de
ll00 m, lngrd$iminte pentru
restructurarea solului
Pdduri, pe versantri cu pante
mai mari de 50o
Pddurile naturale si fie bine
lngrijite, ferite de pi$unat.
Completarea consisl',nlei arboretelor
degradatc. retm-
Pidurirea suprafclclor exploatate
gi nelegelrerate
245

Tipul
staiion aI
lla
3b
JC
:+6
i3
l
Poale de versanli]
Ei locuri a;ezate
orizontalel
sau slab qi mij-l
Iociu lnclinatel
(sub 1()o) |
ll
UxDozitis
vusaniilor
Idem
Idetn
Idem
- Natum si stadiulde
degmdare
- Folcinta actuali gi
stabilitat€8 terenuril0r
Substntul litologic
t"-
- Coluviondri 1Coluvii
I se
- Piguni qi finelej
slab qi mijlociul
inlelenite
.$i .."1-i
puse eroziunll lr
I
colu vlonerril.
- Irlnele lnlelenite
qi stabile. I
- Arabile ;i expusel
eroziunii. qi co-j
luvlonarlr
I
Idem
Coluvii marno-
€lr€!-coase
Tirrul. subripu,
gi varietatea
de sol
marnoa-iCrude gelbuibrune
Coluvii nisipoase
$i loessoide
provcnito din
dezagregarea
greiiilor

Careterist'icile stationale
lmttortante din Funct de vedere
ecolocic (resimul de miditate,
profuuimea, grosimea gi coDtinutul
de bumw, prezenta, nivelu.l Bi continutul
si,rudlor solubile si el catbonatilor,
textun, structura, coezime&
$i permeabilitatea, dr€na.iullDtem
Ei extem)
Staliuni cu regim de umiditate
variabil, dupi lnclinarea terenului,
Soluri u ca:e reavine
gi reavdne, mijlociu
profunde plnd la foarte
profunde, cu orizontul A de
20-40 cm grosime, serac ln
humus, efervescenli foarte
puternici de la suprafa|i,
deseori slab salinizate cu sul-
- fati (SOj sau cu cantitili
mai reduse de cloruri (Cl),
de la suprafali sau de la
mici adlncime tn sol, lutoargiloase
pini la argiloase,
coeziune ridicati gi perrneabilitate
slabi pe solurile
bititorite prin pi$unat $i
nestructurate si moderati
pe solurile tnlelenite Si cu o
structurd bunI. Rezervele
de apl reduse, uneori coboari
pln[ la coeficientul de
oiilire
Idem, cu deosebirea c5 slnt
statiuni cu uscdciune mai
putrin accentuati, cu soluri
mai ugoare (lutoase), mai
permeabile $i cu un continut
mai ridicat de sulfafi gi
.cloruri
Regimul de umiditate simlitor
ameliorat, datoriti texturii
ugoare (nisipo-lutoase gi Iutonisipoase)
$i permeabilitdtii
mai mari
Foctorii botiftorl
Bi productivitatea
Btatiunii
Profunzimea mare, usciciunea
mai moderatl
pe suprafelele orizontale
qi cu expozilii
intermediare $i accentuatd
pe versantii slab
ptni la moderat tnclinati
gi cu expozitii
lnsorite
Hotdrttor : regimul de
umiditate, textufa fi
conlinutul de siruri
solubile, Stafiuni de
productivitate scizuti
plnd la mijlocie
Idern, cu o simlitoare
ameliorare a bilanlului
apei ln sol, ln
special pe poale qi locuri
a$ezate, orizontale
sau slab tnclinate
Ei cu expozilii intermediare.
Staliuni cu
productivitate redusd
Idem, cu ameliorarea gi
mai accentuati a umiditnlii
in sol, fflrd lns{
ca apa si poatd satisface
integral exigenlele
Yegetaliei ln perioadele
de seceti prelungite
de vari. Staliuni
de productivitate
mijtocie
(conti nuare tdbelul 22)
Recomandari priYirrd folosirea
smeliorutivi a solurilor pd
statiuui
Culturi de furaje (graminee qi
leguminoase) pe soluri cu
orizontul A sub 20 cm
grosime, foarte sirace gi sirace
ln humus
Asolamq,nte de clmp cu p[ioase
Si leguminoase .si cu soli inierbatd
de 2-3 ani, pe soluri
cu orizontul A mai mare d ;
20 cm, folosind arituri adlnci
pe curba de nivel, Ilslnd miriqtea
lnaltd 9i nclntoarsi
pini tn apropierea noilor semdndturi
qi ogor ocupat
Culturi agricole ln figii de 50-
60 m lilime, alternlnd cu
Iinele de lilimi variate
Inlclenirea pe o perioadi de
5-10 ani a terenurilor coluvionate
cu soluri mai s[race
tn humus qi mai destructurate,
unde culturile agricole
dau rezultate slabe
P{duri cu specii xerofite pe
poale lnr'.in te sau cu specii
hidrotit . e locuri umede
,247

Tipul
st&tionol
248
Unltatea geomorfologlcl
(uitete de
relief Dl hclinar.l
Lunci gi vii
I
I
Expoziiia
verg&arllor
Idem
I
-Naium Fi stsdtulde
degrad&re
- X'olclnts rctua.li 9i
stabilitatea terenurilot
- Plguni $i flnete
lnlelenite, expuse
aluviondrii.
- Culturi agricole
expuse aluvionirii
- Coluvionf,ri
culturi agric,rle
supuse coluvionerii
Substrstul litologic
TlDul, subtipul
fli Yarletate&
d.e Bol
Aluvii gi coluvii Crude ghlbui
brune, aluviale
Licoviqti $i
soluri licoviEtite
I
lcruae gatbui,
i li gilbui
brune, solonceacuri
$i solonc-
!uri
e gelbui,.
brune gi
brune-gilbui

Caruteristicile statiorele
importante din punct de vedere
ecologic (regimul de umlditatc,
Drcfwiime&. grosimell si continutul
de humus, prezenta, niyelul ii conti-
Iutul si,rrrfilor solubile gi &l carbomtllor,
textura, structura, coeziunea
gi Demeebilitatea, drenajul inten
gi extern)
Stafiuni cu apa freatici accesibild,
uneori cu un plus mare
de umiditate, pini la exces
periodic sau permanent de
apd stagnanti. Soluri profunde
gi foarte profuncre, crr
orizontul A de 20-40 cm
grosime ln soluri aluviale si
ptnl la 60 cm ln soluri licovigtite
; sirace Ei mijlociu
bogate ln humus ; cu efervescenli
de la suprafati, slab
plni la puternic salinizate;
lutoase plni la luto-argiloase;
drenaj moderat plne
la gieu, din cauza c,xrtrinrrtului
ridicat de argili qi a
bititoririi solurilor
Idem, cu deosebirea ci au un
regim de umiditate moderat
gi cu usclciune sensibild ht
perioarleie de seceti prelungitl;
puternic Ai foarte puternic
salinizate, drenaj greu
pe solurile pdgunate $i bltitorite.
Staliuni cu regim de umiditate
variat5., tn funclie de expozifia
li microrelicful creat prin alunecdri.
Pe ridicdturi cu
pante mari ti expozilii sudice,
usciciune accentuatS.
ln perioadele d seceti prelungiti,
pe aqezituri orizontale
cu expozi!ii intermediare, regim
de umiditate mult sporit
pentru acoperirea nevoilor
vegetaliei; soluri profunde
qi foarte profunde,
sdrace gi mijlociu bogate
ln humus, cu A de
2O-40 cm, efervescenld puternicd
de la suprafati, frecvent
salinizate rezidual cu
sulfati (SO1) 9i cloruri (Cl),
lutoase gi luto-argiloase cu
structufA, coeziune qi permeabilitate
slabd plnd la
moderate.
Frutorii hotd,ritori
fli productlvitatea
siatiunii
Umiditate suficientd,
profunzime mare, conlinut
ridicat de argill,
permeabilitate redusd
Hotdrltor: gradul de
lnmldgtinare gi de salinizare
a solului, dr€najul
intern nefavorabil.
Stafiuni de productivitate
scizuti.
Idem, staliune de productivitate
scdzutl.
Stafiuni cu regim de
urrridital,e -toarte variat,
cu terenuri nestabile,
profunzime
mare ;i cuntinut de
humus ridicat.
Hoidrltor: gradul de
stabilitate, de salinizare
qi regimul de
umiditate.
(continuare tabelul 22l
Reomendilri privind foloslro
emeliomtivd & solurllor pe
ststluni
Culturi agricole pe terenuri cu
nivelul apei freatice sub 80
cm adtncime, nesalinizate.
Flnele, pe terenuri salinizate
$i cu apa freatici aproape de
suprafa!{.
Piduri, pe soluri lnrnl5gtinate
total, periodic sau permanent,
Ei cu salinizare slabe.
Flnefe bine ln{elenite, pe versanfi
cu pantd plna Ia 20".
Pdduri, pe versanti puternic
fr{mintati de alunecdri.
Plantafii de rAchit{ 9i de sdlcii
ln locurile cu iviri de api
zilnice,
249

'l iDul
stal,ioual
)D
1l
i-"--
Ir)a
25A
-t
Uuitatea gmrrrorfo.
losicl (uniiate de
relief gl lncliDare)
il
i t'no,,tt" i
Versanli irnmrn-j Umbri!i
tali de arune-l
ciri
II
Versan!i mijlociu'Insori[i 9i in
qi puternic fn-l termediari
clinati clina!i
(5 - 20')
I westici vestici
putilnic
- Natura si stadiul de
degradare.
- tr'olosinta actuali Fi
trabilitatea terenurilor
l**""0"o"1
,---|
[31
I
Idem
ldem
- Puternic $i foarte
puternic erodali
- Piquni Ei flne
lnlelenite Ei st
bilizate
Substretul titologic
Idem
Marne
- Puternic erodatilGresii gi tnarne
IIarne nisipoase
- l\{ijlociu tnleleni!e
gi expuse eroziuni
- Piduri, stabilizate
I
'fil)ul, subtlpul
si Yariet&tea
de sol
Idem
Brune deschis
crude de
panti
Brune deschis,
crudo
de pant{
Brune crude,
ln. evolufio
spre rondzinl

Cancteristicile statioDale
iDlportante din punct de Y3dere
ecologic (regimul de umiditate,
DrotuMimea, grosimea Ei contitrutul
de humus. prezent,&, livelul $i conilautul
sirurilor solubile ei al carbo.
natllor, textura, structura, o)eziunea
Bi premeabilitatea. drenajul intern
si exiern)
Idem, tnsd alunecdrile stnt mai
putin frecvente gi regimul de
umiditate mai favorabil dezvoltirii
vegetatiei forestiere
Si lnlelenirii.
.Staliuni cu regim de usciciune
accentuati, ln special ln perioadele
de seceti prelungit[.
Soluri uscat, uscat reavin: s,i
reavi.n , mijlociu profunde,
cu A plne Ia 50 cnr grosime,
sirace fn humus, efervescen!i
{oarte puternici de la suprafa{I,
uneori slab salinizate,
rezidual cu sulfati qi urme de
cloruri, luto-argiloase ptni
la argiloase, slab structurate,
coeziune $i permeabilitate
moderati, rezerve de api
reduse ln perioadele de se-
.cetl
Stafiuni cu regim de.usciciune
foarte accentuati.tn perioadele
de secetd de vari, soluri
uscate, uscat-reaviine, superficiale,
cu A de 20-30 cnr,
s{rac tn humus, efervescenla
de la suprafafi, luto-argiloase
gi argiloase, struct..rd,
coeziune Si permeabilitate
slabd plni Ia moderatd, rezerve
de umiditate redusi.
tractorli hottuitorl
il proiluctivitatea
staiiunil
Idem, lnsi insulicienlele
din sol, ln bunl parte,
ameliorate prin bilanlul,
de api mai
ridicat.
Statiuni de proclucti'r'itate
scizutd.
Ilotirltor : regimul de
umiditate, conlinutul
ridicat de carbonali gi
de slruri solubile tn
sol. textura grea, continutul
redus de humus
Staliur-ri dc productivitate
scizutii
Idem, condiliile de umiditate
$i stabilitatea
terenului, mult lnrdutntite.
Staliuni de productivitate
scizutd
I
(ctntinttare labelul 291
Recomand[ri pdvind folosirea
ameliorativa a slurilor pe
statlud
Idem
Asolamente de clrnp cu pdioase
Ei cu soli lnierbati de 2 - 3 ani
$i ogor ocupat, pe pante plni
la 10o
Ameliorarea pigunilor gi flnelelor
existente slab ;i mijlociu
trrlelenite prin lnslmtnf
iiri artificiale, griipiiri,
discuiri, cornbaterea buruienilor,
curlliri tle arbugti,
teglemcntarea pigunatului tn
ceea ce prive5te epoca $i
numirul de rite la hectar.
Transf ormarea terenurilor arabile
t:u soluri puternic erodate
de pe pante mai mari
de 10o, ln asolamente speciale
de proteclie de 3-5
ani cu ierburi perene.
Impddurirea terenurilor nestabile,
u;or erozibile gi foarte
puternic erodille ctt sPecii
xerofite
Culturi viticole gi pomicole cu
mdsuri speciale de luptd lmpotriva
eroziunii pe terenuri
nestabile qi putin erodate
Idem, 2 A
2El

252
Unit&ts geomorfoloci(i
(uitate de
rellef Fl lnclimre)
z
Idem
ldem
jPoale de \€rsanl
I qi locuri aEe
I zaLe,orizontal,
I
sau slab ti mil
Expozitia
yeBaniilor
Insori{i
Insoriti qi intcrtnediari
Versanli rnijlociu Idem
$i puternic ln
clina[i
(5 - 20')
Insor;te ti
intermediar
vestice
- Nrtur&si8tadlulde
de$adare
- nolmlnta acturl6: gi
gtabllltatea terenuilor
Substr&tul litoloslc
Pdduri, statrile Calcare,
gresoase
- Slab qi mode
erodatri
- I'e$uni $i fine
mijlociu lnfelenite,
expuse ero
ziunii
- F'lnete, stabiliza
llalne gi marne
nisipoase
Complexe de
marnc ti gresi
Formafii
de
fipul, subtht
Fi Ymletstoo
de sol
Rendzine
Brune crude
Brune crude
tn evolulie
spre rendzine
Brune-deschis
dc pan*
te
Idem
marnoaseBrune-des
chis

Cuacteristlcile siaiionole
importente din punct de vedere
ecoloclc (regimul de umidit&te,
profwlme&, sro€lmea si continuhil
de hmus, prezeafo. nlyelul 8l contlrutul
Birullor solubile sl o cubo'
notilor, textua, sttuctur& coezlueo
gi Dermedrilit&t€&, drenaiul intem
Fi ext€m)
Idern, cu usciciune gi mai accentuati
ln sol
tstatiuni cu regim de usciciune
foarte accentuati ln special
ln perioadele de seceti de
vari, soluri uscate, uscatreavine,
profunde gi foarte
profunde, cu A de 20-45
cm, sirace ln humus, efervescenttr
puternicl de la suprafali.
uncori foarte slab j
salinizate rezidual cu sulfali i
gi mai rar cu cloruri, luto- l
argiloase plni la argilo-Iutoase;
structurir, coeziune,
_permeabilitate moderat:i
Idem. cu deosebirea ci slnt mai
uqoare (lutoase), cu o permeabilitate
mai buni, care
aduce o uqoard ameliorare a
bilanfului apei tn sol.
I dem, cu deosebirea ci regimul
de umiditate este mai ameliorat,
fiind mai putin €xpus
argilei soarelui gi vlntului,
Fsctoril hotfrltori
El productlylt&te&
statiuil
Staliuni de productivitate
si mai redusi
Hotdrltor: reglmul de
umiditate, continutul
ridicat de carbona!i
de la suprafali gi uneori
gi de sdruri solubile;
texturi grea.
Statiune de productivitate
scizute.
Statiune de productivitate
scizuti plni la
mijlocie
(conti nuare tabelul 2 2l
RecomaDiliri prlvind foloslrer
ameliontivi a solurllor pe
stoilui
o
Idem 2 a
* Pe pante ptnd la 30" ameliorarea
pdtunilor ;i flnelelor
existente, slab qi mijlociu
lnlelenite, prin lnsimtn!5ri
artificiale, grdpiri, discuiri,
combaterea buruienilor, aplicarea
de tngrd;iminte, reglernentarea
pequnatului.
- Restructurarea folosin!elor
actuale ale solului, transformlnd
terenurile arabile :
a) pe pante pini la 10o, tn asolamente
cu cereale pdioase
Ei sold lnierbati;
b) pe pante tntre 10 9i 30", ln
asolamente speciale de protecfie
de 3-6 ani, cu ierburi
perene, sau ln culturi viticole
qi pomicole, cu amenajlri
speciale de Iupti lmpotriva
eroziunii.
- Trarlsformarea pi$unilor de
p .vcrsanli cu pantc mai mari
de 20o in flnele, prin inierhdri
artificiale
- Piduri cu specii xerofite pe
versanIii, cu pante maimari
de 25-30o
Idem 6 a
Asolamente agricole cu :
a) plante prigitoare, pe terenuri
cu lnclinare sub 5o;
253

TipuI
BtaIiorEl
Unitatea geomorfologicd,,
{unitete de
relief Bi lnclinare)
lociu lnclinate
(sub 10")
versantilor
ersanfi mijlociu'Umbrifi qi ir
qi puternic ln-l termediari
Iir'i+"i"""
"- I ;;;;i;i
(5-20")
I
- Natura 8i stadiul de
.. degradere
- Folcinta rctulE si
stabilitatea terenurilor
- Slab Ei moderat
erodali
- Arabile, expuse
eroziunii
- Pd uni si finelt:
lnlelenite gi sta
bilizate
Slab gi
erodati
b*tl
o"*l
modera
Arabile fi expus
eroziuni i
InleIeni ite te Si st, sta-l
bilizate
Pdduri, stabili,lizal.e I|
Substratu.l litolocic
I,[arne
TiDul, Bubtipul
9i varietatee
de sol
Cernoziomuri
castanii It
ciocolatii
Cernoziomuri.
castanii

C&trct€dstlcile statiomle
lmport&nte dln pmct de veilere
ecolocic Gegimul de mliditate,
Frofimzimea, crosimea $i con inutul
de hmus, prezen'j,, niyelul 81 contlnutul
siruilor solubile Bi al cilbo"
n&iilor, texturs, st'ructura, coeziuea
Bi pemeabilitatea, drenajul intem
ii extem)
qi cu orizontul A ptni la 50
cm $i frecvent mai sdlinizate
prin coluvionlri
Statiuni cu regim de umiditate
moderati. Soluri reavlne gi
reavdn jilave, profunde gi
foarte profunde, cu orizontul
A de 30 -50 cm grosinre,
miilociu bogate gi bogate ln
humus, efervescenli de la
suprafatd, cu un continut
slab de carbonati gi uneori cu
urme de cloruri ti sulfati,
luto-argiloase; structura, permeabilitatea,
coeziunea 9i
drenajul intern slab, cu scurgeri
de suprafali. Rezerve
relativ reduse de umiditate
ln perioadele de vard.
Statiuni cu usciciune mai accentuatd,
cu soluri cu regim
de umiditate, uscat-reavinel
gi reavine, profunde gi foarte
profunde, cu orizontul A de
30-60 cm grosime, mijlociu
bogate gi bog tte ln humus, efervescenfa
de la suprafati,cu
un conlinut ridicat de carbonafi,
sdriturare foarte slabi
cu cloruri ; luto-argiloase plnA
l-etorii botdrltori
ei productivitatea
Bt'atiunii
Expozi!ia gi condifiile
de sol, ln general, favorabile
dezvoltlrii
vegeta!iei foresticre
Hotdrltor: conlinutul
ridicat de carbonali
de la suprafafd, permeabilitatea
solului
gi rezervele de apd din
pcrioadele de secetA
Staliune de productivi.:
tate mijlocie plnd la
ridicati, pentru speciile
forestiere xerofite
Idem, cu menliunea cd
este o staliune rnai
uscatd, cu un con{inut
mai ridicat de carbonali
de la suprafa!{.
Staliune de productivitate
mijlocie, pentru
speciile forestiere xerofite
(ct,nLinuare tabelttl 22 |
Recomandari privind folosirea
am€liontivi, a eolurilor pe
st&liui
b) plioase, pe terenuri cu tnclinare
lntre 5 9i 10"
Culturi de furaje pe soluri ncstabile,
expusc coluvionirilor
Culturi pomicole gi viticole cu
rnisuri speciale de frtnale a
eroziunii
Culturl de cereale (piioase) cu
arituri adtnci pe curba de
nivel, firi tntoarcerea brazdei,
pe versanli cu pante
plni la 15" qi lislnd miri$tea
lnalti
nlturi
plni la noile sem:l-
Asolamente speciale de proteclie,
cu 4 - 6 ani ierburi Perene
pe versanli cu pante de
10 - 20"
Perdcle de proteclie de cumpinii
gi antierozionale de vt:rsan!i
Benzi lnierbate (tampon) de
10-20 m lilime, alternind
cu tr tiale de culturi agricole
de priqitoare, pe pante Plni
la 10o
Plantalii de vii qi pomi cu amenajiri
speciale anLierozionale:
benzi de protecfie, canale
lnclinate de colectare
a apelor, perdele silvoPomicole
pe margine
de nivel
gi Pe curba
Inlelenire prin inierblri artificiale
Idem 9 a
255

lIlDul
siatlortsl
216
1
Unitafe& seomorfo.
Iogdce (udtate de
rellef El iacllmre)
llxDozitia
Versantilor
t0 Insorili qi intermediari
- Natm gi ste.diul de
degndare
- Folcinte mtuald Bi
stobilitate& terenuilor
- Neerodali
- Coluvioniri qi alunec[ri
- .\rabile qi expuse
eroziunii
- Flnele mijlociu
lnfelenite, expuse
erozjunii qi alune-l
canlor I
- Ftnete Ftnele lntelenite,l lnlelenite,
stabilizate
- Piduri,
zatcstabili-
Idem - Coluvioniiri pe
poale
- Eroziuni imper- j
ceptibilc qi slabel
pe versanli
- Arabile qi expuse
eroziunii
- Pigurli ;i ftncle
expuse coluviondrii
pe poale
- Id m, rn{elenite,
stabile pe culmi
i
I
I
i
gubstraiul litologic
Marne
Marne
_l
tipul. subtlDul
gi !-arietet6
de eol
ic".noriomuri
i nropriui
^ri.e
i
i
I
i I
II
I
I I

Cwteri8ticile stationa.le
importante dln punct de veder€
emlogic (resimul ale mlditst€,
r)rofwime&,
grosimea Bl conthutul
{le hrmu, prezeDtb, nivelul gi conti.
nutul sErutilor solubile Bi al crborlatilor.
textun, structure, coeziue&
si permeebilitete}. dremiul intern
li extern)
la argiloase; structuri, porozitate,
permeabilitate dreraj
int€rn moderate. cu scurgeri
de suprafa{ri; rezervele
de apl reduse, conlinutul de
:rpI un. ori coboarl sub coeficicntul
de ofilire, in perioadele

Tlpul
si*tlonal
lrb
12a
Unlt&tea gmDrorfo.
logic[ (unlt&te de
relief tI tlcliure)
----i
I
Placore $i culn-l
pene orizontalcl
sau slab
'plnirl
la mijlociu ln-l
clinate i
(sub 10') i
I
Llmbriti
II * Nrtum fi stadiul oe
degndtr,
* tr'olGinta mtuali $i :
stabilitatea terenurilor
--___,_l
I
* Slab Ei mijlociul Marne 9i com-
erodate
plexe de marnej
I ;i
- l\Iijlociu tnlele- |
nite, expuse ero-l
ziunii $i alune-i
clrii I
- Inlelenite,stalili-j
gresii
-* Agricolo, stabili'j
zate I
- Pliduri, stabili- I
Idem Idcm
tl
tl
-i---_--*l ii
I
raem I
Pseudorendzine
degl'a*
date. Cernoziomuri
degradate

Comct€rlsticile statlomle
import&nte din puct de vedere
ecologic (regimul de uiditate,
Drefuzime&, grosimea $i coniinutul
de humu, Drezeuta, trivelul si coniinutul
Blrurilor solubile si al carl)onatilor,
textura, structurn. coeziuea
si Dermeabilitates, drenajul intern
8i extem)
Statiuni cu regim cle umiditate
moderat. Soluri reaviin-jilave
r;i jilave, profunde qi
foarte profunde, cu orizontul
A de 30-70 cm grosime;
bogate gi foarte bogate ln
humus ; firi siruri solubile
ln stratul de sol; nivelul
efervescenlei mai coborlt,
frecvent sub 65 cm, lutoargiloase
plni Ia argiloase,
bine structurate, cu structurl
glomerulari tipicl,
coeziune $i permeabilitate
moderati, cu rezerve mai
mari de ap5, cu scurgeri de
suprafall.
Staliuni cu regim de umiditate
moderate. Soluri reavln-jilave
qi jilave; profunde gi
foarte prolunde; cu orizontul
A de 10-75 crrr, mijlociu
bogate ptnd la loarte bogate
In humus. nivelul efervescentrei
variabil ln funclie de
stadiul de progradare, frecvent
sub 70 cm, uneori gi sub
120 cm; luto-argiloase plni
la argiloase; bine structurate,
cu structure glomerulari
mdzArati; coeziune fi
permeabilitate moderati;
rezerve slabe de umiditate
ln perioadele de secete.
Idem, staliuni lnsd ceva rnai
uscate, cu soluri predominant
reavtrne ;i rcavlujilave
Fmtorii horirlrcri
9i productivitate&
staiiuni i
ldem, statiuni de productivitate
ridicati
Staliuni de productivitate
ridiczrti, plni Ia
foarte ridicatd, pentru
culturi agricole ;i forestiere
Idern, staliuni de productivitate
ridicatA,
pentru culturi agricole
qi lorestiere
(continuare tab eIuI 2 2\1
RecoDoDdtri privind fol$irea,
ameliontiy& a s(turilof ID
statimi
Idem
Asolamente speciale de proteclie
de 4-6 arti, ps soluri cu
eroziune rnoderati, de pe
versanfi cu pante mai mari
de 10o
Culturi de piioase pe versanli
cu pante plnd la 15', ln flqii
late de 20-30 m, alternlnd
cu flgii de lelini sau perdele
antierozionale
Impiduriri de proteclie, cu
specii de stejar mai xerofite
pe soluri moderat erodate qi
puternic expuse eroziunii
Staliuni proprii culturilor agricole
Ei pldurilor.
Asolamente agricole cu priqitoare
pe terenuri cu lnclinare
sub 5o gi cu pdioasc, pe
cele cu lnclina e plnd la 10-
15" gi cu sol slab erodat.
Asolamente agricole cu soli
lnierbattr de 2-3 ani, pe
solurile moderal erodate qi cu
pante lntre 5 9i 15o.
Ingrijirea p[gunilor qi ftne]elor
existente, prin reglementarea
pigunatului gi lns6mln!5ri
artificiale, pentru ridicarea
consistenlei pajigtei.
Pdduri de protecfie pe marginea
placorelor, pe treimea
superioari a versantilor moderat
erodati Ei pe cumpene.
Ingrijirea pldurilor existente
prin lnldturarea pigunatului,
ridicarea consistenfui, exploatiri
judicios f5cute, care
si asigure regenerarea $i
pistrarea solului
Idem, vii gi livezi de pomi, cu
mdsuri spcciale de lmpiedicare
a eroziunii.
.?ss

TiFul
stetioml
260
13a
Unit&t€a geomolfolosicl
(unit&t€ de
relief rJi lnclirnre)
Idenr
Idenr
Expozitia
Yersalrtilor
LImbri!i
Intermediari
Insori!i
LJmbriti
- N&tw gi stsdiul de
decirodare.
- Fol6int& aatulii ti
st&bllitetea terenwilor
- Slab Ei mijlociu
crodati
- Arabile, expuse eroziunii
- Mijlociu lnlelenite,
expuse eroziunii
- Infelenite, stabilizale
- Pdduri, stabilizate
-**;;
Idem
Idem
eroziunile imperceptibile
]
I
* Mijlociu tntele- ]
nite qi expuse erozlunll
- Inlelenite stabilizle
l
- Agricole stabili
l
zate I
- PAduri, stabili-
|
zre
I
I
gubstr&tul litOlogic
Tipul. rubtiDul
Fi Y&rletet€&
de ml
degradate
Brune gi brune-slabroEcate

Canctcrletlcile st&tiomle
importsnte din Dunct de Yeilere
e@loeda (regimul de rmiditate,
Drcfwime, grsimea sl cod,iDutul
de hmw.
prezente, niYelul 9i conti-
nutul sirurilor solubile 9i 8,1 carboratllor,
textura, structura,'co€ziunea
$i Detme&bllltete&. dfto&iul iDt€m
6i extgln)
Statriuni cu uD regim de umiditate
moderat. Soluri reavin-
Jilave 9i jilave, profunde qi
foarte profunde, cu A de
35-60 cm, mijlociu bogate
$i bogate ln humus, firi
siruri mlubile, nivelul efervescenlei
variabil dupd gradul
de progradare, frecvent
sub 70 cm; luto-argiloase
plnl la argiloase ; bine structurate,
coeziune qi permeabilitate
moderatd. rezerve
slabe de umiditate ln perioadele
de secetd, firi a coborl
la coeficientul de olilire
Stafiuni cu regim de umiditate
mai sclzut, soluri reavene,
reavln-jilave, progradarea
mai accentuati
Statiuni rnai uscate, solur{ pr"dominante
reavine, progradarea
gi mai acceutuat.i
Staliuni cu umiclitate moderatA.
Soluri predominaht
reavin-jilave fi jilave, profunde
0i foarte profunde, cu
orizontul A ptnd la 70 cm
grosime, mijlociu bogate plnd
la foarte bogate ln humus,
firi siruri solubile, nivelul
efervescenlei sub 120 cm,
luto-argiloase pln:i la argiloase,
bine structurate, coeziune
;i permeabilitate moderati,
scurgeri slabe de suprafald,
rezervele de api ln
Faetodi hotlrttori
8i productlvitete&
sts.ti$ii
Factorii edafici ln limite
favorabile culturilor
forestiere, plni la optime.
Staliune dc productivitate
ridicati plni la
foarte ridicatd.
Idem
Statiuni de productivitate
ridicatl
SLaliuni de productivitate
mijlocie ptnd. la
ridicatA
Idem, staliunea 13 a
(corrlinunre tabelul 22Y
liecornandiri privind lblcires
ameliorativi e soltuilor pe
8trtiuni
Pe versanli cu pante pln:i la
10o, asolalnente de cfinp eu
graminee Ei leguminoase gi
cu m[suri antierozionale :
canale lnclinate, perdele silvopomicole
Pe versanli 9i
curnpene, culturi ln flgii late
de 20-40 m, alterntnd cu
benzi tampon de lelini pe
terenurile
rati.
cu eroziune moale-
Asolamente speciale de proteclie
cu 3-5 ani de solfl
lnierbati pe terenuri moderat
erodate.
Transformarea terenurilor arabile
moderat erodate qi a paqunilor
Ei ftnelelor slab
lnfelenite ln asolamente
speciale de proteclie sau
ln lelini deasd, prin lnerbirri
artificiale -si inliturarea
pe$unatului.
Impdduriri cu specii de gleau
qi Quercus, mai xerolite pe
expoziliile lnsorite qi specii
de gleau de deal pe expozilii
mai umtlrite,In terase simple
;i ln gropi largi de taamn[
-*-.-l
Asolarnente de clmp cu p'iioase,
$i leguminoase qi chiar cu priiqitoare,
lncadrate de culturi
rlc piioasc sau dc benzitampon,
9i tle perdele silvopomicole
pc cumpene !i
curba de nivel.
Plantalii de porni, cu mdsuri
speciale autierozionale.
Impiduriri cu elemente de
;leau de

Tipul
st&tloml
262
14b
1ii a
Iti b
L-nitarea g€onlorfologicl
(unitate de
relief Ei lDclinare)
ldem
nic lncliua!i
(5--20")
I
i'Ierenuri afczate
I si vcrsanli rniji
lociu $i puter-
]
tric lnclina!i
] is -20")
I
Expozifia
yemanlilor
- Nahrra qi stadiul dc I
desrelarc'
i s,,uut.utur titotoeic
- l'.olGixta actrul[ :i i
stabilitatea terenurilor I
,r
Idem Idem
Idem
Idem
tlmbrifi
- Neerodali
I
i
Irl -l lr
* Arabile, stabilii
zate
1- Pir$uni 9i ftnete,
I tnlelenite, stab!
I lizate
i-
Plduri, stabili-
I zate
I
II
- Neerodali
* Piduri, stabilitate
il
t.
]'
i
I
i
l
I
i
I
I
I
I
-- \ect'odzrte i
I
- I'i;urti ;i Iirrc!e
i
I
l
lulelenite, stabi- |
lizate I I,
I
t
-i
'llipul, subtipul
Si varletatea
de sol
\Iatne nisipoese Brune-ro$cate
JIanre Potlzoluri dc
degradare
secundaril
i
i
Mame jl)odzoluri dc
I degradare
I secundari
l
l
6

Cmcteristictle staiiorBle
importantg din punct de vedere
ecologic (tegimul de umiditate,
$rofwimea, grcimea Si cont'inutul
de hwrB, Drezerrta, nivelul 9i coniinutul
sirtrilor solubile 9i al carborntilor,
textm, structura, cmziune&
fi perme&bilitatea, drernjul intem
8i extefir)
perioadele secetoaseo.o'"r'
nevoile solului
I
Idenr
Statiuni cu umiditate moderati,
soluri predominant jilave,
foarte profuntle, cu orizontul
A de 30-60 cm.
mijlociu bogate plni la
bogatc, ln humus lutoase
ptn:1 la argilo-lutoase,
slab gi moderat structurate,
r:oeziune ridicati, permeabilitate
redusi, drenaj intertr
greu, din cauza orizontului B
argilos. rezerve de apl suficicnte
ln perioadele dc secetl
prelungiti
Staliuni cu regim de urniditate
rnorlerat. Soluri reavln-jilave
qi jilave, foarte profunde,
cu orizontul A1 prna la 35 cn
glosime, mijlociu bogate
pini Ia bogate in humus ;
prczenla sirulilor solubile ;i
a carbonalilor nu sc remarcl
ln stratul de sol, luto-argiloase,
moderat structurat!, c.u
permeabilitatc rcdusi din
cauza orizontului L3, compact
si a,giros. rezerve de apii
suficiente ln perioadele clc
sec.etii
l(lelr, mai bine structr-lrat $i mai
lrogat tn hurnus
Filtodi hotirito{
,5i productiYitatea
Btatiudi
i I
Sta{iune de productivi- |
tate ridicatl I
Relieful qi factorii edafici,
prezintil condilii
satisfdcltoare pentru
vegetalia forestierd;
coboari {ertilitatea,
drena.iul intcrn al solului
care in orizontul
B, este compact, argi-
Ios, greu plni la impermeabil
Statiuni de productivitate
mijlocie, pentru
vegetalia forestieri do
tipul Eleaului de deal
Statiuni cu regim de
umiditate moderat,
lnsii din cauza orizontului
Il irnpermeabil,
o buni parte din aPit
stagneazi la baza orizontului
A, formtnd
un l\, Puteruic sir[cit
ln substanle nutritive
Ilotirttor : drenajul orizontului
Bo gradul dt:
structurare, grosimea
;i conlinutul de humus
din A1, aerisifea
;i aciclitatea solului
Staliuni de productir.itate
sciizutai pin:1 l:r
mijlocie, pcntru qlcaul
dc cleal
(ctntinttare labchtl 22J
-i------li
li
l:
I
llecomanddri Drivind foleirea
anleliontivl a solurilor pe I
siatiuni I
-'-'
superioarl a versanlilor qi
pe cumpene. La cele naturale
: completarea consistentei,
lnldturarea piqunatului,
exploatarea ralionalfi .
Inslmlnlarea artificiald a flnelelor
qi piqunilor slab
Infelenite qi lngrijirea lor,
pentru relacerea irtlelettirii
ra si poatl ameliora in
parte gi podzolirea solului
Transformarea terenurilor arabile
ln asolamente speciale
de 4 -6 ani, de proteclie. cu
legurninoase pentru imbogri-
{irea solului tn azot Ei humus.
Ingrijirea qi extinclerea pidurilor
actuale pe troi statiuni
similare.
Xlentinerea pidurii gi ridicarea
productititilii acesteia Prin :
interzicerea piEunatului, lucrari
culturale la timp $i de
tehnicitate ridicat[, exploatlri
ralionale care se conducji
Ia regenerarea naturali qi sii
nu degradeze solul. Completarea
artificiall a consisten-
Iei arboretultti cu spccii corespunz[toare
n{entinerea finelei ;i ridicarea
|rotluctivitf Iii llcesteiir prin
curiilirea de vegetalie arl)ustilu,
dc buruieni d[un[toare,
dc pictre, trrleleniren
artificiali a golurilor, tnlitu-
)'cre{r pxgullatului lll lcl'iolldele
nenerrnise.
I
263

-
Unitatee geomorfo-
Natura rii stadlul de
Expoziti&
b_
lostci (unit&te
degrad&re
de vemDtllor
telief gl lnclina,ret
- Folostnta actueli si
st&bilitater t'erenurllor
I
Tipul
8t&tioDal
pe teren d.e cd,tre organele de produc{ie, se dd, posibilitate unitd,filor sitvice
sd,-qi lntocmeascd, proiecte tl.e funpiltLuriri pentru perimetrele rLin terenurile
clegrarlate din raza lor de acliune, permit o juclicioasd, folosire
ameliorativd a sta{iunilor qi o justd organizate a teritoriului po sectoare d.e
activitate, fdrfi, a neglija interesele generale gi nevoile economice locale.
- Pentru intocmirea tabclului staliunilor din cimpia Transilvaniei
s-au folosit atit datele -lin staliunile perimetrelor ca,rtate cit qi clatele altor
staliuni din Cimpia Transilvaniei, prin care s-au completat acestea. Concluziilo
privind. productivita,tea staJ,iunii permit gruparea acesteia it
uni!,a!i mai mari, in complexe_ d.e tipwi stalionale, in raport cu nevoilc si
posibilitd,f,ile d.e ameliorare.
III. AMELIORAREA TERENUNILOR DBGRADATE
1, CONSTDEnATTT ASUPRA NMLULUT ACTUAL AL FEnTILIT.ITII SOLURrr,On,
polrENTIALUr"ur EcOLocIc AL STATIUNILOn SjI TITNDI\TI]LD
DE HT/OLUTIE ALI' A{;ESTORA
Aqa cum s-a vd,zut in capitolele anterioare, solurile qi sta'liunile Cimpiei
Transilvaniei prezint[" condi{,ii de fertilitate foarte variate. Astfel, pe
versanli gi placore, succesiunea incepe, la solurile normale, cu sohirile
stepice (brune-deschis de panti) qi se incheie cn podzolurile d.e degradarrr
caracteristice qleaurilor tle dealuri. ln privinla elegratl5rii solurilor, se
264
17a
r7b
- Slab qi
erodali
- Pflduri,
zAte
Tipul, subtinul
gi vadetate&
de sol

Caracteristicile Bt&tiomle
imDorteute din pmct de vedere
ecolosic (regimul de umldit&te,
profunzimea, gmsime& ii con iDutul
de humu, Drezent&, nivelul 6i continutul
Birurilor solubile ti al carbomtilof.
textun, structura. coezime&
Ei Derme&bllit&tee, dreDaJul intem
8i extern)
Staliuni cu regiln de'urniditate
moderat, cu soluri reavenjilave
qi jilave; profunde;
bogate ln humus; cu A de
30-60 cm, lutoase spre lutoargiloaso,
moderat structurat,
cu permeabilitate moderati
plni" Ia buni..
Staliuni cu regim de umiditate
slabd plnd la moderati, cu soluri
reavlne qi reavine-jilave,
mijlociu profunde, cuAl de 20-
30 cm, bogate ti foarte bogate
tn humus, cu nivelul e{ervescentei
sub 20 cm, luto-argiloase
bine structurate, perrneabilitate
rnoderati
Staliuni de productivitate
ridicatdn pentru
culturi forestiere
Staliune de productivitate
mijlocie, pentru
culturi forestiere
(continuare tabelul 221
Reeomtllri Drivind folodireg
a,selloratiY* a slurilor De
Idem 2 a
Idem 2 a
intilnesc tipuri foarte yariate, rezultate din combinarea a diferite forme
rle eroziune, cu alunec6ri, t,ashri, inmld,qtind,ri, saliniziri etc. Ca rezultat
al fenornenelor de rlegradare, se formeazd, d,e asemenea, o intreagd, gami, de
soluri, cu profile anormale. Condi.tiile de sol sint ameliorate sau tnrd,utd,'
lite de o serie de alli factori, ca : expozilie, regimul anual al precipitafiilor,
inierbi,ri, tasdri etc. Cunoa$terea factorilor favorabili qi nefavorabili dezvoltilrii
culturilor, modul cum se compenseazd, qi potenlialul ecologic al
staliunilor sint de cea mai mare importanfd, pentru produclia forestierd.
-Numai realizarea unei strinse corespondenle intre productivitatea staliunii
qi exigenlele speciilor forestiere poate asigura un succes deplin culturilor
forestiere.
Pe lingd acestea, cunoa$terea tendinlelor d.e evolulie a solurilor qi a,
J)eJicolelor de degradare, cunoaqterea factorilor nefavorabili qi a cauzelor
acestora, dd, posibilitatea s5 se ia din timp md,sgrile d.e pd,strare a fertilitifii
solurilor, de prevenire $i combatere a fenomenelor de degraclare.
fn tabelul cu statiunile din Cimpia Transilvaniei, s-au ardt'at caracteristicile
stalionalo qi edafice mai importante din punct de vedere ecologic,
factorii limitativi ,1i procluctivitatea staf,iunilor qi s-au fd,cut recomantld,ri
plivind folosirea ameliorativd, a solurilor.
Cele 35 cle staliuni descrise, grupato d.upd unele caractcrisbici comun()
in l7 sta{,irui, pot fi qi mai mult restrinse la stabilirea qi aplicarea formulelor
tle impdeluriri, d.acd, rrevoile de executie sau lipsa de material coreslrunzX,tor
impune acest lucru. Nu ne putem permite s5, facem aici o grupare
llrbitrarii, aceasta trebuie fd,eutir, in funelie rle ecologia speciilor utilizate
26i-t

in formulele de imp5,clurile. Dacd, se ut'7hzeaz6" d.e exemplu specii asupra
cd,rora textura solului nu ars o influen!5, d.ominantd,, atunci toate st'aliunile
diferen!,iate clupi texturd,, cgre au celelalte elemente comuner pot fi rcgrupate
lntr-un singur tip Stalional.
Ca o vedere d.e ansamblu asupra potenlialului tle procluctivitate a
staliunilor, se poate afirmd cd, in Cimpia Transilvaniei se intilnesc cle la
staliunile cu conctiliile cele mai grele (soluri crud.e de pe versan!,i ins_gri!_t'
cu pante mari qi substrat Rlarnos salifer), pinf la staliunile cu contliltjle
cele mai bune (versanJ,i umbrifi, cu pante mici, cu soluri cle tipui cer:noziomurilor
degradate gi al solurilor brune-slab-roqcate gi brune).
Fixarea formulelor qi d"ozarea md,surilor d.e ameliorare pe staliuni'
in scopul menlinerii ,;i riclici,rii continue a prod.uct'ivitd.lii staliitnilor, sint
probleme pretenlioase qi de strictd, specialitate.
2. r,RrNCIPil, cnrrnRrr $r METorlE rln urrrrzAlln rtATrot-rl,-l 1r tln
AITEI-IORANE INTI'GNALA A. TERENURILON DI'GiIIADITE1
Problema utilizdrii ralionale a for.tei de produclie a st,a{iunilor,
prin culturi corespunzd,toare, trebuie sd, ,tind, seama c1e I aspecte :
- sd, dea protiuclia cea mai riclicati;
- s5, pistreze qi si, amelioreze continuu forlele dc pt'otluclie altr
staliunii. '
Intinsele suprafele d"e terenuri d.egraclate din cimpia Transilvaniei
trebuie consid.erate, in prirnul rind., ca o consecinli, a ntilizd,rii necorespunzd,toare
a staliunilor, atit in ceea ce priveryte culturile clt ryi rnisurile
de ingrijire aplicate. In contliliile sta.tionale actuale, mult agravate prirt
eroziurre qi alunecdri, stabilirea culturilor pentru care solul este apt'
fixarea formulelor qi d.ozarea mi,surilor c1e ameliorare pe sta{,iunir sint
probleme preten!,ioase, la rezolvarea cdrora trebuie s[ participe specialiqti
din toate sectoarele interesate: agricol, silvic qi zootehnic.
MS,surile de ameliorate c re se fixeazd, trebuie si, plece r1e ltl citeva
principii:
- sd inlStare ca,azele tlegraclirilor prin eroziune ;i alunec5,ri ":i s[
lupte impotriva efectelor acestora, I
- s5, !ind, seama d.e specificul regiunii, care are un pronun{at caracter
a,gricol, pentru a nu prod.uce un d"ezechilibru economic local;
- si, conducri, la o ameliorare integrald, pe raioarle geomorfologice
sau pe bazine hid.rografice.
Md,snrile ;i lucrri,rile prin ca,re se pot atingo aceste obiectir-e se imltilr[
in.3 grupe :
n) otgarizarea terjtoriului ;
b) lucrilri ameliorative agricole, agrosilvicc tsi siivice1.
c) lucriri hiclrotehnicc, de reg'lententare a scrurgcrilor tlt' suplafali,
frinarea viiturilor, oprirea erozir:rnii t1e aclincime.
Organizalea, t,eritoriului este veriga principald, tlirr coml-rlerttl t1e
misuri precorrizat de Dokuceae'l'-I{osticer'-\riliams qi crorrstir in :
n) delimitarea fiecdroi suprafele de teren, in funclie dc putcreit rle
produclie qi nevoia c1e ameliorare I
b) fixa,rea culturilor care asigurd, proclucfia cerl rn:li rirliclttir 1i arnt:liorarea
cea rnai bund, pe fiecare sta{rune.
1 La elaborarea acestui capitol s-au avut tn vedere principiile stabilite la lL.\.S., cu ocazi.t
intocmirii planului dc pcrspectivi pentru ameliorarea tercnurilor degradate.
266

fn legiturd, cu culturile arneliorati\-e qi antierozionale care si stea,
lo"baza organizd,rii teritoriului, s-an dat inclicalii'fiecirei sta!,inni. Acestea
trebuie d.iferen{,iate pe :
- unit6li d.e relief ;
- raioane geomorfologice qi bazine hidrografice.
-Pe unitd,!i de relief, sint inclicateurmdtoarele cul-
1,uri qi md,suri de ameliorare.
!-. 4" Lunci, gi, pfr21, culturi agricole, pd,guni qi finele, in funclie do
newoile locale qi productivitatea solurilor. Pe terenurile inmld,rstinhte ,si
saliniz.ate prin scurgeri de suprafa!5,, se vor alege cu mai multd, atenlie
culturile corespunzd,toare qi se vor executa o serie de ameliora!,ii agricoie,
care sd, asigure reu,;ita 1or.
2. Pe aersan!,i,, pentru std,vilirea eroziunii solurilor, ameliorarea gi
punerea in valoare a terenurilor degradate, se impune ln primul rintt
folosirea terenului qi restructurarea folosinlelor actuale, d.upi, urmitoarele
criterii.
a) Culturi agricole, pe terenuri cu eroziune imperceptibild, pind, la
moderati qi anume prd,qitoare pe versanli cu inclinS,r.i pind,la b",pd,ioase
pe versanli cu inclindri plnd la 15", insolite de unele lucrd,ri tte prevenire
;i combatere a eroziunii :
ardturi pe curba d.e nivel, cle tbamnd, pentru pdioase, cle primir,vari,
timpuriu pentru prd,gitoare;
, -- miriqtile sd,setaie cit mai inalte ryi sd, se lase near:ate pin[ la apropierea
semd,niturilor ;
- introducerea asolamentelor rle cimp cu ierlluri perene pe tcrcnurile
cu eroziune slabd, pini la moderati,;
- transformarea tcrenurilol agricole cu etoziunt, clc grarlul 3 - 5,
in asolamente furajere pe l'elsan,ti-cu inclinir:i pinii, la ZOi in finele pe
versanli cu inclind,ri pind,1a30" usi in pdduri pe versarrl,i cu inclin5,ri mai
mari de 30'1
- transformarea terenurilor agricole cu eroziunc de gradul 2-3,
in pd,quni pe versanti cu incliniri intre 10 qi 20', in finele pe versanli
cu inclind,ri mai mari d.e 20" qi iu pd,duri intliferent de inclinarea versantulni
rlacd, s-au formpt ogaqe qi ravene d.ese;
- pe versanli mai expuqi eroziunilor, cultivarca terenurilor agricole
in fi;ii late ele 50-60 rr pe curba d.e nivel, alternind cu fiqii cle finele de
l5lirli variabile, in funclie cle rezisten{a solului Ia eroziune ;
- Ia marginea fiqiilor de culturi agricole d.e 30-50 m ld,!ime, pe \rel,sanli
cu predispozitie mare Ia eroziune qi eroziuni pin[ la gradui 3, sint,
indicate valuri d.e pd,mint sau canale de nivel pentru colectarezl apelor;
- perdele t1e cumpi,ni ;i de poale, pentru std,vilirea eroziunilor si
a, coluviond,rii lucrd,rilor, pe versan{i mai lungi de 300 m.
b) Culturi pomicole qi viticole, pe versanti cu croziune slabri plrti
la moderatX qi cu incliniri pindla 20o si menlinereat.,clorexistentepe versanli
cu incliniri pind,la i30", sprijinite rle m5,suri spocit-rle clt'
'piistrare fi amc.liorare
a solului ;i anume :
- arituri pe curba de nivel;
- [sr2g21ea 'l'ersantilor in tarla,le de 20-30 rn ld{imt_:, :r,;ezate 1re
curba rle nir.el ;
_.-:perdele de cumpd,nd, ryi perdele silvopomicole pe r,ru'ba de nivel,
rte liltimi corespunzi,toare nevoilor de pd,strare a solului I
_ - r.aluri ile pdmint si canale de nivel pentnr colectarea apelor ;i
lr'irrarea eloziunii.
26i

c) Pdquni, pe versanli cu inclind,ri intre 10 qi 20', fd,rd eroziune de adincime
qi cu eroziune de suprafa!6, pini la gradul 3 ryi unde nu slnt culturi
viticole qi pomicole I acestea au nevoie de lucriri permanente de ingrijire
qi ameliorare, printre care menlion5,m :
- reglementarea pd,qunatului; numd,rul d.e vite la hectar sd' nu depdqeascd,
capacitatea cle pd,qunat stabilitd, de specialigti pentru contliliile
locale ; pd,qunatul si, se facd, prin rotalie pe tarlale, qi s5 fie intrerupt in
perioadele clnd solul este prea umed., pentru a nu se produce tasarea solului ;
- insd,minlarea artificial5, a pdqunilor slab ,;i mijlociu inlelenite, cu
graminee qi leguminoase de productivitate ridicatd, qi care pot realr.za o
bund inlelenire a solului, in vederea mflririi rezistenlei terenului Ia, procesele
de eroziune I
- executarea de lucri,r'i de intretinere la tlmp : grd,parea izLazartlor,
curd,{irea de pietre qi buruieni etc ;
- reglementarea drumurilor de acces al vitelor la pd,qune, in func{ie
rle panta terenului;
- extindetea culturilor d.e furaje de mare prod.ucfie (lucernX,, trifoi,
.spareetd, etc.), pentru formarea de tezewe furajere necesare hrd,nirii animalelor
la stabulalie, in perioaclele de liniqte ale pd,qunilor;
- transformarea pd,qunilor slab ryi mijlociu inlelenite, pe versanli cu
inclind,ri mai mari de 20", in finele pe terenuri cu eroziune pind, la grattul 3
qi in pdduri, pe versanli cu eroziune d.e graclele 4 qi 5, sau cu ogaqe qi ravene
dese, indiferent de gradul de eroziune d.e suprafa{d,;
- perd.ele de cumpd,nd, gi {te poale, pentru std,vilirea eroziunii qi inl[.turarea
coluviondrii vd,ilor, pe versanli mai lungi cle 500 m.
d) Finefe, pe versan,ti neeroda.ti, cu inclini,ri mai mari de 20" ryi pe versan-ti
cu eroziune d.e gradul3-4, $i inclind,ri pind, la 20'. Acestea cer d.e asemenea
unele lucrd,ri de intre{,inere qi ameliorare qi anume :
- inierbd,ri artificiale in cazul unei inleleniri slabe qi mijlocii, sau
rlegradarea pajiqtii, in scopul inlelenirii cu ierburi de c,alitate ,1i prottuctiritate
ridicatd,, pentru hrana animalelor;
-ingrd,gd,minte artificiale pentru ridicarea prod.uctivitdfii pajiqtii.
e) Pd,ctuli pe versanti cu inclind,ri mai mari de 30' qi pe versanli cu ogaqe
ryi ravene dese,qi deincliniridiferite.Pd,durileexistent'e, p_entru a-qi putea
exercita rolul lor cle proteclie a solului, d.e fixare a versd,n!,ilor gi de std,vilire
a scurgerilor superficiale, trebuie sd, !ind, seami, tle urmfltoarele :
- aplicarea principiilor zonilrii func!,ionale a pd,d.urilor, prin rliferen-
{ierea pd,durilor ln raport cu nevoile de proteclie a solului;
- completarea consistenlei pdclurilor d.egrad.ate ;
- interzicerea p6gunatului, intruclt bd,td,toreqte solul ryi rdreqte arboretul;
- ridicara nivelului tehnic al lucrf,rilor d.e ingrijire qi conrlucerea
arboretelor pentru a crea pd,duri de productivitate mai rid.icatd ;i fd,rd, a'
rlescoperi solul;
- erploatarea culturalil a pd,cturilor, in sensul d.e a nu provooa eroziuni
pe versan,ti, prin defrigd,ri ,;i td,ieri rase pe suprafele mari.
Impdd.urirea terenurilor goale cu inclini,ri mai mari d.e 30' qi a versanlilor'
cu eroziune d.e grad.ul 4 qi 5 sau cu ogaDe si ravene dese, ind.iferent d.cr
inclind,ri, trebuies5, so facd, d.upd, urmiltoarele principii ;i md,suri:
-pe bazd" de proiect de execu!'ie, cu cartarea rletaliatS, pe grade r1t'
eroziune gi pe unitifi qi tipuri stalionale;
- lucriri agrotehnice speciale, care sd, lmpiedice eroziunile de suprafali
,;i s[' amelioreze rleficientele in sol, dintre care menliondm :
268

- gropi de toamnd, de 40/40 cm, a,lezabe in cbincons, cu deschideri
largi lu amonte pentru a capta toatd, apa d.e pe versan!,i ; la plantare, acestea
se umplu ln jurul rd,dd,cinilor puietului cu humus din stratul d.e la
suprafald,;
- gropi d.e toamnd, in terase simple qi terase cu g5,rdulele, aqezate
pe curba de nivel, pe versanli cu inclinare pind la 45o I terasele au d.imensiuni
diferite, ln funclie de panti qi de predispozi{ia la eroziune a solului; dimensiunile
medii sint d.e 0,60-0,80 m ld,!ime, 7,5-2,5 m distanld, din
ax in ax; plantafiile, in terase rare, se completeazd, cu un rintl tle arbuqti,
plantali in gropi;
- gropi qi gd,rdulele, pe versanli cu inclind,ri mai mari de 45o, uneori
qi mai mici, acolo unde sint necesare pentru relinerea solului si fixarea
planta,tiilor executate I
- canale t1e nivel, pe linia de cea mai mare pantd,, la clistanle variate,
in funcfie d.e inclinare, pentru impied.icarea scurgerilor de suprafald,.
l) Pentru combaterea eroziunii de adincime, se recomancld, urmd,toarele
:
- sx11s,|s de nivel, pentru a impieclica scurgerile rle suprafafd, sd
pdtrund,d, ln canalul ravenelor qi totenlilor;
- impddurirea terenurilor. din treimea superioari a bazinului de
receplie, pentru dispersarea apelor qi impiedicarea pitrunderii acestora
pe canalul torentului;
- garnisaje, cleionaje, pinteni gi praguri pe fundul ravenelor torenlilor
mai mici, pentru a opri aclincirea vdilor qi pentru a ridica fundul,
astfel incit viteza de fund a apei sd, fie redusd sub valoa,rea vitezei minime
rle antrenare a materialelor, in vederea relinerii acestora pe albie;
- de md"rirnea bazinelor de receplie, intintlerea suprafelelor d.estinate
reimpddurii qi amploarea eroziunilor depinil numilrul, natura gi mdrimea
acestor lucr{,ri;
- barajele de zidd,r'ie d.e piatrd, pentru toren{ii activi, pu$ine la num{,r,
sint chemate sd, compenseze panta, sd, contribuie ald,turi de celelalte lucrd,r,i
la stingerea torenlilor. Trebuie subliniat cd, executarea lucrd,rilor hid.rotehnice
se face numai in situaliile cele mai grele qi exceplionale clin Cimpia
Transilvaniei. Aceste lucrd,ri trebuie sil se execute simultan qi coordonat, cu
lucrd,rile agro-silvo-ameliorative, ca,re constituiebaza ameliordrii terenurilor
degradate. Fdr[, respectarea acestor principii, lucrd,rile hidrotehnice mr-gi
a,ting scopul.
3. Cumpene s'i placore z
a) culturi agricole prd,qitoare ,1i pdioase, pe placore orizontale sau cu
inclinare sub 5o qi incadrate pe margine de perdele antierozionale;
b) pd,guni, finele, pd,duri, pe placore, cind nevoile economice locale
cer acest luc,ru, indiferent de inclinarea terenului, cu perdele de margine
pentru impiedicarea scurgerilor pe versan!,i;
c) pd,duri pe cumpene inguste, in forme d.e creste, de spind,ri sau d.e ga.
Pe regiuni geomorfologice nsi bazine hidrog
r a I i c e In capitolele anterioare s-au ardtat mod.ul de folosintd
ra.tional5, qi metoilele de ameliorare, pe staliuni qi pe unitdli tle relief.
In fiecare aaz in parte, s-au ard,tat culturile qi md,surile rle ameliorare
cele mai indicaLe.
In Cimpia Trarrsilvaniei, unitdlile de relief qi stafionale nu au o rd,spintlire
uniformd', cele cu caracter mai apropiat se grupeazd, ln unitd,li
mai mari - in regiuni geomorfologice - care sint caractettzate prin
anumite forme de rehef usi de substrat litologic, iar ca o consecinld, a acestni
269

fapt, ele sint cracterizate ryi prin anumite tipuri de rlegrarlare qi tle
eroziune.
Eaionarea culturilor qi md,surilor d.e ameliorare pe regiuni geomorfologice
are o deosebitd, importanld, economicd, qi practicd,, cd,ci
permite:
- crearea cle culturi diferenliate, d.e inaltd, prorluctivitate, pe sup afele
mari, in funclie tle sta.tiune, uqor de realizat, qi condus din punct d.e
vedere tehnic;
- o bund, organizate a teritoriului, in funclie d.e nevoile d.e ameliorare
;
- executarea lucrd,rilor d.e ameliorare pe regiuni geomorfologice,
poate cond.uce Ia o ameliorare integrald,, prin lucrd,ri care pot exercita o
acliune unitard, capabild, sd frineze procesele d.e degrad"are a terenului.
Ar fi important' si, se poatd, face o raionare precisS, a culturilor qi
mS,surilor d.e ameliorare pe unitdli geomorfologice, insd, aceasta presupunc
ln prealabil organizarea teritoriului in funclie d.e profilul gospod.d,riilor
d.e caracterul predominat al culturilor pe fiecare regiune geomorfologicd, qi
de nevoile economice generale qi locale.
ln general, regiunile d.e la, marginea cimpiei, cu relief mai accentuat
qi cu altitudine mai mare, sint mai indicate pentru d.ezvoltarea zootehniei
,5i culturilor forest'iere, iar cele d.in centrul cimpiei, pentru dezvalt'atea
culturilor agricole.
Clasificarea aproximati'r'i' a regiunilor, tlupd, pretlispozilia reliefului '5i
int'ensitatea eroziunii, itatd, la capitolui II, trebuie sd, stea labaza raiond,rii
culturilor qi md,surilor d.e ameliorale. Este d.e obsen'at ci regiunile geomorfologice
nu se suprapun totdeauna cu bazinele hiclrografice. fn condiliile
Cimpiei Transilvaniei, raionarea culturilor qi md,surilor d.e ameliorare pe
regiuni geomorfologice poate fi consideratd, cd, rezolvd, problema ametordrii
integrale, tot atit de bine ca qi pe trazine hid.rografice, cu deosebirea
cd bazinele hiclrografice au cond.ilii mai variate d.e relief, care cer culturi
gi metod.e d.e ameliorare mai complexe qi mai greu d.e executat.

@
cLlJ
',
\t
1 &re cue Pe,ii
in tr/nete rt
' De Ci"P'e'
F=]
F''Tl
t-:-:jt
;::"',::ore
i
I
v \<
\-z'
/ o.-1
l:'ig. 1 Harta cu localitllile carb poartd ln numelc lor specificarea,,de clmpie"
Ponlran
SemeJ/a,
LEGENOA
l0rloflao-Bugloytso
r-m--J
fiedleranffD
0/roocen
fo-ten
tralalin
E-i=l
mmm
,/t
CimpB fran*/vaner
t-=E=:Z j7:-;.:7--h7!7'e
Fig.2 Profil geologic transversal cu succesiunea $i cutarea stratelor dirr clmpia Trausilvaniei

Le6exoe
G €uhzonamat uscgti
nl ' ' amediil
^ Purtle ceffelete
lorab
{thpnlorzt
t'ig. l]. Uita provinciilor cllmatice tlirr clmpialTransilvanici
Ntyt/ ( ilNf
tnr
;
,tfif
t----==
un
fl
Fig, .{ Hxpozilia vers rrrlilor

j
Auale I. C. tr;. S.
EBSE ++
\t-
,6
rs U)
o
o
I
c\
a
I&

't:.
;.|.
;. .,'. i
ll
i''r,.; il ,"
, ;,;',:'' -,"
| ".. :.
I
_t
I
'l:''
| .... .
'I*
t-t
'.)
I IIt
-\-
.
a
- \\q?
_@
F--.i
ss$ssR
3
sB
i=--i-,-'
n !t
i.bl-
FF
h
d
a
i
h;
t:

ERSSSSSSFSSS
-s
s s
-:}i
€

41
-I
3 ?.E
l!-
+ C-il '=
iltE
REEER
L:li:t-
8*E
\R
I
i
lo
lx

=
II
(')
=3EBBB
EE=
o'c 6
..gLi
.g(')
il*
a
s s
i
s
c
s
$ (-

#HZLW='.
FFFFI'IiF::
w-ll--1
v---t
>E- *- '+
::--;#El!
:1;--_-..
\-:-_---_'
ffi:! LeeexoA
f---l Ieren neeroda/j
FlI,l [o/r,', o, ;r,, u,u r, orr,
F':A ttu,ncdn
Fla fru,*, te lttuu/ I
l+fftFH
l, ?,J,
"
l/nt/eh ;-/alo1a/t
- - * 1 t)nrk alr'k:lnbr lrlnnd/e
F ig. 16 Flarta cu tipurile de degradarea solului din perirnetrul Sabed
If
,, lrade/or Ce ero//np

ili
,ru
ru
iit j il
-_h_-:
---/- -
/--+---- --- -/:::-_-
::#-=
;-;L1- ':7---( --J-_
Zb)---.1-/ 1_----f
J---_Atl X-1 Zt l ---7,
t----.J-
__ _ +_ _
___l__ -
-
- -v/,
- -v,t
- - - -. -\_
\- -----u-
:_\---= #\;
:_-_7:1:
.. Leaenol
_:i_*_-
:E
,f| 50,u. ./'op i( rtrj depql"glitr,o1
rrnr"n
. -co/uvx
93{..
f:.:., J .. J/uy,un/
.fZ), Br;PdHChls crudedelt /i
t.W
-.8
- .. trpeili
(ernnonr, tisraar de lenti
m - de4rata/p
=ryffi
%,
E:t
Fl
grrn, ,, Drrre srab r6ta./e
., podzor/P
ffi Porzo/urtsetunlare
l.Z,J, Ant/irs/a|/ondie
@@ r,r,.n
-,___ t/m//& 4nlil//or a/ah1na/e
F-ig. 17 Harta cu tipurile stalionale din perimetrul Sabed
^
/lpu/L/ S/'sl/ontl

itifl
liilllll
ts- -F*SILH*
liill ilr lr :li
/:-_.ffiffi3
/=---ffi
rj;i;i1, r;\
i*5ffi
l]tlrrlrr;t';'
{rr.lLritLli-l
#ffiil€
ffilrW#,
l= li-#,i}\':,r\-_-=
::-tiilllJ',
'i)=r-:7.4iff.r{S'-
I
-",
t\ tt ''
"t r'
ffi
il(
-,{-Jffi;
" iii;
ilr,;s
FFFF'r
r'l
Yi'i,';'ii
1'l:l lr
f:i'l''.
iiir:rllr
il,'
i
ffi";:i;i:ij'i,i'l.i$
l;l'i,i'i;;'f,' I'l'i,i,i'l^l\
S ;'l' r';;i'i;l'l,i"l,l'1.;'r,,
IrK';.lrr r'- rc; l'; ii ,"i '
tflhl.;.1';-l'l i'r I'i i'i i,l
il,i'l"l'i-itlji
o
2 l|TD
t|
$jt
t!>
st (s
sx
st
' t-.
s
$
lr
ij
-1:
a
i
lt' $
n
iiN t
{1 R: I
gl
.\\5 \
N
5r
t
$\
SN
I t
s
i
!l ctr'
rm
I-{FH
tsnffi
t-iH EM
t-t F;]
| ||.,:il
rJui
'cg
'6
U)
o
I
bo
o
I
o
&
s

iir/E--T
ilff,F-=-=:
tt7--+ _
/Ee:j
==-_==
lfrlii
iljiiiljil
jil
#w
ffi-is#
iiiiiiih*-:HLili
ffillffi
rJiNiilililillll
W',ffi
.rijiiiffi
ffiffi WI
4
E
U'
o
bo

ii
ii i
;t Sss s .:i :i; -\
s
T,ll F Sfl
Li.uE=ffi
i]ffiE
Fi I
c s: ,
/s i I
6
=
ao
-
i
d
3
,.;

.!
dl *
9l i
ul !
{l di
-rl
li:rrl
ujj
i
E
s
t
i
!
.i
F
\i;
:. f':
i :\ :
I \'S.q
f=-l.l;;tm
EiuJL',,"1
ttn /le
ul g -G,
d
6
6
-:'1
I
I

9=
t?o
soZ
- oJ
:Lo
+s E
* EE
dF&
EO
:-o
*n
I
n-
l. s'
.-t t. s:
el Eg'Ei
El risi
ts>
"t
: r.l s
t- r 3'
s
-1
TtTlfilli,lFl
llllffi *'
I r_Jt[1LdE] [uffi:

oa
.!.1 e
/d
*=
5(c
r-'li
d P6
9c*
6v9
ts"F
"' o
*q.
.\
$. :;
s-
*'N"..t-"
$i$E$$r*
ilS
'Se $€
q S'f .: *6)
MEtilEffiE T6
lil
i/3\s'
\7'
,(:
ii
lii
Q",
,/'/'
..2r:
t;
lr
II
I
i
tI
i
t
I
ii
I
I
i
I
I
I
I
I

l. Bi)cklt Q.
2. Borbas I'.
3. Ilorza A.
4. llorza A.
5. Ilarza A.
6. rJhirild C-
7. Chirild C.
3. Ciupaaea I). 7-.
9. Enculescu P.
10. b'ekcte L.
17. Koch A.
12. Tlacooei Gh.
13. r'ffanciulea St.
71. De Marlonne Emm,
li;. De M.artonne Emm.
16, X[atim I.
17. tuIaxim I.
18.. Mihdilescu V.
J9. ilIihdilescu V.
20. Mrazec I. qi Jekelius Ij.
21, Xlrazec L-
22. Pngcouscfti S.
23, Pagcooscfti S., Cftfrifri C.
f. a.
24. Pop-Cdmpeanu I.
25, Prodan I.
286
BIBLIOcR.aTFIE
- Kurzer zusammenfassender Ilericht iiber die Ergebnis"se
der in den Jahren 1911 - l9L2 durchgefiihrten Untersu-
chungen des Erdgasvorkommens des Siebenbiirgischen Be-
ckens, Budapesta 1913.
-- Erd€ly flora jAnak kis p6tl6ka.
- Materi;le pentru studiul ecologic al Cimpiei l'ransilvauici.
Buletinul Griidinii botanice, Cluj 1928.
-- Studil botanice ln Clmpia Transilvaniei, 1920.
- Studii geobotanice ln Ctmpia Transilvaniei, 1935.
-'Pedologia generald Si forestierd, Bucuresti 195.3.
- Cartarea stalionali, referat prezentat la conferinfa de ti-
pologie. 1955.
-- Nowelles donn6es sur la structure du basin trausylvain,
Buletinul Societrifii romlne de geologic, vol. Il, Bucuregti.
1935.
-- Antestepa din Cimpia Ardealului, Rcvista Pddurilor, pag.
255.1939.
- Impidurirea terenurilor degradate din Ctmpia Ardealului,
Tipografia Gdman JAnos, Cluj 1876.
- Die Tertiiirbildungen des Beckens des Siebenbtirgischen
Landesteile I Paleogen II Neogen, 1894 qi 1903.
* Geologie stratigraficd, Bucure$ti 1954.
- Ctmpia Transilvaniei,
1940.
Bibl. ,rJari gi Neam", Bucureqti
-- Colinele Transilvaniei, ln volumul comemorativ ,.Transilvania,
Banatul, Cri;ana, l\taramure;uI", vbl. I, Bucure$ti
1929.
-- Excursions g€ographiques de I'Institut de Geographie
de I'Universitd de Cluj en 1924, tn ,,I-ucrlrile Institutului
geografic, univ. CIuj", vol. I, 1922.
--- Clmpia Ardeleani poate fi socotiti o regiune geograficir
naturali.? Rev. gtiintifici Adamachi, Iaqi.
- Un crlmpei din evolulia hidrograflcll a Clmpiei Ardelcno :
Valea Coastei, Bul. Soc. reg. rom. de geogr., Tom. 59, Ducuregti
1941.
- Curs de geografie fizici a Romlniei (litografiat), Bucu-
reqti 1948.
- Romlnia - Geografia fizicS, Bucure;ti 1936.
- Apergu sur la structure du bassin ndogdn de I'r'ansylvanie
et sur ses gissements de gaz *,,Guide des excursions",
Bucuregti 1927.
- Consideration sur I'origine des ddpresions intornes des
Carpathes Roumaines, Bul. Soc. rom. geol., vol. I, 1932.
-- Situalia noud ln arboretul experimental Sabcd, Rcr'.
Pddurilor, nr. 10/1953.
- Directivele conferinlei de tipologie, manuscris LC.E.S.
1955.
- Cimpia Transilvaniei, ,,Cunoqtintc folositoare", Seria (1.
nr. 1711928, Bucuregti.
- Flora pentru determinarea $i clesc}ierea plantelor ce crcsc
ln Romlnia, Cluj L923.

26. Rodeanu I.
27. Opreanu S.
28. Sauricki L.
29. Sobolep S. S
30. Some;an 1..
i)1. S7;Lrchez Z.
32. Yancea A.
33. Vancea -4.
:* Contactul morfologic al bazinului 1\Iuregului cu bazinul
Someqului ln poditut Transilvaniei, Bul. Soc. reg. rom.
de geogr., vol. 59, Bucureqti 1g41.
- Valea Muregului, axd economicd a Transilvaniei, Revista
'lransilvania, nr. 7, anul ?2, Sibiu 1g41.
- Beitriige zur Morphologie Siebenbiirgens, Cracovia lgl2.
- Dezvoltarei proceselor tle eroziune pe teritoriul pirlii
europene a U.R.S.S. ti combaterea lor, vol. I, Nloscov:r
1949.
- Structure orographiquc de la Transylvanie et son irfluence
sur la vie populaire, vol. ,,La Transylvanie",
Acad. Rom., Bucuregti 1938.
- Observalii asupra cregterii qi dezvoltiirii speciilor forestiere
din arboretul experimental Sabet, manuscris, Biblioteca
I.C.E,.s.
- Contribution a l'6tude g6ologique de Ia formation e gaz
de la cuvette transylvaine, An. Inst. geolog. al Rom.,
vol. 19, Bucuresti 1938.
- Observalii geologice ln regiunea de sud-vest a Clmpiei
Ardelene. Sibiu 1929.
*
I4CCID/qOBAHI'I'r AEIPAAIIPOBAHIIbTX IIOqB lJ I'ABIII{HE ?P.{HCI,TJBIJ{Hr4I,I
Pegroi,{e
Il nactoarqeft p:rdote, aBTop a lrepBofr rracra uccne.Iyer ecrecrBenrrrne u gBor{oilaRo^
coqlarr,nEre orBropBr otrpeAenaroqtre ruo,{opo.{EocrE troqBd u trpoqeccoB eposfrrt g. oflo,l3ngr
rbrrBraf uHteEctBgooTB c Boropoft AeficrBytor aals,(hrf, trB flt x.
ts pa6org naorcl xaparTeptrcrtEa Bfiruarnlrecrox a reouopoo.roruuecrcrlx ycnoBntr, xtr-
Tonornqecrue iDopuaq&tr, ecreerBennafl pacr,[Ter]EoerB E ctroco6 nenoJrbaoraf,ns geuntr.
IIa ocnoBe aayrregttff srnr orctopoB BhraBnfletetr To, rlro rlxlrilarf,qeefiue yc.rollr
nsregsrcTeg n SaBuefrLrocru or penBeoa a or reorpaoflqecKoto 'Iecrollonoftesna. Tax uanpuvop
B pafEax sonBr peairbEoro !,lrjruare .{.o,B.x. r roropys oEa Bxo.(ar no Kenneny, paeluqapTca
6onee BacymrDBbre tr 6o.tee r,rraftanre no,qaonr,I a Bf,yrpn [oc,reJEux ilor(so B6r.(erurr,
opoipaoarecxae & JflrToJrorl[trecftEe unrpoaogrr. peareo paBntrf,br Tpaucu.rr,uaxru [epeceqefi
Iolrls&uu, cnnonbr rloroprrx Saglu&ror ?6 npoqenror lrnoqala o6racru & c Bo:Iopag.qenaxn
Eaxo,1aq&uncfl tra ypoBse uexn,y 453-TbG x.
Bo nropofi qacfe pa6or6tr larorcfi:
1. Onncaxue [otrB paBrnsbr Tpascalrsanau c trx xEMlqecErrMR 11 aa314qsc6rriltr 11pfrg_
Earlautr' a Tar8e rr B.rtrflrlue pacT[Te.]If,n6rx eopila{idft, penreoar rpyf,T:r x rreJoaena Ea oTrn
npraEaBrL Otnocltteabso oaanqecr&r u rlriltaqecE x rrpnsHBEoB, ueo6ro.{[Mo [onsep6nyrb
6oagmoe u oqonb 6olrmoe ootropftasse l'lf,nlr ropnot tropo,qlr rcoropoe paBgseres a cpo.qaelr
40-80 npoqerrron n oqegr, qacro rrpenocxoAlrr gO-gb trpoqenToB. glo
eonparqaer Boguofr_
Hocrb saKotr,reErla BfarE R floqBe t[ sa.4epEuBa€T anary a uoqBe tro 20 lpoqerrroB.
6) Q6t4at Bnac,notrEallua nolrt IIo ?Etrau, rro.4TrItld, B]rJ,a[ q rpytrfia)r tr oaAe.]rBgo lJ
Btr,4e ra6n[q '{aeTct pactrpocrpanen.!{e Ko!{rrJercoB noqB rro reo]ropoonolnrlecs]r!{ e.rltn[uail B
paBHnfl e Tpaucu.rrnagun.
B) Aaprctr TErIhr ueerorlonoaenrra Ea .4erpa,4apoaanrr6rx troqBax c tx lJaBrrgr{tr 11oir-
BOBEEIMT
llpt8naBalit tr Mero,IBr ooxpaEes[8 noqB rI lIx Me.rnopaqng,
r) l{aro'rca trpt{Bntrtl fiorrn Ea EoropBrx npouBpacraroT ynoBnerBop.lTerr,{o a xopo111o
29 ;reennr tropo1 Bcrpolramquecfi qitrge Bceto u& paBsnse Tpanculraanlfi.
A YctasaarntatoTcrt reeorocauerBesn6re tr ,Tecotexnnqecrue !(ero,4r,r r rlplleubl 11on-
Eofi E ffo!fitrJleficEoii Melraopaq[tr 1erpa,nupoBarEhrx lrogn ua pr3nRrre Tpaneu"lr,naunft B Ko-
Topblx r.[IlBHOe ltElltall0c ;Io.IifiHo dLITtr y]eneno 6n0;rOf[.IecxOii CToportc, a f,tl Texfinqecrcofr.
28?

lla caoxuoorf, o8Btopoa & ttrnoB perEooo uoorEocrtr, B6lacs{ercf, qto ofloceflre,{erps.{Eporarf,$r
[o!rB f,a paBBtrEe Tpauourbaru[ nonxtro ocnoBrrBattcs ,ra EaptupoBatrotr
p€rE€oa !(ecTsocrs' roropoe Aa,ro du f,eo6xo.4ruyrc .roBytresraqsro ,I,ns trpaBq'[buoft fcrtrnoBBE
oopryn IIo o6receBtrrc.
*
NECHERCI{ES CONCERNANT LES TERRAINS DIiGRADIiS DE LA PLAINE
DE TRANSYLVANIE
nEsuuE
Dans la premidre partie l'auteur recherche les facteurs naturels et dconomico-sociaux
.qui dfterminent la fertilit6 du sol, ainsi que les ph6nom0nes d'drosion et de glissements. fl met
en €vidence leur intensit6 de r6action.
Dans ce but, it considdre les caract6ristiques g6omorphologiques, lcs formations lithoiogigues,
la v6g6tation naturelle et le mode d"utilisation dn terrain.
L'6tude de ces facteurs ddcdle la variation des conditions climatiques en fonction du relief
et de la situation gdographique. Ainsi dans la zone r€elle de climat D.f.b.x., qui comprend
.d'aprds K6ppen, la rdgion 6tudi6e, on distingue des sous-zones plus sdches et des sous-zones
plus humides; A I'int6rieur de celles-ci on peut, ensuite, sdparer des microzones de natute orographique
et lithologigue; le relief de la plaine de Transylvanie est accidentd; des valldes et
des versants occupent 76t" de la surface de la r6gion, avec des interfleuves s'dldvant i des alti-
,t udes comprises entre 453 et 765 m.
Dans la dernidre partie d: travail on trouve:
a) La clescription des sols de plaine de Transylvanie avec leurs caract6ristiques physiques
ct chimiques, et I'action des formations v6g6tales, du relief, du subsiratum pdtrographique et de
I'homme. Il faut souligner, en ce qui concerne les caractdristiques physiques et chimiques' le
€ontenu 6lev6 et m€me tr0s ilevi en argile de la roche sous-jacente, qui se maintient en moyenne
€ntre 40 et 80% et d6passe assez souvent SA-95oh. Ce fait donne au sol une capacit6 r6duite
.(l'accumulation d'eau; ces sols retiennent sous {orme non cessible, jusqu'ir 20o/o de leur capacitd
:rqueuse,
6) La classification gdndrale des sols en types, sous-types, espdces et groupes, - puis
s6pardment, sous torme de tableau, la distribution cles complexes de sols dans les unit6s g6omorphologiques
de la plaine transylvaine.
c) Les types naturels des stetions eux terrains d€gradds avec leurs caract6ristiques p€do-
{ogiques dominantes, ainsi que les mdthodes de leur conservation et am6lioration.
d) Les caract6ristiques du sol sur lequel prospirent d'une maniere satisfaisantc ou mieux€
.29 espdces forestidres, frdquemment rencontr€es dans Ia plaine de Transylvanie.
c) Lcs m6thodes et les proc6d6s agrosylvicoles et sylvotechniques d'am6lioration int€gral'
et complexe des terrains d€grad6s, situ6s dans la plaine de Transylvanie ; I'accent y doit 6tre mis
sur le cdt€ biologique et non pas sur le cdt6 technique.
Dc la cornplexit6 des facteurs et des types de stations, il rdsulte que le Lroisement des
terrains d6graddsde laplaine de Transylvaniedoitse fondersur une cartographie des sols qui
puisse fournir la documentation n6cessaire A l'dtablissement des formules justcs de plantation.

FF
?s
E6
qE
"E.q

ss
aj<
iE)
Fr

SN
SF
Fr

RE
st
n:

I,J-J
hr,
\
I
I
sssstss
fitl t 1 -i'r l\
e--]F*-a--
$sR
t.t
N t,s
t.s
IF
I'
its
l'n l!
1...r
I t;
lsi
t\
R

(-
I
!5
,5
a