Ştiri - Sibiu 100

6 INTERVIU
27 august - 2 septembrie 2011 • www.sibiu100.ro 7
Impact
Radio
Vocea
Evangheliei
Încetează cu
văicăreala! (II)
„Poporul a cârtit în gura mare împotriva
Domnului, zicând că-i merge
rău…” (Numeri 11:1)
Am deschis discuţia legată de
văicăreală – un simptom pe cât
de nepopular, pe atât de uzual,
manifestat nediferenţiat în umanitate,
indiferent de perioada istorică sau
zona geografică. Poate că nu există om
care să nu se fi plâns vreodată de ceva,
dar există unii pe care asta îi defineşte!
Dar cel mai important este să ştim
că există un tip de lamentaţie care
zgârie urechile lui Dumnezeu: aceasta
este menţionată în primul verset din
Numeri 11: „Poporul a cârtit în gura
mare împotriva Domnului, zicând
că-i merge rău…” Trei erori majore
definesc acest tip de plângere: este
împotriva lui Dumnezeu, este ostentativă,
este egoistă! Pentru unii dintre
noi, greutăţile definesc un mod de
viaţă, pentru câţiva reprezintă chiar
un stimulent sau un mediu benefic.
Cu toţii ne confruntăm cu greutăţi: o
carieră frământată; un parcurs sinuos,
cu nenumărate domicilii şi locuri
de muncă; o familie dezmembrată sau
vicioasă; relaţii ilegitime, frustrări,
decizii greşite, minciuni, atitudini incorecte,
căsnicii destrămate, abandonuri...
toate astea ne pun în faţa unor
consecinţe care ni se par necinstite,
dar care nu fac altceva decât să ne
arate propriile slăbiciuni şi să ne dea
măsura şi răsplata alegerilor greşite!
Dar există un lucru referitor la care
Dumnezeu doreşte să nu ne plângem,
să nu cârtim: harul Lui, bunăvoinţa,
generozitatea şi credincioşia Lui! Nu-i
simplu să trăieşti greu, mai cu seamă
când nu-nţelegi de ce se-abat toate
astea asupra ta, dar văicărindu-te şi
cârtind pierzi sigur harul pregătit să
te-ajute s-o scoţi la capăt! Puterea şi
bucuria necesare biruinţei îţi stau la
îndemână, dar lamentările repetate şi
iluzia idolatră a vieţii perfecte te vor
face să le pierzi, să nu le mai preţuieşti...
Ce-i de făcut? În primul rând,
pune-ţi câteva întrebări: 1. Chiar
sunt un plângăreţ? E bine să te analizezi
fără menajamente, pentru că nu
eşti totdeauna dispus să vezi în tine
ceea ce observi şi acuzi aşa de uşor la
alţii! 2. Sunt dispus să mă căiesc, să
mă schimb? Dacă vrei să ieşi din acest
deşert de cârteli şi nemulţumire, gândeşte-te
şi vezi cum ai ajuns aici! Şi
când Dumnezeu îţi va scoate la suprafaţă
această problemă (văicăreală), acceptă...
şi debarasează-te de ea! Fugi,
altfel îţi stă înainte un deşert mult mai
întins şi mai nemilos decât cel din care
ai scăpat... şi care te va răpune!
Ioana Mălău
Reporter: Care sunt primele trei priorităţi
în domeniul investiţiilor în judeţul Sibiu?
Martin Bottesch: Pe primul loc, ca valoare şi
importanţă, stă infrastructura rutieră, apoi
infrastructura socială, apoi o investiţie de mediu,
în managementul deşeurilor. La infrastructură
socială - căminele pentru persoane
vârstnice şi alte clădiri pentru persoanele cu
dizabilităţi - avem mai multe proiecte: În Sălişte
vom extinde unitatea medico-socială de
la 50 la 80 de locuri, iar alte proiecte vizează
restructurarea unităţilor mari şi crearea unor
unităţi mai mici, care să respecte standardele
actuale în U.E. Vorbim de restructurarea
Centrului de integrare prin terapie ocupaţională
(CITO) Dumbrăveni; pentru CITO II de
la Dumbrăveni am avut recepţia saptămâna
trecută; Centrul de recuperare şi reabilitare a
persoanelor cu handicap de la Mediaş a fost
finalizat; Centrul de recuperare şi reabilitare
de la Cisnădie este în curs de finalizare, iar
Centrul de recuperare şi reabilitare de la Tălmaciu
este deja în funcţiune.
Rep.: Ce se va schimba în administrarea şi
finanţarea aeroportului, odată cu aprobarea,
din această săptămână, a noului proiect
,,Încredinţarea prestării serviciului de
interes economic general” Regiei Autonome
,,Aeroportul Internaţional Sibiu”?
M.B.: Este vorba de o iniţiativă a U.E. de a
împiedica producerea unor denaturări a
pieţei prin finanţarea aeroporturilor. Dacă
aeroporturile vor fi subvenţionate mai mult,
ele pot să ofere servicii mai ieftine şi se dena-
Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, răspunde la întrebările
reporterului Sibiu 100% despre cele mai noi proiecte legate de
aeroport şi drumurile judeţene. Din interviul care urmează, aflaţi şi cum
plănuieşte C.J. Sibiu să folosească mai eficient fondurile europene.
Aeroportul Sibiu
poate avea preţuri
competitive prin
cofinanţare
turează piaţa. Pornind de la cerinţa U.E., s-au
emis acte normative interne şi ne conformăm
acestor cerinţe. De acum înainte, serviciile de
la aeroport se vor împărţi în două categorii:
unele de interes general, care pot fi subvenţionate
în continuare, şi altele care nu sunt
de interes general şi care nu pot fi subvenţionate.
Aeroportul Sibiu poate avea
preţuri competitive prin
cofinanţare
Rep.: Îşi va putea susţine financiar, singură,
serviciile comerciale, Regia Autonomă
,,Aeroportul Internaţional Sibiu”?
M.B.: Pentru Aeroportul Sibiu nu vor fi consecinţe
negative, pentru că în ultimul timp
nu l-am subvenţionat chiar deloc, dar probabil
va fi nevoie de o subvenţie pentru servicii
de interes general, care este şi permisă prin
lege. În ce priveşte partea comercială, există
două tendinţe contrare, fie de a obţine un câştig
mai mare pentru a se putea autosusţine,
fie de a avea preţuri competitive. Dacă vrei să
ai preţuri competitive, să atragi companiile
aeriene, vei avea un câştig mai mic şi în acest
caz va fi nevoie de o cofinanţare. Tendinţa
este spre preţuri competitive, pentru că dorim
să dezvoltăm Sibiul, judeţul şi zona şi să
atragem companiile aeriene.
Rep.: La licitaţia organizată la 1 august,
pentru contractul de proiectare a lucrărilor
de remediere a alunecărilor de teren la
Aeroportul Sibiu, s-a prezentat o singură
firmă. Veţi organiza şi altă licitaţie sau aţi
acceptat oferta acestei firme?
M.B.: A fost acceptată oferta, contractul s-a
semnat săptămâna aceasta, iar firma se numeşte
Ecoterra. Nu se pune problema organizării
unei noi licitaţii. Achiziţia s-a desfăşurat
potrivit legii, nu există nicio problemă
în acest sens. Competiţia nu este prea mare,
pentru că, în acest sector, firmele trebuie să
satisfacă anumite condiţii. Nu orice firmă
poate să lucreze la un aeroport, ea trebuie
să fie acreditată de Autoritatea Aeronautică
Civilă Română şi sunt puţine care au o asemenea
acreditare.
Comisia de recepţie a
drumului Sibiu-Agnita,
aşteptată la începutul
lunii septembrie
Rep.: De ce a fost necesară finanţarea, la
începutul acestei luni, cu 1,8 milioane de
lei firma Comtram SA, în calitate de lider
de asociere, pentru finalizarea lucrărilor la
drumul judeţean Sibiu – Agnita?
M.B.: 1,8 milioane reprezintă notele de comandă
suplimentare, dar valoarea actului
adiţional este de 470.000 de lei, pentru că
există şi note de renunţare la lucrările care
nu mai sunt necesare. Printre lucrările suplimentare
avem: dispozitive de susţinere la
podul peste Cibin, de la km 4, o cămăşuire
din beton armat pe Dealul Dăii, unde s-au
constatat degradări majore ale betonului din
prima treaptă de fundare. Iar notele de renunţare
se referă la podeţe.
Rep.: De ce C.J Sibiu nu a organizat o licitaţie,
iar finanţarea s-a făcut prin negociere
directă?
M.B.: Nu s-a făcut o altă licitaţie,
pentru că au fost lucrări care nu
s-au putut separa de cele aflate
în derulare şi legislaţia permite
acest lucru. Nici nu ar fi fost util,
căci se punea problema: cine răspunde
de calitatea lucrărilor dacă
aduci altă firmă? Acea firmă, care
a preluat lucrarea şi o execută, are
un termen de garanţie de cinci
ani pentru lucrare şi răspunde de
tot ce s-a executat acolo.
Rep.: Când se vor finaliza lucrările?
M.B.: Avem două şantiere pe
acest drum, unul pe Dealul Dăii,
cu termen de finalizare 14 decembrie
2011, iar restul drumului cu
termen de finalizare 31 august.
Cea de-a doua firmă ne-a făcut
o solicitare de a convoca comisia
de recepţie.
Rep.: Există vreo modalitate
prin care C.J. Sibiu îi poate obliga
pe constructorii de drumuri
să respecte termenele de execuţie?
M.B.: Modalitatea este dată prin contract,
care prevede în cazul nerespectării termenelor,
ca firma de construcţie să plătească penalităţi.
Până în momentul de faţă firmele nu
au plătit penalităţi, pentru că prelungirile au
avut cauze reale. La o lucrare mare nu se pot
prevedea toate situaţiile de la bun început.
Aşa că au fost unele prelungiri de termene,
dar eu zic că nu au fost mari.
Atragem bani europeni,
dar să-i cheltuim e mai greu
Rep.: C.J. Sibiu are un grad relativ scăzut de
folosire a fondurilor europene. Consilierul
judeţean PSD Ioan Terea a anunţat la şedinţa
de luna trecută următoarele procente
de realizare: învăţământ 0%, sănătate 14%,
asistenţă socială 60%, protecţia mediului
0.01%, iar la transporturi 47,6%. Cum o să
creşteţi aceste procente?
M.B.: Procentele respective nu se referă la
absorbţia fondurilor europene, ci la execuţia
bugetară din primele şase luni ale anului.
La capitolul absorbţiei fondurilor europene
stăm chiar bine, procentele respective se
referă la execuţia bugetară la jumătatea anului
2011. La unele capitole au fost prevăzute
sume care nu au fost cheltuite sau nu au fost
cheltuite în măsura prevăzută. Ele urmează
să fie cheltuite în a doua jumătate a anului.
Este vorba de mai multe proiecte care au fost
demarate mai greu, de exemplu: am prevăzut
sume pentru refacerea a trei poduri, dar
procedurile de pregătire au durat mai mult,
inclusiv proceduri de mediu, care au o durată
ce nu poate fi scurtată.
Rep.: Deci vina aparţine celor care fac proiecte?
M.B.: Sunt mai multe cauze, dar în concluzie,
anumite proiecte trebuie pregătite în anul
anterior celui în care trebuie să fie realizate.
Vom lua măsuri pentru a demara pregătirea
proiectelor în toamna anterioară anului pentru
care sunt programate acestea, astfel încât
în momentul în care sunt aprobate fondurile
prin buget să fim cu pregătirile făcute.
„Există o lege care
reglementează susţinerea
sportului de către
administraţia publică
şi trebuie să o respectăm”
Rep.: Cât de viabilă economic vi s-a părut
propunerea de proiect a PD-L-ului, prin
care au cerut 1,6 milioane lei, din bugetul CJ
Sibiu, pentru clubul de fotbal CSU Voinţa?
M.B.: După părerea mea, aspectul politic
este aici pe primul plan. Au făcut propunerea
pentru a puncta politic. Pe de altă parte,
susţinerea sportului este foarte importantă
şi indiferent de intenţia cu care a fost făcută
propunerea, noi am analizat situaţia şi am căutat
baza legală, pentru că dorim să susţinem
fotbalul, aşa cum susţinem şi alte sporturi
sau activităţi culturale. Dar există o lege care
reglementează susţinerea sportului de către
administraţia publică şi trebuie să o respectăm.
Se prevede ca la o lună după aprobarea
bugetului, sumele prevăzute în acest scop să
fie publicate, inclusiv în Monitorul Oficial şi
solicitările trebuie depuse într-o anumită perioadă,
deci va trebui să prevedem asemenea
sume în bugetul pentru anul viitor.
Rep.: Veţi candida în 2012 la şefia Consiliului
Judeţean Sibiu?
M.B.: Acestă decizie o voi lua după ce FDGR
va stabili candidaţii, iar aceştia probabil vor
fi stabiliţi la sfârşitul anului.
sibiu100.ro
La momentul în care scriu acest articol
au avut loc trei seri pline de
emoţii şi la propriu şi la figurat.
Acest eveniment a fost privit cu reticenţă
la un moment dat. Chiar avem nevoie
de aceste lucruri? Ce aş mai putea şti
despre emoţii? Sau…sunt preaocupat/ă
ca să merg acolo să discut despre ce?
Stephen Covey întreba într-unul
din seminarile lui ,,Suntem prea ocupaţi
să conducem încât nu mai avem
timp să punem benzină?” Se pare că
DA, stresul zilelor noastre ne afectează
atât, încât motivul de a trăi devine cel
de a gestiona stresul şi uităm să trăim.
Nu este nevoie să participăm la
seminarii, dar este recomandat să ne
facem timp pentru noi. Să ne vedem
pe noi dincolo de stresurile zilnice, indiferent
că discutăm de situaţiile de la
serviciu sau de viaţa personală, de re-
Bottesch în
topul celor
mai bine
plătiţi
preşedinţi
de C.J.
Preşedintele Consiliului Judeţean
Sibiu, Martin Bottesch este pe
locul opt într-un top al salariilor
încasate de preşedinţii consiliilor judeţene
din România, publicat săptămâna
acesta de econtext.ro. Cu un salariu de
4.816 de lei/lună în 2010, leafa domnului
Bottesch este peste media celorlalţi
şefi ai consiliilor judeţene, majoritatea
fiind remuneraţi cu 4.067 de lei pe
lună. În contextul tăierii salariilor
tuturor bugetarilor cu 25%, la jumătatea
anului trecut, cel al preşedintelui
C.J. Sibiu a crescut cu 7,1% faţă de anul
2009 când primea 4.498 de lei/lună. De
asemenea, din 41 de preşedinţi, doar 5
au beneficiat de majorări ale salariilor
în 2010, faţă de 2009. Econtext.ro. anunţă
că este vorba de salariile nete, iar
datele provin din declaraţiile de avere
ale edililor locali. Totuşi, pe primul loc
se situează Lokodi Edita, preşedinta
Consiliului Judeţean din Mureş, cu un
salariu de 7.496 de lei, iar cel mai prost
plătit preşedinte este Liviu Rusu cu
3.879 de lei pe lună. (I.M.)
Gânduri la mijlocul
Săptămânii Inteligenţei
Emoţionale la Sibiu
laţiile pe care le avem sau despre copiii
noştri.
Noi ne identificăm cu problemele
pe care le avem. Vedem viaţa doar prin
greutăţi. Am să vă întreb ceva: Noi suntem
totuna cu problemele noastre?...
Care este răspunsul care vine dinăuntrul
dumneavoastră? Suntem mult
mai mult decât ele, suntem cel care le
trăieşte, cel care le rezolvă sau nu, dar
întotdeauna suntem mai mult decât o
problemă.
Gândiţi-vă la o problemă din trecut.
Gândiţi-vă la ce aţi simţit în acel
moment. Şi gândiţi-vă acum, la multă
vreme după ce a trecut acea situaţie…
Sunteţi totuna cu ea? NU! Pentru că noi
suntem mai mult, suntem altceva decât
problema în sine. Dar avem tendinţa de
a vedea totul prin perspectiva problemelor.
Da, dar… (veţi putea spune) a fost
foarte rău atunci în timpul problemei,
a durut şi încă mai doare. Aveţi dreptate!
Pentru că noi încă mai cărăm cu noi
durerea acelor evenimente. Ne identificăm
cu ele. Ele au trecut şi noi încă mai
suferim.
Este o poveste cu doi călugări care
mergeau pe o drum plin de noroi. Pe
o parte a drumului era o domnişoară
îmbrăcată frumos şi curată. Aceasta i-a
rugat pe călugări să o trecă pe partea
cealaltă, să nu se murdărească. Unul a
refuzat, iar celălalt a acceptat. A luat-o
în braţe şi a trecut-o în partea cealaltă,
fără să se murdărească. Mergând mai
departe, după câteva ore, celălalt călugăr
a răbufnit şi a început să îl certe pe
cel care a luat-o în braţe pe fată - că acest
fapt contravine regulilor, că ei sunt călugări
şi nu ar fi trebuit să o ia în braţe…
şi aşa mai departe. La care călugărul i-a
răspuns: ,,Eu am lăsat-o din braţe acum
câteva ore; tu încă o mai duci în braţe!”
Asta facem şi noi zilnic. Cărăm cu
noi emoţii de când suntem mici, de
când suntem mari, de când am fost într-o
relaţie nereuşită sau de acum 2 zile.
Rolul emoţiilor este acela de a le înţelege,
nu de a le căra cu noi. Avem nevoie
de amintiri, dar nu şi de emoţia sau durerea
acelor amintiri.
Aţi obosit în acest drum al vieţii?
Opriţi-vă pentru un moment şi vedeţi
ce căraţi în braţe,… în spate! Nu aveţi
timp să vă opriţi? S-ar putea să fiţi prea
ocupaţi cu condusul încât nu aveţi timp
să vă realimentaţi!...Acultaţi-vă emoţiile
şi ceea ce au ele să vă spună! Ce au
simţit şi descoperit participanţii în cadrul
acestei săptămâni, veţi găsi în numărul
viitor!
Toate gândurile bune!
Adrian Răulea
Psiholog/Trainer/Coach
PUBLICITATE