You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Mihai Pocorschi<br />
În Arhivele Na\ionale ale României se afl[<br />
Dosarul Nr. 16/1920 con\inând 464 file,<br />
intitulat “Activitatea comunit[\ii religioase a<br />
ipovenilor (1920-1949)”, întocmit de Direc\ia<br />
eneral[ a Poli\iei. Dosarul cuprinde inform[ri<br />
i rapoarte detaliate, legate în special de activiatea<br />
religioas[ a cultului ortodox de rit vechi<br />
ipovenesc din România, care pân[ în anul 1946<br />
u era recunoscut oficial de Statul Român.<br />
Înainte de a prezenta, pe scurt, con\inutul<br />
cestui dosar extrem de valoros, se cuvine s[<br />
edem contextul istoric care a determinat<br />
upravegherea acestei comunit[\i de c[tre<br />
rganele de poli\ie =i siguran\[ na\ional[ ale<br />
tatului Român.<br />
Dup[ primul r[zboi mondial (1914-1918), la<br />
are a participat =i România, începând din anul<br />
916, al[turi de \[rile care au f[cut parte din<br />
ntant[ (Rusia, Anglia, Fran\a) împotriva<br />
uterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria,<br />
ulgaria =i Turcia) învinse în anul 1918, s-au<br />
reat premisele pentru f[urirea Statului Na\ional<br />
nitar Român.<br />
Acest proces a început prin unirea<br />
asarabiei (9 aprilie 1918), apoi a Bucovinei<br />
28 noiembrie 1918) =i s-a terminat cu unirea<br />
ransilvaniei la 1 decembrie 1918. Astfel s-a<br />
es[vâr=it unitatea statal[ în frontierele întregii<br />
a\iuni române într-un Stat Na\ional Unitar<br />
omân, recunoscut pe plan interna\ional prin<br />
ratatele de pace încheiate la Versailles – cu<br />
ermania, Saint Germain – cu Austria, Neuilly<br />
ur Seine – cu Bulgaria, Sevres – cu Turcia =i<br />
rianon – cu Ungaria, în anii 1919-1920.<br />
La 28 iunie 1919 România Mare a devenit<br />
embru fondator al „Societ[\ii Na\iunilor”.<br />
Revolu\ia bol=evic[ din octombrie 1917 din<br />
usia a f[cut ca puterea s[ fie preluat[ de<br />
oviete, fapt care a condus la izbucnirea<br />
[zboiului civil, purtat, în principal, între armata<br />
o=ie – revolu\ionar[ =i armata alb[, considerat[<br />
us\in[toare a restaur[rii Rusiei Imperiale.<br />
up[ cca. 5 ani de r[zboi civil între cele dou[<br />
rmate, armata alb[ comandat[ de generalii<br />
enikin =i Vranghel în<br />
usia European[, cât =i<br />
ea din Siberia, comandat[<br />
e amiralul Kolceak, a<br />
ost înfrânt[ în anii 1920-<br />
921.<br />
Partea de Sud-Vest a<br />
usiei Sovietice, respectiv<br />
luviul Nistru =i Marea<br />
eagr[ au devenit grani\a<br />
ntre România =i Rusia<br />
ovietic[, dou[ \[ri cu siseme<br />
social-politice opuse<br />
unul capitalist =i cel[lalt<br />
www.zorile.ro<br />
în dosarele Direc\iei Generale a Poli\iei =i Siguran\ei Statului Român (I)<br />
Regele Ferdinand I<br />
comunist). Aceast[ situa\ie a determinat ca cele<br />
dou[ \[ri s[ întreprind[ m[suri drastice de<br />
ap[rare a grani\ei ce le desp[r\ea, mai ales c[<br />
Rusia Sovietic[ a pierdut Basarabia (regiune<br />
istoric[ româneasc[ anexat[ de Rusia \arist[<br />
dup[ pacea de la Bucure=ti din mai 1812<br />
încheiat[ cu Imperiul Otoman).<br />
|inând seama de faptul c[ habitatul<br />
popula\iei ruso-lipovene – popula\ie refugiat[ în<br />
România cu cca. 300 ani în urm[ din cauza<br />
prigoanei religioase la care era supus[ – ca<br />
urmare a reformei cultului religios ini\iat[ de<br />
\arul Alexei Mihailovici Romanov =i de patriarhul<br />
Nicon al Rusiei în anii 1654-1667 – era<br />
situat cu prec[dere în Basarabia, Dobrogea =i<br />
Moldova, respectiv în apropierea grani\ei cu<br />
Rusia Sovietic[, Statul Român prin organele<br />
sale de poli\ie =i siguran\[ na\ional[, a luat<br />
m[suri drastice, înc[ din anul 1920, de<br />
supraveghere a activit[\ilor desf[=urate de popula\ia<br />
civil[ cât =i de clerul religios lipovenesc.<br />
În cele ce urmeaz[ voi prezenta, pe cât posibil<br />
de succint, în mod cronologic, desf[=urarea<br />
Congreselor (Soboarelor) religioase de rit vechi,<br />
pe perioade istorice, în func\ie de cei care s-au<br />
aflat la putere la un moment dat.<br />
*termenul de congrese<br />
este folosit de autorit[\i în<br />
dosarul men\ionat<br />
Perioada 1920-1926<br />
Primul congressobor-<br />
religios lipovenesc<br />
consemnat în<br />
dosarul sus men\ionat sa<br />
desf[=urat la Tulcea în<br />
perioada 6-8 decembrie<br />
1922, când guvernul era<br />
condus de I.C.Br[tianu.<br />
Dintre înal\ii prela\i, la<br />
I.P.S. Nicodim<br />
lucr[rile acestuia au participat<br />
episcopii Nicodim (Tulcea) =i Fenoghen<br />
– numele real era Feoghen- (Ismail), precum =i<br />
79 delega\i din Dobrogea, Moldova, Basarabia<br />
=i Bucovina.<br />
Episcopul Nicodim, ales ca<br />
pre=edinte al congresului (în ianuarie<br />
1921 a murit cel de-al patrulea<br />
Mitropolit de rit vechi de Fântâna<br />
Alb[ I.P.S. Macarie, =i pân[ în<br />
octombrie 1924 Biserica lipoveneasc[<br />
nu a ales alt Mitropolit), a<br />
deschis lucr[rile acestuia cu o<br />
slujb[ de rug[ciune închinat[<br />
Regelui Ferdinand I, Reginei<br />
Maria, precum =i întregii familii<br />
regale.<br />
Participan\ii la congres au<br />
10<br />
hot[rât numirea unui nou mitropolit în Scaunul<br />
r[mas vacant prin decesul I.P.S. Macarie în ianuarie<br />
1921. Întrucât nici un candidat nu a corespuns<br />
acestui post, s-a convenit numirea provizorie<br />
a preotului Policarp de la Clim[u\i ca<br />
administrator al Mitropoliei. Totodat[ s-a luat în<br />
discu\ie numirea a doi episcopi pentru eparhiile<br />
de Slava Rus[ =i Chi=in[u, neajungându-se nici<br />
în aceast[ privin\[ la nici un consens.<br />
În final, congresul a c[zut de acord ca:<br />
-Poporul lipovenesc, în special clerul s[ aib[<br />
leg[turi cu clerul ortodox de rit vechi din<br />
Moscova;<br />
-Episcopul Inochentii (Ivan Grigorievici<br />
Usov), exilat în urm[ cu un an chiar de c[tre<br />
episcopul Nicodim pentru ideile sale reformatoare-bol=evice-<br />
în textul raportului prezentat de<br />
delegatul Ministerului Cultelor, s[ fie rechemat<br />
din Serbia pentru Scaunul mitropolitan de la<br />
Fântâna Alb[;<br />
Dup[ cca 2 ani, respectiv la 1 octombrie<br />
1924, a avut loc la Ia=i Congresul religios<br />
lipovenesc urm[tor, sub pre=edin\ia preotului<br />
Samson de la biserica local[. Au participat cca<br />
200 delega\i din întreaga \ar[. S-a oficiat, la<br />
început, un serviciu religios pentru cei mor\i,<br />
inclusiv pentru arhimandritul Nazarie din<br />
Moscova, asasinat de bol=evici pe<br />
când se preg[tea s[ vin[ la Ia=i pentru<br />
a participa la lucr[rile congresului.<br />
La acest congres a fost ales =i<br />
uns pe 1 octombrie 1924 cel de-al<br />
cincilea Mitropolit ortodox de rit<br />
vechi de Fântâna Alb[, jud. R[d[u\i,<br />
episcopul de Tulcea =i Slava Rus[<br />
I.P.S. Nicodim (Nichifor Feodotov).<br />
-Noul Mitropolit Nicodim, dup[<br />
8 luni de la alegerea sa, în Scaunul<br />
Mitropoliei de la Fântâna Alb[, a<br />
convocat, la Br[ila, pe 16 mai 1925,<br />
un Congres extraordinar, la care<br />
s-a discutat:<br />
a) Statutul bisericilor lipovene=ti;<br />
b) Proiectul de Lege privind regimul cultelor<br />
în România.<br />
Concluziile =i propunerile rezultate, în urma<br />
dezbaterilor pe marginea acestor dou[ documente,<br />
au fost prezentate de delega\ia condus[<br />
de I.P.S. Nicodim Secretarului de Stat pentru<br />
problemele cultelor în guvernul I.C. Br[tianu,<br />
pentru a fi dezb[tut =i aprobat de Parlamentul<br />
României. Acesta nu a trecut în proiect sintagma<br />
propus[ de delega\ia clerului lipovenesc<br />
„Religie lipoveneasc[ de rit vechi ortodox”,<br />
sf[tuind delega\ia (din care f[ceau parte =i episcopii<br />
Inochentii, Feoghen =i alte fe\e biserice=ti)<br />
s[ o înlocuiasc[ cu propozi\ia „cre=tini ai<br />
credin\ei vechi ortodoxe”, propunere care nu a<br />
fost acceptat[ de delega\ie.
Change language