15.12.2012 Views

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

TE MAU OHIPA E TE MAU HAAMAITAIRAA O TE AUTAHU'ARAA

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> <strong>OHIPA</strong> E <strong>TE</strong><br />

<strong>MAU</strong> <strong>HAAMAITAIRAA</strong><br />

O <strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Buka haapiiraa na te feia e mau nei i te autahu‘araa, Tuhaa B


<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> <strong>OHIPA</strong> E <strong>TE</strong><br />

<strong>MAU</strong> <strong>HAAMAITAIRAA</strong><br />

O <strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Basic Manual for Priesthood Holders, Part B<br />

Haapararehia e<br />

Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei<br />

Salt Lake City, Utah<br />

Faaapîhia i te matahiti 2000


Te mau mana‘o e te mau mana‘o turu<br />

E farii-poupou-hia to outou mau mana‘o e te mau mana‘o turu.<br />

A faatae atu i te reira i te :<br />

Curriculum Planning<br />

50 East North Temple Street, Floor 24<br />

Salt Lake City, UT 84150-3200<br />

USA<br />

E-mail: cur-development@ldschurch.org<br />

Papa‘i i to outou i‘oa, te vahi nohoraa, te paroita, e te t¥t¥. Haapapû<br />

maite i te horo‘a i te upoo parau o teie buka. I muri mai a faaite mai i<br />

to outou mau mana‘o e te mau mana‘o turu no ni‘a i te mau vahi puai<br />

o teie buka e te mau vahi o te riro i te faahaere i mua.<br />

© 1979, 1987, 1993, 1996, 2003 na Intellectual Reserve, Inc<br />

Faturaa paruruhia<br />

Neneihia i te Fenua Marite<br />

Parau faati‘a no te reo Peretane: 1/99<br />

Parau faati‘a no te iritiraa 1/99<br />

Iritiraa no Duties and Blessings of the Priesthood:<br />

Basic Manual for Priesthood Holders, Part B<br />

Tahitian


<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> UPOO PARAU<br />

Omuaraa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . v<br />

Te Mesia Ora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vii<br />

Te Utuafare : E Poro‘i i To te Ao Nei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . x<br />

Te autahu‘araa e te faatereraa a te ekalesia<br />

1. Te T≤p∂raa e te Fafauraa o te Autahu‘araa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2<br />

2. Te Mau Taviri o te Autahu‘araa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9<br />

3. Te Faahanahanaraa i te Autahu‘araa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21<br />

4. Te Tumu no te Mau oro‘a o te Autahu‘araa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29<br />

5. Te Raveraa i te Mau oro‘a o te Autahu‘araa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44<br />

6. Te Hahaereraa Utuafare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54<br />

7. Te Oraraa ia Oe iho . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67<br />

8. Ta Tatou Mau Hopoi‘a no te Hiero e te Aamu o te Utuafare . . . . . . 76<br />

9. Te Faaiteraa i te Evanelia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88<br />

10. Te Faahoaraa : Te Hoê Hopoi‘a na te Autahu‘araa. . . . . . . . . . . . . . . 98<br />

Te Utuafare e te Mau Auraa i roto i te Utuafare<br />

11. Te Metua Tane ei Patereareha . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106<br />

12. Te Faatereraa Tano i te Utuafare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116<br />

13. Te Haapuairaa i te Utuafare na roto i te Pô Utuafare. . . . . . . . . . . . 124<br />

14. Ia Oaoa Amui ei Utuafare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136<br />

15. Te Opereraa i te Ohipa i roto i te Utuafare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145<br />

16. Te Faaapuraa i te Fare Iho . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155<br />

Te Faahoturaa i te Taata Iho<br />

17. Te Mau Fâ no te Taata Hoê Iho e no te Utuafare . . . . . . . . . . . . . . . 170<br />

18. Te Faatupuraa e te Haapiiraa i te Tape‘araa Ia’na Iho . . . . . . . . . . . 180<br />

19. Te Faatupuraa i Ta Tatou Mau Taleni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190<br />

20. Te Faatupuraa o te Faatereraa [ia Maitai] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200<br />

21. Te Faatereraa : Te Raveraa i te Faaotiraa i Faauruhia. . . . . . . . . . . . 209<br />

22. Te Ti‘aauraa e te Horo‘araa i te Mana i te Tahi Atu Taata . . . . . . . . 219<br />

23. Te Arata’iraa i te Mau Putuputuraa e te Mau Uiuiraa. . . . . . . . . . . 226<br />

24. Te Tape‘araa i te Ea Maitai i te Pae Tino. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234<br />

25. Te Haapa‘oraa i te Parau Paari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240<br />

26. Te Imiraa i te Ite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247<br />

iii


Te Mau Upoo Parau<br />

Te Mau Parau Tumu o te Evanelia e te Mau Haapiiraa<br />

27. Iesu Mesia, To Tatou Niu Papû . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258<br />

28. Te Ti‘amâraa: E Horo’a No ô mai i te Atua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267<br />

29. Te Haamo‘araa i te Mahana Sabati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277<br />

30. Te Tuhaa Ahuru e te Mau Ô. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283<br />

31. Ia Vai Parau Ti‘a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291<br />

32. Te Viivii Ore [Mâ] o te Mana‘o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300<br />

33. Te Faataeraa e te Fariiraa i te Faaoreraa Hara. . . . . . . . . . . . . . . . . . 308<br />

34. Te Mau Horo‘a o te Pae Varua. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318<br />

35. Te Paturaa i te Basileia o te Atua. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327<br />

Faahororaa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334<br />

Te mau nota . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344<br />

Tuhaa hoho‘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345<br />

iv


OMUARAA<br />

Faaohiparaa i teie buka<br />

E 35 haapiiraa i roto i teie buka haamauhia i ni‘a i te mau parau tumu<br />

o te evanelia e te mau hopoi‘a a te feia e mau nei i te Autahu‘araa a<br />

Aarona e i te Autahu‘araa a Melehizedeka. Mai te faaururaa a te Varua,<br />

ia faanahonaho e ia haapii te feia faatere e te mau orometua haapii i te<br />

mau haapiiraa o te faaite i te huru varua, te putapu, e te mau titauraa<br />

pae tino a te mau melo i roto i to ratou paroita e aore ra te amaa.<br />

Ia faaohipahia teie buka ei buka haapiiraa na te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka e na te Autahu‘araa a Aarona i roto i te mau tuhaa o te<br />

Paroita e aita â te Buka ra Te Mau Haapiiraa a te Mau peresideni o te Ekalesia<br />

e te buka haapiiraa a te Autahu‘araa a Aarona i haapurorohia’tura i roto<br />

i to outou reo. Ia rava’i maite teie mau buka i te mau vahi e faaohipahia<br />

ai teie buka na te feia ato‘a e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka e<br />

na te feia faatere o te Autahu‘araa a Aarona e to ratou mau orometua<br />

haapii. Ia hi‘o atu te feia faatere i te Parau Faaararaa no te Feia Faatere o te<br />

Autahu‘araa e no te mau P∂p∂ Tauturu i ni‘a i te Faanahoraa Haapiiraa no te<br />

hi‘oraa e aha te mau matahiti e tia‘i ia faaohipa i te buka Tuhaa A e te<br />

Tuhaa B no Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa.<br />

I roto i te mau tuhaa o te Ekalesia e te vaira te buka ra Te Mau Haapiiraa<br />

a te Mau peresideni o te Ekalesia e te buka haapiiraa a te Autahu‘araa a<br />

Aarona, e tano ïa (1) ia faaohipa i teie buka i te Mau Sabati matamua e<br />

te maha o te Sabati o te ava‘e i te Autahu‘araa a Melehizedeka ; (2) oia<br />

ato‘a na te Autahu‘araa a Aarona; e (3) mai te faataahia, na te Sotaiete<br />

Tauturu « Te Mau Haapiiraa no to Tatou Tau » i te mau maha Sabati<br />

ato‘a o te ava‘e. Ia rava’i ïa teie mau buka na te feia faatere e na te<br />

mau orometua haapii i roto i te Sotaiete Tauturu, te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka, e te Autahu‘araa a Aarona. Hau atu e faaitoito te feia<br />

faatere i te feia e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka ia hoo mai<br />

i teie buka na ratou iho e no te haapiiraa i te utuafare.<br />

v


Omuaraa<br />

Faaineineraa no te haapii<br />

Te vai nei i roto i teie buka te hoê tuhaa « Faaineineraa i te Orometua<br />

Haapii » mai te mau uiraa o ta te mau orometua haapii e nehenehe e<br />

ui, te mau mana‘o turu no te aparauraa i roto i te piha haapiiraa, te faaohiparaa<br />

i te mau hoho‘a e te mau tabula. E nehenehe ato‘a ta te mau<br />

orometua haapii e faaohipa i te tahi atu mau rave‘a e aore ra te tahi<br />

mau hi‘oraa no te haapiiraa o ta ratou i ite e mea maitai no te mau<br />

melo o ta ratou piha haapiiraa e o te faaitoito ia ratou ia haapii. Faatata<br />

te taato‘araa o te mau haapiiraa e faaohipahia te peni tara no te tabula<br />

papa‘i, no reira ia faanahonaho te mau orometua haapii i te reira no<br />

te haapiiraa tata‘itahi. E rave rahi o te mau hoho‘a o te faaohipahia e<br />

nehenehe noa ia tapiri atu i ni‘a i te mau tabula papa‘i. Te vai tura te<br />

tahi mau mana‘o turu no te haapiiraa i roto i te Buka Arata‘i Haapiiraa<br />

(34595) e i roto i te buka, Te Haapiiraa, Aore e Piiraa Teitei Atu (36123).<br />

Mea ti‘a ia faaitoito i te mau melo no te piha haapiiraa ia faaineine ia<br />

ratou no te aparauraa na roto i te tai‘oraa i roto i te roaraa o te hepetoma,<br />

i te haapiiraa i faataahia. Mea ti‘a ia faaitoito-atoa-hia ratou ia<br />

ta‘ita‘i mai i ta ratou mau papa‘iraa mo‘a.<br />

Faaohiparaa i te mau melo ma’ima’i<br />

I roto i te tau no To’na taviniraa i te tahuti nei, ua haere o Iesu i ni‘a i te<br />

hoê mou‘a faatata i te Miti no Galilea.<br />

« E e feia rahi tei haere mai Ia’na ra, i te hopoi ato‘a raa mai i te pirioi,<br />

e te matapo, e te vava, e te paruparu, e te mau ma’i e’e ato‘a e rave<br />

rahi, e ua tuu maira i te pae avae o Iesu; faaora ihora oia ia ratou :<br />

« Maere ana‘e ihora taua feia rahi ra, i te iteraa ratou i te vava i te parauraa,<br />

e te paruparu i te oraraa, e te pirioi i te haereraa, e te matapo i te<br />

hi‘oraa; haamaitai atura ratou i te Atua o Iseraela » (Mataio 15:30–31).<br />

Ua haamau te Faaora i te hi‘oraa na tatou ia faarii tatou i te aroha no<br />

ratou i roto i te ma’ima’i. I To’na haereraa e farerei i te Mau Ati Nephi i<br />

muri a‘e i To’na Tiafaahouraa, ua parau atura Oia :<br />

« Inaha, ua î to‘u aau i te aroha ia outou.<br />

« E feia ma’i to outou, a hopoi mai i ô nei. E pirioi anei to outou, e<br />

matapo, e lepera, e hapepa, e vava, e feia roohia i te tahi huru ma’i a<br />

hopoi mai ia ratou i ô nei, e na‘u e faaora ia ratou, e aroha ho‘i to‘u ia<br />

outou na; ua î to‘u aau i te aroha » (3 Nephi 17:6–7).<br />

Ei orometua haapii i roto i ta outou piha haapiiraa e nehenehe roa ta<br />

outou e faaite i to outou aroha. Noa’tu e aita outou i haapiihia i te toro‘a<br />

no te atuaturaa i te feia tino ma’ima’i to ratou e mea tano râ i te mau<br />

orometua haapii ia ite e ia hinaaro i te faaô i teie feia i roto i te ohiparaa.<br />

vi


Omuaraa<br />

E mea titauhia ia haapa‘o maitai i te feia e fifi i te pae no te feruriraa, no<br />

te tino anei, e aore ra no te tahi atu ma’i. Teie i muri nei te tahi mauhaa<br />

o te riro ei tauturu no outou :<br />

■ A imi ia ite outou i te mau titauraa e te mau mea e vaira no te melo<br />

tata‘itahi o te piha haapiiraa.<br />

■ Hi‘o na mua roa i te hoê melo o te piha haapiiraa hou a pii ai ia’na<br />

no te tai‘o, no te pure, e aore ra no te tahi mau ohipa. A ui i te mau<br />

uiraa mai teie te huru « E aha to oe huru no ni‘a i te tai‘oraa i roto i te<br />

taime no te haapiiraa ? E aore ra « E nehenehe anei ta oe e faaoti mai<br />

i te pure ? » Mai te mea e titauhia, a ui atu i te feia faatere o te autahu‘araa,<br />

te mau metua, e te mau melo o te utuafare e te vaira anei te<br />

tahi titauraa taa ê no tera e tera melo o te piha haapiiraa.<br />

■ Tamata i te faarahi e ia faahaere i mua i te parau no te haapiiraa e te<br />

faaohiparaa i te melo e tei roto oia i te tino ma’ima’i.<br />

■ Haapapû e te faaturahia ra te melo tata‘itahi i te tahi e te tahi.<br />

■ Faahoa e ia vai mai te mahanahana. E mea titauhia te here e te iteraa<br />

i te tamaiti tata‘itahi a te Atua.<br />

Ei orometua haapii i roto i te Ekalesia, a haamana‘o e noa’tu te huru<br />

o te melo tata‘itahi, te pae no te tino, no te feruriraa, no te putapuraa,<br />

e aore ra te faito no te oraraa totiare, te vaira râ te faanahoraa no te<br />

faahaere ia ratou i te faateiteiraa. E hopoi‘a ïa na outou i te tauturu<br />

i te taata tata‘itahi ia haapii i te mau parau tumu o te evanelia i roto<br />

i ta outou piha haapiiraa. Haamana‘o i te mau parau a te Faaora:<br />

« O outou i na reira i te hoê taea‘e iti haihai roa i roto i ta‘u mau taea‘e<br />

nei, ua na reira mai ïa outou ia‘u » (Mataio 25:40).<br />

vii


viii


A<br />

<strong>TE</strong> MESIA ORA<br />

<strong>TE</strong> I<strong>TE</strong>RAA PAPU O <strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> APOSETOLO<br />

<strong>TE</strong> EKALESIA A IESU MESIA I <strong>TE</strong> FEIA MO’A I<strong>TE</strong><strong>MAU</strong> MAHANA HOPEA NEI<br />

faahanahana ai tatou i te fanauraa o Iesu Mesia a piti<br />

miliniuma i teie nei, te pùpù atu nei matou i to matou<br />

iteraa papu no ni’a i te huru mau oTo’na oraraa faito<br />

ore e te mâ e te mana mure ore o Ta’na tusia taraehara rahi.<br />

Aita atu e mana tei haaputapu hohonu i ni’a i te mau taata atoa<br />

o tei ora a’e na e o te ora â i ni’a i te fenua.<br />

O Oia taua Iehova Teitei roa o te Faufaa Tahito, te Mesia o<br />

te Faufaa Apî. I raro a’e i te arata’iraa a To’na Metua i te Ao ra,<br />

o Oia tei hamani i te fenua. “Na’na i hamani te mau mea atoa<br />

nei, aore roa e, e ere oia i te hoê mea i hamanihia” (Ioane 1:3).<br />

Noa’tu e aita Ta’na e hara, ua bapetizohia ra Oia no te faatupuraa<br />

i te parau ti’a atoa. Ua haere noa Oia ma te “hamani maitai”<br />

(Te Ohipa 10:38), noa’tu ra, ua faahapahia Oia no te reira.<br />

Ta’na evanelia o te hoê ïa poroi no te hau e te hamani maitai.<br />

Ua titau Oia i te taato’araa ia pe’e i To’na huru. Ua haere Oia<br />

na ni’a i te mau e’a o Palesetina, ua faaora Oia i te feia ma’i, ua<br />

ite te matapô, ua faati’a i tei pohe. Ua haapii Oia i te parau mau<br />

no te ora mure ore, i te huru mau o to tatou oraraa na mua a’e<br />

i teie oraraa, i te tumu o to tatou oraraa i ni’a i te fenua nei e i<br />

te faufaa no te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua no te<br />

oraraa amuri a’e.<br />

Ua haamau Oia i te oro’a ei haamana’oraa i Ta’na tusia taraehara<br />

rahi. Ua tape’ahia Oia e ua faautu’ahia i ni’a i te mau pariraa<br />

haavare no te haamauruuru i te hoê pùpù taata iino e ua faautu’ahia<br />

ia pohe i ni’a i te satauro i Kalavari. Ua horo’a Oia i To’na ora<br />

no te faaore i te mau hara a te taata nei. O Oia te horo’araa rahi<br />

roa a’e no te feia atoa o te haere mai e ora i ni’a i te fenua nei.<br />

Te haapapu maitai nei matou e To’na ora, ua faatumuhia ïa i ni’a<br />

i te aamu o te taata nei, ua haamata anei i Betelehema e aore râ, ua<br />

hope anei i Kalavari. O Oia te Fanau Matamua a te Metua i te Ao<br />

ra, te Tamaiti Hoê roa i roto i te tino, te Faaora o to te ao nei.<br />

Ua ti’a mai Oia mai roto mai i te menema ia “riro ei matamua<br />

no te feia i mairi i te taoto ra” (1 Korinetia 15:20). Ei Fatu<br />

tei Ti’a faahou mai, ua haere Oia i rotopu ia ratou o Ta’na i here<br />

i roto i te oraraa nei. Ua haere atoa Oia i rotopu i Ta’na mau<br />

“mamoe ê atu” (Ioane 10:16) i te fenua Amerika tahito ra. I<br />

roto i teie anotau apî nei, ua fâ mai Oia e To’na Metua i te<br />

tamaiti ra ia Iosepha Semita, te haamataraa ïa o te tohu maoro<br />

e, “Ia tae i te tu’uraa parau i te hope’araa mau o te mau tau ra”<br />

( Ephesia 1:10).<br />

<strong>TE</strong> PERESIDENIRAA MATAMUA <strong>TE</strong> PÙPÙ NO <strong>TE</strong> TINO AHURU MA PITI<br />

Te 1 no Tenuare, matahiti 2000<br />

Ua papa’i te Peropheta Iosepha no te Mesia Ora: “Mai te<br />

ura auahi ra To’na na mata; te rouru o to’na upoo ra e mea<br />

teatea roa ïa mai te hiona mâ roa ra; ua ana’ana maira to’na<br />

mata e ua hau a’e i te ana’ana o te mahana; e o to’na reo ra<br />

mai te taheraa ïa o te pape rahi, oia te reo o Iehova, i te na<br />

oraa mai e :<br />

“O vau nei te matamehai e te hope’a ra; o vau nei hoi oia o<br />

te ora nei, o vau nei oia o tei taparahihia; o vau nei hoi to outou<br />

arai i te Metua ra” (PH&PF 110:3–4).<br />

Ua parau â te Peropheta No’na ra: “E i teie nei, i muri mai i<br />

te mau parau faaite e rave rahi o tei horo’ahia no’na ra, o teie<br />

hoi te parau faaiteraa hope’a roa ra, o ta maua e faaite atu nei<br />

no’na ra; Oia hoi te ora nei oia!<br />

“No te mea ua ite mata’tura maua ia’na, i te pae atau hoi no<br />

te Atua; e ua faaroo maua i te reo i te faaiteraa mai e o oia ana’e<br />

te Fanau Tahi ra no te Metua—<br />

“Na’na, e na roto ia’na, e no’na hoi, te mau ao i hamanihia<br />

nei e i hamanihia na hoi, e te mau taata hoi no reira e mau<br />

tamaiti e e mau tamahine fanau hoi ratou no te Atua ra”<br />

(PH&PF 76:22–24).<br />

Te faaite nei matou na roto i te mau parau u’ana oia hoi, ua<br />

faahoihia mai To’na autahu’araa e Ta’na Ekalesia i ni’a i te fenua<br />

nei—“patuhia i ni’a iho i . . . te mau aposetolo e te mau peropheta,<br />

e o Iesu Mesia iho te tihi rahi” (Ephesia 2:20).<br />

Te faaite papu nei matou e e hoi mai Oia i te hoê mahana i<br />

ni’a i te fenua nei. “E faaitehia mai te hanahana o Iehova, e ite<br />

paatoa te taata” (Isaia 40:5). E faatere Oia ei Arii no te Mau<br />

Arii e e parahi mai ei Fatu no te Mau Fatu, e e pi’o hoi te mau<br />

turi o te mau taata atoa i raro e e fa’i hoi te mau vaha atoa i<br />

roto i te haamoriraa i mua Ia’na. E ti’a tatou tataitahi ia haavahia<br />

e A’na mai te au i ta tatou mau ohipa e te mau hinaaro<br />

o to tatou mau aau.<br />

Te faaite papu nei matou, ei Mau Aposetolo Na’na i<br />

Faatoro’a-mau-hia e—o Iesu te Mesia Ora, te Tamaiti tahuti<br />

ore a te Atua. O Oia te Arii rahi o Emanuela o te ti’a i teie<br />

mahana i te pae atau o To’na ra Metua. O Oia te maramarama,<br />

te ora, e te ti’aturiraa o to te ao nei. To’na haere’a, o te e’a ïa o<br />

te arata’i i te oaoa i roto i teie oraraa e i te ora mure ore i roto i<br />

te ao e haere mai nei. Ia haamauruuruhia te Atua no te horo’a<br />

faito ore o Ta’na Tamaiti hanahana.


T E FAAI<strong>TE</strong> PAPU ATU NEI MATOU, OIA <strong>TE</strong> PERESIDENIRAA<br />

MATAMUA e te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo o te Ekalesia<br />

a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei e,<br />

ua haapaohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te<br />

vahine e ua riro te utuafare ei pû no te opuaraa a Tei Hamani<br />

no te hopea mure ore o Ta÷na ra mau tamarii.<br />

UA HAMANIHIA <strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> TAATA ATOA—te tane e te vahine—<br />

i te hoho◊a o te Atua ra. Ua riro te taata tataitahi ei tamaiti<br />

varua herehia e ei tamahine varua herehia a na metua i te ra◊i<br />

ra, e no reira, tei roto i te taata tataitahi te huru atua e te ravea<br />

ia riro ei atua. Ua riro te apeniraa tane e te apeniraa vahine ei<br />

tuhaa faufaa rahi roa no te ihotaata e no te tumu o te taata<br />

tataitahi i roto i te ao na mua a◊e, i roto i te ao tahuti nei, e i<br />

roto hoi i te ao a muri atu.<br />

I ROTO I <strong>TE</strong> AO NA MUA A◊E, ua ite e ua haamori hoi te mau<br />

tamaroa varua e te mau tamahine varua i te Atua ei Metua<br />

Mure Ore no ratou e ua farii i Ta÷na opuaraa e tia ai i Ta÷na<br />

mau tamarii ia roaa mai te hoê tino i◊o e te ivi e ia roaa mai hoi<br />

te ite i nia i te fenua nei no te haere i mua e tae atu ai i te maitairoa-raa,<br />

e tae atoa atu ai hoi i to÷na hopea hanahana ei taata<br />

ai◊a no te ora mure ore. Auaa a◊e te ravea rahi oaoa e tia ai i te<br />

mau aufetiiraa ia vai tamau noa i muri a◊e i te pohe ra. Na te<br />

mau oro◊a mo◊a e te mau fafauraa mo◊a o tei itehia i roto i te<br />

mau hiero e faatia i te taata tataitahi ia ho◊i faahou atu i mua i<br />

te aro o te Atua e e faatia hoi i te mau utuafare ia taati-mureore-hia.<br />

<strong>TE</strong> FAAUERAA MATAMEHAI ta te Atua i horoa ia Adamu raua<br />

o Eva, no to raua ïa riroraa ei metua na roto i te tiaraa ei tane<br />

faaipoipo e ei vahine faaipoipo. Te faaite papu atu nei matou<br />

e, te faaueraa a te Atua i Ta÷na mau tamarii ia fanau e ia rahi e<br />

ia faaî i te fenua, te mana noa nei â ïa. Te faaite atu nei â matou<br />

e, ua faaue mai te Atua e, te mana mo◊a no te hamaniraa i te<br />

taata, ia faaohipahia ïa i rotopu i te tane e te vahine ana◊e iho,<br />

o tei faaipoipohia, mai te au i te ture, ei tane faaipoipo e ei<br />

vahine faaipoipo.<br />

<strong>TE</strong> FAAI<strong>TE</strong> PAPU ATU NEI MATOU E, te ravea e hamanihia ai<br />

te oraraa tahuti, ua haapaohia ïa e te Atua. Te haapapu nei<br />

matou i te huru mo◊a o te oraraa e te faufaa rahi no te reira<br />

i roto i te<br />

E HOPOIA MO◊A TA <strong>TE</strong> TANE FAAIPOIPO E <strong>TE</strong> VAHINE FAAIPOIPO<br />

no te here e no te haapao ia raua iho e i ta raua atoa ra mau<br />

tamarii. ‘Te tamarii ra, e tufaa ïa no ô mai ia Iehova ra’ (Salamo<br />

127:3). Tei te mau metua te hopoia mo◊a no te aupuru i ta ratou<br />

<strong>TE</strong> UTUAFARE<br />

<strong>TE</strong> PERESIDENIRAA MATAMUA E <strong>TE</strong> TINO AHURU MA PITI APOSETOLO NO <strong>TE</strong><br />

EKALESIA A IESU MESIA I <strong>TE</strong> FEIA MO◊A I<strong>TE</strong><strong>MAU</strong> MAHANA HOPEA NEI<br />

mau tamarii i roto i te here e te parau-tia, no te haapao i to<br />

ratou mau hinaaro pae tino e pae varua, no te haapii ia ratou<br />

i te here e i te tavini te tahi i te tahi, no te haapao i te mau<br />

faaueraa a te Atua e no te riro ei feia faatura i te mau ture o te<br />

fenua e faaeahia e ratou. Te mau tane faaipoipo e te mau<br />

vahine faaipoipo—te mau metua vahine e te mau metua<br />

tane—e tia ratou i mua i te aro o te Atua ia haavahia mai te au<br />

i to ratou haapaoraa i taua mau hopoia ra.<br />

UA HAAPAOHIA <strong>TE</strong> UTUAFARE e te Atua. E tuhaa faufaa rahi<br />

roa te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine i roto i Ta÷na<br />

opuaraa mure ore. E mea tia roa ia fanauhia te mau tamarii<br />

i na metua o tei faaipoipohia e ia aupuruhia ratou e te hoê<br />

metua tane e te hoê metua vahine o te faatura ma te tuutuu<br />

ore i te mau fafauraa no te faaipoiporaa. E mea papu a◊e te<br />

oaoa i roto i te oraraa utuafare ia faatumuhia te reira i nia i<br />

te mau haapiiraa a te Fatu ra a Iesu Mesia. Te mau<br />

faaipoiporaa e te mau utuafare tei hau i te manuïa, ua faatumuhia<br />

ïa e ua haamauhia i nia i te parau tumu no te faaroo,<br />

te pure, te tatarahapa, te faaoreraa hara, te faatura, te<br />

here, te aroha, te ohipa, e te mau faaoaoaraa maitai. Mai te<br />

au i te opuaraa a te Atua, e faatere te mau metua tane i to<br />

ratou utuafare na roto i te here e te parau-tia e tei ia ratou te<br />

hopoia no te haapaoraa i te mau mea tumu o te oraraa e no<br />

te parururaa hoi i to ratou ra utuafare. Te ohipa matamua a<br />

te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau<br />

tamarii. I roto i taua hopoia mo◊a ra, e titauhia i te metua<br />

tane e te metua vahine ia tauturu raua te tahi i te tahi ei hoa<br />

aifaito i roto i te hopoia. E riro te ma◊i huma, te pohe e aore<br />

ra te tahi atu ati i te titau i te tahi faanahonahoraa taa ê. E tia<br />

atoa i te mau fetii piri ia paturu mai, ia hinaaro-ana◊e-hia.<br />

<strong>TE</strong> FAAARA ATU NEI MATOU i te taata atoa o te ofati i te mau<br />

fafauraa no te viivii-ore, o te hamani ino i to ratou hoa<br />

faaipoipo e aore ra i ta ratou mau tamarii, e aore ra hoi o te ore<br />

e faaoti i ta ratou mau hopoia utuafare, ia tae i te hoê mahana<br />

e tia mau â ratou i mua i te aro o te Atua ia haavahia. Oia atoa,<br />

te faaara nei â matou e, na te vavahiraa o te utuafare e hopoi<br />

mai i nia i te mau taata tataitahi, te mau oire, e te mau nunaa<br />

i te mau ati rahi i tohuhia a◊ena e te mau peropheta i tahito ra<br />

e i teie nei anotau.<br />

<strong>TE</strong> TIAORO ATU NEI MATOU i te hui raatira parau-tia e te feia<br />

toro◊a o te hau i te ao atoa nei, ia paturu i taua mau ravea ra<br />

i faataahia no te haamau e no te faaetaeta i te utuafare ei niu<br />

no te sotaiete.<br />

Ua tai◊ohia teie nei poro◊iraa e te Peresideni Gordon B. Hinckley ei tuhaa no ta÷na a◊oraa i te<br />

Amuiraa Rahi o te Sotaiete Tauturu tei tupu i te 23 no Setepa 1995, i Salt Lake City, Utah.<br />

© 1995 na Intellectual Reserve, Inc. Faturaa paruruhia.. Nene◊ihia i te Fenua Marite. Parau faati◊a no te Reo Beretane: 10/95. Parau faati◊a no te iritiraa: 10/95. Iritiraa no Family Proclamation. Tahitian 35602 895


<strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA E<br />

<strong>TE</strong> FAA<strong>TE</strong>RERAA A<br />

<strong>TE</strong> EKALESIA


2<br />

<strong>TE</strong> T≠P±RAA E<br />

<strong>TE</strong> FAFAURAA O<br />

<strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Haapiiraa 1<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te tauturu ïa ia maramarama tatou i te<br />

t≤p∂raa e te fafauraa o te autahu‘araa e nahea ia faaohipa i to tatou<br />

mau piiraa.<br />

Omuaraa<br />

Ua riro na o Elder Reed Smoot ei hoê melo no te P∂p∂ o te Tino Ahuru<br />

Ma Piti Aposetolo mai te matahiti 1900 e tae roa’tu i to’na poheraa i<br />

te matahiti 1941. Ua riro ato‘a na oia i te tahi nau taime ei melo no<br />

te Apooraa HuiToofa no te Fenua Marite. E rave rahi mau taata tei<br />

faaitoito ia’na ia horo ato‘a ei peresideni no te Fenua Marite. Tera râ<br />

ua parau ratou ia’na ia faarue i ta’na faaroo no te mea i taua tau ra<br />

aita te mau taata e maiti i te hoê Momoni ei peresideni. Ua parau oia,<br />

« Ahiri e e titauhia vau ia maiti i te ti‘araa diakono i roto i Te Ekalesia<br />

a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e no te ti‘araa<br />

peresideni no te Fenua Marite, e maiti au ei diakono » (faahitihia i roto<br />

i te Bryant S. Hinckley, The Faith of Our Pioneer Fathers (1956), 202).<br />

■ Ia mana‘o outou no te aha o Elder Smoot i haafaufaa ai i te<br />

autahu‘araa ?<br />

Ua titauhia o Elder Smoot ia haapa‘o i te tahi mau titauraa no te ti‘araa<br />

huitoofa no te Fenua Marite. Oia ato‘a, no te faariiraa tatou i te autahu-<br />

‘araa e mea titauhia tatou ia haapa‘o i te tahi mau titauraa. E uiuihia<br />

tatou na to tatou feia faatere o te autahu‘araa, o te ani mai ia tatou i te<br />

tahi mau aniraa no te haapapû i to tatou tiamaraa no te farii i te autahu-<br />

‘araa e to tatou hinaaro no te farii i te mau hopoi‘a mo‘a o te autahu‘araa.<br />

■ E aha te tahi mau uiraa o ta to tatou feia faatere no te autahu‘araa e<br />

nehenehe e ani mai ?<br />

I muri a‘e i to Elder Smoot maitiraahia ei huitoofa, ua tapu oia i to’na<br />

ti‘araa e ua fafau e rave oia i ta’na mau hopoi‘a i roto i te faatereraa<br />

hau. Na reira ato‘a tatou, ia faarii ana‘e tatou i te autahu‘araa e fafau<br />

tatou ia faatupu i ta tatou mau ohipa i te Fatu ra.


Haapiiraa 1<br />

Te t≤p∂raa e te fafauraa o te autahu‘araa<br />

E faarii tatou i te autahu‘araa mo‘a na roto i te « t≤p∂raa e te fafauraa »<br />

Te auraa no te reira oia ho‘i e horo‘a mai te Metua Here i te Ao ra ia<br />

tatou i Ta’na t≤p∂raa (haapapûraa) e e nehenehe ia tatou ia faarii i te<br />

mana e te mau haamaitairaa o te autahu‘araa mai te mea e fafau tatou<br />

Ia’na ia rave i te tahi mau ohipa. « No reira, o outou ato‘a o te faarii<br />

mai i te autahu‘araa, e faarii ïa i teie nei t≤p∂raa e te fafauraa a to‘u<br />

Metua, o te ore e ti‘a ia’na ia ofati, e ore roa ato‘a e ti‘a ia afai ê hia’tu »<br />

(PH&PF 84:40).<br />

Ua haamaramarama te peresideni Marion G. Romney i te auraa no te<br />

hoê fafauraa: « Te hoê fafauraa o te hoê ïa faaauraa, e te hoê faaauraa o<br />

te hoê ïa faati‘araa parau i rotopu e piti na taata e aore ra hau atu. Mai<br />

te mea e tomo atu vau i roto i te hoê fafauraa e o outou, e fafau atu vau<br />

ia outou i te tahi mea mai ia outou ato‘a o te fafau mai i te hoê mea ia‘u<br />

iho nei. Mai te mea e faaau atu vau ia outou no te aufau atu ia outou i<br />

te hoê tino moni no te hoê pereoo uira, e o outou e fafau mai outou ia<br />

horo‘a mai i te hoê pereoo uira no taua tino moni ra, o tera te fafauraa.<br />

Teie nei, i roto i te hoê fafauraa o te autahu‘araa, e fafau tatou i te Fatu,<br />

e fafau mai oia ia tatou i te tahi mea ei faaho‘iraa no te mea o ta tatou<br />

e rave No’na ra » (i roto i te Amuiraa Rahi, Korea Area Conference<br />

1975, 36).<br />

Ua haamaramaramahia te t≤p∂raa e te fafauraa o te autahu‘araa i roto<br />

i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84. Ua haamaramarama<br />

maitai teie tuhaa i te mau fafauraa o ta tatou e rave e te mau fafauraa<br />

o ta te Fatu e rave ia faarii ana‘e tatou i te autahu‘araa.<br />

■ Papa‘i i ni‘a i te tabula papa‘i Ta Tatou Mau Fafauraa e Ta Te Fatu Mau<br />

Fafauraa. A papa‘i i raro nei i te mau fafauraa ta tatou e rave e te mau<br />

fafauraa ta te Fatu e rave mai te au i te mau aparauraa o te tupu.<br />

Ta tatou mau fafauraa i te Fatu<br />

■ Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:33.<br />

I roto i te afaraa matamua o te irava 33 ua faaite te Fatu i ta tatou tuhaa<br />

no te fafauraa: « No te mea o tei haapa‘o maitai e ua noaa ho‘i ia ratou<br />

teie na autahu‘araa e piti o tei parauhia e au, e ua faarahi ho‘i i to ratou<br />

parauraahia ...<br />

■ Ia au i teie irava, e aha ta tatou tuhaa o te fafauraa ? (Ua fafau tatou<br />

ia faarahi i to tatou mau piiraa).<br />

No te faarahi i to tatou mau piiraa, ia rave ïa tatou mai to tatou puai<br />

ato‘a i roto i te faariiraa e te amoraa i te mau ohipa ato‘a o te autahu‘araa<br />

oia ho‘i te faarahi ra tatou i te basileia o te Fatu i ni‘a i te fenua nei. Ia<br />

faarii ana‘e tatou i te autahu‘araa e fafau ato‘a tatou ia vai faaroo noa e<br />

ia haapa‘o i te mau faaueraa ato‘a.<br />

3


Haapiiraa 1<br />

E fafau mai te Fatu ia tatou<br />

■ Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:33–38. Faataime<br />

rii i muri a‘e i te fafauraa a te Fatu, a papa‘i i ni‘a i te tabula papa‘i,<br />

e a aparau i ni‘a i te reira.<br />

Ua fafau mai te Fatu mai te mea e haapa‘o tatou i ta tatou tuhaa o te<br />

fafauraa, e faari tatou « E e haamo‘ahia ïa (tatou) e te Varua i te faaapiraa<br />

i to (tatou) ra mau tino » (PH&PF 84:33). E riro tatou i te haapuaihia i<br />

roto i te tino e i roto i te varua a faatupu ai tatou i to tatou mau piiraa.<br />

E riro ato‘a mai tatou « ei mau tamaiti no Mose e no Aarona » (PH&PF<br />

84:34). Ua faatere te mau tamaiti a Mose e ta Aarona i te mau oro‘a no<br />

te faaoraraa i te mau tamarii o Iseraela. Tei ia tatou ato‘a ra te reira oia<br />

te faatereraa i teie mau oro‘a mo‘a na roto i te autahu‘araa i teie<br />

mahana.<br />

Ua fafau mai te Fatu e riro mai tatou ei « huaai ho‘i no Aberahama »<br />

(PH&PF 84:34). Te auraa ra, e nehenehe tatou e faarii i te mau haamaitairaa<br />

i fafauhia ia Aberahama e i to’na huaai.<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o mai i te Aberahama<br />

2:8–11.<br />

Ua fafau te Atua ia Aberahama e i to’na huaai e na roto ia ratou e<br />

haamaitaihia te taato‘araa o te mau taata o te fenua nei i te evanelia.<br />

Mea na roto i te mana o te faaohipahia e te mau taata e mau nei i te<br />

autahu‘araa teie na haamaitairaa e horo‘ahia ai i to te ao nei.<br />

Ua fafau ato‘a te Fatu i te feia faaroo e mau nei i te autahu‘araa e, e<br />

« riro ratou ... tei maitihia e te Atua » (PH&PF 84:34). Te auraa ra oia<br />

ho‘i, tatou e mau nei i te autahu‘araa o te faaohipa i to tatou mau piiraa<br />

e o te tomo i roto i te mau oro‘a faaoraraa ato‘a o te autahu‘araa, e horo-<br />

‘ahia ia tatou te îraa o te basileia o te Metua.<br />

E ua parau â te Fatu. « O te mau mea ato‘a na to‘u Metua ra, e hope roa<br />

ïa i te horo‘ahia (ia ratou) » (PH&PF 84:38).<br />

Ua haamaramarama te peresideni Spencer W. Kimball: « Ua faaea anei<br />

outou no te tai‘o i te mau haamaitairaa e te mau mana e vaira i te Fatu ?<br />

Te mau mana ato‘a, te mau huru ato‘a, te mau puai ato‘a e riro ïa ia<br />

outou ra, e teie i ni‘a i te t≤p∂raa e te fafauraa o te autahu‘araa mo‘a o<br />

ta outou e mau nei » (i roto i te Amuiraa, Buenos Aires 1975, 51).<br />

Aita e tûtâperepereraa e faatupu mau iho te Fatu i Ta’na mau fafauraa<br />

i te feia faaroo e te haapa‘o maitai. Tei ia tatou ra ïa te hopoi‘a. Ia ore<br />

tatou e haapa‘o i ta tatou mau fafauraa i te Fatu e tape‘a ato‘a te reira<br />

i te Fatu i te horo‘a mai i Ta’na i faaineine no te horo‘a mai na tatou.<br />

4


Haapiiraa 1<br />

Faaohiparaa i to Tatou Mau Piiraa o te Autahu‘araa<br />

Ua fafau tatou, i to tatou Metua Here i te Ao ra, ia faaohipa i to tatou<br />

mau piiraa.<br />

■ I roto i tei hea mau rave‘a tatou e faaohipa ai i to tatou mau piiraa o<br />

te autahu‘araa ?<br />

Ia horo‘a ana‘ehia mai te Autahu‘araa a Aarona ia tatou, ua faatoro‘ahia<br />

tatou i te hoê ti‘araa i roto i taua autahu‘araa: diakono, haapii, e aore ra e<br />

tahu‘a. Teie mau ti‘araa e mau piiraa ïa e te mau ohipa e te mau hopoi‘a<br />

no te reira. Te mau ti‘araa i roto i te Autahu‘araa a Melehizedeka o te<br />

peresibutero, tahu‘a rahi, patereareha, Hitu Ahuru e te Aposetolo. (A hi‘o<br />

i te buka ra Te mau Parau Tumu no te Evanelia chapter 14, te mau api<br />

85–93, no te hoê haamaramaramaraa i teie mau piiraa).<br />

« E horo‘a te Atua i te mana o te autahu‘araa i te mau taea‘e tiamâ o te<br />

Ekalesia ia nehenehe ia ratou ia rave i te ohipa na ni‘a i To’na i‘oa no te<br />

faaoraraa i te utuafare o te taata nei...<br />

« E faarii te hoê taata i te Autahu‘araa a Aarona e aore a i te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka ia horo‘a ana‘e te hoê taea‘e e mau nei<br />

i te autahu‘araa i te reira ia’na e ia faatoro‘a ia’na i te hoê ti‘araa i roto<br />

i taua autahu‘araa ra (a hi‘o i te Hiro‘a Faaroo 1:5; PH&PF 42:11). Aita<br />

e taata e rave noa i te hanahana i ni‘a ia’na (a hi‘o i te Hebera 5:4) »<br />

(Buka Haamaramaramaraa a te Ekalesia, Buka 2: Te Feia Faatere o te<br />

Autahu‘araa e to te Mau P∂p∂ [1998], api 161).<br />

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball :<br />

« E ere teie autahu‘araa i te hoê tao‘a hauti. E ere i te hoê mea e maunoa-hia<br />

e ia haamo‘ehia atu. O te hoê mea tei hau roa’tu i te faufaa i te<br />

tahi noa’tu mea e vai nei i roto i te ao nei, e faarii tatou i te reira na roto<br />

i te t≤p∂raa e te fafauraa...<br />

« ... Ua ite te Fatu e e mau taata paruparu tatou e riro ato‘a tatou i te<br />

faahemahia, e ua parau mai oia e o te reira te tumu oia i ani ai ia tatou<br />

ia pure i te pô e te po‘ipo‘i e i te mau taime ato‘a. No te reira oia i<br />

horo‘a mai ai te pureraa pô utuafare ia nehenehe tatou ia haamana‘o<br />

noa i te reira. No te reira oia i horo‘a mai ai i te mau pureraa autahu-<br />

‘araa, i reira tatou e haere atu ai e amui atu ai i to tatou mau taea‘e e ia<br />

faahamana‘o-noa-hia tatou » (i roto i te Conference Reprot, Amuira<br />

retioni, Korea 1975, 40–41).<br />

Na mua a‘e te hoê taata e faaohipa ai i to’na piiraa o te autahu‘araa e<br />

mea ti‘a ia ite oia e aha te mea o te titauhia ia’na. Ia haapii oia na mua<br />

roa « i ta’na iho ohipa, e ia rave ho‘i i te ohipa i roto i te toro‘a tei<br />

faataahia no’na ra, ma te itoito ato‘a » (PH&PF 107:99).<br />

5


Haapiiraa 1<br />

Na te aamu i muri nei e faaite mai e ua maramarama te peresideni<br />

Kimball i ta’na mau ohipa e ua faaohipa i to’na piiraa ei diakono:<br />

« Te haamana‘o nei au ia‘u i diakono ai... Ua mana‘o vau e hanahana<br />

rahi roa te reira ia riro ei hoê diakono. Ua haapa‘o maite to‘u metua<br />

tane i ta‘u mau hopoi‘a e ua faati‘a noa oia ia‘u ia rave i to‘u pereoo<br />

puaahorofenua iti no te haere e ohi i te mau moni haapaeraa maa. Tei<br />

roto ato‘a te hoê tuhaa o to matou oire i ta‘u hopoi‘a, e mea huru atea ia<br />

haere mai tera utuafare e tera utuafare, ia rave mai hoê pute faraoa ota<br />

anei e aore ra te hoê mohina maa hotu e aore ra mau maa tupu e aore<br />

ra faraoa ia amuihia te reira e mea huru teimaha ïa. No reira e mea au<br />

maitai te pereoo puaahorofenua iti ... E mea hanahana rahi mau ia rave<br />

i teie ohipa na to‘u Metua Here i te Ao ra; e ... e te riro noa nei â ei<br />

hanahana rahi ia tavini i teie ohipa.<br />

« E diakono vau. E mea oaoa roa na‘u e diakono vau. Ia ite ana‘e au i<br />

te mau aposetolo ia haere ana‘e i mua i roto i te hoê amuiraa hanahana<br />

no te haamaitai i te oro‘a, e te tahi atu mau Hui Mana Faatere Rahi ia<br />

haere i mua i te mau iri no te oro‘a no te rave i te faraoa e te pape e ia<br />

opere ma te haehaa i te mau taata ato‘a i roto i te amuiraa e ia faaho‘i<br />

i ta ratou mau faarii pau. E oaoa rahi to‘u i to‘u ti‘araa diakono, ei<br />

haapii, e ei tahu‘a » (i roto i te Conference Report, eperera 1975, 117;<br />

e aore ra Ensign, me, 1975, 79).<br />

■ Eaha te huru o te peresideni Kimball no to’na piiraa i roto i te autahu‘araa<br />

? Nahea to tatou huru e riro ai ei haapuairaa ia vetahi ê ?<br />

Faariiraa i te Tauturu na roto i te Faaohiparaa i to Tatou Mau Piiraa<br />

Ua parau te peresideni Marion G. Romney: « No te faohiparaa i to<br />

tatou mau piiraa i roto i te autahu‘araa, e toru na mea o te titauhia:<br />

A tahi oia ho‘i ia tupu te hinaaro mau ia rave i te reira. Te tahi ia imi e<br />

ia tuatapapa i te mau parau no te oraraa mure ore. E te toru oia ïa o te<br />

pure » (i roto i te Conference Report 1973, 116; e aore ra Ensign, tiurai<br />

1973, 89).<br />

■ E aha na mea e toru ta te peresideni Romney i parau o te titauhia no<br />

tatou ia faaohipa i to tatou mau piiraa ? (Papa‘i i te mau pahonoraa i<br />

ni‘a i te tabula papa‘i. O teie ïa (1) ia faarii i e te hinaaro, (2) haapii i<br />

te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau no te mau peropheta ora, e<br />

(3) te pure)<br />

6<br />

Mai te mea e rave tatou i teie mau mea e ia haapa‘o i te mau faaueraa,<br />

e tauturu mai te Metua Here i te Ao ra ia faaohipa tatou i to tatou<br />

mau piiraa.


Haapiiraa 1<br />

O Elder Orson Pratt, te hoê o te mau misionare rahi o te Ekalesia, tei<br />

ti‘aturi maite ma to’na aau ato‘a. I to’na piiraahia ia haere i te misioni i<br />

Scotland, e 80 ana‘e melo i taua fenua ra. Te mau misionare na mua atu<br />

ia’na i Scotland ua tiavaruhia ratou i rapae ma te taorahia i te ofa‘i,<br />

te pehu, e te hamaniinoraa. I to’na taeraa tu i te omuaraa i te matahiti<br />

1840, « ua tere atu oia i . . Edinburgh te oire pû. I te mahana i muri a‘e<br />

o to’na taeraa’tu i reira, ua tauma atu oia i ni‘a i te hoê mou‘a ofa‘i i<br />

ropu i te fenua vahi faafaearaa, ei reira e mea nehenehe mau ia hi‘o<br />

mai i te oire tahito. Ua piihia taua vahi ra o te parahiraa o Arthur, e o<br />

tei matauhia i te parau i te Feia Mo‘a te Mou‘a o Pratt. I reira to Orson<br />

Pratt piiraa i te Fatu ia horo‘a mai e piti hanere mau varua taata no te<br />

faafariu mai. Ua faaroo te Fatu e ua pahono i taua pure ra » (Muriel<br />

Cuthbert, « Strong Saints in Scotland », Ensign, atopa 1978, 36).<br />

Ua faaohipa o Elder Pratt i to’na piiraa, e no te reira, ua haamaitaihia<br />

vetahi ê. I te matahiti 1853, 13 matahiti noa i muri mai i to Elder Pratt<br />

taumaraa i ni‘a i tera tupuai mou‘a e te piiraa i te Fatu i te tauturu, ua<br />

roaahia e 3.291 melo no te Ekalesia i Scotland.<br />

Opaniraa<br />

« E horo‘ahia te mau haamaitairaa a te Fatu i te Feia Mo‘a e i te ao nei<br />

na roto i te mau ohipa a te feia e mau nei i te autahu‘araa... Te mauraa i<br />

te autahu‘araa e ere ïa i te hoê mea mama noa. Te ohipa ra tatou e te<br />

mana o te Fatu, o ta’na i horo‘a mai ia tatou na roto i te iritiraa i te mau<br />

ra‘i i teie mahana ia nehenehe i te mau haamaitairaa ato‘a ia tae mai ia<br />

tatou » (Joseph Fielding Smith, « Blessings of the Priesthood », Ensign,<br />

titema, 1971, 98).<br />

Ua fafau te Faaora na roto i te t≤p∂raa e te fafauraa e ia faaohipa ana‘e<br />

tatou i to tatou mau piiraa o te autahu‘araa, e faarii ïa tatou i te mau<br />

mea ato‘a a to tatou Metua. Te horo‘a rahi roa a‘e Ta’na e vaira no tatou<br />

o te ora mure ore ïa (a hi‘o i te PH&PF 14:7), e ua fafauhia mai tatou e<br />

riro mau te reira ia tatou mai te mea e vai faaroo noa tatou. A na reira<br />

ai tatou, e ia vai to tatou hinaaro ia haapa‘o i te mau fafauraa e rahi atu<br />

te reira e arata‘i te reira ia tatou i te ora mure ore.<br />

Te titauraa<br />

Faaoti i teie mahana e faaohipa outou i to outou mau piiraa. E haapii<br />

outou i te mau papa‘iraa mo‘a no te faarii i te mau faaururaa; e a pure<br />

tuutuu ore no te tauturu. A haamana‘o noa i te t≤p∂raa e te fafauraa o te<br />

autahu‘araa, haamana‘o noa e te hinaaro nei to tatou Metua Here i te Ao<br />

ra ia horo‘a mai i te mau mea ato‘a o Ta’na e vaira. Ia puai noa tatou i roto<br />

i te taviniraa ia vetahi ê, mai te faaohiparaa i to tatou mau ti‘araa e te mau<br />

piiraa i roto i te autahu‘araa no te haamaitai i to ratou mau oraraa.<br />

7


Haapiiraa 1<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Iakoba 1:17–19 (faaohipa i to tatou mau piiraa)<br />

■ Mosia 2:20–24 (e amutarahu tatou i te Atua ra)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:26–29 (ia faaô ia outou i<br />

roto i te hoê ohipa maitai)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:34–36 (e faatere te autahu‘araa<br />

na roto i te mau parau tumu o te parauti‘a)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:1–48. Ia<br />

haamatau ia tatou i te mau irava 33 e tae atu i te irava 44.<br />

2. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, i te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau o ta<br />

outou e hinaaro.<br />

8


<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> TAVIRI O<br />

<strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Haapiiraa 2<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te faahaere ïa i mua i to tatou maramaramaraa<br />

i te auraa no te mau taviri o te autahu‘araa<br />

Omuaraa<br />

E tatara te hoê taviri i te uputa o te hoê fare. Eita tatou e nehenehe e<br />

tomo noa i roto i te hoê fare maoti râ ua faarii tatou i te taviri e aore ra<br />

te parau faati‘a a te fatu fare. Oia ato‘a, taa ê atu i te ti‘araa o te mau tane<br />

faaipoipo e to te mau metua tane no te haamaitai i to ratou mau utuafare,<br />

te hoê taata o te mau i te autahu‘araa e nehenehe oia e faaohipa i te<br />

reira maoti râ na roto i te parau faati‘a. Ei hi‘oraa, te hoê tahu‘a, e mana<br />

to’na no te faatoro‘a i te tahi atu i te hoê ti‘araa i roto i te Autahu‘araa a<br />

Aarona, eita râ oia e nehenehe e rave i te reira maoti râ ia faarii oia i te<br />

parau faati‘a no te rave i te reira mai ô mai i to’na epesikopo e aore ra te<br />

peresideni amaa. Teie mana no te horo‘a i te parau faati‘a, e parauhia ïa<br />

te mau taviri o te autahu‘araa.<br />

« E mea titauhia ia rave i te mau ohipa ato‘a i raro a‘e i te mana e ia<br />

rave i te taime tano e i te vahi tano, na roto i te faanahoraa mau,e mai<br />

te au i te faanahoraa afaro. Te mana no te faatereraa i teie mau ohipa o<br />

te parauhia te mau taviri o te Autahu‘araa » (Joseph F. Smith, Gospel<br />

Doctrine, 5raa o te nene‘iraa (1939), 136).<br />

Ua haamaramarama te peresideni Joseph Fielding Smith: « Teie mau<br />

taviri o te ti‘araa ïa o te peresideniraa, o ratou te mana no te faatere e<br />

no te arata‘i i te mau ohipa ato‘a a te Fatu i ni‘a i te fenua nei. O ratou o<br />

te mau i te reira e mana ïa to ratou no te faatere e no te hi‘o i te huru o<br />

te tahi pae a tavini ai i roto i te autahu‘araa. O tatou paato‘a e nehenehe<br />

e mau i te autahu‘araa, aita râ tatou e nehenehe e faaohipa noa i te reira<br />

maoti râ ia faati‘ahia e ia arata‘ihia no te rave i te reira mai roto mai ia<br />

ratou o te mau i te mau taviri » (i roto i te Amuiraa, eperera 1972, 98; e<br />

aore ra Ensign, tiurai 1972, 87).<br />

■ E aha te taa-ê-raa i rotopu i te autahu‘araa e te mau taviri o te autahu-<br />

‘araa ? (Te autahu‘araa o te mana ïa o te Atua. Te mau taviri o te ti‘araa<br />

ïa no te faaohipa i teie mana i roto i te tahi mau faanahoraa papû).<br />

9


Haapiiraa 2<br />

O Vai te Mau i te Mau Taviri o te Autahu‘araa ?<br />

I mau noa na o Iesu Mesia i te mau taviri ato‘a o te autahu‘araa. I To’na<br />

pii matamuaraa i Ta’na mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti, ua horo‘a o<br />

Iesu i te mau taviri o te autahu‘araa ia ratou ra (a hi‘o i te Ioane 15:16).<br />

■ Faaite i te hoho‘a 2-a, « Ua faatoro‘a te Mesia i Ta’na Mau Aposetolo e<br />

ua horo‘a i te mau taviri o te autahu‘araa ia ratou. »<br />

Na mua a‘e Oia i faasataurohia ai, ua horo‘a te Mesia i te mau taviri o<br />

te autahu‘araa ia Petero, Iakobo, e ia Ioane. Ua ravehia te reira i ni‘a i te<br />

Mou‘a o te Faahuru‘eraa (A hi‘o i te Teachings of the Prophet Joseph Smith,<br />

haaputuhia e Joseph Fielding Smith (1976), 158; Mataio 17:1–9). Teie râ, i<br />

roto i te mau tenetere i muri mai i te poheraa o te Mau Aposetolo, ua<br />

mo‘e teie mau taviri, e na mua a‘e te taata e faaohipa ai i te autahu-<br />

‘araa, e mea titauhia teie mau taviri ia faaho‘ihia mai. No teie tumu te<br />

Fatu i tono ai ia Petero, Iakobo, e o Ioane i te Peropheta Iosepha Semita<br />

no te faaho‘i mai i te Autahu‘araa a Melehizedeka e te mau taviri no<br />

taua autahu‘araa (a hi‘o i te PH&PF 27:12–13).<br />

Ua horo‘ahia teie mau taviri mo‘a i te taato‘araa o te Mau Aposetolo e<br />

te mau peropheta o te Ekalesia e te mauhia ra te reira e te peropheta e<br />

te Mau Aposetolo o te Ekalesia i teie mahana.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 2-b, « Te peresideni Gordon B. Hinckley. »<br />

Noa’tu te mau nei te Aposetolo tata‘itahi i te mau taviri no te autahu-<br />

‘araa, e faanahonahoraa râ na te Fatu oia ho‘i hoê noa taata i te taime<br />

hoê e nehenehe e faaohipa i teie mau taviri na ni‘a i te i‘oa o te Ekalesia.<br />

No teie tumu e faatoro‘ahia ai te Aposetolo maoro roa a‘e (mai te au i te<br />

tai‘o mahana no te faatoro‘araa, eiaha na ni‘a i te matahiti paari) ei peresideni<br />

no te Ekalesia na te P∂p∂ o te Tino Ahuru Ma Piti e ua horo‘ahia<br />

te ti‘araa no te faaohipa i te taato‘araa o te mau taviri o te autahu‘araa. Ia<br />

pohe ana‘e oia, na te toe‘a o te Mau Aposetolo e faatoro‘a i te Aposetolo<br />

maoro roa a‘e (te peresideni o te P∂p∂ o te Tino Ahuru Ma Piti) e<br />

faaohipa ïa oia i ta’na mau taviri no te aposetoloraa i roto i te îraa<br />

ei peresideni no te Ekalesia.<br />

O te peresideni o te Ekalesia, i te reira taime, te taata ana‘e i ni‘a i te<br />

fenua nei e mau ra i te mana no te faaohipa i te taato‘araa o te mau<br />

taviri o te autahu‘araa (a hi‘o i te PH&PF 132:7). Teie râ, e horo‘a oia i te<br />

tahi mau taviri i te feia faatere o te peresideni i roto i te Ekalesia. Teie<br />

mau taata o te mau peresideni misioni, te mau peresideni amaa, te mau<br />

peresideni hiero, e mau peresideni t¥t¥, te mau epesikopo, e te mau peresideni<br />

no te p∂p∂ Autahu‘araa a Melehizedeka. E na ratou e horo‘a i te<br />

hoê tuhaa no to ratou mana (eiaha râ ta ratou mau taviri) i te mau taata<br />

e te mau vahine i roto i ta ratou mau tuhaa na roto i te faataaraa ia<br />

ratou i roto i te mau ti‘araa e te mau piiraa.<br />

10


2-a, Ua faatoro‘a te Mesia i Ta’na Mau Aposetolo e<br />

ua horo‘a ia ratou i te mau taviri o te autahu‘araa.<br />

11


Haapiiraa 2<br />

Ua haamaramarama te peresideni Joseph F. Smith: « I roto i to ratou<br />

îraa, na te hoê noa taata e mau i te mau taviri i te hoê taime, te peropheta<br />

e te peresideni o te Ekalesia. E nehenehe ta’na e horo‘a i te hoê<br />

tuhaa o teie mana i te tahi atu taata, i reira e mau ïa i taua taata ra i<br />

te mau taviri no taua ohipa ra. Mea na reira, te peresideni o te hoê<br />

hiero, te peresideni o te hoê t¥t¥, te epesikopo o te hoê paroita, te<br />

peresideni o te hoê misioni, te peresideni o te hoê p∂p∂ autahu‘araa,<br />

e mau ïa ratou tata‘itahi i te mau taviri no te mau ohipa o ta ratou e<br />

rave i roto i to ratou mau tuhaa. Aita to’na Autahu‘araa i hau atu na<br />

roto i teie piiraa taa ê to’na » (Gospel Doctrine, 136).<br />

Ua horo‘a te tahi o te mau ti‘araa i te hoê taata i te taime ihoa oia a<br />

horo‘ahia ai te Auahu‘araa a Aarona e aore ra a Melehizedeka. Ei<br />

hi‘oraa, ia faarii ana‘e te hoê taata i te Autahu‘araa a Melehizedeka,<br />

e horo‘ahia ia’na te mana no te horo‘araa i te mau haamaitairaa a te<br />

metua tane, ia horo‘a i te mau haamaitairaa no te tamahanahana, e no<br />

te haamaitai i te feia ma’i. E mau ato‘a oia i teie mau ti‘araa a haapa‘o<br />

ai oia i taua autahu‘araa. Noa’tu te pohe eita te reira e tatara i taua<br />

mana ra mai ia’na ra.<br />

Teie râ, te vai nei te tahi mau ti‘araa o ta te hoê taata e mau no te hoê<br />

noa taime poto. Ei hi‘oraa, te hoê peresideni amaa, e mau oia i te mau<br />

taviri no to’na amaa no te taime noa oia e pereisdeni amaa ai. Ia<br />

haamauruuruhia oia mai roto mai i taua ti‘araa ra, aita ïa oia e mau<br />

faahou i teie mau taviri.<br />

Te Faufaa no te Mau Taviri o te Autahu‘araa<br />

Ia pii ana‘ehia te hoê taata i te hoê ti‘araa tau poto noa i roto i te<br />

Ekalesia ei taata faatere anei e aore ra ei orometua haapii, e faataahia oia<br />

no taua piiraa ra. E mau te taata faatere i te mau taviri no taua piiraa e<br />

horo‘a ra i te taata i te ti‘araa no te ohipa i roto i taua piiraa e ia horoa i<br />

te haamaitairaa. I muri iho, aita atu ai e taata e nehenehe e faaohipa i<br />

to’na piiraa–mai ta’na ato‘a e ore e nehenehe e rave i te mau ohipa a te<br />

tahi ê atu. E mau te taata tata‘itahi i te reira e tae noa’tu e ua haamauruuruhia<br />

oia i to’na ti‘araa. E horo‘ahia teie haamauruururaa e te hoê<br />

taata faatere peresideniraa; i muri mai i te reira aita taua taata ra e mau<br />

faahou i te ti‘araa no te rave i te ohipa i roto i taua toro‘a ra. E nehenehe<br />

te mau melo o te Ekalesia i te faataahia ia tavini atu i roto i te mau<br />

ti‘araa no te tavini i te Ekalesia no te hoê anei tau hepetoma noa, taua<br />

ava‘e anei, e aore ra tau matahiti. Te roaraa o te tau no te taviniraa tei te<br />

huru ïa no Te titauraa, te aravihiraa o te taata, e te arata‘iraa a te Fatu i<br />

te faatere peresideniraa.<br />

Noa’tu e faataahia te tane e te vahine no te tahi mau piiraa, o te feia ana‘e<br />

e mau nei i te autahu‘araa o te faatoro‘ahia i te mau ti‘araa o te autahu-<br />

‘araa. Teie mau ti‘araa o te diakono ïa, te haapii, te tahu‘a, te peresibutero,<br />

12


2-b, peresideni Gordon B. Hinckley<br />

13


Haapiiraa 2<br />

te tahu‘a rahi, te epesikopo, te patereareha, te Hitu Ahuru, e te Aposetolo.<br />

Na te faatoro‘araa i roto i te hoê o teie mau ti‘araa e horo‘a i te hoê taata i<br />

te mau rave‘a no te tavini i roto i te Ekalesia–mai tei faaitehia i mua a‘e<br />

nei, mea na roto ïa i te parau faati‘a a te feia e mau nei i te mau taviri o<br />

te autahu‘araa.<br />

Te faaite mai nei te aamu i muri nei e mea nahea ia faaohipa tano i<br />

te mau taviri o te autahu‘araa no te haapa‘o i te nahonaho i roto i te<br />

Ekalesia:<br />

I te mau mahana matamua o te Ekalesia, ua mau o Hiram Page i te<br />

mana no te heheu i te parau a te Fatu i to te Ekalesia. Ua haamata oia<br />

i te faaite i te tahi pae no ni‘a i ta’na mau heheuraa, e rave rahi mau<br />

melo o te Ekalesia tei ti‘aturi i te mau mea ato‘a o ta’na i haapii. Ua<br />

pure te Peropheta Iosepha Semita e ua ani i te Fatu e aha te mea e<br />

rave. Ua pahono mai te Fatu ia’na i te na ô raa. « E ore roa te hoê taata<br />

e maitihia ia faarii i te mau faaueraa e te mau heheuraa i roto i teie<br />

ekalesia nei maori râ o ta‘u tavini ra o Iosepha Semita, tamaiti. »<br />

(PH&PF 28:2). Ua parau faahou â te Fatu e mea ti‘a ia Iosepha ia parau<br />

atu ia Hiram Page i te mau mea o ta Hiram i haapii e i papa‘i no ô mai<br />

ïa i te diabolo. Ua haamaramarama te Fatu e ere o Hiram te faarii i te<br />

mau heheuraa na te Ekalesia: « Aita roa teie nei mau mea i faataahia<br />

na’na... No te mea e rave afaro noahia te mau mea ato‘a e ti‘a ai »<br />

(a hi‘o i te PH&PF 28:11–13).<br />

Ua rave te Peropheta Iosepha mai te au i te faaueraa a te Fatu. Ua farerei<br />

atu oia ia Hiram Page e ua parau atu ia’na i te mea o ta te Fatu i parau.<br />

Mai te aau haehaa i te varua, ua faaite te taea‘e Page i to’na tatarahapa e<br />

ua fafau ia’na e faaea roa oia i te mea o ta’na i rave noa na. Mai to’na<br />

tatarahaparaa, ua ani o Iosepha ia’na ia haere i te misioni. I te tau i muri<br />

mai, i roto i te hoê amuiraa, ua parau te Peropheta i te mau melo o te<br />

Ekalesia i te mea o ta te Fatu i heheu mai e i ani mai ia ratou ia haamo‘e i<br />

te mau haapiiraa ta Hiram i haapii ia ratou. Ua faarii paato‘a ratou e ua<br />

maiti ia faarii ia Iosepha o oia ana‘e to ratou peropheta, te hi‘o, e te<br />

heheu parau. (A hi‘o i te History of the Church, 1:109–15).<br />

■ No te aha e mea faufaa e na te hoê noa taata e faaohipa i te taato‘araa<br />

o te mau taviri o te autahu‘araa ?<br />

Te Ekalesia a te Fatu e « Fare no te Haapa‘oraa »<br />

No te mea e mea mo‘a te autahu‘araa, ua parauhia tatou ia faaohipa i te<br />

reira mai te haapa‘o maite. E faaterehia te autahu‘araa i roto i te haapa-<br />

‘oraa mau no te arai i te ahuehue e te faaohipa tano ore. « Inaha, e fare<br />

haapa‘oraa to‘u fare nei, te na reira mai nei te Fatu o te Atua, e ere ho‘i,<br />

i te fare no te ahuehue noa » (PH&PF 132:8).<br />

14


Haapiiraa 2<br />

I riro noa na teie huru haapa‘oraa ei tuhaa no te basileia o te Fatu i ni‘a i<br />

te fenua nei. Ei hi‘oraa mai ia Mose, tei haapii i Te titauraa no te haapa-<br />

‘oraa i muri noa mai i to’na piiraahia ia arata‘i i te Ati Iseraela. E mea<br />

titauhia te faatereraa no te Ati Iseraela no te faatahoê noa ia ratou, ua ite<br />

râ o Mose e mea fifi ia arata‘i ia ratou e oia ana‘e ra. Ua maiti atura oia i<br />

te « taata itoito, i tei mata‘u i te Atua ra, ei taata haapa‘o maitai » e ua<br />

piihia ratou ei mau tavana. Ua faataa oia ia ratou ei feia tavana i ni‘a i te<br />

hanere, te tahi mau tavana i ni‘a i te pae ahuru, e te tahi mau tavana i<br />

ni‘a i te ahuru. E ua haapii atura oia ia ratou e nahea ia peresideni i ni‘a<br />

i ta ratou mau p∂p∂. (A hi‘o i t Exodo 18:17–22).<br />

I teie mahana to tatou feia faatere o te autahu‘araa–te mau epesikopo e<br />

te t¥t¥, te mataeinaa, te misioni, te amaa, e te p∂p∂ o te mau peresideni–tei<br />

horo‘ahia te mau taviri o te autahu‘araa ia nehenehe tatou ia<br />

arata‘ihia i roto i te nahonaho ia faarii i te mau oro‘a no te evanelia. E<br />

rave rahi te mau hopoi‘a a te feia faatere o te Ekalesia no te mea te mau<br />

nei ratou i te mau taviri o te autahu‘araa. Teie te mau hopoi‘a i raro nei:<br />

Uiuiraa ia ratou o te faarii i te mau oro‘a.<br />

Haamaramaramaraa i te faufaa o te mau oro‘a.<br />

Haapapûraa e ua ineine anei te mau melo ia faarii i te mau oro‘a.<br />

Haapa‘oraa i te mau parau.<br />

Haapapûraa i te tiamaraa o te feia o te faatere i te mau oro‘a.<br />

Aniraa i te tahi ia arata‘i i te mau ohiparaa a te Ekalesia.<br />

Aniraa i te mau melo o te Ekalesia no te hoê patururaa maiti.<br />

E Mau te Hoê Metua Tane i te Mau Taviri no te Haamaitai i To’na<br />

Utuafare<br />

Na roto i te faaueraa a te Fatu, o te hoê metua tane te upoo o to’na<br />

utuafare. No te riro ei upoo faatere maitai mau no to’na utuafare, e<br />

mea ti‘a ia faahanahana maitai oia i to’na autahu‘araa. Ia na reira oia,<br />

e mau ïa oia i te mana no te arata‘i e no te haamaitai i to’na utuafare<br />

na roto i te here e te au maite.<br />

■ E aha te mau taviri o ta tatou e mau ei mau upoo faatere no to tatou<br />

mau utuafare ? E aha ta teie mau taviri e faati‘a nei ia tatou ia rave no<br />

to tatou mau melo o te utuafare ?<br />

E nehenehe ta te autahu‘araa e horo‘a mai e rave rahi mau haamaitairaa<br />

rahi i roto i to tatou mau oraraa. Teie te tahi o taua mau haamaitairaa ra<br />

o ta te Epesikopo H. Burke Peterson i tabula mai: « mai te mea e ora<br />

tatou (i roto i te hoê faanahoraa no te faaineine ia tatou ia faarii i te<br />

reira), e faarii ïa tatou i te mana mai ô mai i to tatou Metua Here i te<br />

Ao ra o te horo‘a mai i te hau i roto i te utuafare. E roaa mai te mana ia<br />

15


16<br />

2-c, Te vai nei te mau haamaitairaa a te autahu‘araa<br />

i te taato‘araa o te mau melo o te utuafare.


Haapiiraa 2<br />

tatou no te haamaitai e te tamahanahana i te mau tamariirii, o te horo‘a<br />

mai i te taoto maitai e ia araara mai i te po‘ipo‘i ma te ta’i ore. E roaa<br />

mai ia tatou i te mana no te ... tamaru i te iria o te hoê hoa vahine<br />

faaipoipo tei rohirohi. E roaa ia tatou i te mana no te arata‘i i te feia apî<br />

i roto i te e‘a maitai. E roaa ia tatou i te mana no te haamaitai i te hoê<br />

tamahine hou oia a haere ai na muri i te hoê hoa e aore ra hou oia a<br />

haaipoipo ai i roto i te hiero, e aore ra ia haamaitai i te hoê tamaiti hou<br />

oia a haere ai i te misioni e aore ra a haere ai i te fare haapiiraa teitei...<br />

E oaa ia tatou i te mana no te faaora i te ma’i e no te tamahanahana i te<br />

feia mo‘emo‘e » (i roto i te Conference Report, eperera 1976, 50–51; e<br />

aore ra Ensign, me 1976, 33).<br />

■ E aha to outou mana‘o no ni‘a i te hoê metua tane tiamâ o te mau i te<br />

mana no te haamaitai i ta’na vahine e ta’na mau tamarii ? E aha to<br />

outou mana‘o mai te mea e ani mai te hoê melo o to outou utuafare i<br />

te hoê haamaitairaa ?<br />

Ua faarii te tuahine Kyuln Lee no Korea i te hoê haamaitairaa a te autahu‘araa<br />

i roto i to’na utuafare. Teie te aamu o ta’na i faati‘a:<br />

« Ua tupu te reira a hitu matahiti i teie nei, hoê ahuru ava‘e to to‘u aiu.<br />

E melo to‘u hoa faaipoipo no te peresideniraa Mataeinaa no Korea,<br />

e tere atea oia i te mau hopea hepetoma ato‘a no to’na ti‘araa no te<br />

Ekalesia, e o vau ana‘e iho e ta maua tamahine to te fare, o Po Hee.<br />

I tera hopea hepetoma, ua tere oia e 270 maire te atea i Pusan i te<br />

Mahana Maa (e hitu hora tere na ni‘a i te pereoo auahi no te haere e<br />

na reira ia ho‘i mai) e ia ho‘i mai i Seoul i taua pô ra no te amuiraa i<br />

roto i te Amaa Seoul Hitiaa o te ra i te Sabati. E mea rohirohi mau, e<br />

ua pe‘ape‘a vau no’na.<br />

« Mea maitai o Po Hee i te Mahana Maa e i te Sabati, e, noa’tu e mea<br />

maniania oia i roto i te pureraa oro‘a, i muri a‘e i to matou ho‘iraa i te<br />

fare ua inu oia i ta’na mohina û e ua ta‘oto atura. I te area no te hora 9 i<br />

te pô ua haamata oia i te haapahi. Ua puai rahi te haapahi, e ua haere<br />

atura vau e tii ia’na, i reira ua ite au e fiva rahi to’na. Aita vau i ite e<br />

nahea râ. E ua ite au e te fare ma’i fatata mai i to matou fare ua opani<br />

ïa i tera mahana. Ua tamau noa oia i te haapahi no te tahi nau taime, e i<br />

to to‘u hoa faaipoipo tomoraa mai, ua haamata ihora vau i te ta’i ato‘a.<br />

« Apa maira ta‘u tane i te aiu e ia‘u ato‘a nei e ua ui maira e aha te fifi.<br />

Ua oti roa o Po Hee i te rohirohi. I to‘u faaiteraa ia’na i te mea i tupu,<br />

ua tuu ihora oia i to’na pereue e ta’na afata afa‘ifa‘i i raro e ua tatara<br />

maira i te mohina hinu orive i haamo‘ahia. E ua haamaitai ihora i ta<br />

maua tamahine. Aita vau i haamana‘o i te taato‘araa o te mau parau i<br />

muri a‘e i to’na faahitiraa i te mau parau i titauhia no te pure haamaitairaa<br />

ua parau oia: ‘Te Metua i te Ao ra, ua mauruuru roa ino vau no<br />

17


Haapiiraa 2<br />

te aho ora, no ta‘u vahine faaipoipo e ta‘u aiu. Ua mauruuru vau no te<br />

evanelia i faaho‘i faahouhia mai e to‘u taime taviniraa. Ua tono Oe ia‘u<br />

i Pusan e i te Amaa Seoul Hitiaa o te râ no te faatere ïa i te tahi mau<br />

ohipa no te mataienaa. Ua rave au i ta‘u hopoi‘a i ananahi ra e i teie<br />

mahana, e i teie nei te ite nei au e ma’i rahi to to‘u aiu. Ua tauturu mai<br />

Oe ia‘u i te mau taime ato‘a. A tauturu mai ia‘u i teie pô.’<br />

« Hou a‘e oia a opani ai i ta’na pure, vare‘a ihora te aiu i te ta‘oto, e i to‘u<br />

hi‘oraa tu i ni‘a, te ti‘a noa ra to‘u hoa e te roimata i roto i to’na mata.<br />

« Tei roto ta maua tamahine i teie nei i te piha piti e mea maitai roa e te<br />

oaoa rahi, tera râ te haamana‘o noa nei au i tera mau parau ta ta‘u tane<br />

faaipoipo i faahiti i roto i ta’na pure i to’na parauraa i te Fatu, ‘ua rave<br />

au i ta‘u hopoi‘a i ananahi ra e i teie mahana’ Te ti‘aturi nei au e tamau â<br />

vau i te turu ia’na ia nehenehe oia ia parau i te Fatu e ua haapa‘o maitai<br />

oia. Aue ïa, i te maitai rahi no te hoê tane faaipoipo o te faahanahana i<br />

te autahu‘araa ! » (« Our Baby, My Husband, and the Priethood »,<br />

Ensign, atete, 1975, 65).<br />

■ Faaite i te hoho‘a 2-c, « Te vai nei te mau haamaitairaa a te autahu-<br />

‘araa na te mau melo ato‘a o te utuafare. »<br />

Te vai nei te mau haamaitairaa a te autahu‘araa no te mau melo ato‘a o<br />

te utuafare. E nehenehe ta te hoê tamarii e aore ra ta te hoê vahine e fifi<br />

to’na e titau i te arata‘iraa no te hoê haamaitairaa taa ê e i reira ia faarii<br />

i te tauturu o ta’na e hinaaro ra mai ô mai i te Fatu ra. Na roto i te<br />

faariiraa i tera mau haamaitairaa, e mea ti‘a ia haamana‘o noa tatou e<br />

rave rahi te mau tamataraa ta tatou e farerei. Ia tutava tatou i te tatara i<br />

to tatou mau fifi na mua roa. E ia ite râ tatou e mea titauhia te tauturu,<br />

e nehenehe atu ai tatou e fariu i te hoê melo e mau nei i te autahu‘araa<br />

i roto i to tatou utuafare, i to tatou mau orometua hahaere utuafare, e<br />

aore ra i te tahi atu taata faatere no te autahu‘araa e ia ani ia’na i te hoê<br />

haamaitairaa taa ê a te autahu‘araa.<br />

■ A ani i te tahi na melo o te piha haapiiraa ia faaite poto noa mai i te<br />

tahi o te mau haamaitairaa o ta to ratou mau utuafare i faarii na roto<br />

i te autahu‘araa.<br />

« E mea titauhia te metua tane ia po‘ia e ia poiha e ia titau ia haamaitai<br />

i to’na utuafare, ia haere i te Fatu, tuatapapa i te mau parau a te Atua,<br />

e ia ora na roto i te Varua no te ite i te mana‘o e te hinaaro o te Fatu e e<br />

aha te mea o te ti‘a ia’na ia rave no te arata‘i i to’na utuafare » (Ezra Taft<br />

Benson, God, Family, Country: Our Three Great Loyalties [1974], 185).<br />

« (Hau atu no te faatupuraa i te faatereraa maitai,) ia faaitoitohia te hoê<br />

metua tane tiamâ o te mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka ia topa te<br />

18


Haapiiraa 2<br />

i‘oa e ia haamaitai i ta’na mau tamarii. E mea ti‘a oia ia haamaitai i te<br />

ma’i i roto i to’na utuafare... E nehenehe ta’na e horo‘a i te hoê haamaitairaa<br />

metua tane.<br />

« Ei patereareha no to’na utuafare, e heheu parau te hoê metua tane no<br />

to’na utuafare ... e ... i roto i te reira e faari oia i te mau heheuraa no ô<br />

mai i te Fatu no te maitai e te haamaitairaa no taua utuafare ra (a hi‘o<br />

i te Doctrines of Salvation, 3:172) » (A. Theodore Tuttle, i roto i te<br />

Amuiraa, atopa 1973, 86; e aore ra Ensign, tenuare 1974, 66–67). E mea<br />

ti‘a i te mau metua tane tiamâ ia bapetizo i ta ratou mau tamarii, ia<br />

haamau e ia horo‘a i te Varua Maitai, e ia faatoro‘a ia ratou i te autahu-<br />

‘araa. Teie râ, mai te au i te mau ti‘araa mana o te metua tane, e nehenehe<br />

ta te hoê metua tane e rave i teie mau oro‘a i muri a‘e i to’na<br />

faariiraa i te parau faati‘a mai roto mai i te feia faatere o te autahu‘araa<br />

o te mau i te mau taviri i roto i te reira tuhaa o te Ekalesia.<br />

Opaniraa<br />

Noa’tu e mana to tatou no te raveraa i te tahi mau oro‘a ei mau melo no<br />

te autahu‘araa, eita tatou e nehenehe e rave noa maoti râ ua faarii tatou<br />

i te parau faati‘a mai roto mai i to tatou feia faatere o te Ekalesia no te<br />

rave i te reira. Te mana no te horo‘araa i teie parau faati‘a e parauhia ïa<br />

te mau taviri o te autahu‘araa. O te peropheta oia ana‘e te taata i ni‘a i te<br />

fenua nei o te mau i te taato‘araa o te mau taviri o te autahu‘araa, tera râ<br />

ua horo‘a oia i te tahi o teie mau taviri i te feia faatere o te peresideni atu<br />

i ni‘a i te tahi mau tuhaa o te Ekalesia, e,na ratou e horo‘a mai ia tatou i<br />

te parau faati‘a no te faaohipa i to tatou autahu‘araa no te haamaitai i te<br />

mau tamarii a te Metua Here i te Ao ra.<br />

Oia ato‘a, ia faatoro‘a ana‘ehia tatou i te Autahu‘araa a Melehizedeka,<br />

e faarii tatou i te tahi mau taviri, no te faaohipa ei mau metua tane. Na<br />

roto i teie mau taviri e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i te autahu‘araa<br />

no te haamaitai i to tatou mau utuafare.<br />

Te titauraa<br />

Pure tamau no te hi‘oraa e nahea outou e nehenehe ai ia faaohipa i to<br />

outou autahu‘araa no te haamaitai i te mau melo o to outou utuafare.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 65:1–6 (te mau taviri o te<br />

basileia o te Atua horo‘ahia i te taata)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 110:11–16 (te mau taviri o<br />

teie e te tahi atu mau tuuraa tau horo‘ahia i te taata)<br />

19


Haapiiraa 2<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa:<br />

1. Haapii i te 1 Korinetia 12:12–28.<br />

2. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a e aore ra i te mau faahitiraa parau o ta<br />

outou e hinaaro.<br />

20


<strong>TE</strong> FAAHANAHANARAA<br />

I <strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Haapiiraa 3<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia maramarama i te<br />

mana mo‘a o te autahu‘araa e ia faarahi i to tatou hinaaro ia faahanahana<br />

i te reira.<br />

Omuaraa<br />

■ Himene « E te Mau Nunaa e » (Te mau Himene, no. 4 e aore râ Te<br />

mau Parau Tumu no te Evanelia, 342).<br />

Ua anihia e piti na misionare e tavini ra i Hong Kong ia haere e tamaa io<br />

te taea‘e e te tuahine Wong. Ua ineine te iri airaamaa e te mau au‘a na’ina’i<br />

e te mau mereti. Ua ata’ata rii noa’tu te tuahine Wong i ni‘a i na misionare<br />

tei te poro fare oia i te ti‘araa i pihai iho i te umu. Ua tuu atura oia i te mau<br />

au‘a e te mau mereti maa i ni‘a i te iri airaamaa. Ua maere roa na Elder nei<br />

i teie faanahoraa. Te vaira te mau au‘a raiti, te vai ato‘a ra te mau mereti<br />

oura pape e te tahi atu mau maa tinito, e mea rahi roa te maa no te hoê<br />

utuafare ha’iha’i roa mai teie te huru. Ua faaoti ihora te taea‘e Wong i te<br />

pureraa e ua haamata i te tamaa; aita râ te taea‘e e te tuahine i tamaa, ua<br />

faataa noa raua i na maa iti na raua, e ua vaiiho te tuhaa rahi no na elder.<br />

E ua ite teie na elder i tera huru to raua, e a tahi ra raua a amu ai i te maa<br />

faahiahia roa mai ta Wong mâ e aita ho‘i o Wong e haamau‘a nei no raua<br />

iho i te faito maa mai te reira te huru–eita e ore te moni i pau no tera huru<br />

maa o te faito moni ava‘e ïa–aita râ te elder e hinaaro ia inoino na taata nei<br />

e aore ra aita ato‘a raua e nehenehe e pato‘i i te reira, inaha e faatusiaraa<br />

rahi roa ta raua i rave.<br />

« E mea huru fifi ia amu i teie maa, inaha no roto roa mai i te aau te<br />

horo‘araa, ua ite ato‘ahia te fifi e te po‘ia o taua mau mahana ra–te<br />

faatusiaraa–i nehenehe ai teie faatamaaraa e te tupu. Ua faanahonaho<br />

maite te taea‘e e te tuahine Wong e tae noa’tu i ta raua na tamaroa i<br />

te tamaaraa. Ua mauruuru roa ino ratou i muri a‘e i to te mau elder<br />

tamaaraa e ua hinaaro ratou ia ite e ua nava’i anei te maa. I te ti‘araa<br />

mai ratou paato‘a i ni‘a ua ohi ihora te tuahine Wong i te mau mereti,<br />

e ua rave ihora te hoê o na elder i te rima o te taea‘e Wong e ua na ô<br />

21


22<br />

3-a, Ua hamanihia te fenua nei na roto i te mana o te autahu‘araa.


Haapiiraa 3<br />

atura: ’E aha outou i na reira ai i te faahanahana ia maua no te mea e<br />

haamau‘araa rahi roa no tera huru tamaaraa’Mai te aau haehaa mai<br />

roto mai i te hoê taata tei faarue i to’na fenua e tei haere mai i te tahi<br />

atu fenua e o tei faarii i te parau mau, na ô atura te taea‘e Wong: ‘Ua<br />

rave matou i te reira no orua no te mea te mau nei orua i te autahu-<br />

‘araa, e na te Atua i tono mai ia orua i ô nei no te haapii ia matou’<br />

«(Life and Teachings of Jesus, New Testament Volume 1 [Church<br />

Educational System Manual] 1974, 134).<br />

■ Nahea to te taea‘e e te tuahine Wong faaiteraa i te hanahana ia ratou<br />

o te mau nei i te autahu‘araa o te Atua ? No te aha e mea faufaa e ia<br />

faahanahana tatou i te autahu‘araa o ta tatou e mau nei ?<br />

Te Autahu‘araa–Te Mana Rahi Roa a‘e i ni‘a i te Fenua<br />

Te autahu‘araa te mana rahi roaae i ni‘a i te fenua. E ere i te mana noa o<br />

te Atua tei horo‘ahia i te taata nei i ni‘a i te fenua nei no te rave i Ta’na<br />

ohipa, o te mana ato‘a râ te reira ta te Metua Here i te Ao ra e Iesu Mesia<br />

i faaohipa no te raveraa i ta Raua ohipa. Oia mau, mea na roto i te mana<br />

o te autahu‘araa i hamani ai te Faaora i te fenua nei.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 3-a, « Ua hamanihia te fenua na roto i te mana o te<br />

autahu‘araa. »<br />

E haamaitairaa rahi roa tera no tatou i te horo‘araahia mai teie autahu-<br />

‘araa e to’na mana.<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai‘o i Te Parau Haapiiraa<br />

e te Mau Parau Fafau 107:1–4. E aha te i‘oa mana o te autahu‘araa ?<br />

« (Te Autahu‘araa Mo‘a, mai te au i te Haapa‘oraa a te Tamaiti a te<br />

Atua »)<br />

Te pii nei tatou i te autahu‘araa te Autahu‘araa a Melehizedeka no te<br />

arairaa i te faahiti pinepineraa i te i‘oa « te Tamaiti a te Atua », teie râ<br />

te autahu‘araa o te autahu‘araa ïa o te Faaora.<br />

E rave rahi o tatou o te ore e maramarama ra i te mana rahi o te autahu‘araa.<br />

I te tau o Enoha, ua fafau te Atua e, « te feia atoa e faatoro‘ahia<br />

i teie haapa‘oraa e i teie nei piiraa, e roaa ïa ia’na te mana, na roto i<br />

te faaroo, no te tuparari i te mau mou‘a, no te vahi i te moana, no te<br />

tamaro i te mau pape, no te taui i to ratou taheraa, no te aro i te mau<br />

nuu faaehau o te ao nei, no te vahi i te fenua, no te tuparari i te mau<br />

p∂p∂ atoa, no te ti‘a i mua i te aro o te Atua; no te rave i te mau mea<br />

atoa ia au i to’na ra hinaaro, ia au i ta’na faaue » (Iritiraa a Iosepha<br />

Semita, Genese 14:30–31 ; hi‘o atoa John Taylor, The Mediation and<br />

Atonement [1882], 85).<br />

O ratou o te mau i te autahu‘araa te mau ti‘a o te Mesia. No reira, e mea<br />

titauhia ia rave tatou i te mea o Ta’na e ani mai ia tatou ia rave mai te<br />

23


Haapiiraa 3<br />

mea e faarii tatou i To’na mana. E titauhia tatou ia haapa‘o i Ta’na mau<br />

faaueraa e ia tamata i te faaohipa i te autahu‘araa, e ia faaohipa mai<br />

Ta’na e faaohipa ra.<br />

Ua haamaramarama o Elder H. Burke Peterson: « ua ite au e te vai<br />

nei te taa-ê-raa i rotopu i te mana no te faatere e te mana o te autahu-<br />

‘araa... Tatou paato‘a o te mau nei i te autahu‘araa e mana to tatou no<br />

te rave i te ohipa na te Fatu, area râ te tupu mauraa o to tatou mana–,<br />

o te mana ïa o te haere mai mai roto mai i taua mana ohipa ra–e te<br />

reira tei te huru o to tatou mau oraraa, tei te huru i to tatou parauti-<br />

‘araa » (i roto i te Conference Report, Epereraa 1976, 50; e aore ra<br />

Ensign, me 1976, 33).<br />

Mai te mea e mea tiamâ tatou, e faarii tatou i te mana no te haamaitai<br />

i to tatou mau utuafare, ia faarii i te mau heheuraa no to tatou mau<br />

piiraa o te autahu‘araa, faatupu i te mau semeio, e te manuiraa i ni‘a<br />

ia Satane. Te autahu‘araa o te mana ïa e na roto i reira te mau oro‘a e<br />

ravehia ai, te ohipa hiero, e te pororaahia te evanelia. Eita tatou e faarii<br />

i te hoê noa a‘e o teie mau oro‘a e te mau haamaitairaa e aita te mana o<br />

te autahu‘araa.<br />

■ A ani i te tahi mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai e mea nahea<br />

to ratou iteraa i te mana o te authu‘araa i roto i to ratou oraraa.<br />

Na roto i te hoê ohipa i tupu ua nehenehe i te hoê misionare ia<br />

maramarama i ni‘a i te mana o te autahu‘araa:<br />

Ua haere teie misionare e to’na hoa misionare i roto i te tahi mau<br />

mataeinaa veve no te hoê haapiiraa. E na taata o ta raua e haapii ra e na<br />

taata veve roa. E te mea faufaa roa ia raua maoti râ ta raua tamahine iti,<br />

tei ma’i roahia. Ua uriuri roa to’na hoho‘a mata. E piri noa na mata mai<br />

te mea ra e vare‘a noa oia i te taoto. E pe‘ape‘a rahi e te ta’i ato‘a ra na<br />

metua nei. Te ite ra raua e ua fatata roa ta raua tamahine i te pohe. Ua ô<br />

maira te hoê mana‘o puai roa i roto i teie misionare apî, « Faaohipa i to<br />

oe autahu‘aaraa ! » E ua ani atura oia i te metua tane ia rave i teie tamahine<br />

iti i roto i to’na rima. E ua tuu ihora teie misionare e to’na hoa<br />

misionare i to raua rima i ni‘a i te upoo na’ina’i o teie tamahine iti e ua<br />

faaohipa atura i to raua faaroo e ua horo‘a i te hoê haamaitairaa ia’na ra.<br />

Ua parau maira te reo o te Varua ia haamaitai ia’na ia nehenehe ia’na ia<br />

faarii i te ora e ia tupu mai ei tamahine maitai roa. Ua tupu tera haamaitairaa.<br />

Ua faaho‘ihia te ora maitai i taua tamahine ra.<br />

Ua oaoa roa teie misionare apî i te Fatu no to’na riroraa ei tavini<br />

No’na ra. Ua tupu maitai te reira ohipa. Ua haapii te reira ia’na i te<br />

hoê mea no te mana rahi o te Atua, o te horo‘ahia i To’na mau tavini<br />

na roto i te autahu‘araa.<br />

24


Haapiiraa 3<br />

■ No te aha to tatou faaroo e riro ai ei mea faufaa na roto i te faaohiparaa<br />

i te mana o te autahu‘araa ?<br />

Faahanahanaraa i te Autahu‘araa<br />

Ua faati‘a te peresideni Harold B. Lee i teie i muri nei: « Te haamana‘o<br />

nei au i te hoê aamu i faati‘ahia e te hoê o to tatou mau faehau. Ua animanihini-hia<br />

oia ia haere i te hoê fare inuinuraa, e mea huehue roa te<br />

huru o te mau faehau i reira. E ua ite oia i te hoê faehau e parahi noa ra<br />

i te hiti e aita oia e au ra i te mau mea e tupu ra, e ua tapiri atura oia i<br />

pihai iho i taua taata ra, mai ia’na ato‘a ra aita ona e au ra, e ua parau<br />

atura oia, « Aita oe e anaanatae ra i roto i teie inuraa.’ Ua ti‘a maira teie<br />

faehau i ni‘a e na ô maira, ‘Aita roa’tu, aita vau e faaô ia‘u i roto i teie<br />

huru inuraa, no te mea, ia ite mai oe e melo vau no roto i te Fare Arii<br />

no Peretane.’ E ua parau’tura to tatou faehau, ‘Aita ato‘a vau e au, no<br />

te mea e melo vau no te Fare Arii o te Atua’ « (Ye Are the Light of the<br />

World [1974], 22; a hi‘o ato‘a i te 1 Petero 2:9).<br />

No te mea e autahu‘araa teie no te Faaora, e mea ti‘a tatou ia faahanahana<br />

mai ta te Mesia e faahanahana ato‘a ra i te reira. Ua papa‘i o Elder<br />

James E. Talmage no ni‘a i to’na faatoro‘araahia i te autahu‘araa e to’na<br />

huru a tamata ai oia i te faahanahana i te reira.<br />

« I muri noa mai i to‘u faatoro‘araahia, ua ô maira te hoê mana‘o e aita<br />

roa vau i nehenehe i te tatara maitai i te reira. Mai te mea ra e mea taia<br />

rii no‘u, te hoê tamaiti na’ina’i, o tei faahanahanahia e te Atua e o tei<br />

piihia i te autahu‘araa... Ua mo‘ehia ia‘u e ahuru ma hoê noa to‘u matahiti;<br />

ua puai roa râ te mana‘o i roto ia‘u oia ho‘i na te Fatu vau iho nei,<br />

e tauturu mai oia ia‘u i roto i te mau mea ato‘a o ta’na e titau mai ia‘u.<br />

« Ua ô roa to‘u faatoro‘araahia i roto i te mau ohipa no to‘u oraraa i<br />

to‘u apiraa. E ri‘ari‘a vau i te tahi taime e mo‘ehia e o vaira vau nei, tera<br />

râ ua mauruuru râ vau no te mea aita i mo‘ehia ia‘u, e na te haamana‘o<br />

noaraa o vai râ vau nei i faariro i ta‘u taviniraa ei mea maitai roa’tu. Ia<br />

hauti ana‘e au i te fare haapiiraa anei, e penei a‘e paha e tamatahia vau<br />

ia hauti ino, i roto anei i te hautiraa e tama’i au i te tahi atu tamaiti<br />

hauti, e haamana‘o mai tera mana‘o ia‘u mai te mea ra e mea parau<br />

vaha roahia maira–’E diakono vau; eita i te mea tano i te hoê diakono<br />

ia na reira.’ I te mau mahana hi‘opo‘araa, e mea ohie roa ia hi‘o noa’tu i<br />

ni‘a i ta te tahi papa‘iraa, ... E parau vau i roto i to‘u feruriraa, ‘E mea<br />

ino roa’tu no‘u ia rave i te reira, no te mea e diakono vau.’<br />

« ... Te auraa no te hanahana rahi o to‘u faatoro‘araa i haamaitai i ta‘u<br />

taviniraa...<br />

Aita roa tera huru ei diakono i ore noa a‘e. Tera mana‘o e ua piihia vau<br />

no te tavini taa ê i te Fatu, ei melo tei mau i te autahu‘araa, e o te riro ei<br />

25


Haapiiraa 3<br />

puai no‘u i roto i te mau matahiti i haerehia mai e au. I te mau tau i<br />

muri mai a faatoro‘ahia ai i te mau ti‘araa teitei i roto i te Ekalesia, ua<br />

vai noa â taua huru ra i roto ia‘u–e ua mau vau i te mana mai ni‘a mai i<br />

te ra‘i ra, e ua ani mai te Fatu ia‘u ia faahanahana i to’na mana. Ua<br />

faatoro‘ahia vau ei haapii, ei peresibutero, ei tahu‘a rahi, e ei Aposetolo<br />

no te Fatu o Iesu Mesia, e i roto i te mau faatoro‘araa ato‘a e ô mai ihoa<br />

tera huru o ta‘u i ite mai te taime mai au i faatoro‘ahia ai ei diakono no<br />

te tavini i te Fatu »(Incidents from the lives of Our Church Leaders [buka<br />

arata‘i a te diakono, 1914], 135–36).<br />

■ Mea nahea to Elder Talmage faahanahanaraa i to’na autahu‘araa ?<br />

Ua a‘o te peresideni Harold B. Lee: « E mea titauhia tatou ia parau, ‘No<br />

te mea te mau nei au i te autahu‘araa a te Atua ora, e ti‘a ïa vau no to<br />

tatou Metua Here i te Ao ra e te mau nei i te autahu‘araa e na reira ho‘i<br />

Oia i te rave i te ohipa na roto ia‘u; e aita vau e nehenehe e rave i te tahi<br />

atu mau mea ê atu no te mea te tiaau nei au i te autahu‘araa a te Atua...<br />

« E o te reira ta te mau feia ato‘a e mau nei i te autahu‘araa e titauhia ia<br />

parau ia ratou iho: ‘Aita tatou e nehenehe ia riro ei feia mau i te autahu‘araa<br />

e ia riro mai te huru o te mau taata ato‘a. E mea titauhia ia taa ê<br />

tatou’ « (i roto i te Conference Report, atopa 1973, 115; e aore ra Ensign,<br />

tenuare 1974, 97).<br />

Ua horo‘ahia i te feia faatere o te Ekalesia te arata‘iraa e nahea te mau<br />

melo ia faahanahana i te autahu‘araa. Ua parau te peresideni Brigham<br />

Young « te mau taata e mau i te Autahu‘araa mo‘a, e tei ia ratou te mau<br />

parau no te ora mure ore i to te ao nei, ia tamau noa te na reira i roto i<br />

ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa ... ia rave i te mea hanahana<br />

no te teiteiraa o to ratou piiraa ei faatere ei tavini e ei mau ti‘a no te<br />

Teitei Roa » (Discourses of Brigham Young, John A. Widtsoe [1941], 130).<br />

Ua parau o David O. McKay: « Ia haamaitai mai te Atua ia outou e te<br />

mau tane no te autahu‘araa. Ia mau outou i te reira ma te hanahana e te<br />

parauti‘a o te haere mai mai roto mai i te reira, e ere no rapae ê mai. No<br />

te mau i te autahu‘araa o te Atua na roto i te mana hanahana o te hoê ïa<br />

o te mau horo‘a o te nehenehe e tae mai i ni‘a i te taata nei. E haamaitairahi-hia<br />

oia o te faarii i te hopoi‘a no te ti‘araa atu no te Teitei ra. E mea<br />

ti‘a ia ite oia i te reira e ia ite oia i ta’na mau ohipa e rave e te mau<br />

parau e parau » (i roto i te Conference Report, atopa 1967, 152–53;<br />

e aore ra Improvement Era, titema 1967, 109).<br />

■ Mai te au i te peresideni Young e i te peresideni McKay, nahea e ti‘a<br />

ai i te feia e mau nei i te autahu‘araa ia faahanahana i te autahu‘araa ?<br />

26


Haapiiraa 3<br />

Ua haamaramarama o Elder Robert L. Simpson :<br />

« Ia mau i te autahu‘araa na roto i te hanahana te auraa ra ... ia haere<br />

tatou ma te faatura, eiaha i te iri no te oro‘a ana‘e ra, i te ohipa ato‘a, i<br />

te haapiiraa, e tae noa’tu i te vahi e haerehia e Papa i ta’na vahi raveraa<br />

ohipa, e mau taata tatou e mau nei i te autahu‘araa, e mea taa ê tatou,<br />

aita tatou i maitai roa’tu i te tahi, tera râ e mea taa ê tatou. E faanehenehe<br />

mâ mai te hoê ti‘a no te Atua, e mea nehenehe oia... E ia mâ ato‘a<br />

to tatou mau tino, tae noa’tu i to tatou ahu, ia mâ roa ino te reira...<br />

« ... Te tahi mau taime e titauhia i te hoê melo e mau nei i te autahu-<br />

‘araa ia haamaitai i te huru no ta’na parauparauraa. Aita e tura i roto i<br />

te mau parau hauti roa. Aita te Atua e au i te parau faufau...<br />

« ... Te eia ra tatou i te Atua mai te mea eita tatou e haapa‘o i te ture no<br />

te tuhaa ahuru. (A hi‘o i te Malaki 3:8). Aita te hoê melo e mau nei i te<br />

autahu‘araa e nehenehe e ti‘a atu ma te tura mai te mea e aita ta’na<br />

faanahoraa faufaa i te Fatu i afaro e te aufau peeroahia.<br />

« Aita e taata e mau nei i te autahu‘araa e nehenehe e ti‘a atu ma te tura<br />

mai te mea e aita oia i faaherehere i to’na tino mai te hoê hiero no te<br />

Atua ra... E te mau taea‘e, aita mau ihoa to tatou e turaraa mai te mea e<br />

ofati tatou i te ture no te ora maitai o te tino a te Metua Here i te Ao ra<br />

[na roto i te raveraa i te ava, te raau taero, e aore ra te avaava] » (i roto i<br />

te Conference Report, Amuiraa retioni no Melbourne 1976, 38).<br />

■ E aha ta Elder Simpson e parau mai nei o te nehenehe e tauturu ia<br />

tatou ei feia mau i te autahu‘araa na roto i te tura ? (A papa‘i i te mau<br />

pahonoraa i ni‘a i te tabula papa‘i. I roto i te mau pahonoraa te vaira<br />

te haehaa, te faanehenehe mâraa, ia nehenehe, ia mâ, ia parau i te<br />

parau maitai, ia aufau i te tuhaa ahuru, e ia haapa‘o i te Ture no te<br />

Parau Paari). E aha atu ai ta tatou e nehenehe e rave no te faahanahana<br />

i te autahu‘araa ?<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e aha te mea o ta<br />

ratou e nehenehe e haamaitai no te faahanahana i te autahu‘araa o ta<br />

ratou e mau nei i teie nei e aore ra o ta ratou e mau i te hoê mahana.<br />

Opaniraa<br />

Te autahu‘araa o te mana ïa o te Atua. O te reira te mana rahi roa a‘e i<br />

ni‘a i te fenua nei. E nehenehe tatou e faahanahana i te autahu‘araa na<br />

roto i te haamana‘oraa e te mau nei tatou i te mana o te Atua e te titau<br />

mai nei te Fatu ia faahanahana tatou i taua mana ra. Ia mau tatou i te<br />

autahu‘araa ma te tura e ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa e ia<br />

rave i te mau mea ato‘a ia riro tatou ei feia parauti‘a.<br />

27


Haapiiraa 3<br />

Te titauraa<br />

A feruri i teie mau uiraa: Te vaira anei te hoê mea o ta‘u e rave nei e ere i<br />

te mea tano i ni‘a i to‘u ti‘araa mau i te autahu‘araa ? Te haapa‘o maite ra<br />

anei au i to‘u autahu‘araa i roto i ta‘u mau ohipa ato‘a ? Te parau tamau<br />

ra anei au mai te au i te parau a Elder Talmage. A tamata puai roa i te<br />

haamaitai i te turaraa no to outou autahu‘araa i roto i to outou oraraa.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ 1 Petero 2:9 (e u‘i maitihia)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121: 39–43 (te mau reni<br />

arata‘i no te feia e mau nei i te autahu‘araa)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. A tai‘o i te Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa a te Autahu‘araa, Tuhaa<br />

A, haapiiraa 2, « Te Autahu‘araa mai ia Adamu mai e tae roa mai i te<br />

Faaho‘ifaahouraahia mai. »<br />

2. Faaineine i te piha haapiiraa no te himene « E te Mau Nunaa e » ei<br />

haamataraa (Te mau Himene, no. 5; e aore râ Te mau Parau Tumu no<br />

te Evanelia, 342).<br />

3. Faataa i te mau melo no te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, i te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra i te mau faahitiraa parau o<br />

ta outou e hinaaro.<br />

28


<strong>TE</strong> TUMU NO<br />

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> ORO‘A O<br />

<strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Haapiiraa 4<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te faarahi ïa i to tatou maramarama no<br />

ni‘a i te mau oro‘a o te autahu‘araa e to ratou faufaa i roto i to tatou<br />

mau oraraa.<br />

Omuaraa<br />

« Te ti‘aturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te<br />

taata ato‘a ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau<br />

oro‘a o te Evanelia » (Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:3).<br />

I roto i te Ekalesia, te parau te mau oro‘a maoti râ o te mau mea ïa ta te<br />

Fatu i horo‘a mai ia tatou no to tatou faaoraraa, arata‘iraa, e te tamahanahana<br />

(a hi‘o i te Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, 2raa o te<br />

nene‘iraa (1966), 548–49). E mau ohipa teie o te ravehia i te pae tino nei<br />

no te faahoho‘a i te mau mea o te varua. Na roto i te raveraa i te reira e<br />

faarii ïa tatou i te mana varua o te titauhia e tatou no to tatou oraraa.<br />

Ei hi‘oraa, te bapetizoraa, o te tamâraa ïa i te mau hara i muri a‘e i te<br />

tatarahaparaa mau.<br />

Te titau nei te Metua Here i te Ao ra e ia ravehia teie mau oro‘a e te mau<br />

taata o te mau nei i te mana o te autahu‘araa. E faarii te Metua Here i te<br />

Ao ra i teie mau oro‘a mai te mea na teie mana e rave i te reira.<br />

E piti huru na oro‘a o te autahu‘araa: tera e titauhia no te faateiteiraa e<br />

tera e ravehia no to tatou maitai e no te arata‘iraa ia tatou.<br />

Te Mau oro‘a e Titauhia no te Faateiteiraa<br />

Ua parau te peresideni Wilford Woodruff: « Aore roa te hoê e faarii<br />

i te basileia tiretiera maori râ na roto i te mau oro‘a o te Fare o te<br />

Atua » (i roto i te Journal of Discourses, 19:361; a hi‘o ato‘a i PH&PF<br />

84:20-22). Te mau oro‘a titauhia no tatou no te ho‘i i to tatou Metua<br />

Here i te Ao ra oia te bapetizoraa, te tuuraa rima, te oro‘a, te horo‘araa<br />

i te Autahu‘araa a Melehizedeka (no te mau taea‘e), te oro‘a hiero, e te<br />

faaipoiporaa hiero.<br />

29


Haapiiraa 4<br />

■ Faaite i te hoê hoho‘a no te tabula i muri nei, e aore ra a hi‘o i te<br />

haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘i:<br />

Bapetizoraa<br />

■ Faaite i te hoho‘a 4-a, « Te bapetizoraa o te oro‘a matamua o te<br />

evanelia. »<br />

■ Tai‘o i te Ioane 3:3–5. E aha te oro‘a i parauhia i roto i teie papa‘iraa<br />

mo‘a ? (Te bapetizoraa i te pape e i te Varua, e aore ra i te Varua<br />

Maitai)<br />

Te bapetizoraa o te oro‘a matamua ïa o te titauhia ia tatou ia faarii mai<br />

te mea e ho‘i tatou i to tatou Metua Here i te Ao ra. No te ora i pihaiiho<br />

Ia’na e mea titauhia ia mâ e ia tiamâ tatou i te varua. Na roto i te tatarahaparaa<br />

e te bapetizoraa e faaorehia ai ta tatou mau hara e riro atu<br />

ai tatou ei mea mâ no te ora i mua i te aro o te Fatu. (A hi‘o i Te Mau<br />

Ohipa e te Mau Haamaitairaa a te Autahu‘araa, Tuhaa A, haapiiraa 29,<br />

« Bapetizoraa, te Hoê Tamauraa o te Fafauraa. »)<br />

Te bapetizoraa mai te hoê ïa haamataraa i te hoê oraraa apî. Ia bapetizo<br />

ana‘ehia tatou e tuuhia tatou i raro i te pape. Te faahoho‘a nei te papa-<br />

‘iraa mo‘a i teie mai te hunaraa, e aore ra te vaiihoraa i muri, to tatou<br />

huru tahito (a hi‘o i te Roma 6:4; Mosia 18:14; PH&PF 76:51).<br />

Ia haere ana‘e mai tatou i rapae i te pape ua tamâhia tatou i ta tatou<br />

hara. I te tamâraahia ta tatou hara, e faarii ïa tatou i te mana varua<br />

puai atu no te taui i to tatou mau oraraa e ia riro mai to tatou Metua<br />

Here i te Ao ra.<br />

■ A titau te tahi na melo o te piha haapiiraa ia faaite mai e mea nahea<br />

te bapetizoraa i te tauiraa i to ratou mau oraraa.<br />

Te Haamauraa<br />

I muri a‘e i to tatou bapetizoraahia e faarii tatou i te oro‘a no te<br />

haamauraa. I roto i teie oro‘a, te mau taata o te mau nei i te<br />

30<br />

Te Mau oro‘a e Titauhia no te Faateiteiraa<br />

1. Te Bapetizoraa<br />

2. Te Haamauraa<br />

3. Te oro‘a mo‘a<br />

4. Te Horo‘araa i te Autahu‘araa a Melehizedeka<br />

(na te mau taea‘e)<br />

5. Te oro‘a hiero<br />

6. Te faaipoiporaa hiero


4-a, Bapetizoraa o te oro‘a matamua o te evanelia.<br />

31


Haapiiraa 4<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka te tuu i to ratou mau rima i ni‘a i to tatou<br />

upoo e (1) haamau ia tatou ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te<br />

Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e (2) horo‘a ia tatou i te horo‘a<br />

o te Varua Maitai, e o te parau-ato‘a-hia te « bapetizoraa i te auahi »<br />

(2 Nephi 31:13).<br />

■ Faaite i te hoho‘a 4-b, « Te Horo‘araa i te Horo‘a o te Varua Maitai o te<br />

hoê oro‘a ïa no te Autahu‘araa a Melehizedeka. »<br />

Ua parau o Iosepha Semita: « Te bapetizoraa i te pape, e aita te bapetizoraa<br />

i te auahi e te Varua Maitai i reira, aita ïa e faufaa, e mea titauhia<br />

e e mea tu‘atihia raua. E mea titauhia i te hoê taata ia fanau i te pape e i<br />

te Varua ia nehenehe oia ia ô i roto i te Basileia o te Atua » « Teachings<br />

of the Prophet Joseph Smith, maitihia e Jospeh Fielding Smith (1976), 360).<br />

■ E aha te mau mea maitai o ta tatou e faari mai roto mai i te horo‘a o<br />

te Varua Maitai ?<br />

E horo‘a mai te Varua Maitai i te mana, na roto i to tatou faaroo, ia faarii<br />

i te Varua Maitai ei arata‘i no tatou. E tauturu mai te Varua Maitai ia<br />

tatou ia haapa‘o i te mau ture, te mau parau tumu, e te mau oro‘a o te<br />

evanelia. E faaite mai Oia i te Metua e te Tamaiti (a hi‘o i te 3 Nephi<br />

28:11), faaite mai Oia i te mau mea e tae mai (a hi‘o i te Ioane 16:13),<br />

e faahaamana‘o mai Oia i te mau mea ia tatou (a hi‘o i te Ioane 14:26),<br />

e haapii mai ia tatou i te parau mau i te mau mea ato‘a (a hi‘o i te<br />

Moroni 10:5). (A hi‘o i te Tuhaa A, Te Mau Ohipa e te Mau Haamaiatairaa<br />

o te Autahu‘araa, Haapiiraa 30, « Te Horo‘a a te Varua Maitai. »)<br />

■ A ani i te tahi na melo o te piha haapiiraa ia faaite mai e mea nahea<br />

te Varua Maitai i te tauiraa i to ratou mau oraraa.<br />

Te oro‘a Mo‘a<br />

Te oro‘a no te oro‘a mo‘a o te faahaamana‘oraa ïa ia tatou i te mau<br />

fafauraa ta tatou i rave i to tatou bapetizoraahia. Te faaapî nei tatou i<br />

te fafauraa no te bapetizoraa na roto i te raveraa i te oro‘a mo‘a. A rave<br />

ai tatou i te faraoa e te pape, no te haamana‘o ïa i te ora o te Faaora e<br />

Ta’na Tusia Taraehara. E haamana‘o tatou i ta tatou fafauraa ia apee<br />

Ia’na. Ia rave ana‘e tatou i te reira na roto i te mâ, e riro ïa te oro‘a mo‘a<br />

ei pû no te puai varua. E tauturu mai te reira ia tatou ia faatupu i te<br />

mana puai atu no te haapa‘o i te mau faaueraa. Na roto i te tatarahaparaa<br />

mau e tauturu mai te reira ia tatou ia tamâ i ta tatou mau hara<br />

o ta tatou e rave i muri a‘e i te bapetizoraa.<br />

■ Nahea tatou e nehenehe ai ia faariro i te oro‘a mo‘a ei faufaa atu â i<br />

roto to tatou oraraa ?<br />

32


4-b, Te Horo‘araa i te horo‘a o te Varua Maitai e<br />

oro‘a ïa no te Autahu‘araa a Melehizedeka.<br />

33


Haapiiraa 4<br />

Te Horo‘araa i te Autahu‘araa a Melehizedeka<br />

■ Faaite i te hoho‘a 4-c, « No te faateiteiraa, e mea titauhia i te taata ia<br />

faarii i te Autahu‘araa a Melehizedeka. »<br />

E mea ti‘a ia horo‘ahia te Autahu‘araa a Melehizedeka i te mau melo<br />

taea‘e taata paari tiamâ o te Ekalesia e ia faatoro‘ahia ratou i te hoê<br />

ti‘araa i roto i taua autahu‘araa ra. Na teie autahu‘araa e faati‘a i te hoê<br />

taata ia faarii i te mana e te faati‘araa mana a te Atua. Na roto i teie<br />

mana, e faati‘ahia oia ia rave i te mau oro‘a no te faaoraraa no te tahi<br />

atu mau taata, no te taata ora e te taata pohe.<br />

Noa’tu e aita te mau vahine e faarii i te autahu‘araa, e hamaitaihia<br />

ratou no te reira na roto e rave rahi mau faanahoraa. Na roto i te mau<br />

taea‘e tiamâ mau i te autahu‘araa, e faarii te mau vahine i te mau oro‘a<br />

o te evanelia, o te titauhia no te faateiteiraa. Te mau haamaitairaa o te<br />

tae i roto i te hoê utuafare ia faaohipa ana‘e te hoê taata i to’na autahu‘araa<br />

e faarii ïa te hoa faaipoipo i te reira mai ta’na ato‘a ra e faarii.<br />

Penei a‘e te mea faufaa roa ta te hoê vahine e nehenehe e rave i roto i<br />

te mau haamaitairaa o te autahu‘araa maoti râ na roto i te faariiraa oia<br />

i to’na oro‘a hiero e i te faaipoiporaa i roto i te hiero.<br />

Te oro‘a Hiero<br />

■ Faaite i te hoho‘a 4-d, « E tae mai te faateiteiraa na roto i te mau oro‘a<br />

hiero. »<br />

E oro‘a mo‘a te oro‘a hiero i roto ana‘e i te hiero e ravehia ai te reira. Ua<br />

parau te peresideni Brigham Young, « To outou oro‘a, o te faariiraa ïa i<br />

te mau oro‘a i roto i te Fare o te Fatu, e mea titauhia te reira no outou,<br />

i muri a‘e i to outou faarevaraa mai teie nei atu oraraa, na te reira e<br />

faahaere ia outou i mua i te aro o te Metua, te haereraa na mua atu i te<br />

mau melahi o te ti‘a ra ei mau tia‘i, e te neheneheraa ia tatou i te horo‘a<br />

i te mau parau taviri, te mau tapa‘o e te mau tokene, no te Autahu‘araa<br />

Mo‘a, e ia roaa to outou faateiteiraa mure ore tei hau atu i te fenua nei e<br />

i hade » (iroto i te Journal of Discourses, 2:31).<br />

E rave rahi te mau mea te haapiihia ia tatou i roto i te oro‘a hiero, e mau<br />

mea ïa tei titauhia ia tatou ia ite e ia rave no te ho‘iraa i pihaiiho i to<br />

tatou Metua i te Ao ra. I roto i te oro‘a hiero e fafau atoa tatou i te Fatu e,<br />

e haapa‘o tatou i te mau ture no te tusia e no te viivii ore e ia horo‘a atoa<br />

i ta tatou mau tao‘a atoa no te tauturu i Ta’na ohipa. No te mo‘a ho‘i teie<br />

nei mau fafauraa, no reira, e horo‘ahia te oro‘a hiero ia tatou nei mai te<br />

mea e, ua itehia to tatou itoito i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te<br />

Metua i te Ao ra. No te faahaamana‘o ia tatou i teie nei mau fafauraa,<br />

ua horo‘ahia mai ia tatou te ahu mo‘a o te hiero o ta tatou e oomo.<br />

■ Mea nahea te faariiraa i teie oro‘a e tauturu ai ia tatou ia ho‘i i to<br />

tatou Metua Here i te Ao ra ?<br />

34


Haapiiraa 4<br />

Te Faaipoiporaa Hiero<br />

Te oro‘a no te faaipoiporaa hiero e mea titauhia ïa no tatou no te faariro<br />

ia tatou mai to tatou Metua Here i te Ao ra. Na te faaipoiporaa hiero e<br />

horo‘a ia tatou i te mau utuafare mure ore. Ia faarii ana‘e tatou i teie<br />

oro‘a ma te ti‘a e ia haapa‘o i te mau fafauraa ta tatou e rave, e haamaitaihia<br />

to tatou mau utuafare no te ora i teie nei tau e no te tau mure<br />

ore. E mea ti‘a i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te<br />

faatura i te hiero e ia faaineine ia ratou no te faaipoiporaa hiero.<br />

■ A faati‘a ai oia i to’na ho‘i-faahou-raa mai i roto i te Ekalesia, ua<br />

faaite mai te hoê taea‘e i te faufaa o te faaipoiporaa hiero no to’na<br />

utuafare:<br />

■ « Te hoê o ta matou mau haapiiraa (i roto i ta matou piha haapiiraa<br />

evanelia a to matou amaa) no ni‘a ïa i te faaipoiporaa hiero e te ohipa<br />

faaoraraa i te feia pohe. I te hoê pô, ua moemoeâhia vau, e ua ite au i<br />

to‘u pâ‘ino, o tei pohe a ahuru ma iva matahiti i teie nei, e i to‘u papa<br />

faaamu, o tei pohe a‘e na. Mai te mea ra te hinaaro mai nei raua i te<br />

hoê mea ia‘u nei. Ua puhi maira te tahi reo iti ia‘u oia ho‘i e mea<br />

titauhia vau ia haere i te hiero, e tera faaipoiporaa hiero o te hoê ïa<br />

faaueraa na te Atua.<br />

■ « I to‘u ara’araraa mai, tuturi ihora vau i raro e ua ani atura i te<br />

Metua Here i te Ao ra ia faarii ia‘u ia haere i te hiero. E no to‘u<br />

hinaaro rahi ia tupu ihoa tera hinaaro, rave ihora vau i te hoê api<br />

parau e papa‘i atura i ta‘u pure ‘E te Metua Here i te Ao ra, mai te<br />

mea o te reira ihoa to oe hinaaro, te ani atu nei au ia faati‘a oe ia‘u e<br />

to‘u hoa faaipoipo o Ceci, e i ta‘u mau tamarii o Diego e o Adrianita<br />

ia haere i te hiero.’ Ua faaara ihora vau i ta‘u vahine e faati‘a ihora<br />

vau ia’na i te mea o ta‘u i rave iho nei. Ua ta’i roa oia e ua haru maira<br />

ia‘u. Ua ite oia e mea ohipa rahi roa ino ia faatupu i tera opuaraa.<br />

■ « No te mea te noho nei matou i Ambato, Ecuador, te hiero fatata roa<br />

a‘e ia matou e haere atu ïa i te tahi a‘e pae fenua i Lima, Peru. No te<br />

tere i te reira vahi mea titauhia ia faanahonaho i te mau parau, e toru<br />

ahuru ma ono hora na ni‘a i te pereoo mataeinaa, e tusia rahi roa o te<br />

titauhia. E mea teimaha no ta maua mau tamarii, o tei ore a‘e nei i<br />

tere e ere ato‘a ho‘i i te mea itoito. Teie râ, ua faaitoitohia matou i roto<br />

i to matou tutavaraa i to matou faariiraa i to matou mau haamaitairaa<br />

patereareha.<br />

■ « I te 20 no me 1987, ua ite ihora to‘u hoa faaipoipo, ta‘u tamahine,<br />

ta‘u tamaroa e o vau iho nei i te hiero. Ua vai mai te tii o te melahi o<br />

Moroni, mea hi‘o ti‘a atu i te ra‘i i ni‘a i te hoê o na patu. E oaoa rahi<br />

to maua to‘u hoa faaipoipo faariiraa i to maua oro‘a hiero e te taatiraahia<br />

i ta maua na tamarii no te tau amuri noa’tu ! E i muri iho ua<br />

35


36<br />

4-c, No te faateiteiraa, e mea titauhia i te taata ia faarii<br />

i te Autahu‘araa a Melehizedeka.


ave maua i te oro‘a monoraa i to matou metua i pohe a‘e na »<br />

(Vicente Mu∑oz Ulloa, « Our Return to Full Activity », Tambuli,<br />

tetepa 1994, 22).<br />

Haapiiraa 4<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o mai i Te Parau Haapiiraa<br />

e te Mau Parau Fafau 131:1–4. Mai te au i teie nei papa‘iraa mo‘a, no te<br />

aha e mea titau roahia i te faaipoiporaa i roto i te hiero ?<br />

■ Nahea te iteraa e, e nehenehe to outou faaipoiporaa e riro ei mea<br />

mure ore, i te faatupu i te taa-ê-raa i roto i to outou faaipoiporaa e to<br />

outou mau auraa utuafare ?<br />

Te Mau oro‘a no te Tamahanahana e no te Arata‘iraa<br />

Ua horo‘a mai te Fatu e rave rahi mau oro‘a o te autahu‘araa o ta tatou<br />

e nehenehe e faarii e aore ra e rave no te arata‘iraa e no te tamahanahana.<br />

Tei roto i te reira te toparaa i‘oa e te haamaitairaa i te mau<br />

tamarii, haamaitairaa i te feia ma’i, te mau haamaitairaa patereareha, te<br />

mau haamaitairaa a te metua tane, e te mau haamaitairaa no te arata-<br />

‘iraa e no te tamahanahana, e te haamo‘araa i te menema.<br />

■ A faaite i te hoho‘a no te tabula i muri nei, e aore ra a hi‘o i te haamaramaramaraa<br />

i ni‘a i te tabula papa‘i:<br />

Te Mau oro‘a no te Tamahanahana e no te Arata‘iraa<br />

1. Toparaa i‘oa e te haamaitairaa i te mau taamarii<br />

2. Haamaitairaa i te feia ma’i<br />

3. Te mau haamaitairaa patereareha<br />

4. Te mau haamaitairaa metua tane<br />

5. Te mau Haamaitairaa no te arata‘iraa e no te tamahanahana<br />

6. Haamo‘araa i te mau menema<br />

Toparaa I‘oa e te Haamaitairaa i te Mau Tamarii<br />

■ Faaite i te hoho‘a 4-e, « E ravehia te toparaa i‘oa e te haamaitairaa<br />

tamarii i roto i te pureraa oro‘a. »<br />

E ravehia te horo‘araa i‘oa e te haamaitairaa o te mau tamarii i roto<br />

i te hoê pureraa oro‘a haapaeraa maa e te faaiteraa i te iteraa papû.<br />

E ravehia teie oro‘a na te hoê melo o te mau nei i te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka, te tanoraa na te metua tane (a hi‘o i te PH&PF 20:70).<br />

I muri a‘e i to’na haamaitairaa i ta’na aiu iti, ua parau te hoê metua<br />

tane apî i te mea o ta’na i ite i roto i to’na iteraa papû. Teie na parau:<br />

37


38<br />

4-d, E mea titauhia te mau oro‘a hiero no te faateiteiraa.<br />

(Hiero no Portland Oregon)


Haapiiraa 4<br />

« Ua putapu roa ino vau i teie avatea. I to‘u ti‘araa no te haamaitai ia<br />

Mark aita vau i papû maitai e aha te mea o ta‘u e parau, noa’tu e te<br />

vaira te tahi mau mana‘o i roto i to‘u feruriraa. Teie râ i to‘u tape‘araa<br />

ia’na i roto i to‘u rima e te haamataraa i te pure, i rahi roa mai ai te<br />

mau mana‘o i roto i to‘u feruriraa. Aita vau i vaiihohia e o vau ana‘e ra<br />

no te horo‘a i te hoê haamaitairaa i ta‘u tamaiti ta te Fatu e faauru mai<br />

ia‘u na roto i te mana o te Varua Maitai ia ite au e aha te mea e parau »<br />

(Jay A. Parry », Miracles Today ? » Ensign, tenuare 1978, 53).<br />

■ A ani i te tahi nau melo o te piha haapiiraa o tei rave a‘e nei i teie<br />

oro‘a ia faaite mai i to ratou mau mana‘o no ni‘a i tera oro‘a.<br />

Haamaitairaa i te Feia Ma’i<br />

■ Faaite i te hoho‘a 4-f, « E mana to te mau peresibutero haapa‘o no te<br />

horo‘a i te hoê haamaitairaa no te ora o te hoê taata ma’i. »<br />

Mai ta Iesu i haamaitai i te taata ma’i, e mana to te feia faaroo e mau<br />

nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka ia haamaitai e ia faaora i te taata<br />

ma’i. E mea ti‘a i te mau taea‘e e haamaitai ra i te taata ma’i ia imi e ia<br />

faahiti i te hinaaro o te Fatu i roto i te haamaitairaa (ahi‘o i te PH&PF<br />

42:43–48).<br />

■ A ani i te tahi nau melo ia faaite poto noa mai i te mau mea o ta<br />

ratou i ite na roto i te haamaitairaa i te taata ma’i.<br />

Te Mau Haamaitairaa Patereareha<br />

E mea faauruhia te mau haamaitairaa patereareha o te horo‘ahia i te<br />

mau melo tiamâ o te Ekalesia na te mau patereareha i faatoro‘ahia. E<br />

horo‘a teie mau haamaitairaa i te hoê taata i te arata‘iraa e te a‘oraa mai<br />

ô mai i te Fatu. E heheu ato‘a mai te reira i te reni tupuna i roto i te fare<br />

arii no Iseraela. E papa‘i e e faaherehere te Ekalesia i te mau haamaitairaa<br />

patereareha i horo‘ahia e te mau patereareha i faatoro‘ahia. Teie<br />

mau haamaitairaa na te mau taata iho ïa, e mea mo‘a ho‘i eita e ti‘a ia<br />

faaite i te mau taata ato‘a.<br />

Te Mau Haamaitairaa Metua Tane<br />

E nehenehe ta te hoê metua tane e mau nei i te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka e horo‘a i te mau haamaitairaa a metua tane i ta’na mau<br />

tamarii. E riro teie mau haamaitairaa ei tauturu mau i te hoê tamarii o<br />

te haere i te haapiiraa, o te haere i te misioni, o te faaipoipo ra, o te<br />

tomo ra i roto i te aua faehau, e aore ra o te farerei ra i te tahi tamataraa.<br />

E nehenehe ia papa‘i i te hoê haamaitairaa a te metua tane i roto<br />

i te buka aamu a te utuafare, eita te reira e tape‘ahia i roto i te mau<br />

buka a te Ekalesia.<br />

39


40<br />

4-e, E ravehia te toparaa i‘oa e te haamaitairaa tamarii<br />

i roto i te pureraa faaiteraa i te iteraa papû.


Haapiiraa 4<br />

Te Mau Haamaitairaa no te Arata‘iraa e no te Tamahanahana<br />

Mai te mea e aita e roaa te haamaitairaa metua tane, e nehenehe e<br />

horo‘a i te hoê haamaitairaa no te arata‘iraa e no te tamahanahana na<br />

te hoê epesikopo, peresideni amaa, taea‘e hahaere utuafare, e aore ra te<br />

tahi atu melo e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka. Hoê â teie<br />

mau haamaitairaa i te mau haamaitairaa metua tane. E tauturu ïa i te<br />

taata ia faaineine no te mau taime taa ê e aore ra i te arai i te mau fifi o<br />

te titauhia te tauturu taa ê no ô mai i to tatou Metua Here i te Ao ra.<br />

■ A ani i te tahi nau melo o te piha haapiiraa ia faaite poto noa mai i ta<br />

ratou faaohiparaa i te horo‘araa te mau haamaitairaa metua tane e te<br />

tahi atu mau haamaitairaa no te arata‘iraa e no te tamahanahana.<br />

Te Mau Haamo‘araa i te Mau Menema<br />

Na te hoê melo e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka e rave i te<br />

mau haamo‘araa menema. I roto i te pure haamo‘araa te vai nei te mau<br />

parau no te tamahanahana i te utuafare no te taata pohe, ia ani i te<br />

parururaa taa ê no te menema, tae noa’tu i te tahi atu mau haamaitairaa<br />

ia au i ta te Varua e arata‘i mai.<br />

Opaniraa<br />

Ua horo‘a mai te Metua Here i te Ao ra i te mau oro‘a o te autahu‘araa<br />

no te haamaitai ia tatou. E apeehia teie mau oro‘a i te mana varua puai<br />

o te tauturu ia tatou ia faariro ia tatou mai te Metua Here i te Ao ra e ia<br />

faaineine no te ho‘i Ia’na ra.<br />

No te faariihia i te Atua, e mea titauhia teie mau oro‘a ia ravehia na<br />

roto i te mana o te autahu‘araa i faati‘ahia. Ua parau te peresideni<br />

Lorenzo Snow: « Hoê ana‘e iho raveraa e na reira te faateiteiraa e te<br />

hanahana e paruruhia ai. Titauhia tatou ia bapetizohia no te faaoreraa i<br />

te mau hara e te tuuraa rima i ni‘a ia tatou no te faarii i te Varua Maitai.<br />

Teie mau oro‘a e te tahi atu mau oro‘a, e mea titau-roa-hia ïa no te<br />

faateiteiraa e no te hanahana » (Millennial Star, 27 tiunu 1895, 405).<br />

E mea ti‘a ia haamana‘o noa tatou e te mau haamaitairaa i fafauhia<br />

ua tu‘atihia ïa i te tahi noa’tu oro‘a o te ravehia na roto i te oraraa<br />

parauti‘a.<br />

Te titauraa<br />

A rave i te mau faanahonahoraa papû no te faarii i te taato‘araa o<br />

te mau oro‘a o te titauhia no te faateiteiraa. A ora tiamâ no te faatere i<br />

te mau oro‘a o te autahu‘araa no vetahi ê. Faanahonaho no te faariro i<br />

te mau oro‘a ato‘a ei mea mo‘a no te mau melo o to outou utuafare.<br />

41


Haapiiraa 4<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Iakobo 5:14–15 (e mana to te mau peresibutero ia haamaitai i te taata<br />

ma’i)<br />

■ 3 Nephi 11:32–40 (titauhia no te bapetizo e no te horo‘a o te Varua<br />

Maitai)<br />

■ Moromona 9:24 (tuuraa rima no te haamaitai i te taata ma’i)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:41 (faariiraa i te horo‘a o<br />

te Varua Maitai)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 105:33 (te oro‘a hiero ia<br />

ravehia)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa:<br />

1. Faaineine i te mau hoho‘a no teie haapiiraa, e aore ra a papa‘i i te<br />

haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘i.<br />

2. A faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te tahi mau faahitiraa o ta<br />

outou e hinaaro.<br />

Nota : Eiaha e tatara hu‘ahu‘a roa i te parau no te huru o te raveraa i te<br />

mau oro‘a. E horo‘ahia teie haamaramaramaraa i roto i te haapiiraa 5.<br />

42


4-f, E mana to te mau peresibutero faaroo no<br />

te horo‘a i te haamaitairaa no te faaora i te ma’i.<br />

43


44<br />

<strong>TE</strong> RAVERAA I<br />

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> ORO‘A O<br />

<strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Haapiiraa 5<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te haapii ïa ia tatou e nahea ia rave i te<br />

mau oro‘a o te autahu‘araa.<br />

Omuaraa<br />

Ua parau mai te Fatu ia tatou, « No reira, i teie nei a tuu atu i te mau<br />

taata ato‘a ia haapii mai i ta’na iho ohipa, e ia rave ho‘i i te ohipa i roto<br />

i te toro‘a tei faataahia no’na ra, ma te itoito atoa » (PH&PF 107:99).<br />

E mea ti‘a ia ite te mau taata e mau nei i te autahu‘araa e nahea ia rave<br />

i te mau oro‘a o te autahu‘araa e ia tiamâ no te faarii i te arata‘iraa a te<br />

Varua Maitai no te raveraa i te reira.<br />

Tei ni‘a i te huru o to tatou faaroo e te haapa‘oraa e nehenehe ai tatou<br />

ia haamaitai i te mau oraraa o vetahi ê na roto i te mau oro‘a o te autahu‘araa.<br />

Ua parau o Joseph Fielding Smith, « Ua papû ia‘u ... e ite hau<br />

atu tatou i te mau faaiteraa a te Varua o te Atua, na roto anei i te faaoraraa<br />

i te ma’i, mai te mea e ora fatata noa tatou i teie mau faanahoraa<br />

mau (faaohiparaa i te faaroo i te Atua ra na roto i te raveraa i ta tatou<br />

mau ohipa ei mau melo no te Ekalesia) » (Doctrines of Salvation, haaputuhia<br />

e Bruce R. Mc Conkie, 3 buka, [1954–56], 2:311–12).<br />

E nehenehe ato‘a to tatou puai ei mau melo e mau nei i te autahu‘araa<br />

i te faahaerehia i mua na roto i te pure. Na mua a‘e tatou e rave ai i te<br />

mau oro‘a o te autahu‘araa e mea ti‘a tatou ia imi i te Fatu na roto i te<br />

pure. I te tahi mau taime e titauhia ia haapae i te maa no te tahi ïa mau<br />

faanahoraa taa ê. (A hi‘o i Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te<br />

Autahu‘araa, Tuhaa A, Haapiiraa 31, « Pure e te Haapaeraa Maa. ») Mai<br />

te mea e haafatata atu tatou i te Fatu na roto i te varua o te pure e te<br />

haapaeraa maa e ia ora i Ta’na mau haapiiraa mai to tatou puai ato‘a,<br />

e arata‘i ïa te Varua ia tatou i roto i ta tatou ohipa a te autahu‘araa.<br />

E aha te Mau oro‘a ta Tatou e nehenehe e Rave ?<br />

■ E aha te mau oro‘a ta tatou e nehenehe e rave na roto i te mau ti‘araa<br />

o te autahu‘araa o ta tatou e mau nei ? (Faaohipa i te haamaramaramaraa<br />

i muri nei no te arata‘i i te aparauraa).


Haapiiraa 5<br />

Te Mau Diakono<br />

E rave te mau diakono i te opereraa i te faraoa e te pape i te mau melo<br />

o te Ekalesia i roto i te oro‘a mo‘a.<br />

Te Mau Haapii<br />

E faaineine te mau haapii i te oro‘a. E nehenehe ato‘a ratou e opere i te<br />

oro‘a ia ore ana‘e te mau diakono.<br />

Te Mau Tahu‘a<br />

E haamaitai te mau tahu‘a i te faraoa e te pape no te oro‘a. E nehenehe<br />

ratou e tauturu e ia faaineine e ia opere i te oro‘a mai te mea e titauhia.<br />

Mai te mea e faati‘ahia i te epesikopo e aore ra te peresideni amaa, e<br />

nehenehe ta te mau tahu‘a e rave i te oro‘a no te bapetizoraa, ia horo‘a i<br />

te Autahu‘araa a Aarona, e ia faatoro‘a i te tahi atu i te mau ti‘araa i roto<br />

i te Autahu‘araa a Aarona.<br />

Te Mau Melo e Mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka<br />

E nehenehe i te mau melo e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka e<br />

rave i te mau oro‘a ato‘a o te Autahu‘araa a Aarona, e nehenehe ratou e<br />

haamaitai e e topa i te i‘oa o te mau tamarii, faariro ei mau melo no te<br />

Ekalesia e ia horo‘a i te horo‘a no te Varua Maitai, haamo‘a i te hinu,<br />

haamaitai i te taata ma’i, haamo‘a i te mau menema, horo‘a i te mau<br />

haamaitairaa metua tane i ta ratou mau tamarii, horo‘a i te mau haamaitairaa<br />

no te arata‘iraa e no te tamahanahana, e ia horo‘a i te Autahu‘araa<br />

a Melehizedeka ia faati‘a ana‘ehia mai e te peresideni t¥t¥ e aore ra te<br />

peresideni misioni. E nehenehe i te mau peresibutero e faatoro‘a i te tahi<br />

atu taata i te toro‘a peresibutero, e nehenehe i te mau tahu‘a rahi e faatoro‘a<br />

i te tahi atu mau tahu‘a rahi e aore ra peresibutero.<br />

■ No te haamaramaramaraa hau atu no ni‘a i te mau oro‘a o te ravehia<br />

i te autahu‘araa, a hi‘o i Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te<br />

Autahu‘araa, Tuhaa A, haapiiraa 5, 6, 7 e te 9.<br />

Nahea ia Rave i te Mau oro‘a<br />

E mea ti‘a i te mau taea‘e o te rave i te mau oro‘a o te autahu‘araa ia<br />

faaineine ia ratou ia arata‘ihia ratou e te Varua Maitai. E rave ratou i te<br />

oro‘a tata‘itahi na roto i te hanahana, ma te haapapû e ua tueâ i ni‘a i te<br />

mau titauraa i muri nei:<br />

1. E ravehia te taato‘araa o te mau oro‘a na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

Ia rave ana‘e te hoê taata i te mau oro‘a o te autahu‘araa, e mea ti‘a<br />

ia’na ia ite e te rave nei oia na ni‘a i te i‘oa o te Faaora.<br />

2. E ravehia te taato‘araa o te mau oro‘a na roto i te mana o te autahu-<br />

‘araa. O te mau taea‘e ana‘e o te mau i te autahu‘araa ti‘a e o tei<br />

tiamâ o te nehenehe e rave e aore ra e ti‘a atu i roto i te haamenemeneraa<br />

no te hoê oro‘a.<br />

45


Haapiiraa 5<br />

3. E mea titauhia ei parau faati‘a na te mana peresideniraa o te mau i te<br />

mau taviri (te tanoraa o te epesikopo e aore ra te peresideni t¥t¥) o te<br />

rave i te mau oro‘a i muri nei: toparaa i‘oa e te haamaitairaa i te mau<br />

tamarii, te bapetizoraa, te haamauraa, te haamaitairaa i te oro‘a, te<br />

horo‘araa i te autahu‘araa e te faatoro‘araa i roto i te hoê ti‘araa, e te<br />

haamo‘araa i te mau menema. Te haamo‘araa i te hinu, te haamaitairaa<br />

i te taata ma’i, e te horo‘araa i te haamaitairaa metua tane e ere<br />

ïa i te mea titauhia te parau faati‘a na te mana peresideniraa. E faati-<br />

‘ahia te hoê taata o tei faati‘ahia ia rave i teie mau oro‘a mai te mea e<br />

te mau nei oia i te Autahu‘araa a Melehizedeka e mea tiamâ ho‘i oia.<br />

4. E ravehia te taato‘araa o te mau oro‘a mai te au i te mau arata‘iraa<br />

mai te tuuraa i te mau parau e aore ra te tuuraa rima.<br />

I raro a‘e i te faatereraa a te feia faatere o te autahu‘araa, a maiti i te<br />

tahi o te mau oro‘a i muri nei no te faahi‘o atu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa :<br />

« E haapii te feia faatere o te Autahu‘araa i te mau taea‘e e nahea ia<br />

rave i te mau oro‘a e i te mau haamaitairaa. E tauturu ato‘a te feia<br />

faatere i te mau metua tane ia ineine ratou e ia tiamâ no te rave i te<br />

mau oro‘a e te mau haamaitairaa no te mau melo o te utuafare » (Buka<br />

Haamaramaramaraa a te Ekalesia, Buka 2: Te Autahu‘araa e te Feia Faatere o<br />

te Mau P∂p∂ [1998], 171).<br />

■ Te haamaramaramaraa i muri nei no ni‘a ïa i te mau oro‘a o te<br />

evanelia faaterehia e te autahu‘araa. I raro a‘e i te faatereraa a te feia<br />

faatere o te autahu‘araa, a maiti i te tahi o te mau oro‘a i muri nei no<br />

te faahi‘o atu i te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

Te Haamaitairaa e te Toparaa I‘oa no te Mau Tamarii<br />

I raro a‘e i te faatereraa a te mana peresideniraa, o te mau taea‘e ana‘e e<br />

mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka o te nehenehe e rave i te oro‘a<br />

no te toparaa e te haamaitairaa i te mau tamarii (ahi‘o te PH&PF 20:70).<br />

E mea ti‘a ia faaitoitohia te mau metua tane e mau nei i te Autahu‘araa<br />

a Melehizedeka ia haamaitai i ta ratou iho mau tamarii.<br />

Ia haamaitai ana‘e i te hoê aiu, e amui atu te mau taea‘e i roto i te hoê<br />

haamanemeneraa e ia tuu i to ratou mau rima i raro a‘e i te aiu. Ia<br />

haamaitai ana‘e i te hoê tamarii paari a‘e, e tuu te mau taea‘e to ratou<br />

mau rima i ni‘a i te upoo o te tamarii. Teie te ohipa ta te taata e horo‘a i<br />

te haamaitairaa e rave :<br />

1. Tiaoro i te Metua Here i te Ao ra.<br />

2. Faahiti e te haamaitairaa e ravehia ïa na roto i te mana o te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka.<br />

3. Horo‘a i te hoê i‘oa i te tamarii;<br />

46


Haapiiraa 5<br />

4. Horo‘a i te hoê haamaitairaa a te autahu‘araa mai te arata‘ihia e te<br />

Varua.<br />

5. Opani na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

Te bapetizoraa<br />

E ravehia te oro‘a o te bapetizoraa na te hoê tahu‘a tiamâ e aore ra na te<br />

hoê e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka i raro a‘e i te faatereraa<br />

a te mana peresideniraa. Teie te ohipa ta te taata tei mau i te autahu-<br />

‘araa e rave:<br />

1. E ti‘a atu i roto i te pape e te taata e bapetizohia ra.<br />

2. (No te au e no te paruru) e tape‘a i te pu‘oiraa rima o te taata i to’na<br />

rima aui, e tape‘a te taata e bapetizohia ra i te rima aui o te melo<br />

autahu‘araa.<br />

3. Afa‘i i to’na rima atau i te tuea.<br />

4. Faahiti i te taato’oaraa o te i‘oa o te taata e ia parau, « No te mana i<br />

tuuhia mai ia‘u e Iesu Mesia, te bapetizo nei au ia oe i te i‘oa o te<br />

Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai. Amene » (PH&PF<br />

20:73).<br />

5. A faatape‘a i te taata i to’na ihu i te rima atau (mea maitai a‘e), i reira<br />

e tuu te melo o te autahu‘araa i to’na rima atau i ni‘a a‘e i te tua o te<br />

taata e bapetizohia ra e utuhi atu ai te taato‘araa o te taata e to’na<br />

ahu taato‘a.<br />

6. Tauturu i te taata i bapetizohia ia haere mai i rapae i te pape.<br />

E mea titauhia ia rave e piti ite ei tahu‘a anei e aore ra e mau melo no<br />

te Autahu‘araa a Melehizedeka, no te haapapû e ua tupu maite te bapetizoraa.<br />

E titauhia ia haamata apî faahou i te bapetizoraa mai te mea e,<br />

aita i tano maitai te faahitiraa o te pure, e aore ra, mai te mea e, aita te<br />

hoê vahi o te tino e aore ra, o te ahu o te taata e bapetizohia ra i mo‘e<br />

roa i raro i te pape.<br />

Te haamauraa<br />

E faarii te hoê taata i te oro‘a no te haamauraa i muri a‘e i to’na bapetizoraa<br />

(a hi‘o i te PH&PF 20:41). I raro a‘e i te faatereraa a te epesikoporaa<br />

e aore ra a te peresideniraa amaa, hoê e aore ra hau atu o te mau<br />

melo e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka o te nehenehe e faaô<br />

atu i roto i teie oro‘a. E tuu ratou i to ratou mau rima ma te faateimaha<br />

ore i ni‘a te upoo o te taata i bapetizohia. I muri iho, teie te ohipa e<br />

ravehia e te taata e rave ra i teie oro‘a:<br />

1. Faahiti i te taato‘araa o te i‘oa o te taata.<br />

2. Faahiti e te oro‘a e ravehia ra na roto ïa i te mana o te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka.<br />

47


Haapiiraa 5<br />

3. Haamau i te taata ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i<br />

te Mau Mahana Hopea Nei.<br />

4. Horo‘a i te horo‘a o te Varua Maitai mai te parauraa, « A faarii mai i<br />

te Varua Maitai. »<br />

5. Horo‘a i te hoê haamaitairaa a te autahu‘araa mai te au i te faaururaa<br />

a te Varua.<br />

6. Opani na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

Te oro‘a Mo‘a<br />

O te hoê oro‘a mo‘a roa te reira e ia faaterehia te reira i raro a‘e i te<br />

faatereraa a te epesikoporaa e aore ra a te peresideniraa amaa. Na te<br />

Autahu‘araa a Aarona e rave noa nei i teie mau ohipa. Teie râ, e nehenehe<br />

ato‘a i te mau melo e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka e<br />

haamaitai e e opere i te oro‘a mai te mea e aita e rava’i te mau taea‘e no<br />

te Autahu‘araa a Aarona e aore ra mai te mea e ani atu te epesikopo e<br />

aore ra te peresideni amaa ia ratou ia rave i te reira.<br />

E mea ti‘a i te melo ato‘a o te autahu‘araa e rave nei i teie oro‘a ia<br />

maramarama maitai e te rave nei oia na ni‘a i te i‘oa o te Fatu. E mea<br />

ti‘a ia faaite i te hi‘oraa mâ e te tura no teie oro‘a mo‘a. Ia tamâ te mau<br />

melo o te autahu‘araa i to ratou mau rima hou i te faaineineraa, te<br />

haamaitairaa e aore ra te opereraa i te oro‘a.<br />

E nehenehe ta te mau haapii, te mau tahu‘a, e te mau melo e mau nei i<br />

te Autahu‘araa a Melehizedeka ia faaineine i te oro‘a. Hou te pureraa a<br />

haamata ai, o ratou o te faaineine i te oro‘a titauhia ratou ia haapapû e<br />

te vai nei te vairaa faraoa mâ e te faraoa ofati-ore-hia i roto, e te mau<br />

vairaa pape mâ e ua faaîhia te mau hapaina i te pape apî, e te mau ahu<br />

uouo mâ ato‘a.<br />

E nehenehe i te mau tahu‘a tiamâ e te mau melo tiamâ e mau nei i te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka ia haamaitai i te oro‘a. E nehenehe i te<br />

mau diakono, te mau haapii, te mau tahu‘a, e te mau melo tiamâ e mau<br />

nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka e opere i te oro‘a.<br />

A himenehia ai te himene oro‘a, e vavahihia te faraoa na te melo o te<br />

autahu‘araa o te haamaitai i te faraoa. I muri mai i te himene oro‘a, e<br />

tuturi te taata o te haamaitai i te faraoa e pûpû atu ai i te pure oro‘a no<br />

te faraoa (a hi‘o i te PH&PF 20:77). Ua heheuhia mai te mau pure no te<br />

oro‘a e te Fatu. E haapapû te epesikopo e aore ra te peresideni amaa e<br />

mea maramarama maitai te faahitiraa, e ua tano, e na roto i te hanahana.<br />

Mai te mea e titauhia i te epesikopo e aore ra te peresideni amaa ia tata‘i<br />

i te hoê hape, e mea titauhia oia ia haapa‘o maitai eiaha ia fifi te huru<br />

hanahana o te oro‘a mo‘a.<br />

48


Haapiiraa 5<br />

I muri a‘e i te pure, e opere te mau diakono e aore ra te tahi atu mau<br />

melo o te autahu‘araa i te faraoa i te amuiraa na roto i te tura e te nahonaho.<br />

E farii te taata faatere peresideni i te oro‘a na mua roa. Ia oti<br />

ana‘e te opereraa i te faraoa, e faaho‘i mai ratou i te mau mereti i te iri<br />

oro‘a. E o ratou i te iri oro‘a e tapo‘i ïa ratou i te ahu uouo i ni‘a i te<br />

mau mereti faraoa e tatara mai ai i te ahu tapo‘i i ni‘a i te mau mereti<br />

faarii pape. Te taata na’na e haamaitai i te pape e faaoti ïa oia i te pure<br />

oro‘a no te pape (a hi‘o i te PH&PF 20:79), e ma te mono i te parau<br />

uaina i te pape. I muri a‘e i te pure, e opere te mau diakono e aore ra te<br />

mau melo o te autahu‘araa i te pape i te amuiraa. Ia oti ana‘e, e faaho‘i<br />

ratou i te mau mereti i te iri oro‘a, a tia‘i ai i te taata e faatere ra i te<br />

oro‘a ia tapo‘i i te mau mereti, i reira e ho‘i atu ai ratou i to ratou mau<br />

parahiraa na roto i te tura.<br />

Te horo‘araa i te Auahu‘araa e te faatoro‘araa i roto i te hoe ti‘araa<br />

Autahu‘araa<br />

E ravehia te hoê faatoro‘araa i te hoê ti‘araa i roto i te Autahu‘araa a<br />

Aarona i raro a‘e i te faatereraa a te epesikopo e aore ra a te peresideni<br />

amaa. Te faatoro‘araa i te hoê ti‘araa i roto i te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka i raro a‘e ïa i te faatereraa a te peresideni t¥t¥ e aore ra<br />

peresideni misioni. No te rave i te faatoro‘araa autahu‘araa, e tuu te hoê<br />

e aore ra hau atu mau melo o te mau nei i te mana autahu‘araa tei faati-<br />

‘ahia i to ratou mau rima ni‘a i te upoo o te taata e faarii maira. Teie te<br />

ohipa e ravehia e te taata e rave ra i te faatoro‘araa:<br />

1. Faahiti i te taato‘araa o te i‘oa o te taata<br />

2. Faahiti i te mana na roto i te reira oia e rave ai i te faatoro‘araa<br />

(Autahu‘araa a Aarona e aore ra Autahu‘araa a Melehizedeka).<br />

3. Horo‘a i te Autahu‘araa a Aarona e aore ra Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka mai te mea e aita â i horo‘ahia’tura.<br />

4. Faatoro‘a i te taata i te hoê ti‘araa i roto i te Autahu‘araa a Aarona e<br />

aore ra Autahu‘araa a Melehizedeka e horo‘a atu ai i te mau ti‘araa,<br />

te mau mana, e te mana faati‘ahia no taua ti‘araa ra.<br />

5. Horo‘a i te hoê haamaitairaa a te autahu‘araa mai te au i te faaururaa<br />

a te Varua.<br />

6. Opani na roto i te ioa o Iesu Mesia.<br />

Haamo‘araa i te Hinu<br />

E mea titauhia hoê e aore ra hau atu mau melo e mau nei i te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka no te haamo‘a i te hinu olive hou a faaohipahia<br />

ai no te faatahinu i te taata ma’i e aore ra te mauiui ra. Aita atu ai<br />

e hinu e faaohipahia. No te rave i te reira, teie ta te melo e mau nei i te<br />

autahu‘araa e rave:<br />

49


Haapiiraa 5<br />

1. Tape‘a matara noa i te tapo‘i no te faarii no te hinu olive.<br />

2. Tiaoro i te Metua Here i te Ao ra.<br />

3. Faahiti e te rave nei oia na roto i te mana o te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka.<br />

4. Haamo‘a i te hinu (eiaha te faarii) e a faataa i te reira no te faatahinuraa<br />

e te haamaitairaa i te ma’i e i tei mauiui.<br />

5. Opani na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

■ E haamo‘a te taata e mau ra i te Autahu‘araa a Melehizedeka i te<br />

hinu olive na’na iho e no te tahi atu feia i roto i te piha haapiiraa<br />

o te hinaaro no to’na utuafare.<br />

Haamaitairaa i te Taata Ma’i<br />

O te mau melo ana‘e e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka o te<br />

haamaitai i te ma’i e aore ra tei mauiui. E piti tuhaa i roto i te haamaitairaa<br />

i te ma’i: (1) faatahinuraa i te hinu e (2) haamauraa i te faatahinuraa.<br />

Na te hoê melo e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka e rave i te<br />

faatahinuraa. Teie ta’na ohipa e rave:<br />

1. Manii i te hoê tuhaa iti no te hinu haamo‘ahia i ni‘a i te upoo o te taata.<br />

2. Tuu i to’na na rima i ni‘a i te upoo o te taata e ma te faahiti i te taato-<br />

‘araa o te i‘oa o te taata.<br />

3. Faahiti e te rave nei oia na roto i te mana o te Autahu‘araa a<br />

Melehizedela.<br />

4. Faahiti e te faatahinu nei oia i te hinu haamo‘ahia.<br />

5. Opani na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

Te faanahoraa, e piti e aore ra hau atu o te mau melo e mau nei i te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka te tuu i to ratou mau rima i ni‘a i te upoo o<br />

te taata. Teie te ohipa ta te taaa na’na e haamau i te faatahinuraa e rave:<br />

1. Faahiti i te taato‘araa o te i‘oa o te taata.<br />

2. Faahiti e te rave nei oia na roto i te mana o te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka.<br />

3. Haamau i te faatahinuraa.<br />

4. Horo‘a i te hoê haamaitairaa autahu‘araa mai te au i te arata‘iraa<br />

ateVarua.<br />

5. Opani na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

Mai te mea e titau mai â te hoê taata i te hoê atu â haamaitairaa no taua<br />

ma’i noa ra, eita te melo autahu‘araa e faatahinu faahou i muri a‘e i te<br />

haamaitairaa matamua. E horo‘a râ oia i te hoê haamaitairaa na roto i te<br />

tuuraa i te rima e na roto i te mana o te autahu‘araa.<br />

50


Haapiiraa 5<br />

Haamo‘araa i te Mau Menema<br />

E mea ti‘a ia haamo‘ahia te mau menema na te hoê melo e mau nei i te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka, mai tei faati‘ahia e te taata faatere o te<br />

autahu‘araa o te arata‘i ra i te oro‘a. No te haamo‘a i te hoê menema,<br />

teie ta’na ohipa e rave:<br />

1. Tiaoro i te Metua Here i te Ao ra.<br />

2. Faahiti e te rave nei oia na roto i te mana o te Autahu‘araa a<br />

Melehizedeka.<br />

3. Haamo‘a i te vahi o te menema i reira te vairaa o te tino o te taata<br />

pohe.<br />

4. (Mai te mea e tano) pure e ia paruruhia e tae noa’tu i te<br />

Ti‘afaahouraa.<br />

5. Ani i te Fatu ia tamahanahana i te utuafare e faahiti i te mau mana‘o<br />

mai te au i te arata‘iraa a te Varua.<br />

6. Opani na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

Te Mau Haamaitairaa Metua Tane e te Mau Haamaitairaa no te<br />

Tamahanahana e no te A‘o<br />

E nehenehe ta te mau metua tane e aore ra ta te tahi atu e mau nei i te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka e horo‘a i te mau haamaitairaa no te tamahanahana<br />

e no te a‘o. E nehenehe ta te mau metua tane e horo‘a i te<br />

mau haamaitairaa i ta ratou iho mau tamarii i roto i te mau faanahoraa<br />

taa ê mai te haereraa i te tau faehau e aore ra te vaiihoraa mai i te utuafare<br />

no te haere i te haapiiraa e aore ra no te misioni. E nehenehe ta te<br />

hoê utuafare e papa‘i i roto i te hoê buka a te utuafare i te haamaitairaa<br />

metua tane, eita te reira e tape‘ahia i roto i te mau buka a te Ekalesia.<br />

No te horo‘a i te hoê haamaitairaa metua tane e aore ra i te tahi atu mau<br />

haamaitairaa no te tamahanahana e no te a‘o, e tuu hoê e aore a hau atu<br />

o te mau melo tiamâ e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka i to<br />

ratou rima i ni‘a i te upoo o te taata. I muri iho e horo‘a te taata faatere<br />

o te autahu‘araa i te haamaitairaa:<br />

1. Faahiti i te taato‘araa o te i‘oa o te taata.<br />

2. Faahiti e te ravehia nei te haamaitairaa na roto i te mana o te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka.<br />

3. Haamaitai i te taata mai te au i te arata‘iraa a te Varua.<br />

4. Opani na roto i te i‘oa o Iesu Mesia.<br />

A ani i te melo tata‘itahi e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka ia<br />

haamo‘a i te tahi hinu olive na’na iho e na te tahi pae i roto i te piha<br />

haapiiraa o te hinaaro ra i te tahi hinu no to ratou utuafare.<br />

51


Haapiiraa 5<br />

Opaniraa<br />

Ei mau melo e mau nei i te autahu‘araa, e mea ti‘a ia faaineine tatou ia<br />

tatou iho no te mau tau e titauhia ai tatou ia rave i te mau oro‘a. Na<br />

roto i te ineineraa no te rave i te mau oro‘a o te autahu‘araa te auraa ra<br />

te ora nei tatou i te mau faaueraa i te faito hau roa i te maitai e ua<br />

maramarama tatou e nahea ia rave i te mau oro‘a. Na te reira huru<br />

faaineineraa e haamaitai mai ia tatou iho e ia vetahi ê.<br />

Te titauraa<br />

Haapii i te mau arata‘iraa no te raveraa i te mau oro‘a. Haamau te hoê<br />

opuaraa no te haapii hoê i te hepetoma tata‘itahi. A feruri i te hoê<br />

tuhaa o to outou oraraa i reira e titauhia ai ia faahaere i mua i roto i<br />

to outou tiamaraa no te rave i te mau oro‘a o te autahu‘araa. Faaoti<br />

no te faahaere i mua i to outou oraraa i roto i taua tuhaa ra.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Mataio 3:13–17 (bapetizoraa o Iesu)<br />

■ Mareko 6:13 (te taata ma’i faatahinuhia e te hinu)<br />

■ Mareko 16:17–18 (tuuraa i te rima i ni‘a i te taata ma’i)<br />

■ Iakobo 5:14–16 (te mau peresibutero o te Ekalesia o te faatahinu i te<br />

taata ma’i)<br />

■ 3 Nephi 11:22–26 (faanahoraa no te bapetizoraa)<br />

■ Moroni 2:2 (Horo‘ahia te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima)<br />

■ Te Parau Haapiraa e te Mau Parau Fafau 42:11 (e faatoro‘ahia te mau<br />

taata na te feia e mau nei i te mana)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa:<br />

1. Tai‘o i Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa a te Autahu‘araa,<br />

Tuhaa A, Haapiiraa 4, « Te P∂p∂ Autahu‘araa », e te 31, « Pure e<br />

te Haapaeraa Maa. »<br />

2. Afai mai te tahi na mohina hinu olive–hoê na te utuafare tata‘itahi<br />

i roto i te piha haapiiraa. Na te reira e faaohie i te utuafare ia faarii<br />

i te hoê mohina hinu olive i haamo‘ahia e o te faaohipahia e te mau<br />

melo e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka ia faaohipa no te<br />

haamaitairaa.<br />

52


Haapiiraa 5<br />

3. Faanahonaho ‘oi‘oi i te tuhaa matamua o teie haapiiraa ia nehenhe<br />

ia rava’i te taime rahi no te piha haapiiraa ia aparau i ni‘a i te mau<br />

oro‘a.<br />

4. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau<br />

mai ta outou e hinaaro.<br />

53


54<br />

<strong>TE</strong> HAHAERERAA<br />

UTUAFARE<br />

Haapiiraa 6<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia maramarama e ia<br />

faaoti i ta tatou mau hopoi‘a ei mau taea‘e hahaere utuafare.<br />

Omuaraa<br />

Ei mau haapii, ei mau tahu‘a, e aore ra ei mau melo e mau nei i te<br />

Autahu‘araa a Melehizedeka, e nehenehe tatou e piihia ei mau taea‘e<br />

hahaere utuafare. Na teie ohipa e horo‘a mai ia tatou i te rave‘a no te<br />

faaohiparaa i to tatou autahu‘araa na roto i te haapiiraa, te hahaereraa,<br />

te hi‘oraa, te tautururaa i te mau melo o te Ekalesia.<br />

Ua parau o Elder Boyd K. Packer, « Ua faaroo vau i te mau taata i te<br />

parauraa e, ei pahonoraa i te hoê uiraa no ni‘a i ta ratou ohipa a te<br />

Ekalesia, ‘E taea‘e hahaere noa vau ti‘ara atu ai.’ « E ua haamaramarama<br />

mai i muri iho e, te hahaereraa utuafare o te hoê ïa o te mau<br />

ohipa faufaa rahi a te autahu‘araa i roto te Ekalesia. O te mau taea‘e<br />

hahaere te mau tia‘i no te hoê nana. Ua faataahia ratou i te hoê vahi<br />

faufaa roa. E mau tavini ratou na te Fatu (i roto i te Conference<br />

Report, atopa 1972, 104; e aore ra Ensign, tenuare 1973, 90).<br />

■ Faaite i te hoho‘a 6-a, « Faataahia te mau taea‘e hahaere e te taata<br />

faatere o te p∂p∂ autahu‘araa. »<br />

Na te feia faatere o te p∂p∂ Autahu‘araa a Melehizedeka e horo‘a i te<br />

mau ohipa no te hahaereraa utuafare i te mau melo o te p∂p∂ autahu-<br />

‘araa i muri a‘e i te aparauraa i te epesikopo e aore ra i te peresideni<br />

amaa. E faataa te hoê melo o te epesikoporaa e aore ra o te peresideniraa<br />

amaa i te mau haapii e te mau tahu‘a no te Autahu‘araa a Aarona<br />

ei mau taea‘e hahaere. Mai tei matauhia na te feia faatere o te autahu-<br />

‘araa e faataa e piti na taea‘e ei na hoa taea‘e hahaere utuafare e te<br />

mau taea‘e no te Autahu‘araa a Aarona.<br />

Te Mau taea‘e Hahaere–Te Mau Tavini o te Fatu<br />

E faaite mai te aamu i muri nei i te faufaa no te hahaereraa utuafare :


6-a, Ua faataahia te mau taea‘e hahaere utuafare na to ratou<br />

taata faatere no te p∂p∂ autahu‘araa.<br />

55


Haapiiraa 6<br />

Ei na taea‘e hahaere utuafare ua faataahia te taea‘e Earl Stowell e to’na<br />

hoa hahaere ia hahaere i te tahi mau utuafare huru paruparu. Te faati‘a<br />

ra te taea‘e Stowell: « Ua tae atu maua i tera taime i te uputa fare. No<br />

to‘u poto ua matau noa vau i te faahauti i to‘u upoo ma te hi‘o i muri i<br />

te hoho‘a mata o te hoê taata. Teie taime i te matararaa mai te uputa<br />

fare e taata iti poto atu tei ti‘a mai i teie taime o vau atura te hi‘o atu i<br />

raro i ni‘a ia’na.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 6-b, « O Ben te taata poto. »<br />

« E taata pararai e te paari ho‘i, are‘a râ e taata peepee roa eita e mana-<br />

‘ohia e taata paari. Mea araara maitai to’na na mata. Mea hamama maitai<br />

te vaha, mea havitiviti maitai to’na hoho‘a mata. Mea au maitai to’na iri.<br />

« Parau atura maua e na hoa maua e na melo no te Ekalesia ho‘i, e ua<br />

haere mai maua no te haamatau ia’na. Mai te mea ra e aita oia i au<br />

maitai ua parau mai oia ia maua ia tomo atu i roto i te fare, mea nahonaho<br />

e te vaira te mau vairaa rehu avaava... Ua parau mai oia ia maua i<br />

faahoro na oia i te pereoo rarahi. I to‘u mana‘o ra e pereoo na’ina’i noa<br />

ïa; eita e pereoo rarahi mau ta’na i faahoro na. Ua maere roa vau.<br />

« Te feia faahoro pereo rarahi ei mau taata rarahi ïa. Mea nahea oe –’<br />

« Ua tapu mai oia i ta‘u parau. Te vai nei to‘u maru parahiraa i ni‘a<br />

noa mai i to‘u parahiraa faahoro. Ua ite te tahi atu mau taata faatere<br />

i te reira...<br />

« A mairi ai te mau ava‘e i muri mai, ua tupu mai te hiaai ia haere ihoa<br />

e farerei ia Ben iti. (Te hoê ahiahi a hahaere ai maua ia’na, ua rohirohi<br />

roa oia i to’na ohiparaa i ni‘a i to’na pereoo rahi) ua haapoto noa maua<br />

i to maua farereiraa ia’na. A haere mai ai maua i te uputa, ua hi‘o maira<br />

o Ben iti e ua parau maira, ‘Afea orua e parau mai ai ia‘u i te ohipa o te<br />

ti‘a ia‘u ia rave’–faaea i te puhipuhi i te avaava’, haere mai i te pureraa<br />

autahu‘araa e i te pureraa, e aha tu â ?’<br />

« Na o aera vau, ‘Ben, e oaoa roa maua mai te mea e rave oe i te reira<br />

mau mea, na oe ihoa e faaoti i te reira. Mai te mea e tamata maua i te<br />

parau atu i te mea o te titauhia ia oe ia rave o ta oe i ite a‘e na aita ïa<br />

maua i tano. Ua haere mai maua e farerei ia oe no te mea–e, aita ïa to<br />

maua utuafare i hope roa ino mai te mea e aita oe.’ Ua tape‘a oia i<br />

to‘u rima...<br />

« I taua hepetoma ra ua ta’i maira te hoê niuniu no te ani mai, ‘E aha te<br />

hora no te pureraa autahu‘araa ? ‘Ua faaite atu vau ia’na e ua parau atu<br />

vau e na‘u e haere mai e tii ia’na ei hoa no’na.<br />

« ’Aita, ua ite au i te e‘a e aita vau e hinaaro e na te tahi taata e faahoro<br />

ia‘u i te vahi o ta‘u e hinaaro ia haere.’<br />

56


6-b, « Little Ben »<br />

57


Haapiiraa 6<br />

« Ua ite atu vau ia’na i muri iho i rapae a‘e i te fare pureraa. ‘Eita paha<br />

e tano ia‘u ia tomo i roto, na mua paha vau i te faaea i te puhipuhi i te<br />

avaava,’na ô atura vau mea maitai a‘e ia rave na roto i te rave‘a tauturu<br />

a te Fatu. Na ô mai nei oia, ‘Mai te va‘uraa o to‘u matahiti to‘u puhipuhiraa<br />

i te avaava, aita vau i papû e mau anei ia‘u.’ Ua parau atu vau<br />

ia’na, i to‘u mana‘oraa e nehenehe ta’na ia faaea i te puhipuhi i te<br />

avaava.<br />

« Ua nehenehe roa ia Ben iti i te vaiiho i tera mau mana‘o i muri, e<br />

noa’tu e aita oia i rava’i i te haapiiraa, noa’tu to’na na’ina’i, e to’na<br />

matahiti, aita i maoro roa ua faahoa oia i te mau hoa papû e ua itoito<br />

roa oia i roto i te mau ohiparaa a te p∂p∂ o te mau peresibutero.<br />

« I te hoê ahiahi ua ta’i mai te hoê niuniu. ‘Hinaaro vau e paraparau ia<br />

oe.’ Mai te mea ra to’na reo e mea huru pe‘ape‘a. « Te hinaaro nei ratou<br />

ia‘u ei orometua hahaere. Aita ta‘u e nehenehe. Te puhipuhi nei au i te<br />

avaava e aita vau i ite i te hoê noa a‘e mea’. Nahea vau e nehenehe ai e<br />

haapii i te taata i te mea e aita vau i ite ? ... Nafea vau ?<br />

« Ua maere ato‘a vau. Mea taa ê roa o Ben iti ia maua nei, e aita maua i<br />

hinaaro ia mo‘e faahou oia. Ua pure u‘ana vau i tera taime i roto ia‘u.<br />

Ua huti ihora vau i te aho e ua haamata tura i te parau, ‘E Ben, ua<br />

tamata anei maua i te parau atu ia oe i te mea o te ti‘a ia oe ia rave ?’<br />

« ’Aita, ua faaite noa mai orua e taata faufaa vau ia orua ra, na te reira<br />

i haafaufaa ia‘u. No te reira paha i haamata ai au i te haere mai i te<br />

pureraa.’<br />

« ’I to maua farereiraa ia oe, ua ite atu maua i te hoê taata faufaa e mea<br />

ti‘a ia maua ia rave i te tahi ohipa. I teie nei e nehenehe anei ta oe e pii i<br />

teie na taata e ma te haamana‘o e na taata faufaa roa raua ? E nehenehe<br />

ta oe e parau atu ia raua e na taata faufaa raua e te hinaaro nei oe e<br />

parahi amui atu i pihaiiho ia raua i te taime o ta oe e hinaaro e ma te<br />

parau atu e ua ite oe i te tahi mea faufaa roa i roto ia raua, e te hinaaro<br />

nei oe i te haafaana‘o ato‘a ia raua ?’<br />

« Ua faaea muhu ore atura te tahi taime, e i muri iho, ‘E hoa aera, e<br />

parauti‘a roa te reira !’<br />

« I te mau ahiahi ato‘a e mea pinepine au i te tere na te puromu e te<br />

reira te tahi mau fetii o Ben te faaearaa. Mau melo paruparu ana‘e<br />

ratou, te rahiraa o ratou ua faaea ïa i te tane melo ore e aore ra i te<br />

vahine melo ore, e ua taa ê roa ratou i te Ekalesia no tau matahiti i<br />

te maoro i teie nei. Te hoê ahiahi ua ite atu vau ia Ben iti i te amoraa<br />

i te hoê mereni huru rahi. E ua mau maitai te reira i roto i to’na rima<br />

e ohipa rahi mau ta’na i reira. Ua atea mai oia i te matete. A tere ai au<br />

na pihaiiho ia’na, ua tomo atura oia i roto i te hoê o te mau fare.<br />

58


Haapiiraa 6<br />

« I to‘u farereiraa atu ia’na. Ua parau maira oia, ‘E, i to‘u ho‘iraa i te<br />

fare ua haere atu vau na te matete. Ua haamana‘o vau i tera mau<br />

tamarii. Aita e ohipa ta te metua tane. Mea varavara te mereni e mea<br />

moni rahi ato‘a i teie nei taime o te matahiti. Ua ite au e aita hoê a‘e ta<br />

te mau tamarii. E ia rava’i maitai te mau tamarii, ua hoo mai au i te<br />

mereni rarahi i te fare hooraa.’<br />

« Te tahi atu â taime ua ite atu vau ia’na i te haereraa i te ahiahi ma<br />

te tape‘a i roto i to’na rima te hoê faraoa monamona no te hoê oro‘a<br />

mahana fanauraa, ua faati‘a mai oia ia‘u i te hoê taime e ‘Te vai nei<br />

teie tamahine iti e mau taea‘e ana‘e to’na. O ratou ana‘e te haapa‘ohia.<br />

No reira ua mana‘o vau e mai te mea e na‘u iho e afa‘i i te parau no<br />

to’na mahana fanauraa, e ite ïa oia e mea faufaa oia. Mai te tahi a‘e<br />

nei hepetoma, ua ume matara roa ino te mau tamaroa i te rima o te<br />

pepehurio. Aita hoê noa a‘e taata i haapa‘o maoti teie tamahine iti.<br />

Ua rave au i ta’na pepehurio e ua afa‘i au i te fare no te tamau faahou<br />

i te rima. E pô taato‘a to‘u hamaniraa, tera râ ua hoona maitai te taime<br />

i to‘u faaho‘iraa tu. Ia haere ana‘e au i ô, e rave mai oia i ta’na pepe<br />

hurio, e parahi mai oia i ni‘a i te tahua fare i mua ia‘u, e tuu mai ai i<br />

to’na upoo i ni‘a iho ia‘u.’ E reo mauruuru to roto ia’na.<br />

« I muri noa mai i te reira, ua ta’i mai te hoê niuniu. ‘Tera tamahine o<br />

ta‘u i hahaere na e bapetizohia ra ! ‘ E ohipa faahiehie mau tei tupu<br />

[na roto i ta’na hahaereraa]. Ua oaoa roa ino vau...<br />

« Na matahiti e pae i mairi a‘e nei, aita tera mau utuafare i farerei i<br />

te Ekalesia maoti te mau orometua hahaere utuafare te tahi taime e<br />

niuniuhia mai te mau tuahine hahaere. Area râ e va‘u taime i roto i<br />

na matahiti e toru i muri mai ua niuniu mai o Ben iti, no te faaite mai<br />

ia‘u no te hoê haamaitairaa o te ti‘a ia ravehia, no te hoê bapetizoraa<br />

e fatata maira, e aore ra no te faanuuraa i te hoê tamaiti i mua i roto i<br />

te autahu‘araa. Ua ani atu vau ia’na mea nahea ta’na raveraa no te<br />

haaputapu i to ratou mau oraraa. ‘Ua rave au mai ta oe i parau mai<br />

ia‘u. Ua faaite au ia ratou e aita vau i hau atu i te faufaa ia ratou e aita<br />

vau i haere mai no te parau ia ratou i te mea o te tano ia ratou ia rave’.<br />

Ua haere maira au no te mea ua faanahonaho te Fatu i te hoê airaamaa<br />

varua no to’na utuafare, e aita ana‘e ratou, aita ato‘a ïa tera mau<br />

parahiraa i faaîhia i te iri airaamaa, aita te utuafare e hope paato‘a<br />

mai’ » (« Little Ben. » Ensign, mati 1977, 66-68).<br />

■ No te aha te mau taea‘e hahaere i manuia ai i ni‘a ia Ben iti ? E aha<br />

te haapiiraa o te roaa mai ia tatou mai roto mai ia ratou o te riro ei<br />

tauturu no tatou ei mau taea‘e hahaere utuafare ?<br />

59


60<br />

6-c, Ua faataahia te mau taea‘e hahaere utuafare no te hahaere i te mau utuafare.


Te Mau Hopoi‘a a te Mau taea‘e Hahaere Utuafare<br />

■ Faaite i te hoho‘a 6-c, « Ua faataahia te mau taea‘e hahaere no te<br />

hahaere i te mau utuafare. »<br />

Haapiiraa 6<br />

Te hopoi‘a a te mau taea‘e hahaere no te hahaere i te mau utuafare<br />

melo e ia faaitoito ia ratou ia pure e ia rave i ta ratou mau ohipa no te<br />

utuafare ta te Fatu i horo‘a ia ratou. Ua pii Oia ia ratou ei mau taata<br />

« tia‘i » no te haapa‘o e no te hi‘o i Ta’na mau tamarii (a hi‘o i te<br />

Ieremia 31:6; Ezekiela 33:1–9).<br />

Ua parau te peresideni Harold B. Lee e mea ti‘a te mau taea‘e hahaere<br />

ia maramarama i ta ratou misioni no te haapa‘o e te hi‘o, te haapuai,<br />

e ia tauturu i te mau melo ia rave i ta ratou ohipa. Ua ani oia i te feia<br />

faatere o te autahu‘araa ia taui te parauraa ei mau taea‘e hahaere utuafare<br />

no te haapiiraa, e parau râ e, ei mau tia‘i no te haapa‘oraa i te<br />

Ekalesia. Ia maramarama ana‘e tatou i tera mana‘o, e maitai atu â ta<br />

tatou hahaereraa utuafare. (A hi‘o i te ‘regional representatives’<br />

seminar, eperera 1972, 8).<br />

■ E aha te auraa ei taata haapa‘o no te Ekalesia ? No te aha e mea<br />

faufaa ia ite mai te mau utuafare e te haapa‘ohia ra ratou eiaha i<br />

te tamataraa i te haapii ia ratou ? (A hi‘o i te aamu o Ben iti).<br />

Ei mau taea‘e hahaere o tatou ïa te ti‘a no te epesikopo e aore ra no te<br />

peresideni amaa i te mau taata o ta tatou e tavini nei. I roto i te mau<br />

uiuiraa e te feia faatere o te autahu‘araa e faite tatou i ta tatou mau<br />

hahaereraa e te mau titauraa no teie mau melo. Ia ma’ihia te mau melo<br />

e aore ra ia fifi te mau melo o te titau paha i te hi‘oraa a te feia faatere o<br />

te autahu‘araa, e mea ti‘a ia faaara vitiviti atu tatou i te reira.<br />

Pahonoraa i te Mau Titauraa o te Mau Melo<br />

Ei mau taea‘e hahaere e mea ti‘a ia pure tamau tatou no Te titauraa a<br />

te taata tata‘itahi e no te mau titauraa o te utuafare o te mau melo o ta<br />

tatou e tavini nei. E ia faanahonaho e ia ohipa tatou no te tauturu ia<br />

faatupu i to ratou mau titauraa, te horo‘araa i te turu e te faaitoitoraa.<br />

Aita e rava’i i te pupu-noa-raa i te tauturu.<br />

Te hoê mea o ta te hoê taata e titau maoti râ te Varua. Ua parau te peresideni<br />

David O. McKay « E ohipa na tatou ei mau taea‘e Hahaere Utuafare<br />

ia amo i te hanahana o te varua i roto i te mau utuafare ato‘a e i roto i te<br />

mau aau ato‘a » (faahitihia na Marion G. Romney », The Responsibilities<br />

of Home Teachers, Ensign, mati 1973, 15). No te tauturu i te mau utuafare<br />

ia faarii i te Varua, e mea ti‘a ia faaitoito tatou ia ratou ia faatupu i te<br />

pureraa pô utuafare, faatupu i te pure utuafare e i te pure a te taata tata-<br />

‘itahi, e ia rave itoito i te ohipa i roto i te Ekalesia (a hi‘o i te PH&PF<br />

20:51, 53–55).<br />

61


Haapiiraa 6<br />

Te titau ato‘a nei te mau taata ia tauturu ia ratou i roto i te mau taime<br />

ma’i. Ua a‘o mai te Fatu e i roto i tera mau taime e mea ti‘a ia « tii i te<br />

mau peresibutero o te ekalesia ra » (Iakobo 5:14; a hi‘o ato‘a te irava<br />

15). Ei mau taea‘e hahaere utuafare e mea ti‘a ia ite tatou i te taime e<br />

ma’ihia ai te mau melo o te mau utuafare i faataahia na tatou, e ia vai<br />

mâ e te ineine no te haamaitai ia ratou ia ani ana‘ehia mai tatou.<br />

Ia horo‘a ato‘a te mau taea‘e hahaere utuafare i te tauturu ia farerei<br />

ana‘e te hoê taata e aore ra te utuafare i te mau tamataraa e aore ra<br />

ia paruparu ana‘e ratou.<br />

■ E aha te mea e ti‘a ia tatou ia rave no te mau utuafare ? (A papa‘i i te<br />

mau pahonoraa i ni‘a i te tabula papa‘i. A faarava’i i teie tabula i te<br />

tahi atu mau mana‘o o te horo‘ahia i roto i te haapiiraa).<br />

■ Mea nahea ta Ben iti faatupuraa i te mau titauraa o ta’na mau utuafare<br />

i faataahia na’na e hahaere ?<br />

Te faaite mai nei te aamu i muri nei e mea nahea ta te hoê taea‘e<br />

hahaere utuafare tautururaa i te hoê utuafare :<br />

« Te taea‘e e te tuahine Robertson ... e na taata apî raua e te itoito i roto<br />

i te Ekalesia o te ore râ e faatupu i te pureraa pô utuafare e aore ra i te<br />

pure utuafare ‘no te mea o raua ana‘e ra.’ Ua horo‘a atu matou i te mau<br />

haapiiraa no ni‘a i teie parau tumu e ua faaitoito ia raua, eiaha ia ape...<br />

« I na hepetoma i muri mai ua farerei maua to‘u hoa hahaere i te tahi<br />

mau taime no te aparau i te mau titauraa o ta maua mau utuafare. Ua<br />

tapa‘o maua i tera mau mea o ta maua i mana‘o e mea faufaa. E i muri<br />

iho i roto i ta maua hahaereraa ua tamata â maua i te tahi atu faanahoraa.<br />

No te taea‘e e te tuahine Robertson, eiaha e parau e, ‘E aha te mea o ta<br />

maua e nehenehe e rave no te tauturu ?’, e parau râ e, ‘E nehenehe anei<br />

tatou e farerei i te mahana maha i mua nei i to‘u utuafare e ia amui mai<br />

orua i roto i te hoê pureraa pô utuafare taa ê ?’... [Ua pahono mai raua],<br />

‘E, mauruuru maitai !’...<br />

« I muri a‘e i te hoê pureraa oro‘a, ua haere maira te taea‘e e te tuahine<br />

Robertson e farerei ia‘u e ua faaite maira i to raua iteraa papû, ma te<br />

faaite mai i to raua oaoa i roto i to raua utuafare e ua rahi roa te reira i<br />

teie nei mai to raua ihoa faatupuraa i te pure utuafare e te pô utuafare »<br />

(Don B. Center, « The Day We Really Started Home Teaching », Ensign,<br />

tiunu 1977, 18–19).<br />

Tautururaa i te Upoo o te Utuafare<br />

■ Faaite i te hoho‘a 6-d, « Te Mau taea‘e Hahaere ei tauturu i te upoo o<br />

te utuafare i roto i te faatereraa i te utuafare. »<br />

62


6-d, Te mau taea‘e hahaere no te tauturu ïa i te upoo faatere<br />

o te utuafare ato‘a e faatere nei i te utuafare.<br />

63


Haapiiraa 6<br />

Te upoo o te utuafare–te metua tane, maori râ aita e metua tane–na’na<br />

te hopoi‘a matamua roa no te arata‘iraa i te utuafare i te faateiteiraa. Ei<br />

mau taea‘e hahaere utuafare e faufaa roahia tatou mai te mea e tauturu<br />

tatou i te upoo faatere o te utuafare ia rave i te reira.<br />

Te hoê o te mau raveraa maitai roa e mea nahea tatou ia tauturu maoti<br />

râ te hoê farereiraa i te upoo utuafare na mua roa. I reira, e nehenehe<br />

tatou e ani atu i te mau titauraa o te utuafare e aha te mea o ta tatou e<br />

nehenehe e rave no te tauturu.<br />

Teie i muri nei te tahi faaiteraa no ni‘a i na taea‘e hahaere utuafare tei<br />

ohipa na roto atu i te upoo no te hoê utuafare:<br />

« E ere o Samuel Bowen i te melo no te Ekalesia. Ta’na vahine e te mau<br />

tamarii e mau melo ïa ratou, e na roto i te reira, e rave rahi mau hahaereraa<br />

tei ravehia na te mau p∂p∂ e na te mau taea‘e hahaere i te utuafare<br />

Bowen. E ua farerei-noa-hia te mau melo no te Ekalesia i roto i te<br />

utuafare. No reira, aita te taea‘e Bowen e parahi mai i roto i te taime<br />

no te hahaereraa...<br />

« I roto na matahiti e piti i mairi a‘e nei, ua faataahia te hoê taea‘e<br />

hahaere utuafare apî, te taea‘e Walker i te utuafare o Bowen. I muri a‘e<br />

i to’na farereiraa ia ratou e te aparauraa i to’na taata faatere o te autahu‘araa,<br />

ua ite atura te taea‘e Walker e aha te mea o te titauhia ia’na ia<br />

haapa‘o maite ... i te taea‘e Bowen. I te mau ava‘e i muri mai, ua rave<br />

maite oia i te tahi mau ohipa, tei feruri maitaihia. Ei hi‘oraa, ua<br />

faanahonaho oia i te mau farereiraa e te taea‘e Bowen... I roto i te reira<br />

mau hahaereraa e aparau ratou i te mea e nehenehe ai oia ia tauturu<br />

i te melo tata‘itahi o te utuafare. I te haamataraa aita te taea‘e Bowen<br />

i ohie noa i te faaô ia’na i roto no te mea aita oia i matau, area râ aita<br />

i maoro roa ua haamata ihora oia i te mauruuru i te ohipa e ravehia ra<br />

e te taea‘e Walker. Rave rahi mau farereiraa i ravehia no te utuafare,<br />

e mea varavara te faaheporaa i te haapiiraa evanelia i te utuafare.<br />

« I te hoê ahiahi, ua haere mai te taea‘e Walker e farerei i te taea‘e<br />

Bowen raua ana‘e ra i roto i te piha faafaearaa. Ua ui atura oia, ‘E Sam,<br />

e utuafare nehenehe roa to oe i roto i te Ekalesia, mea nahea oe i ore ai<br />

i feruri i te parau no te meloraa i roto i te Ekalesia ?’Ua huru maere te<br />

taea‘e Walker i te pahonoraa: ‘No te mea paha e aita te hoê taata i ani<br />

noa a‘e mai ia‘u ua hinaaro anei au. Inaha, ua tai‘o vau i ta outou mau<br />

buka a te Ekalesia e te ti‘aturi nei au mai ia outou ato‘a na.’<br />

« Hoê ava‘e i muri mai, ua bapetizohia te taea‘e Samuel Bowen i roto<br />

i te Ekalesia, e i teie mahana ua taatihia to’na utuafare ... i roto i te<br />

hiero » (When Thou Art Converted, Strengthen Thy Brethren [Buka<br />

haapiiraa a te Authu‘araa a Melehizedeka, 1974], 217–18).<br />

64


Haapiiraa 6<br />

■ A ani i te taea‘e hahaere utuafare i faataahia no te faaite mai i to’na<br />

iteraa papû no ni‘a i te hahaereraa utuafare. E a ani atu i te metua i<br />

faataahia ia faaite mai i to’na iteraa e mea nahea te hahaereraa utuafare<br />

i riro ai ei haamaitairaa i to’na utuafare.<br />

Opaniraa<br />

Ei mau taea‘e hahaere utuafare ua horo‘ahia ia tatou i te hopoi‘a no te<br />

haapa‘o i te mau melo o te Ekalesia. Ia hahaere tamau tatou ia ratou,<br />

haapii ia ratou i te evanelia, e ia faaitoito ia ratou ia ora i te evanelia<br />

ma te parauti‘a. E mea ti‘a ia faarahi i te here no te taata tata‘itahi o ta<br />

tatou e tavini nei. E mea ti‘a ia ohipa ato‘a tatou na roto i te pure e te<br />

upo faatere o te utuafare tata‘itahi e ia ite e ia tauturu i te utuafare i<br />

roto i to ratou mau titauraa.<br />

Te titauraa<br />

Na roto i te pure a faaoti i te mau rave‘a o ta outou e nehenehe e rave<br />

no te faahaere i mua i ta outou ohiparaa ei taea‘e hahaere utuafare,<br />

tauturu i to outou hoa hahaere ia riro mai ei taea‘e hahaere utuafare<br />

maitai atu â, ia ohipa e te upoo faatere o te utuafare tata‘itahi i<br />

faataahia na outou, e ia faatupu i te mau titauraa no te taata<br />

tata‘itahi i roto i te utuafare.<br />

Aparau e to outou iho utuafare e nahea outou e nehenehe ai ia tauturu<br />

i to outou mau taea‘e hahaere utuafare.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Ioane 21:15-17 (faauehia ia haapii te tahi i te tahi)<br />

■ 2 Timoteo 2:2 (ia rahi te faaroo no te haapii ia vetahi ê)<br />

■ 1 Petero 5:1-4 (te hopoi‘a e te faito no te hanahana o te mau<br />

peresibutero)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46:27 (te horo‘a no te ite<br />

horo‘ahia i te mau taea‘e hahaere utuafare)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:106 (te puai no te patu i<br />

te taata paruparu)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa:<br />

1. Haapii i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:46–47, 53–55.<br />

2. A ani i te hoê taea‘e hahaere utuafare ia faaineine ia’na no te horo‘a<br />

i to’na iteraa papû no ni‘a i te hahaereraa utuafare i te hopearaa o te<br />

haapiiraa.<br />

65


Haapiiraa 6<br />

3. A ani i te hoê metua tane ia faaineine ia’na no te horo‘a i to’na iteraa<br />

papû no ni‘a i te hahaereraa utuafare i te haamaitairaa i to’na utuafare<br />

i te hopearaa o te haapiiraa.<br />

4. Faataa i te mau melo no te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau o<br />

ta outou e hinaaro.<br />

66


<strong>TE</strong> ORARAA<br />

IA OE IHO<br />

Haapiiraa 7<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia rava’i i ta tatou<br />

iho faufaa.<br />

Omuaraa<br />

I te 9 no fepuare 1971 ua aueue te fenua i San Fernando Valley<br />

California. Ua faati‘a te tuahine Ina Easton i te tahi mau mea i tupu i<br />

roto i te aueueraa fenua :<br />

« I te po‘ipo‘i roa i te Mahana Piti, 9 no fepuare–i muri noa mai i te<br />

aueueraa te fenua–mai te ahiahi Mahana Pae e tae roa’tu i te 12 no<br />

fepuare, ua faari matou i roto i to matou utuafare 17 haere atu i te 22<br />

taata. Aita ta matou e uira no te hoê mahana e hoê pô e aita ato‘a e ito<br />

no te faamahanahanaraa e no te tunuraa i te maa e aore ra aita ato‘a e<br />

rava’i maitai i te pape no te taime ratou i faaea mai i o matou.<br />

« ... Ua riro mau ei tamataraa no te haapa‘o i teie rahiraa taata i roto i<br />

te hoê vahi na’ina’i e te iti ho‘i o te mau rave‘a. Ua roaahia ia matou ia<br />

faatere i te reira, mauruuru i teie mau manihini e tae noa’tu i te maa<br />

a te Ekalesia e te faanahonahoraa no te haaputu i te pape... Ua parari<br />

paato‘a te mau faretoa fatata noa mai ia matou. Ua parari te mau<br />

puromu. Aita ta matou e nehenehe e haere i te faretoa. Ua mauruuru<br />

roa ino matou no te maa e te pape o ta matou i haaputu...<br />

« E rave rahi te mau mea o ta matou i haapii. I roto i te reira, te haaputuraa<br />

ïa i te mau mea maitai, te pu‘a e te mau mea no te tamâ o te<br />

tuuhia i roto i te pape to‘eto‘e, te mau tauera tahito... ; te parau haumitiraa<br />

e te mau parau horoi rima, te mau purumu niho e te pu‘a<br />

niho... E te mau ahu hau atu–hoê ahu taui no te melo tata‘itahi o te<br />

utuafare ? Te mau raau rapaau matamua o te titauhia. Ua mutumutu<br />

ho‘i to matou mau avae e ua pepe i te tahi mau vahi o te tino. E ere te<br />

tahi mau pepe i te mea fifi roa, ua riro maira ei fifi i muri iho no te mea<br />

aita i rava’i i te ahu taamu no te haapa‘o ia ratou. Ua ta’i noa e rave<br />

rahi mau tamarii no te po‘ia ïa e te nahonaho ore. Te mau aiu ihoa. Ua<br />

erehia te maa aiu, te mau mohina û, te mau paraitete, te raau, e te pahii<br />

67


Haapiiraa 7<br />

taui... Teie te mau mea i mo‘ehia e te mau taata i roto i to ratou rûraa te<br />

mau raau mafatu e te mau raau ma’i omaha tihota. No te tahi pae e fifi<br />

rahi roa ïa.<br />

« Ua ite matou e mea maitai roa ia vai noa te hoê umu afa‘ifa‘i. E mea<br />

ohie te mori e mea ohie ato‘a ia haaputu. E mea maitai ato‘a te mori gaz<br />

no te turama mai te mea e aita e uira...<br />

« E mea rahi atu â te mea o te nehenehe e parau atu, area te mea faufaa<br />

roa no tatou paato‘a ia haamana‘o e ua parau mai te Fatu ia tatou ia<br />

haaputu i te maa, te pape, te ahu, e te moni, no te mea te vaira te<br />

mahana e hinaaro outou i te reira. To‘u iteraa papû tera e mea titau<br />

mauhia te reira. Na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa i horo‘ahia<br />

mai e to tatou feia faatere, e mea rahi roa ïa ta tatou e te rava’i ato‘a ia<br />

opere i to tatou mau hoa e i te mau melo o te paroita o te faarue i to<br />

ratou mau utuafare’ « (Relief Society of Study 1977–78, 78–79).<br />

Te Faanahonahoraa a te Fatu<br />

Te faanahonahoraa a te Fatu no te mau melo o te Ekalesia no te ravairaa<br />

ia ratou iho, e mea ohie roa ïa. Maoti ia rave tatou ma to tatou puai ato‘a<br />

ia faarava’i ia tatou iho e i to tatou utuafare na roto i te faatupuraa i te<br />

mau peu maitai, ia tarani; haaputu i te mau mea e titauhia no te paturu<br />

ia tatou no te hoê a‘e matahiti, faanahonahoraa no te mau titauraa no<br />

ananahi, e no te haamaitairaa i te tino, te varua, te feruriraa, e te orara<br />

maitai o te tino. E haamata te faaraava’iraa i te utuafare na mua roa, no<br />

te taata iho e no te utuafare.<br />

■ Tei ia vai te hopoi‘a no te haapa‘o i to tatou mau titauraa e te mau<br />

titauraa no to tatou mau tamarii ?<br />

Mai te mea e aita ta tatou e nehenehe e haaputu i ta tatou iho, a ani i te<br />

tauturu i to tatou mau fetii. Ei hi‘oraa, te hoê taata ma’ima’i eita e ore e<br />

titauhia te tautururaa hau atu i ta to’na iho utuafare. I te reira huru, e<br />

mea ti‘a ia anihia te tauturu a te tahi atu mau fetii. Inaha, mai te mea e<br />

aita ta tatou e nehenehe e pahono i te mau titauraa e hinaarohia na roto<br />

anei ia tatou iho e aore ra na roto anei i te mau fetii, i reira e nehenehe<br />

ta tatou e ani atu i te tauturu no te hoê taime poto i te Ekalesia.<br />

Te ineine maitairaa tatou e tauturu ïa ia tatou iho, e riro ato‘a ei tauturu<br />

ia vetahi ê atu i roto i te mau taime fifi. E tupu tatou i te rahi i te pae<br />

varua a horo‘a ai tatou mai te nounou ore i ta tatou iho mau tao‘a, te<br />

taime, e te taleni no te tauturu ia vetahi ê.<br />

■ No te aha i to outou mana‘oraa i hinaaro ai te Metua Here i te Ao ra<br />

ia tatou ia faarava’i tatou ia tatou iho e i to tatou mau utuafare ?<br />

■ Mea nahea tatou i te haamaitairaahia ia tauturu ana‘e tatou ia<br />

vetahi ê ?<br />

68


Haapiiraa<br />

Puai i te pae<br />

varua, i te pae<br />

aehuehu e i te<br />

pae sotiare<br />

Tabula faarava‘iraa<br />

ia oe iho<br />

Ohipa<br />

Maitai i te pae<br />

no te ‘ea<br />

7a, Na tuhaa e ono no te faarava’iraa<br />

Faatereraa<br />

i te faufaa<br />

Haaputuraa<br />

maa<br />

69


Haapiiraa 7<br />

Faaineineraa i to Tatou Mau Utuafare<br />

■ Faaite i te hoê hoho‘a no te Faarava’iraa (hoho‘a 7-a), e aore ra a hi‘o i<br />

te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘i.<br />

Ia riro te mau melo o te Ekalesia ei mau taata rava’i ia ratou iho i roto i<br />

na tuhaa e ono i muri nei:<br />

Haaputuraa Maa i te Utuafare<br />

Mai te au i te ture e mai te mea e nehenehe, ia haaputu te taata tata‘itahi<br />

e te utuafare ia rava’i te maa no te haapa‘oraa i to ratou mau titauraa no<br />

te hoê matahiti te maoro. Te auraa e mea ti‘a tatou ia faaapu i ta tatou iho<br />

maa e ia haaputu e ia faaohipa i te reira e ia mono i te maa i amuhia no<br />

te arai eiaha te maa ia tahito e ia faarue (a hi‘o i te haapiiraa 16 i roto i<br />

teie buka no te hoê aparauraa i ni‘a i te faaapu na te utuafare). E mea ti‘a<br />

tatou ia ite e nahea ia nira i te ahu e, mai te mea e nehenehe, haaputu i te<br />

mori e te mau raau rapaau ma’i. Te faaapuraa e te haaputuraa e tauturu<br />

ïa te reira ia tatou iho e i to tatou mau utuafare, e ia vetahi ê i te mau<br />

taime fifi. (A hi‘o i Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa,<br />

Tuhaa A, Haapiiraa 22, « Faaapuraa e te Haaputuraa i te Maa »).<br />

■ Nahea tatou ia faarahi i to tatou iho rava’iraa i roto i te faaapuraa e<br />

te haaputuraa i te maa ?<br />

Te Ora Maitai i te Pae Tino<br />

E mea mo‘a to tatou mau tino, e mea faufaa ia haapa‘o tatou i te reira e<br />

ia vai mâ noa te reira, te puai, e te ora maitai. Mai tei heheuhia i roto i te<br />

Ture no te Parau Paari, e mea ti‘a tatou ia amu i te mau maa faaitoito<br />

eiaha ia inu i te ava, eiaha ia puhipuhi te avaava, e te tahi atu mau mea<br />

au ore no te tino (a hi‘o i te PH&PF 89). No te arai i te ma’i e mea ti‘a ia<br />

haapa‘o tatou i to tatou mau utuafare e to tatou mau aua e ia faarii i te<br />

mau patia i titauhia i roto i te fenua. E mea ti‘a ia faaetaeta noa tatou i<br />

to tatou tino, ia vai mâ noa,e ia apee i te tahi mau faanahoraa no te ora<br />

maitai o te tino. A haapa‘o ai tatou i to tatou tino e hau atu to tatou<br />

haapa‘o maitairaa ia tatou iho e ia tavini ia vetahi ê.<br />

■ Nahea tatou ia faahaere i mua i te ora maitai o to tatou tino ?<br />

Te Puai Pae Varua, te Puai i te Pae Feruriraa, e te Puai Totiare<br />

E mea ti‘a ia tatou ia haapuai ia tatou iho e i to tatou mau utuafare i te<br />

pae varua, i te pae feruriraa, e i te pae totiare. A na reira ai tatou e ineine<br />

ïa tatou no te pahono i te mau fifi e te mau pe‘ape‘a. Ua parau o Elder<br />

Boyd K. Packer:<br />

« Ua faanahonahohia teie oraraa ei tamataraa. Ua ti‘a ïa ia faarii tatou i<br />

te mauiui, te pe‘ape‘a, te oto, e tae noat’u i te manuia-ore-raa.<br />

70


Haapiiraa 7<br />

« Haapii i to tatou mau melo e, mai te mea e... e tupu mai te hoê mahana<br />

haapa‘o ore i te hoê taime, e aore ra te tahi tau pu‘e mahana, a ti‘a<br />

pautuutu atu e a faaruru atu i te reira. E afaro mai ihoa te oraraa.<br />

Te vai nei te tumu rahi no to tatou aroraa i roto i te oraraa (i roto i te<br />

Conference Report, eperera 1978, 140; e aore ra Ensign, me 1978, 93)<br />

Ia tupu mai te mau tamataraa, e mea ti‘a ia here tatou, ia turu, e ia<br />

faaitoito te tahi i te tahi. Ia tauturu tatou te tahi i te tahi, e faatupu ïa<br />

tatou i te puai no te arai i to tatou mau fifi. Ua parau o Elder Marvin J.<br />

Ashton no te hoê utuafare o tei faatupu i te puai i roto ia ratou :<br />

Ua fanauhia mai te tamahine apî roa e ua fifi roa te roro e aita teie<br />

tamahine i tupu maitai i roto i to’na oraraa i te pae no te feruriraa. Ua<br />

pohe oia i te 17 raa o to’na matahiti, area te utuafare ua puai roa ratou i<br />

roto i taua taime ra. Ua parau â o Elder Ashton: « Ua haapa‘o tamau<br />

noa te metua vahine, te faaoromai e te mahanahana mai roto mai i te<br />

hoê metua tane aroha, e te haroaroaraa mai roto mai i te mau taea‘e<br />

tootoru e te hoê tuahine tei î i te mana‘o maitai tei faariro ia’na ei mea<br />

taa ê i roto i te utuafare... Ua parau to’na metua, ‘Aita e moni no te hoo<br />

i to matou here, faaoromai, e te haehaa i rotopu ia matou i to matou<br />

haapa‘oraa ia’na.’ Teie te hoê hi‘oraa pe‘ape‘a ... tei faarirohia ei rave‘a<br />

no te mau haamaitairaa » (« Family Home Storage », i roto i te 1977<br />

Devotional Speeches of the Year, 69).<br />

Mai ta teie aamu e faaite mai nei, te aroha, te pure, te hoê utuafare here<br />

e nehenehe e riro ei hoê haamaitairaa rahi i roto i te oraraa o te melo<br />

tata‘itahi o te uuafare. Ia riro tera hi‘oraa ei titauraa na te utuafare<br />

ato‘a. Ua haamaramarama o Elder Marvin J. Ashton :<br />

« E mea pinepine te mau tauturu rahi i te tae mai na roto mai i te<br />

faanahonahoraa o to tatou mau utuafare. Te tahi taime e mea titauhia<br />

te mau rima turu no ratou i pihaiiho noa ia tatou... Ua haamana te<br />

Atua i te mau melo no te utuafare no te tauturu i te mau melo no te<br />

utuafare...<br />

« E mea titauhia tatou ia rave i te rima o to tatou mau melo o te utuafare<br />

e ia faaite i to tatou here mau ia ratou » (i roto i te Conference<br />

Report, atopa 1873, 131 ; e aore ra Ensign, tenuare 1974, 104).<br />

■ Nahea tatou i te faatupu e i te horo‘a i te feruriraa puai i roto i to<br />

tatou mau utuafare ?<br />

■ No te aha te tautururaa, te haroaroaraa, e te hereraa ia vetahi ê i riro<br />

ai ei mea faufaa no to tatou hau e to tatou oaoaraa ? Nahea tatou e<br />

nehenehe ai i te tauturu ia faaineine ia tatou no te tau i mua nei ?<br />

71


Haapiiraa 7<br />

Haapiiraa<br />

Te faaite mai nei Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e te parau<br />

mai nei te Fatu ia tatou e « te hanahana o te Atua o te ite ïa, oia ho‘i, te<br />

maramarama e te parau mau » e ua faaue mai ia tatou ia « haapii i ta<br />

(tatou) mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau » (PH&PF<br />

93:36,40). Ia haapii tatou paato‘a i te tai‘o, te papa‘i, e te rave i te mau<br />

numeraraa e ia haapii i teie mau ite i ta tatou mau tamarii. E mea ti‘a<br />

ia haapii tamau tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, mai ta tatou e haapii<br />

nei mai roto mai i te tahi mau buka, e ia tai‘o i te reira i ta tatou mau<br />

tamarii. Ia rave tatou i te mau haapiiraa a te hau e te tahi atu mau<br />

faanahonahoraa i te pae no te haapiiraa.<br />

■ No te aha e titauhia ai ia tatou e i to tatou mau utuafare ia haapii i<br />

te tai‘o, te papa‘i e te raveraa i te mau numeraraa ? No te aha e mea<br />

faufaa te haapiiraa ?<br />

Te Ohipa<br />

I te vahi e nehenehe, ia titau tatou i te mau ohipa o te horo‘a mai ia<br />

tatou i te faarava’iraa i to tatou mau utuafare e o te horo‘a mai i te<br />

mauruuru ia tatou. E mea ti‘a i ta tatou ohipa ia au maite i te mau<br />

haapiiraa a te Ekalesia e o te vaiiho ia tatou ia rave i ta tatou mau<br />

ohipa no te Ekalesia. Hau atu, ia roaa te ohipa na tatou iho, e mea<br />

ti‘a tatou ia a‘o atu i ta tatou mau tamarii e te tahi atu feia apî ia maiti<br />

maitai i to ratou toro‘a no amuri a‘e.<br />

Ua a‘o o Elder Marvin J. Ashton : « Faariro i te haapiiraa ei faanahoraa<br />

tamau. A rave hope roa i te tau haapiiraa mai te mea e nehenehe. Oia<br />

ho‘i, te haapiiraa no te pae no te faarava’iraa faufaa. Te faahotu- maitairaa<br />

i te moni. Faaohipa i te haapiiraa o te pô e te haapiiraa na te reva ei<br />

faaineineraa. Titau ia roaa mai te tahi mau aravihi o ta tatou e nehenehe<br />

e faaohipa no te arai i te ereraa i te ohipa » (« One for the<br />

Money », Ensign, tiurai 1975, 73).<br />

■ Aparau i te mau rave‘a e vai nei no te tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faahotu i to ratou mau aravihi i te pae no te ohipa. Mai<br />

te mau haapiiraa na roto i te reva o ta te mau fare teitei e horo‘a nei<br />

na te feia paari, e no te haapaariraa i te toro‘a ohipa. A farerei i to<br />

outou epesikopo e aore ra peresideni amaa mai te mea te vaira anei<br />

ta te paroita e aore ra ta te amaa e taata aravihi no te pae no te totauturu<br />

e haapa‘o i te pae no te ohipa. Mai te mea te vaira, e nehenehe i<br />

teie taata i te tauturu i te mau melo ia imi i te ohipa.<br />

■ Nahea e nehenehe ai i te feia apî tamaroa ia faaineine ia ratou no te<br />

hoê toro‘a ?<br />

72


Haapiiraa 7<br />

Faatereraa i te Faufaa<br />

No te ineineraa i te pae no te faufaa moni, e mea ti‘a ia tatou ia haapii<br />

e nahea ia ora ia au i te faufaa moni e roaa ra ia tatou. Titauhia ia<br />

faanahonaho e ia faatere maite i te hoê tabula faufaa. Te hoê tabula<br />

faufaa tano, o te tabula faufaa ïa o te haamau i te mau opuaraa i te pae<br />

no te faufaa moni, te aufau i te mau tuhaa ahuru e te mau ô, e te arairaa<br />

i te tarahu. Hau atu i te hoê tabula faufaa, te hoê ïa faatereraa paari no<br />

ta tatou faufaa moni mai te hooraa mai i te maa e te tahi atu mau mea e<br />

titauhia i te taime hooraa mama, ia arai i te haamau‘a, e, mai te mea e<br />

nehenehe ia haaputu i te moni no te mau taime fifi e ai i te moni.<br />

Ua horo‘a mai te hoê utuafare i te mana‘o tauturu i muri nei no te<br />

faatereraa i te mau faufaa moni a te utuafare: « Te hoê mea eiaha roa ia<br />

tupu ... to tatou huru, « Na‘u teie moni, no reira e haamau‘a vau mai<br />

ta‘u e hinaaro.’ Noa’tu na te tane anei e aore ra na te vahine anei e afa‘i<br />

mai nei te moni, te taato‘araa o te moni na raua toopiti ïa. Aita e ti‘a i te<br />

tane e aore ra i te vahine ia haamau‘a noa mai ta’na e hinaaro ‘no te<br />

mea na‘u teie moni’ « (Orson Scott Card, « Family Finances », Ensign,<br />

tiunu 1978, 13).<br />

■ Nahea te faaohiparaa na roto i te paari i te moni e hopoi mai ai i te<br />

hau i te utuafare ?<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e aha te huru no to<br />

ratou ineine i roto i na faanahoraa e ono no ni‘a i te faarava’iraa ia<br />

ratou iho.<br />

Te Vai Ineineraa no te Tauturu mai te hoê Ekalesia<br />

Ua ani mai te Fatu ia tatou ia tauturu te tahi i te tahi e ia haapa‘o atoa<br />

ia tatou iho e i te mau titauraa o te utuafare (a hi‘o i te PH&PF 52:40).<br />

Te tahi mau taime ta tatou mau tutavaraa no te tauturu ia vetahi ê e<br />

nehenehe ïa mai roto noa mai ia tatou iho. Te tahi mau taime e amuihia<br />

te mau tutavaraa e te mau rave‘a a te mau melo a te Ekalesia e faaohipahia<br />

te reira na te feia faatere o te autahu‘araa.<br />

Ua haamaramarama o Joseph B. Wirthlin :<br />

« Aita te Ekalesia e taoti‘a nei i ta’na mau tautooraa faarava’iraa no<br />

to’na noa iho mau melo, te apee ato‘a ra râ oia i te parau a te Peropheta<br />

Iosepha Semita i to’na parauraa e, ‘Te hoê taata tei î i te here o te Atua,<br />

eita ïa oia e haamaitai noa i to’na ana‘e utuafare, e tuu oia ia’na i ni‘a i<br />

te ao nei, te hinaaroraa ia haamaitai i te taata ato‘a. ‘Ua haapii oia te<br />

mau melo ia ‘faaamu i tei poia, ia faaahu i tei vai tahaa noa, ia horo‘a i<br />

ta te vahine ivi, ia tamaro i te roimata i te tama otahi, ia tamahanahana<br />

i tei oto.’<br />

73


Haapiiraa 7<br />

« Hau atu i te ahuru matahiti i teie nei, ua hapono te Ekalesia hau atu i<br />

te 27000 tane ahu, 16000 tane maa, e 3000 tane raau rapaau ma’i e te<br />

mau rave‘a haapiiraa e te mau tao‘a no te tamaru i te mau mauiui o te<br />

tahi tau mirioni o te mau tamarii a te Atua i roto e 146 fenua i roto i te<br />

ao nei. Aita tatou i ani e, ‘E melo anei outou no te ekalesia ?’ Ua ani<br />

noa tatou, ‘Te mauiui ra oe ?’ (I roto i te Conference Report, eperera<br />

1999, 100, e aore ra Ensign, me 1999, 77).<br />

Teie te tahi mau hi‘oraa i muri nei no te mau ati o tei titauhia te<br />

tauturu na te Ekalesia:<br />

« I roto i te vaipu‘e i tupu i Rapid City, South Dakota (USA), ua pahono<br />

‘oi‘oi noa te Feia Mo‘a o te reira tuhaa no te tauturu i te feia tei fifi i roto<br />

i te vaipu‘e. Ua horo‘ahia te ahu, te maru ro‘i, e te maa mahanahana mai<br />

roto atu i te faanahonahoraa a te Ekalesia i reira... Hoê ana‘e pereoo no<br />

te mau tauihaa i hinaarohia, mai te mau maa na te aiu, te mau pahii aiu,<br />

e te mau paraitete o tei haponohia i reira » (Junior Wright Child,<br />

« Welfare Is the Church », Ensign, tetepa 1973, 71).<br />

I te ava‘e no titema 1972 ua aueue te fenua i Managua, Nicaragua, i<br />

Central America, « te mea noa i haponohia na teie Feia Mo‘a mai te<br />

fenua Marite atu o te raau patia ïa no te typhoïde... Area te taato‘araa o<br />

te tauturu, na te Feia Mo‘a iho no Costa Rica, i faanahonaho i te mau<br />

tauturu e te ohiparaa na roto i te feia faatere o te hau, e te faatereraa i<br />

te mau faanahonahoraa ato‘a » (Child, Ensign, tetepa 1973, 71).<br />

Ua haamaramarama o Elder Russell M. Nelson e « tera huru ohipa<br />

amuiraa no te tauturu i te mau taata tupu i roto i te fifi, aita ïa e oti‘a no<br />

te reira, i te pae faaroo anei, te huru o te taata, e aore ra te huru o te<br />

ihotumu o te fenua. Tera mau huru ohipa, o te here ïa o te feia mo‘a tei<br />

faaohipahia ! » (i roto i te Conference Report, eperera 1994, 91; e aore ra<br />

Ensign, me 1994, 70).<br />

E mea titauhia tatou ia ineine mai te hoê Ekalesia ra, ei mau taata, e ei<br />

mau utuafare no te oraraa i roto i te mau tau fifi. Ia faanahonaho maitai<br />

ana‘ehia te Ekalesia i roto i to outou tuhaa, e nehenehe ta tatou e ohipa<br />

amui no te faaineine i te maa, te ahu, e te mau tauihaa no te fare no te<br />

faaohipa atu i roto i te mau tau fifi. Na roto i teie huru faanahoraa e<br />

nehenehe ai i te feia tei roto i te fifi, e tera mau utuafare o tei tutava<br />

itoito, ia tauturuhia. Mai te mea e tauturu tatou i te tahi e te tahi i roto i<br />

te mau rave‘a ato‘a, e mea ti‘a ato‘a ïa ia tatou ia faarii i te tauturu i te<br />

taime e hinaaro ai tatou i te tauturu.<br />

Opaniraa<br />

A ohipa ai tatou no te faarava’i i to tatou oraraa, e rahi atu â to tatou<br />

here no to tatou mau utuafare e no vetahi ê e oia ato‘a i to tatou iteraa<br />

papû no Te titauraa ia rava’i tatou. Na roto i te reira iteraa papû e<br />

74


Haapiiraa 7<br />

hinaaro noa ai tatou i te tauturu ia vetahi ê e ia tauturu atu ratou ia<br />

vetahi ê atu â.<br />

Ua parau te Fatu, « No te pae varua te mau mea ato‘a ia‘u nei, aore au i<br />

horo‘atu ia outou i te hoê ture tahuti noa » (PH&PF 29:34). Te niu no te<br />

tautururaa ia tatou e ia vetahi ê o te here ïa e te aroha. Ua parau te<br />

Faaora, « O outou i na reira i te hoê taea‘e iti haihai roa i roto i ta‘u<br />

mau taea‘e ua na reira mai ïa outou ia‘u » (Mataio 25:40).<br />

Te titauraa<br />

I roto i ta outou pureraa pô utuafare, a hi‘o i te huru no ta outou faarava-<br />

’iraa ia outou iho. A hi‘o i te mau vahi outou e paruparu ra, e a faanahonaho<br />

i te mau rave‘a no te haamaitai. Ei taea‘e hahaere utuafare, ia vai<br />

ara noa outou i te mau titauraa o te mau utuafare i roto i ta outou<br />

tiaauraa. Faaitoito ia ratou ia faaineine ia ratou no te arai i te mau fifi.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ 1 Timoteo 5:8 (mea titauhia ia arai tatou i to tatou mau utuafare)<br />

■ 1 Ioane 3:17 (te faufaa no te tautururaa ia vetahi ê)<br />

■ Alama 34:28 (Te titauraa ia tauturu tatou ia vetahi ê)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 56:16–18 (faaararaa i te<br />

feia moni e te feia veve)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 68:30–32 (faautu‘ahia te<br />

feia faatau)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. A tai‘o i te buka ra Te mau Parau Tumu no te Evanelia, te mau<br />

pene 27, Te Ohipa e te Hopoi‘a a te Taata Tata‘itahi », e te 37, « Te<br />

mau Hopoi‘a a te Utuafare ».<br />

2. Faaineine i te hoho‘a i roto i teie haapiiraa, e aore ra papa‘i i te<br />

haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘i.<br />

3. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, i te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra i te mau faahitiraa parau<br />

o ta outou e hinaaro.<br />

75


76<br />

TA TATOU <strong>MAU</strong><br />

HOPOI‘A NO <strong>TE</strong><br />

HIERO E <strong>TE</strong> AAMU<br />

O <strong>TE</strong> UTUAFARE<br />

Haapiiraa 8<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia maramarama i ta<br />

tatou mau hopoi‘a no te hiero e no te tuatapaparaa aamu no te utuafare.<br />

Mea Titauhia te Mau oro‘a no te Faaoraraa<br />

Ia nehenehe tatou ia ho‘i i mua i te aro o to tatou Metua Here i te Ao ra,<br />

e mea titauhia tatou tata‘itahi ia farii i te mau oro‘a no te faaoraraa. Ua<br />

parau o Elder Boyd K. Packer :<br />

« Te mau oro‘a e te mau fafauraa ua riro ïa ei titauraa no te haereraa<br />

atu i mua i To’na aro. Te tiamâraa tatou no te faarii i taua mau oro‘a ra,<br />

o Te titauraa ïa no te taato‘araa o te oraraa; no reira, ua riro te haapa‘o i<br />

te reira ei tamataraa no te tahuti nei.<br />

« Ia faarii tatou i te reira e to tatou mau utuafare, e titau ato‘ahia tatou<br />

ia rave i te mau oro‘a monoraa no to tatou feia i pohe na, oia mau no<br />

te taato‘araa o te mau utuafare o te taata nei » (i te Conference Report,<br />

eperera 1987, 27; e aore ra Ensign, me 1987, 24).<br />

Faariiraa i to Tatou Iho Mau oro‘a Hiero e te Tautururaa i te Mau<br />

Melo o te Utuafare ia Faarii i to Ratou<br />

Te bapetizoraa e te tuuraa rima, na oro‘a matamua ïa no te evanelia, o<br />

te uputa ïa e na reira atu ai tatou i te tomo atu i ni‘a i te e‘a piriha‘o o<br />

te arata‘i i te ora mure ore (a hi‘o i te 2 Nephi 31:17–18). No te haere<br />

tamau na ni‘a i teie e‘a i muri a‘e i te bapetizoraa, e mea titau ato‘ahia<br />

ia faarii i te mau oro‘a mo‘a no te hiero–te oro‘a hiero e te mau oro‘a<br />

taatiraa. Titauhia ia haapa‘o noa i te mau fafauraa o ta tatou e rave.<br />

E mea titau-roa-hia teie mau oro‘a no to tatou faateiteiraa.<br />

Ua haamaramarama te peresideni Howard W. Hunter i te faufaa no te<br />

mau oro‘a hiero : « Te taato‘araa o ta tatou mau tutavaraa no te pororaa<br />

i te evanelia, haamaitairaa i te Feia Mo‘a, e te faaoraraa i te feia pohe,<br />

no te arata‘i ïa i te hiero mo‘a. No te mea e mea faufaa mau te mau<br />

oro‘a hiero; eita e nehenehe ia tatou ia ho‘i i mua i te aro o te Atua e<br />

aita taua mau oro‘a ra. Te faaitoito nei au i te mau taata ato‘a ia vai


Haapiiraa 8<br />

tiamâ noa no te haere i te hiero e aore ra ia ohipa atu no te mahana<br />

outou e nehenehe ai e tomo atu i roto i te fare mo‘a no te faarii i to<br />

outou mau oro‘a e te mau fafauraa » (i roto i te Conference Report,<br />

atopa 1994, 118; e aore ra Ensign, novema 1994, 88).<br />

Te mau melo feia paari o tei ore â i haere atura i te hiero e mea ti‘a ia<br />

haere ratou e farerei i to ratou epesikopo e aore ra te peresideni amaa no<br />

te hi‘o e nahea ia faaineine no te faarii i te mau haamaitairaa hiero. Ia<br />

oomo tatou i roto i ta tatou mau tamarii e te tahi atu mau melo o te utuafare<br />

i te hinaaro no te faaineine no te bapetizoraa e no te mau oro‘a hiero.<br />

■ Nahea tatou e nehenehe ai ia haapii i ta tatou mau tamarii e te tahi atu<br />

mau melo o te utuafare i te faufaa no te hiero ? (Papa‘i i te mau pahonoraa<br />

i ni‘a i te tabula papa‘i. Tei roto i reira te parau no te hi‘oraa<br />

maitai na roto i te haere-tamau-raa i te hiero e aore ra te rave-itoito-raa<br />

no te haere i reira, ia mau i te hoê parau faati‘a no te hiero, te faaiteraa<br />

i te mauruuru i roto i to tatou mau pure utuafare no te hiero e no te<br />

mau oro‘a i roto i reira, e te afa‘iraa i te mau tamarii i te faito 12 te<br />

matahiti e hau atu i te hiero ia bapetizohia no te feia i pohe).<br />

Te Mauraa i te hoê Parau Faati‘a e te Haere-Tamau-raa i te Hiero.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 8-a, « E fare no te Fatu. »<br />

No ni‘a i te mau hiero, ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley :<br />

« Teie ana‘e te mau fare nehenehe i reira te mau oro‘a e ravehia ai, tei<br />

riro ei titauraa hopea no ta tatou haamoriraa. Ua riro mai teie mau<br />

oro‘a ei mau faaiteraa hohonu roa no to tatou faaroo. Te parau nei au i<br />

to tatou mau taata i te mau vahi ato‘a, na roto i to‘u puai taato‘a, ia ora<br />

tiamâ noa no te mauraa i te hoê parau faati‘a, ia haapa‘o maitai i te<br />

reira e ia hi‘o ei mea faufaa roa a‘e, e ia haapuai i te haere i te fare o te<br />

Fatu e ia faarii i te varua e te mau haamaitairaa o te faariihia i roto i<br />

reira. Te oaoa nei au no te tane ato‘a e aore ra no te vahine ato‘a o te<br />

haere i te hiero na roto i te hoê varua parauti‘a e te faaroo e ia haere<br />

mai i rapae i taua fare ra mai te hoê taata maitai atu â. Te vaira Te<br />

titauraa tamau no te faahaereraa i mua i roto i te taato‘araa o to tatou<br />

oraraa. Te vaira te hoê titauraa i te hoê mau taime ia vaiiho i te<br />

maniania e te muhumuhu o te ao nei e ia haere atu i roto i te hoê fare<br />

mo‘a o te Atua, i reira tatou e faarii ai i To’na varua i roto i te hoê vahi<br />

no te mo‘a e te hau » (i roto i te Conference Report, atopa 1995, 72; e<br />

aore ra Ensign, novema 1995, 53).<br />

Noa’tu eita tatou e tae noa i te hiero no tera tumu e tera tumu, ia mau<br />

râ tatou i te hoê parau faati‘a. Ua parau te peresideni Howard W.<br />

Hunter: « E mauruuru te Fatu mai te mea e vai tiamâ noa te taata paari<br />

ato‘a e –ia mau–i te hoê parau faati‘a no te hiero. Te mau mea o te<br />

titauhia ia tatou ia rave e aore ra eiaha ia rave no to tatou vai tiamaraa<br />

77


78<br />

8-a, Te hoê fare no te Fatu. (Te Hiero no Guatemala City)


Haapiiraa 8<br />

no te hoê parau faati‘a hiero o te mau mea ïa o te haapapû ia tatou i te<br />

oaoa no tatou iho e no to tatou mau utuafare » (i roto te Conference<br />

Report, atopa 1994, 8; e aore ra Ensign, novema 1994, 8).<br />

■ E aha te mau haamaitairaa o te fafauhia ia tatou mai te mea e mau<br />

tatou i te hoê parau faati‘a hiero e ia haere tamau i te hiero ?<br />

No te faarii i te hoê parau faati‘a hiero, mea titauhia te hoê uiuiraa<br />

matahiti e to tatou feia faatere o te autahu‘araa. E nehenehe ato‘a tatou<br />

e anihia mai ia haere i te tahi mau haapiiraa taa ê no te faaineineraa.<br />

(No te haamaramaramaraa hau atu no ni‘a i te faaineineraa ia haere i<br />

te hiero, a hi‘o i Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa,<br />

Tuhaa A, haapiiraa 35, « Te Utuafare Mure Ore. »)<br />

Te Raveraa i te Mau oro‘a no te Mau Tupuna i Pohe.<br />

Te hinaaro nei te Fatu i te mau taata ato‘a o tei ora i ni‘a i te fenua nei, e<br />

tei mairi i te va‘u o to ratou mahana fanauraa, ia faarii ïa ratou i te mau<br />

oro‘a no te bapetizoraa, te oro‘a hiero, e te taatiraa hiero. Ua tono Oia i<br />

te peropheta Eliaha ia Iosepha Semita ra no te faaho‘ifaahouraa mai i te<br />

mau taviri no te faaoraraa no te feia pohe, e na roto i te reira mau taviri<br />

i nehenehe ai i te feia ora ia rave i te mau oro‘a no te feia o tei pohe. Ei<br />

mau melo no te Ekalesia, e hopoi‘a na tatou i te raveraa i te mau oro‘a<br />

no te evanelia no to tatou mau tupuna o tei pohe mai te ore i ite i teie<br />

mau oro‘a.<br />

■ Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 128:15. No te aha e<br />

mea faufaa no tatou ia rave i te mau oro‘a no to tatou mau tupuna tei<br />

pohe ? (Eita ratou e faarii i te oraraa teitei mai te mea e aita tatou, eita<br />

ato‘a e nehenehe e faarii i te oraraa teitei mai te mea e aita o ratou).<br />

A fariu ai to tatou mau aau i to tatou mau tupuna ra, ma te haapii<br />

maitai no ni‘a ia ratou ra, e ia rave i te mau oro‘a o te autahu‘araa no<br />

ratou, e faarii ato‘a tatou i te oaoa mai to tatou ato‘a ra mau tupuna a<br />

faarii ai ratou i te rave‘a no te ora mure ore. Hau atu, a tavini ai tatou i<br />

to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine, hau roa’tu â to tatou iteraa<br />

e te mauruuru i te auraa no te Tusia Taraehara a te Faaora i roto i to<br />

tatou nei oraraa. Ua haamaramarama te Peropheta Semita i ta tatou<br />

ohipa i roto i te ohipa hiero e te aamu o te utuafare :<br />

« E horo‘ahia mai te mau taviri, e tae mai te varua o Eliaha, ... e ti‘a mai<br />

te Feia Mo‘a ei mau faaora i ni‘a i te Mou‘a no Ziona.<br />

« Nahea ratou e riro mai ai ei mau faaora i ni‘a i te Mou‘a no Ziona ?<br />

Na roto i te paturaa i to ratou mau hiero ... e te faariiraa i te taato‘araa o<br />

te mau oro‘a ... ei monoraa i te taato‘araa o to ratou mau tupuna o tei<br />

pohe, e ia faaora ia ratou ia nehenehe ratou ia ti‘a mai i te ti‘afaahouraa<br />

matamua e ia faateiteihia i ni‘a i te mau terono o te hanahana e o ratou;<br />

79


80<br />

8-b, E nehenehe i te mau ti‘a tauturu no te tuatapaparaa aamu utuafare e<br />

tauturu no te faaineine i te haamaramaramaraa.


Haapiiraa 8<br />

e te reira te mau taamuraa i te mau aau o te mau metua i to te mau<br />

tamarii, e to te mau tamarii i to te mau metua, i reira ua tupu te<br />

misioni a Eliaha » (Teachings of the Prophet Joseph Smith, maitihia e Joseph<br />

Fielding Smith [1976], 330).<br />

■ E aha te mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te raveraa i te oro‘a<br />

no to tatou mau tupuna i pohe ?<br />

Haamana‘oraa i to Tatou Mau Tupuna<br />

E haamata tatou na mua roa i ta tatou mau hopoi‘a no te aamu o te<br />

utuafare na roto i te hamaniraa i te hoê tabula i‘oa o te mau fetii o ta<br />

tatou i ite. Aita e titauhia i te tahi maimiraa rahi. E nehenehe teie tabula<br />

e tauturu ia tatou ia ite i tera mau tupuna tei pohe ma te ore e farii i to<br />

ratou mau oro‘a faaoraraa no te hiero. Noa’tu e mau melo te tahi mau<br />

tupuna to tatou no te Ekalesia e aore ra te tahi mau fetii to tatou tei<br />

rave i te tahi mau tuatapaparaa aamu utuafare, e nehenehe ta tatou<br />

e imi i te tahi o ratou tei ore i ravehia tura to ratou mau oro‘a.<br />

■ Opere te mau api parau e te mau peni tara i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa. A ani ia ratou ia papa‘i i te hoê tabula i‘oa no to ratou mau<br />

fetii i pohe o ta ratou e haamana‘o nei, e a hi‘o o vai i roto ia ratou tei<br />

pohe e tei ore i ravehia to ratou mau oro‘a hiero.<br />

E ia ite ana‘e tatou i tera mau fetii e aita â to ratou mau oro‘a hiero i<br />

ravehia tura, e mea ti‘a ia haapapû tatou e ia ravehia te reira. Ua faaite<br />

te peresideni Gordon B. Hinckley i te faufaa no te hiero i roto i te aamu<br />

utuafare. « Te taato‘araa o te mau ohipa tuatapaparaa aamu i ravehia e<br />

faahaerehia ïa i roto i te ohipa hiero. Aita atu ai e tumu no te reira. O te<br />

mau oro‘a hiero te mau haamaitairaa teitei a‘e ta te Ekalesia e pûpû<br />

mai nei na tatou » (i roto i te Conference Report, eperera 1998, 115-16;<br />

e aore ra Ensign, me 1998, 88).<br />

■ Faaite i te hoho‘a 8-b, « E nehenehe ta te mau ti‘a tauturu i te ohipa<br />

tuatapaparaa aamu utuafare e tauturu no te faaineine i te haamaramaramaraa.<br />

»<br />

E nehenehe ta te mau ti‘a tauturu i te ohipa tuatapaparaa aamu utuafare<br />

e tauturu ia tatou no te faaineine i te haamaramaramaraa o ta te<br />

hiero e titau hou te mau oro‘a a ravehia ai. E mea ti‘a ia vai teie mau<br />

parau i roto i te tuatapaparaa aamu utuafare a te Ekalesia, ta te feia<br />

faatere, e ta te mau hiero.<br />

■ Aparau i te mau melo o te piha haapiiraa i te faanahonahoraa e te<br />

mau titauraa no te faaineineraa i te mau i‘oa no te ohipa hiero. Mai<br />

te mea e nehenehe, a vaiiho i te ti‘a tauturu i te ohipa tuatapaparaa<br />

aamu o te utuafare ia arata‘i i te aparauraa.<br />

81


82<br />

8-c, E mea faufaa i te papa‘iraa i te mau tuatapaparaa<br />

aamu o te taata iho e o te utuafare.


Haapiiraa 8<br />

Taa ê atu i te raveraa i te mau oro‘a hiero no te mau tupuna o ta tatou<br />

e haamana‘o nei, e mea ti‘a ia hi‘o tatou i te tahi atu mau tupuna.<br />

E nehenehe ta tatou e paraparau i to tatou mau metua, te mau metua<br />

ruau, te mau ma’ino, te mau pa’ino, te mau taea‘e, e te tahi atu mau<br />

melo no te opu fetii o te haamana‘o ra paha i te tahi mau taata o ta<br />

tatou i ore i ite. E nehenehe tatou ia hi‘o e ia ravehia te oro‘a hiero no<br />

teie mau tupuna.<br />

Papa‘iraa i ta Outou Haamaramaramaraa<br />

A haapii ai tatou no ni‘a i to tatou mau tupuna, e titauhia paha ia tatou<br />

ia papa‘i tera mau haamaramaramaraa i ni‘a i te mau api parau aamu<br />

utuafare a te Ekalesia e ia tuu i roto i te mau faanahonahoraa rorouira<br />

no te tauturu ia tatou. E nehenehe ato‘a ta outou e faaohipa i te tahi<br />

noa’tu rave‘a o te tauturu ia outou ia haamana‘o i te mea o ta outou i<br />

haapii mai. E mea faufaa roa ia papa‘i i te mau tai‘o mahana i ravehia<br />

ai te mau oro‘a ia ite outou e o vai te toe ra o te ore â i ravehia tura.<br />

Te Tahi Mau Parau Arata‘i<br />

A tuu ai tatou i te mau i‘oa no te ohipa hiero, e mea ti‘a ia haamana‘o<br />

tatou i teie mau Parau arata‘i :<br />

1. Ta tatou ohipa faahepohia no to tatou ïa mau tupuna. Eiaha tatou e<br />

tuu i te mau i‘oa o te mau taata e ere i te fetii no tatou, tae noa’tu i te<br />

mau i‘oa e roaa mai ia tatou na roto i ta tatou iho mau ma’imiraa.<br />

2. Te i‘oa o te hoê taata o ta tatou e tuu atu, ei taata ïa tei pohe a tahi<br />

matahiti ti‘a i teie nei.<br />

3. Mai te mea ua fanauhia te taata a 95 matahiti i mairi, titauhia te parau<br />

faati‘a na te hoê fetii fatata roa hou te i‘oa a tuuhia ai no te oro‘a.<br />

4. Aita e titauhia ia rave i te oro‘a no te mau tamarii fanau pohehia.<br />

Teie râ, mai te mea te vaira te hoê haapapûraa e ua ora mai te hoê<br />

tamarii i muri a‘e i te fanauraa, e nehenehe ïa oia ia taatihia i te mau<br />

metua, mai te huru e, e tamarii fanauhia i roto i te fafauraa (te auraa,<br />

ua taatihia na metua hou te tamarii a fanauhia mai ai).<br />

5. Te mau tamarii o tei pohe hou i te va‘u o te matahiti e o tei ore i<br />

fanauhia i roto i te fafauraa o te oro‘a no te taatiraa noa i to ratou<br />

mau metua o te ravehia. Aita e titauhia te tahi atu mau oro‘a.<br />

Te Tahi Atu Mau Rave‘a No te Rave i te Tuatapaparaa Aamu Utuafare<br />

■ Faaite i te hoho‘a 8-c, « Papa‘iraa i te mau aamu no te taata iho e no<br />

te utuafare e mea faufaa ïa. »<br />

Te tahi atu mau rave‘a faufaa o te nehenehe e rave i roto i te tuatapaparaa<br />

aamu utuafare :<br />

83


84<br />

8-d, Parau Tupuna


Haapiiraa 8<br />

Haaputuputu i te haamaramaramaraa no ni‘a i te mau tupuna o tei<br />

ora na mua atu i te feia o ta tatou e haamana‘o nei, e ia rave i to<br />

ratou oro‘a hiero.<br />

Te haapiiraa i ta tatou mau tamarii no ni‘a i to tatou mau tupuna e te<br />

faaitoitoraa ia ratou ia faatupu i ta ratou mau hopoi‘a no ta ratou iho<br />

tuatapaparaa aamu utuafare.<br />

Papa‘iraa i te mau tuatapaparaa aamu o te taata iho e to te utuafare.<br />

Haapa‘oraa i te mau parau e te mau papa‘iraa no te tuatapaparaa<br />

aamu utuafare.<br />

Haapa‘oraa i te hoê buka aamu.<br />

Faaôraa i roto i te mau faanahonahoraa tuatapaparaa aamu utuafare<br />

a te Ekalesia mai te tuuraa i te mau i‘oa utuafare i roto i te Apaparaa<br />

Parau Tupuna e te faaôraa i roto i te ma’imiraa i‘oa.<br />

■ Mai te mea e taime to outou, a faaite i te hoho‘a 8-d, « Parau Tupuna. »<br />

E a tauturu i te mau melo no te piha haapiiraa ia faaî i te parau tuatapaparaa<br />

(e roaa teie mau api parau mai roto mai i to outou ti‘a no te<br />

tuatapaparaa aamu utuafare e aore ra mai roto mai i te feia faatere o te<br />

autahu‘araa) no to ratou iho mau utuafare :<br />

Opaniraa<br />

Mea titauhia ia farii tatou i te mau oro‘a o te evanelia e nehenehe ai<br />

tatou ia ho‘i i to tatou Metua Here i te Ao ra. No te faarii i te taato‘araa o<br />

te mau haamaitairaa e vaira i roto i teie mau oro‘a, e mea ti‘a tatou ia :<br />

1. Faarii i to tatou iho mau oro‘a e ia tauturu i te mau melo o to tatou<br />

utuafare fatata ia faarii i to ratou iho.<br />

2. Ia mau i te hoê parau faati‘a no te hiero e ia haere pinepine i te hiero.<br />

Noa’tu e aita tatou e faaea nei i te vahi e nehehene ai ta tatou e haere<br />

i te hiero, e mea ti‘a râ ia mau tatou i e hoê parau faati‘a no te hiero.<br />

3. Ia ite i to tatou mau tupuna o tei pohe e o tei ore i faarii i to ratou<br />

mau oro‘a e ia haapapû e ua ravehia to ratou mau oro‘a.<br />

A rave ai tatou i ta tatou mau hopoi‘a no te autahu‘araa no te hiero e no<br />

te tuatapaparaa aamu utuafare, e tauturu mai te Metua Here i te Ao ra<br />

ia tatou na roto i te faaururaa a To’na Varua.<br />

Te titauraa<br />

Mai te mea e aita â outou i faarii i to outou mau oro‘a hiero, a faanahonaho<br />

i te hoê uiuiraa e to outou epesikopo e aore ra to outou peresideni<br />

amaa no te hi‘o e aha te mea e titauhia ia outou ia faaineine.<br />

Haapii i to outou utuafare no ni‘a i te faufaa no te bapetizoraa e te mau<br />

oro‘a hiero.<br />

85


Haapiiraa 8<br />

A imi hoê a‘e tupuna o tei pohe ma te ore e faari i te mau oro‘a faaoraraa<br />

no te evanelia, e ia rave i to’na mau oro‘a.<br />

Mai te mea e aita ta outou e parau faati‘a no te hiero, a faaineine no te<br />

faarii i te hoê parau.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Malaki 4:5-6 (faafariuraa i te aau o te mau metua e to te mau tamarii<br />

te tahi i te tahi)<br />

■ 1 Korinetia 15:29 (bapetizoraa no te feia pohe)<br />

■ 1 Petero 3:18–19; 46 (te evanelia porohia i te feia pohe)<br />

■ Moroni 8:5–23 (e ere i te mea titauhia te bapetizoraa no te mau<br />

tamariirii)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 124:26-39 (ia patuhia te hoê<br />

fare i te Fatu, i roto i reira e ravehia ai te ohipa no tei pohe)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 128 (te mau arata‘iraa no te<br />

haapa‘o-maitai-raa i te mau parau e te bapetizoraa no tei pohe)<br />

■ Te Aamu o Iosepha Semita 1:38–39 (te misioni a Eliaha)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa:<br />

1. Tai‘o i te pene 40 no te buka Te mau Parau Tumu no te Evanelia,<br />

« Te ohipa hiero e te Aamu Utuafare. »<br />

2. No te tahi atu haamaramaramaraa no ni‘a i te haapa‘oraa i te mau<br />

tuatapaparaa aamu o te taata iho e o te utuafare, a hi‘o i te The<br />

Latter-day Saint Woman, Part B, lesson 19, « Te mau aamu no te<br />

Utuafare e no te taata iho. »<br />

3. A faanaho i te mau parau opere e te peni tara na te melo tata‘itahi o<br />

te piha haapiiraa.<br />

4. Ia faanaho i te mau api parau faaî no te tuatapaparaa utuafare no te<br />

tapa‘o i te haamaramaramaraa no te hiero no te utuafare na te melo<br />

tata‘itahi o te piha haapiiraa.<br />

5. Mai te mea te vaira to outou ti‘a tauturu no te ohipa tuatapaparaa<br />

aamu utuafare paroita, amaa, t¥t¥, e aore ra misioni, a ani ia’na i te<br />

mau faanahoraa e faaohipahia no te tuuraa i te mau i‘oa no te ohipa<br />

hiero. Mai te mea e nehenehe, faanahonaho ia haapii oia i te hoê<br />

tuhaa no te haapiiraa. Mai te mea e aita tera taata, e nehenehe ta<br />

86


Haapiiraa 8<br />

outou e ani atu i teie mau faanahoraa i to outou Pû Aamu Utuafare i<br />

to outou na vahi, mai to outou feia faatere o te autahu‘araa, e aore ra<br />

mai te hoê hiero fatata mai io outou.<br />

6. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau o ta<br />

outou e hinaaro.<br />

87


88<br />

<strong>TE</strong> FAAI<strong>TE</strong>RAA<br />

I <strong>TE</strong> EVANELIA<br />

Haapiiraa 9<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te faaitoito ïa ia tatou ia faaite papû i te<br />

evanelia<br />

Omuaraa<br />

I roto i te aamu i muri nei te faaite nei te hoê melo faafariu e mea<br />

nahea oia e to’na utuafare i te faaôraahia i roto i te Ekalesia :<br />

« I muri noa iho i to matou tauiraa i to matou nohoraa, tei roto vau i te<br />

aua i te ohiparaa e ua horo‘a maira te hoê o te mau taata e parahi ra i<br />

pihaiiho noa mai i te tahi mau tomati no ofati-noa-hia mai ra. O tera te<br />

haamataraa no to matou auhoaraa.<br />

« I te mau ava‘e i muri mai, ua faaite roa mai to matou nei mau hoa e<br />

ei mau hoa papû mau ratou ... no matou. Aita ratou i taia a‘u nei paha<br />

e rahi roa ai ta ratou faanahoraa hoa i ni‘a i to matou utuafare mai te<br />

huru ra e ua riro roa to matou utuafare ei utuafare ato‘a no ratou. Ua<br />

mauruuru roa matou no ta ratou mau faraoa i horo‘a mai na matou i te<br />

mau hepetoma ato‘a, te maa i te hoê ahiahi no te mea e ma’i rahi to‘u;<br />

te amuraa ice-cream i to matou ho‘iraa mai i te fare...<br />

« Mea ani pinepinehia matou ia haere i te mau ohiparaa a te Ekalesia<br />

ma te faahepo ore ia haere. Ia haere ana‘e matou i te mau ohiparaa, e<br />

haere mai te tamahine a to matou hoa e haapa‘o i ta matou aiu–e te<br />

tahi taime aita oia e hinaaro ia aufauhia oia.<br />

« I muri a‘e i te hoê mahana ohipa rohirohi, e ani mai to‘u hoa ia‘u ia<br />

haere i te pureraa Sotaiete Tauturu na muri ia’na. To‘u hinaaro mau ra<br />

maoti râ ia faaatea noa i te fare i te hoê taime. Are‘a râ ia tae ana‘e au i<br />

rotopu ia ratou e mea faarii poupouhia mai au e te mau tuahine no te<br />

hoê maororaa hoê matahiti hou matou a bapetizohia ai...<br />

« I muri a‘e i te hoê pu‘e tau, ua ite matou i roto i to matou aau e te<br />

hinaaro roa nei matou ia faariro i to matou oraraa mai to ratou ra. Ua<br />

anihia maira matou ia haere i te pureraa i te mau Mahana Sabati e ua<br />

haamata ihora i te haere i roto i te haapiiraa na te mau hoa no te<br />

Ekalesia i te hoê taime i te hepetoma.


Haapiiraa 9<br />

« I te ava‘e no mati 1976 ua tomo ihora matou i roto i te pape no te<br />

bapetizoraa.<br />

« Aita i maoro noa iho i muri mai ua faaroo matou i te hoê a‘oraa taa<br />

ê i roto i te pureraa oro‘a no ni‘a i te hoê taata o tei taia i te faaite i te<br />

evanelia a‘u nei e rahi roa atu ai ta’na raveraa–e ua tia‘i tera utuafare<br />

hoê ahuru matahiti te maoro. Ahuru matahiti, ia mana‘o vau. Teihea<br />

pa’i ïa matou i roto i tera ahuru matahiti ahiri e aita matou i roto i<br />

te Ekalesia i teie nei ? Ua horuhoru roa ino to‘u aau maoro noa te<br />

faaotiraa te pureraa ua hinaaro roa vau e farerei i to‘u mau hoa i<br />

rapae mai te fare pure.<br />

« ’Mauruuru maitai i te faaiteraa mai i te evanelia ia matou’ o tera<br />

te parau i matara atu mai roto atu i to‘u vaha. Mea rahi atu â te mau<br />

parau ta‘u i hinaaro e parau, ua rava’i noa râ tera. Ua tahe to‘u<br />

roimata, a parau noa ai matou i te mau parau auhoaraa e te tape‘a te<br />

tahi i te tahi, e ua ite roa ino vau e vai te reira no teie tau e no te tau<br />

amuri atu » (Doris E. Heydon, faahitihia e Jay A. Parry, « Converts<br />

Tell ... What Brought me In », Ensign, fepuare 1978, 43).<br />

■ E aha ta teie utuafare i rave no te faaineine i te mau taata i pihaiiho<br />

noa mai ia ratou ia faarii i te evanelia ?<br />

■ A ani i te mau melo no te piha haapiiraa ia feruri hohonu no te hoê<br />

taime, o vai te feia o ta ratou e haere e faaite i te evanelia i teie<br />

mahana.<br />

Faaiteraa i te evanelia–to tatou piiraa mai ô mai i te Fatu ra<br />

■ Faaite i te hoho‘a 9-a, « E misionare te melo tata‘itahi. »<br />

Ua faaue te Fatu na roto mai i Ta’na mau peropheta i te melo paato‘a o<br />

te Ekalesia ia faaô i roto i te ohipa misionare. Te mana‘o ra paha te tahi<br />

pae o tatou e te ohipa misionare na te mau misionare tamau ana‘e te<br />

reira ohipa. E hopoi‘a râ na tatou paato‘a o tei bapetizohia ia ani i te<br />

tahi pae ia faarii i te mau haamaitairaa o te evanelia. Ua parau te Fatu :<br />

■ E teie faahou â, te parau atu nei au ia outou e, te horo‘atu nei au ia<br />

outou te hoê faaueraa, ia haere te mau taata atoa, te peresibutero, te<br />

tahu‘a, te haapii, e te mau melo atoa ho‘i, mai to’na puai atoa, mai te<br />

ohipa o to’na ra rima, ia faaineine e ia faaoti ho‘i i te mau mea ta‘u i<br />

faaue ra.<br />

■ E ia riro ta outou a‘oraa ei reo faaaraaraa, te taata atoa i to’na ra taata<br />

tupu, na roto i te maru e te haehaa » (PH&PF 38:40–41).<br />

■ No te aha te Metua Here i te Ao ra i hinaaro ai ia tatou ia faaite i te<br />

evanelia ? (Te ti‘aturi nei Oia i ni‘a ia tatou no te opere i te evanelia ia<br />

89


Haapiiraa 9<br />

90<br />

ratou o tei ore â i faaroo atura ia nehenehe i te taato‘araa o Ta’na mau<br />

tamarii ia oaoa i te mau haamaitairaa).<br />

■ E aha te mau haamaitairaa o te evanelia o ta tatou e faarii e o ta tatou<br />

e hinaaro nei ia vetahi ê ia faarii ? (Te hoê haamaitairaa maoti râ te<br />

iteraa e mau tamarii tatou na te hoê Metua Here i te Ao ra, o ta tatou<br />

e nehenehe e pure atu no te tauturu mai e no te arata‘i mai. E tauturu<br />

mai te evanelia ia tatou ia oaoa i roto i teie oraraa e ia ora tiamâ no te<br />

parahi atu i pihaiiho i to tatou Metua Here i te Ao ra i roto i te oraraa<br />

i mua nei. E tauturu te evanelia ia tatou ia faariro i to tatou utuafare<br />

ei utuafare mure ore).<br />

Te vai ra te tahi o to tatou mau hoa e te mau fetii o te ore roa e faarii i te<br />

mau haamaitairaa o te evanelia e tae noa’tu e ua haapa‘o maitai tatou ia<br />

ratou ma te faariroraa ia tatou ei mau misionare papû. Eita roa paha<br />

ratou e ani mai ia haapiihia ratou i te evanelia maoti râ ia parau tatou i<br />

te reira ia ratou. E parau mau roa e na roto i te hi‘oraa maitai no te mea<br />

o ta tatou e ti‘aturi nei ei tuhaa ïa no te misionare, e mea ti‘a ato‘a râ<br />

tatou ia imi te mau rave‘a no te parau i te taata i to tatou mau ti‘aturiraa.<br />

Ua parau te Fatu: « No te mea te vai nei â te mau taata e rave rahi i ni‘a<br />

i te fenua nei i rotopu i te mau haapa‘oraa ato‘a, te mau p∂p∂, te mau<br />

huru ekalesia, o tei haamatapohia na roto i te paari huna o te taata nei,<br />

na roto i te reira ratou e tia ai ia haavare atu, e o tei faaerehia’tu i te<br />

parau mau no te mea ana‘e aita ratou i ite i te vahi te reira e itea mai<br />

ai » (PH&PF 123:12).<br />

Faaite-papû-raa i te Evanelia<br />

Ua horo‘a mai te peresideni Spencer W. Kimball i te tahi mana‘o tauturu<br />

ia tatou no te faaite papû i te evanelia: « Na oe te metua, e arata‘i. Na<br />

roto i te ohipa amuiraa e te utuafare, e rahi atu â te ohipa e oti. A maiti<br />

na roto i te pure, i te hoê e aore ra e piti utuafare no te faahoa atu. A<br />

faaoti o vai i rotopu i to outou mau fetii e aore ra to outou mau hoa o ta<br />

outou e faaô atu i roto i te Ekalesia. Penei a‘e paha e faanahonaho outou<br />

i te hoê pureraa pô utuafare e o ratou ... e aore ra e faaohipa i te tahi atu<br />

mau rave‘a. E ia anaanatae mai teie mau utuafare, faaau na roto atu i to<br />

outou taata faatere i te ohipa misionare o te paroita e aore ra amaa no te<br />

ani atu ia ratou e i te mau misionare i roto i to outou utuafare no te<br />

horo‘a atu i te poro‘i no te Faaho‘iraa. Mai te mea e apee outou i tera<br />

arata‘iraa ohie roa, e rahi ïa te mau utuafare maitai o ta outou e faaô mai<br />

i roto i te Ekalesia » (Sharing the Gospel through Priesthood Missionary<br />

Service [filmstrip, 1975]).


9-a, E mea ti‘a ia riro te melo tata‘itahi ei misionare.<br />

91


Haapiiraa 9<br />

E rave rahi o tatou o te hinaaro nei ia faaite i te evanelia ia vetahi ê no<br />

to tatou ïa here e no to tatou tau‘araa ia ratou. Aita râ te tahi pae o tatou<br />

e ite ra e nahea i te opere i te evanelia, e te tahi pae te taia nei â ia rave.<br />

E nehenehe i te faanahonahoraa i muri nei i te tauturu ia tatou ia opere<br />

papû i te evanelia.<br />

■ Faaite i te hoho‘a o te tabula i muri nei, e aore ra a hi‘o i te haamaramaramaraa<br />

i ni‘a i te tapura papa‘i :<br />

Maiti na roto i te pure i te hoê utuafare e aore ra i te hoê taata<br />

Na mua roa, maiti na roto i te pure i te hoê utuafare e aore ra i te hoê<br />

taata no te faaite atu i te Ekalesia. E mea faarii ohie roa te mau taata i<br />

muri nei:<br />

1. O ratou o tei faarii i te hoê tauiraa rahi i roto i to ratou mau oraraa<br />

(mau taata apî tei faaea mai i to outou na tuhaa e aore ra te hoê<br />

fanau apî, te hoê faaipoiporaa apî, e aore ra te hoê tei pohe noa’tu<br />

ra i roto i te utuafare).<br />

2. O ratou o tei haere a‘e nei i te hoê pureraa a te Ekalesia e aore ra<br />

te hoê ohiparaa a te Ekalesia, tei haere i te hoê uputa iriti no te hoê<br />

hiero, no te hoê vahi faaiteiteraa a te Ekalesia, te hoê vahi no te aamu<br />

o te Ekalesia, e aore ra i te hoê fare pure a te Ekalesia, tei mata’ita’i i<br />

te hoê faanahonahoraa a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei; e<br />

aore ra tei faaroo i te P∂p∂ Himene a te Fare Menemene.<br />

3. O ratou ei mau hoa no te mau melo no te Ekalesia.<br />

4. O ratou e fetii to ratou i rotopu i te mau melo o te Ekalesia (te hoê<br />

tuhaa utuafare ei mau melo no ratou e aore ra ei mau fetii no ratou<br />

o tei faafariuhia mai i roto i te Ekalesia).<br />

92<br />

Nahea ia faaite papû i te Evanelia<br />

1. Maiti na roto i te pure i te hoê utuafare e aore ra i te<br />

hoê taata.<br />

2. Faahoa i te utuafare e aore ra i te hoê taata.<br />

3. Faaite i te utuafare e aore ra i te hoê taata i te<br />

Ekalesia.<br />

4. A ani i te utuafare e aore ra i te taata ia farerei i te<br />

mau misionare.


9-b, Ia riro ei hoê misionare maitai ia riro ïa ei hoê hoa maitai.<br />

93


Haapiiraa 9<br />

5. O ratou o tei anaanatae e aore ra o te hinaaro ra ia ite no ni‘a i te<br />

Ekalesia (o ratou o te ui nei no ni‘a i te Ekalesia, o ratou o te parau<br />

maitai nei no ni‘a i te mau melo o te Ekalesia, tei faaite i to ratou<br />

anaanatae i ni‘a i te mau parau tumu e te mau ti‘aturiraa o te<br />

Ekalesia e aore ra o ratou o te imi nei i te hoê faaroo apî).<br />

Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley: « E ere roa’tu te evanelia<br />

i te hoê mea o te faahaamâ. O te hoê mea râ no te faateitei. ‘Eiaha oe e<br />

haama i te parau o to tatou Fatu,’ta Paulo ïa i papa‘i ia Timoteo ra<br />

(2 Timoteo 1:8). Tei te mau vahi ato‘a te mau rave‘a no te faaiteraa i te<br />

evanelia » (« Find the Lambs, Feed the Sheep », Ensign, me 1999, 105–6).<br />

Faahoa i te utuafare e aore ra i te taata hoê.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 9-b, « Te riroraa ei hoê misionare maitai maoti râ ia<br />

riro ato‘a ei hoa maitai. »<br />

Ia riro te upoo o te utuafare ei hi‘oraa maitai na to’na mau melo o te<br />

utuafare i roto i te faahoaraa i te mau melo ore.<br />

■ Nahea tatou e riro ai ei mau hoa no te mau melo ore e aore ra no te<br />

mau taata tata‘itahi ? (Teie te tahi mau hi‘oraa, ei taata oaoa noa, ei<br />

taata faaroo maitai, haamana‘o i to ratou mau i‘oa, e rave te tahi mau<br />

ohipa maitai no ratou, paraparauraa e o ratou no ni‘a i to ratou mau<br />

hinaaro, te hahaereraa i to ratou utuafare, te ani manihiniraa ia ratou<br />

ia haere mai i to ratou fare, te haere amuiraa i te mau faaoaoaraa, e<br />

rave amuiraa i te tahi mau ohipa no te faaite ia ratou e ua here tatou<br />

ia ratou).<br />

I roto i te aamu i muri nei te faaite ra te hoê taata e mea nahea te<br />

faahoaraa i arata‘i ai ia’na i te Ekalesia:<br />

« I roto i te raveraa ohipa te vai nei te hoê taata rave ohipa e ua matau<br />

roa ino maua ia maua iho. Ua roaa roa ia‘u i te faatura i tera hoa. E a<br />

rahi noa’tu ai to mau auhoaraa, e paraparau maua na ni‘a i to maua na<br />

utuafare e ta matou mau ohiparaa, o te arata‘i i te Ekalesia ra. Ua nehenehe<br />

ia‘u ia parau e na te Ekalesia i faariro ia’na e to’na utuafare ei mea<br />

taa-ê–e hi‘oraa maitai roa–ia faaauhia i te rahiraa o te mau taata. Aita i<br />

maoro roa ua haamata maua i te paraparau no ni‘a i te mau haapiiraa a<br />

te Ekalesia, aita râ oia i faahepo noa a‘e ia‘u e aore ra i poro mai ia‘u i<br />

te evanelia... Te hoê mahana i te taime faafaearaa avatea ua ani mai oia<br />

e aita râ anei au e hinaaro ia ite hau atu â... [Ua faarii to‘u nei utuafare i<br />

te mau haapiiraa misionare] i to’na ra fare.<br />

« Ahiri e aita te hiaairaa mau e te anaanataeraa rahi o Brooks i to‘u<br />

utuafare, aita vau e mana‘o e riro mai matou ei mau melo no te ekalesia<br />

mau roa e ia faarii i te maramarama e te ite no to tatou Metua Here i te<br />

94


9-c, Faaiteraa i te evanelia o te hoê ïa haamaitairaa.<br />

95


Haapiiraa 9<br />

Ao ra e i ta’na mau faanahonahoraa no tatou » (Keith Knoblich, quoted<br />

by Jay A. Parry, Ensign, fepuare 1978, 39).<br />

Ua parau ato‘a te hoê taata i faafariuhia, « Mea titauhia tatou ia faahoa<br />

na mua hou tatou a faafariu mai ai. »<br />

Faaite i te utuafare e aore ra i te taata hoê i te Ekalesia<br />

■ Faaite i te hoho‘a 9-c, « Faaiteraa i te evanelia o te hoê ïa haamaitairaa. »<br />

■ Nahea tatou ia faaite i te Ekalesia i te mau taata ?<br />

Te tahi mau rave‘a ta tatou e nehenehe e faaite i te Ekalesia i te mau<br />

taata na roto ïa i te paraparauraa ia ratou no ni‘a i te evanelia; horo‘a<br />

ia (ratou i te hoê Buka a Moromona e aore ra te hoê ve‘a a te Ekalesia;<br />

faaite i to tatou iteraa papû; afa‘i ia ratou i te mau pureraa a te Ekalesia,<br />

i te mau ohiparaa a te Ekalesia, te mau pureraa pae auahi, te mau<br />

iritiraa uputa; ani manihini ia ratou ia haere mai i te mau pureraa pô<br />

utuafare e te mau faaoaoaraa, ani manihini ia ratou ia haere mai i roto i<br />

te ohipa tauturu a te Ekalesia; ani manihini ia ratou ia haere mai e mata-<br />

’ita’i i te Fare Tuatapaparaa Aamu Utuafare a te Ekalesia. E nehenehe<br />

ato‘a ta tatou e ani manihini i te mau taata ia haere mai i te mau oro‘a<br />

bapetizoraa, mata’ita’i i te mau hoho‘a a te Ekalesia e o ratou, haere e<br />

farerei i te mau taata tei faaea apî mai i to outou na tuhaa, te raveraa i<br />

te ohipa i roto i te oraraa huiraatira.<br />

Te hoê rave‘a faufaa roa no te faaite i te Ekalesia ia vetahi ê o te<br />

faanahoraa i te hoê hi‘oraa maitai. Mai te mea e na reira tatou, e ite mai<br />

te taata e ananatae mai ratou no to tatou huru taa-ê-raa.<br />

Hau atu i te mau mea ato‘a, e mea ti‘a ia faaite tatou i to tatou here i<br />

te mau melo ore a tutava ai tatou i te rave i te mau rave‘a no te haapii<br />

i te evanelia. Mea hau a‘e i te maitai ia faaite tatou i to tatou mana‘o<br />

here ia ratou i te tamata tatou i te haafatata atu ia ratou.<br />

Ani i te utuafare e aore ra i te taata hoê ia farerei i te mau misionare<br />

Ia ite ana‘e tatou e ua ineine te hoê taata ia faaroo i te mau haapiiraa<br />

misionare, e mea ti‘a ia « parau afaro atu, e te maramarama ho‘i i te<br />

aniraa ia faaroo i te mau haapiiraa misionare ma te faaohipa atu i te<br />

mau parau ‘e faarii anei.’ Na te mau faahoaraa e faaohie i te rahiraa o<br />

te taime i te mau aniraa noa’tu e aita te taata e hinaaro e farerei i te<br />

mau misionare » (Church Handbook of Instructions, Book 2: Priesthood and<br />

Auxiliary Leaders [1998], 251).<br />

Ia ani ana‘e tatou i te mau taata ia farerei i te mau misionare eiaha roa<br />

tatou ia taia e riri paha ratou, e aore ra eiaha tatou ia haaparuparu ia<br />

tatou mai te mea aita ratou e faarii. Aita te aniraa ia ratou ia haapii i te<br />

96


Haapiiraa 9<br />

evanelia e haafifi i to tatou auhoaraa, e na te Varua e tauturu ia tatou ia<br />

ite e aha te taime e ani faahou ai.<br />

Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley: « E ohipa rahi ta tatou, e<br />

hopoi‘a rahi ta tatou i te tautururaa ia imi i te mau taata no te haapii.<br />

Ua tuu mai te Fatu i ni‘a ia tatou te hoê faaueraa ia haapii i te evanelia i<br />

te mau taata ato‘a. Titauhia i te mau puai ato‘a o te mau melo<br />

tata‘itahi » (Ensign, me 1999, 107).<br />

■ Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:85. Nahea teie<br />

papa‘iraa e tano ai i ni‘a i te ohipa misionare ?<br />

I roto i te mau faanahoraa no te ohipa misionare e mea titauhia ia vai<br />

te faaroo i roto ia tatou i te Fatu ra e na roto i te pure ia imi i To’na<br />

Varua. Ia na reira ana‘e tatou, e arata‘i mai te Varua ia tatou e tauturu<br />

mai Oia ia tatou a rave ai tatou i te ohipa a te Fatu (a hi‘o i te PH&PF<br />

100:5–8).<br />

Opaniraa<br />

Ua parau te Fatu, « E mea tia roa i te taata ato‘a o tei faaarahia ra ia<br />

faaara’tu i to’na ra taata tupu » (PH&PF 88:81). Mai te mea e rave tatou<br />

mai ta te Fatu i haapii mai, faaohiparaa i te mau faanahoraa i faaitehia i<br />

roto i teie haapiiraa, e rave rahi ïa mau taata ta tatou e tauturu no te<br />

faarii i te parau mau.<br />

Te titauraa<br />

Ia riro ei hoê hoa maitai e ei hi‘oraa na te mau hoa melo ore e na te<br />

mau melo o te utuafare. A maiti na roto i te pure i te hoê utuafare melo<br />

ore e aore ra te hoê taata melo ore no te faaite atu i te Ekalesia. Faahoa i<br />

te utuafare e aore ra i te hoê taata e faaite i te Ekalesia ia ratou. A ani ia<br />

ratou ia farerei i te mau misionare.<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

Faataa i te mau melo no te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau aamu,<br />

te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau o ta outou e<br />

hinaaro.<br />

97


98<br />

<strong>TE</strong> FAAHOARAA:<br />

<strong>TE</strong> HOÊ HOPOI‘A NA<br />

<strong>TE</strong> AUTAHU‘ARAA<br />

Haapiiraa 10<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te faaitoito ïa ia tatou ia haapuai i te mau<br />

melo o te Ekalesia na roto i te autaea‘eraa.<br />

Omuaraa<br />

■ Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 18:10. No te aha te<br />

taata hoê e riro ai ei mea faufaa i te Metua Here i te Ao ra ?<br />

Noa’tu e o vai râ tatou, te vahi ta tatou e noho nei, te reo ta tatou e<br />

parau nei, e aore ra te p∂p∂ taata no reira tatou, te ohipa e te hanahana<br />

a te Metua Here i te Ao ra o te faatupuraa ïa i te tahuti ore e te ora mure<br />

ore (a hi‘o i te Mose 1:39). No te tauturu Ia’na i roto i teie nei ohipa, ua<br />

faaho‘i faahou mai te Fatu i te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei e ua<br />

horo‘a mai ia tatou i te hopoi‘a no te hereraa te tahi i te tahi mai Ta’na e<br />

here nei ia tatou. E hopoi‘a e e ohipa na tatou ia tauturu i to tatou mau<br />

taea‘e e te mau tuahine ia faarii i te mau haamaitairaa i faaineinehia e te<br />

Metua Here i te Ao ra na ratou o te faarii i te faaroo.<br />

Mea faufaa te ohipa misionare, are‘a râ aita te tautururaa i to tatou mau<br />

taea‘e e te mau tuahine e faaea i te bapetizoraa. Ua parau te peresideni<br />

Gordon B.Hinckley: « Aita e faufaa i te raveraa i te ohipa misionare<br />

maoti râ ia nehenehe ia tatou i te tape‘a i te mau melo faafariuhia mai i<br />

roto i te evanelia. Mea taamuhia na mea e piti nei. E mea faufaa teie<br />

mau taata i faafariuhia mai. E tamaiti e aore ra e tamahine na te Atua te<br />

taata ato‘a e faafariuhia mai. E hopoi‘a rahi e ia haapa‘o maitaihia te<br />

taata fariu-api-hia mai. E mea titau roahia tatou ia haapa‘o ia ratou<br />

inaha e tuhaa ratou i rotopu ia tatou » (« Find the Lambs, Feed the<br />

Sheep », Ensign, me 1999, 108).<br />

■ Tai‘o i te Luka 22:32. Nahea tatou, tatou te mau nei i te autahu‘araa,<br />

ia haapuai ia vetahi ê ?<br />

Tei ô nei tatou no te tauturu te tahi i te tahi ia haere i mua. Titauhia<br />

tatou ia haapa‘o te tahi i te tahi mai te mau tamarii a te Fatu ra. Ua<br />

parau te peresideni Hinckley, « Ua ite au e eita e rahi te feia e mo‘e i<br />

rotopu ia ratou o te haere mai i roto i te Ekalesia mai te mea e haapa‘o<br />

maitai tatou ia ratou » (Ensign, me 1999, 109).


Haapiiraa 10<br />

Te Autaea‘eraa i roto i te Ekalesia<br />

Te auraa no te autaea‘eraa o te faaitoitoraa ïa e te tautururaa te tahi i te<br />

tahi ia oaoa i te taato‘araa o te mau haamaitairaa o te evanelia. O te<br />

faaiteraa ïa i te hoaraa e te aroha, te opereraa i te maitai, e te raveraa i<br />

te mau ohipa tauturu e te here. Te autaea‘e nei tatou na roto i te faariroraa<br />

ia tatou ei hoa maitai e ia riro ei taata maitai i te vahi ta tatou e<br />

noho nei.<br />

Ia horo‘a ana‘e tatou i te taime, te mau taleni, e te mau faufaa ia vetahi ê,<br />

te faatupu ra tatou i te varua no te hoêraa. Ua faaite o Paulo i te parau<br />

no te hoêraa e ere atura te mau melo apî o te Ekalesia i te mau taata e’e<br />

« hoê ato‘a râ to outou oire e te feia mo‘a » (Ephesia 2:19).<br />

Noa’tu e te tamata nei tatou i te faaite i to tatou auhoaraa e te here i te<br />

mau taata ato‘a, te horo‘araa i te tauturu e te hoaraa i te mau melo<br />

itoito e aore ra i te mau melo paruparu ia ite râ tatou e, e hopoi‘a te<br />

reira na te autahu‘araa. Te tauturu nei te Ekalesia ia tatou na roto e rave<br />

rahi mau rave‘a. Te horo‘araa mai i te mau faanahonahoraa mai te<br />

hahaereraa utuafare o te faaitoito ia tatou ia tavini atu i to tatou mau<br />

taea‘e e te mau tuahine. Te mau pureraa i reira tatou e amui ai no te<br />

haamatau te tahi i te tahi. E no te horo‘araa i te haapiiraa i roto i te<br />

huru mau o te here e te haapa‘o maitai.<br />

E mea ti‘a ia haapa‘o maite tatou i tera mau utuafare i rotopu ia tatou e<br />

melo ore anei te metua tane, e aore ra te metua vahine, te tamaiti, e<br />

aore ra te tamahine. Te hinaaro mai nei teie utuafare ia tatou. Na roto i<br />

te autaea‘eraa ia ratou e te opereraa ia ratou i te maramarama e te here,<br />

e nehenehe ïa ta tatou e tauturu i tera mau utuafare e te vaira te tahi<br />

melo ore i rotopu ia ratou no te faatahoê ia ratou i roto i te evanelia.<br />

■ Papa‘i i ni‘a i te tapura papa‘i te i‘oa o ratou o te titauhia i ta tatou<br />

autaea‘eraa.<br />

Te Mau Rave‘a no te Autaea‘e<br />

Nahea tatou ia autaea‘e i te hoê taata o te turu‘i maira i ni‘a ia tatou.<br />

Ua faaite te mau melo o te hoê utuafare e mea nahea to ratou autaea-<br />

‘eraa i te hoê taata e’e i te pureraa : « Aita tera taata e’e i matau maitai.<br />

Ua hi‘o noa oia i mua faatata e aita oia e huti ra i te aho. Aita roa oia<br />

i ata noa a‘e i ni‘a i ta maua na tamarii, e mea ohie ho‘i no raua ia<br />

faahoa. I muri a‘e i te pureraa, ua ani atu to‘u hoa faaipoipo i teie taata<br />

ia haere mai i te fare no te amu‘amu. Ua ata’ata mai teie taata. ‘No<br />

bapetizo-noa-hia mai nei au i teie hepetoma i mairi a‘e nei, e ua faanuu<br />

mai au i roto i to outou paroita,’ te parau ïa a teie taata. E i te mau<br />

hepetoma i muri mai e tapae mai oia i te fare, ma te anaanatae e te<br />

hiaai i te (faarahi i to’na ite no te evanelia), hinaaro i te aparau i te mau<br />

papa‘iraa mo‘a, e te ananatae atoa i roto i ta’na iho mau ohipa. E oaoa<br />

99


Haapiiraa 10<br />

rahi roa matou i te hi‘oraa i te tupuraa o teie taea‘e. Aita tura oia i riro<br />

faahou ei taata e’e » (Susan Spencer Zmolek », The Strangers within<br />

Our Gates », Ensign, mati 1976, 49).<br />

■ E riro ato‘a te hahaereraa utuafare ei faatupuraa i te autaea‘eraa. Ua<br />

parau te hoê vahine e mea nahea ta to’na mau taea‘e hahaere tuuraa<br />

ia’na e ta’na tamaiti i roto i te ohiparaa : « Ua hinaaro roa vau e<br />

haamata apî i te hoê oraraa i muri a‘e ïa i te hoê faataaraa mauiui<br />

roa, ua rave au i ta‘u tamaiti iti e ua taui maua i te vahi faaearaa no<br />

te faaoti-roa-raa i te haapiiraa teitei. Mai te mana‘o e mea mahanahana<br />

tera vahi, aita tura maua i afa‘i i te mau ahu mahanahana e te<br />

mau paraitete. Aue ïa te to‘eto‘e i roto i te fare o ta maua i faaea i tera<br />

taime hiona, tera râ, ua taia roa ino maua i te ani i te rave‘a tamahanahanaraa<br />

e aore ra ia ani i te tahi mau paraitete no te hoê noa<br />

taime poto. Aita vau i matau noa a‘e i te hoê taata. Ua mana‘o tura<br />

vau e, aita vau e tano maitai i rotopu i te mau melo i te pureraa no te<br />

mea e vahine faataahia vau i ta‘u tane, e aita roa vau e hinaaro ra ia<br />

faaohipa rahi i te hoê taata. Ua mauruuru roa ino vau i to te mau<br />

taea‘e hahaere haereraa mai ! Ua hinaaro roa raua ia faariro ia maua<br />

ei na taata faarii-poupou-hia. Ua haere tamau mai raua i te fare<br />

noa’tu e aita ta maua e niuniu paraparau e te tahi mau taime aita<br />

maua to te fare. E ua ani manihini mai raua ia maua ia amui atu i<br />

roto i ta ratou mau ohiparaa utuafare. E inaha aita vau i taia faahou i<br />

te ani atu i te tahi mau paraitete mahanahana ia ratou (as quoted by<br />

Susan Spencer Zmolek, Ensign, mati 1976, 47–48).<br />

■ Papa‘i i ni‘a i te tabula papa‘i i te mau rave‘a rau no te autaea‘e o tei<br />

faaitehia i ni‘a nei.<br />

Ia roaa ana‘e ia tatou i te here ia vetahi ê, e haere roa ta tatou autaea-<br />

‘eraa e hau atu i te mau pureraa i te Sabati e hau atu i roto i te hepetoma.<br />

E ô mai i roto i te autaea‘eraa te ani manihiniraa ia ratou ia haere<br />

mai i to tatou mau utuafare, ia haere mai i roto i te mau faaoaoaraa, ia<br />

haere mai i roto i te ohiparaa a te Ekalesia. E tapa‘o te autaea‘eraa no te<br />

hoê taata Feia Mo‘a mau, o ta Iesu i faaau i te na ôraa « e taata ‘e Au e<br />

ua ite mai outou ia‘u » (Mataio 25:34–36).<br />

Te faaite mai nei te aamu i muri nei e mea nahea ta na taea‘e toopiti<br />

faaiteraa i te autaea‘e :<br />

Te vaira te hoê tamaiti mo‘emo‘e e te oaoa ore. E ere oia i te mea haere<br />

tamau i te pureraa, e aita oia e haapa‘o maitai i te mau ohiparaa a te<br />

Ekalesia. Ua ani na taata toopiti nei, e na taata ivi raua, i teie tamaiti ia<br />

amui mai i roto i to raua mau pureraa pô utuafare.<br />

Aita i maoro roa, ua riro roa te ahiahi Monire ei taime faufaa no’na. Ua<br />

faaô oia ia’na i roto i te mau aparauraa evanelia e ua roaa te hinaaro<br />

100


<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> <strong>OHIPA</strong> AUTAEA‘ERAA<br />

Te Mau ohipa i roto i to Outou Utuafare<br />

Faatupu i te hoê tamaaraa.<br />

Faatupu i te faaoaoaraa.<br />

Mata’ita’i i te hoê faanahonahoraa hoho‘a i roto i te<br />

afata teata.<br />

Faaite i te mau hoho‘a no te utuafare.<br />

Haere i te hoê vahi faaoaoaraa.<br />

Faatupu i te hoê hautiraa amui.<br />

Ohipa amui i ni‘a i te hoê opuaraa ohipa.<br />

Te Mau Ohipa i roto i to Ratou Utuafare<br />

Faatae i te hoê aroharaa.<br />

Faanahonaho amui i te hoê hautiraa.<br />

Tauturu ia ratou i roto i ta ratou faaapu anei, e aore ra<br />

i te tata‘iraa i te hoê ohipa.<br />

Hahaere ia ratou.<br />

Haapa‘o i ta ratou mau tamarii.Te Mau Ohipa i roto<br />

i te Oraraa Amui<br />

Haere i te hoê pataraa hoho‘a.<br />

A rave ia ratou no te afa‘i i te haapiiraa (faanahonaho<br />

i te amuamuraa i roto i to outou utuafare i muri a‘e<br />

i te ohiparaa).<br />

Haere i te hoê faaoaoaraa.<br />

Haere i te hoê ohiparaa na te mau tamarii, mai te hautiraa<br />

popo.<br />

10-a, Te mau ohipa autaea‘eraa<br />

101


Haapiiraa 10<br />

ia’na ia pure ma te tuutuu ore. E ua taui oia e ua tupu to’na iteraa<br />

papû i te rahi no ni‘a i te parau mau.<br />

Ua farii maite teie na taea‘e ia’na e ua faarahi i to ratou auhoaraa ma to<br />

ratou puai ato‘a. Ua parahi amui ratou i roto i te mau pureraa a te<br />

Ekalesia, ua ani manihini ia’na ia haere mai e tamaa i roto i to raua<br />

utuafare, e ua tauturu ia’na i te tata‘iraa i to’na fare.<br />

I muri mai ua na reira atu oia iho i ni‘a i te tahi pae, e ua riro mai oia ei<br />

taata tei mau i te hopoi‘a i roto i te mau ohiparaa a te Ekalesia. I te hoê<br />

mahana a aparau ai oia i te hoê hoa no to’na huru oaoa i roto i te<br />

oraraa, ua ani atu tera hoa ia’na, « Mea nahea te reira i te tupuraa ? »<br />

Ua parau atura oia, « na roto i te aroha o na hoa toopiti o te reira te<br />

tuhaa faufaa roa ». Ua roaa ia‘u i te ti‘aturi e te paruru na roto i to raua<br />

here, o tei tauturu mai ia‘u ia rave i te mau ohipa o ta‘u i ore a‘e nei i<br />

mana‘o e oti ia‘u i te rave » (adapted from Relief Society Courses of<br />

Study, 1977–78, 130).<br />

■ Faaô atu i ni‘a i te tapura no te mau rave‘a ta teie na taea‘e i rave no<br />

te autaea‘eraa i te hoê melo mo‘emo‘e.<br />

Ua faati‘a te hoê taea‘e i te aamu i muri nei no ni‘a i te autaea‘eraa :<br />

« E melo itoito o Susan Munson no te Ekalesia e ua tia‘i faaoroma’i noa<br />

oia i ta’na tane melo ore ia faaite i te hoê mana‘o anaanatae i te Ekalesia.<br />

E parau noa te tane, ‘E hoa, ua tano noa ia oe e te mau tamarii, aita vau<br />

e anaanatae ra.’<br />

« E parau mau ihoa râ te reira. E taata haama noa ato‘a ra (o Jack)... ani<br />

roa’tura o Susan i te taea‘e Caldwell, te taea‘e faatere i te ohipa misioni<br />

o te paroita, aita anei te tahi mea te nehenehe e rave. Ua parau maira te<br />

taea‘e e tuu oia i tera tumu parau i roto i te apooraa hepetoma a te<br />

misionare.<br />

« Ua faaoti ... te p∂p∂ ia faatupu i te hoê faaanaanataeraa penei a‘e o te<br />

reira te rave‘a no te haamata. Ua ani atura i na utuafare e toru e noho<br />

ra i roto i taua tuhaa ra ia faanaho i roto i to ratou aua no te faahaere<br />

mai i te mau Munsons e te mau Nobles i reira, e mau utuafare hoa teie<br />

no te Ekalesia... Ua amui paato‘a mai na utuafare tootoru i roto i te<br />

autaea‘eraa.<br />

« Aita o Jack i faarii roa ia haere i reira, ua hitimahuta râ e ua oaoa oia i<br />

te faariiraa poupou, e te auhoaraa a te p∂p∂. I te hoperaa o te ohipa, ua<br />

paturu roa oia i te mana‘o ia faatupu â i te hoê faanahonahoraa mai te<br />

reira te huru i na hepetoma i mua nei. Aita te hoê taata i parau noa a‘e<br />

no te haereraa i te pureraa, area râ o Allen Westover, tei tau‘a parau i te<br />

opuaraa no te peniraa fare a Jack, ua haere mai oia i te Mahana Maa e<br />

102


Haapiiraa 10<br />

ta’na e‘a— e ua ho‘i mai oia i te mau ahiahi i muri a‘e i te ohipa. Ua<br />

tauturu ato‘a o Steve Caldwell e o Glen Rivers i te tahi mau taime.<br />

« I roto i taua ava‘e ra a faanaho ai te p∂p∂ a te mau peresibutero i te<br />

tahi ohipa, ua hinaaro o Jack i te tauturu ia ratou... A piri mai ai te tau<br />

mahanahana, ua haere pinepine o Jack na muri i te mau melo o te<br />

Ekalesia. Ua rahi te mau taime oaoaraa no ni‘a anei i te tereraa tai‘a e<br />

te oraraa poritita e te haapa‘oraa i te mau tamarii, te faaapuraa, te<br />

tuatapaparaa i te mau fifi i roto i te oraraa faaipoipo, te mau fifi i te<br />

pae ohipa. Ua paraparau atoa o Jack e ua faaroo atoa. Ua haere ato‘a<br />

oia i roto i te mau pô faaoaoaraa na muri i te mau utuafare tae noa’tu<br />

i te mau pureraa pô utuafare e te mau aparauraa evanelia. Ua oaoa<br />

roa ino o Susan i te hoê pô, i to Jack parauraa atu ia’na e ua ineine oia<br />

no te taahiraa i muri mai oia ho‘i ia haapiihia oia e te mau misionare<br />

e ... te faaôraa mai i roto i te Ekalesia. »<br />

■ Ua parau faahou mai oia : « Aita atu e mea hau roa i te maitai maoti ‘te<br />

faahoaraa’. Mea titauhia ia tae mai te hinaaro na mua roa. « Ua parau<br />

mai oia e mea tano ihoa ia faaroo maitai tatou, ia oti ia imi i te mau mea<br />

e auhia i te taata e aore ra te mau mea e ore e auhia i te taata, te mau<br />

ohiparaa utuafare anei, e te imiraa faufaa anei. Ua parau â oia e o ratou<br />

o tei faarii i te autaea‘eraa e mea ti‘a ia ratou ia ite e te haapa‘o tura<br />

tatou ia ratou. (Ernest Eberhard, « That Part-Member Family », Ensign,<br />

tiurai 1978, 38–39).<br />

■ E aha te mau rave‘a no te autaea‘eraa i roto i teie aamu o ta tatou e<br />

nehenehe e tuu atu i roto i te tapura mana‘o ?<br />

■ Faaite i te hoho‘a 10-a, « Te mau ohipa autaea‘eraa. » Faaite tera mau<br />

ohiparaa i tapurahia o tei ore â i aparauhia. A ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite mai i te tahi mau ohiparaa no te autaea‘eraa.<br />

Opaniraa<br />

E hopoi‘a faufaa roa te autaea‘eraa na te autahu‘araa. E tauturu te reira<br />

i te mau melo faafariu-api-hia e te tahi atu mau melo o te Ekalesia o te<br />

hinaaro e te titau ra ia faaitoito ia ratou ia ohipa i roto i te Ekalesia. A<br />

faarii ai tatou i te hopoi‘a no te tauturu ia vetahi ê ia itoito mai i roto i<br />

te Ekalesia, e roaa ia tatou te oaoa e te mauruuru. Ua fafau te Fatu e<br />

teie oaoa e mea mure ore ïa.<br />

■ Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 18:15–16. Mea nahea<br />

te autaea‘eraa e hopoi mai ai i te oaoa ia tatou ?<br />

■ A ani i te melo o te piha haapiiraa i faataahia ia faaite mai i to’na<br />

iteraa papû e mea nahea te autaea‘eraa i te tautururaa ia’na.<br />

103


Haapiiraa 10<br />

Te titauraa<br />

A imi i te hoê melo faafariu-api-hia mai e a faatupu i te autaea‘eraa<br />

ia’na. Faarahi i ta outou autaea‘eraa i roto i ta outou mau hahaereraa<br />

utuafare. Maiti i te hoê utuafare huru paruparu, e autaea‘e atu i te mau<br />

melo no taua utuafare ra ia ho‘i mai i roto i te ohiparaa a te Ekalesia. Ia<br />

faahoa i te taato‘araa o te mau melo o te Ekalesia, o ratou ihoa râ tei tae<br />

apî mai. Mai te mea te vaira te hoê utuafare e ere te hoê o ratou i te<br />

melo, a faaô i tera melo ore i roto i te mau ohiparaa a te Ekalesia.<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te iteraa papû e<br />

mea nahea te autaea‘eraa i te tautururaa ia’na. E taata faafariu-apihia<br />

mai paha oia, e melo faaho‘i-faahou-hia mai i roto i te ohiparaa a<br />

te ekalesia, e aore ra o te hoê taata o tei tauturu i te tahi taata ê atu ia<br />

itoito mai.<br />

2. A faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau o ta<br />

outou e hinaaro.<br />

104


<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> AURAA<br />

I <strong>TE</strong> FARE E I ROTO<br />

I <strong>TE</strong> UTUAFARE


106<br />

<strong>TE</strong> METUA TANE<br />

EI PA<strong>TE</strong>REAREHA<br />

Haapiiraa 11<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te haapuai ïa i to tatou iteraa i te ti‘araa o<br />

te metua ei patereareha i roto i te utuafare.<br />

Omuaraa<br />

■ Faaite i te hoho‘a 11-a, « Te titau nei te Fatu i te mau metua ia faatere<br />

i to ratou mau utuafare. »<br />

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball : « Ua faanahoaho te Fatu i<br />

(Ta’na Mau Tamarii) i te haamataraa i te hoê metua no te hamani, no te<br />

haapa‘o, e no te here e no te faatere, e te hoê metua vahine no te hamani<br />

e no te fanau e no te faaamu e no te atuatu e no te haapii [e i te mau<br />

tamarii] te haere mai no te here, no te faatura, e no te mauruuru te tahi i<br />

te tahi. E faanahonahoraa rahi roa te utuafare no te oraraa i to’na hamaniraahia<br />

e te faanahonahoraahia na to tatou Metua Here i te Ao ra » (i roto<br />

i te Amuiraa eperera 1973, 151; e aore ra Ensign, tiurai 1973, 15).<br />

■ E aha ta te peresideni Kimball i parau ei hopoi‘a na te metua ?<br />

« Te ti‘araa metua e mea mo‘a e te mure ore. I roto i te mau ti‘araa ato‘a<br />

no te tura e te hanahana e te haamoriraa o te parauhia no te Atuaraa,<br />

ua ani oia ia tatou ia paraparau ia’na ei Metua » (Father, Consider Your<br />

Ways (pamphlet, 1973), 2).<br />

■ A himene « Ta‘u Metua », e aore ra a tai‘o i te mau parau (no te<br />

Himene no. 292)<br />

I roto i te tau no te misioni a te Faaora i ni‘a i te fenua nei, ua parau<br />

pinepine Oia i To’na Metua e na roto i te huru mo‘a. Te faaite ra te mau<br />

papa‘iraa mo‘a e ua ite Oia i To’na Metua, no te mea ua aparau Oia<br />

Ia’na ra e ua rave i To’na ra hinaaro (a hi‘o i te Mareko 14:36). E mea<br />

ti‘a ia tatou ia apee, e ia haapii i ta tatou mau tamarii ia apee, i te<br />

hi‘oraa o te Faaora no te faatura e te faahanahana no To’na ra Metua.<br />

■ Nahea tatou ia faaite i te faatura i to tatou Metua Here i te Ao ra ?<br />

I to tatou metua i te tino nei ?


11-a, Te hinaaro o te Fatu ia faatere te mau metua i to ratou mau utuafare.<br />

107


Haapiiraa 11<br />

E mea ti‘a i te hoê metua o te mau nei i te autahu‘araa ia ora tiamâ noa<br />

no ta’na ra mau tamarii ia pii mai ia’na na roto i te i‘oa mo‘a ei metua.<br />

Mai te mea e na reira oia, e ineine roa oia no te oraraa mure ore ei<br />

metua. E mana to tatou tata‘itahi ia farii i te oaoa i to tatou utuafare<br />

e a muri noa’tu.<br />

E Patereareha te hoê Metua no To’na Utuafare<br />

■ Tai‘o i te Ephesia 5:23.<br />

Ua faaue te Metua Here i te Ao ra i te tane faaipoipo e aore ra te metua<br />

tane ei upoo faatere no te utuafare–o oia te patereareha no te utuafare.<br />

Mea haamaitai roahia tatou te mau melo no te Ekalesia no te mea tei ia<br />

tatou ra te autahu‘araa no te tauturu ia tatou ia riro ei mau patereareha<br />

maitai roa atu.<br />

Ua riro te utuafare tata‘itahi ei hoê basileia e aore ra ei hoê faatereraa<br />

hau. O te metua tane te upoo faatere o taua hau ra, o oia te mana rahi<br />

a‘e i roto i te fare e na’na e peresideni i ni‘a i te mau ohipa ato‘a o te<br />

utuafare. (A hi‘o i te Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, 5raa ed. (1939),<br />

286–88). No ni‘a i te reira, ua papa‘i te peresideni Joseph F. Smith :<br />

« Te tahi taime e piihia te mau peresibutero no te haamaitai i te mau<br />

melo o te hoê utuafare. I rotopu i tera mau peresibutero te vaira paha<br />

te mau peresideni t¥t¥, te mau aposetolo, e aore ra te mau melo no te<br />

peresideniraa matamua no te Ekalesia. E ere i te mea tano i te metua<br />

tane ia faaatea ia’na i roto i teie huru e ia vaiiho i te mau peresibutero<br />

ia rave i te haamaitairaa no teie piiraa faufaa roa. Tei reira te metua<br />

tane. E ti‘araa no’na e e ohipa na’na ia peresideni. E mea ti‘a ia maiti<br />

oia e na vai e faatahinu, e na vai e faaoti i te pure, e mea ti‘a ia’na ia<br />

... faatere i te reira haamaitairaa no te evanelia i roto i to’na fare »<br />

(Gospel Doctrine, 287).<br />

Te hinaaro nei te Fatu ia haamaitai te metua tane i te mau melo o to’na<br />

utuafare, eiaha i te faatere noa i te utuafare. No te rave i te reira e mea<br />

ti‘a i te metua ia faaohipa parauti‘a oia i to’na autahu‘araa no te<br />

haamaitai ia ratou. Ua faaite o Eldred G. Smith, te Patereareha faatuhaahia<br />

o te Ekalesia no ni‘a i te hoê vahine o tei haere mai ia’na ra no<br />

te imiraa i te hoê haamaitairaa taa ê no te autahu‘araa. Ua parau oia :<br />

« I to‘u aniraa ia’na no te aha oia i hinaaro ai i te hoê haamaitairaa taa ê,<br />

aita oia i faarii ia pahono mai. Ua ite râ vau mai roto mai ia’na e, i riro na<br />

ta’na tane faaipoipo ei melo no te Ekalesia e ua mau oia i te Autahu‘araa<br />

a Melehizedeka, no reira ua rave au te tahi taime roa no te haapii ia’na<br />

i te parau tumu o te faanahonahoraa o te autahu‘araa, te vahi i reira te<br />

metua e haamaitai ai i te mau melo o te utuafare. (Ua ani au ia’na ia ho‘i)<br />

i te fare e na ta’na tane e horo‘a i te haamaitairaa ia’na eiaha râ na‘u nei.<br />

108


Haapiiraa 11<br />

« Te tahi taime i muri iho ua ho‘i mai oia i to‘u piha toro‘a, ma te faaite<br />

mai i te ohipa i tupu, e ua parau ato‘a mai i to’na mata‘u ia’na i faarue<br />

mai ai i to‘u piha toro‘a ...<br />

« Na ô maira oia e, te tumu oia i ore ai i faaite mai ia‘u e no te aha oia<br />

i hinaaro ai i te hoê haamaitairaa, no te mea ïa e, aita e auraa maitai<br />

faahou i rotopu ia’na e ta’na tane, e ua faaho‘i au ia’na i te fare e na<br />

ta’na tane e haamaitai ia’na. No reira oia i ore ai i au.<br />

« E ua na ô mai â oia, « O tera te hoê ohipa tei hau roa i te faahiahia<br />

o tei tupu’ Ua parau mai oia e ua ho‘i oia i te fare, e ua pure oia no te<br />

reira, ua feruri noa oia, e ua faaitoito noa oia i te ani i ta’na tane no te<br />

haamaitairaa. Oia mau, ua maere roa te tane, tera râ ua faaoromai oia,<br />

ua vaiiho oia i te tane ia feruri rii, e ia pure no te reira, e inaha ua<br />

horo‘a oia te haamaitairaa. Ua parau faahou maira oia e « A tahi nei<br />

to maua oraraa i roto i te utuafare i maitai ai mai tera ihoa taime oia a<br />

haamaitai ai ia‘u’ « (i roto i te Conference Report, eperera 1965, 115;<br />

e aore ra te Improvement Era, tiunu 1965, 534).<br />

O te fare te vahi e haere ai te utuafare i mua–te utuafare e te taata hoê.<br />

No te faaitoito i teie haereraa i mua e mea ti‘a i te metua ia peresideni<br />

tamau i roto i te fare na roto i te here, te paari, e te maru, e te maramarama,<br />

e te faaoromai. Ei patereareha i roto i te fare, e mea ti‘a i te metua<br />

ia riro ei hi‘oraa maitai no te arata‘iraa. Ia vai te faaroo e te haapa‘o<br />

maitai i te mau metua o te faatere i to ratou mau utuafare i roto i te<br />

oraraa parauti‘a i ni‘a te fenua nei e na te reira e tauturu ia ratou ia<br />

ora tiamâ e a muri noa’tu.<br />

Ei mau patereareha i roto i to tatou mau utuafare e mea ti‘a ia tatou ia<br />

faatura maite i ta tatou vahine faaipoipo e ta tatou mau tamarii.<br />

■ Tai‘o i te Ephesia 5:25–28. Nahea tatou i ni‘a i ta tatou vahine<br />

faaipoipo ?<br />

■ Tai‘o i te Ephesia 6:4. Nahea te mau metua ia turu i ta ratou mau<br />

tamarii ?<br />

Ua parau te peresideni N. Eldon Tanner, « Ia ite ana‘e te hoê taata e<br />

metua tahuti oia no te hoê varua tamarii na te Atua, eita oia e nehenehe<br />

e ape i ta’na hopoi‘a no te atuatu i tera tamarii na roto i te here<br />

e te aroha » (« Fatherhood », Ensign, tiunu 1977, 2).<br />

■ Tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:41–45. Nahea<br />

teie mau parau a te Fatu e tauturu ai ia tatou ia riro ei mau patereareha<br />

maitai i roto i to tatou mau utuafare ?<br />

109


Haapiiraa 11<br />

Te vaira i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e rave rahi mau aamu no ni‘a i<br />

te mau metua o tei riro ei mau patereareha maitai. O Alama te Tamaiti<br />

tei haaputuputu i ta’na mau tamaroa e ua horo‘a i te tamarii tata‘itahi i<br />

ta’na a‘oraa e ta’na haamaitairaa (a hi‘o i te Alama 35:16). Ua haapii te<br />

Arii Beniamina i ta’na mau tamaroa ia maramarama i te mau papa‘iraa<br />

mo‘a (a hi‘o i te Mosia 1:2). Na mua a‘e o Adamu e o Lehi i te poheraa,<br />

ua haamaitai raua i ta raua mau tamarii (a hi‘o i te PH&PF 107:53;<br />

2 Nephi 3: 1–25; 4:1–11). Mea na roto i te mana o te autahu‘araa to teie<br />

mau peropheta raveraa i ta ratou mau hopoi‘a patereareha no to ratou<br />

mau utuafare. Na roto ato‘a tatou i te mana o te autahu‘araa e nehenehe<br />

ai tatou e horo‘a i te mau haamaitairaa patereareha parauti‘a i to<br />

tatou mau utuafare.<br />

Arairaa i te Mau Titauraa o te Utuafare<br />

Ei patereareha no to’na utuafare, e hopoi‘a na te hoê metua i te tauturu<br />

i te mau melo o te utuafare no te arairaa i to ratou mau titauraa. A tahi,<br />

te vai nei Te titauraa a te melo tata‘itahi mai te maa, te fare, e te ahu.<br />

■ E aha atu â te tahi mau titauraa a to tatou mau utuafare ? (Papa‘i i te<br />

mau mana‘o i muri nei i ni‘a i te tapura papa‘i).<br />

Ia Hinaarohia e ia Herehia<br />

E nehenehe ta tatou e faatupu i te mau titauraa a te mau melo no to<br />

tatou utuafare no te here e te faariiraa ia ratou na roto i te parauraa atu<br />

ia ratou e ua here tatou ia ratou. Ua horo‘a o Elder Loren C. Dunn i te<br />

hoê hi‘oraa no te reira :<br />

« Te haamana‘o nei au i te hoê hautiraa taata ora tei tavirihia ei hoho‘a<br />

teata. E hoho‘a ïa no ni‘a i te mau metua e hoê ana‘e ta raua tamarii,<br />

e tamaroa, tei ho‘i mai i te fare na roto mai i te aua faehau. E ere te<br />

metua e te tamaiti i te mea afaro roa. E na taata ho‘i raua tei here te<br />

tahi i te tahi aita râ raua e ite ra e nahea ia parau i te reira, e no reira ua<br />

tupu mai te ma’inoinoraa i rotopu ia raua no te mea ua mana‘o te tahi<br />

e aita te tahi e au ra ia’na...<br />

« Te vahi puai mau o teie hauti maoti râ i te taime ïa te tamaiti i parau<br />

atu ai i te hoê parau mai teie te huru :<br />

« ’Papa, i au ore noa na vau ia oe mai to‘u na’ina’iraa no te mea aita oe<br />

i parau noa a‘e mai ia‘u e ua here oe ia‘u, are‘a râ ua ite au i muri mai e<br />

aita ato‘a vau i parau a‘e nei ia oe e ua here au ia oe. No reira, e Papa,<br />

te parau atu nei au ia oe i teie nei: Ua here au ia oe.’<br />

« No te hoê taime roa ua haharu te metua e te tamaiti ia raua e ua apa<br />

te tahi i te tahi na roto i te here e te mauruuru no te rahiraa o te mau<br />

matahiti i haerehia mai » (i roto i te Conference Report eperera 1969,<br />

22–23; e aore ra te Imrovement Era, tiunu 1969, 52–53).<br />

110


Haapiiraa 11<br />

■ No te aha e ti‘a ai ia tatou ia parau i te mau melo o te utuafare e ua<br />

here tatou ia ratou ? Nahea atu â tatou i te faaite ia ratou e mea hinaarohia<br />

e mea herehia ratou ?<br />

Ia Vai te Faatura Ia’na IHo<br />

E nehenehe ta tatou e tauturu i te mau melo o to tatou utuafare ia patu<br />

i te faatura ia’na iho na roto i te haapoupouraa i ta ratou mau ohipa i<br />

rave. E nehenehe ta tatou e haapii ia ratou e e mau tamarii ratou na te<br />

Atua e ia tauturu ia ratou ia faatupu i to ratou mau taleni. E tauturu<br />

teie mau mea ato‘a ia ratou ia patu i te ti‘aturiraa, te hoê hi‘oraa afaro,<br />

e te hoê mana‘o e mea faufaa ratou. E mea ti‘a ia imi tamau te mau<br />

metua i te mau rave‘a no te haapoupou e no te faaitoito i ta ratou mau<br />

tamarii. E mea ti‘a ato‘a i te mau tamarii ia faaite i to ratou mauruuru i<br />

to ratou mau metua. Ua parau te hoê metua : « E haapoupou noa vau i<br />

ta‘u mau tamarii i roto i te pureraa pô utuafare e aita vau e faahapa na<br />

ia ratou. E mea hau na‘u ia parau atu ia ratou i te mea tano o ta ratou i<br />

rave eiha râ i te ohipa hape ta‘u i ite ia ratou i te raveraa » (quoted by<br />

George Durrant », A Gift from Heaven, « Ensign, mati 1971, 7).<br />

Ia Roaa te hoê Tumu i roto i te Oraraa<br />

Te hiaai nei te taata ato‘a ia ite e te vaira te hoê auraa i roto i te oraraa.<br />

E nehenehe ta tatou e tauturu i te mau melo o te utuafare ia faaî i te reira<br />

na roto i te haapiiraa ia ratou i te evanelia. E mea titauhia ia ite te taato-<br />

‘araa e te oraraa tahuti nei no te tauturu ia tatou ia tupu e ia riro mai<br />

te Atua ra te huru. Mea titauhia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii<br />

e te tumu tatou i ni‘a i te fenua nei no te imi ïa i te hau e te oaoa e no te<br />

faaineine ia tatou ia ho‘i i mua i te aro o to tatou Metua Here i te Ao ra.<br />

Ia Roaa i te Faatere Ia’na iho e ia Nehenehe ia Rave i te Ohipa<br />

Ua anihia i te taea‘e Glenn E. Nielson, te peresideni no te hoê taiete<br />

rahi mori, i te hoê taime e o vai te orometua i haapii maitai ia’na i roto<br />

i to’na oraraa. Ua pahono oia : « O to‘u metua ... tei haapii mai ia‘u e ia<br />

rave faaoti maitai i te ohipa ma te oaoa. Ua haapii mai oia ia‘u e nahea<br />

ia patia i te auri patia e ia nuu i mua e ia patia i te mea e vaira i mua,<br />

e ua na ô faahou mai oia, ‘E mea ohie e mea mama te mau ohipa ato‘a<br />

mai te mea e rave maitai oe i te reira eiaha râ e haavarevare’ » (Church<br />

News, 25 mati 1978, 2).<br />

■ Faaite i te hoho‘a 11-b, « Titauhia i te mau metua ia haapii i ta ratou<br />

mau tamarii i te rave i te ohipa. »<br />

Te faufaa no te haapiiraa i te ohipa tei faaitehia i roto i te aamu i muri nei<br />

: « E piti na taata paari i te hoê mahana e tau‘a parau noa ra raua no ni‘a<br />

i to raua oraraa e ta raua mau tamarii. No oti noa’tu ra te haapiiraa teitei<br />

a te tamaiti paari a John e ua tapurahia oia i ni‘a i te tapura o te mau<br />

111


112<br />

11-b, Ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii i te ohipa.


Haapiiraa 11<br />

tamarii faahiahia i roto i te taatoaraa o ta’na mau haapiiraa. Are‘a te<br />

tamaiti a Jim ua faautu‘ahia ïa no te hoê taparahiraa taata e ua tape‘ahia<br />

oia i te fare auri. O John raua o Jim i ora fatata noa na raua ma te pe‘ape‘a<br />

ore e ua ite raua i te paariraa mai ta raua na tamaiti. Ua hauti amui<br />

na teie na tamarii e ua haere amui raua i te haapiiraa. E i roto i ta raua<br />

tau‘araa parau ua na ô atura o Jim, « Te mea i faataa-ê i te oraraa o ta<br />

taua na tamarii no te mea ïa e ua faaamu oe i te hoê puaatoro, e John. Te<br />

haamana‘o nei au ia hauti ana‘e na tamaiti nei, e ho‘i ‘oi‘oi ta oe tamaiti<br />

no te haere e faatê i te û e e faaamu i te puaatoro. No to oe tape‘araa i<br />

tera puaatoro ua haapii oe i ta oe tamaiti ia faarii i te amo i te hopoi‘a’<br />

»(1967–68 Priesthood Study Course: Aaronic Priesthood–Adult, 35).<br />

Ia horo‘a tatou i te ohipa i ta tatou mau tamarii e ti‘a ai. E ia horo‘a<br />

ato‘a tatou i te tiamâraa ia ratou ia rave i te ohipa e ia tatara i te mau<br />

fifi o te itehia i roto i te ohipa; eiaha tatou e rave i te ohipa na ratou ia<br />

tauturu râ ia ratou ia manuia i ni‘a i ta ratou mau hopoi‘a... (A hi‘o i te<br />

haapiiraa 15, « Sharing in Family Work. »)<br />

Faatupuraa i te Mau Titauraa Varua a te Mau Melo o te Utuafare<br />

E ti‘araa e e hopoi‘a na te metua e mau nei i te autahu‘araa i te<br />

haamaitai i te mau melo o to ratou utuafare e ma te faatere maiteraa<br />

te autahu‘araa e ia rave i te mau oro‘a o te autahu‘araa no ratou.<br />

E nehenehe i te mau metua e arata‘i e e haamaitai ia ratou i roto i<br />

te mau faanahoraa i muri nei :<br />

1. peresideni i roto i te fare.<br />

2. Arata‘i i te mau uiuiraa no ta ratou mau tamarii tata‘itahi. (Ua parau<br />

te peresideni N. Eldon Tanner e ua uiui to’na metua ia’na i to’na<br />

apîraa : « Ua parau mai oia ia‘u e mea faufaa roa te autahu‘araa e,<br />

e aha te mea e titauhia ia‘u ia rave ia vai tiamâ noa no taua autahu-<br />

‘araa ra. O oia to‘u hoa maitai roa a‘e » (i te Amuiraa, atopa 1978, 58;<br />

e aore ra Ensign, novema 1978, 41).<br />

3. Horo‘a i te mau haamaitairaa no te tamahanahana i ta ratou mau<br />

vahine e te mau tamarii (na te feia ana‘e e mau nei i te Autahu‘araa<br />

a Melehizedeka).<br />

4. Haamaitai i te taata ma’i i roto i to ratou mau utuafare (na te feia<br />

ana‘e e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka).<br />

5. Faarii i te heheuraa e te faaururaa no to ratou mau utuafare.<br />

6. Faatupu i te mau pureraa utuafare i te po‘ipo‘i e i te ahiahi.<br />

7. E pii i te mau melo o te utuafare no te pure e no te haamaitai i te maa.<br />

8. Faatupu i te pureraa pô utuafare i te mau pô Monire ato‘a.<br />

113


Haapiiraa 11<br />

9. Faaitoito i te mau melo o te utuafare ia faaô i roto i te ohipa misionare,<br />

te tuatapaparaa aamu utuafare, e te mau oro‘a hiero.<br />

10. ia riro ei hi‘oraa maitai e ia haapa‘o i te mau faaueraa.<br />

11. Faatupu i te mana‘o no te here e te maramarama i roto i te fare.<br />

■ A ani i te melo e mau nei i te autahu‘araa i faataahia ia faaite mai i<br />

to’na iteraa papû no te oaoa no to’na riroraa ei tuhaa no te hoê utuafare<br />

no te here.<br />

Opaniraa<br />

I roto i te faanahonahoraa a te Fatu, o te mau tane faaipoipo e te mau<br />

metua te mau upoo no to ratou mau utuafare e te mau patereareha no<br />

to ratou mau utuafare. Mea na reira te hoê metua i te faatupu i e hoê<br />

auraa no te here, no te ti‘aturi, e no te ohipa amuiraa e ta’na vahine e<br />

te mau tamarii e ia tau‘a oia i te mau titauraa totauturu o te melo tata‘itahi<br />

o te utuafare. Na teie mau uiraa i muri nei e tauturu ia’na ia ite e<br />

nahea ia faahaere ia’na i mua :<br />

1. Te rave ra anei au i te taime no te tau‘araa i to‘u utuafare ?<br />

2. Te faaite ra anei au i te faatura i te mau mana‘o, te mau hiaai, te<br />

faufaa, e te vai tura o te mau melo o to‘u utuafare ?<br />

3. Te faarii ra anei au e mea faufaa te melo tata‘itahi o to‘u utuafare ?<br />

4. Te parau ra anei au i te mau melo o to‘u utuafare e ua here au ia<br />

ratou ? Te faaite ra anei au ia ratou i to‘u here ?<br />

Ua faaite te peresideni N. Eldon Tanner, « E oaoaraa e e haamaitairaa<br />

e e hopoi‘a teimaha roa, te riroraa ei metua tane e ei patereareha no<br />

te hoê utuafare, e te tamataraa no te haapii e no te faaineine i te mau<br />

melo o te utuafare ia ho‘i i mua i te aro o to ratou Metua Here i te Ao ra,<br />

i reira te utuafare e tamau ai i te oaoa amui no te hoê oraraa mure ore »<br />

(Ensign, tiunu 1977, 2).<br />

Te titauraa<br />

Te Mau Tane Faaipoipo e te mau metua : Ia maramarama outou i ta outou<br />

hopoi‘a ei patereareha i roto i to outou fare. A aparau i teie e to outou<br />

hoa faaipoipo i roto i te hepetoma, e ia faarii i ta’na paturu i te tautururaa<br />

mai ia oe no te rave i ta oe mau ohipa. Faahanahana i to metua,<br />

o oia to oe patereareha noa’tu i muri a‘e i to oe faaipoiporaa.<br />

Te Feia Apî Tamaroa e te mau tane faaipoipo-ore-hia : Faahanahana i to<br />

outou autahu‘araa. Faaineine ia outou ia riro ei patereareha parauti‘a i<br />

roto i to outou utuafare. Faahanahana i to metua, o oia te patereareha i<br />

roto i to outou utuafare.<br />

114


Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

Haapiiraa 11<br />

■ Deuteronomi 6:1–7 (ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii ia<br />

here i te Fatu e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa).<br />

■ Iosua 24:14–15 (maiti e o vai o ta outou e tavini)<br />

■ 1 Timoteo 3:4–5 (e faatere maitai te mau metua i to ratou mau utuafare)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 75:28–29 (na te mau metua<br />

e arai i to ratou mau utuafare)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. Tai‘o i Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa,<br />

Tuhaa 1, haapiiraa 12, « Te Hopoi‘a a te Metua no te pae Totauturu<br />

o To’na Utuafare. »<br />

2. Faaineine i te mau melo o te piha haapiiraa ia himene i te haamataraa<br />

o te haapiiraa « Ta‘u Metua » (Himene no).<br />

3. Faataa i te hoê melo e mau nei i te autahu‘araa e utuafare maitai e te<br />

vaira te here i roto ia faaite mai i to’na iteraa papû no te oaoa o ta’na<br />

e ite ra i roto i to’na utuafare.<br />

4. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau aamu,<br />

te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau o ta outou e<br />

hinaaro.<br />

115


116<br />

<strong>TE</strong> FAA<strong>TE</strong>RERAA<br />

TANO I <strong>TE</strong> UTUAFARE<br />

Haapiiraa 12<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te faaitoito ïa ia tatou ia imi e ia apee i te<br />

faaururaa a te Varua Maitai i roto i te arata‘iraa i to tatou mau utuafare.<br />

Omuaraa<br />

Ua faati‘a o Elder Bruce R. McConkie i te aamu i muri nei no te aha e<br />

mea ti‘a ia faaroo tatou i te Varua.<br />

« Te hoê o te mau mea o ta‘u e haamana‘o nei i to‘u tamariiraa oia ho‘i<br />

te hororaa na ni‘a i te puaahorofenua na roto i te hoê faaapu apara. Ua<br />

rohirohi e ua pêpê roa te puaahorofenua, e ua vaiiho vau i te parahiraa<br />

i te fare.<br />

Are‘a râ i te hoê mahana ua ri‘ari‘a roa vau i to‘u hororaa, e ua horo te<br />

puaahorofenua na roto i te faaapu. Ua taorahia vau i te ao‘ao, hoê avae<br />

tarere noa i raro. Ua tape‘a noa vau i ni‘a i te hoê iripuaa tahito roa<br />

faatata i te mutu... E motu teie iripuaa i to‘u teimaha, ua mau râ te reira<br />

no te hoê taime. Mai te mea e horo pûpara noa te puaahorofenua e nehenehe<br />

teie iri puaa i te mutu e aore ra e matara mai to‘u rima atau e papû<br />

maitai e pêpê roa vau e aore ra e pohe roa e tafifi ho‘i to‘u avae i roto.<br />

« E ua mau ta‘ue noa te puaahorofenua, inaha ua nehenehe i te hoê<br />

taata i te tape‘a e i te tamaru i te puaahorofenua. Te reira ato‘a taime<br />

ua mau mai au i roto i te pu‘e rima o to‘u metua.<br />

« E aha tei tupu ? E aha te mea i tae mai ai to‘u metua no te faaora ia‘u<br />

i te taime a hee ai au i raro a‘e i te puaahorofenua ?<br />

« Te parahi noa ra to‘u metua i roto i te fare e a tai‘o noa ai i te ve‘a i<br />

muhumuhu ai te Varua ia’na, e, ‘A horo i roto i te faaapu apara !’<br />

« Aita oia i faataia, aita oia i tia‘i no te ani e aha râ e aore ra e aha te<br />

tumu, ua horo râ to‘u metua tane. Ua tae oia i roto i te faaapu e aita<br />

roa a‘e oia i ite e aha te tumu oia i tae ai i reira, ua ite maira oia i te<br />

puaahorofenua e ua mana‘o ihora oia, mea titauhia vau ia tape‘a i teie<br />

puaahorofenua.


Haapiiraa 12<br />

« Ua na reira oia e ua ite ihora oia ia‘u. E mea na reira vau te faaoraraahia<br />

mai roto mai i te ati rahi e aore ra mai roto mai i te pohe »<br />

(« Faaroo i te Varua », Friend, tetepa 1972, 10).<br />

■ E aha te mea i tura‘i i te metua tane o Elder McConkie ia haere i roto<br />

i te faaapu ? No te aha e mea faufaa i te papa ia faaroo i te Varua i te<br />

reira ihoa taime ?<br />

■ A ani i te melo o te piha haapiiraa i faataahia no te faaite mai i te hoê<br />

ohipa o ta te Varua Maitai i tauturu ia’na ei metua tane.<br />

E Nehenehe i te Varua Maitai ia Arata‘i i te Utuafare<br />

Te hoê o ta tatou mau hopoi‘a rahi roa i ni‘a i te fenua nei o te aratairaa<br />

ïa i to tatou mau utuafare. Ua faaite o Elder N. Eldon Tanner : « Titauhia<br />

i te metua ia ite e o te utuafare te mea faufaa roa a‘e i roto i to’na<br />

oraraa... Tei roto i te fare te mau haapiiraa faufaa roa a‘e e haapiihia ai<br />

e i reira e taraihia ai te mau oraraa o to tatou mau tamarii » (Ensign,<br />

tiurai 1973, 92). Ua haapii te peresideni David O. McKay e « aita atu e<br />

manuiraa i rapae i te utuafare e nehenehe e haamaitai i te topatariraa i<br />

roto i te utuafare » (quoted from J. E. McCulloch, Home: The Savior of<br />

Civilization (1924), 42; i roto i te Conference Report, eperera 1935, 116).<br />

E hopoi‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii e mea<br />

faufaa roa ïa, e hau roa’tu i teie nei tau inaha te rahi noa’tura te ino<br />

i roto i te ao nei.<br />

I roto i te hi‘oraa i te tamataraa o teie mahana tatou te mau metua te<br />

mana‘o nei paha tatou e ere tatou i te mea paari e aore ra e aita tatou<br />

i puai maitai no te raveraa i te faaotiraa tano no to tatou mau utuafare.<br />

Ua ite te Fatu i te reira e ua horo‘a mai oia i te hoê rave‘a na tatou ia<br />

faarii i te arata‘iraa o ta tatou e titau nei. No roto mai teie arata‘iraa<br />

i te Varua Maitai.<br />

No te faarii i te tauturu mai roto mai i te Varua Maitai e mea titauhia<br />

tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa. Eita te Varua Maitai e haere i<br />

pihaiiho i te hoê taata e aita oia e haapa‘o maitai i te mau faaueraa e<br />

aore ra aita roa oia e haapa‘o i te mau faaueraa. Mai te mea e hinaaro<br />

tatou i Ta’na tauturu e mea titauhia tatou ia tatarahapa tamau i ta<br />

tatou mau hara e ia rave i ta te Fatu e hinaaro ia tatou ia rave.<br />

Ia ite te mau metua e o te utuafare ta ratou hopoi‘a matamua roa, e roaa<br />

ïa ia ratou i te maru inaha ua ite ratou e nehenehe ta ratou e pure e ia<br />

arata‘ihia i te Varua Maitai no te rave i te mau mea ti‘a no to ratou mau<br />

utuafare. Ei hi‘oraa, te hoê metua, « i muri a‘e i te imiraa i te tauturu a te<br />

Fatu, ua putuputu oia i to’na utuafare na mua a‘e oia a faaoti ai i te hoê<br />

ohipa i te tahi atu oire. Ua ani oia i te mau mana‘o o te mau melo o te<br />

utuafare e au anei ratou ia faanuu e ua horo‘a oia ia ratou i te taime no te<br />

117


Haapiiraa 12<br />

ani i te Fatu e ia faarii i te hoê pahonoraa no ratou e aha te mea o te ti‘a<br />

ia ratou ia rave. I muri a‘e i to ratou pureraa, ua ite ratou i te faaururaa,<br />

mai ta te metua ato‘a ra, e mea ti‘a ia ratou ia faanuu. No te mea, ua<br />

horo‘a oia ia ratou i te rave‘a no te ani i te pahonoraa a te varua o ta’na<br />

ato‘a i faarii, i nehenehe ai ia ratou i te ti‘aturi e ia apee i ta’na a‘oraa »<br />

(Henry B. Eyring, « Family Followership, « Ensign, eperera 1973, 32).<br />

Apeeraa i te Arata‘iraa a te Varua Maitai<br />

■ Tai‘o i te 2 Nephi 32:5.<br />

E tauturu te Varua Maitai ia tatou ia tatara i to tatou mau fifi e ia pahono<br />

i ta tatou mau uiraa na roto e rave rahi mau rave‘a. Te hoê rave‘a Ta’na e<br />

rave na roto ïa i te faaite papûraa i te mau tatararaa i roto i te mau papa-<br />

‘iraa mo‘a. Ia fifi ana‘e tatou e mea ti‘a tatou ia haapii i te mau papa‘iraa<br />

mo‘a no te mau pahonoraa. A rave ai tatou i te reira, e tauturu afaro mai<br />

te Varua Maitai ia tatou i te mau pahonoraa e faaite papû mai te reira ia<br />

tatou e parau mau ihoa te mau pahonoraa. E tauturu ato‘a te Varua<br />

Maitai ia tatou ia haamana‘o i te mau mea o ta tatou i ite i te hoê taime<br />

e o tei mo‘ehia e tatou (a hi‘o i te Ioane 14:26).<br />

Noa’tu e nehenehe ta te Varua Maitai e tauturu mai ia tatou no te<br />

tatara i to tatou mau fifi, e tauturu noa Oia. Eita paha Oia e tatara noa<br />

i to tatou mau fifi no te mea noa ua ani tatou i te tauturu. I te mau<br />

mahana matamua o te Ekalesia, ua haapii o Oliver Cowdery e mea<br />

pinepine tatou i te anihia ia rave hau atu â eiaha i te ani noa i te mau<br />

pahonoraa.<br />

■ Tai‘o i Te Parau Hapiiraa e te Mau Parau Fafau 9:1–9. Ia au i teie papa-<br />

‘iraa mo‘a, e aha ta tatou e rave na mua a ani ai i te Fatu no ni‘a i te<br />

hoê o to tatou fifi ? (A feriuri na mua i roto i to tatou mau feruriraa).<br />

Nahea tatou e ite ai e ua tano anei te faaotiraa o ta tatou i rave ? (E ani<br />

tatou i te Fatu, o te faaite mai mai te mea ua ti‘a te reira).<br />

Te tahi atu mau rave‘a ta te Varua Maitai e nehenehe i te tauturu ia<br />

tatou ia tatara i to tatou mau fifi na roto ïa i te heheuraa mai i te mau<br />

pahonoraa ia tatou iho, na roto i te hoê reo iti ha‘iha‘i roa (a hi‘o i te<br />

1 te Mau Arii 19:11–13) e aore ra na roto mai i te a‘oraa a te hoê taata<br />

faatere o te Ekalesia, mai roto mai anei i te hoê melo o te utuafare, te<br />

hoê hoa anei, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te tahi atu â faanahoraa.<br />

I te tahi atu mau taime e muhumuhu mai te Vaua Mo‘a ia tatou ia<br />

haere e rave i ta tatou mau ohipa. Tera huru muhumuhuraa maoti râ e<br />

mea titauhia tatou ia rave â i te tahi taime e te hoê melo i roto i to tatou<br />

nei utuafare e aore ra ia rave i te hoê mea taa ê no’na ra.<br />

Noa’tu e tae mai te hoê pahonoraa i te hoê pure na roto i te mau rave‘a<br />

taa ê, ua horo‘a mai te Fatu i te hoê rave‘a no tatou ia ite e, te paho-<br />

118


Haapiiraa 12<br />

noraa no ô mai ïa Ia’na ra. E parau mai Oia ia tatou mai te mea ua ti‘a<br />

te faaotiraa ta tatou i rave, e faarii tatou i te hau i roto i to tatou mau<br />

aau e to tatou mau mana‘o (a hi‘o i te PH&PF 6:14–16, 22–24; 8:2).<br />

Eita paha te hoê pahonoraa i ta tatou mau pure e tae ‘oi‘oi mai mai ta<br />

tatou e hinaaro. Tera râ ua here te Fatu ia tatou e ua ite Oia i te mea<br />

tano roa a‘e no tatou. No reira, eiaha râ tatou e haaparuparu mai te<br />

mea aita tatou e faarii ‘oi‘oi noa i te hoê pahonoraa. E mea ti‘a ia tatou<br />

ia pure â, ia ora parauti‘a, ia haapii i te mau papa‘iraa mo‘a, e ia imi i<br />

te arata‘iraa a te Varua Maitai.<br />

Ia roaa ana‘e te hoê pahonoraa i ta tatou mau pure, e mea ti‘a tatou<br />

ia rave mai ta te pahonoraa i titau mai ia tatou ia rave. Eiaha tatou e<br />

mana‘o noa e tamau noa te Varua Maitai i te tauturu ia tatou mai te<br />

mea eita tatou e haapa‘o i Ta’na mau muhumuhuraa ia tatou. Noa’tu<br />

te pahonoraa e ere i te mea o ta tatou e hinaaro ra e aore ra te aniraa o<br />

Ta’na e ani maira e mea rahi roa, e mea titauhia râ ia rave tatou mai<br />

Ta’na e arata‘i mai i te rave. Aita ana‘e, e nehenehe tatou e ere i te<br />

Varua Maitai e Ta’na arata‘iraa e To’na ra hau.<br />

E vaiiho te Fatu i te tahi mau faaotiraa na tatou iho e rave. E teie mau<br />

faaotiraa o te mau mea paha ta tatou e au ra eiaha râ i te hoê mea ti‘a e<br />

aore ra mea hape. (A hi‘o i te PH&PF 58:26–28 ; 60:5 ; 80:3). I roto i teie<br />

mau huru e mea ti‘a ia faaohipa tatou i te hoê faaotiraa niuhia i ni‘a i to<br />

tatou ite e te aravihi.<br />

Ua horo‘a te peresideni Joseph Fielding Smith i teie a‘oraa: « I teie nei,<br />

ia mana‘o vau te mea hau roa a‘e i te ao nei oia ho‘i o vau iho nei e o<br />

outou ra, e te taato‘araa o te mau melo o te Ekalesia e ti‘a ia tatou ia<br />

imi i te arata‘iraa a te Varua o te Fatu. I te hoê faito e nehenehe ai e<br />

roaa ia tatou i te arata‘iraa a taua Varua ra e riro ïa tatou ei mau peropheta<br />

no tatou iho e i roto i ta tatou iho mau ohipa, e au ato‘a tatou<br />

mai tera mau peropheta o ta te Fatu i tuu i roto i te Peresideniraa<br />

Matamua e i roto i te Apooraa o te Tino Ahuru Ma Piti » (Joseph Fielding<br />

Smith: A prophet among the People, ed. J.M. Heslop and Dell R. Van<br />

Orden (1971), 24–25).<br />

Nahea te Varua Maitai e Nehenehe ai e Haamaitai i to Tatou Mau<br />

Utuafare<br />

Ia arata‘i ana‘e te Varua Maitai ia tatou, e haamaitai-rahi-hia tatou e i reira<br />

e nehenehe ai ia tatou ia haamaitai i to tatou mau utuafare. Ei hi‘oraa, i te<br />

apîraa o Elder Bruce R. McConkie, no te faaroo o te metua i te Varua<br />

Maitai ua nehenehe ia’na i te faaora i ta’na tamaiti i roto i te ati. E nehenehe<br />

tera huru parururaa e tae mai i ni‘a iho ia tatou mai te mea e mea<br />

faarii tatou i te faaururaa mai ô mai i te Varua Maitai e mai te mea e rave<br />

tatou i Ta’na e parau mai ia tatou ia rave.<br />

119


Haapiiraa 12<br />

Taa ê atu i Ta’na parururaa ia tatou i te pae tino, e tauturu ato‘a te<br />

Varua Maitai ia tatou ia arai i te mau faahemaraa o te nehenehe i te<br />

haamauiui ia tatou i te pae varua. Na roto i te Varua Maitai e nehenehe<br />

ta tatou e ite i te hoê mea hape i roto i to tatou mau utuafare. Penei a‘e<br />

te hoê o te mau melo o te utuafare e fifi taa ê to’na e mea titauhia ia<br />

tau‘a parau. E aore ra penei a‘e te vaira ta ratou mau uiraa no ni‘a i te<br />

Ekalesia e aore ra te mana‘ona‘o ra ratou no ni‘a i to ratou huru ia ora i<br />

te mau faaueraa o te ti‘a ia ratou ia haapa‘o. Na roto i te tauturu a te<br />

Varua Maitai e nehenehe tatou e tauturu e haapuai i to tatou mau utuafare.<br />

E nehenehe ato‘a ta tatou e faaora mai ia ratou mai roto mai i te<br />

mauiui e te aau oto.<br />

Ia faatere ana‘e tatou i ta tatou mau tamarii, e mea ti‘a ia ani tatou i<br />

te arata‘iraa mai ô mai i te Varua Maitai ra. Te haapii mai nei te mau<br />

papa‘iraa mo‘a ia tatou ia faaohipa i te mea paari i ni‘a i ta tatou mau<br />

tamarii ia faauru ana‘e mai te Varua Maitai ia tatou ia na reira, e ia<br />

faaite ia ratou i to tatou here rahi e te maramarama i muri a‘e i to tatou<br />

faatitiaifaroraa ia ratou. Ia na reira tatou e ite mai ratou i to tatou<br />

hinaaro mau no te tauturu ïa ratou. (A hi‘o i te PH&PF 121:41–44).<br />

E nehenehe te Varua Maitai e tauturu mai ia tatou ia horo‘a ana‘e i te<br />

mau haamaitairaa metua. E nehenehe Ta’na e muhumuhu mai ia tatou<br />

ia horo‘a i te arata‘iraa i to tatou mau utuafare, tae noa’tu no te mau fifi<br />

o te ore e itehia ia ratou. E nehenehe tera haamaitairaa e riro ei ohipa<br />

mo‘a roa i roto i to tatou utuafare.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 12-a, « E nehenehe te mau haamaitairaa metua e<br />

haapuai i te mau melo o te utuafare. »<br />

Ua parau te peresideni Ezra Taft Benson i te ohipa i tupu i muri nei :<br />

« Ua haere mai te hoê taurearea tamaroa i to‘u piha toro‘a ... no te hoê<br />

haamaitairaa. Te vai nei to’na mau fifi ... ; ua tafifi to’na feruriraa; ua<br />

pe‘ape‘a roa oia. E ua tau‘a parau rii maua no te tahi na minuti e ua<br />

parau atu vau ia’na, ‘ua ani a‘e nei oe i to oe metua i te hoê haamaitairaa<br />

?’ ‘A,’ na ô mai nei oia, ‘Aita vau ite e rave anei to‘u metua i te<br />

reira ? E ere oia i te mea itoito roa i roto i te Ekalesia. E ere i te mea<br />

itoito. ‘Na ô atura vau, ‘Noa’tu, o oia to oe metua.’ ‘E’ ‘Te mau nei oia<br />

i te autahu‘araa ?’ ‘E, e peresibutero paruparu râ oia.’ Na ô atura vau<br />

ia’na, ‘Ua here oe ia’na ?’ E ua parau maira oia, ‘E, ua here au ia’na.<br />

E taata maitai oia, e taata maitai oia i ni‘a i te utuafare, mea maitai i<br />

ni‘a i te mau tamarii... Na ô atura vau, ‘Na reira, e hinaaro anei oe e<br />

ho‘i i te fare e ia hi‘o i te hoê rave‘a, e ani i to oe metua e nehenehe<br />

anei ta’na e horo‘a i te hoê haamaitairaa no oe ? Mai te mea aita, e<br />

ho‘i mai oe, i reira vau e tauturu ai ia oe.’<br />

« Ua haere atu teie tamaiti, e toru mahana i muri mai ua ho‘i mai oia.<br />

Na ô mai nei oia ‘Te taea‘e Benson, o teie te hoê mea nehenehe roa tei<br />

120


12-a, E nehenehe te mau haamaitairaa a te Metua e<br />

haapuai i te mau melo o te utuafare.<br />

121


Haapiiraa 12<br />

tupu i roto i to matou utuafare, ua parahi mai o Mama e te mau<br />

tamarii, to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine, e ua tahe te roimata o to‘u<br />

mama. Ua faaite oia i to’na mauruuru i muri a‘e. Ua horo‘a mai o papa<br />

i te hoê haamaitairaa nehenehe roa. Ua nehenehe ia‘u ia parau e mai<br />

roto mai te reira i to’na aau’ « (God, Family, Country: Our Three Great<br />

Loyalties (1974), 84).<br />

■ No te aha te metua o teie tamaiti i riro ai ei taata maitai roa a‘e no te<br />

horo‘a i te hoê haamaitairaa no’na i te hoê taime taa ê ?<br />

■ Nahea e nehenehe ai ia tatou ia parau e te arata‘ihia nei ta tatou mau<br />

ohipa e te Varua Maitai ?<br />

Opaniraa<br />

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te hoê horo‘araa faufaa roa no te<br />

tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa e ia tatara i te mau fifi. Teie<br />

horo‘a o te auhoaraa ïa o te Varua Maitai. Na roto i te Varua Maitai e<br />

fatata ai tatou i te Metua Here i te Ao ra e faarii ai i te heheuraa no te<br />

arata‘i i to tatou mau utuafare ma te parauti‘a. E nehenehe i teie<br />

heheuraa i te tauturu ia tatou ia horo‘a i te puai e te paari i te mau<br />

melo o to tatou utuafare o te titau ra i te paruru ia ratou i te mau faahemaraa<br />

e te mau fifi. E nehenehe ta te Fatu e hapapû mai i te tauturu<br />

ia tatou mai te mea ua hinaaro tatou i te rave mai to tatou puai ato‘a.<br />

E piti na ohipa faufaa roa o te nehenehe e tupu mai a faarii ai tatou i<br />

teie tauturu: e fariu mai ta tatou mau tamarii ia tatou no te arata‘iraa e<br />

no te tamahanahana, e fatata atu tatou i te Fatu ra.<br />

Te titauraa<br />

Haapii i te mau papa‘iraa mo‘a ia ite i te mau faanahoraa a te Varua<br />

Maitai no te tauturu ia tatou. Na roto i te tatarahaparaa, ia vai tiamâ<br />

noa tatou ia nehenehe i teVarua Maitai ia arata‘i ia tatou. Apee i te mau<br />

muhumuhuraa o ta outou e faarii mai ô mai Ia’na ra, noa’tu e aha te<br />

huru o te fifi.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Luka 12:11–12 (e parau mai te Varua Maitai i te mea o ta tatou e<br />

parau)<br />

■ Ioane 16:13 (e faaite mai te Varua i te mau mea e tae mai)<br />

■ 3 Nephi 28:11 (e faaite papû mai te Varua Maitai no te Metua e no te<br />

Tamaiti)<br />

■ Moroni 10:3–5 (na roto i te mana o te Varua Maitai e ite ai tatou i te<br />

parau mau)<br />

122


Haapiiraa 12<br />

■ Te Parau Hapiiraa e te Mau Parau Fafau 39:6 (e haapii mai te Varua<br />

Maitai ia tatou i te mau mea no te hau)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. Tai‘o i Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa a te Autahu‘araa, Tuhaa A,<br />

Haapiiraa 30, « Te Horo‘a o te Varua Maitai. »<br />

2. Tai‘o i te buka ra Te mau Parau Tumu no te Evanelia chapter 21,<br />

« Te horo‘a o te Varua Maitai. »<br />

3. A ani i te hoê o te mau metua i roto i te piha haapiiraa ia faaineine<br />

no te faaite mai i te hoê taime i tauturu ai te Varua Maitai ia’na i<br />

to’na ti‘araa metua.<br />

4. Faataa i te mau melo no te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra te mau faahitiraa parau o<br />

ta outou e hinaaro.<br />

123


124<br />

<strong>TE</strong> HAAPUAIRAA<br />

I <strong>TE</strong> UTUAFARE<br />

NA ROTO I <strong>TE</strong><br />

PÔ UTUAFARE<br />

Haapiiraa 13<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te haapii ïa ia tatou i te haapuai i to tatou<br />

mau utuafare na roto i te pureraa pô utuafare.<br />

Omuaraa<br />

Ia rave te mau utuafare ato‘a i te hoê a‘e taime ahiahi i te hepetoma no<br />

te haaputuputu e ia haapii e ia haapuai te tahi i te tahi. No te faaitoito<br />

i te reira, ua faanahonaho te Ekalesia i te ahiahi Monire ei pureraa pô<br />

utuafare.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 13-a, « Ia faatupu te mau utuafare ato‘a i te hoê<br />

taime i te hepetoma i te pureraa pô utuafare » ; 13-b, « O te utuafare<br />

te faanahoraa faufaa roa ino i roto i te Ekalesia »; 13-c, « Ia riro<br />

te haapiiraa i te evanelia ei tuhaa no te pureraa pô utuafare » ;<br />

13-d, « Mea titauhia ia tauturu i te mau tamarii i te faatupuraa i<br />

te pae varua. »<br />

No te mea e mea taa ê ana‘e te taato‘araa o te mau utuafare, oia ato‘a ïa<br />

te mau pureraa pô utuafare. Te tahi mau utuafare te vai nei na metua<br />

toopiti e te mau tamarii i te fare, te tahi pae hoê ana‘e iho metua, e te<br />

tahi pae te tane e te vahine ana‘e iho. E mea rahi te feia apî paari e ora<br />

tata‘itahi noa ra ratou e aore ra hoê fare o te tahi pae o ratou. Noa’tu e<br />

aha te huru e aore ra te tarairaa o te utuafare, te pureraa pô utuafare na<br />

te taato‘araa ïa. E mea ti‘a ia putuputu te mau metua e te mau tamarii<br />

i te hepetoma. O ratou o te ora ra o ratou ana‘e ra e haamaitaihia ïa<br />

ratou ia amui atu i roto i te mau pureraa pô utuafare e te tahi atu mau<br />

taata, e aore ra i te tahi atu mau utuafare.<br />

« Aita atu e vahi hau atu i te maitai no te haapiiraa i te evanelia maoti<br />

râ te utuafare. I te fare ana‘e e nehenehe ai te mau tamarii e haapii i te<br />

naturaraa o te oraraa utuafare mai tei faanahohia i to tatou Metua Here<br />

i te Ao ra. Ia amui te utuafare i te pô Monire e ia faanahonaho i te hoê<br />

varua no te mau ohipa ato‘a o te utuafare. O ratou o te faarii i teie varua<br />

i rotopu ia ratou e roaa ia ratou te oaoa rahi » (The First Presidency,<br />

Family Home Evening (manual, 1971,4).


13-a, Ia faatupu te utuafare tata‘itahi i te pureraa<br />

pô utuafare hoê taime i te hepetoma.<br />

125


Haapiiraa 13<br />

Eiaha tatou e haaparuparu mai te mea e aita te pureraa pô utuafare i<br />

tupu maitai; te vahi faufaa maoti râ ua putuputu mai no te hoê taime.<br />

Ua fafau te Fatu mai te mea e tamau noa tatou i te faaoromai i te<br />

faatupu i te pureraa pô utuafare, e haapuai mai Oia i to tatou mau<br />

utuafare.<br />

Faanahonahoraa e te Arata‘iraa i te Pureraa Pô Utuafare<br />

E mea maitai ia faatupu i te hoê apooraa utuafare poto noa e aore ra te<br />

hoê apooraa faaineineraa ei tuhaa no te pureraa pô utuafare no te hi‘o<br />

amui i te mau ohipa a te mau melo o te utuafare e rave no te hepetoma<br />

i muri mai. E tautururaa taa ê teie mai te mea e mea rahi te mau melo o<br />

te utuafare.<br />

Ua parau te hoê metua tane e, te apooraa utuafare « e amui matou i te<br />

iri airaa maa, e to matou papa te haapa‘o mai i te reira, e paraparau<br />

matou i te mau ohipa na te utuafare ... E faaite matou i te tahi mau<br />

parau faaararaa faufaa no te utuafare e haamauruuru i te mau ohipa i<br />

ravehia na te mau tamarii i te reira hepetoma. Ia faaroo ana‘e te mau<br />

tamarii e oaoa roa ratou–oia ato‘a te mau metua » (Glen W. Harper,<br />

« Participation : Our Family Home Evening Success Key », Ensign,<br />

titema 1977, 17).<br />

O te mau metua te mau patereareha no to ratou mau utuafare e mea<br />

ti‘a ia ratou ia peresideni i ta ratou mau pureraa pô utuafare. Ia mairi<br />

te tane faaipoipo e aore ra te metua tane, na te vahine e aore ra te<br />

metua vahine e peresideni. E mea ti‘a i te mau metua ia faanahonaho<br />

na mua roa i te pureraa pô utuafare tata‘itahi e ia opere i te mau<br />

ohiparaa na ni‘a i te mau melo o te utuafare.<br />

■ Faaite i te hoho‘a 13-e, « Ia ô te taato‘araa o te mau melo o te utuafare<br />

i roto i te pureraa pô utuafare. »<br />

Na te metua tane e haapii i te haapiiraa e aore ra e nehenehe ato‘a oia e<br />

horo‘a i te haapiiraa i ta’na ra vahine e aore ra i te mau tamarii.<br />

E rave rahi mau ohipa o te tano no te pureraa pô utuafare, mai te tai‘oraa<br />

i te mau papa‘iraa mo‘a aparauraa i ni‘a i te evanelia, horo‘araa i te mau<br />

iteraa papû, raveraa i te tahi mau ohipa tavini, haereraa i te hoê vahi, e<br />

aore ra hauti amui na te utuafare. Ia haamata i te mau ohiparaa na roto i<br />

te hoê pure.<br />

Teie i muri nei te hoê hoho‘a no te faanahonaho i te hoê pureraa pô<br />

utuafare :<br />

1. Arata‘i himene. (Te i‘oa o te melo o te utuafare e arata‘i i te himene)<br />

2. Himene haamataraa : (te i‘oa o te himene e aore ra te himene<br />

Paraimere)<br />

126


13-b, Te utuafare te faanahonahoraa faufaa roa a‘e i roto i te Ekalesia.<br />

127


Haapiiraa 13<br />

3. Pure haamataraa : (te i‘oa o te melo utuafare e horo‘a i te pure)<br />

4. Te mau ohipa a te utuafare : (na te upoo faatere o te utuafare e<br />

arata‘i i te reira)<br />

5. Himene (te i‘oa o te melo utuafare o te himene)<br />

6. Haapiiraa mai roto mai i te buka Gospel Principles : (te i‘oa o te<br />

melo utuafare e horo‘a i te haapiiraa)<br />

7. Aparauraa e te faanahonahoraa no te hepetoma i muri mai.<br />

8. Himene hopea : (te i‘oa o te himene e aore ra te himene Paraimere)<br />

9. Pure hopea : (te i‘oa o te melo utuafare e horo‘a i te pure)<br />

10. Faaoaoaraa : (te i‘oa o te melo utuafare e faanahonaho mai i te reira)<br />

11. Amu‘amuraa : (te i‘oa o te melo utuafare i faataahia no te reira)<br />

Eiaha tatou e taia i te ani i te mau tamarii ia faanahonaho mai i te<br />

haapiiraa. Ua faaite te hoê tamaiti i te tahi ohipa i tupu : « Ua parau o<br />

Papa e mea ti‘a i te melo tata‘itahi o te utuafare ia haapii i te haapiiraa<br />

i te hoê pô utuafare. Ua mana‘o vau e mea ohie roa ia parau : « E ! Horo‘a<br />

na John e haapii i te haapiiraa, e toru matahiti ana‘e to John. Ua horo‘a<br />

o Papa i te haapiiraa na John mai te tauturuhia e mama, e ua haapii mai<br />

o John i te hoê haapiiraa hau roa’tu i te maitai, e te oaoa i ni‘a i te hoho‘a<br />

mata o tera tamaiti iti ua hau atu ïa i te maitai o te ore e ti‘a ia matou ia<br />

faaho‘i’ » (quoted by Lowell Durham Jr., in « What Makes a Good Family<br />

Home Evening », News Era, tiunu 1972, 13).<br />

E nehenehe i te melo utuafare tata‘itahi e tauturu i te haamanuia i te<br />

pureraa pô utuafare. Ia vaiiho te taato‘araa i te pô Monire ei pô pureraa<br />

utuafare. Ia faaineine te melo utuafare tata‘itahi e aore ra ia horo‘a i te<br />

haapiiraa e aore ra ia rave i te tahi ohipa no te pô pureraa utuafare.<br />

Mea oaoa roa na te mau tamarii ia pure, ia faatere i te himene e aore ra<br />

ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, ia faati‘a i te tahi mau aamu, ia opere i<br />

te amu‘amuraa, e ia faaô i roto i te tahi mau ohiparaa. E nehenehe i te<br />

metua vahine e aore ra i te tahi tamarii paari e faaineine i te reira mau<br />

mea i roto i te hepetoma. E mea au roa na te mau tamarii ia faaôhia<br />

ratou i roto i te mau ohiparaa e mea faaoromai ato‘a ratou.<br />

Ua ite roa te hoê metua e ia faaineine ana‘ehia te hoê ohipa e aita e<br />

here e te faaoromai i roto eita ïa te pureraa pô utuafare e manuia.<br />

« Tau matahiti i mairi a‘e nei ua rohirohi au i tera pô Monire. A haamata<br />

ai matou i ta matou pureraa pô utuafare, te hauti noa ra te mau tamarii<br />

e aita e haapa‘o ra. Huru au orehia’tura vau haamata ihora vau i te<br />

vaha rarahi, ‘Faaafaro mai ia outou ! Faaea i te hauti aita ana‘e e tupu<br />

te tahi fifi rahi. ‘Ua ite roa te mau tamarii e ua riri au ua ma‘uteute to‘u<br />

hoho‘a mata. Mamu ihora ratou Na ô ihora vau aita vau e ite ra no te<br />

128


13-c, Ia riro te haapiiraa i te evanelia ei tuhaa no te pureraa pô utuafare.<br />

129


Haapiiraa 13<br />

aha e aita ta outou e nehenehe e parahi mamu noa i te tahi taime e ia<br />

faaroo. Aita vau e hinaaro e faaroo faahou i te hoê mea e tae noa’tu ua<br />

oti te haapiiraa. E ia hope ana‘e e ui atu vau ia outou i te tahi mau<br />

uiraa. Mea maitai e roaa ia outou i te pahono mai...<br />

« Te otiraa ta‘u tai‘oraa e haamata ihora vau i te ui i te mau uiraa. Ua<br />

ite ratou i te mau uiraa ato‘a. Ua haapii maitai au i te haapiiraa. E ua<br />

ui atu â vau, ‘E uiraa anei ta outou e te mau tamarii ?’<br />

« Na ô mai nei ta‘u tamaiti paari ma te hoê reo taia, ‘E uiraa ta‘u.’<br />

I teie hepetoma i mua nei e nehenehe anei ta mama e haapii mai i te<br />

haapiiraa ?<br />

« Na roto i ta’na mau parau e to‘u mau mana‘o tei faaite mau ia‘u e te<br />

mea ta‘u i tamata i te rave, ua rave hape au i te reira. Ua haapii noa<br />

vau i te mau mana‘o, aita râ vau i haapii i to‘u utuafare...<br />

« Ua haapii mai au i te tahi na mea i te reira taime. Aita ato‘a vau i<br />

vaiiho noa i te tamarii ia rave noa na i te mea au ore –tera râ ua faaohipa<br />

vau i te tahi atu mau rave‘a no te faatere aumaiteraa. Ua roaa ia‘u i te<br />

faaoromai ia‘u iho, e, na roto i te tauturu a te pure, ua maraa ia‘u. Aita<br />

vau i hinaaro faahou ia faataia i roto i te taime no te pureraa pô<br />

utuafare. »<br />

Teie te mana‘o tauturu o teie metua :<br />

« Ia riro ei taata auhia. Vaiiho i te huru maitai roa no te fare...<br />

« E ere to tatou fare, te pureraa pô utuafare mai te hoê piha haapiiraa i<br />

te fare pure. Aita e ture e parau maira e mea titau-roa-hia ia parahi i<br />

ni‘a i te parahiraa; e parahi pinepine nei tatou i raro i ni‘a i te tahua e<br />

mea au a‘e no te taato‘araa...<br />

« E inoino te metua no te mea te hinaaro nei ratou ia faaterehia te<br />

haapiiraa e ia faaroo maitai mai te mau melo o te utuafare. Ua tano rii<br />

tera mana‘o, mai te mea râ e, e faahepohia, e riro ïa te pureraa pô utuafare<br />

ei mea au ore » (George D. Durrant, Love at Home, Starring Father<br />

(1976), 44–46).<br />

■ Nahea tatou ia faaohipa i te pure no te faahaere i mua i ta tatou mau<br />

pureraa pô utuafare ?<br />

■ E hia taime ta tatou e rave no te faaineineraa i te hepetoma tata‘itahi<br />

i ta tatou pureraa pô utuafare ? Nahea te faanahonahoraa maitai a‘e e<br />

faahaere ai i ta tatou mau pureraa pô utuafare i mua ?<br />

Ua ani te mau melo o te Peresideniraa Matamua i te mau metua :<br />

« Ua rave anei outou i te taime no te faariroraa i to utuafare e to outou<br />

fare ei vahi manuiaraa no te pae totiare e no te pae aravihi i te ohipa ?<br />

Ua tuu anei outou i to outou puai hau atu i roto i te faufaa o te –utua-<br />

130


13-d, Titauhia ia tauturu i te mau tamarii no te faatupuraa i te pae varua.<br />

131


Haapiiraa 13<br />

fare, e aore ra, e mea maitai anei to outou huru i to outou utuafare,<br />

e aore ra aita ? »<br />

Ua parau â ratou, i te na ôraa e, « Mea titauhia i te mau metua e te mau<br />

tamarii ia tuu na mua roa te mau hopoi‘a no te utuafare no te faatupuraa<br />

i te faateiteiraa o te utuafare » (Family Home Evening (manual,<br />

1973, 4).<br />

E Haapuai te Pureraa Pô Utuafare i te Utuafare<br />

■ A tape‘a i roto i to outou rima te tahi nau raau mati. E a parau atu<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa e, te faahoho‘a nei teie i te mau<br />

melo o te hoê utuafare. A tatara hoê raau mati e a ofati na te afaraa.<br />

A parau i to te piha haapiiraa e ia ti‘a ana‘e tatou e o tatou ana‘e iho<br />

e ere ïa tatou i te mea puai ia faaau tatou i roto i te hoê utuafare.<br />

I muri iho a rave i te hoê taura anei e aore ra i te hoê uaua e a taamu<br />

i te mau raau mati. Teie taamu o te faahoho‘a ïa i te puairaa o te<br />

evanelia. E mea fifi roa ia vavahi i teie mau raau mati. E mea puai a‘e<br />

tatou ia hoê ana‘e tatou ei utuafare e ia tutava i te ora i te evanelia.<br />

Mai te mea e faaineine-maite-hia te mau pureraa pô utuafare na mua<br />

e riro ïa ei tauturu i te mau melo o te utuafare ia arai i te mau faahemaraa<br />

e vaira i roto i te ao nei. Te aro nei o Satane i te parauti‘a, e e<br />

faaohipa oia i te mau faahemaraa taa ê no te faarahi i te hara e te ino.<br />

E o te u‘i apî ta’na mau fâ taa ê. Mai te mea e haapii tatou ia ratou i te<br />

evanelia e haapuai ia ratou i te varua i roto i te utuafare, e nehenehe ïa<br />

ratou i te paruru ia ratou i te mau faahemaraa i roto i te ao nei.<br />

« E nehenehe ta tatou mau Pureraa Pô Utuafare e te tahi atu mau ohipa<br />

maitai a te utuafare i te faaî i to tatou mau varua i te mau mea o te<br />

Atua ra, eita ïa tatou e vaiiho i te hoê area no te ino ia ô mai i roto i to<br />

tatou mau aau e aore ra to tatou mau feruriraa » (The First Presidency,<br />

Family Home Evening (manual, 1972), 4).<br />

I te matahiti 1915 ua horo‘a te Peresideniraa Matamua i te hoê fafauraa :<br />

« Mai te mea e haapa‘o te Feia Mo‘a i teie a‘oraa (faatupu i te pureraa<br />

pô utuafare), te fafau atu nei matou e tae mai te mau haamaitairaa<br />

rarahi. Te here i roto i te utuafare e te faaroo i te mau metua. E tupu te<br />

faaroo i te rahi i roto i te mau aau o te feia apî o Iseraela, e roaa ia ratou<br />

te mana no te aro i te mau mea iino e te mau faahemaraa o te vai mai i<br />

mua ia ratou » (« Home Evening », Improvement Era, tiunu 1915, 734).<br />

■ E aha te mau haamaitairaa i tae mai i roto i to outou utuafare na roto<br />

mai i te pureraa pô utuafare ?<br />

E nehenehe i te faanahonahoraa no te pureraa pô utuafare ia patu i te<br />

here e te hau i roto i to tatou mau utuafare. A tupu ai te reira i te rahi,<br />

e hiaai roa to tatou mau utuafare i te ora i te evanelia, e ore roa te mau<br />

132


13-e, Ia ô te taato‘araa o te mau melo o te utuafare i roto i te pureraa pô utuafare.<br />

133


Haapiiraa 13<br />

aimaroraa e te mau pe‘ape‘a i roto i to tatou mau utuafare. A pure ai<br />

to tatou mau utuafare, a himene ai, e a aparau amui ai i te evanelia,<br />

e haere mai te Varua o te Fatu i roto i ta tatou mau utuafare e mono<br />

atu i te tahi noa’tu varua ino e vaira i reira.<br />

Ua horo‘a o Elder Marion D. Hanks i te hoê aamu no ni‘a i teie Varua :<br />

« Ua tuturi au e to‘u nei utuafare, i te hopearaa o te hoê pureraa pô<br />

utuafare nehenehe roa ino, i te pô ïa na mua noa a‘e ta maua tamahine<br />

here e faaipoipohia ai i roto i te hiero. Aita vau e mana‘o e inoino oia<br />

ia‘u ia faati‘a atu ia outou i te reira i muri a‘e i to matou ‘ataraa e te<br />

ta’iraa e te haamana‘oraa, ua anihia oia ia faaoti mai i te pure. Aita vau<br />

e haamana‘o ra i te rahiraa o ta’na pure, te roimata e te oaoa e te here<br />

rahi, te mea râ ta‘u i haamana‘o hoê ïa parau: ua haamauruuru oia i te<br />

Atua no te here faito ore o ta’na i faarii. Aita i rahi te mau taime i roto<br />

i teie nei oraraa mai teie te huru te hanahana e te poupou, ua ite râ vau<br />

i te reira i taua pô ra » (i roto i te Conference Report, atopa 1971, 119;<br />

e aore ra Ensign, titema 1971, 106).<br />

■ Nahea te hoê pureraa pô utuafare e faatupu ai i te here e te hau i roto<br />

i to tatou mau utuafare ? Nahea ta tatou e nehenehe ai i te tauturu i<br />

te mau melo o te utuafare ia aro atu i te mau puai o te ino ? (Papa‘i i<br />

te mau mana‘o i ni‘a i te tapura papa‘i).<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa i faataahia ia faaite mai i te mau<br />

mea o tei roaa ia ratou na roto i ta ratou mau pureraa pô utuafare.<br />

Opaniraa<br />

E tuhaa te pureraa pô utuafare no te faanahonahoraa a te Fatu no te<br />

tauturu ia tatou ia ho‘i i mua i To’na ra aro. E taime faataa-êhia no<br />

tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii i te mau parau tumu o te evanelia<br />

e ia tauturu i te haafatata i to tatou mau utuafare i roto i te here e te<br />

maramarama. E mau taime amui te reira no te haapuai ia tatou e to<br />

tatou mau utuafare e ia haapii ia tatou e nahea ia ora amui na roto i te<br />

here rahi e te hau. E rahi atu â ïa te maitai o te aroraa a to tatou mau<br />

melo no te utuafare i te ino i roto i te ao nei.<br />

« Faahou â te parau faahou atu nei matou i te mau metua ia haaputuputu<br />

i ta ratou mau tamarii i pihaiiho ia ratou na roto i te here e te faaoromai e<br />

te haroaroa, e ia haapii ia ratou i te parau mau e te parauti‘a... O te utuafare<br />

te vahi matamua e te vahi maitai a‘e no te mau tamarii ia haapii i te<br />

mau haapiiraa no te oraraa » (The First Presidency, Family Home Evening<br />

(manual, 1975, 3).<br />

Te titauraa<br />

Mai te mea e aita outou e faatupu tamau nei i te mau pureraa pô utuafare,<br />

a haamata i teie hepetoma. A faanahonaho na roto i te pure no te<br />

134


Haapiiraa 13<br />

pahono i te mau titauraa a to outou utuafare. A faaô i te taato‘araa o te<br />

mau melo o te utuafare i roto i te pureraa pô utuafare i te mau taime e<br />

nehenehe ta outou ia na reira.<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

■ Mosia 4:14–15 (ia haapii te mau metua i te parau mau i ta ratou mau<br />

tamarii)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 68:25 (ia haapii te mau<br />

metua i te evanelia i ta ratou mau tamarii)<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. Faaineine i te tahi nau raau mati e aore ra mau raau riirii no te rave i<br />

te tahi faahoho‘araa no te haapiiraa.<br />

2. A ani i te tahi nau melo o te piha haapiiraa ia faaineine mai no<br />

te faati‘a i te mau mea i roaa ia ratou na roto mai i te pureraa pô<br />

utuafare.<br />

3. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a e aore ra te mau faahitiraa parau<br />

mai ta outou e hinaaro.<br />

135


136<br />

IA OAOA AMUI<br />

EL UTUAFARE<br />

Haapiiraa 14<br />

Te tumu no teie haapiiraa no te faaitoito ïa ia tatou ia haapuai i to tatou<br />

mau utuafare na roto i te faaoaoa amuiraa ia ratou.<br />

Omuaraa<br />

■ Faaite i te hoho‘a 14-a, « Ia oaoa amui e haapuai ïa i te mau utuafare. »<br />

■ A ani e piti na melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i to ratou oaoa<br />

na roto i te raveraa i te reira i roto i to ratou utuafare. Faaite e, te hoê<br />

mea faufaa i roto i te oraraa i te evanelia, o te rave-amuiraa ïa i te<br />

ohipa i roto i te utuafare.<br />

Ua faaite o Elder Marion D. Hanks i te aamu i muri nei :<br />

« Te hinaaro nei te feia apî i te mau metua e te hoê utuafare e nehenehe<br />

ai ratou ia faahiahia... te huru no te hoê utuafare maitai mai teie i tatarahia<br />

muri nei :<br />

« I te hoê mahana nehenehe roa no te ava‘e atopa. Ua haere maua ta‘u<br />

tane o Art i te uahu poti no te tauturu i to maua hoa o Don no te ume<br />

mai i to’na poti i ni‘a i te tahatai. Ua ite o Art e taime maoro ia tia‘i e<br />

nehenehe faahou ai ia matou ia tere faahou na ni‘a i te poti. Na ô mai<br />

nei o Don e « E ho ma e mea tano outou e haere e faahee, mai to matou<br />

utuafare, e oaoa noa ïa outou i te taato‘araa o te matahiti. »<br />

« E ere anei i te mea moni rahi ? » ta‘u ïa uiraa.<br />

« ’Hi‘o mai nei o Don e ata mai nei, « Mea oaoa roa », ta’na ïa i parau.<br />

« te faaea nei matou i roto i te hoê fare no te tau tahito... Tau matahiti<br />

to matou faaoromairaa no te faarava’i i te moni no te hamani i te fare<br />

hopuraa pape. Tera râ pauroa te tau hiona e tatara mai matou i te moni<br />

mai te fare moni mai e haere atu ai i to matou utuafare e faahee. Tei<br />

te aua faehau to maua tamaiti paari i teie nei, e mea pinepine oia i te<br />

papa‘i mai i roto i ta’na mau rata i to’na oaoaraa rahi i roto i tera mau<br />

tere ta matou i tere. Ua ite oe aita vau e mana‘o e e papa‘i mai oia i roto<br />

i ta’na rata, ‘Homa, e fare pape nehenehe roa to tatou, e ere anei ?’


« (i roto i te Conference Report, eperera 1968, 57; e aore ra Ensign,<br />

tiunu 1968, 75).<br />

■ Mea nahea ta teie utuafare haapuairaa i te hoêraa i roto i te<br />

utuafare ?<br />

Haapiiraa 14<br />

Te rave nei te pae‘au rahi o tatou i te taime no te rave i te mau ohipa<br />

faufaa roa. Raveraa i te ohipa, faaohiparaa i to tatou mau piiraa o te<br />

Ekalesia, te faafaaearaa, te faahaereraa ia tatou i mua–e mea faufaa<br />

ana‘e teie mau mea e taime rahi to tatou i roto i te reira. Teie râ, e ere<br />

paha te reira i te mau ohipa tei hau roa’tu i te faufaa i roto i to tatou<br />

oraraa. A feruri e nahea outou ia pahono mai i te mau uiraa i muri nei:<br />

■ E aha te mau ohiparaa faufaa roa i roto i to‘u oraraa ?<br />

■ Te rave ra anei au i te taime no te rave i te ohipa faufaa roa a‘e i roto i<br />

to‘u oraraa ?<br />

■ Nahea vau i te faanahonaho i to‘u oraraa ia nehenehe au ia faarava’i<br />

i te taime no te mau ohipa faufaa roa a‘e ?<br />

Te hoê o te mau raveraa faufaa roa a‘e no te haamau‘a i te taime maoti<br />

râ i roto i to tatou utuafare. Teie râ mai te mea ra e tahana noa te ohipa,<br />

haapa‘o noa te taata ia’na noa iho, e aore ra mea rava’i ore te faanahonahoraa,<br />

e tupu mai â te mau peu au ore e mau‘a te taime o ta tatou e<br />

faanaho e te utuafare. Noa’tu te mau huru o to tatou oraraa, mea<br />

titauhia tatou ia faanaho i te taime e to tatou mau utuafare e ia imi i<br />

te mau raveraa no te faahaere i mua i to tatou mau auraa i roto i te<br />

utuafare.<br />

■ E aha te mea e haafatata ai i te hoê utuafare ? (E riro te mau pahonoraa<br />

mai teie i muri nei te atuaturaa, faaiteraa i te here, opereraa,<br />

e te raveraa i te mau mea no te melo tata‘itahi o te utuafare).<br />

Te Mau Ohipa O Te Faatahoê i te Mau Utuafare<br />

Rave rahi o tatou o te haamana‘o nei i te oaoa rahi o to tatou tamariiraa<br />

na roto i te raveraa i te mau ohipa e te utuafare. Ua faaite te hoê metua<br />

vahine i te hi‘oraa i muri nei :<br />

« Ia hi‘o ana‘e au i muri i to‘u tamariiraa e to‘u taure‘are‘araa te<br />

haamana‘o nei au i te huru tura o te mau mea o ta matou te mau<br />

tamarii e te mama e te papa i rave amui ei utuafare. Te haamana‘o ra<br />

vau e i tera mau mahana aita i rahi roa te mau ohipa hautiraa i rapae<br />

no reira e imi noa matou i te hautiraa i te fare. Mea hau roa a‘e te mau<br />

mea o ta‘u e haamana‘o nei i tera tau i te mau teataraa o teie nei tau,<br />

te mau taoraraa poro, e te mau fare tamaaraa...<br />

137


138<br />

14-a, E haapuai te oaoa amuiraa i te mau utuafare.


Haapiiraa 14<br />

« Ua faaoti au e faanahonaho i te mau mea ato‘a no to‘u nei utuafare o<br />

te hopoi mai i te Varua o te Fatu i roto i to matou utuafare mai te<br />

faanahoraa o te Varua tei faaî i te utuafare o to‘u na metua. Te hinaaro<br />

nei au i ta‘u mau tamarii ia faarii i te haamaitairaa rahi ia haamana‘o<br />

noa ratou i te mau mea faufaa mai ta‘u e haamana‘o nei » (Family Home<br />

Evening Manual (1968), 184–85).<br />

Mai teie mama, e mea ti‘a ia tamata tatou i te faanaho i te mau mea<br />

maitai o te haamana‘ohia i to tatou nei mau utuafare. Aita te mau<br />

faanahonahoraa o te ao nei i rapae mai i ta te utuafare e nehenehe ia<br />

faarii noahia; e rave rahi o taua mau ohipa ra o te ore e patu i te hoêraa<br />

o te utuafare e o te ore e haafatata ia tatou i to tatou Metua Here i te Ao<br />

ra. Ua ite te feia faatere o te Ekalesia i te hiaairaa o te mau utuafare no<br />

te rave amuiraa i te ohipa e ia a‘o amui no te faanahonaho i te mau<br />

ohiparaa a te utuafare. Ua a‘o mai te peresideni David O. McKay, ei<br />

hi‘oraa, no te faariro i to tatou mau utuafare ei mau vahi nehenehe roa<br />

(a hi‘o i te Gospel Ideas (1954), 485–486). Mai te mea e rave tatou i te<br />

reira, e oaoa ïa ta tatou mau tamarii e au ato‘a ratou i te afa‘i i to ratou<br />

mau hoa i te fare, no te mea ua riro te fare ei vahi mahanahana, ei vahi<br />

no te hoaraa, e ei vahi no te oaoa.<br />

■ E aha te tahi mau ohipa o te faatahoê i te mau utuafare ? (Papa‘i i te<br />

mau mana‘o tauturu i ni‘a i te iri papa‘i. A faarava’i atu i teie tapura<br />

te tahi mau mana‘o : papa‘i tamauraa i te hoê taata i te vahi atea,<br />

faanaho i te hoê buka hauti na te utuafare, faanahonaho i te hoê<br />

hauti, faatupu i te ‘amu‘amuraa i muri a‘e i te ohiparaa, faatupu i te<br />

hoê pô himeneraa, i te hoê pô ori-haere-raa, hamani anei i te pauma,<br />

tai‘o puai anei i te hoê buka tei auhia, e aore ra te tautururaa i te hoê<br />

atu utuafare).<br />

Ua faati‘a te hoê metua e mea nahea oia i te tautururaa i to’na utuafare<br />

ia putuputu amui mai :<br />

« I to‘u piiraahia ei peresideni misioni, ua pe‘ape‘a roa ino vau no te<br />

mea o te hoê taime fifi te reira no ta‘u mau tamarii toova‘u e aita paha<br />

vau i riro ei metua maitai no ratou. Ua ite au e te piiraa faufaa roa<br />

maoti râ te piiraa metua no ô mai i te Fatu i te ti‘araa peresideni. Te<br />

auraa ra noa’tu e tuu vau i to‘u oraraa i roto i te misioni, e faarahi atu â<br />

vau i to‘u oraraa ei metua. Ua ite au e no te peresideni maiteraa i roto i<br />

te misioni, mea titauhia vau ia peresideni maitai i roto i to‘u utuafare.<br />

Ua faarahi au i te taime i roto i to‘u utuafare, te iteraa o ratou ana‘e iho<br />

te vai mai ia‘u ia hope ana‘e ta‘u misioni. Mai te mea ua roaa ia‘u te<br />

oaoa i te mau mahana matamua no ta maua misioni, ua ite au e rahi<br />

noa’tu te maitai i muri iho mai.<br />

139


Haapiiraa 14<br />

« Te hoê o te mau mea matamua o tei ravehia o te taoraraa ïa i te hoê<br />

taura i ni‘a i te hoê tumu raau i mua noa mai i te fare. Ua pauma (te<br />

hoê misionare) e te taura i ni‘a e ua taamu i ni‘a i te tumu. E o te reira<br />

te taura ou‘araa na te mau tamarii i roto i te misioni. E ua haere mai<br />

te mau tamarii i te tahi a‘e pae e hauti i reira e ta maua mau tamarii.<br />

« Tau ava‘e i muri mai i to matou taeraa, ua haere atu maua i te hoê<br />

haapiiraa na te peresideni misioni. Ua anihia i te peresideni tata‘itahi<br />

ia faaite i te mea faufaa, o ta’na i mana‘o ia tuuhia i roto i te haapiiraa.<br />

I te taeraa mai i to‘u taime, ua parau atura vau, « Te mea faufaa roa<br />

ta‘u i rave maoti râ te hamaniraa ïa i te hoê taura ou‘araa na te tamarii.<br />

‘Ua ata te taato‘araa. Ua maere te peresideni S. Dilworth e ua ui maira,<br />

‘E aha ?’ Ua faaite ihora vau e te tumu vau i rave ai i te reira no te mea<br />

ta‘u opuaraa matamua roa oia ho‘i te riroraa ei metua maitai... Ua riro<br />

te reira ei tapa‘o. I muri mai ua hamanihia te hoê tahua taororaa popo<br />

i roto i te ete, e ua haaputuhia te hoê puu one e ua riro roa ei vahi<br />

hautiraa na matou e te mau tamarii no na matahiti e toru matou i te<br />

nohoraa. Ia mana‘o vau, e ore roa te reira e mo‘ehia i to matou nohoraa<br />

i Kentucky e i Tennesse » (George D. Durrant, Love at Home, Starring<br />

Father, (1973), 18–20).<br />

■ E aha ta teie metua tane i rave no te tauturu i te paturaa i te hoêraa o<br />

te utuafare ?<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o mai i te Koheleta 3:1–8.<br />

Te faaite mai nei te papa‘iraa ia tatou e « e tau to te mau mea ato‘a, e<br />

taime to te mea ato‘a i raro a‘e i te ra‘i », tae noa’tu ‘e taime to te ata. »<br />

Noa’tu te riroraa tatou i roto i te ohipa, e mea ti‘a ia rave tatou i te<br />

taime no te utuafare, no te faafaea e ia oaoa amui. Ia î to tatou utuafare<br />

i te oaoa e te ‘ata.<br />

E riro ho‘i te ohipa ei taime oaoa mai te mea e rave maitehia te reira.<br />

Mai teie te huru, i roto i te mau utuafare e te vaira te mau tamarii na’inai’,<br />

e tano ïa ia faanahonaho i te tanuraa tiare anei, tamaraa i te fare,<br />

e aore ra te horoiraa i te mereti e riro ho‘i mai te tahi ohipa hauti rii.<br />

Na teie e tape‘a i te anaanatae e te hiaai i roto i te ohipa. E arata‘i ato‘a<br />

te reira i to tatou mau utuafare i te oraraa oaoa tei tano i ni‘a i te<br />

ohiparaa, te faafaearaa, e te hautiraa.<br />

Faanahonahoraa i te Mau Ohiparaa Utuafare<br />

Ia faanahonahohia na mua roa te mau ohiparaa a te utuafare e manuia ai.<br />

Teie te tahi mau mana‘o tauturu ia tatou no te faanahonaho e no te rave i<br />

ta tatou mau ohiparaa a te utuafare :<br />

140


Haapiiraa 14<br />

1. Tapura i te mau ohipa e nehenehe i te taato‘araa o te mau melo o te<br />

utuafare ia oaoa. E nehenehe te reira ia faanahonahohia i te taime no<br />

te pureraa pô utuafare.<br />

2. Maiti i te hoê ohipa mai roto mai i te tapura.<br />

3. Faataa i te hoê tai‘o mahana no te ohiparaa. Papa‘i i ni‘a i te tarena<br />

ohipa a te utuafare eiaha ho‘i ia tafifi i te tahi atu mau faanahoraa.<br />

4. Faanahonaho amui i te ohipa, faaô i te taato‘araa. Opere i te ohipa<br />

na ni‘a i te melo tata‘itahi o te utuafare.<br />

5. Paraparau amui i te reira i roto i to tatou utuafare–ia anaanatae<br />

maitai te utuafare.<br />

6. Haaputu i te moni no te reira ohipa mai te mea e titauhia.<br />

7. A rave i te reira !<br />

■ E aha atu ai te mea o ta tatou e nehenehe e rave no te rave i te mau<br />

ohiparaa a te utuafare ?<br />

I muri a‘e i te faatupuraa i te ohipa, e mea ti‘a ia feruri tatou e nahea ia<br />

faahaere i mua i te faaoaoaraa i to tatou utuafare. E ui tatou ia tatou e<br />

aha te mea i manuia ai ta tatou ohiparaa e nahea i te haafatataraa i te<br />

utuafare. Mai te mea e na reira tatou, e iti mai ïa ta tatou mau hape i te<br />

rave. E nehenehe tatou e faanahonaho amui i te ohiparaa no muri mai<br />

ia maitai roa’tu ho‘i te reira.<br />

E mea ti‘a ia papa‘i tatou i ta taou mau raveraa ohipa i roto i te buka<br />

utuafare e i roto i te buka aamu a te taata tata‘itahi e ia tuu ato‘a i roto i<br />

te mau hoho‘a e te mau mea e riro ei haamana‘oraa, mai te mea e nehenehe.<br />

Te haamana‘oraa i te taime faaoaoaraa o ta tatou i ora mai e<br />

haapuai ïa i to tatou here te tahi i te tahi.<br />

Ia faanahonaho te mau metua i te taime no’na e te melo tata‘itahi o te<br />

utuafare. E rave‘a maitai teie no te hoê metua ia haafatata ia’na i ta’na<br />

mau tamarii. E ite te mau tamarii e mea faufaa ratou, e te herehia ra<br />

ratou ia rave ana‘e te mau metua i te hoê taime e o ratou ana‘e ra.<br />

E nehenehe ato‘a te mau ohipa o te faanahonaho-’oi‘oi-hia e riro ei<br />

haafatataraa i te mau utuafare. E mea faufaa roa teie mau huru<br />

ohiparaa; ia rave maitai tatou i te reira e tia‘i.<br />

E Haapuai te Mau Ohiparaa i te Mau Utuafare<br />

Teie te hoê aamu i muri nei o te faaite ra i te mea o ta te mau tamarii e<br />

hinaaro roa ra mai roto mai i to ratou mau metua :<br />

« E toru hanere e piti ahuru ma ono mau tamarii haapiiraa no te hoê<br />

tuhaa mataienaa tapiri noa ia Indianapolis tei anihia ia papa‘i e aha to<br />

ratou mana‘o tata‘itahi no to ratou ra metua.<br />

141


Haapiiraa 14<br />

« Ua ti‘aturi te orometua haapii e ia tai‘o te mau metua i te reira e riro<br />

ïa ratou i te haere mai i te hoê apooraa a te Taatiraa Metua e te Mau<br />

Orometua Haapii.<br />

« Ua tupu ihoa te reira.<br />

« Ua haere mai ratou na roto mai i to ratou mau pereoo tahito to te tahi<br />

e ei mau pereoo nehenehe roa to te tahi pae. E peresideni fare moni,<br />

taata rave ohipa tamahana, taata fatu ohipa, papa‘i parau hoo tao‘a,<br />

taata faaapu, tunu faraoa, taata tapu ahu, hamani tao‘a, hamani fare te<br />

mau huru taata ato‘a, te taata moni anei, aravihi anei, hi‘oraa parauti‘a<br />

anei e te vai tura...<br />

« Ua rave te peresideni i te hoê parau i roto i te mau otaa parau i papa-<br />

‘ihia. Teie tei papa‘ihia ‘Mea au roa na‘u i to‘u papa’ E rave rahi mau<br />

tumu tei papa‘ihia: ua hamani oia i ta‘u pepe hurio, ua faaorihaere oia<br />

ia‘u, haapii oia ia‘u i te pupuhi, tauturu oia ia‘u i ta‘u haapiiraa, afa‘i<br />

oia ia‘u i te vahi faafaearaa, ua horo‘a mai oia i te hoê puaa e na‘u e<br />

faaamu e ia hoo. Ia haapotohia te rahiraa o te mau parau o teie ïa:<br />

‘Mea au roa na‘u i to‘u papa. E hauti oia e o vau iho nei.’<br />

« Aita hoê tamarii i papa‘i noa a‘e no ni‘a i to’na fare, pereoo anei,<br />

te feia e noho ra i pihaiiho io ratou, te maa anei, e aore ra te ahu.<br />

« Te mau metua i tae mai i te apooraa mai roto mai ïa i te mau faanahonahoraa<br />

taa ê o te oraraa nei; ua haere mai ratou i roto e piti p∂p∂ : te<br />

hoê ei mau hoa no to ratou mau tamarii e te tahi ei mau taata ‘e roa i ta<br />

ratou mau tamarii.<br />

« Aita e taata moni roa e aita ato‘a e taata veve roa no te hauti i ta’na<br />

mau tamarii » (Bryant S. Hinckley, Not by Bread Alone (1955), 84).<br />

Na te hauti-amui-raa e ta tatou mau tamarii e horo‘a mai ia tatou i te<br />

rave‘a no te haapii i te mau parau tumu o te evanelia. Te haamataraa i<br />

ta tatou mau ohipa na roto i te pure utuafare te haapii ra ïa tatou i ta<br />

tatou mau tamarii i te faufaa no te pure. Te iteraa i te taa-ê-raa e vai<br />

nei i roto i ta tatou hautiraa e riro te reira ei haapiiraa ia ratou e nahea<br />

ratou ia hauti i te tahi atu mau taata e te huru o tera mau taata.<br />

Tautururaa te tahi i te tahi e te ohipa amuiraa mai te hoê p∂p∂ ra te<br />

huru e riro ïa ei rave‘a haapii ia tatou i te hopoi‘a e te rave amuiraa i te<br />

ohipa. Te oaoa amuiraa e tauturu ho‘i te reira i te mau melo o te utuafare<br />

ia haapapû i to ratou huru.<br />

Na te tereraa o te mau matahiti, e faariro i te mau ohipa a te utuafare ei<br />

peu tumu na te utuafare. Te tahi mau utuafare, te faatupu nei ratou i te<br />

mau apooraa utuafare fetii, te tahi pae e teretere ratou, te tahi pae e tere<br />

hiero, e tere tai‘a e aore ra e haere e pupuhi i te animara, te tahi pae e<br />

haamau ïa i te p∂p∂ himene e aore ra e hauti amui ratou. E rave rahi<br />

142


Haapiiraa 14<br />

mau faanahoraa peu no te mau utuafare o te nehenehe e haamau, e mea<br />

faufaa ana‘e no te mea na te reira e taamu etaeta i te mau utuafare.<br />

■ A ani manihini i te tahi na melo o te piha haapiiraa ia faaite mai e<br />

mea nahea te hautiraa amui i te haapuairaa i to ratou mau utuafare.<br />

Te tahi pae o tatou tei roto i te ohipa a te Ekalesia e aita tatou e haapa‘o<br />

i to tatou mau utuafare. Aita te reira i au i to tatou Metua Here i te<br />

Ao ra. Te hoê taata mai te reira te huru e tei tuu i te rahiraa o te taime o<br />

to’na oraraa no te ohipa a te Ekalesia, e ia tae i te hoê mahana e ua ite<br />

ihora oia e ua mo‘e te hoê tamaiti ta’na. Aita oia i rave i te taime no teie<br />

tamaiti, e aita ho‘i raua i fatata te tahi i te tahi ei metua e ei tamaiti e<br />

au ai. Ia tamata ana‘e oia i te haapii i ta’na tamaiti ia ora i te evanelia,<br />

e orure mai ta’na tamaiti ia’na e e paruparu oia i roto i te Eakalesia.<br />

Teie râ, e taime ho‘i to teie metua ia rave i te taime no ta’na tamaiti,<br />

mai ta’na i na reira i ta’na mau tamarii paari na mua a‘e oia a riro ai<br />

ei taata ohipa rahi roa. Aita oia i poro ia’na; ua haamata râ oia i te<br />

hauti i ta’na tamaiti. Ua haamata oia i te rave i te ohipa mai ta to’na<br />

tamaiti e hinaaro. Ua haere raua i te mau hautiraa popo. Ua haere<br />

raua e pupuhi i te animara e ua haere raua e tai‘a amui. Ua haere<br />

raua e puhapa amui.<br />

I muri a‘e i na matahiti e toru i te na reiraraa, ua fatata roa raua nei te<br />

tahi i te tahi, ua ho‘i mai te tamaiti i roto i te Ekalesia. Ua faarii oia i<br />

muri iho i te hoê piiraa no te tavini i te hoê misioni. Ua haapii teie<br />

metua e te hoê rave‘a no te faaho‘i mai i te hoê tamaiti, ia rave ïa i te<br />

mau ohipa e o oia iho.<br />

Opaniraa<br />

O to tatou utuafare te hoê mea faufaa roa i roto i to tatou oraraa. No<br />

reira, e mea faufaa, e ia rave tatou i te mea o te tauturu ia tatou ia<br />

faariro i to tatou mau utuafare ei mea mure ore. Te faataaraa i te hoê<br />

taime no te hauti amui e te patu amuiraa te tahi i te tahi.<br />

■ Faaite i to oe iteraa papû no te faufaa i te hauti amuiraa e to outou<br />

utuafare.<br />

Te titauraa<br />

Faanahonaho i te hoê ohipa na te utuafare o te riro ei faaoaoaraa i te<br />

taato‘araa o te mau melo o te utuafare. E nehenehe i teie faanahonahoraa<br />

ia ravehia i roto i te pureraa pô utuafare. Faanahonaho i te hoê<br />

tarena na te utuafare ma te faaô i te mau ohipa o ta tatou e rave amui i<br />

te mau ava‘e ato‘a.<br />

143


Haapiiraa 14<br />

Te faaineineraa i te orometua haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa:<br />

1. A ani e piti na melo o te piha haapiiraa ia faaineine no te faaite poto<br />

mai i to ratou oaoa i to ratou rave-amui-raa i te ohipa.<br />

2. Ia ineine no te horo‘a i to outou iteraa papû no te faufaa no te<br />

hautiraa amui e to outou utuafare.<br />

3. Faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faati‘a mai i te mau<br />

aamu, te mau papa‘iraa mo‘a e aore ra i te tahi mau faahitiraa<br />

parau o ta outou e hinaaro.<br />

144


<strong>TE</strong> OPERERAA I<br />

<strong>TE</strong> <strong>OHIPA</strong> I ROTO<br />

I <strong>TE</strong> UTUAFARE<br />

Haapiiraa 15<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tautururaa ïa ia tatou ia faatupu i te mau<br />

huru ti‘araa maitai no ni‘a iho i te ohipa e te faaitoitoraa i teie huru<br />

ti‘araa i rotopu i te mau melo o te utuafare.<br />

Omuaraa<br />

« [Ua nene‘i te hoê ve‘a] i te hoê uiuiraa e te hoê taata tia‘i mamoe i<br />

faatuhaahia tei tabulahia to’na matahiti 165. O Shirali Mislimov to’na<br />

io‘a. Ua fanauhia oia e ua ora na no to’na oraraa’toa i ni‘a i te mau<br />

Mou‘a Caucasus ... i rotopu i te Miti Ereere e te Miti Caspien…<br />

« Te tapupu nei a o Mislimov i te tapu raau. ‘Ua papû ia‘u e, eita te hoê<br />

taata hupehupe e nehenehe e ora maoro.’ ta’na ïa i parau i to’na taata<br />

uiui... »<br />

« Te parau ra te papa‘iraa e, ‘te ‘o haati nei a teie ruau i te mau tumu<br />

raau i roto i te hoê aua maa faaapu, o ta’na i tanu faahou e rave rahi<br />

taime i roto i te roaraa o to’na oraraa.’<br />

« ‘Te rave-tamau-raa i te ohipa, te mata’i o te mou‘a, e te amu-tano-raa i te<br />

maa tei tauturu ia‘u ia tae‘a teie matahiti paari,’ ta Mislimov ïa i parau,<br />

tei ore roa te inu ava e te puhipuhi avaava » (Wendell J. Ashton, « The<br />

Sweetness of Sweat », Ensign, Tiurai 1971, 35; mau papa‘iraa hipa tei<br />

tuuhia).<br />

Ua faaite o Elder Neal A. Maxwell e mea nahea to’na haapiiraa mai i te<br />

faufaa o te ohipa i to’na apîraa : « Ua haamaita’ihia vau i na metua, e<br />

mau melo haapa‘o no te Ekalesia, tei haapii ia‘u i te mau mea e rave<br />

rahi no ni‘a i te evanelia i te omuaraa ra o to‘u oraraa, e tae noa’tu i te<br />

faufaa no te evanelia o te ohipa. Na rave ohipa toopiti puai raua e tei<br />

tamata i te haaputu i te moni e roaa ia raua ... E mea ohie na‘u ia haapii<br />

mai ia au maitai i te ohipa no te mea ua farii au i na metua tei rave i te<br />

ohipa ma te amuamu ore » (« Gospel of Work », Friend, Tiunu 1975, 6).<br />

Ua parau te peresideni David O. Mckay, « Ia ite mau tatou e, te fana‘o<br />

ia rave i te ohipa, e horo‘araa ïa, e te puai no te rave i te ohipa te hoê<br />

145


146<br />

15-a, E ti‘a i te mau melo atoa o te utuafare ia tufa te ohipa o te utuafare.


Haapiiraa 15<br />

haamaitairaa ïa, oia ho‘i te here i te ohipa e manuïa ïa. (faahitihia e<br />

Franklin D. Richards, « The Gospel of Work », Improvement Era, Ditema<br />

1969, 101).<br />

■ No te aha e mea faufaa to tatou huru ti‘araa i ni‘a i te ohipa ? Mea<br />

nahea to tatou huru ti‘araa i te ohipa i ni‘a i ta tatou e rave nei ? Mea<br />

nahea to tatou huru ti‘araa no te ohipa e nehenehe ai e faaitoito i ta<br />

tatou mau tamarii ?<br />

A Ohipa no te Utuafare Taatoa<br />

■ A faaite i te hoho‘a 15-a, « E ti‘a i te mau melo atoa o te utuafare ia<br />

tufa i te ohipa a te utuafare. »<br />

Noa’tu o vai tatou nei, e aore râ eaha te vahi ta tatou e ora nei, e ohipa<br />

paatoa ta tatou no te rave. Te rahiraa o te taime, na te mau metua tane<br />

e horo‘a i te maa, te ahu, e te tapo‘i fare no to ratou mau utuafare. Tei<br />

matarohia, na te mau metua vahine e haapa‘o te utuafare e, e haapii<br />

oia i te mau tamarii. E hopoi‘a ra na te mau melo atoa o te utuafare te<br />

mau ohipa o te utuafare. E ti‘a i te mau tamarii ia taa maitai e, e tuhaa<br />

faufaa ratou no te utuafare e, e hinaarohia ta ratou tautururaa.<br />

■ Eaha te tahi o ta ratou mau ohipa peu matauhia i te utuafare tei riro<br />

ei hopoi‘a na tatou e na ta tatou mau tamarii ? (E nehenehe e faaô<br />

mai i roto i te mau pahonoraa, te tata‘iraa e te tamaraa o te mau aua<br />

e te mau fare, te haapa‘oraa i te mau animala, te iriti-ê-raa o te pehu,<br />

te faaineineraa i te maa, te aupururaa i te mau tamarii, te niraa i te<br />

ahu, te hooraa mai e te tamaraa).<br />

I te tahi mau taime, e ti‘a paha ia faatupu e aore râ ia imi tatou i te<br />

ohipa na te mau tamarii. Te faaite ra o Elder Loren C. Dunn e mea<br />

nahea to’na metua tane i te faaafaroraa i teie fifi :<br />

« A paari mai ai maua i roto i te hoê oire na’ina’i, ua ite atu to‘u metua<br />

tane i te hinaaro no to‘u taea‘e e no‘u ho‘i ia haapii i te parau tumu no<br />

te ohipa. Ei pahonoraa, ua faaohipa oia ia maua i roto i te hoê faaapu<br />

na’ina’i i te hiti o te oire i reira oia i te paariraa mai. Ua faatere oia i te<br />

ohipa nene‘iraa ve‘a o te vahi iho, e no reira eita e nehenehe ia’na ia<br />

horo‘a rahi te taime i pihaiiho ia maua maoti ra i te po‘ipo‘i roa e i te<br />

ahiahi. E hopoi‘a rahi ïa te reira no maua na taure‘are‘a toopiti, e i te<br />

tahi mau taime, ua rave maua i te hape.<br />

« Ua haatihia ta matou faaapu na’ina’i e te tahi atu mau faaapu, e ua<br />

haere atura hoê o te mau taata faaapu e farerei i to maua metua tane i<br />

te hoê mahana no te parau atu ia’na i te mau mea ta’na i mana‘o e ua<br />

hape ta maua raveraa. Ua faaroo maira to maua metua tane ia’na ma<br />

te haapa‘o maitai e i muri a‘era ua parau atura, ‘E Timi, aita oe e taa<br />

maitai nei, Te ite nei oe, te faaamu nei au i te mau tamaroa e, e ere i te<br />

147


Haapiiraa 15<br />

mau puaatoro.’ I muri a‘e i te poheraa to maua metua tane, ua faaite<br />

maira o Timi i teie aamu. Aue to‘u mauruuru no to‘u metua tane tei<br />

faaoti ia haapii i te mau tamaroa e, e ere ra i te mau puaatoro. Taa ê<br />

atu i te mau hape, ua haapii mai maua ia rave i te ohipa i roto i taua<br />

faaapu iti ra, e te mana‘o nei au, noa’tu e aita raua i parau i te reira i<br />

roto e rave rahi parau, ua ite tamau ra maua e, e mea faufaa maua no<br />

to maua Metua Vahine e no to maua Metua tane i te mau puaatoro e<br />

aore râ, no taua ohipa ra, i te tahi noa’tu mea » (i roto Conference<br />

Report, Atopa 1974, 12 ; e aore râ Ensign, Novema. 1974, 11).<br />

Te Faanahonahoraa e te Faaueraa Ohipa<br />

E maitai te mau melo atoa o te utuafare na roto i te ohipa i ravehia i te<br />

fare, e no reira e ti‘a ia hinaaro ratou ia rave i ta ratou tuhaa. E ti‘a ia<br />

faauehia te melo tata‘itahi o te utuafare i te mau hopoi‘a o te tano i te<br />

mau aravihi o te tamahine e aore râ o te tamaroa. E paruru te reira i te<br />

vai ohipa oreraa e, e oti ho‘i te ohipa’toa. Oia’toa no te mau tamarii rii,<br />

e nehenehe ia horo‘ahia’tu te mau ohipa ohie noa.<br />

Ia faanahonaho e ia faaue ana‘e i te ohipa o te utuafare, e ti‘a ia farerei<br />

tatou e to tatou mau melo o te utuafare e ia faariro ia ratou ei tuhaa no<br />

te raveraa i te faaotiraa. E rave paha tatou i teie i roto i te taime no te pô<br />

pureraa utuafare, e aore râ, e faatupu paha tatou i te hoê apooraa taa ê<br />

no te utuafare. Noa’tu te huru o ta tatou faatereraa i te reira, e ti‘a i te<br />

mau melo atoa o te utuafare ia faaohipahia i roto i te faanahonahoraa,<br />

inaha e titauhia i te taato‘araa ia rave i ta ratou tuhaa no te ohipa.<br />

Hoê rave‘a ia faanahonaho i te ohipa o te fare, maoti te papa‘iraa i te<br />

hoê tabula no te mau ohipa atoa te ti‘a ia faaotihia, ma te tabula i te<br />

mau ohipa i roto i te faanahoraa no te faufaa e aore râ no te fifi. I muri<br />

iho, e nehenehe ia tuu te io‘a o te melo o te utuafare i ni‘a i te api parau<br />

i pihaiiho i te ohipa tata‘itahi. Mai te peu e, aita hoê melo o te utuafare<br />

e nehenehe e tai‘o, e nehenehe ia papa‘ihia’tu te mau hoho‘a no te<br />

faataaraa o te mau parau e o te mau io‘a.<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi no te hoho‘a tabula i muri nei, e aore râ<br />

a hi‘o i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

148


Te Mau Hopoi‘a a te Utuafare<br />

Tamaraa i te aua na Papa<br />

Hooraa mai<br />

Tafairaa e te papû‘araa ahu na Mama<br />

Faaineineraa i te mau maa<br />

Faataheraa u o te puaatoro na John<br />

Faaamuraa i te mau animala<br />

Afa‘iraa i rapae te pehu<br />

Horo‘iraa au‘a na Mary<br />

Aupururaa o te mau tamarii<br />

Tamaraa i te vahi tunuraa maa na Sarah<br />

Haaputuraa i te mori arahu<br />

Haapiiraa 15<br />

No te horo‘araa i te tauiraa apî e te huru rauraa o te mau iteraa ohipa,<br />

e hinaaro paha te mau melo o te utuafare ia taui haere te mau ohipa na<br />

roto i te hebedoma e te hebedoma e aore râ na roto i te ava‘e e te ava‘e.<br />

Mai te mea e oti teie ohipa, e ti‘a ïa ia monohia’tu te tabula faaueraa<br />

ohipa e te hoê tabula apî. Oia ïa, ua riro teie tabula ei hoê noa raveraa<br />

no te faanahonahoraa o te mau ohipa o te utuafare.<br />

■ A ani manihini i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai e<br />

mea nahea ratou i te faanahonahoraa i te mau ohipa o te utuafare.<br />

Hoê utuafare tei faaohipa i teie hoho‘a raveraa ohipa tei ite e, ua horo‘a te<br />

reira i te hoê rave‘a no ratou ia haapii i ta te taata iho hopoi‘a i ta ratou<br />

mau tamarii. I roto i te pô pureraa utuafare, ua papa‘i te utuafare i te hoê<br />

tabula no te mau ohipa o te fare. Ua faati‘a te tamaroa e ono matahiti te<br />

paari ia haapa‘o oia i te aua i mua i to ratou fare. Te auraa ra, e ti‘a ia’na ia<br />

pipi i te mau raau tupu, ia hutihuti te m au aihere ino, e ia tapu i te matie.<br />

Tau mahana i muri a‘era, ua ite atu te metua tane i te api parau e vai<br />

haere ra e te hi‘oraa haapa‘o-ore-hia o te matie. Ua mana‘o oia ia rave i<br />

te ohipa a te tamaiti. E mea ohie ia rave. Area ra, ua ite oia e, maite<br />

mea e na reira oia, te rave maira oia ia’na ra te hopoi‘a tei horo‘ahia’tu<br />

e ana. No reira ua vaiiho oia i te aua mai te au i ta’na i ite atu.<br />

I te ahiahi i mua mai, e hi‘oraa ino atu to te aua. Aita roa ta’na tamaiti e<br />

rave ra i ta’na ohipa. Ua faarahi atu te reira te ma o te mau aua o to’na<br />

149


Haapiiraa 15<br />

mau taata tupu no te hi‘oraa ino atu o to’na iho aua. Ua mana‘o atura te<br />

metua tane i te haamau‘araa mai te mea e pohe te mau raau tupu. Ua<br />

feruri atoa oia e, aita anei oia i horo‘a rahi atu i te ohipa na te hoê tamaiti<br />

e ono matahiti te paari. Faahou a, ua faaoti oia ua hau atu te faufaa o<br />

ta’na tamaiti i te mau ohipa, e ua pato‘i oia ia rave mai i te reira.<br />

Teie ra, ua ani atu te metua tane i ta’na tamaiti, ua nehenehe anei ia<br />

raua toopiti ia haere atu no te hi‘o i te huru o te mau ohipa. Ua faati‘a<br />

maira te tamaiti. I muri a‘e i to raua haereraa na roto i te aua, ua parau<br />

maira te tamaiti, «O Papa, e mea teiaha roa !» Ua parau atura te metua<br />

tane, « E hinaaro anei oe ia‘u ia tauturu ia oe ? » « E! » ta ta’na tamaiti<br />

i parau. « A tia‘i mai i ô nei. » Ua horo atura te tamaiti i roto i te fare,<br />

hopoi maira e piti pute, e ani ihora i to’na metua tane ia tama te tahi<br />

tuhaa o te aua a tama ai oia i te toe‘a. Tau minuti i muri a‘era, ua oti<br />

[te ohipa] ia raua.<br />

I roto i na hebedoma e piti, ua riro mai taua tamaiti ra ei haapa‘o mau<br />

no te aua. Ua ite oia e, mai te mea eita oia e haapa‘o i te reira, aita e<br />

taata no te rave. Ua ite atoa oia e, ua turu‘i to’na metua tane i ni‘a ia’na<br />

e ua ti‘aturi ia’na. (Faatanohia no roto mai ia Stephen R. Covey,<br />

Spiritual Roots of Human Relations [1970], 145–46).<br />

■ Mea nahea ta teie metua tane tautururaa i ta’na tamaiti ia faaoti i<br />

ta’na hopoi‘a ? Taa ê atu i te horo‘a i te tautururaa o te taata iho, eaha<br />

atu a te nehenehe ia tatou ia rave no te faariroraa i te mau ohipa ei<br />

mea oaoa ? (E nehenehe tatou e horo‘a i te mau haamauruururaa<br />

na’ina’i no te faaitoito atu i te mau tamarii ia faaoti i ta ratou mau<br />

opuaraa ohipa).<br />

Te haapiiraa i te hopoi‘a e te tufaraa i te ohipa e mea faufaa ïa. Te<br />

faanahonahoraa i te utuafare ia farii te taato‘araa i te mau ohipa taa<br />

maitai, e nehenehe ïa e tauturu i na metua ia rave i te reira. Teie ra,<br />

eiaha tatou e haamo‘e, ia vaiiho atoa i te taime no te faafaaearaa e no<br />

te haamaharaa o te tino. Ua faahaamana‘o mai o Elder Franklin D.<br />

Richards ia tatou ia faataa i te taime no te haamaharaa o te tino e no te<br />

ohiparaa’toa : «I roto i te imiraa i te mau rave‘a no te faatupuraa o te<br />

here no te ohipa, eita e ti‘a ia tatou ia ore e hi‘o i te ohipa no te haamaharaa<br />

o te tino. Noa’tu a, e mea faufaa roa te ohipa no te rave-faaotiraa’tu,<br />

mai te reira atoa te haamaharaa o te tino e te faafaaearaa tano te<br />

titauhia. [Te mana no te haaviraa ia oe iho, e tuhaa faufaa ïa i roto i te<br />

faatupuraa o te here no te ohipa. Te titau nei te Fatu ia tatou ia ohipa<br />

no te hoê faafaitoraa tano i rotopu i te ohipa e te haamaharaa o te tino<br />

e oia’toa no te mau huru o te oraraa i te pae tino e te pae varua »<br />

(Improvement Era, Ditema 1969, 103).<br />

150


Te Faufaa no te Rave-Amui-raa i te Ohipa<br />

Haapiiraa 15<br />

■ Eaha te faufaa no te rave-amui-raa i te ohipa ei utuafare ? (A tabula i te<br />

mau pahonoraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa. A haapapû ia faaô mai teie<br />

mau mea : e ite tatou i te oaoa i roto i te ite-mau-raa i te mau faaotiraa<br />

ohipa o ta tatou mau haaraa amuihia, e ite tatou i te fatata-a‘e-raa o to<br />

tatou mau utuafare, e haapiii mai ta tatou mau tamarii ia rave tahoê e<br />

ia tufa te hopoi‘a, e ite tatou i te popou ei mau metua no te mea e, te<br />

haapa‘o nei ïa tatou i te hinaaro o te Fatu, e e maitai te melo tata‘itahi o<br />

te utuafare na roto i te haapiiraa mai i te rave i te ohipa).<br />

« I roto i te hoê utuafare o te Feia Mo‘a o te Mau Mahana Hope‘a nei,<br />

e taote te metua tane, ua feruri na metua ia haapii atu ta raua mau<br />

tamarii i te faufaa no te ohipa. Ua taa maitai raua e, te horo‘a ê ra raua<br />

i te rave‘a fana‘o no te tupuraa o ta raua mau tamarii na roto i te<br />

tihepuraa mai i te hoê taata tama i te piha ohipa.<br />

« Ma te anaanatae te mau tamarii no te rave‘a fana‘o ia noaa tamau<br />

mai te moni, ua rave atura i te ohipa no te tamaraa o te piha toro‘a i<br />

te po‘ipo‘i tata‘itahi. Ua riro maira te raveraa ohipa tapupu ei ohipa<br />

faufaa. E tama te mau tamahine o te utuafare i te piha toro‘a hoê po‘ipo‘i<br />

a faaea ai te mau tamaroa i te fare no te tauturu i te mau ohipa o<br />

te fare ; i muri iho, i te po‘ipo‘i a‘e, e faataui ratou i te mau ohipa...<br />

« Ei faahope‘araa no te opuaraa ohipa : (1) Ua matau mai te mau<br />

tamarii i te toro‘a o to ratou metua tane... (2) Ua ite te mau tamarii i<br />

roto i te aau e, ua riro ratou ei tuhaa no te ohipa imiraa moni a to ratou<br />

metua tane, e ua ite ratou i te hoê te‘ote‘o i roto ia ratou iho no ta’na<br />

ohipa. (3) Ua farii te mau tamarii i te hoê opuaraa tamau no te ohipa<br />

e te mau hopoi‘a o te mahana tata‘itahi no te rave e [ua farii] i te hoê<br />

horuhoruraa o te aau no te hopoi‘a na roto i te iteraa e, ua rave faaotihia<br />

te ohipa. (4) Ua faatupu te mau tamarii i te raveraa ohipa tapupu ...<br />

(5) Ua farii te mau tamarii i te moni tamau » (Elwood R. Peterson,<br />

« Family Work Projects for Fun and Profit », Ensign, Tiunu 1972, 8).<br />

■ Eaha te ture no te ootiraa ? («E ooti tatou i ta tatou e ueue.» A papa‘i<br />

i teie parau i ni‘a i te tabula papa‘iraa).<br />

Te ohipa tata‘itahi ta tatou e rave, e farii ihoa ïa i ta’na iho haamauruururaa.<br />

A tanu ai tatou i te mau faaapu raau e a haapa‘o ai no te reira, e<br />

oaoa tatou i te mau hotu o ta tatou haaraa i te taime ootiraa. A patu ai<br />

tatou e a tata‘i ai i to tatou mau fare, e ora tatou i roto i te tamahanahanaraa<br />

rahi a‘e e te parururaa. A haapa‘o ai tatou ia ma to tatou ahu e<br />

te nehenehe maitai, e oaoa tatou i te tamahanahanaraa rahi a‘e e, e<br />

faaite tatou i te hi‘oraa no te maraa. A faaineine ai tatou no te maa tano<br />

maitai e a tape‘a ma ai i te mau au‘a, e oaoa maita’i a‘e tatou.<br />

151


Haapiiraa 15<br />

Hoê o te mau fa no te ohipa a te utuafare, te faatupuraa ïa i te huru o te<br />

feruriraa e te haapiiraa ia rave i te ohipa. E riro mai te mau taata otahi<br />

ei feia ti‘aturihia a rave ai ratou i te hopoi‘a e a oaoa ai i te hoonaraa no<br />

te hoê ohipa i rave faaoti-maitai-hia. Te parau ra te peresideni Spencer<br />

W. Kimball : «Te ti‘aturi nei au e, te taa maitai nei tatou, e a farii ai i te<br />

hoê aua faaapu ei hi‘oraa, e mea pinepine i te faufaa i roto i te faaitiraa<br />

mai o te mau hoo o te maa e te noaaraa mai o te mau hotu apî e te<br />

momona e te mau pota, e hau atu ta te reira e horo‘a mai. O vai te<br />

nehenehe e faito i te faufaa o taua paraparauraa taa ê ra i rotopu i te<br />

tamahine e te Papa a vaere ai raua i te aihere ino e aore râ a pipi ai te<br />

aua faaapu i te pape ? Nahea tatou ia faaau atu i te maitai te noaa mai<br />

na roto mai i te mau haapiiraa ihoa ra no te tanuraa, te faaapuraa, e te<br />

ture mure ore no te ootiraa ? E nahea tatou ia faito i te tahoêraa o te<br />

utuafare e te rave-amuiraa-raa o te ti‘a ia pee atu i te tapunuraa maa<br />

manuïa maitai ?Oia ïa, te apapa nei tatou i te mau faufaa i roto i te fare<br />

toa, tera râ, te maitai rahi a‘e te vai ra ïa i roto i te mau haapiiraa o te<br />

oraraa ta tatou e haapii mai a ora ai tatou ma te tia‘i-maite-hia e a faatae<br />

ai i ta tatou mau tamarii ta ratou faturaa tupuna o te feia omua »<br />

(« Welfare Services: The Gospel in Action », Ensign, Novema 1977, 78).<br />

Te faaite nei te aamu iti i muri nei e mea nahea to te hoê utuafare melo<br />

haapiiraa mai i te faufaa no te raveraa ohipa e to’na utuafare :<br />

« I roto i te mau ava‘e afa tau mahanahana, te vai ra te mau afa ta no te<br />

mau betteraves [hamani] tihota te ti‘a ia haavaravarahia. Te auraa ra,<br />

e ti‘a ia matou ia ‘o mai i te tahi o te mau pota na’ina’i no te vaiiho i<br />

te vahi no te mau betteraves tihota ia tupu aano atu..Mea au roa na<br />

matou ia amu i te mau aa momona o te mau betteraves o ta matou i<br />

haavaravara, tera râ, ua rohirohi mau a matou i te pi‘oraa i te mahana<br />

taatoa no te haavaravararaa i te reira. I te hoê mahana ua tamata vau<br />

i te faaea i te fare e ore ai e haere atu na roto i te mau aroa o taua mau<br />

betteraves roroa ra na ni‘a i to‘u na rima e na turi ava‘e. Ua faaite au<br />

i to‘u metua tane e te mauiui ra to‘u upoo—o ta‘u i papû maitai te<br />

mauiui ihoa ra—tera râ, aita oia i faati‘a ia‘u ia faafaaea. No reira ua<br />

haere ava‘e paatoa’tura matou i roto i te faaapu e haamata a‘era i te<br />

rave i te ohipa.<br />

« I muri a‘e i te haavaravaraa no te hoê taime iti, ua amuamu atu vau e,<br />

te mauiui ra to‘u upoo. Aita mau ihoa to‘u metua tane i ti‘aturi ia‘u no<br />

te mea e, aita vau i faaho‘ihia i te fare. Faahou e faahou a, ua amuamu<br />

vau no te mauiui o to‘u upoo... I te pae hope‘a, ua parau maira to‘u<br />

metua tane, « Na reira ïa, e ho‘i oe i te fare e a parau atu i to oe mama<br />

ia haere mai no te haavaravara i te mau betteraves i to oe vahi.’ Ua<br />

faari‘ari‘a te reira ia‘u—Aita i nehenehe ia‘u ia mana‘o no to‘u mama ia<br />

haere mai oia i roto i te faaapu e rave ai i ta‘u ohipa. Ua parau atoa vau<br />

152


Haapiiraa 15<br />

i to‘u papa e, e mea hau a‘e na‘u ia faaea mai e ia rave i te ohipa : a rave<br />

ai au i te ohipa ua faaea te mauiui o to‘u upoo e aita vau i amuamu<br />

faahou.»<br />

■ Eaha ta teie tamahine i haapii mai na roto mai i to’na iteraa no te<br />

ohipa ? (E nehenehe e faaô mai i roto i te mau pahonoraa te faufaa o<br />

te ohipa, te raveraa i ta’na tuhaa ohipa, te faatura no to’na na metua).<br />

Faahope‘araa<br />

Te parau ra o Elder Neal A. Maxwell :<br />

« Aita vau e ti‘aturi nei e, e nehenehe te mau taata e oaoa maoti ra e<br />

ohipa ta ratou no te rave. E nehenehe mau ra te hoê taata e riro hau atu<br />

ei titi no te ohipa-ore-raa i te raveraa i te ohipa. E tape‘a te raveraa i te<br />

ohipa ia tatou ia haehaa e, e faahaamana‘o te reira ia tatou e mea nahea<br />

te mau haamaitairaa atoa i te tae mai ia tatou ra mai o mai i to tatou<br />

Metua i te Ra‘i ra…<br />

« Te riro nei te evanelia no te ohipa ei haapiiraa faufaa roa no te<br />

Ekalesia. Mai te peu e haapii mai tatou i te rave i te ohipa i te omuaraa<br />

ra o te oraraa nei, e riro mai ïa tatou ei mau taata otahi maitai a‘e, ei<br />

mau melo maitai a‘e no te mau utuafare, ei mau taata tupu maitai a‘e, e<br />

ei mau pipi maitai a‘e na Iesu Mesia, o tei haapii mai Ona iho ia rave i<br />

te ohipa ei taata tamuta. » (Friend, Tiunu 1975, 7).<br />

Tamataraa<br />

Ia oaoa e ia amuamu ore no ni‘a i ta outou ohipa. A opua e a faanahonaho,<br />

e a faaineine i te hoê tabula ohipa na te utuafare i teie hebedoma o te<br />

faaue i te mau melo o te utuafare i ta ratou mau ohipa.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Maseli 6:6–11 (hoho‘a no te rô)<br />

■ Ephesia 4:28 (a‘oraa ia riro ei taata faarava’i ia’na iho e te aroha)<br />

■ 1 Tesalonia 4:9–12 (Te feia mo‘a ia rave i te ohipa ma to ratou iho<br />

mau rima)<br />

■ 2 Nephi 5:17 (Ua faaitoito te mau Ati Nephi ia riro ei feia faatupu<br />

ohipa)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:42 (Te taata hupehupe<br />

eita oia e amu i te pane a te taata haa)<br />

■ Iosepha Semita—Aamu 1:55 (Ua haa o Iosepha Semita)<br />

153


Haapiiraa 15<br />

Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a horo‘a ai i teie haapiiraa :<br />

1. A tai‘o Te Mau Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa, Tuhaa A,<br />

haapiiraa 23, « Te Faatupuraa e te Haamaitairaa i te mau Aravihi no<br />

te Ohiparaa. »<br />

2. A tai‘o Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 27, « Te Ohipa e te<br />

Hopoi‘a a te Taata Iho. »<br />

3. A faaineine i te mau hoho‘a rarahi i horo‘ahia’tu te mana‘o i roto i te<br />

haapiiraa, e aore râ a papa‘i i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula<br />

papa‘iraa.<br />

4. A faataa i te mau melo no te faaite mai i te tahi noa’tu mau aamu,<br />

mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ mau faaiteraa papa‘iraa ta outou e<br />

mana‘o nei.<br />

154


<strong>TE</strong> FAAAPURAA<br />

I <strong>TE</strong> FARE IHO<br />

Haapiiraa 16<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia haamaitai i to tatou<br />

mau aravihi i roto i te faatupuraa i te mau faaapu a te utuafare.<br />

Omuaraa<br />

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball : « Te faaitoito nei matou ia<br />

outou ia faatupu i te mau maa’toa ta outou e nehenehe ia faatupu i ni‘a i<br />

to outou fenua iho. Te mau huru rii maa mai te berry [baie], te mau vine,<br />

te mau tumu raau hotu —a tanu i te reira mai te mea e tano te tau i o<br />

outou no to ratou tupuraa. A faatupu i te mau pota e a amu i te reira mai<br />

roto mai i ta outou iho aua. E tae noa’tu ia ratou o te noho nei i roto i te<br />

mau nohoraa appartement e aore râ te mau nohoraa copropriété [condominium]<br />

e nehenehe i te rahiraa o te taime e faatupu i te mau maa rii i<br />

roto i te mau farii e te mau afata tanuraa. A haapii i te mau raveraa maitai<br />

roa‘e no te noaaraa mai ta outou iho mau maa. A faariro i ta outou faaapu<br />

ei hi‘oraa ... mâ e te nehenehe e ia hotu atoa mai. Mai te peu te vaira te<br />

mau tamarii i roto i to outou fare, a faaohipa ia ratou i roto i te raveraa, te<br />

mau hopoi‘a i faataahia [na ratou]» (i roto Conference Report, Eperera.<br />

1976, 170–71 ; e aore râ Ensign, Me 1976, 124).<br />

Te Mau Haamauruururaa no te Faaapuraa i te Fare Iho<br />

Te vai nei te mau tumu maitai e rave rahi no te fariiraa i te mau faaapu :<br />

Te Hoêraa o te Utuafare<br />

Te mau utuafare o te rave amui nei i te ohipa i roto i te hoê faaapu i te<br />

fare iho, e patu ïa ratou i te hoêraa o te utuafare no te mea, hoê â tumu<br />

ta ratou e ohipa nei. Te parau ra te peresideni Kimball : « Te ti‘aturi nei<br />

matou e te faariro nei outou i teie [opuaraa no te faaapuraa] ei ohipa<br />

na te utuafare, e te mau taata atoa, tae noa’tu i te mau tamarii rii, ia<br />

faaohipahia’tu no te tahi mea. E rave rahi roa no te haapii mai e no te<br />

ooti mai i roto i ta outou faaapu, hau roa’tu i te hoê hoturaa maa iho.»<br />

(I roto Conference Report, Eperera. 1978, 120; e aore râ Ensign, Me<br />

1978, 79).<br />

155


16-a, E nehenehe te hoê faaapu i te fare iho e horo‘a i te mau huru maa e rave rahi.<br />

156


Haapiiraa 16<br />

Te Mauruururaa no te Ohipa<br />

E tauturu te hoê faaapu i te fare iho i te mau tamarii ia haapii mai i te<br />

faufaa no te ohipa. I muri a‘e i to ratou tautururaa i te utuafare ia tanu<br />

i te hoê faaapu e ia haapa‘o i te reira, e oaoa ïa ratou ia ite atu i te mau<br />

hope‘araa te roaa mai na roto mai i ta ratou ohipa puai.<br />

Te Faarava’iraa Ia’na Iho<br />

E tauturu te faatupuraa i te hoê faaapu ia tatou ia faatupu i te ti‘aturiraa<br />

a riro mai ai tatou ei feia ineine maitai a‘e no te haapa‘o i to tatou<br />

iho mau hinaaro. Ua ite matou e, mai te mea e tae mai te mau fifi, e<br />

nehenehe tatou e pahono i te reira no te mea ua faaherehere tatou i te<br />

hotu, ua faatupu i te hoê faaapu, e ua tanu i te mau tumu maa hotu<br />

e te mau huru rii maa berry. Te hoê atu haamaitairaa i amuihia mai<br />

oia te iteraa e, e nehenehe tatou e tauturu ia vetahi ê i roto i te ati.<br />

Te Haamaramaramaraa e te Oaoaraa<br />

E faahaamana‘o te hoê faaapu ia tatou no te mau nehenehe o teie nei ao<br />

ta to tatou Metua i te Ra‘i ra i hamani no tatou, e e nehenehe te reira e<br />

horo‘a ia tatou i te mau hora no te haamaramaramaraa e no te oaoaraa a<br />

ite mata ai tatou i te semeio no te faatupuraa, Ua parau te peresideni<br />

W. Kimball e, na te faaapuraa e « faahaamana‘o ia tatou atoa no te ture<br />

o te ootiraa... E ooti ihoa tatou i te mea ta tatou e ueue. Noa’tu â te vahi<br />

repo ta outou e haamaru, e tanu, e e ooti mai e mea na’ina’i, e haafatata’tu<br />

râ te natura taata i te natura mai tei iteahia i roto i te haamataraa e<br />

to tatou mau metua matamua » (i roto Conference Report, Eperera 1976,<br />

117; e aore râ Ensign, Me 1978, 77–78).<br />

Te Ea [Te Ora Maitai o te Tino]<br />

Te here nei te Fatu ia tatou e te hinaaro nei ia maitai tatou i te pae tino.<br />

Na te faatupuraa e te amuraa i ta tatou iho mau pota e te mau maa hotu<br />

apî maitai e tauturu ia tatou ia tape‘a maite i te ea maitai. Oia’toa, te maa<br />

ta tatou e roaa mai i roto i ta tatou mau faaapu, tei matarohia ho‘i, e mea<br />

apî a‘e ïa e, e mea au maitai a‘e i te maa ta tatou e hoo mai nei.<br />

Te Mau Haamau‘araa i Faaitihia mai<br />

E nehenehe te faaapuraa i te fare iho e faaiti mai i te haamau‘araa no<br />

te oraraa. Na te amuraa i te maa ta tatou iho e faatupu nei, e faatia ia<br />

tatou ia faaherehere i te moni o ta tatou e haamau‘a atu paha i ni‘a i te<br />

maa tei faatupuhia e vetahi ê.<br />

■ Eaha atu â ta tatou e haapii mai na roto i te tanuraa e te ootiraa i te<br />

hoê faaapu ?<br />

Te Haamataraa e te Hoê Faanahoraa<br />

Hou tatou a tanu mau ai i ta tatou mau faaapu, e ti‘a roa ia rave tatou i<br />

te mau faaotiraa i muri nei :<br />

157


Haapiiraa 16<br />

I Hea Tatou e Tanu ai ?<br />

■ A faaite i te hoho‘a 16-a, « E nehenehe te hoê faaapu i te fare iho e<br />

faahotu mai e rave rahi huru maa » ; 16-b, « E nehenehe ia tanuhia te<br />

mau faaapu, fatata i te mau vahi atoa »; e 16-c, « E nehenehe te mau<br />

pota e te mau maa hotu ia tanuhia i roto i te mau farii mai te peu aita<br />

e vai nei te fenua. »<br />

Ei vahi maitai roa‘e no te faaapu ia nehenehe, no te mea e riro mai te<br />

reira ei tuhaa fenua faufaa. Te hoê vahi e mahanahia no te farii e ono<br />

a‘e hora mahana i te mahana tata‘itahi, te mea maitai roa‘e ïa no te hoê<br />

vahi faaapuraa.<br />

E ti‘a ia tae ohie atu i te faaapu na te fare atu. Eiaha te vahi opa rahi<br />

roa, e tamâ ê te pape i te repo e te mau aihere. Mai te mea tei ni‘a te<br />

faaapu i te vahi opa roa, e ti‘a te mau aroa tanuraa e aore râ te mau<br />

apoo roa i roto i te repo, ia tere tarava i te oparaa, eiaha na ni‘a i raro.<br />

E mea faufaa atoa te repo. Mai te mea e mea oneone roa, eita te reira e<br />

tape‘a i te pape. Mai te mea ua rahi roa te repo araea, e haapu‘e noa te<br />

pape i ni‘a e faarari marû roa. E nehenehe ia pahono i na fifi atoa na<br />

roto i te tuuraa atu i te tahi huru repo ê atu e na roto i te tuuraa i te<br />

mau pehu tapehia. Mai te mea aita e rava’i ra te ua i te vahi, e hinaarohia<br />

ïa te pape no te faataheraa pape.<br />

Te feia o te ora nei i roto i te mau nohoraa appartement e fifi taa ê ïa<br />

to ratou no te mau taoti‘araa o te vahi. E nehenehe teie mau taata e<br />

faaapu i roto i te mau farii e te mau afata tanuraa e aore râ e tipee e<br />

aore râ e tarahu mai i te fenua. Teie tei ravehia e na utuafare toopiti i<br />

Heremani no te noaaraa mai te hoê faaapu. A papa‘i ai i to ratou iteraa<br />

i tupu i te peresideni Spencer W. Kimball, ua parau ratou :<br />

« E piti utuafare matou i roto i te Misioni Frankfurt, e [te papa‘i atu nei]<br />

matou no te faaite ia oe no ni‘a iho i ta matou faaapu.<br />

« E ere i te mea ohie roa te imiraa i te hoê tapu fenua i roto i te hoê oire<br />

rahi mai ia Frankfurt—e faaapu na’ina’i roa—e i to matou tarahuraa<br />

mai i te reira, e hi‘oraa mai te hoê medebara ra, e te aua parari, e te hoê<br />

fare na’ina’i parari, e te matie tupu oviri na te mau vahi atoa. Aita te<br />

reira i haaparuparu I to matou mana‘o.<br />

« Te ohipa matamua, ua hamani i te paruru aua apî, ua tata‘i i te fare<br />

na’ina’i, ua o haere i te taatoaraa o te faaapu. I te tau mahanahana, ua<br />

tanu atu matou i te mau pota e ua parau maira te mau taata tupu ia<br />

matou e, eita [te reira] e tupu. Te vai ra te hoê anavai iti o ta matou e<br />

nehenehe e haere atu na ni‘a i to matou mau pereoo taataahi e ta<br />

matou mau punu farii pape, e na roto i teie rave‘a ua poi mai matou i<br />

ta matou pape. Ua pure matou i te Fatu ia haamaitai oia i ta matou<br />

faaapu. Ua pahono mai ihoa te Fatu i ta matou mau pure. Ua tupu<br />

158


16-b, E nehenehe te mau faaapu ia tanuhia fatata i te mau huru vahi ato‘a.<br />

159


160<br />

16-c, E nehenehe te mau pota e te mau hotu e faatupuhia<br />

i roto i te mau farii mai te mea aita e fenua e vai ra.


Haapiiraa 16<br />

mai te mau huru pota atoa. Mea maere roa ia ite atu i te mau raau ia<br />

tupu mai » (faahitihia e Spencer W. Kimball, I roto Conference Report,<br />

Atopa. 1976, 5; e aore râ Ensign, Nov. 1976, 5).<br />

Eaha ta Tatou e Tanu ?<br />

Te piti o te faaotiraa ta matou e ti‘a ia rave oia ho‘i eaha ïa te tanu. Te<br />

tahi mau vahi faaapuraa e area rahi ïa, te tahi ra e mea na’ina’i ana‘e ïa.<br />

Mai te mea, ua taotiahia te area, e ti‘a roa ïa ia maiti matou te mau maa<br />

hotu o te tupu haere i ni‘a i te mau pou e aore râ i ni‘a i te aua, mai te<br />

vine, te mau pipi i ni‘a i te pou, e aore râ te mau tomati. E nehenehe<br />

atoa ia faaherehere i te area na roto i te tanuraa i te mau huero o te<br />

hotu rahi roa mai, mai te mautini e te mau tomati, eiaha râ i te tanuraa<br />

i te mau huero o te hotu noa mai hoê maa e aore râ te maa hoê aa, mai<br />

te mau radis.<br />

Noa’tu â e hinaaro tatou ia faaherehere i te area, e ti‘a râ ia maiti tatou i<br />

te mau maa o te horo‘a i te mau maa ora haapa’ia i to tatou mau melo<br />

o te utuafare ta ratou e hinaaro nei. E ti‘a atoa ia tanu atu tatou i tera<br />

mau maa noa ta ratou e au e, e amu.Te mau maa [légumes] mai te mau<br />

lentilles e te p¥p¥ soja, te p¥p¥ petits pois, e te mau auteraa [noix], te<br />

mau maa hotu [fruits] e te mau pota rauere; te mau pota aa ; e, e horo‘a<br />

mai te mau p¥p¥ i te rauraa o te mau maa ora haapa’ia mai roto mai i te<br />

taa-ê-raa o te mau p∂p∂ maa. Oia mau, i roto i te raveraa i ta tatou<br />

mau maitiraa, e ti‘a ia maiti noa tatou i te mau maa o te tupu maitai i<br />

roto i te tau i o tatou iho e te repo.<br />

■ A faaite i te hoho‘a rahi i tabulahia te mau maa hotu taa maitai, te<br />

mau pota [rauere], te mau légumes [lentilles], e te mau p¥p¥ o te tupu<br />

nei i to outou vahi, e aore râ a hi‘o i te haamaramaramaraa I ni‘a i te<br />

tabula papa‘iraa. E hinaaro paha outou ia aparau, tehea te mau maa<br />

faaapu o te horo‘a i te maa rahi a‘e i roto i te area iti roa‘e.<br />

E ti‘a ia papa‘i tatou i te hoê hoho‘a fenua no ta tatou mau faaapuraa<br />

a faanaho ai tatou i ta tatou mau maa faaapu ia nehenehe ia tatou ia<br />

mono atu te mau maa i te matahiti tata‘itahi. Mai te mea e faatupuhia<br />

taua mau raau rii nei â i roto i te hoê â vahi, matahiti i muri iho i te<br />

matahiti, e ino to ratou huru au.<br />

■ A faaite i te hoho‘a 16-d, « Te hoê faanahoraa faaapu ohie. »<br />

Eaha te taime Tano ia Tanu ?<br />

Te tahi atu faaotiraa ta tatou e ti‘a roa ia rave oia ho‘i anahea e tanu ai.<br />

E tupu te mau maa taa ê, e te mea maitai roa‘e i raro a‘e ïa i te taa-ê-raa o<br />

te mau titauraa. E tupu maitai a‘e te tahi mau maa faaapu i te tau marô,<br />

te tahi pae ra, e mea au i roto i te tau ua. Te tahi mau maa faaapu, e tupu<br />

maitai roa‘e ïa i te taime toetoe rii a‘e, mai te mau betteraves, te choux,<br />

161


162<br />

Tô popaa<br />

Chou<br />

Mau carottes e mau radis<br />

Mau betteraves<br />

Pota o ta outou ma’itiraa<br />

Mau oniani<br />

Laitue [salade]<br />

Mau umara putete<br />

E‘a<br />

Pou no te mau pipi, faaapuamui-hia<br />

e te mau radis<br />

Mau tomati i roto i te mau<br />

haamenemeneraa niuniu<br />

Tanuraa i muri a‘e i te tahi :<br />

petits pois e i muri iho<br />

te mau carrottes<br />

Mau mereni popaa<br />

Mautini aihere<br />

Mau pipi<br />

aihere<br />

Omuaraa e mau carrottes e<br />

i muri iho te mau hua puaaniho<br />

[aubergines] e te mau poivrons<br />

Hoê pota apî<br />

Mautini Zucchini<br />

6 1/2 avae 6 1/2 avae<br />

15 avae<br />

20 avae<br />

20 avae


Haapiiraa 16<br />

te mau carrottes, te mau salades, te mau oniani, te mau petits pois, e te<br />

épinard. E tupu maite roa‘e te tahi pae i te taime mahanahana a‘e, mai te<br />

mau p¥p¥, te tô popaa, te mau mereni popaa [melons], te mautini, e te<br />

mau tomati E ti‘a ia ite tatou anahea e tanu ai i te mau maa faaapu o te<br />

tupu maitai roa‘e i to tatou fenua.<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi i tabulahia te mau taime no te tanuraa<br />

no te mau maa faaapu taa maitai i to outou vahi, e aore râ a hi‘o i te<br />

haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa.<br />

Te Faaineineraa i te Ti‘araa no te Faaapu<br />

E maha tae atu i te ono hebedoma hou te taime tanuraa, a faateatea te<br />

ti‘araa faaapu i te mau aihere ino, te mau tumutumu, te mau ofa‘i, te<br />

pehu, e te mau amaa riirii, e a tamarû te repo i te ope e aore râ i te tapu<br />

repo ia nehenehe i te pape ia o ohie maitai. E tano maitai te repo no te<br />

tanuraa mai te mea, e mea hu‘ahu‘a eita ra i te mea paari orarahi.<br />

E nehenehe te pae rahi o te repo ia haamaitaihia. Te mau pehu tapehia<br />

[compost] oia ho‘i te mau raau rii i pe maitai e te mau materia faaru‘e o<br />

te animala, e haamaitai ïa i te huru o na repo oneone e araea. E tauturu<br />

atoa te pehu tapehia i te faahoturaa hau atu e te maitai roa‘e o te mau<br />

maa faaapu no te mea e amui atu te reira i te mau maa ora haapa’ia i te<br />

repo. Area râ, eita e nehenehe ia hamani i te pehu tape-tano-maitai-hia<br />

e amuihia’tu ai I te repo I tera ihoa mahana. E rave pinepine te hamaniraa<br />

i te pehu tapehia e maha tae atu i te ono ava‘e. No teie huru, e<br />

hamani te tahi mau taata i te hoê haapu‘eraa pehu tapehia i te mau<br />

matahiti atoa e amui atu ai te reira i roto i ta ratou faaapu i te matahiti i<br />

muri mai.<br />

E ere i te mea fifi ia hamani i te pehu tapehia. Te ohipa matamua, te<br />

faataaraa hoê vahi no te pehu tapehia [compost]. E nehenehe te hoê<br />

apoo, i te hoê vahi ateatea tei atea mai i te inuraa pape, e aore râ te hoê<br />

aua e toru apaapa tei hamanihia i ni‘a i te repo i te raau e aore râ i te<br />

niuniu aua. I muri mai, a haaparare i ni‘a i te vahi hoê ahuru ma pae<br />

tenetimetera me‘ume‘u no te materia faaru‘ehia mai te matie tapûhia,<br />

te mau rauere, te mau puo tô popaa i tapûpuhia, te tumu aihere, te<br />

mau paa tipitipihia no te mau pota e aore râ hotu, e aore râ te toe‘a no<br />

te mau maa pota, ma te haapa‘o maitai ia eiaha te mau punu, te mau<br />

ohipa aauri, te mau ivi, te mau hinu paari, e aore râ te tahi atu mau<br />

materia o te ore e pe ‘oi‘oi ia tuu atu ïa i rapae i te haapu‘eraa pehu.<br />

I teie me‘ume‘uraa, amui atu i te pehu animala e aore râ te tutae moa<br />

e aore râ ho‘i te haamaitai repo [engrais] e hoohia nei. Na te pehu<br />

tapehia o te mau tutae puaatoro, moa, mamoe, puaaniho, puaahorofenua,<br />

e to te pua’a e hamani maitai i te pehu tapehia. Eiaha roa e<br />

faaohipa i te tutae taata e aore râ te mau tutae animala amu ina’i ;<br />

e tu‘ino teie mau materia tutae i te repo.<br />

163


Me‘ume‘uraa 1 :<br />

materia tino animala<br />

Me‘ume‘uraa 2 : repo<br />

Me‘ume‘uraa 3 :<br />

materia tino animala<br />

164<br />

3<br />

2<br />

1<br />

16-e, Te haapu‘eraa pehu tapehia [compost]


Haapiiraa 16<br />

■ A faaite te hoho‘a 16-e, « Te haapu‘eraa no te pehu tapehia [compost]. »<br />

A faaoti i te pehu tapehia na roto i te tapo‘iraa i te me‘ume‘uraa o te<br />

maa faaru‘ehia e te hoê me‘ume‘uraa e pae tenetimetera repo. I muri<br />

iho, a faatanotano te ni‘araa o te haapu‘eraa no te hamani i te hoê farii<br />

o te haaputu mai i te pape. A haaputu ai outou i te faaru‘eraa pehu hau<br />

atu, a tapo‘i hoê ahuru ma pae tenetimetera te me‘ume‘u i te faaru‘eraa<br />

pehu e, e pae tenetimetera me‘ume‘uraa repo. Faahaumi i te me‘ume-<br />

‘uraa tata‘itahi ia amui ana‘e atu outou i te reira i te haapu‘eraa.<br />

A tape‘a noa ia haumi te haapu‘eraa eiaha râ ia rari, e a faahurihuri i<br />

te reira i te patia faaapu rahi i te mau hebedoma atoa e aore râ no te<br />

vaiiho i te mata’i ia ô haere. E pe roa te haapu‘eraa pehu ma te vitiviti<br />

roa‘e mai te mea, te «âhu ra » te ropuraa 160 deteri F. Mai te mea, aita te<br />

haapu‘eraa pehu tapehia e ve‘ave‘a ra i ropu, amui faahou atu te mata’i<br />

[azote] e vai ra i roto i te huru o te mau huero vavai, e aore râ, te maa<br />

toto animala i haamarôhia e aore râ a faaohipa te raau haamaitai faaapu<br />

[engrais d’azote], mai te mea te vai ra. I ore ana‘e te hau‘a o te haapu-<br />

‘eraa pehu, ua ineine ïa te pehu tapehia no te amui atu i te repo.<br />

■ A ani manihini i te tahi tau melo ia faataa mai e mea nahea ia hamani<br />

i te pehu tapehia [compost].<br />

Te Tanuraa i te Faaapu<br />

I te mau vahi e mea poto mai te taime tanuraa, e nehenehe ia haamata<br />

te hoê faaapuraa i roto i te mau fare [ma te tanu] i roto i te mau farii<br />

repo. Mai te mea e haamata outou i ta outou faaapu i rapaeau, a tanu i<br />

te mau huero i roto i te aroa afaro ia nehenehe outou ia ite i te mau<br />

pota tupu apî mai roto mai i te mau aihere.<br />

A tanu te mau aroa hoê â huru maa faaapu mai te tô popaa, i te mau<br />

hebedoma atoa no te mau hebedoma e rave rahi e pee mai ia ore te<br />

maa faaapu e paari hoê â taime. E huru rau te rahi o te mau huero, no<br />

reira eita e tano ia tanuhia hoê â huru hohonuraa. To’na tanoraa, e ti‘a<br />

ia tanuhia te mau huero eiaha ia hohonu atu i te toru taime o te tiametera<br />

[o te huero]. A faatano te area no te mau huero, ia rava’i te atea i te<br />

tahi e te tahi i roto i te area tata‘itahi ia nehenehe te reira ia oteo mai e<br />

ia tupu mai, e rava’i ïa te vahi no te paariraa o te mau tumu ia rahi<br />

mai. Pa’ipa’i te repo ma te haapaari maitai i ni‘a i te mau huero, e a<br />

vaiiho ia rava’i te vahi i rotopu i te mau aroa no te mau huero, no te<br />

faatia i te repo ia haamarûhia ati a‘e te mau tumu a tupu mai ai te<br />

reira i te rahi.<br />

I muri a‘e i te tanuraa o te mau huero, a tape‘a ia haumi te repo. Mai te<br />

mea e marô te repo, eita te mau huero e oteo mai.<br />

165


Haapiiraa 16<br />

Te Haapa‘oraa i te Faaapu<br />

Ta outou faanahoraa atoa, te faaineineraa, e te tanuraa, e maitai iti ïa te<br />

noaa mai te mea eita outou e haapa‘o no te faaapuraa i muri mai. I roto<br />

i taua haapa‘oraa ra e iteahia ïa i muri nei :<br />

A Pipi i te Pape<br />

A pipi te faaapu ia rari roa hoê a‘e taime i te hebedoma i te vahi aita e<br />

rava’i te ûa. E tia ia rari te repo hoê ahuru ma va‘u tenetimetera te<br />

hohonu i muri a‘e i te pipiraa. No te parururaa i te repo ia ama, a<br />

tamata ia ore ia pipi i te taime ve‘ave‘a roa‘e o te mahana.<br />

A Faaapu<br />

E eia te aihere i te pape e te mau maa ora haapa’ia i te mau raau tupu.<br />

A vaere i te mau aihere na te rima, e aore râ a ‘o mai i te reira i te hoê<br />

tapu repo. I muri a‘e i te oteoraa mai o te mau raau tupu, e nehenehe te<br />

hoê tapo‘i aihere me‘ume‘u e paruru i te mau aihere ia ore ia tupu mai,<br />

tera râ e ti‘a ia outou ia tamarû â i te repo i te hebedoma tata‘itahi. Ma<br />

te faaohipa i te hoe tapu repo, a iriti i te tapo‘i aihere na te hoê hiti,<br />

a tamarû ai i te repo, e i muri iho a mono atu ai te tapo‘i aihere.<br />

Te Tapo‘i Aihere<br />

Ia teitei mai te mau tumu e rave rahi tenetimetera, a vaere i te toe‘a atoa<br />

o te mau aihere, e a tuu atu te hu‘a raau e’eraa, te mau api parau ve‘a i<br />

faahu‘ahu‘ahia, te matie, te mau rauere, e aore râ te mau tumu aihere e<br />

pae tae atu i te va‘u tenetimetera te teitei ati a‘e te mau raau tupu e i<br />

rotopu i te mau aroa.E paruru te tapo‘i aihere i te repo i te marôraa e<br />

aore râ i te mahanahana-roa-raa. E rave rahi taata o te faaohipa nei i te<br />

tapo‘i aihere o te ite nei ua iti mai te vaereraa pinepine.<br />

A Tape‘a i te Ino Pau Manumanu<br />

E faaino te mau manumanu i te mau raau tupu e tae noa’tu i te<br />

haamou-roa-raa i te mau maa faaapu taatoa. E nehenehe ta outou e<br />

iriti i te mau manumanu na te rima, e horo‘i ê atu i te reira, e aore râ e<br />

tupohe i te reira i te raau tupohe manumanu. Mai te mea e faaohipa<br />

outou i te raau tupohe manumanu, e ti‘a roa ia horoi maitai te maa<br />

hou a amu ai i te reira.<br />

A Ooti i te Mau Maa Faaapu<br />

■ A faaite i te hoho‘a 16-f, « Te riro nei te ootiraa maitai ei faahope‘araa<br />

no te faaapuraa maitai. »<br />

Te mau hotu e te mau pota tei pafa‘i-noa-hia mai hou te reira e tunuhia<br />

ai, e amuhia ai, e aore râ e faahereherehia ai, e mea au roa‘e ïa e e mea<br />

rahi roa‘e te maitai maa ora. Te tahi mau maa faaapu mai te mau totoma,<br />

e hotu maitai a‘e mai te mea e ooti pinepine outou i te reira. Eita e ti‘a ia<br />

166


16-f, Te riro te hoê ootiraa maitai ei faahope‘araa no te faaapuraa maitai.<br />

167


Haapiiraa 16<br />

vaiihohia te reira ia para roa, ia maemae, e aore râ ia marô atu. A ooti i te<br />

mau pota rauere i te taime te apî ra e te marû ra te reira.<br />

■ Nahea tatou ia faaitoito ia tatou iho no te haapa‘oraa ite hoê faaapu i<br />

muri a‘e i to tatou faanahoraa, te faaineineraa, e te tanuraa i te reira ?<br />

Faahope‘araa<br />

E nehenehe tatou e faaite e te here nei tatou e te ti‘aturi nei i te Fatu na<br />

roto i te raveraa i te mea ta Ta’na mau peropheta e ani nei ia tatou. Hoê<br />

mea ta ratou i ani ia tatou ia rave, oia ho‘i te tanuraa i te hoê faaapu.<br />

Mai te mea, e faanaho tata‘itahi tatou, e faaineine, e haapa‘o ai i te hoê<br />

faaapu, ma te tape‘a- nahonaho-raa i te reira e te faahotu-maitai-raa, e<br />

haamaitaihia ïa tatou.<br />

Tamataraa<br />

A ohipa amui e to outou mau melo o te utuafare ia tanu e ia haapa‘o i<br />

te hoê faaapu.<br />

Te Tahi Atu Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:16–20 (Ua horo‘a mai te<br />

Atua i te mau mea maitai o te fenua)<br />

Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou te faaiteraa i teie haapiiraa :<br />

1. A haapii mai roto mai i ta outou fare vairaa buka, te mau tauturu<br />

haamaramarama no te ohipa faaapu o te fenua iho, e aore râ na roto<br />

mai i te feia faaapu ite i te ohipa<br />

a. Eaha te mau maa faaapu o te horo‘a maitai roa‘e i to outou vahi.<br />

b. Tehea o teie mau maa faaapu te horo‘a rahi roa‘e i te maa i roto i<br />

te taime iti roa‘e.<br />

c. Te mau tai‘o mahana no te tanuraa i teie mau huero tata‘itahi.<br />

2. A faaineine i te mau hoho‘a rahi tei horo‘ahia te mana‘o i roto i te<br />

haapiiraa, e aore râ a papa‘i i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula<br />

papa‘iraa.<br />

3. A faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

168


<strong>TE</strong> FAAHOTURAA<br />

O <strong>TE</strong> TAATA IHO


170<br />

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> FÂ NO<br />

<strong>TE</strong> TAATA HOÊ IHO E<br />

NO <strong>TE</strong> UTUAFARE<br />

Haapiiraa 17<br />

Te tumu no teie haapiiraa, no te tauturu ïa ia haamau e ia faaoti i te<br />

mau fâ a te taata hoê iho e a te utuafare.<br />

Omuaraa<br />

I te taime 14 matahiti to te peresideni Spencer W. Kimball, ua haere<br />

manihini atu te hoê faatere o te Ekalesia i ta’na amuiraa t¥t¥ e ua parau<br />

atu i te amuiraa e, e ti‘a ia ratou ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. I roto i<br />

te haamana‘oraa i te reira iteraa, ua parau te peresideni Kimball :<br />

« Ua ite au e, aita roa vau i tai‘o i te Bibilia, [no reira] i taua pô ihoa<br />

ra... ua haere na raro atu vau i to‘u fare, hoê vaehaa te atea e ua pauma<br />

atu vau i roto i to‘u piha iti i ni‘a i te fare e ua faaama i te lamepa hinu<br />

arahu e vai ra i ni‘a i te airaa maa iti, e ua tai‘o vau i te pene matamua<br />

no te Genese. Hoê matahiti i muri a‘era, ua tapiri atu vau i te Bibilia,<br />

ma te tai‘o i te mau pene atoa i roto i taua buka rahi ra e te hanahana…<br />

« Ua ite au e, te vai ra te tahi mau tuhaa e mea fifi ia taa no te hoê<br />

tamaiti 14 matahiti te paari. Te vai ra te tahi mau api, e ere i te mea<br />

anaanatae roa ia‘u, tera râ i te otiraa ta‘u tai‘oraa, ua farii au i te hoê<br />

maharaa mahanahana oia ho‘i, ua rave au i te hoê fâ e ua faaoti au i<br />

te reira » (i roto Conference Report, Aperera. 1974, 126–27; e aore râ<br />

Ensign, Me 1974, 88).<br />

Te hoê fâ o te hoê ïa mea ta tatou e hinaaro roa ia faaoti. I roto i to<br />

tatou oraraa hou teie nei ao, ei mau tamarii varua no to tatou Metua i<br />

te Ra‘i ra, ua haapii mai tatou e, ua riro teie nei ao ei hoê taime no te<br />

haereraa i mua e riro mai ai mai to tatou Metua i te Ra‘i ra. E ti‘a ia riro<br />

teie haereraa i mua ei fâ matameha’i na tatou i roto i te oraraa. No te<br />

rae‘ahia taua fâ ra, e titauhia ia haamau e ia faaoti tatou i te mau fâ e<br />

apiti mai. E tauturu atoa te haamauraa i taua fâ ra ia tatou ia ora i te<br />

hoê oraraa taatoa e tei hau i tei rava’i.<br />

Te Maitiraa i te Mau Fâ a te Taata Iho e a te Utuafare<br />

Te taahiraa matamua i roto i te ma’itiraa i te hoê fâ o te feruriraa no<br />

ni‘a iho i te rave‘a ta tatou e ora nei e te faaotiraa nahea ia haamaitai.


Haapiiraa 17<br />

I muri iho e nehenehe tatou e ma’iti i te mau fâ a te taata hoê iho e a te<br />

utuafare no te tauturu ia tatou ia haamaitai. Mai te mea e hinaaro tatou<br />

ia riro ei taata puai a‘e i te pae varua, ei hi‘oraa, e ti‘a ïa ia hi‘opo‘a<br />

tatou i to tatou puai pae varua e ia haamau i te mau fâ e tano no te<br />

haamaitairaa. I roto i te raveraa ra, e feruri paha ïa tatou i te mau uiraa<br />

i muri nei :<br />

Te pure ra anei au ma te pinepine te ti‘a ia‘u ?<br />

Ua ite anei au i te mea ta te peropheta e parau nei, e te pee nei anei<br />

au i ta’na a‘o ?<br />

Te tai‘o nei anei au i te mau papa‘iraa mo‘a ma te tuutuu ore ?<br />

Te faaohipa nei anei au ma te haapa‘o maitai i te mau faaueraa no<br />

to‘u autahu‘araa ?<br />

Te parau ti‘a nei anei au i roto i te aufauraa i te mau tuhaa ahuru e<br />

te mau ô ?<br />

Te feruri nei anei au ma te mau mana‘o mâ e te ti‘amâ i te mau<br />

taime atoa ?<br />

Te faatere nei anei to tatou utuafare i te pô pureraa utuafare i te mau<br />

hebedoma atoa ?<br />

Ua taatihia anei to tatou utuafare i roto i te hiero ?<br />

Te faaineine nei anei to tatou utuafare ia vetahi ê no te farii i te<br />

evanelia ?<br />

E ti‘a ia feruri atoa tatou no te haereraa i mua ta tatou e tia‘i nei ia rave i<br />

roto i to tatou ite haapiiraa, te toro‘a e te tahi atu mau vahi. A feruri ai<br />

tatou i te vahi tata‘itahi o to tatou mau oraraa, e ti‘a ïa ia faaoti tatou<br />

nahea tatou ia haamaitai atu. I muri iho e ti‘a ïa ia haamau tatou i te mau<br />

fâ no te tauturu ia tatou ia na reira. E ti‘a i te fâ tata‘itahi ia riro ei tamataraa,<br />

tera râ e ti‘a ia riro atoa ei hoê mea te nehenehe ia tatou ia rave.<br />

■ A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tabula e ia aparau<br />

no te mau fâ tano i roto i te mau vahi i muri nei: te pure, te haapiiraa<br />

papa‘iraa mo‘a, te pô pureraa utuafare, te faaipoiporaa hiero, te aamu<br />

utuafare, te hahaereraa utuafare, te ohipa misionare, te tuhaa ahuru,<br />

te feruriraa i te mau mana‘o mâ, te ite haapiiraa, e te toro‘a.<br />

E rave te reira i te taime e te tautooraa no te ohipa atu i teie mau mea.<br />

No reira ïa, e ti‘a ai ia haamata tatou na roto i te ma’itiraa hoê e aore râ<br />

e piti ana‘e ra fâ no te ohipa atu. A haamaitai atu ai tatou i te hoê mea,<br />

e nehenehe atoa ïa ia faatuati to tatou mana‘o i ni‘a i te tahi atu ohipa.<br />

Ua riro te maitai roa ei hoê mea ta tatou e ohipa atu ma te taahiraa i<br />

171


Haapiiraa 17<br />

ni‘a i te taahiraa i roto i to tatou oraraa atoa e i roto i te ao mure ore,<br />

eita râ e tupu noa no te mea e ua haamau tatou i taua ohipa ra ei fâ na<br />

tatou.<br />

No te haamauraa i te mau fâ na te taata hoê iho, e ti‘a ia feruri tatou i<br />

to tatou mau hiaai e te mau aravihi e ia pure no te faaurûraa no ô mai i<br />

te Fatu ra. E hinaaro atoa paha tatou ia ani i te hoa faaipoipo, te metua,<br />

te taata faatere no te Ekalesia, e aore râ te hoa ti‘aturihia no te haamaramaramaraa<br />

i roto i te haamauraa i te mau fâ. E ti‘a ho‘i ia faaoti tatou<br />

eaha ta tatou e hinaaro e rave, mea nahea ta tatou e hinaaro nei ia rave<br />

i te reira, e anahea ta tatou e hinaaro nei ia faaoti i te reira.<br />

Ua faaite te peresideni N. Eldon Tanner no te hoê iteraa to’na e te hoê<br />

mootua tamaroa tei haamau i te hoê fâ nona iho :<br />

Ua parau maira te mootua : « ’Papa û, ua hanere i ni‘a i te hanere au<br />

mai te taime â vau i faatoro‘ahia ai ei diakono hoê matahiti i mairi<br />

a‘enei... Aita vau i mairi i te hoê pureraa oro‘a, te haapiiraa Sabati,<br />

e aore râ te pureraa autahu‘araa... ’<br />

« Ua haamauruuru atura vau ia’na e ua parau atu, ‘John, mai te mea e<br />

tamau oe hanere i ni‘a i te hanere e tae noa’tu ua rava’i to oe paari no<br />

te haere i te hoê misioni, e aufau vau i ta oe misioni.’ Ua ata maira oia<br />

e ua parau maira, ‘E na reira vau.’<br />

« Ua mana‘o vau e, ua paruru maitai-roa-hia ïa vau, tera râ, ua haamau<br />

ihoa oia e hanere i ni‘a i te hanere nona. Te haamana‘o nei au e piti<br />

ohipa ta’na i faatitiaifaro ia’na iho no te rave-faaoti-raa i ta’na titauraa.<br />

I te hoê taime, ua ani manihini maira to’na pa’ino [oncle] ia’na ia haere<br />

no te hoê tere e ona e ta’na mau tamaroa ta ratou e haere atu no te<br />

Sabati atoa. Ua parau atura o John, « E vahi anei ta‘u e nehenehe e<br />

haere i te mau pureraa i te Sabati ?’ e a faaitehia mai ai oia e, aita, ua<br />

parau atu oia, ‘Eita, eita e nehenehe ia‘u ia haere. E riro mai au ei<br />

tamaroa hanere i ni‘a i te hanere,’ e no reira, ua faatusia oia te hoê<br />

tere au roa i te miti e i te hoê motu i reira ratou e haere e faaoaoa.<br />

« Te tahi atu taime, fatata atu ai te hope‘a hebedoma, ua fati to’na avae.<br />

Te ohipa matamua ta’na i ani i to’na taote,’E nehenehe anei au e haere i<br />

te Fare Pure i te Sabati ? E ti‘a ia‘u ia hanere i ni‘a i te hanere’ Ua tae<br />

ihoa oia, i ni‘a i te mau turu tootoo.<br />

« I te 19 o to’na matahiti, ua parau oia, ‘Papa û, ua riro vau ei tamaroa<br />

hanere i ni‘a i te hanere mai te taime taua i faaafaro ai. » Ua oaoa roa<br />

vau ia aufau ia’na no ta’na misioni. Ua riro teie faaotiraa ei puai mana<br />

rahi i roto i to’na oraraa » (I roto Conference Report, Eperera. 1975, 113 ;<br />

e aore râ Ensign, Me 1975, 77).<br />

172


Haapiiraa 17<br />

■ Eaha te maorôraa ta John i ohipa no te faaoti i ta’na fâ ? (E ono matahiti).<br />

Nahea outou ia feruri i te huru i roto i to’na aau i te taime a<br />

faaoti ai oia i ta’na fâ ?<br />

No te haamau i te hoê fâ na te utuafare, e ti‘a i te mau melo o te utuafare<br />

ia aparau i to ratou mau hiaai e te mau huru o te aau i te tahi e<br />

te tahi. E ti‘a i te taata tata‘itahi ia riro ei tuhaa i roto i te haamauraa i<br />

te fâ, e te metua tane no te arata’i i te aparauraa, mai te mea e nehenehe.<br />

E tauturu te pure i roto i te haamauraa i te fâ.<br />

Ua faaite o Elder J. Thomas Fyans e mea nahea te hoê utuafare i te<br />

ma’itiraa i ta’na mau fâ :<br />

« E toru tauasini maile na Roto Miti atu, i Utaha, te ora nei te hoê utuafare<br />

o te rave faahou â i te hoê mea taa ê roa i muri iho i teie amuiraa. I te<br />

taeraa mai o te Ensign [Liahona] e te mau a‘oraa o te amuiraa i to ratou<br />

fare, ua tai‘o te utuafare i taua taime ihora i te mau parau poro‘i, e na te<br />

mau tamarii paari a‘e e faaite mai no ni‘a i te mau a‘oraa i ma’itihia.<br />

« Area râ, ua rave rahi atu ratou i te tai‘o noa. I roto i te pureraa pô<br />

utuafare, e ma’iti ratou i te mau fâ no te taata hoê iho e no te utuafare<br />

tei faatumuhia i ni‘a i te mau parau poro‘i o te amuiraa. Mea ohie noa<br />

ia faaohipa ta ratou mau fâ : ‘A haamana‘o ia Mama û i roto i ta tatou<br />

mau pure o te mau mahana’toa, a tamau aau i te hoê himene o te<br />

Ekalesia, a hi‘o faahou i te ineineraa no to tatou utuafare, a rave i te<br />

ohipa a te Fatu i roto i ta’na rave‘a—eiaha i ta tatou, a afa‘i i te hoê<br />

melo ore i te pureraa.’ E aparau ratou i ta ratou mau fâ, e pure no te<br />

reira e, e hi‘o faahou atu i te reira ma te pinepine.<br />

E Tauturu te Mau Fâ i To Tatou Haereraa Mure Ore i Mua<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri no te hoê taime no<br />

ni‘a iho i ta ratou mau fâ mure ore. A ani manihini i te tahi rii o ratou<br />

no te faaite mai i ta ratou mau fâ i te piha haapiiraa. A tabula i teie<br />

mau fâ i ni‘a i te tabula papa‘iraa.<br />

A haamau ai tatou i ta tatou mau fâ o te tauturu ia tatou ia riro mai te<br />

huru o te Faaora e te Metua i te Ra‘i ra, e ti‘amâ ïa tatou e to tatou mau<br />

utuafare no te farii i te ora mure ore. Ua parau te peresideni Iosepha<br />

Fielding Semita : « I reira ra (ni‘a i te fenua, ua tuu tatou i te niu. Tei ô<br />

nei te vahi e haapiihia’i tatou i teie mau parau mau ohie no te evanelia<br />

a Iesu Mesia, i roto i teie tau no te tamataraa, no te faaineine ia tatou<br />

no taua maitai roa ra. E ohipa na tatou ia maitai a‘e i teie mahana i to<br />

tatou huru i nanahi ra, e ia maitai a‘e ananahi i to tatou huru i teie<br />

mahana. » Doctrines of Salvation, haaputuhia e. Bruce R. McConkie,<br />

3 buka rahi. [1954–56], 2:18).<br />

173


17-a, E horo‘a te haapiiraa papa‘iraa mo‘a a te utuafare e rave rahi haamauruururaa.<br />

174


Haapiiraa 17<br />

■ A faaite i te mau hoho‘a 17-a, « Te horo‘a nei te haapiiraa papa‘iraa<br />

mo‘a a te utuafare e rave rahi haamauruururaa » ; 17-b, « E nehenehe<br />

te pure e haafatata amui i te mau utuafare », e 17-c, « E nehenehe te<br />

pureraa pô utuafare e patu i te huru varuaraa. »<br />

E titauhia tatou ia ma’iti e ia faaoti i te mau fâ o te tauturu ia tatou ia<br />

faaineine no te ora mure ore e ia haafatata a‘e i te Metua i te Ra‘i ra.<br />

Mai teie te hi‘oraa, e haamau paha tatou i te mau fâ no te tai‘oraa i te<br />

mau papa‘iraa mo‘a i te mahana tata‘itahi, ia faaoti i te pure utuafare,<br />

e aore râ ia rave i te pô pureraa utuafare.<br />

■ Eaha ta te tahi atu mau fâ e nehenehe e tauturu ia tatou e faaineine ïa<br />

no te ora mure ore e no te haafatata a‘e i te Atua ?<br />

Te faahoho‘a nei te aamu i muri nei, nahea te mau fâ i te tauturu ia<br />

tatou ia haere i mua no te ora mure ore :<br />

I to Jerry farereiraa i te taime matamua i te mau misionare, e 24 ïa<br />

to’na matahiti te paari e ua fifi roa te feruriraa. Ua haapiipiihia na oia<br />

ei orometua haapii tera râ, aita i rave i te hoê ohipa tei tano no te<br />

haapiiraa’tu. Aita oia i faaipoipohia e aita i ite atu i te tumu mau i roto<br />

i te oraraa. Po‘ipo‘i a‘e e po‘ipo‘i a‘e, ua ani ihoa ïa oia ia’na iho, « No<br />

te aha e haere ai na roto atu â i te hoê atu mahana ? »<br />

I te hoê mahana, ua ani manihini maira te hoê hoa tahito tei amui mai<br />

i te Ekalesia ia farerei e te mau misionare. Ua tamata atu te mau elders<br />

ia’na ia tai‘o oia e ia pure no ni‘a iho i te Buka a Moromona. A haapii<br />

mai ai oia i te evanelia a Iesu Mesia, ua ite a‘era Jerry e, te vai mau ra<br />

te hoê tumu no te oraraa. A pure ai oia, ua ite ‘oi‘oi a‘era oia e, e parau<br />

mau te Buka a Moromona e ua hinaaro oia ia pee i te Faaora. No te<br />

mea ua hinaaro oia ia bapezitohia, ua taui oia i to’na oraraa e ua<br />

haamata ihora i te ora i te evanelia.<br />

I muri a‘e i to’na bapetizoraa, ua farii o Jerry i te hoê piiraa no ô mai i<br />

te episekopo ra e ua haapa‘o-maitai-roa i te mau ohipa o to’na autahu-<br />

‘araa. Ua ite i roto i to’na aau i te hinaaro rahi ia tauturu ia vetahi ê ra,<br />

e aita i maorô, itehia maira te hoê ohipa ei orometua haapii no te mau<br />

tamari rii. I muri iho, ua farerei oia e ua faaipoipohia i te hoê tamahine<br />

nehenehe, tei faafariu-noa’toa-hia maira. Ua haamau raua i te hoê fâ ia<br />

haere i te hiero e ua taatihia ihoa raua toopiti no amuri noa’tu. Mai te<br />

reira mai mahana, ua ite raua i te oaoa rahi i roto i te peeraa i te<br />

faanahora a te Fatu.<br />

Te Faaotiraa i ta Tatou Mau Fâ<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o 2 Nephi 32:9.<br />

Te faaite nei o Nephi ia tatou ia pure hou a tamata ai tatou i te ravefaaoti<br />

i te tahi noa’tu mea. Hoê o te mau tuhaa faufaa roa‘e no te<br />

175


176<br />

17-b, E nehenehe te pure e haafatata amui a‘e i te utuafare.


Haapiiraa 17<br />

haamauraa i te hoê fâ, oia te haapapûraa tatou iho ia faaoti i te fâ.<br />

A pure ai tatou i to tatou Metua i te Ra‘i ra, e ti‘a ïa ia ani tatou no<br />

Ta’na tautururaa. Ia fafau ho‘i tatou e, e rave tatou i te mau mea’toa<br />

ta tatou e nehenehe no te faaotiraa i ta tatou mau fâ.<br />

■ Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faahaamana‘oraa ia tatou iho i<br />

ta tatou mau fâ ? (Ia haapapû i te parauraa atu no te mau mana‘o i<br />

muri nei : e nehenehe tatou e papa‘i i ta tatou mau fâ i roto i te hoê<br />

buka aamu, ia papa‘i i te reira i ni‘a i te hoê api parau ta tatou e ite<br />

atu i te mau mahana’toa, e aore râ ia aparau i te reira ma te tuutuu<br />

ore e to tatou utuafare).<br />

Te mau hiaai parau ti‘a atoa e te mau fâ ta tatou e farii paha, eita ïa e<br />

tauturu ia tatou maoti râ e rave tatou i te ohipa no te faaotiraa i te<br />

reira. Ua parau maira te Fatu : « E faatupuhia te mau rê e te mau hanahana<br />

ia outou na roto I to outou itoito, te haapa‘o maitai, e te mau pure<br />

faaroo » (PH&PF 103 :36). A rave ai tatou ma te itoito i te ohipa, a<br />

haapa‘o ai i te mau faaueraa, e a pure ai, e nehenehe ïa tatou e faaoti i<br />

ta tatou mau fâ parau ti‘a. Ua riro te mahana tata‘itahi ei rave‘a fana‘o<br />

ia haere haafatata a‘e mai maa vahi iti no te faaotiraa i ta tatou mau fâ.<br />

E nehene atoa tatou e rave i te mau tautooraa taa ê no te tautururaa i<br />

te mau melo o te utuafare ia rae‘ahia ta ratou ra mau fâ.<br />

Mea pinepine, e ti‘a roa ia faatusia tatou no te rae‘araa te hoê fâ. Ua<br />

faataa maira te peresideni Spencer W. Kimball i te hoê taime, nahea oia<br />

i nehenehe ai na roto i te faatusiaraa ia faaoti i te hoê o ta’na mau fâ :<br />

« I muri a‘e i ta‘u misioni, ua hinaaro vau ia haere i te haapiiraa tuarua,<br />

area râ, aita i nehenehe i to‘u utuafare ia tono atu ia‘u. No reira ua<br />

rave au i te hoê ohipa i roto i te mau aua fereti na te Southern Pacific<br />

Railroad [Poromu Pereoo Auahi no Patitifa i te Pae Apato‘a] i Los<br />

Angeles no te noaaraa mai te moni no te haapiiraa. Ua rave au i te<br />

ohipa hoê ahuru ma maha hora i te mahana ma te tura‘i-haere-raa i te<br />

fereti i rotopu i te mau fare vairaa tauihaa e te mau pereoo afata i ni‘a<br />

iho i te pereoo [truck] tura‘i rima e piti huira. Mea pinepine, ua farii au<br />

i te ohipa hoê tauasini poune i ni‘a i te pereoo [truck] tura‘i rima.Mea<br />

papû ia‘u, e nehenehe outou ia taa mai no te aha ua rohirohi vau i te<br />

hope‘a o te mahana.<br />

« Te ora ra vau i pihaiiho i to‘u tuahine e piti e aore râ e toru maile te<br />

atea. Te moni pereoo o te poromu hoê ahuru pene ïa, e ua na raro vau i<br />

te haere fifi atu i te atearaa taatoa no te haere e no te ho‘i mai e no te<br />

faaherehere e piti ahuru pene i te mahana. Ua hinaaro rahi roa vau i<br />

te haere atu i te haapiiraa tuarua, e na roto i te haereraa na raro i taua<br />

atearaa ra ua faariro ïa i ta‘u fâ no taua fatata-a‘e-raa ra... [Na roto i te<br />

faatusiaraa] ua nehenehe ia‘u ia faaherehere ia rava’i te moni no te ho‘i<br />

177


178<br />

17-c, E nehenehe te pô pureraa utuafare e patu i te huru varuaraa.


Haapiiraa 17<br />

atu i to‘u tuhaa fenua ai‘a no Arizona e ia haere i te Fare Haapiiraa<br />

Rahi no Arizona » (« Decisions: Why It’s Important to Make Some<br />

Now », New Era, Eperera. 1971, 2–3).<br />

Faahope‘araa<br />

Ua parau o Elder O. Leslie Stone : « E ti‘a ia tatou atoa ia hi‘opoa tamau<br />

noa i to tatou haereraa i mua. No te oraraa i te mau oraraa parau ti‘a e<br />

no te rave-faaoti-raa i te mau tumu no to tatou hamaniraahia, e ti‘a roa ia<br />

hi‘opo‘a tamau noa tatou i te tau i mairi, ia faaoti no to tatou ti‘araa i teie<br />

nei, e ia haamau i te mau fâ no te tau i mua nei. Aore ana‘e teie raveraa,<br />

maa faana‘o iti noa te vai nei no te rae‘araa o te mau tumu ohipa a te hoê<br />

taata » (i roto Conference Report, Eperera. 1978, 87; e aore râ Ensign, Me<br />

1978, 57).<br />

Te faataaraa i te mau fâ ti‘amâ, te faanahoraa e te ohiparaa i te reira, te<br />

hi‘opoaraa I to tatou haereraa I mua, e i reira te faataaraa i te mau fâ<br />

apî, e tuhaa ia no te raveraa o te afa‘i fatata atu a‘e ia tatou i te ora<br />

mure ore. Te oaoa nei te Metua i te Ra‘i ra ia faataa ana‘e tatou i te<br />

mau fâ ti‘a, e e tauturu Oia ia tatou ia faaoti i te reira.<br />

Tamataraa<br />

Ma te pure a ma’iti i te hoê fâ a te taata hoê iho. E hinaaro paha outou<br />

ia haamau i te hoê fâ i roto i te hoê o te mau vahi i muri nei : te pure,<br />

te haapiiraa o te papa‘iraa mo‘a, te pô pureraa utuafare, te faaipoiporaa<br />

hiero, te ohipa no te aamu utuafare, te ohipa misionare, te tuhaa ahuru,<br />

te faatupuraa o te mau mana‘o mâ, e aore râ te hahaereraa utuafare.<br />

A papa‘i i ta outou fâ i roto i ta outou buka aamu e aore râ i ni‘a i te<br />

hoê api parau ta outou e ite pinepine atu. A horo‘a ia outou iho no te<br />

faaotiraa i te fâ. A pure no te tautururaa e a horo‘a ia outou iho i te<br />

Fatu oia ho‘i e rave outou ma to outou maitai roa‘e.<br />

A aparau e to outou utuafare hoê fâ ta outou e nehenehe e faaoti amui,<br />

e i muri iho a ohipa no te faaotiraa i te reira.<br />

Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

A faataa i te mau melo o te piha haapiiraa no te faaite atu i te mau<br />

huru aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa<br />

parau ta outou e hinaaro.<br />

179


180<br />

<strong>TE</strong> FAATUPURAA E<br />

<strong>TE</strong> HAAPIIRAA I<br />

<strong>TE</strong> TAPE‘ARAA<br />

IA’NA IHO<br />

Haapiiraa 18<br />

Te tumu o teie haapiiraa, no te tautururaa ïa ia tatou ia faatupu i te hoê<br />

tape‘araa rahi a‘e ia’na iho e ia haapii ia tatou nahea ia tauturu i ta<br />

tatou mau tamarii ia faatupu i to ratou puai.<br />

Omuaraa<br />

Ua faati‘ahia te hoê aamu nahea to te mau puaahorofenua o Arabia<br />

ma’itiraahia e haapiipiiraahia. No te mea ho‘i e, ua faaohipahia teie<br />

mau puaahorofenua i roto i te taviniraa faufaa, e ti‘a roa ia vai te<br />

haapa‘o-roa-raa i to ratou ra mau fatu. I te omuaraa ra i roto i to ratou<br />

haapiipiiraa, ua haapiihia ïa ratou ia pahono ‘oi‘oi roa i te faaue a te<br />

fatu. I muri iho, ua horo‘ahia te hoê hi‘opo‘araa no te hi‘o eaha to ratou<br />

huru i raro a‘e i te faataumiraa. No te hoê taime roa, ua tape‘ahia ratou<br />

i roto i te hoê aua atea ê i te pape e vai ra i rapae noa mai i te uputa.<br />

I muri a‘e i te hoê taime e iritihia te uputa, e ua horo atu ihoa ïa te mau<br />

puaahorofenua no te pape. Teie râ, na mua noa iho i to ratou taeraa i<br />

te pape ra, e faata’i te fatu i te hoê hio. No to ratou poiha pape, aita te<br />

tahi pae o te mau puaahorofenua e haapa‘o mai. Area vetahi râ, e fariu<br />

mai i tera ihora taime e, e haere mai i te fatu ra. Ua haapii mai teie mau<br />

puaahorofenua haapa‘o i te faatitiaifaroraa e, e faariihia ïa ratou no te<br />

mau ohipa faufaa roa‘e. Ua faaohipahia te tahi pae i roto i te ohipa iti<br />

mai te faufaa. (Faatanohia mai roto mai Sterling W. Sill, Leadership<br />

[1958], 1:62–63).<br />

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i to tatou ti‘amâraa. No reira, ua ti‘amâ<br />

tatou ia rave i te mau ma’itiraa. Na teie mau ma’itiraa e faaoti i to tatou<br />

tau i mua nei. A ma’iti ai tatou i te parau ti‘a, te faaite nei ïa tatou iho i<br />

to tatou ti‘amâ no te tavini i roto i te basileia o te Atua. Tera râ, no te<br />

ma’itiraa i te parau ti‘a, o tatou nei, mai te mau puaahorofenua ho‘i,<br />

e titauhia ïa i te haapiipiiraa, te faatitiaifaroraa, e te haapa‘oraa. Na teie<br />

mau mea e tauturu ia tatou ia tape‘a maite i to tatou mau hiaai e to<br />

tatou mau hinaaro e ia haapii ia tatou ia pee i te mau faaururaa a to<br />

tatou Fatu, oia’toa ia tamata-ana‘e-hia tatou.<br />

■ A tai‘o Maseli 16:32.


Haapiiraa 18<br />

E Titauhia te Tape‘araa Ia’na Iho no te Haereraa Mure Ore i Mua<br />

Te tape‘araa ia’na iho o te puai ïa i roto ia tatou iho no te tape‘araa i<br />

to tatou mau hinaaro roa e te mau faaohiparaa. Ua titauhia taua puai<br />

ra no te ho‘i atu e ora i pihaiiho i to Metua i te Ra‘i ra. E titau te reira i<br />

te tautoo tamau noa ei tuhaa na tatou, area râ, a faatupu ai tatou i te<br />

tape‘a ia’na iho, e riro mai tatou ei feia ineine maitai a‘e no te rave i te<br />

mau faaotiraa tano.<br />

E mea faufaa taa ê mau te tape‘araa ia’na iho no tatou ei feia mau i te<br />

autahu‘araa. Eita e nehenehe ia tatou ia a‘o ma te maitai roa e ia tavini<br />

ia vetahi ê maoti te tamata nei tatou i te tape‘a ia tatou iho. A tutava ai<br />

tatou no te tape‘araa ia’na iho, te riro nei ïa tatou ei hi‘oraa no ta tatou<br />

mau tamarii e no vetahi ê.<br />

I te taime ua bapetizohia tatou, e haamata tatou i te hoê oraraa apî, tei<br />

horo‘a-mau-hia no te pee i te Faaora. Area râ, no te pee Ia’na, e ti‘a roa<br />

ia upooti‘a tatou i ni‘a i to te ao nei, te paruparu e te ti‘a ore.Ua haapii<br />

mai te Faaora, « O te taata i hinaaro i te pee ia‘u, e faarue oia ia’na iho<br />

a rave ai i ta’na satauro, a pee mai ai ia‘u » (Mataio 16:24). Ua haapii<br />

atoa mai Oia, « E tomo na te uputa pirihao; te atea nei ho‘i te uputa e<br />

te aano nei te e‘a e tae atu ai i te pohe ; e e rave rahi tei na reira i te<br />

tomo. Te apiapi ra o te uputa e te piri ho‘i o te e‘a e tae atu ai i te ora,<br />

e te iti ho‘i o te feia i ite au i te reira » (Mataio 7:13–14).<br />

E titau te tomoraa na te e‘a piriha‘o i te faahu‘araa ia’na iho e te<br />

haamo‘eraa ia’na iho. Te auraa ra, ia upooti‘a ïa i ni‘a i te mau faahemaraa.<br />

Tera râ, te fafau nei te Fatu ia haamauruuru ia tatou no te tape-<br />

‘araa ia tatou iho e te peeraa i Ta’na mau faaueraa.<br />

Na te Tape‘araa Ia’na Iho e Faati‘amâ ia Tatou<br />

Ua horo‘a mai te Metua i te Ra‘i ra ia tatou i te mau faaueraa no te mea<br />

te here nei Oia ia tatou e te hinaaro nei Oia ia paruru ia tatou i te oto.<br />

E faati‘amâ te peeraa i Ta’na mau faaueraa ia tatou.<br />

E tauturu te faatupuraa te tapearaa ia’na iho ia tatou ia haapii i te mau<br />

peu maitai i matauhia mai te ti‘araa i ni‘a i te po‘ipo‘i roa, te haapiiraa<br />

i te papa‘iraa mo‘a i te mahana tata‘itahi, e te faaotiraa i ta tatou mau<br />

faaueraa ohipa ma te haapeepee. E nehenehe taua mau peu matauhia<br />

ra e faati‘amâ ia tatou i te ano‘ino‘iraa. Tei muri nei te tahi atu mau<br />

parau tumu o te hopoi mai i te ti‘amâraa ia tatou ia haapa‘o ana‘e<br />

tatou i te reira :<br />

Te Tuhaa Ahuru<br />

Na roto i te haapa‘oraa i te ture no te tuhaa ahuru, e haapii mai ïa tatou<br />

ia upooti‘a i ni‘a i te mau hiaai pipiri.<br />

181


Haapiiraa 18<br />

Te Parau Paari<br />

Na roto i te oraraa i teie ture, e nehenehe tatou ia ti‘amâ i te mau huru<br />

ino o te avaava, e te raau taero.<br />

Te Viivii Ore<br />

Na roto i te tape‘araa i ta tatou mau faaohiparaa e te mau mana‘o i roto<br />

i te mau oti‘a ta te Fatu i haamau, e faati‘amâ te reira ia tatou i te oto e<br />

te tatarahaparaa.<br />

■ Eaha te tahi atu mau parau tumu no te evanelia o te hopoi mai i te<br />

ti‘amâraa ia tatou ia pee ana‘e tatou i te reira ? Nahea te reira i te<br />

faati‘amâ ia tatou ?<br />

Te Noaaraa te Tape‘araa Ia’na Iho<br />

■ A tai‘o Alama 37:32–37. Eaha ta teie papa‘iraa mo‘a e haapii nei ia<br />

tatou no ni‘a i te tape‘araa ia’na iho ? (E ti‘a ia ite i te au ore no te<br />

hara e te ino, ia tatarahapa, ia farii i te faaroo i te Mesia, ia ha‘ehaa,<br />

ia faaitoito ia ti‘a atu i mua i te mau faahemaraa atoa, ia ore roa ia<br />

rohirohi i te mau ohipa maitai, ia haapii i te paari, ia tape‘a i te mau<br />

faaueraa a te Atua, ia pure e ia paraparau e te Fatu i roto i ta tatou<br />

mau raveraa ato‘a).<br />

Te noaaraa te tape‘araa ia’na iho, o te hoê ïa raveraa no te roaraa o te<br />

oraraa. E titau te reira i te hoê ite no tatou iho e no te mau parau tumu<br />

o te evanelia. Te auraa ra, te haamauraa i te mau fâ no te ora i taua<br />

mau parau tumu ra e te turu‘iraa i ni‘a i te Fatu no te puai e no te patururaa<br />

a rave ai tatou ma to tatou maitai a‘e ia rae‘ahia taua mau fâ ra.<br />

■ A faaite i te hoho‘a rahi no te tabula i muri nei, e aore râ a hi‘o atu i<br />

te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

Te Iteraa Ia Outou Iho<br />

A noaa mai ai te ite no te oraraa ia tatou e a haapii mai ai hau atu no<br />

ni‘a i te evanelia, e ite maitai mai ïa tatou i to tatou mau puai e te mau<br />

182<br />

Nahea ia Noaa te Tape‘araa Ia’na Iho<br />

1. Ia ite ia outou iho.<br />

2. Ia haamau i te mau fâ parau ti‘a.<br />

3. Ia turu‘i i ni‘a i te Fatu na roto i te pure e<br />

te haapiiraa o te papa‘iraa mo‘a.


Haapiiraa 18<br />

paruparu. Ma teie iteraa mai, e tae mai te hinaaro ia upooti‘a i ni‘a i te<br />

mau peu ino matarohia e te mau iteraa o te aau e te hoê faaitoitoraa ia<br />

haamaitai i te mau puai i vai a‘ena ia tatou ra.<br />

Ua parau te peresideni David O. McKay e, te tahi o te mau ino ta tatou<br />

e ite nei i roto ia tatou iho maoti te pohehae, te riri roa, te nounou, e te<br />

inoino. No teie mau mea, ua parau oia : « Taua mau ino atoa ra, e ti‘a<br />

roa ia upooti‘a outou na roto i te faaore-roa-raa. O te reira te vahi e ô<br />

mai ai to outou tape‘araa. A faaore roa i taua riri ra !A faaore roa i taua<br />

pohehae ra, taua nounou ra ! E mau mea faaino atoa ïa i te varua »<br />

Gospel Ideals [1954], 356).<br />

E ere i te mea ohie ia upooti‘a i ni‘a i teie mau iteraa o te aau, e rave te<br />

reira i te taime no te taui. Area râ, a rave ai tatou i te mau tautooraa e<br />

a ti‘aturi noa’i i te tautururaa a te Metua i te Ra‘i, e faatupu tatou i te<br />

faaoroma’i e te itoito ia upooti‘a i ni‘a i te mau ino ta tatou e ite i roto<br />

ia tatou iho.<br />

A Haamau i te Mau Fâ Parau Ti‘a<br />

Te hoê rave‘a maitai no te noaaraa te tape‘araa ia’na iho maoti te<br />

haamauraa e te faaotiraa i te mau fâ. Mai te mea, e fâ ta tatou tei<br />

haamau-paari-hia i roto i to tatou mau feruriraa e a ohipa ai no te<br />

faaotiraa i ta tatou mau fâ e te tautururaa a te Fatu, e faaoti ïa tatou i te<br />

tape‘araa ia’na iho. E titau teie raveraa i te faaoroma’iraa, area râ, ua<br />

faaite mai te Fatu ia tatou e, e ti‘a roa ia faaoroma’i tatou e tae atu i te<br />

hope‘a i roto i te oraraa parau ti‘a no te faaotiraa i te fâ o te faateiteiraa,<br />

e aore râ o te ora mure ore (a hi‘o PH&PF 14:7).<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite no te hoê<br />

taime no te mau fâ ta ratou e ohipa nei i teie nei ihoa.<br />

A Turu‘i i ni‘a i te Fatu na Roto i te Pure e te Haapiiraa o te<br />

Papa‘iraa Mo‘a<br />

Ei faaroo ia Iesu Mesia no te upooti‘araa i ni‘a i to tatou mau faahemaraa<br />

e ia faaoti i ta tatou mau fâ mure ore. E faatupu te pure tuutuu<br />

ore e te haapiiraa o te papa‘iraa mo‘a i teie faaroo e, e tauturu ia tatou<br />

ia noaa mai te puai no te upooti‘araa i ni‘a i to tatou mau fifi. Taa ê atu,<br />

te mau oraraa o te mau tavini o te Fatu i faahu‘ahu‘ahia i roto i te mau<br />

papa‘iraa mo‘a te haamau nei ïa te reira i te mau hi‘oraa no tatou ia<br />

pee atu; e tauturu te reira ia tatou ia ite e, mai te mea ua noaa ia vetahi<br />

ê te tape‘araa ia’na iho ra, e nehenehe ia noaa atoa te reira ia tatou.<br />

■ A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite nahea e<br />

noaa ai ia ratou te tape‘araa ia’na iho na roto i te tai‘oraa o te mau<br />

papa‘iraa mo‘a e te pureraa.<br />

183


Haapiiraa 18<br />

Te Tautururaa i te Mau Tamarii ia Faatupu i te Tape‘araa Ia’na Iho<br />

■ A faaite i te hoho‘a 18-a, « E haapii te mau metua maramarama i ta<br />

ratou mau tamarii i te tape‘araa ia’na iho. »<br />

E ti‘a i to tatou mau fare ia riro ei mau vahi I reira ta tatou mau tamarii<br />

e nehenehe ai ia haapii mai i te tape‘araa ia’na iho. E nehenehe na<br />

parau tumu e maha i muri nei e tauturu ia tatou ia haapii i ta tatou<br />

mau tamarii i te tape‘araa ia’na iho.<br />

■ A faaite i te hoho‘a rahi no te tabula i muri nei, e aore râ a hi‘o i te<br />

haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

Nahea ia Haapii i te Mau Tamarii<br />

i te Tape‘araa Ia’na Iho<br />

1. A haamau e a haapuai i te mau ture na<br />

mua roa.<br />

2. A haapii i te mau tamarii i te mau parau<br />

tumu no te evanelia.<br />

3. A horo‘a te hopoi‘a i te mau tamarii.<br />

4. A faatitiaifaro ma te here.<br />

A Haamau e A Haapuai i te Mau Ture Na Mua Roa<br />

Ua haapii te peresideni David O. McKay e, e ti‘a i te hoê tamarii ia<br />

haapii mai i te haapa‘o i te apîraa ra. Mai te mea eita te mau metua e<br />

haapii i ta ratou mau tamarii i te haapa‘o i te apîraa ra, e farii paha<br />

ratou i te fifi na roto i te raveraa i muri a‘era. Ua haapapû roa oia e,<br />

e ti‘a ia vaiiho tatou i te tamarii ia ti‘amâ no te faatupu [ia’na iho], area<br />

râ, mai te mea haere te tamarii na ni‘a atu i te mau ture i haamauhia,<br />

e ti‘a ia marû atu tatou, ia paari atoa râ, i roto i to tatou faaitiraa mai.<br />

(A hi‘o Stepping Stones to an Abundant Life, haaputuhia e Llewelyn R.<br />

McKay [1971], 38).<br />

Ua aparau atoa te peresideni N. Eldon Tanner no te faufaa o te<br />

haapiiraa i te mau tamarii i to ratou apîraa ra : « A haapii ai tatou i ta<br />

tatou mau [tamarii], tei ia tatou te hopoi‘a no te faatitiaifaroraa ia ratou<br />

e ia ite e, te rave nei ratou i te mea ti‘a. Mai te mea, e [îhia] te tamarii i<br />

te repo, eita tatou e tia‘i e tae noa’tu ia paari oia no te faaoti e hapu<br />

anei oia i te pape e aore râ eita. Eita tatou e faatia‘i ia’na no te faaotiraa<br />

e rave anei e aore râ eita oia e rave I ta’na raau ia ma’I-ana‘e-hia e aore<br />

râ ia haere i te haapiiraa e aore râ i te fare pure » Seek Ye First The<br />

Kingdom of God A Imi Na Mua te Basileia o te Atua], haaputuhia e. LaRue<br />

Sneff [1973], 87).<br />

184


18-a, E haapii te mau metua paari i ta ratou mau tamari i te tape‘araa ia’na iho.<br />

185


Haapiiraa 18<br />

A Haapii i te Mau Tamarii i te Mau Parau Tumu o te Evanelia<br />

Ua parau te peresideni N. Eldon Tanner : « E ti‘a atoa i te mau metua ia<br />

haapii na mua roa i ta ratou mau tamarii i roto i te oraraa i te mana‘o<br />

hanahana e te tupuraa e, e mau tamarii varua ratou na te Atua, e [oia<br />

ho‘i] te ma’itiraa ia pee i te mau haapiiraa a Iesu Mesia, o te rave‘a<br />

ana‘e ïa no te popou i te manuïaraa e te oaoaraa i ô nei e te oraraa<br />

mure ore no amuri atu. E ti‘a roa ia haapiihia ratou e, te vai mau nei<br />

Satane e, e faaohipa oia i te mau piha ohipa atoa e vai i mua ia’na no te<br />

faahema ia ratou ia rave i te hape, no te [tamata] ia arata’i ia ratou ia<br />

atea ê, ia faariro ia ratou ei feia-faatitihia na’na, e ia tape‘a ia ratou i [te]<br />

oaoa teitei e te faateiteiraa ta ratou e nehenehe e popou » (Seek Ye First<br />

The Kingdom of God A Imi Na Mua i te Basileia o te Atua], 87).<br />

Mai te mea e hinaaro tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii i te mau<br />

parau mau o te evanelia, e ti‘a roa atoa ïa ia haamau i te mau hi‘oraa<br />

tano no ta tatou mau tamarii no te pee mai. Mai te mea, e ore tatou e<br />

tape‘a i to tatou mau hiaai e mau hinaaro, eita e nehenehe ia tatou ia<br />

titau i ta tatou mau tamarii ia tape‘a i to ratou iho.<br />

A Horo‘a i te Hopoi‘a i te Mau Tamarii<br />

Ua parau o Elder L. Tom Perry : « E ti‘a roa ia ... papû tatou e, e mea<br />

afaro roa ta tatou haapiiraa e ua tuu tatou i te hoê faaroo e te ti‘aturi i<br />

te Fatu i roto i te oraraa o [ta tatou mau tamarii]. E ti‘a roa ia papû<br />

tatou e, ua haapii maitaihia ratou, e a haamata ai ratou i te paari i te<br />

pae varua, e titauhia ïa ia tatou ia horo‘a no ratou te mau rave‘a fana‘o<br />

no te faaite i te puai o te tupu nei i roto ia ratou. E titauhia ia tatou ia<br />

horo‘a ia ratou to tatou faaroo e te ti‘aturiraa e i muri iho ia horo‘a<br />

te hopoi‘a ia ratou ra » (i roto Conference Report, Sao Paulo Area<br />

Conference 1975, 12).<br />

E rave rahi rave‘a no te haapii i te hopoi‘a i te mau tamarii. Ua horo‘a o<br />

Elder F. Enzio Busche hoê hi‘oraa :<br />

« Te tamata nei tatou i te arata’i i ta tatou mau tamarii i te faatura ia’na<br />

iho... e i te pae rahi ra, ia vaiiho ia ratou ia haava ia ratou iho. Ua ite mai<br />

tatou i te ohipa i tupu oia ho‘i, aita te hoê taata e maitai atu i te hoê<br />

orometua haapii ia ite ana‘e te hoê taata e a faaite mai ai i te mau hape... i<br />

ta te hoê taata e tauturu i te hoê tamarii ia ite oia no’na iho e, te rave nei<br />

oia i te hape. Ia nehenehe ana‘e te tamarii ia maramarama i ta’na mau<br />

hape ona iho, te taahiraa matamua ia taui, ua rave a‘ena-hia ïa.<br />

« Te haamana‘o nei au i te hoê taime, nahea to maua aniraa i ta maua<br />

tamaiti, i muri a‘e i te hoê ofatiraa ture, ia haamau oia i ta’na iho<br />

faautu‘araa. Ua faaoti oia, eiaha oia ia faati‘ahia ia hi‘o i te afata teata<br />

no te hoê ava‘e. E au ra ia maua e, ua eta‘eta roa raua, area râ, eaha to<br />

maua oaoa i te faarooraa mai roto mai i to’na mama ruau oia ho‘i,<br />

186


Haapiiraa 18<br />

a hahaere ai ia’na ra, ua haapapû oia e ua hape oia i te faaitoitoraa<br />

ia’na [te tamaiti] ia hi‘o te hoê ihoa faanahoraa afata teata, noa’tu â eita<br />

roa to’na na metua e ite i te reira. Aita vau e mana‘o nei e nehenehe te<br />

tahi popou rahi atu e vai mai no te mau metua maoti râ ia ite i te hoê<br />

tamarii ia haapa‘o maitai ia’na iho i roto i te hoê huru fifi » (« Provoke<br />

Not Your Children », Ensign, Mati. 1976, 42).<br />

■ Eaha ta Elder Bushe ia rave no te tauturu I ta’na mau tamarii ia<br />

faatupu i te tape‘araa ia’na iho ? (Ua tauturu oia ia ratou ia noaa te<br />

faaturaraa ia’na iho na roto i te iteraa i ta ratou iho mau hape. Ua<br />

faaitoito oia ia ratou ia faatitiaifaro ia ratou iho).<br />

Hou a horo‘a ai tatou i ta tatou mau tamarii te mau hopoi‘a, e ti‘a roa<br />

ia tatou ei mau metua ia haapapû e, ua ineine ratou no te reira. Te<br />

faataa ra te peresideni Tanner : « Eita te mau tamarii e haapii na roto<br />

mai ia ratou iho nahea ia ite maite atu i te mea ti‘a i te hape. E ti‘a i<br />

te mau metua ia faaoti i te ineineraa o te tamarii no te raveraa i te<br />

hopoi‘a e, no to’na aravihi ia rave i te mau faaotiraa maitai, no te<br />

hi‘opo‘a ho‘i i te mau monoraa ohipa, e ia ite i te mau hope‘araa<br />

no te raveraa i te reira » (Seek Ye First The Kingdom of God, 87).<br />

Te Faatitiaifaroraa ma te Here<br />

Ia faatitiaifaro ana‘e tatou i ta tatou mau tamarii, e ti‘a ia rave tatou i<br />

te reira ma te eta‘eta eiaha ra ma te peu tahae. E ti‘a ia faahitihia ma<br />

te maramarama ta tatou mau titauraa no ratou e ia horo‘a i te mau<br />

faautu‘araa tano. I muri a‘e i to tatou faatitiaifaroraa i ta tatou mau<br />

tamarii, e ti‘a ïa ia faaite tatou i te faarahiraa no te here ia ratou.<br />

■ A tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:43–44. No te aha<br />

tatou e faaite ai i te hoê faarahiraa no te here i te mau tamarii i muri<br />

a‘e i te faatitiaifaroraa ia ratou ? {Ia maramarama ratou e, te here nei<br />

tatou ia ratou e te faatitiaifaro nei tatou ia ratou no te haapapû i to<br />

ratou maitairaa, e ia ore ratou ia mana‘o e enemi tatou no ratou).<br />

■ A aparau i te mau hi‘oraa i muri nei e te piha haapiiraa. A haapapû e,<br />

e titau te mau hope‘araa i te tape‘araa ia’na iho. E hinaaro paha outou<br />

ia ani i te mau hi‘oraa o te taata hoê iho mai roto mai i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa, eiaha râ ia tabulahia teie mau hi‘oraa.<br />

1. E toru tamarii taure‘are‘a ta Sven e Inger o te mâro e te tama’i tamau<br />

noa. Nahea raua e nehenehe ai e tauturu i ta raua mau tamarii ia<br />

faaea i te tama’i e ia faatupu i te tape‘araa ia’na iho ?<br />

2. Te hinaaro nei o John e o Elsie ia rave i te pureraa utuafare i roto i to<br />

raua utuafare i te mahana tata‘itahi, tera râ te tafifi nei te mau tabula<br />

ohipa, te mau tabula haapiiraa, e te tahi atu mau ohipa. Te ite nei te<br />

mau melo o te utuafare e, eita e nehenehe ia amui atoa ratou no te<br />

187


Haapiiraa 18<br />

pureraa utuafare. Eaha ta John e Elsie e nehenehe e rave no te<br />

tauturu i te utuafare ia faatupu i te tape‘araa ia’na iho ia farii i te<br />

pureraa utuafare ?<br />

3. Te ite nei te utuafare Unga i te hinaaro ia aufau i te tuhaa ahuru,<br />

tera râ, aita roa te mau melo o te utuafare e ite nei e, ua rava’i ta<br />

ratou moni no te pahono i te tahi atu o ta ratou mau haamau‘araa.<br />

Noa’tu râ, e aura e ua rava’i tamau noa ihoa ta ratou moni no te<br />

faaarearearaa, no te ahu apî, e no te tahi mau ohipa faufaa ore ia<br />

hinaaro ana‘e ratou i te reira. Nahea teie mau melo o te utuafare e<br />

nehenehene ai ia faatupu i te tape‘araa ia’na iho no te aufau i te<br />

tuhaa ahuru ?<br />

■ Nahea te mau taata hoê o tei tape‘a ia ratou iho ia ohipa no vetahi ê i<br />

roto i to ratou utuafare ?<br />

Faahope‘araaa<br />

Na roto i te faaohiparaa i te ti‘amâraa i horo‘ahia mai e to tatou Atua e<br />

na roto i te raveraa ma te haapa‘o maitai i te ohipa, e ti‘a roa ia tatou ia<br />

faatupu i te tape‘araa ia’na iho mai te mea e hinaaro tatou ia faaineine<br />

ia tatou iho e to tatou mau utuafare no te pahonoraa i te mau tamataraa.<br />

E nehenehe roa ia tatou ia rave i te mau ma’itiraa tano e ia tape‘a<br />

i to tatou mau hiaai e te mau horuhoruraa o te aau mai te mea e<br />

titauhia ia faaineine tatou no te ho‘i atu i to tatou Metua i te Ra‘i ra.<br />

■ A faaite i to outou iteraa papû, oia ho‘i a faatupu maite te mau melo<br />

no te utuafare i te tape‘araa ia’na iho, e nehenehe ratou e upooti‘a i<br />

ni‘a e rave rahi o te mau fifi i roto i to ratou mau oraraa.<br />

■ A himene « Ma’iti i te Maitai » (Te Mau Himene no.144) e aore râ ia<br />

tai‘o i te mau parau, e itehia i raro nei.<br />

Ma’iti i te Maitai<br />

A ma’iti i te maitai ia tuu-ana‘e-hi‘a mai te hoê ma’itiraa i mua ia oe.<br />

I roto i te maitai e arata’i te Varua Maitai ;<br />

E to’na maramarama te anaana mai nei ïa ia ni‘a ia oe e amuri no‘atu,<br />

I roto i te maitai e ti‘aturi ai i to oe aau.<br />

[Faaho‘iraa] Ma’iti i te maitai! Ma’iti i te maitai !<br />

Vaiiho i te paari ia tapa‘o i te e‘a i mua.<br />

I roto i to’na maramarama, ma’iti i te maitai !<br />

E, e haamaitai te Atua ia oe e amuri noa’tu.<br />

Ma’iti i te maitai! Ia ore te varua no te faataa-ê-raa<br />

Ia upooti‘a i ni‘a ia oe i roto i te hora ino.<br />

Te vai ra te maitai e te ino i te mau uiraa atoa ;<br />

Ia paruruhia [oe] na roto i te mana no te faaururaa.<br />

188


[Faaho‘iraa]<br />

Ma’iti i te maitai ! Te vai ra te hau i roto i te raveraa ti‘a.<br />

Ma’iti i te maitai ! Te vai ra te parururaa no te varua.<br />

Ma’iti i te maitai i roto i te mau haaraa’toa ta oe e tapapa nei ;<br />

Ia riro te Atua e te ra‘i ei fâ na oe.<br />

[Faaho‘iraa]<br />

Haapiiraa 18<br />

Tamataraa<br />

A ma’iti hoê fifi i roto i to outou oraraa e aore râ i roto i to outou utuafare.<br />

A pee i te mau taahiraa i faanahohia i roto i te haapiiraa no te<br />

upooti‘araa i ni‘a i te fifi. A tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a no te mau<br />

hoho‘a tano i roto i te faatupuraa i te faatitiaifaroraa ia’na iho.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Maseli 25:28 (faatere i to outou iho varua)<br />

■ Iakobo 1:26 (tape‘a i ta outou oreroraa)<br />

■ Alama 38 (Te a‘o a Alama no Siberona ia haapa‘o I te marû e te<br />

tape‘araa ia’na iho)<br />

Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A haapii i Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 4, « Te ti‘amâraa no<br />

te Ma’iti. »<br />

2. A faaineine i te mau hoho‘a rahi i mana‘ohia mai i roto i te<br />

haapiiraa, e aore râ a papa‘i i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula<br />

papa‘iraa.<br />

3. A faaineine ia himene mai te piha haapiiraa i te faahope‘araa o te<br />

haapiiraa « Ma’iti I te Maitai » (Te Mau Himene, no. 144), e aore râ ia<br />

faanaho no te tai‘o i te mau parau i roto i te piha haapiiraa.<br />

4. Ia faaineine no te faaiteraa i to outou iteraa papû oia ho‘i a faatupu<br />

ai te mau melo no te utuafare i te tape‘araa ia’na iho ma te ite papû,<br />

e nehenehe ratou ia upooti‘a i ni‘a i te mau fifi e rave rahi o te taata<br />

hoê iho.<br />

5. A faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

189


190<br />

<strong>TE</strong> FAATUPURAA<br />

I TA TATOU<br />

<strong>MAU</strong> TALENI<br />

Haapiiraa 19<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te faaitoitoraa ïa ia tatou ia haamaitai i ta<br />

tatou mau taleni e ia faauru i te mau melo o to tatou utuafare ia rave<br />

mai te reira’toa.<br />

Omuaraa<br />

Ua horo‘a mai te Metua i te Ra‘i ra i te mau taleni na tatou tata‘itahi, e<br />

te hinaaro nei Oia ia tatou ia faaohipa i te reira. I roto i te hoê parabole<br />

i papa‘ihia i roto i te Mataio, te faaite ra te Fatu no te hoê taata tei<br />

fatata i te faaru‘e mai no te hoê tere roa. Hou a faaru‘e mai ai, ua pii<br />

amui oia i ta’na mau tavini e ua ti‘aturi ia ratou no ta’na mau tao‘a. I te<br />

hoê tavini, ua horo‘a oia e pae taleni (i roto i teie parabole, te auraa no<br />

te mau taleni e moni ïa) ; i te tahi, e piti, e i te tahi atu, hoê. I te taata<br />

tata‘itahi ua horo‘a atu oia i te mau taleni mai te au i to’na aravihi.<br />

A atea ê ai te fatu, ua tuu atura te tavini e pae taleni i te reira ia faaohipahia<br />

e ua noaa maira e pae atu mau taleni. Te tavini e piti taleni, ua<br />

tuu atu ïa i te reira ia faaohipahia e ua noaa mai e piti atu. Area te<br />

tavini e te hoê taleni, ua faatapuni i te reira i roto i te repo.<br />

I muri a‘era, ua ho‘i maira te fatu e ua ani i ta’na mau tavini ia faataa<br />

mai no ta ratou mau taleni. I te mau tavini tei farii e piti taime atu ta<br />

ratou mau taleni ua parau atu oia, «Ua tia roa, e teie nei tavini maitai<br />

e te haavare ore ; o oe i haapa‘o maitai i tena na tao‘a iti haihai, e<br />

faatiaau atu vau ia oe i ni‘a iho i te mea rahi : e haere oe i roto i te oroa<br />

oaoaraa a to fatu» (Mataio 25:21). Area râ, ua pii atura te fatu i te tavini<br />

tei faatapuni ta’na taleni « ino e te faatau.» Ua na ô atura oia e, e rave<br />

mai oia i te taleni mai ia’na maira e horo‘a atura i te tavini e 10 taleni<br />

ta’na. (A hi‘o Mataio 25:14–30).<br />

Ua faaite te Fatu i teie parabole no te haapii i te faufaa no te faaohiparaa<br />

i to tatou mau aravihi, e aore râ mau taleni, ma te paari. Ua rahi<br />

atu tei titauhia i te taata i horo‘ahia e rave rahi taleni i te taata tei iti<br />

mai te mau taleni, teie faahou râ, ua titauhia i te taatoaraa ia faarahi i te<br />

mau taleni tei horo‘ahia ia ratou. Oia’toa te taata hoê taleni, ua titauhia<br />

ïa ia faaohipa oia i te reira ma te paari.


Haapiiraa 19<br />

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball : «Ua faaahu te Atua ia tatou<br />

i te mau taleni e te taime, ma te mau aravihi ite-ore-hia e te mau rave‘a<br />

fana‘o no te faaohipa e no te faatupu i te reira i roto i ta’na taviniraa.<br />

No reira, e titau rahi Oia ia tatou, ta’na mau tamarii i haafana‘ohia »<br />

(The Miracle of Forgiveness [1969], 100).<br />

E Mau Taleni Ta te Mau Taata Atoa<br />

Ua haamaitaihia tatou tata‘itahi i te mau taleni no ô mai i te Atua ra.<br />

Te mau taleni i horo‘ahia ia tatou, e nehenehe na te taata hoê iho, no te<br />

peu paari e aore râ no te faatupuraa ohipa. E ti‘a ia faaohipa tatou i teie<br />

mau horo‘araa no te tavini ia vetahi ê e ia hopoi mai i te popou i to<br />

ratou ra mau oraraa’.<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi no te tabula i muri nei, e aore râ a hi‘o i<br />

te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa. A ani manihini i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia imi mai e ia feruri maite no ta ratou<br />

iho mau taleni (aita e titauhia ia tabulahia te mau taleni i ô nei).<br />

Te Mau Taleni a te Taata<br />

Hoê Iho<br />

Te fariiraa i te tape‘araa ia’na<br />

iho<br />

Te riroraa ei taata faaoroma’i<br />

Te fariiraa i te itoito<br />

Te riroraa ei taata marû<br />

Te fariiraa i te huru faaarearea<br />

Te riroraa ei taata faaroo maitai<br />

Te faaore-ohie-raa i te hara<br />

Te ti‘aturiraa faauruhia i roto<br />

ia vetahi ê ra<br />

Te fariiraa i te faaroo<br />

Te hereraa ia vetahi ê<br />

Te fariiraa i te hoê iteraa papû<br />

puai<br />

Te itoitoraa i roto i te Ekalesia<br />

Te patururaa i te feia faatere o<br />

te Ekalesia<br />

Te iteraa i te maitai i roto ia<br />

vetahi ê<br />

Te riroraa ei taata faaoaoa<br />

Te Mau Taleni Peu Paaari e<br />

te Faatupuraa Ohipa<br />

Te himeneraa<br />

Te peniraa hoho‘a<br />

Te nana‘oraa i te tapu raau<br />

Te ohiparaa e te mau<br />

céramique [mai te<br />

hamaniraa potera]<br />

Te tarairaa<br />

Te tunuraa i roto i te umu<br />

Te faaapuraa<br />

Te papa‘iraa<br />

Te papa‘iraa i te mau himene<br />

Te oriraa<br />

Te faati‘araa aamu<br />

Te hautiraa taata ora<br />

Te faata’iraa i te hoê mauhaa<br />

upaupa<br />

Te riroraa ei ma‘ona<br />

Te niraraa ahu<br />

Te ha‘uneraa<br />

191


Haapiiraa 19<br />

Ua faaite te Fatu ia Iosepha Semita :<br />

« No te mea aore i hope te mau horoa i te horoahia na te mau taata<br />

tatai tahi atoa; no te mea e rave rahi te mau horoa, e ua horoahia mai<br />

te hoe horoa I te taata hoe atoa e te Varua o te Atua ra.<br />

« Ua horoahia te hoe i te tahi, e ua horoahia te tahi ê ia vetahi ra, ia<br />

maitai te mau taata atoa na roto i te reira » (PH&PF 46:11–12).<br />

Te faahi‘o nei teie papa‘iraa mo‘a i te mau horo‘araa pae varua ta te<br />

Fatu i horo‘a ia tatou. Te parau nei te reira e, ua horo‘a-atoa-hia ia tatou<br />

te mau taleni no te tauturu ia vetahi ê e no te haamaitai ia tatou iho.<br />

Ua faataa mai te hoê melo o te Ekalesia :<br />

« Ta tatou rave‘a rahi roa‘e no te faaaanoraa e te faatupuraa e tae mai ïa<br />

i roto i te vahi o ta tatou mau taleni, to tatou mau viritu, e to tatou mau<br />

aravihi...<br />

« Mai te peu e hinaaro oe i te hoê tua puai, ta oe noa e titau ia rave o te<br />

amoraa ïa i te hoê ohipa rahi. Na roto i teie â raveraa, e nehenehe tatou<br />

e faaaano te horo‘araa hau atu o to tatou iho mau aravihi noa’tu eaha<br />

te huru faito » Sterling W. Sill, « A Hundred-Hundred Marriage »,<br />

Ensign, Mati. 1971, 34–35).<br />

Te Ohiparaa no te Iteraa’tu i Ta Tatou Mau Taleni<br />

Ua faaite te Aposetolo Paulo i to’na hoa taure‘are‘a ia Timoteo, « Eiaha<br />

e vaiiho-noa-hia tei horoahia ai e te Varua I roto ia oe na » (1 Timoteo<br />

4:14). E ti‘a ia pee atoa tatou i te a‘o a Paulo, tera râ, mai te mea e ti‘a ia<br />

faatupu tatou i ta tatou mau horo‘araa, e ti‘a roa ïa ia ite atu tatou na<br />

mua eaha te reira.<br />

No te iteraa’tu i to tatou mau taleni, e ti‘a ia pure tatou na mua i te<br />

Metua i te Ra‘i ra, ma te ani i Ta’na arata’iraa i roto i te ite-maite-raa i<br />

te reira.<br />

Te piti, e ti‘a ia farii tatou i te hoê haamaitairaa patereareha (a hi‘o Te Mau<br />

Ohipa e te Mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa, Tuhaa A, haapiiraa 10. « Te<br />

Mau Patereareha e te Mau Haamaitairaa Patereareha »). E mea pinepine<br />

te mau horo‘araa taa ê i te heheuhia mai i roto i teie mau haamaitairaa.<br />

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball, « Te riro nei te reira ei ti‘aturiraa<br />

rahi na matou, oia ho‘i, e horo‘ahia ... i te mau taata atoa te rave‘a<br />

fana‘o no te fariiraa i te hoê haamaitairaa patereareha » (Church News,<br />

8 Atopa 1977, 3). Noa’tu â, e ohipa noa te mau patereareha i roto i te mau<br />

t¥t¥ faanahonahohia, e nehenehe te hoê melo ti‘amâ i roto i te hoê vahi e<br />

faatupuhia nei o te Ekalesia e farii i te hoê haamaitairaa patereareha mai<br />

roto mai i te patereareha o te t¥t¥ fatata roa‘e mai.<br />

192


Haapiiraa 19<br />

Te toru, e nehenehe te tahi atu mau taata e tauturu ia tatou ia ite maite<br />

mai i ta tatou mau taleni. Na te aamu i muri nei, tei faaitehia e Elder<br />

Franklin D. Richards, e faaite mai nahea to te peresideni Spencer W.<br />

Kimball tautururaa i te hoê taata ia ite maite hoê o ta’na mau taleni :<br />

«Tau matahiti ia mairi a‘enei, tei Cusco, Peru te peresideni Kimball e<br />

vau, i te hoe Sabati e te haere ra i te Haapiiraa Sabati o te amaa. Te<br />

faata’i ra hoê misionare taure‘are‘a no Amerika Apatoerau i te piano.<br />

I muri a‘e i te pureraa ua ani atu te peresideni Kimball e aita anei hoê<br />

melo o te fenua iho i ite i te faata’i i te piano. Ua faaite maira te peresideni<br />

amaa ia’na, hoê o to’na na tauturu ua nehenehe ia faata’i e piti<br />

himene. Ua ani atura te peresideni Kimball i muri iho ia faata’i mai teie<br />

taata i na himene e piti no te pureraa oro‘a e ua na reira oia. I muri<br />

a‘era, horo‘a atura te peresideni Kimball i te mana‘o ia tamau noa oia<br />

I te faatupuraa i ta’na taleni no te upaupa e ia faata’i i te piano no te<br />

mau pureraa atoa a te Ekalesia » « (i roto Conference Report, Sao Paulo<br />

Area Conference 1975, 24).<br />

Aita roa paha te taata i roto i teie aamu i ite maite i ta’na taleni. Na te<br />

hoê atu râ taata e faaite mai i ta’na taleni ia’na hou e haamata ai oia i te<br />

faatupu i te reira.<br />

Te maha o te rave‘a ta tatou e nehenehe ia ite maite i ta tatou mau<br />

taleni, na roto ïa i te taviniraa o te Ekalesia. A imi ai tatou i te tautururaa<br />

a te Fatu i roto i to tatou mau piiraa, e tauturu Oia ia tatou ia ite i<br />

te mau taleni ta tatou e hinaaro no te faaî i ta tatou mau hopoi‘a. Ua<br />

parau Elder Franklin D. Richards : «E mea pinepine te mau taata anihia<br />

ia farii i te hoê ti‘araa i roto i te Ekalesia, ua topetopehia ïa ia parau e,<br />

« O, eita e nehenehe ia‘u ia rave i te reira. Aita i rahi to‘u ite no te<br />

ohipa e aore râ no te ite haapiiraa i to te tahi atu taata o te tavini nei<br />

paha.’ Teie râ, ma te faaroo, te haapiiraa, te ohiparaa, e te pure, e horo‘a<br />

mai te Fatu i te rave‘a no tatou ia rave faaoti i te mau mea ia hi‘ohia-<br />

’tura eita e nehenehe » (i roto Conference Report, Sao Paulo Area<br />

Conference 1975, 23).<br />

■ Eaha’tu te nehenehe e tauturu ia tatou ia ite i ta tatou mau taleni ?<br />

Te Faatupuraa i ta Tatou Mau Taleni<br />

Ia iteahia ana‘e ia tatou ta tatou mau taleni, e ohipa ïa na tatou ia<br />

faatupu e ia faaohipa i te reira. E titau te raveraa i te reira i te ohipa<br />

rahi e te faaohipa-noa-raa. I te tahi mau taime, e hi‘o tatou i to vetahi ê<br />

mau taleni e, e mana‘o e ua tae mai te reira ia ratou ma te tautooraa iti<br />

roa. Aita tatou e taa nei e, e mea pinepine ua tuu te taata i te tautooraa<br />

rahi i roto i te faatupuraa i ta ratou mau taleni.<br />

193


Haapiiraa 19<br />

Hoê taata tei ohipa puai i roto i te faatupuraa i ta’na mau taleni oia ho‘i<br />

te peresideni Heber J. Grant. A faataa ai nahea oia i te faatupuraa i te<br />

reira, ua parau oia :<br />

« Aita i nehenehe ia‘u ia taora i te popo mai te hoê ti‘araa i te tahi<br />

iho ... Ua ere au i te puai ia horo e aore râ ia ta’iri maitai i te popo.<br />

Ia ohi mai au i te hoê popo, i te rahiraa o te taime, e pii u‘ana te mau<br />

tamaroa, ‘A taora mai i ô nei, sissy [tamahine] ! Ua rahi roa te faaataataraa<br />

tei noaa mai no to‘u huru... e ua horeo hanahana vau e, e hauti<br />

au i te ta’iriraa popo [i roto i te hoê p∂p∂] o te upooti‘a i roto i te<br />

hautiraa rahi no te Fenua o Utaha...<br />

« Ua haaputu vau hoê tara marite, ta‘u i faahotu i roto i te hauti ta’iriraa<br />

popo. Ua haamau‘a vau i te mau hora e te mau hora i te taoraraa i te<br />

popo i ni‘a i te fare animala a te (Episekopo Edwin D. Woolley)... Mea<br />

pinepine ua mauiui to‘u rima e no reira varavara roa vau i te taoto i te<br />

pô. Tera râ, ua tape‘a i te faaohipa-noa-raa e i te pae hope‘a, ua manuïa<br />

i roto i te ôraa atu i roto i te [p∂p∂] piti no ta matou taiete. I muri roa<br />

mai, ua amui atu vau i te hoê taiete maitai a‘e, e ua hauti ihoa ïa vau<br />

[i roto i te p∂p∂ matamua] tei rê mai no te hautiraa rahi o te Fenua. Na<br />

roto i te faahaamaitairaa i ta‘u fafauraa ia‘u iho, ua tatuhaahia vau mai<br />

roto mai i te tahua ta’iriraa popo » (« Work, and Keep Your Promises »,<br />

Improvement Era, Tenuare 1900, 196–97).<br />

Ua ohipa atoa te peresideni Grant i ta’na taleni no te papa‘i-rima-raa.<br />

Ua « faaoti oia e, ia tae i te hoê mahana e riro mai oia ei taata haapa‘o<br />

buka na te Sotaiete fare moni Wells Fargo. » E ti‘a ia papa‘i maitai te<br />

hoê taata haapa‘o buka, no reira, ua haamata ihoa oia ia ohipa no te<br />

riro mai oia ei taata papa‘i rima. Ua papa‘i te hoê taata papa‘i buka:<br />

« I te haamataraa e mea ino roa ta’na papa‘i-rima-raa e a hi‘o ana‘e ai<br />

to’na na [hoa] toopiti i te reira, ua na ô ihora hoê i te tahi, « Mai te mau<br />

taahiraa avae mo‘a ra tera papa‘iraa.’ ‘Eita,’ ta te tahi iho i parau, ‘E<br />

huru râ e, ua topa mai te patiri i ni‘a i te hoê mohina inita.’ Ua haaputapû<br />

te reira i te te‘ote‘o o Heber e, ma te tuu i ta’na rima haamenemene<br />

maitai i ni‘a i ta’na airaamaa ohipa, ua parau oia, ‘Ia tae i te hoê<br />

mahana e nehenehe au e horo‘a i te mau haapiiraa no ni‘a i te papa‘irima-raa<br />

ia outou te mau hoa’, e ua riro mai ihoa oia » (« Work, and<br />

Keep Your Promises », Improvement Era, Tenuare. 1900, 196–97).<br />

E mea au na te peresideni Grant iho ia parau, « Te mea ta tatou e<br />

tamau noa i roto i te raveraa, e riro mai ïa ei mea ohie a‘e no tatou ia<br />

rave; eiaha ua taui te natura o te ohipa iho ra, tera râ, ua faarahihia to<br />

tatou puai no te raveraa » (i roto Conference Report, Eperera. 1901, 63).<br />

E titau atoa paha te faatupuraa i ta tatou mau taleni ia upooti‘a tatou i<br />

ni‘a i te mata‘u no te faaohiparaa i te reira. Ua parau te Fatu : « Area<br />

194


Haapiiraa 19<br />

râ i te tahi râ aore au i mauruuru roa ra, no te mea ... te huna atu ra<br />

ratou i te taleni ta‘u i horoa atu no ratou ra, no te mata‘u i te taata<br />

nei... E tupu ho‘i teie, mai te mea aore ratou e haapa‘o maitai a‘e ia‘u<br />

nei, e rave-ê-hia’tu te reira, oia ho‘i o te reira ta ratou e mau nei»<br />

(PH&PF 60 :2–3).<br />

E ere roa i te mea ohie ia upooti‘a i ni‘a i to tatou mata‘u ia rave, tera<br />

râ ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te tahi a‘o o te nehenehe e tauturu :<br />

« Mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore outou e mata‘u »<br />

(PH&PF 38 :30). Mai te mea ua ineine tatou, tei matauhia e ti‘aturi to<br />

tatou e, e nehenehe tatou ia rave i te mea ta tatou i faaineine tatou iho<br />

no te rave. Na taua ti‘aturiraa ra e faaupooti‘a ia tatou i ni‘a i te mata‘u.<br />

E faahope‘a te faaineineraa na roto i te haapiiraa e te faaohipa-noa-raa.<br />

Ua a‘ohia tatou ia « A imi ho‘i i te ite, oia ïa na roto ho‘i i te haapii e na<br />

roto atoa i te faaroo » (PH&PF 88:118). Mai te mea e mea puai to tatou<br />

hinaaro, e nehenehe te mau taleni paruparu e haapuaihia na roto i te<br />

haapiiraa, te faaohipa-noa-raa, e te haapiipii-noa-raa.<br />

Mai te mea aita tatou e manuïa nei ia faatupu i te mau taleni ta te Fatu<br />

i horo‘a mai ia tatou, e rave-ê-hia’tu te reira ia tatou. Ua faataa mai te<br />

hoê melo no te Ekalesia : «Ua horo‘a mai te Fatu i ta tatou [mau taleni<br />

e te mau aravihi] i ni‘a i te hoê huru no te horo‘a-tarahu-raa e, e rave ê<br />

oia i te mau mea’toa o te ore e faaohipahia. O teie te mau auraa parau<br />

aifaito no ratou ta’na i horo‘a i te maa mana oia te mau tamarii o<br />

Iseraela i roto i te medebara. I te mahana tata‘itahi, ua tapo‘i te hoê<br />

auhuneraa maa mana i te repo e, e haaputu te mau taata noa’tu te rahi<br />

o ta ratou i hinaaro, tera râ, tei ore i faaohipahia ra, e pe ïa. Mai tera<br />

atoa e to tatou mau aravihi. Te pae rahi o tatou eita roa e farii i te mau<br />

tua puai e aore râ e farii i te mau feruriraa rahi no te mea, te mau<br />

faateimaharaa ta tatou i horo‘a no te reira ia amo, aita roa i rava’i te<br />

teiaha. To tatou puai atoa e vai ra aore i faaohipahia, e mo‘e ïa. »<br />

(Sterling W. Sill, Ensign, Mati. 1971, 35).<br />

■ A ani i te melo o te piha haapiiraa i faataahia ia faaite mai nahea oia i<br />

te ite-maite-raa e i te faatupuraa hoê o ta’na mau taleni.<br />

Te Tautururaa i te Mau Melo o To Tatou Utuafare ia Faatupu i Ta<br />

Ratou Mau Taleni<br />

■ A faaite i te hoho‘a 19-a, « E ti‘a i te mau metua ia faaamu i te mau<br />

taleni o ta ratou mau tamarii. »<br />

E ti‘a ia tauturu tatou i te mau melo o te utuafare ia ite maite e ia<br />

faatupu i ta ratou mau taleni e ia haapii ia ratou ia faaohipa i ta ratou<br />

mau taleni no te taviniraa i te Fatu.<br />

195


196<br />

19-a, E ti‘a i te mau metua ia faaamu i te mau taleni o ta ratou mau tamarii.


Haapiiraa 19<br />

Tei muri nei te mau rave‘a ta tatou e nehenehe e tauturu i te mau melo<br />

o te utuafare ia faatupu i ta ratou mau taleni :<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi no te tabula i muri nei, e aore râ a hi‘o<br />

atu i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

Te Tautururaa ii te Mau Melo o te Utuafare ia<br />

Faatupu i ta Ratou Mau Taleni<br />

1. A faaitoito i te melo tata‘itahi o te utuafare<br />

ia farii i te haamaitairaa a te metua tane e<br />

aore râ i te hoê haamaitairaa o te autahu-<br />

‘araa.<br />

2. A haamau i te mau huru ti‘araa maitai o te<br />

utuafare no ni‘a iho i te mau taleni.<br />

3. A tauturu i te mau melo o te utuafare ia<br />

ma’iti i te mau taleni no te faatupu atu.<br />

4. A faaitoito i te mau melo o te utuafare ia<br />

pure no te puai, te itoito, e te faaururaa i<br />

roto i te faatupuraa i ta ratou mau taleni.<br />

A Faaitoito te Melo Tata‘itahi o te Utuafare ia Farii i te Haamaitairaa<br />

a te Metua Tane e aore râ i te Hoê Haamaitairaa o te Autahu‘araa<br />

■ A faaite i te hoho‘a 2-c, «Te mau haamaitairaa o te Autahu‘araa e vai<br />

nei no te mau melo atoa o te utuafare », e aore râ 12-a, « E nehenehe<br />

te mau haamaitairaa a te Metua Tane e haapuai i te mau melo o te<br />

utuafare.»<br />

E nehene te mau metua tane ia horo‘a i te mau haamaitairaa i te mau<br />

melo o te utuafare no te tauturu ia ratou ia noaa mai te hinaaro e te<br />

aravihi no te faatupuraa i ta ratou mau taleni. Mai te mea eita e nehenehe<br />

i te hoê taata ia farii i te hoê haamaitairaa a te metua tane, e nehenehe<br />

oia, te tamaroa e aore râ te tamahine e farii i te hoê haamaitairaa o<br />

te autahu‘araa no te hoê â tumu na roto mai i te hoê taea‘e hahaere<br />

utuafare e aore râ i te tahi atu taata faatere o te autahu‘araa.<br />

Te Haamauraa i te Mau Huru Ti‘araa Maitai o te Utuafare no Ni‘a Iho<br />

i te Mau Taleni<br />

E ti‘a roa ia tatou ia haapii e ia faaite na roto i to tatou hi‘oraa e, e mea<br />

maitai ia faatupu i te mau taleni. E ti‘a atoa ia tatou ia faateniteni atu i te<br />

mau melo o to tatou utuafare ia faaoti ana‘e ratou e ia tamahanahana ia<br />

ratou ia ore ratou e manuïa. Eiaha roa tatou e faaino atu ia ratou.<br />

197


Haapiiraa 19<br />

A Tauturu i te Mau Melo o te Utuafare ia Ma’iti i te Mau Taleni no te<br />

Faatupu atu<br />

A faanaho e te mau melo o te utuafare i te hoê tabula faaohiparaa no te<br />

faatupuraa o te taleni, e i muri iho, a tabula atu te taime no ratou no te<br />

faaohipa-noa-raa e a faaite atu i teie mau taleni. Te hoê taime maitai no<br />

ratou ia faaite atu i ta ratou mau taleni i roto ïa i te mau pô pureraa<br />

utuafare.<br />

A Faaitoito te Mau Melo o te Utuafare ia Pure no te Puai, te Itoito,<br />

e te Faaururaa i roto i te Faatupuraa i ta Ratou Mau Taleni<br />

Mai te mea i roto i ta tatou mau pure o te utuafare e ani tatou i te Fatu<br />

ia tauturu i te mau melo o te utuafare ia faatupu e ia faaohipa i ta ratou<br />

mau taleni, e faauruhia ïa ratou no te pure atoa no teie mau haamaitairaa.<br />

Faahope‘araa<br />

Ua horo‘a maite mai te Atua i te mau taleni ia tatou tata‘itahi. I roto i te<br />

haamauruururaa e na roto i te faaueraa, e ti‘a roa ia ite atu e ia faatupu i<br />

te reira, ma te haamana‘o i teie a‘o a na reira ai tatou : «A mata na outou<br />

o te haavarehia outou ; e ia ore outou ia haavarehia ra a imi onoono<br />

outou i te mau horoa maitai roa ra, ma te haamana‘o-noa-raa i te tumu i<br />

horoahia mai ai taua mau mea ra. No te mea oia mau ta‘u e parau atu<br />

nei ia outou, ua horoahia mai taua mau mea ra ei maitai no ratou o tei<br />

here mai ia‘u nei e o tei haapa‘o noa i ta‘u mau faaueraa atoa ra, e o oia<br />

atoa o te imi noa i te ravea ia na reira. » (PH&PF 46:8–9).<br />

Tamataraa<br />

A haamau i te hoê huru ti‘araa maitai o te utuafare no ni‘a iho i te faatupuraa<br />

e te faaohiparaa i te mau taleni. A faanaho i te hoê opuaraa no te<br />

faatupu hoê o ta outou mau taleni. Mai te mea e metua tane outou o te<br />

mau nei i te Autahu‘araa Melehizedeka, a horo‘a i te melo tata‘itahi o te<br />

utuafare hoê haamaitairaa no te tautururaa ia’na te tamaroa e aore râ te<br />

tamahine ia ite atu i ta’na iho mau taleni. I muri iho, a tauturu i te mau<br />

melo o te utuafare ia ma’iti i te hoê e aore e piti o te mau taleni ta ratou<br />

e au no te faautupu. A faaitoito ia ratou ia pure no te puai, te itoito, e te<br />

faaururaa i roto i te faatupuraa i ta ratou mau taleni.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Luka 12:47–48 (i te taata i horo‘a-rahi-hia ra, e rahi te titauhia)<br />

■ Etera 12:35 (te mau taleni no te rave-ê-hia’tu mai te mea eita e<br />

tufahia)<br />

198


Haapiiraa 19<br />

Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A tai‘o Te Mau Parau Tumu no te Evanelia, pene 34, «Te Faatupuraa i<br />

Ta Tatou Mau Taleni. »<br />

2. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia faaineine oia no te faaite<br />

mai nahea oia i te iteraa e te faatupuraa hoê o ta’na mau taleni.<br />

3. A faaineine i te mau hoho‘a rahi i mana‘ohia mai i roto i te<br />

haapiiraa, e aore râ a papa‘i i te haamaramaramaraa i ni‘a i te<br />

tabula papa‘iraa.<br />

4. A faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau<br />

huru aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa<br />

parau ta outou e hinaaro.<br />

199


200<br />

<strong>TE</strong> FAATUPURAA<br />

O <strong>TE</strong> FAA<strong>TE</strong>RERAA<br />

[IA MAITAI]<br />

Haapiiraa 20<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia maramarama i te<br />

mau parau tumu niu no te faatereraa.<br />

Te Omuaraa<br />

■ Eaha te faatereraa ? (Te aravihi no te arata’i ia vetahi ê)<br />

Te hinaaro nei te Ekalesia i te feia faatere maitai—te mau tane e te mau<br />

vahine o te nehenehe e haapa‘o i to’na tupu-oi‘oi-roa-raa i roto i te<br />

meloraa, o te nehenehe e arata’i i te ohipa imiraa faufaa e o te tape‘a i<br />

te nahonahoraa o te Ekalesia i faati‘ahia e te Fatu, o te nehenehe e<br />

tauturu ia vetahi ê ia haapa‘o i te mau faaueraa e, o te ti‘a papû atu<br />

na te ao atoa nei no te tumu o te parau mau.<br />

Te feia faatere o te Ekalesia o te tutava nei no te haamaitai a‘e i te ao<br />

nei na roto i te oraraa e te haapiiraa’tu i te mau parau tumu no te<br />

evanelia, e farii mau ratou i te ite e te faaururaa. Ia arata’i-ana‘e-hia<br />

tatou e taua feia faatere nei, e haapuaihia to tatou mau nohoraa, mau<br />

utuafare, mau oire, e mau nunaa. Ta tatou ohipa ei mau taea‘e tei mau i<br />

te autahu‘araa, o te faaineineraa ïa ia tatou iho ia riro mai ei feia faatere<br />

i faauruhia, no te mea e nehenehe ta tatou faatereraa e horo‘a i te taa-êraa<br />

o vetahi ê i roto i to ratou mau oraraa.<br />

Ua faaite te Episekopo Victor L. Brown i te mauruuru no te feia faatere<br />

i roto i te omuaraa o to’na oraraa. Ua parau oia :<br />

« Te haamana‘o nei au e te teatea ho‘i i te oaoa no te opereraa i te oro‘a<br />

mo‘a ei diakono i roto i te Paroita Piti no Cardston, Titi Alberta, i<br />

Canada…<br />

« Te haamana‘o nei au nahea to‘u feruriraa i te reira ei hanahana ia<br />

ohipa atu i roto i taua taviniraa mo‘a ra. Te haamana‘o maitai roa nei<br />

au nahea to to‘u na metua haapiiraa ia‘u, oia ho‘i, e ti‘a ia mâ e te viivii<br />

ore to‘u na rima e to‘u aau ia nehenehe ia‘u ia ti‘amâ no te ohipa atu i<br />

roto i teie oro‘a.


Haapiiraa 20<br />

« Te mea faahiahia roa‘e i roto i te mau haapiiraa atoa maoti te hi‘oraa<br />

maitai ta to‘u metua tane e metua vahine i haamau no‘u. I muri mai, o<br />

te hi‘oraa maitai ïa o te taata haamaramarama no ta‘u p∂p∂ diakono,<br />

tei riro atoa ei taata faatere no‘u no te ohipa Scout. Ua riro [oia] ei<br />

hi‘oraa maitai mau no te huru o te mau taata faatere no te mau<br />

tamaroa te ti‘a ia riro. Ua ite te mau tamaroa atoa i raro a‘e i ta’na<br />

faatereraa i to’na here rahi. Aita to’na huru maitai i ta‘oti‘ahia no te<br />

Sabati poi’ipo‘i e aore râ no te mau Mahana piti ahiahi, ua itehia râ te<br />

reira na roto i te hebedoma taatoa. E mauruuru noa ihoa vau i to‘u<br />

taata haamaramarama no te mau diakono, no te mau haapiiraa o te<br />

oraraa ta’na i haapii ia‘u ei diakono ahuru ma piti matahiti te paari,<br />

e mau haapiiraa ïa tei tauturu ia‘u mai tera mahana mai â e tae roa mai<br />

i teie nei » (i roto i te Conference Report, Eperera 1972, 101 ; e aore râ<br />

Ensign, Tiurai 1972, 89–90).<br />

■ No tehea feia faatere ta te Episekopo Brovn i mauruuru ? No te aha<br />

ratou i riro ai ei feia faatere maitai roa ?<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri no ni‘a i te mau uiraa<br />

i muri nei : Eaha ta‘u e rave nei no te faaineineraa no te mau piiraa o<br />

te faatereraa ? Eaha to‘u huru I teie nei ei taata faatere ? Eaha to‘u<br />

huru no te hi‘oraa puai i ni‘a ia vetahi ê ?<br />

Eaha te Hoê Taata Faatere ?<br />

■ A faaite i t e hoho‘a 20-a, « Mai te hoê tia‘i mamoe mau ra, e faaite te<br />

hoê taata faatere ia vetahi ê te rave‘a, ma te faauru ia ratou ia pee<br />

mai ia’na.»<br />

Ua parau o Elder Bruce R. McConkie: « Te fare o Iseraela ra o te n≤n≤<br />

maitihia ïa a te Fatu, e o ratou tei faataahia no te haapa‘o i te mau<br />

mamoe ra o te mau tia‘i mamoe ïa a te Fatu. No reira, te taata atoa e<br />

tavini nei noa’tu te huru o te ohipa i roto i te Ekalesia i roto i te reira e<br />

hopoi‘a na’na te maitai i te pae varua e aore râ i te pae tino o te mau<br />

huru tamarii atoa a te Fatu, e tia‘i mamoe oia no taua mau mamoe ra.<br />

Te horo‘a nei te Fatu i ta’na mau tia‘i mamoe i te ti‘aauraa no te parururaa<br />

(faaoraraa) o ta’na mau mamoe (Ezekiela 34) » (Mormon Doctrine,<br />

2raa o te nene‘iraa [1966], 710).<br />

E arata’i te tia‘i mamoe mau i ta’na mau mamoe. E haere oia na mua<br />

mai ia ratou, ma te horo‘a i te mau arata’iraa. Ua matau ratou i to’na<br />

reo e, e pee [ratou] ia’na. Ua ite oia e, e here [oia] i te mamoe tata‘itahi.<br />

E tia‘i oia no te mau fifi e haafatata mai nei e, e vai ineine oia no te<br />

horo‘a i to’na ora no ta’na mau mamoe.<br />

Mai te hoê tia‘i mamoe mau, e faauru te hoê taata faatere ia vetahi ê ia<br />

pee mai ia’na e ia faaoti ta ratou iho mau ohipa. E faaite oia i te rave‘a<br />

201


202<br />

20-a, Mai te hoê tia‘i mamoe mau ra, e faaite te taata faatere i te rave‘a,<br />

ma te faauru ia ratou ia pee ia’na.


Haapiiraa 20<br />

na roto i te oraraa i te mau parau tumu ta’na e haapii atu nei e na roto<br />

ho‘i i te taa-maitai-raa e te pahonoraa i to vetahi ê ra mau hinaaro.<br />

E taa maitai te taata faatere e, e faaafaro oia i te mau fifi, e haamau e e<br />

faaoti i te mau fâ, e e hi‘opo‘a ho‘i oia i ta’na iho e i te mau faaohiparaa<br />

a ta’na mau taata e pee nei e, e rave ho‘i ma te horo‘a i te mana‘o no te<br />

mau haamaitairaa’tu â.<br />

A parau ai no te taime a riro mai ai oia ei peresideni no te Ekalesia,<br />

te faataa ra te peresideni Harold B. Lee, eaha te faatereraa mau:<br />

« E aura e, te mau faaiteraa tei tae mai ia‘u, o teie noa ïa, te papaa<br />

parau mau ana‘e o tei ore roa â i ravehia a‘enei no ta‘u taviniraa i roto<br />

i to‘u piiraa apî, o te papaa parau ïa ta‘u paha i papa‘i i roto i te mau<br />

aau e te mau oraraa o ratou o ta‘u i tavini atu e ta‘u i rave i te ohipa,<br />

i rotopu e ma te ore te Ekalesia » (i roto i te Conference Report, Atopa<br />

1972, 19 ; e aore râ Ensign, Tenuare 1973, 24).<br />

Te Mau Aravihi o te Hoê Taata Faatere Maitai<br />

Ua heheu mai te Fatu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a no te mau aravihi<br />

o te faariro i te hoê taata ei faatere maitai.<br />

❥ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Te Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 121:41–45. Eaha te mau aravihi no te faatereraa<br />

ta te Fatu e ite nei i roto i teie irava ? (A tabula i te mau pahonoraa i<br />

ni‘a i.te tabula papa‘iraa).<br />

Mai ta te Fatu e faaite nei i roto i teie papa‘iraa mo‘a, e ti‘a i te mau<br />

taata faatere ia farii i te mau aravihi i muri nei :<br />

Te Taparuraa<br />

Te taparuraa o te tamataraa ïa ia faafariu ia vetahi ê no te rave i te tahi<br />

mea. Te taa ê nei ïa i te faaueraa e aore râ te faaheporaa. Ua faaohipa te<br />

hoê taata faatere i te taparuraa no te tauturu i te hoê taea‘e hahaere ia<br />

faaoti i ta’na faaueraa ohipa. Ua farerei atu te taata faatere e te taea‘e<br />

hahaere e ma te marû roa ua faataa’tu e, e pae utuafare tei « tapu-roahia<br />

» i te paraparauraa e te episekopo no te mea aita te taea‘e hahaere<br />

i rave i ta’na ohipa. Ua faaite oia i te taea‘e e, mai te peu aita oia e<br />

hinaaro ra ia rave i ta’na faaueraa ohipa, ua nehenehe i te tahi atu taata<br />

ia anihia no te mono ia’na. Noa’tu râ, ua haapapû maitai te taata<br />

faatere e, ua hinaaro oia i te taea‘e ra ia faaoti i ta’na faaueraa ohipa.<br />

Ua faaohipa maitai te taea‘e hahaere i ta’na taparuraa e ua haamaitai<br />

rahi atu i ta’na ohipa.<br />

Te Faaoroma’i-noa-raa<br />

E haere â te hoê taata faatere maitai roa i roto i ta’na mau tamataraa<br />

ohipa, na roto i te turu‘iraa i ni‘a i te Fatu no te puai. E faaoroma’i atoa<br />

oia ia ohipa ana‘e e vetahi ê ra, i pihaiiho ihoa râ i te mau melo o to’na<br />

iho utuafare.<br />

203


Haapiiraa 20<br />

Te Marû<br />

Te marû ra o te feruri-maite-raa ïa. O te haapa‘oraa i to vetahi ê mau<br />

huru i roto i te aau ma te here. O te here ïa.<br />

Te Aau Ha‘ehaa<br />

Te aau ha‘ehaa ra o te vaiihoraa ia haapiihia e te faaoroma’iraa. Te feia<br />

aau ha‘eha ra o ratou ïa o te hinaaro nei ia haapii mai, e e ani ai i te<br />

tauturu a te Atua. No teie huru o te aau ha‘ehaa, e here mai vetahi ê,<br />

e e mauruuru mai ia ratou.<br />

Te Here Faito Ore<br />

Te here faito ore o te here mau ïa o te aau. O te feruri-ma-aa ïa no<br />

vetahi ê tei iteahia i roto i te mau faaiteraa e te mau ohiparaa o te faaite<br />

e « Te haapa‘o roa nei au i to oe huru i roto i te aau », « Te taa nei au »,<br />

e « Te hinaaro nei au e tauturu. »<br />

Te Maitai<br />

Te maitai ra o te faaiteraa ïa i te here o te aau, te haapa‘oraa, e te faaturaraa<br />

ia vetahi ê ra. E haamatau te hoê taata faatere maitai ia vetahi ê e,<br />

e taa ohie ho‘i i to ratou mau hinaaro. E faataa oia i te taime no te a‘o<br />

[haapii] e te mau taata hoê.<br />

Te Aroha<br />

E ti‘a roa i te hoê taata faatere maitai ia farii i te aroha, te here mau o te<br />

Mesia, no te mau taata atoa. I roto i teie here, o te faatusiaraa ïa no te<br />

maitai o vetahi ê.<br />

■ A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Moroni<br />

7:44–48.<br />

Te parau ra te hoê metua tane, i roto i te haapiiraa i ta’na mau tamaroa<br />

no te riro mai ei mau taata faatere, a na ô ai e : « Na roto mai i te mau<br />

peropheta e na roto mai i te Tamaiti Arii no te Hau, a haapii mai nahea<br />

ia faatere, ma te haamata e outou iho. A ti‘a i ni‘a i to outou iho avae.<br />

A ti‘a teitei. A tape‘a teitei i to outou mau upoo i ni‘a mai te mea ra e, o<br />

outou te mau tamaroa mau a te Atua, o outou ihoa ho‘i ïa. A haere na<br />

rotopu i te mau tane mai te mau taata tei mau i te mau mana i pihai<br />

atu i to outou iho, oia ho‘i ta outou i farii, no roto mai i te autahu‘araa.<br />

A haere i mua i ni‘a i te fenua maitai mai te mea ra e, e mau hoa apiti<br />

outou no te Fatu i roto i te tautururaa ia hopoi i te tahuti e te ora mure<br />

ore i te taata nei, o outou ho‘i ïa. A haere ma te hau roa, ... tera râ, a<br />

haere ma te mata‘u ore roa, i roto i te faaroo. Eiaha e vaiiho i te mau<br />

mata’i ino [o te mau faahemaraa] ia haaparuparu i to outou mana‘o.<br />

A haere ei mau taata faatere ma te autahu‘araa i roto i te faatereraa hau<br />

a te Atua. A haere ma te mau rima ineine no te tauturu atu, ma te aau î<br />

204


Haapiiraa 20<br />

i te here no to outou mau taata tupu. Area râ, a haere ma te paari i roto<br />

i te parau ti‘a » (Wendell J. Ashton, i roto Conference Report, Eperera<br />

1971, 61 ; e aore râ Ensign, Tiunu 1971, 58).<br />

Te Mau Hopoi‘a no te Faatereraa<br />

Mai te mea e, e ti‘a ia riro mai tatou ei mau taata faatere maitai, e ti‘a<br />

atoa ïa ia rave tatou i to muri nei :<br />

■ A papa‘i i teie mau aravihi i ni‘a i te tabula papa‘iraa a paraparauhia<br />

ai te reira.<br />

A Haapii mai i Ta Tatou Mau Ohipa<br />

Ua haamaramarama mai te Fatu ia tatou ei mau taea‘e tei mau i te<br />

autahu‘araa ia haapii mai i te mau ohipa no ta tatou mau piiraa e ia<br />

faaohipa i teie mau ohipa (a hi‘o PH&PF 107:99). E nehenehe tatou e<br />

haapii mai i ta tatou mau ohipa na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa<br />

mo‘a e te mau buka arata’iraa, te mau buka haamaramaramaraa, e te<br />

mau buka haapiiraa i horo‘ahia mai e te Ekalesia. E nehenehe tatou e<br />

aparau e vetahi ê o te mau nei e aore râ o tei mau na hoê â ti‘araa. E<br />

hinaarohia tatou ia tae i ta tatou mau putuputuraa atoa a te feia faatere<br />

e i te mau uiuiraa a te taata hoê iho. E hinaaro-atoa-hia tatou ia pure e i<br />

te tahi mau taime ia haapae i te maa no te tautururaa i roto i te<br />

haapiiraa mai i ta tatou mau ohipa.<br />

A Faaoti i Ta Tatou Ti‘aauraa<br />

E piti tuhaa i roto i te ti‘aauraa: te horo‘araa [délégation] o te mana e te<br />

ti‘aauraa.<br />

Te horo‘araa o te mana<br />

Ei mau taata faatere, e ti‘a roa ia haapii mai tatou ia horo‘a i te mana<br />

ia vetahi ê ra. Te auraa ra, te horo‘araa ia vetahi ê te hopoi‘a no te rave<br />

i te mau ohipa i raro a‘e i ta tatou arata’iraa e i muri iho, ia faati‘a ia<br />

ratou ia rave i te ohipa. Ua parau te peresideni Harold B. Lee : « A<br />

vaiiho ia rave ratou i te mau ohipa’toa i rotopu i to ratou mana e, e ti‘a<br />

outou i muri mai e haapii ai ia ratou nahea ia rave i te reira. Te mana‘o<br />

nei au, tei roto i te reira te parau huna no te tupuraa, ia faaue i te<br />

hopoi‘a e i muri iho, ia haapii i to tatou mau taata nahea ia amo i taua<br />

hopoi‘a ra » (faahitihia e N. Eldon Tanner, « Leading As the Savior<br />

Led », New Era, Tiunu 1977, 6).<br />

A tauturu ai tatou ei mau taata faatere ia ratou i raro a‘e i ta tatou<br />

arata’iraa, e taa ïa tatou i te faufaa no to ratou mau piiraa. Eita te faatereraa<br />

i te faate‘ote‘oraa; te faatereraa ra o te pûpûraa ïa e te horo‘araa i<br />

te tautururaa e te arata’iraa; te faatereraa o te faaururaa ïa e te faaitoitoraa<br />

ia ratou ta tatou i horo‘a’tu te hopoi‘a. (A hi‘o Mataio 23:11).<br />

205


Haapiiraa 20<br />

Te Ti‘aauraa<br />

Ua parau te Fatu, « Ua titauhia ïa e te Fatu, i te rima o te mau tiaau<br />

atoa ia tuu mai i te hoe papaa parau no to’na tiaauraa, i teie nei e i te<br />

tau mure ore atoa ho‘i » (PH&PF 72:3). Ia horo‘a ana‘e tatou i te mau<br />

faaueraa ohipa ia vetahi ê, e ti‘a ïa ia faataa maramarama roa’tu tatou i<br />

te mau hopoi‘a o te mau faaueraa ohipa, ma te vaiiho i te mau taata ia<br />

ti‘amâ i muri mai no te faaotiraa i te reira ia au i ta ratou e ite maitai<br />

roa‘e. Area râ, e ti‘a ia horo‘a atoa tatou ia ratou i te hoê taime taa<br />

maitai no te faaite mai ia tatou i ni‘a i to ratou haereraa i mua.<br />

Teie huru parau faataaraa ohipa, e aore râ te haapa‘oraa ohipa, e ti‘a<br />

ia rave-noa-hia i te hoê o te mau taata faatere. I roto i te Ekalesia, e<br />

rave-pinepine-hia teie ohipa na roto i te mau uiuiraa o te taata hoê iho.<br />

I roto i te uiuiraa, e nehenehe te mau taata faatere ia horo‘a i te a‘o e ia<br />

hi‘opo‘a eaha te maitai o te ohipa i ravehia. Area râ, i roto i te raveraa i<br />

te reira, e ti‘a i te taata faatere ia faaea au maitai noa e ia tauturu, ma te<br />

pûpû i te arueraa e te faaitoitoraa ia tano te taime.<br />

I reira, o teie ïa te rave‘a ta tatou e faaoti roa i te hoê ti‘aauraa ei taata<br />

faatere i roto i te Ekalesia : (1) a faaue hoê ohipa, (2) a faati‘a i te taata<br />

hoê ia faaohipa i te reira, (3) a pûpû atu i te tautururaa, (4) a farii i te<br />

hoê parau faataaraa ohipa, e (5) a hi‘opo‘a i te taviniraa e a tau‘aparau i<br />

te taata hoê no te reira.<br />

Te Riroraa ei Mau Metua Tane Maitai<br />

To tatou ti‘araa faufaa roa‘e no te faatereraa o te riroraa ïa ei mau<br />

metua tane. Ua haapii te peresideni Joseph F. Smith i te mau metua<br />

tane nahea ia arata’i maitai i to ratou mau utuafare : « Te mau metua<br />

tane, mai te peu e hinaaro outou i ta outou mau tamarii ia... here i te<br />

parau mau e ia maramarama i te reira, mai te peu e hinaaro outou ia<br />

ratou ia haapa‘o roa e ia tahoê e outou, a here ia ratou ! E a faaite papû<br />

ia ratou e, te here mau nei outou ia ratou na roto i te mau parau atoa e<br />

te ohiparaa e ratou ra... Ia parau ana‘e e aore râ ia parau ana‘e e ratou,<br />

eiaha ia rave na roto i te riri, eiaha e rave na roto i te faahepo, i roto i te<br />

hoê varua faautu‘a. A parau ia ratou ma te maitai roa... A tamarû i to<br />

ratou aau; a vaiiho ia ite ratou ma te here no outou. Eiaha e faaohipa i<br />

te raau tairi e aore râ te iriâ, tera râ... a haafatata atu ia ratou ma te<br />

tumu, ma te taparuraa e ma te here faito ore (Liahona: The Elders’<br />

Journal, 17 Atopa 1911, 1:260–61).<br />

A Paturu i to Tatou Mau Mana Faatere<br />

E taata pee maitai atoa te taata faatere maitai no ratou e mana i ni‘a<br />

ia’na. E noaa mai i te mau taata pee maitai te ti‘aturiraa e te haapapûraa<br />

hau no na mea toopiti to ratou mau taata faatere e ratou o ta<br />

206


Haapiiraa 20<br />

ratou e arata’i nei. E ti‘a ia paturu paatoa tatou i to tatou mau taata<br />

faatere na roto i te fariiraa e te faaoti-roa-raa i te mau faaueraa ohipa<br />

ta ratou e horo‘a mai nei ia tatou.<br />

■ O vai ma to tatou mau taata faatere ? (Te mau metua, te mau<br />

orometua haapii, te mau taata faatere o te mau p∂p∂ e aore râ p∂p∂<br />

autahu‘araa, te episekopo e aore râ te peresideni amaa, te peresideni<br />

t¥t¥ e aore râ misioni, e te Hui Mana Faatere no te Ekalesia)<br />

■ A faaite i to outou iteraa papû no ni‘a iho i te tahi taata ta outou e ite<br />

nei e taata faatere maitai roa no te Ekalesia.<br />

Te Faahope‘araa<br />

E ti‘a roa ia faatupu tatou i to tatou mau aravihi no te faatereraa mai te<br />

mea e titauhia tatou ia faaohipa i to tatou mau piiraa o te Ekalesia. Na<br />

roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua, na roto i te peeraa i te<br />

a‘o a to tatou mau taata faatere, e na roto i te taviniraa ma te faaroo i<br />

roto i ta tatou mau piiraa, e tauturu te reira ia tatou ia faatupu i teie<br />

mau aravihi e ia patu i te basileia o te Fatu (a hi‘o PH&PF 64:29–34).<br />

Ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa, e riro tamau noa tatou ei mau<br />

taata faatere. E parau mau roa teie no te mau metua tane atoa o te mau<br />

nei i te autahu‘araa: e farii tamau noa oia i te ti‘araa no te faatereraa i<br />

roto i te Ekalesia na roto i te riroraa ei patereareha no to’na utuafare.<br />

Taua mau metua tane ra o tei taatihia i to ratou mau utuafare i roto i<br />

te hiero, e mau ratou i teie ti‘araa e amuri noa’tu mai te mea e tape‘a<br />

ratou i ta ratou mau fafauraa.<br />

Te Tamataraa<br />

A hi‘o faahou ma te mana‘o maitai i te mau aravihi o te faatereraa i<br />

faaitehia i roto i teie haapiiraa. A ohipa no te faatupuraa i te reira i roto<br />

i to outou iho oraraa na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa, na roto i<br />

te peeraa i te a‘o a to outou mau taata faatere, e na roto i te taviniraa<br />

ma te faaroo i roto i te mau piiraa e te mau faaueraa ohipa atoa.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ 2 Timoteo 1:7 (Ua horo‘a mai te Atua i te varua no te here)<br />

■ 1 Nephi 3:7 (e tauturu te Atua ia tatou ia rave faaoti roa i ta tatou<br />

mau ohipa)<br />

■ Mosia 18:8–11 (e ti‘a o te taata faaroo ia tauturu ia vetahi ê)<br />

■ Alama 38:11–12 (te mau rave‘a no te arata’i e no te tavini atu)<br />

207


Haapiiraa 20<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. Ia vai ineine no te faaite atu i to outou iteraa papû no ni‘a iho i te<br />

tahi taata tei riro ei taata faatere maitai roa no te Ekalesia.<br />

2. A faataa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa<br />

parau ta outou e hinaaro nei.<br />

208


<strong>TE</strong> FAA<strong>TE</strong>RERAA :<br />

<strong>TE</strong> RAVERAA I <strong>TE</strong><br />

FAAOTIRAA I<br />

FAAURUHIA<br />

Haapiiraa 21<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia haamaitai i to tatou<br />

aravihi no te raveraa i te mau faaotiraa i faauruhia.<br />

Te Omuaraa<br />

Te niu no to tatou oraraa ei mau tamarii na te Atua, o te hinaaro e te<br />

ti‘araa ïa no te rave i te mau faaotiraa. Area râ, te raveraa i te faaotiraa,<br />

e iteraa ïa e tupu nei no te tamataraa. E mea pinepine tatou i te feruri<br />

no ni‘a iho i te raveraa i te faaotiraa ti‘a e te arepurepu nei [te feruriraa]<br />

no ni‘a iho i te vahi ta tatou e nehenehe e haere no te farii mai i te<br />

tauturu i roto i te raveraa i te reira.<br />

Tera râ, e nehenehe tatou e huri atu i ni‘a i te Fatu no te tauturu. Ua<br />

faaite mai Oia ia tatou e, o Oia te vaipuna no te parau mau atoa e,<br />

oia’toa e na roto atu Ia’na e nehenehe ai tatou e ite i te parau mau no te<br />

mau mea’toa. E mau tamarii tatou Na’na, e aita Oia i vaiiho ia tatou<br />

ma te puai ore i roto i te faarururaa i te mau tamataraa o te oraraa nei.<br />

Ua parau o Elder Boyd K. Packer : « E mea faufaa ino roa ia maramarama<br />

outou e ua ite a‘e na outou i te maitai e te ino, e maitai to outou<br />

mai te fanauraahia mai, no to outou natura, e no te ite feruri-ore-hia.<br />

Ia parau ana‘e outou, « Aita e nehenehe ia‘u! Eita e nehenehe ia faaore<br />

i to‘u mau fifi! » E hinaaro vau ia tuoro, ‘Aita anei outou e ite nei o vai<br />

outou ? Aita â anei outou i haapii mai atura e tamaiti e e tamahine<br />

outou na te Atua Mana Hope ? Aita anei outou e ite nei e te vai nei te<br />

mau vaipuna puai roa i fatuhia no ô mai Ia’na ra o ta outou e nehenehe<br />

e pii atu no te horo‘a mai i te aueue ore e te itoito e te puai rahi ? »<br />

(« Self-Reliance », Ensign, Atete 1975, 88).<br />

Te Tauturu No O Mai i te Fatu ra<br />

I to tatou faaru‘eraa i te aro o to tatou Metua i te Ra‘i ra, ua haamaitai Oia<br />

ia tatou tata‘i hoê e te Varua o te Mesia. Te faaite nei te mau papa‘iraa<br />

mo‘a e, te Varua o te Mesia, i piihia i te tahi mau taime « Te Marama o te<br />

Mesia » e aore râ to tatou mana‘o haava, « tei haamaramarama mai i te<br />

209


Haapiiraa 21<br />

taata atoa i to’na haerea mai i te ao nei » (a hi‘o Ioane 1:6–9). E horo‘a teie<br />

maramarama ia tatou i te hoê taa-maitai-raa niu no te maitai e te hape.<br />

E arata’i te peeraa i te reira ia tatou ia rave i te maitai e ia taa maitai i te<br />

parau mau.<br />

Ua horo‘ahia mai ia tatou te tahi atu vaipuna no te parau mau i te<br />

taime ia haamauhia ai tatou ei mau melo no te Ekalesia. O teie te<br />

horo‘a o te Varua Maitai, i horo‘ahia no te « faaite ia [tatou] i te<br />

mau mea’toa ta [tatou] e rave » (2 Nephi 32:5).<br />

Ua faaite atoa mai te Fatu ia tatou « a popou [tamaa] na i [Ta’na]<br />

parau » no te tauturu i roto i to tatou mau oraraa (a hi‘o 2 Nephi 32:3).<br />

E nehenehe tatou e farii i te mau parau a te Mesia na roto i te mau<br />

papa‘iraa mo‘a, te mau parau a to tatou mau peropheta ora (a hi‘o<br />

PH&PF 1:37–38 ; 68:2–4), e aore râ te mau haaputapûraa o te Varua<br />

Maitai.<br />

Ua parau o Elder Neal A. Maxwell: « E hinaaro tatou ia popou [tamaa] i<br />

te mau parau a te Mesia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e a tae mai ai ho‘i<br />

teie mau parau ia tatou mai ô mai i te mau peropheta ora ra. Na roto noa<br />

i te honihoniraa i tera taime e tera taime, eita ïa e afaro. (A hi‘o 2 Nephi<br />

31:20 e 32:3). Te faatupuraa i te hoê oroa o te tamaaraa e te tamataraa ma<br />

te oaoa ïa—eiaha te amu puupuuraa na roto i te hoê poia feruri-ore area<br />

râ, o te raveraa ïa ma te aau mehara, te amuraa ma te oaoa i roto i te hoê<br />

oroa tei faaineine-maitai-hia... i roto i te mau tenetere i ma‘iri » (Wherefore<br />

Ye Must Press Forward [1977], api 28).<br />

A « popou » [tamaa] ai i te mau parau a te Mesia ma te ha‘ehaa, e ite<br />

maitai a‘e tatou eaha te rave i roto i te mau vahi atoa o to tatou oraraa.<br />

Te mau taata faatere o te Ekalesia o te rave nei i teie ohipa, ei hi‘oraa,<br />

e ite maitai a‘e ïa ratou eaha te parau, eaha te haapii atu, o vai ma no<br />

te pii no te mau ti‘araa, e nahea ia rave i te tahi atu mau faaotiraa tei<br />

taamuhia i ta ratou mau piiraa.<br />

Nahea ia Rave i te Mau Faaotiraa<br />

Te mau nei e aore râ aita tatou e mau nei i teie nei i te hoê ti‘araa no<br />

te Ekalesia, e taata faatere ra tatou tata‘i hoê i ni‘a i ta tatou iho mau<br />

ohipa. No reira, e ti‘a roa ia haapii mai tatou nahea ia rave i te mau<br />

faaotiraa i faauruhia.<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi no te tabula ohipa i muri nei, e aore râ a<br />

hi‘o i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

210


Te Raveraa o te Mau Faaotiraa i Faauruhia<br />

1. A imi i te fifi.<br />

2. A pure no te arata’iraa e te varua no te itepapû-raa<br />

[discernement].<br />

3. A haapii i te fifi.<br />

4. A rave o te faaotiraa<br />

5. A pure no te haapapûraa.<br />

6. A faaohipa—a rave i te reira.<br />

Haapiiraa 21<br />

Te vai nei te mau taahiraa i muri nei no te raveraa i te mau faaotiraa i<br />

faauruhia. Ua horo‘ahia mai teie mau taatahiraa ei mau reni arata’iraa<br />

rahi noa.<br />

A imi i te fifi<br />

E ti‘a roa ia maramarama maitai tatou eaha te fifi e vai nei hou tatou e<br />

nehenehe ai e faaafaro i te reira. I te tahi mau taime, e tauturu ia papa‘i<br />

i raro te fifi.<br />

A Pure no te Arata’iraa e no te Varua o te Ite-papû-raa<br />

■ A faaite o te hoho‘a 21-a, « E mea faufaa te pure no te raveraa i te<br />

mau faaotiraa ti‘a. »<br />

A haamata ai tatou ia faaafaro i to tatou fifi, e ti‘a ia imi i te tautururaa<br />

a te Metua i te Ra‘i ra. E pinepine teie tautururaa I te tae mai na roto i<br />

te hoê o te mau horo‘a o te Varua: te horo‘a no te ite-papû-raa. Teie<br />

horo‘a, te vai nei ïa no ratou o te pure no te reira, e tauturu ïa ia tatou<br />

ia ite i te parau mau e ia rave i te mau haavaraa tano (a hi‘o Ioane<br />

16:13 ; Moroni 10:5).<br />

A Haapii i te Fifi<br />

Te aniraa i te Fatu no te arata’iraa e tuhaa noa ïa no te raveraa. Te ite<br />

nei te tahi pae e, no te mea ua parau mai te Fatu « E ani, e e horo‘ahia<br />

mai ta outou » (Mataio 7:7), e hinaaro-noa-hia ïa ia ani te hoê no te farii<br />

i te pahono a te Fatu. Tera râ, e ti‘a roa ia hau atu ta tatou e rave i te ani<br />

noa. Ua haamaramarama mai te Fatu ia tatou ia haapii i te fifi i roto i<br />

to tatou feruriraa (a hi‘o PH&PF 9:8). E mea pinepine, hou te Fatu e<br />

faauru ai ia tatou, e titau atoa Oia ia tatou ia noaa mai te mau haamaramaramaraa<br />

atoa e vai nei no te fifi e ia imi i te a‘o no ô mai i te mau<br />

vaipuna tano e ti‘aturihia. Ei hi‘oraa, e nehenehe i te mau taata faatere<br />

ia imi i te a‘o haapii mai ô mai i to ratou mau tauturu, e nehenehe ho‘i<br />

211


212<br />

21-a, E mea faufaa roa te pure no te raveraa i te mau faaotiraa ti‘a.


Haapiiraa 21<br />

te mau tane faaipoipo ia imi i te a‘o haapii mai ô mai i ta ratou ra<br />

vahine faaipoipo e te mau tamaiti mai ô mai ïa i to ratou mau metua<br />

ra. E ti‘a ia imi atoa tatou i te mau faaotiraa e vai mau nei no te fifi e ia<br />

feruri no ni‘a iho i te mau hope‘a o te fifi tata‘itahi.<br />

Ia rave ana‘e i te hoê faaotiraa, e ti‘a ia haaputu mai tatou ia rava’i te<br />

haamaramaramaraa e ti‘aturihia no te rave i te hoê faaotiraa paari. Te<br />

mau faaotiraa i ravehia i ni‘a i te haamaramaramaraa riirii noa e aore<br />

râ aore ti‘aturi-ore-hia, e mea pinepine ïa e mea hape e, e nehenehe e<br />

hopoi mai i te tatarahapa e te oto.<br />

A Rave i te Faaotiraa<br />

I muri a‘e i to tatou haapiiraa i te fifi, e ti‘a ïa ia ma’iti tatou i te faaotiraa<br />

maitai roa‘e ia nehenehe. (I te tahi mau taime, te faaotiraa e ti‘a ia<br />

ravehia aita ïa i rotopu i te maitai e te ino, teie râ, o te ma’itiraa ïa i te<br />

mea maitai roa‘e no te rave i tera taime). E rave tatou i te faaotiraa i<br />

faatumuhia i ni‘a i te mea o ta tatou e ite nei i roto i te aau e mea maitai<br />

roa‘e no te rave i muri a‘e i te haapiiraa ma te haapa‘o maitai i te haamaramaramaraa<br />

ta tatou i haaputu mai.<br />

A Pure no te Haapapûraa<br />

I muri a‘e i te raveraa i te hoê ma’itiraa, e haafatata tatou i te Fatu na<br />

roto i te pure e a ani ai e ua ti‘a anei te faaotiraa. Mai te peu o te reira<br />

mau, e haapapû mai te Varua Maitai i te faaotiraa na roto i te horo‘araa<br />

mai ia tatou te iteraa hau e te haapapû-faahou-raa i roto i te aau no te<br />

reira (a hi‘o PH&PF 6:22–23). I te tahi mau taime, e farii atoa tatou i te<br />

hoê ahu i roto i te papa o te aau (a hi‘o PH&PF 9:8).<br />

Mai te mea, no te tahi noa’tu tumu, aita tatou i ma’iti ma te tano roa,<br />

e faaite mai te Fatu e, ua hape ta tatou faaotiraa na roto i te vaiihoraa<br />

mai ia tatou e te hoê iteraa au ore i roto i te aau e aore râ i te hoê<br />

feaaraa ino. Te faahi‘o nei te mau papa‘iraa mo‘a i teie ei « haapouriraa<br />

no te mana‘o » (PH&PF 9:9). Ia tupu ana‘e te reira, e ti‘a roa ia farii i te<br />

ha‘ehaa no te haamata faahou i te raveraa no te rave-faaoti-raa.<br />

E mea pinepine, e tae mai te haapapûraa mai ô mai i te Varua Maitai ra<br />

ia tatou a pure ai tatou no te reira. I te tahi mau taime râ, e nehenehe<br />

tatou e papû ore i te mea ta te Fatu e hinaaro nei ia tatou ia rave e, e<br />

mea ti‘a roa ïa ia haamata i te faaafaro i te fifi hou e tae mai ai te hoê<br />

haapapûraa pae varua.<br />

Te parau ra o Elder Hartman Rector Jr. e, e titau te Fatu ia tatou ia<br />

« tuu to tatou mau turi i raro e ia paraparau e ona. A faaite ia’na eaha<br />

ta tatou e mana‘o nei ia rave—a rave i te mau fafauraa e ona—a papa‘i<br />

i ta tatou faanahoraa ohipa—e i muri iho a ti‘a i ni‘a i ta tatou mau<br />

tuturiraa e a haere e a rave ma te papû roa i te mea ta tatou i faaite<br />

213


Haapiiraa 21<br />

ia’na e rave tatou. I roto i te raveraa, e tae mai ai te Varua » (i roto i te<br />

Conference Report, Oct. 1973, 135; e aore râ Ensign, Tenuare 1974, 107).<br />

I tera taime e tera taime, e ti‘a paha ia rave tatou i te hoê faaotiraa o te<br />

mana‘ohia nei e mea fifi roa e aita e vai mai nei te pahonoraa. Ia tupu<br />

ana‘e teie huru, e ti‘a ia haamana‘o tatou e, ua roaa te ite i te peresideni<br />

Marion G. Romney : « Ua farii na vau i te mau fifi tei mana‘ohia, eita e<br />

nehenehe ia‘u ia faaafaro, e ua mauiui vau i mua i te reira e tae noa’tu,<br />

tei mana‘ohia, eita e nehenehe ia‘u ia haere i mua atu mai te mea eita<br />

vau e farii hoê faaotiraa no te reira. I muri a‘e i te pureraa e i roto i te<br />

mau taime e rave rahi o te haapaeraa i te maa no te hoê mahana i te<br />

hebedoma tata‘itahi no te mau tau roa, ua farii a‘era vau i te mau pahonoraa<br />

i heheuhia mai i roto i to‘u feruriraa i roto i te mau reni parau<br />

faaotihia. Ua faaroo vau i te reo o te Atua i roto i to‘u feruriraa e ua<br />

matau vau i ta’na mau parau » (Look to God and Live: Discourses of<br />

Marion G. Romney, haaputuhia e George J. Romney [1971], 45).<br />

I te tahi mau taime, e mea ti‘a roa ia haapae tatou i te maa, ia haapii i<br />

te mau papa‘iraa mo‘a, e ia pure no te faaafaroraa i te mau fifi ino roa.<br />

I tera taime e tera taime, i muri a‘e atoa i te raveraa i teie mau mea e<br />

I muri iho te raveraa e te faaohiparaa i te hoê faaotiraa, e nehenehe eita<br />

â tatou e farii i te hoê haapapûraa. I taua mau taime ra, e mea ti‘a ïa ia<br />

pee ohie noa tatou i ta tatou iho haavaraa maitai roa‘e, ma te faaohipa i<br />

te faaroo na roto i te faaoroma’i, e oia mau ihoa e tae mai te haapapûraa.<br />

E ti‘a roa ïa ia haamana‘o tamau noa tatou e, e pahono mai te Atua i ta<br />

tatou mau pure i roto i Ta’na haavaraa i te taime maitai roa‘e no tatou ia<br />

farii i te hoê pahonoraa.<br />

Te ohipa—A Rave i te Reira<br />

Ia farii ana‘e tatou i te hoê pahonoraa no ta tatou mau pure, e ti‘a roa<br />

ia rave tatou i te mea ta te pahonoraa e titau nei ia tatou ia rave. Eita<br />

tatou e nehenehe e titau i te Varua Maitai no te tauturu tamau noa ia<br />

tatou mai te mea, e tau‘a ore tatou i Ta’na mau haaputapûraa. Oia’toa,<br />

mai te peu eita te pahonoraa i te mea o ta tatou e hinaaro nei e aore râ<br />

mai te mea te tautooraa Ta’na e ani nei ia tatou e au ra e mea rahi ino<br />

roa, e mea ti‘a roa râ ia hinaaro tatou ia rave mai te au i Ta’na e arata’i<br />

nei. Aita ana‘e ra, e fifi tatou i te mo‘eraa te farereiraa e te Varua Maitai<br />

e no reira o Ta’na tamahanahanaraa ïa e te arata’iraa.<br />

Ua riro te peresideni Spencer W. Kimball ei hi‘oraa maitai no te hoê tei<br />

fafau ia rave i te mea ta te Fatu i ani ia’na ia rave : « Ma te ite-maitaihia<br />

te tuuraahia i ni‘a i te airaa maa ohipa a te peresideni Kimball,<br />

te vai nei teie parau iti o te tai‘o ohie-noa-hia, « DO IT [A Rave i te<br />

Reira]. » I teie taata faatere i faauruhia, e tai‘o numera piti te nahonaho<br />

214


Haapiiraa 21<br />

maitai o te taata iho. Ua ravehia te mau mea’toa no te pahono i te<br />

nahonaho maitai o te Fatu. Ua riro to’na hi‘oraa no te ohipa ei aai e<br />

te haamauhia nei te reira ei hi‘oraa no tatou paatoa no te pee atu »<br />

(Robert L. Simpson, i roto Conference Report, Atopa 1975, 17; e aore râ<br />

Ensign, Novema 1975, 13).<br />

Te tahi o teie mau taahiraa no te raveraa i te mau faaotiraa, ua faahoho-<br />

‘ahia ïa e te hoê iteraa i faahitihia i roto i ta tatou aamu omuaraa no te<br />

Ekalesia. Te iriti râ o Iosepha Semita i te Buka a Moromona, e te ohipa<br />

râ o Olive Kaudere ei papa‘i parau. I muri a‘e i te hoê taime, ua hinaaro<br />

o Olive ia rave ona iho i te tahi o te iritiraa parau. Ua heheu maira te<br />

Fatu ia Olive i To’na hinaaro no ni‘a iho i teie ohipa. Ua papa‘ihia te<br />

reira i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 9, o te faaite nei<br />

e mea nahea to Olive tamataraa i te iriti area râ, aita i manuïa.<br />

■ A tai‘o i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 9:4–9, ma te faaite<br />

atu i te mau taahiraa no te rave-faaoti-raa o te faahitihia.<br />

Te Faaohipa-noa-raa i te Raveraa no te Faaotiraa<br />

■ A faarave i te mau melo o te piha haapiiraa na roto i te fifi i muri nei<br />

ma te faaohipa i te mau taahiraa no te raveraa i te faaotiraa i faauruhia<br />

tei aparauhia na mua mai. E ti‘a ia faaohipa ratou i te ti‘araa no te hoê<br />

o te mau taata faatere o te Ekalesia oia te taea‘e Jones.<br />

Te fifi : ua amui mai te taea‘e Jones i te Ekalesia e pae matahiti te<br />

maoro e ua faatoro‘ahia i te autahu‘araa. No ta’na tabula ohiparaa, aita<br />

i nehenehe ia’na ia tae i te mau putuputuraa’toa a te Ekalesia e i te<br />

mau ohipa faaoaoaraa i muri noa iho i to’na bapetizoraa. E toru tamarii<br />

tauturu maitai ta’na e hoê vahine faaipoipo paturu rahi. E taata tamuta<br />

aravihi oia o te te‘ote‘o taa ê nei i roto i ta’na ohipa.<br />

Taahiraa 1 : A Imi i te Fifi<br />

■ Ia imi te mau melo o te piha haapiiraa i te fifi.<br />

I roto i te ohiparaa e te mau melo paruparu, e ti‘a i te hoê taata faatere<br />

no te autahu‘araa ia rave i te hoê tabula parau omo‘e no ratou o te ore<br />

e tae atoa mai nei i te ohipa faaoaoaraa a te Ekalesia. Mai te mea ua<br />

rahi te mau io‘a i ni‘a i te tabula, e ti‘a ia ma’iti oia ia ratou o ta’na e<br />

haro‘aro‘a nei e pahono maitai roa‘e i te ohipa faahoa’raa, ma te horo‘a<br />

papû i ta’na mau tautooraa i ni‘a ia ratou. Ia itoito mai ratou, e nehenehe<br />

ratou e tauturu ia’na ia faaitoito i te tahi atu mau melo paruparu.<br />

Taahiraa 2 : A Pure no te Arata’iraa e te Varua no te Ite-papû-raa<br />

■ I teie nei ua imi mai tatou i te fifi, i hea ïa tatou e nehenehe ai e haere<br />

no te tautururaa i roto i te faaotiraa nahea ia faaafaro i te reira ?<br />

215


Haapiiraa 21<br />

■ No te aha e ti‘a ia tatou ia faaohipa i te ite-papû-raa ia haafatata<br />

ana‘e i te taea‘e Jones ?<br />

Te mau fifi mai te ohipa-ore-raa i roto i te Ekalesia, e faaite mai te reira<br />

i te mau tamataraa taa ê. Hou e nehenehe ai tatou e rave i te mau huru<br />

faaotiraa’toa no ni‘a iho i te taata hoê paruparu, e ti‘a ia farii tatou i te<br />

Varua no te tauturu ia tatou ia ite maitai i te mau hinaaro mau o te<br />

taata e ia ite papû ho‘i i te parau mau mai roto atu i te hape (a hi‘o<br />

Iakobo 4:13)<br />

Taahiraa 3 : A Haapii i te Fifi<br />

■ Eaha te haamaramaramaraa o te tauturu ia tatou ia faaoti nahea ia<br />

tauturu i te taea‘e Jones ?<br />

A haapii ai tatou i te fifi, e ti‘a ïa ia feruri maite tatou i te ohipa i muri<br />

nei :<br />

1. O vai ma to’na na taea‘e hahaere utuafare ? Nahea tatou e nehenehe<br />

ai ia faaô mai ia raua ma te hau atu te maitai no te tauturu i te taea‘e<br />

Jones ia ho‘i mai i roto i te ohipa faaoaoaraa ? E ti‘a anei ia faaue<br />

tatou i te mau taea‘e taa ê e mau nei i te autahu‘araa no te tauturu i<br />

to’na utuafare ?<br />

2. Nahea tatou ia paraparau atu i te taea‘e Jones e te hinaaro nei tatou<br />

ia’na ?<br />

3. Nahea e nehenehe ia’na ia haapii mai e, e hinaaro oia i te evanelia ?<br />

4. Eaha to’na mau anaanatae e ta’na mau taleni ? Nahea tatou e nehenehe<br />

ai ia faaohipa i te reira ia ite oia e te hinaarohia ra oia e, e mea<br />

faufaa oia ?<br />

5. O vai ma to’na mau hoa ? Nahea ratou e nehenehe ai e tauturu<br />

ia’na ?<br />

6. Eaha te mau ohipa faaoaoaraa ta tatou e nehenehe e faaô mai ia’na o<br />

te ore e faahaamâ ia’na ?<br />

7. Nahea tatou e nehenehe ai e pûpû i te tauturu ia’na ?<br />

■ Eaha atu te tahi haamaramaramaraa ta tatou e nehenehe e feruri ?<br />

■ A aparau i te opuaraa ta tatou e nehenehe e pee no te faaho‘i mai i te<br />

taea‘e Jones i te ohipa faaoaoaraa a te Ekalesia.<br />

Taahiraa 4 : A Rave i te Hoê Faaotiraa<br />

A haapii ai tatou i te fifi, e ti‘a roa ia faaoti tatou nahea ia faaafaro i<br />

te reira. I roto i te faaotiraa nahea ia tauturu i te taea‘e Jones, e ti‘a ia<br />

faatupu tatou i te hoê opuaraa no te faaite i to tatou here e te hinaaro<br />

no’na.<br />

216


Taahiraa 5 : A Pure no te Haapapûraa<br />

Haapiiraa 21<br />

■ Eaha te taahiraa i mua nei i muri a‘e i to tatou faaotiraa eaha te rave ?<br />

Ia oti ana‘e ta tatou raveraa i te hoê faaotiraa, e ti‘a ïa ia ani i te Fatu, o<br />

te reira anei tei ti‘a. Na te Varua e faaite ia tatou e ua faaoti anei tatou<br />

ma te afaro mau e aore râ aita.<br />

Taahiraa 6 : A Te Ohipa— A Rave i te Reira<br />

■ Eaha te taahiraa hope‘a ?<br />

Te taahiraa hope‘a o te peeraa ïa i te hi‘oraa o te peresideni Spencer W.<br />

Kimball e a ohipa ai i ni‘a i ta tatou opuaraa; e ti‘a roa ïa ia « do it »<br />

[rave i te reira]. A pee ai tatou ma te haapa‘o maitai i ta tatou opuaraa,<br />

na roto i te tavini-itoito-raa e te here (a hi‘o PH&PF 81:5), e haaputapû<br />

te Varua i te aau o te taea‘e Jones, o te nehenehe e haere mai, ia tae te<br />

taime, i roto i te ohipa faaoaoaraa atoa.<br />

Te Faahope‘araa<br />

Ua tono mai te Metua i te Ra‘i ra ia tatou i te fenua nei no te haapii mai<br />

e ia paari mai e no te tauturu Ia’na ia rave i Ta’na ohipa. No te taviniraa<br />

maitai e no te raveraa i te mau faaotiraa i faauruhia no ni‘a ia tatou iho<br />

e ia vetahi ê ra, e ti‘a roa ïa ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa, ia imi i<br />

te hoaraa o te Varua Maitai, e ia vai te faaroo ia Iesu Mesia. E ti‘a roa<br />

atoa ia vai te faaroo i roto ia tatou iho a amo ai i ta tatou mau faaotiraa.<br />

E rave te reira i te itoito e te fafauraa. E nehenehe tatou e tia’turi e,<br />

ia haapii tatou na roto i te pure no to tatou mau fifi e to te reira mau<br />

faaafaroraa, a faaroo i te mau pahonoraa, e i muri iho a ohipa i ni‘a i<br />

taua mau fifi ra i roto i te parau ti‘a, e paturu mai te Fatu ia tatou e to<br />

tatou puai no te maitai e faarahihia ïa.<br />

Tamataraa<br />

I teie hebedoma, ia rave ana‘e i te hoê faaotiraa, a pee i te mau taahiraa<br />

i papa‘ihia i roto i teie haapiiraa. A tamau i te faaohipa noa i teie<br />

raveraa e tae noa’tu e riro mai te reira ei tuhaa no to outou oraraa.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ 1 Arii 3:5–15 (te ani nei o Solomona no te hoê aau i taa maitai)<br />

■ 1 Nephi 3:7 (e tauturu mai te Fatu ia tatou ia rave i te mea Ta’na e ani<br />

ia tatou ia rave)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 11:12–14 (a tuu i to outou<br />

ti‘aturiraa i roto i te Varua)<br />

217


Haapiiraa 21<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A hi‘o faahou i te haapiiraa 12, « Te Faatereraa Maitai Roa no te<br />

Utuafare », i roto i teie buka.<br />

2. A faaineine i te hoho‘a rahi i mana‘ohia i roto i te haapiiraa, e aore râ<br />

a papa‘i i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa.<br />

3. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

218


<strong>TE</strong> TI‘AAURAA<br />

E <strong>TE</strong> HORO‘ARAA<br />

I <strong>TE</strong> MANA I <strong>TE</strong><br />

TAHI ATU TAATA<br />

Haapiiraa 22<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia maramarama e ia<br />

faaohipa i te parau tumu no te ti‘aauraa e no te horo‘araa i te mana na<br />

te tahi e rave i te ohipa.<br />

Te Omuaraa<br />

Ua riro na o Mose ei taata faatere rahi, area râ i muri a‘e i to’na arata-<br />

’iraa i te mau taata o Iseraela i rapae i Aiphiti, ua ite oia e ohipa rahi ia<br />

faaafaro i te mau fifi atoa o te mau taata e ona ana‘e iho. I te mau<br />

mahana’toa, mai te po‘ipo‘i e tae atu i te ahiahi, ua parahi oia i mua i<br />

to’na mau taata no te pahono atu i ta ratou ra mau uiraa e no te tatara<br />

i to ratou mau fifi. Ua rahi roa râ te ohipa na te hoê ana‘e taata. I muri<br />

a‘e i te fariiraa i te a‘o a Ietero, to’na metua hoovai e, e taata faatere<br />

parau ti‘a ho‘i no te autahu‘araa, ua tufa atura o Mose i te mau taata i<br />

roto i te mau pupu 10, 50, 100 e 1.000. I muri iho, ua faataa oia hoê<br />

taata ti‘amâ no te arata’i i te p∂p∂ tata‘itahi. Mai reira atu, ei peropheta<br />

no Iseraela, ua horo‘a o Mose i to’na taime no te haapiiraa i te mau<br />

taata i te mau faaueraa e no te faaafaro i te mau fifi rahi roa‘e. Te tahi<br />

mau fifi ra na te mau taata faatere o ta’na i pii e haapa‘o. (A hi‘o Exodo<br />

18:13–26).<br />

Ua riro mai o Mose ei taata faatere hau atu te maitai roa na roto i te<br />

faanahonahoraa i te mau taata ta’na i tavini atu. Ua tauturu ta’na<br />

faaohiparaa i te mau parau tumu no te ti‘aauraa e no te horo‘araa i<br />

te mana i te tahi atu taata ia’na ia haamau i te nahonaho i rotopu i te<br />

mau taata o Iseraela e ia faatere ia ratou ma te hau atu te maitai roa.<br />

Te Mau Ti‘aau e te Ti‘aauraa<br />

Te hoê ti‘aau o te hoê taata ïa o tei horo‘ahia ia’na te hopoi‘a a te hoê<br />

atu taata e aore râ no te tahi mea i fatuhia e te tahi atu taata. Ua faataa<br />

mai te peresideni Spencer W. Kimball no te hoê ti‘aauraa i roto i te<br />

Ekalesia : « [E] ti‘aturiraa mo‘a i te pae varua e aore râ i te pae tino e<br />

te vai nei te ti‘aauraa [faataaraa] no te reira » (i roto i te Conference<br />

Report, Atopa 1977, 124 ; e aore râ Ensign, Novema 1977, 78).<br />

219


Haapiiraa 22<br />

E faaohipa te ti‘aauraa i roto i te Ekalesia e toru parau tumu niu (a hi‘o<br />

PH&PF 104:11–17) :<br />

■ A faaite i te hoho‘a rahi no te tabula ohipa i muri nei, e aore râ a hi‘o<br />

i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

Te Mau Parau Tumu Niu no te Ti‘aauraa i roto i<br />

te Basileia o te Fatu<br />

1. E ti‘aturihia te hoê ti‘aau no te tahi mea tei<br />

fatuhia e te Fatu.<br />

2. E faaohipa te ti‘aau i te ti‘amâraa i roto i te<br />

haapa‘oraa i ta’na ti‘aauraa.<br />

3. E haapa‘o maitai te ti‘aau i ta’na ti‘aauraa.<br />

E Ti‘aturihia te Taata Ti‘aau no te Tahi Mea tei Fatuhia e te Fatu<br />

Ua parau te Fatu, « Na‘u, na te Fatu, i hohora atu i te mau ra‘i, e ua<br />

hamani au i te ao nei, o ta‘u iho ïa ohipa rima, e na‘u iho te mau mea<br />

atoa i roto i te reira » (PH&PF 104:14). Na te Fatu te fenua taatoa nei,<br />

e Na’na te mau mea atoa i ni‘a iho i te reira. Te mau mea’toa ta tatou i<br />

farii, ua horo‘ahia mai ïa ia tatou e te Fatu. Ua ti‘aturi Oia i to tatou<br />

mau tino, ta tatou mau taleni e te mau aravihi, e to tatou mau utuafare<br />

na tatou e haapa‘o. E mau ti‘aau tatou i ni‘a i teie mau mea. Ia pii ana‘e<br />

te mau taata faatere i te hoê taata no te hoê ti‘araa o te Ekalesia e aore<br />

râ ia horo‘a ana‘e i te hoê faaueraa ohipa no te autahu‘araa, te faaue nei<br />

ïa ratou i te hoê ti‘aauraa.<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite no te hoê<br />

taime i te mau ti‘aauraa ta ratou i farii mai ô mai i te Fatu ra.<br />

E Faaohipa te Ti‘aau i te Ti‘amâraa i roto i te Haapa‘oraa i Ta’na<br />

Ti‘aauraa<br />

Ei mau tamarii na te Metua i te Ra‘i ra, ua farii tatou i te ti‘amâraa no<br />

te ohipa atu no tatou iho. No reira, ia farii ana‘e tatou i te hoê ti‘aauraa,<br />

ua ti‘amâ ïa tatou no te haapa‘o i te reira i roto i te rave‘a ta tatou e<br />

faaoti. Ua ti‘amâ tatou ia riro ei feia faaroo, itoito e haapa‘o; tera râ,<br />

ua ti‘amâ atoa tatou ia riro ei feia hupehupe e te haapa‘o ore. Ua parau<br />

te Fatu, « Ua... horo‘atu ho‘i i te tamarii a te taata nei ia riro ratou ei<br />

mea tiamâ [mau tia‘i] ia ratou iho » (PH&PF 104:17).<br />

E Haapa‘o te Ti‘aau no Ta’na Ti‘aauraa<br />

E titau te Fatu ia tatou ia riro ei feia haapa‘o i roto i ta tatou mau<br />

ti‘aauraa, tera râ eita Oia e faahepo ia tatou ia rave i te reira. Noa’tu râ,<br />

220


Haapiiraa 22<br />

i te taime no te Haavaraa, e ti‘a roa ïa ia tatou ia faaite atu i te hoê<br />

aairaa Ia’na oia ho‘i nahea to tatou haapa‘oraa i ta tatou mau ti‘aauraa.<br />

E ti‘a roa atoa ia faaite tatou i te hoê aairaa i te mau ti‘a o te Fatu—to<br />

tatou mau taata faatere o te autahu‘araa—i roto i te mau uiuiraa a te<br />

autahu‘araa. « Ua titauhia ïa e te Fatu, i te rima o te mau tiaau atoa ia<br />

tuu mai i te hoe papaa parau no to’na tiaauraa, i teie nei e i te tau mure<br />

ore atoa ho‘i » (PH&PF72:3).<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o i Te Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 51:19, 52:13. 72:4, e 78:22. Eaha ta te Fatu e fafau<br />

nei ia ratou o tei haapa‘o i ta ratou mau ti‘aauraa ?<br />

Te Horo‘araa i te Mana i te Tahi Atu Taata<br />

Te auraa no te parau horo‘a i te mana o te horo‘araa ïa i te tahi atu<br />

taata te hopoi‘a e te mana no te rave faaoti-roa-raa te tahi ohipa e na<br />

outou e rave. Te ohipa i faauehia, e riro mai ïa i reira e ti‘aauraa na te<br />

taata i horo‘ahia’tu te ohipa. E taata faatere maitai roa o Mose no te<br />

mea ua faaohipa oia i te mau parau tumu no te ti‘aauraa e no te horo-<br />

‘araa i te mana i te tahi atu taata. E nehenehe atoa te mau taata faatere<br />

o te Ekalesia e riro ei feia hau atu te maitai roa na roto i te faaohiparaa<br />

i teie mau parau tumu.<br />

E ohipa hanahana te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei,<br />

tera râ, eita te hoê taata e nehenehe ia rave i te reira ona ana‘e. Ia piiana‘e-hia<br />

tatou no te arata’i, e ti‘a ia faaô mai tatou ia vetahi ê. Te hoê<br />

taata faatere o te rave puai i te ohipa, e haamaitai oia i te mau oraraa<br />

e rave rahi, tera râ hoê taata faatere o te horo‘a ma te maitai roa i te<br />

ohipa i te tahi atu taata e o te faauru ia vetahi ê ia rave puai i te ohipa,<br />

e haamaitai oia i te mau oraraa o te tahi atu mau taata e rave rahi atu â.<br />

E faaô mai te horo‘araa maitai roa i te mana i te tahi atu taata i roto i te<br />

Ekalesia i na parau tumu niu e maha :<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi no te tabula ohipa i muri nei, e aore râ a<br />

hi‘o i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

Te Mau Parau Tumu Niu no<br />

te Horo‘araa I te Mana i te Tahi Atu Taata<br />

i Roto i te Basileia o te Fatu<br />

1. A ma’iti i te taata ti‘a.<br />

2. A faaue i te ti‘aauraa.<br />

3. A faati‘a i te taata hoê ia faatere ona iho e<br />

tane anei e aore râ e vahine.<br />

4. A faarue te hopoi‘a i te taata hoê no ta’na<br />

ti‘aauraa e tane anei e aore ra e vahine.<br />

221


Haapiiraa 22<br />

A Ma’iti i te Taata Ti‘a<br />

Ia farii ana‘e tatou i te hoê ohipa o te hinaarohia ia rave-faaoti-roa-hia,<br />

e ti‘a ia ma’iti tatou na roto i te pure i te taata e faauehia’tu (a hi‘o i te<br />

haapiiraa 21, « Te Faatereraa : Te Raveraa i te Faaotiraa i Faauruhia »,<br />

i roto i teie buka).<br />

A Faaue i te Ti‘aauraa<br />

I muri a‘e i te ma’itiraa i te taata tano, e ti‘a ïa ia faauehia’tu i te ti‘aauraa.<br />

Te rave‘a tano no te faatae i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia o te fariiraa ïa<br />

i te hoê uiuiraa e te taata. E mea tano atoa ihoa te ani-manihini-raa i te<br />

hoa faaipoipo o te taata i te uiuiraa.Te mau faaueraa ohipa mai te mau<br />

opuaraa no te ohipa sotauturu e aore râ te faatereraa o te oro‘a mo‘a e<br />

nehenehe ia ravehia ma te ore e arata’i i te hoê uiuiraa.<br />

■ Eaha te haamaramaramaraa ta te hoê taata faatere e ti‘a ia horo‘a atu i<br />

te hoê taata o tei farii noa mai nei i te hoê piiraa apî e aore râ hoê<br />

faaueraa ohipa ? (Te tumu no te faanahonahoraa e aore râ no te<br />

opuaraa ohipa, no te mau ohipa o te faaueraa, no te mau faahope‘araa<br />

taa maitai, oia ho‘i e titauhia’tu i te taata hoê ia faaoti, e i te hoê taime<br />

no te taata ia faaho‘i mai i ta’na ti‘aauraa, e tane anei e aore râ e vahine)<br />

A Faati‘a i te Taata Hoê ia Faatere Ona Iho e Tane Anei e Aore râ e<br />

Vahine<br />

E ti‘a ia faati‘ahia te taata tata‘i hoê ia faaohipa i to’na iho ti‘amâraa i roto<br />

i te haapa‘oraa i ta’na ti‘aauraa e tane anei e aore râ e vahine. E pûpû te<br />

taata faatere paari i ta’na tauturu i te taata i faauehia’tu te ohipa tera râ<br />

eita roa oia e rave i te mau faaotiraa no’na e tane anei e aore râ e vahine.<br />

E pûpû atoa te taata faatere i te patururaa e te faaitoitoraa.<br />

Ia ani-ana‘e-hia nahea oia ia faatere i te mau melo o te Ekalesia, ua<br />

parau o Iosepha Semita, « E haapii au ia ratou i te mau parau tumu<br />

tano, e na ratou e faatere ia ratou iho » (faahitihia e John Taylor, i roto<br />

Millennial Star, 15 no Novema 1851, 339).<br />

Ua papa‘i te peresideni N. Eldon Tanner : « Eita roa e ti‘a i te hoê taata<br />

faatere ia tamata i te rave i te ohipa a te hoê o ta’na i horo‘a atu te hoê<br />

faaueraa ohipa... A horo‘a ia ratou te ti‘amâraa no te rave i ta ratou<br />

ohipa. Eiaha roa e faaino atu ia ratou, tera râ a faateniteni i te manuïaraa<br />

e a faaitoito i te mau tautooraa... O tatou ei mau taata faatere... e ti‘a ïa ia<br />

horo‘a i te haapa‘oraa rahi roa‘e no te tupuraa o te taata iho no te taata<br />

tata‘i hoê na roto i te haapiiraa i te mau parau tumu tano e a tamata i te<br />

arata’i i taua taata hoê nei ia faaineine ona iho no te tahuti nei e no te<br />

oraraa mure ore. No teie, e ti‘a ia rave tatou na roto i te hi‘oraa maitai e<br />

te faaue e i muri iho ia ineine no te tauturu e no te paturu atu ia’na i roto<br />

i ta’na mau tautooraa, tera râ e ti‘a ia vaiiho ia’na ia rave i ta’na iho mau<br />

222


Haapiiraa 22<br />

faaotiraa e ia faatere ona iho mai te au i te ti‘amâraa o ta’na ïa<br />

horo‘araa » (« Leading As the Savior Led », New Era, Tiunu 1977, 6).<br />

A Faaru‘e te Hopoi‘a i te Taata Hoê no Ta’na Ti‘aauraa e Tane Anei e<br />

Aore râ e Vahine<br />

I tera taime e tera taime, e ti‘a i te taata faatere ia uiui i te taata i<br />

faauehia’tu te ohipa e ia farii i te hoê parau faataaraa no ni‘a iho i te<br />

ti‘aauraa. I roto i teie uiuiraa e ti‘a i te taata faatere ia tauturu i te taata<br />

ia hi‘opo‘a i ta’na faaohiparaa e tane anei e aore râ e vahine e ia pûpû<br />

atu i te tauturu e te faaitoitoraa. E ti‘a atoa ia’na ia faaite i te mauruuru<br />

no te mau tautooraa a te taata hoê. Na te faateniteniraa mau o te aau<br />

no te mau ohiparaa a te mau taata e patu i te faaroo e te iteraa papû.<br />

Ua papa‘i te peresideni Tanner : « E ti‘a ia rave-tamau-noa-hia ihoa te<br />

hoê aairaa e te taata faatere e, e ti‘a ia titau atu oia i taua aairaa ra.<br />

I roto i te faatereraa a te Ekalesia, te mauihaa tumu no te ti‘aauraa o<br />

te uiuiraa ïa i te taata iho... E nehenehe teie ia riro mai ei iteraa ohipa<br />

mauruuru rahi no na tuhaa e piti, i te vahi e vai mai te rave‘a fana‘o<br />

no te horo‘a i te hoê hi‘opo‘araa ia’na iho, e i te vahi e ti‘a ai i te paraparauraa<br />

ia matara e ia faatupu mai. E vahi maitai roa no te pûpûraa e<br />

no te fariiraa i te tauturu e te patururaa » (New Era, Tiunu 1977, 6).<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te ohipa no te<br />

haapii i muri nei :<br />

Ua hinaaro te peresideni Olson i te pii hoê orometua haapii no te mau<br />

melo o Autahu‘araa Aarona o ta’na amaa. I muri a‘e i te mau pure e te<br />

feruri-rahi-raa, ua ite oia i te faaururaahia mai ia pii i te taea‘e Johnson,<br />

te hoê melo faafariu-apî-hia i te Ekalesia. I to’na farereiraa i te taea‘e<br />

Johnson i te putuputuraa a te autahu‘araa, ua rave oia i te hoê farereiraa<br />

no te taea‘e e te tuahine Johnson ia farerei ia’na i roto i te fare<br />

pure i te hora 6 e te afa i taua ahiahi ra.<br />

I te taeraa mai o Johnson ma, ua ani atura te peresideni Olson i te<br />

taea‘e Johnson ia tomo mai i roto i ta’na piha toro‘a no te hoê uiuiraa<br />

poto no te ti‘amâraa; i muri iho, ua ani manihini maira i te tuahine<br />

Johnson ia amui mai ia raua. I muri a‘e i te farereiraa no te tahi tau<br />

minuti, ua pûpû a‘era te peresideni Olson i te hoê pure. I muri a‘e i<br />

te pure, ua parau oia : « Ua ani manihini au ia orua i ô nei i teie ahiahi<br />

no te faatae i te hoê piiraa i te taea‘e Johnson. Ua pure au no ni‘a iho<br />

i teie ohipa e ua ite au i te faaururaahia ia pii ia oe, te taea‘e Johnson,<br />

no te haapii i te piha haapiiraa a te Autahu‘araa Aarona i roto i ta tatou<br />

amaa. E ti‘aturi rahi to‘u e riro oe ei orometua haapii maitai roa, no<br />

te mea ua ite au e te hinaaro nei te Fatu ia oe ia tavini i roto i teie<br />

ti‘araa. » I muri iho ua faataa ihora te peresideni Olson ma te faahu‘ahu‘a<br />

i te mau ohipa a te hoê orometua haapii no te piha autahu‘araa.<br />

223


Haapiiraa 22<br />

I muri a‘e i te haapapûraa e, ua ite papû roa te taea‘e Johnson i te mea<br />

e titauhia ra ia’na, ua ani atura te peresideni Olson e farii anei oia i te<br />

piiraa. Ua parau maira te taea‘e Johnson : « Te ite nei au i te ha‘ehaa<br />

rahi i roto i te aniraahia ia farii i teie hopoi‘a, tera râ te vai nei to‘u<br />

faaroo e, e tauturu mai te Fatu ia‘u ia rave i te reira ma te tano maitai.<br />

E farii au i teie piiraa e, e rave au ma te maitai roa‘e. » Ua papa‘i ihora<br />

te peresideni Olson i te mau ohipa ta te taea‘e Johnson e rave atu ia’na<br />

ra e ua parau atu ia’na i te faufaa no te mau taea‘e i roto i ta’na piha<br />

haapiiraa no te Metua i te Ra‘i ra.<br />

Ua ani te peresideni Olson i muri iho i te tuahine Johnson e paturu<br />

anei oia i ta’na tane faaipoipo i roto i teie piiraa. Ua parau maira oia e,<br />

ua haapeu roa oia i ta’na tane e, e tauturu oia ma to’na aau atoa. Ua<br />

faaite atura te peresideni Olson i to’na mauruuru ia Johnson ma e ua<br />

faanaho ia faatoro‘ahia te taea‘e Johnson no ta’na piiraa i te Sabati i<br />

muri mai. Ua faanaho te peresideni Olson i muri iho i te hoê farereiraa<br />

no te amui faahou e te taea‘e Johnson i roto i na hebedoma e piti no te<br />

fariiraa i te hoê parau faataaraa no ni‘a i te piiraa.<br />

E piti hebedoma i muri a‘e, i to te taea‘e Johnson haereraa mai no te<br />

uiuiraa, ua horo‘a oia i te hoê parau faataaraa maitai roa no te haereraa<br />

i mua. Ua parau oia e ua haapii rahi mai oia no ni‘a i te haapiiraa atu e<br />

te tamata ra oia ia riro mai ei orometua haapii maitai. Area râ, ua parau<br />

oia e, te vai rahi nei â no te haapii mai. Ua mauruuru roa te peresideni<br />

Olson. Ua faateniteni oia ia’na e ua parau atu, te rave maitai nei oia i te<br />

ohipa. Ua faaitoito ia’na ia tamau noa i te rave ma to’na maitai roa‘e e<br />

ia tamau noa i te haapii mai e ua paraparau raua no ni‘a i te haapiiraa<br />

na roto i te mana o te Varua Maitai. Ua aparau i te mau rave‘a ta te<br />

taea‘e Johnson e nehenehe e tauturu i te hoê melo paruparu o te piha<br />

haapiiraa. A faanaho ai raua no te hoê atu uiuiraa no te parau<br />

faataaraa, ua faaite te peresideni Olson e te taea‘e Johnson i te mau<br />

haamauruururaa i te tahi e te tahi. Ua vai te tia’turiraa ia raua e, e riro<br />

mai te taea‘e Johnson ei orometua haapii manuïa.<br />

■ Nahea te peresideni Olson i te peeraa i te mau parau tumu no te<br />

horo‘araa i te mana i te tahi atu taata ? Eaha ta’na i rave no te tauturu<br />

i te taea‘e Johnson ia mauïa i roto i to’na piiraa ?<br />

Te Faahope‘araa<br />

E tauturu te ti‘aauraa e te horo‘araa i te mana i te tahi atu taata ia tatou ia<br />

faaoti roa i te ohipa a te Fatu hau atu te maitai roa. Ia farii ana‘e tatou i te<br />

hoê piiraa i roto i te Ekalesia, ua ti‘aturihia ïa tatou no te mau hopoi‘a taa<br />

maitai i roto i te basileia o te Atua. E ti‘aauraa teie mau hopoi‘a ta te Fatu<br />

e ti‘aturi nei o tatou te mau ti‘aau. E ti‘amâraa to tatou no te haapa‘o i ta<br />

tatou mau ti‘aauraa ma te maitai roa e aore râ ma te hupehupe tera râ,<br />

e anihia ihoa tatou ia faaite i te hoê aairaa no te reira.<br />

224


Haapiiraa 22<br />

I roto i te horo‘a-maitai-roa-raa i te mana i te tahi atu taata e ô mai te<br />

mau parau tumu no te ti‘aauraa. E titau te reira ia faaue atu tatou i te<br />

hoê ti‘aauraa, ia haapii atu i te mau parau tumu tano, ia faati‘a i te<br />

taata ia faatere ona iho e tane anei e aore râ e vahine, e i horo‘a ei<br />

hopoi‘a na’na e tane anei e aore râ e vahine.<br />

A vai ai to tatou faaroo i roto i ta tatou mau ti‘aauraa e a horo‘a atu ai<br />

ma te maitai roa i te mana, e haere te ohipa a te Fatu i mua. Mai te reira<br />

ta Alama tautururaa i te Ekalesia ia ruperupe i roto i to’na tau.<br />

■ A tai‘o Mosia 25:19–24.<br />

Te Tamataraa<br />

A imi i te mau ti‘aauraa ta te Fatu i horo‘a ia outou. A ma’iti i te hoê<br />

ti‘aauraa ta outou e nehenehe e haamaitai atu, e a haamau i te hoê fâ o<br />

te tauturu ia outou ia rave i te reira. I te taime i mua nei, e hinaarohia<br />

ia rave outou i te hoê faaueraa ohipa i roto i to outou utuafare e aore râ<br />

i roto i te piiraa a te Ekalesia, a pee i te mau parau tumu no te<br />

ti‘aauraa. A horo‘a atu i te mana e a pee na roto i te faaueraa ohipa.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Salamo 24:1 (te mau mea’toa e fatuhia e te Fatu)<br />

■ Matai‘o 25:14–30 (te mau ti‘aau i ti‘aturihia e, e tape‘ahia ei mau<br />

ti‘aau no te mau taleni)<br />

■ Luka 16:10–13 (te haapa‘o i roto i te mau ti‘aauraa o te fenua nei)<br />

■ Luka 19:11–27 (te mau ti‘aau ia riro ei mau faatere maitai)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:16–21 (hamanihia te<br />

mau mea’toa no te faaohiparaa paari a te taata)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 70:4 (te ti‘aauraa i te<br />

Mahana o te Haavaraa)<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A faaineine i te mau hoho‘a rahi i mana‘ohia i roto i te haapiiraa, e<br />

aore râ a papa‘i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa.<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

225


<strong>TE</strong> ARATA’IRAA I<br />

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> PUTUPUTURAA<br />

E <strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> UIUIRAA<br />

226<br />

Haapiiraa 23<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia arata’i i te mau<br />

putuputuraa e te mau uiuiraa maitai roa.<br />

Te Omuaraa<br />

Te faaite nei o Nephi ia tatou e i muri a‘e i to te Mesia haereraa i<br />

Amerika, « [Ua] pee atura râ ratou [te mau Ati Nephi] i te mau faaue ta<br />

ratou i roaa i to ratou Fatu ra i to ratou Atua, e te tamau â ra ratou i te<br />

haapae i te maa, e i te pure, e i te putuputu-pinepine-raa ratou ia pure<br />

e ia faaroo i te parau a te Fatu » (4 Nephi 1:12).<br />

■ Eaha te mau putuputuraa ta tatou e haere nei i roto i te Ekalesia ?<br />

No te aha tatou i farii ai i te mau putuputuraa ?<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi no te tabula ohipa i muri nei, e aore râ a<br />

hi‘o i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa :<br />

Te Mau Tumu no te Mau Putuputuraa<br />

1. No te tauturu ia tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua<br />

2. No te patu i te mau iteraa papû<br />

3. No te haapii atu i te mau parau haapiiraa e te mau parau<br />

tumu o te evanelia<br />

4. No te hopoi mai ia tatou te a‘o a te mau peropheta o teie<br />

anotau<br />

5. No te paturu i to tatou mau taata faatere<br />

6. No te rave i te ohipa misionare<br />

7. No te rave i te oro‘a mo‘a<br />

8. No te horo‘a i te haamaramaramaraa e no te faatuati i te<br />

ohipa a te Ekalesia<br />

9. No te faaafaro i te mau fifi<br />

10. No te faauru e no te haapii atu<br />

11. No te faatere i te mau oro‘a o te evanelia, mai te bapetizoraa


Haapiiraa 23<br />

Te Arata’iraa i te Mau Putuputuraa Maitai Roa<br />

No te maitai-roa-raa, e ti‘a i te mau putuputuraa ia faaoti roa i te hoê<br />

tumu i faataahia. E ti‘a i te mau taata faatere ia arata’i i te mau putuputuraa<br />

ma te nahonaho e te hanahana, ia faaitoito i te faaohiparaa mai<br />

roto mai ia ratou o te tae mai, e ia horo‘a i te hi‘opo‘araa e te peeraa na<br />

roto i te ohipa.<br />

Te Opuaraa [Faanahoraa] Ohipa<br />

E maitai roa te hoê putuputuraa ia tupu ana‘e e ia faaotihia te tumu no<br />

te reira. E titau te reira i te opuaraa ohipa na mua roa.<br />

Hoê tautururaa faufaa i roto i te opuaraa ohipa o te hoê talena ïa. Hoê<br />

talena o te hoê ïa tabula no te mau mea e ravehia i roto i te putuputuraa<br />

e no ratou o te ti‘a ia ohipa atu. E faati‘a te mau talena i te mau putuputuraa<br />

ia faaitehia ma te maramarama e ma te maitai roa. No te hamaniraa<br />

i te hoê talena, e ti‘a roa ia feruri maitai eaha ta tatou e hinaaro nei<br />

ia faaoti roa e i muri iho ia papa‘i i taua mau tumu parau ra i raro na<br />

roto i te panahoraa no te faufaaraa ia nehenehe ia ferurihia na mua te<br />

mau ohipa faufaa roa‘e.<br />

■ Eaha ta tatou e nehenehe e faaô mai i roto i te hoê talena ? (A tabula i te<br />

mau horo‘araa mana‘o i ni‘a i te tabula papa‘iraa. Hoê hi‘oraa no te hoê<br />

talena no te pô pureraa utuafare te vai nei i te hope‘a o teie haapiiraa).<br />

E nehenehe ia faatupu i te hoê putuputuraa poto noa hou te tahi atu<br />

mau putuputuraa mai te pureraa oro‘a e te bapetizoraa. I roto i te reira,<br />

e hi‘o-faahou-hia te talena e ratou o te ohipa nei e, e nehenehe ia<br />

pûpûhia hoê pure no te ani i te arata’iraa o te Varua.<br />

Te parau nei te Fatu ia tatou, « Ua horoa-noa-hia ïa i te mau peresibutero<br />

no ta‘u nei ekalesia mai te matamua mai â, e e na reira-noa-hia ia<br />

faatere i te mau putuputuraa mai te au i tei haapiihia e tei arata‘ihia e<br />

te Varua Mo‘a ra » (PH&PF 46:2). Ia pure ana‘e tatou no te farii i te<br />

Varua Maitai i roto i ta tatou mau putuputuraa e i muri iho a ohipa ai<br />

mai te au i te reira, e parahi mai te Varua Maitai e e tauturu ia tatou ia<br />

faaoti roa i te tumu no te putuputuraa. Ua papa‘i o Moroni no te mau<br />

Ati Nephi, « E ua faaterehia ta ratou mau pureraa e te ekalesia mai te<br />

au i te raveraa a te Varua, e na roto ho‘i i te mana o te Varua Maitai ra;<br />

e ia arata‘ihia ho‘i ratou e te mana o te Varua Maitai ia parau, e ia a‘o,<br />

e ia pure, e ia ani, e ia himene ho‘i, e ua na reirahia ïa » (Moroni 6:9).<br />

E tae mai teie faaururaa rahi na mua i te putuputuraa a faaineine ai<br />

tatou i te hoê talena na roto i te pure.<br />

Te Nahonaho e te Hanahana<br />

Ia arata’i ana‘e tatou i te mau putuputuraa, e ti‘a ia haamau i te hoê<br />

hi‘oraa tano na roto i te mâraa, te faaneheneheraa, e te ahu tano maitai.<br />

E ti‘a ia haapae i te parau titau-ore-hia e ia tape‘a ia vai hanahanaraa.<br />

227


Haapiiraa 23<br />

Te Ohiparaa<br />

Na te mau taata ohipa e hinaaro mau e te ineine e haamaitai hau roa’tu i<br />

te mau putuputuraa. E ti‘a ia ani tatou i te Fatu ia tauturu ia tatou ia farii<br />

i te mau haamaramaramaraa, te haapiiraa, e te mau ohipa no te putuputuraa<br />

a te Ekalesia. E ti‘a ia haere tatou e te hinaaro ia ohipa, ia haapii<br />

mai, e ia farii i te mau faaueraa ohipa te horo‘ahia mai ia tatou. E ti‘a ia<br />

faaineine ia tatou iho ia ohipa i raro a‘e i te mana o te Varua Maitai.<br />

Te Hi‘opo‘araa e te Peeraa na Roto Atu i te Ohipa<br />

I muri a‘e i te hoê putuputuraa, e ti‘a ia hi‘opo‘a tatou i to’na maitai-roaraa.<br />

E nehenehe ta tatou hi‘opo‘araa ia faaô mai te mau uiraa mai teie :<br />

Ua faaoti-roa-hia anei te tumu no te putuputuraa ?<br />

Ua nehenehe anei ia tatou ia rave i te mau faaineineraa maitai a‘e ?<br />

Ua faaoti anei tatou i te mau ohipa atoa i ni‘a i te talena ?<br />

Ua vai mai anei te hoê varua maitai i roto i te putuputuraa ?<br />

Ua maramarama anei te feia ohipa i ta ratou mau faaueraa ohipa e<br />

nahea ia faaoti roa i te reira ?<br />

Na roto i te hi‘o-maitai-raa i ta tatou mau pahonoraa no teie mau uiraa,<br />

e nehenehe tatou e faaoti nahea ia haamaitai te mau putuputuraa i<br />

mua nei.<br />

Te Arata’iraa i te Mau Uiuiraa Maitai Roa<br />

■ A faaite i te mau hoho‘a 23-a, « E faaitoito te mau uiuiraa a te<br />

Autahu‘araa i te mau autaatiraa maitai », e te 23-b. « E faaite hua te<br />

mau uiuiraa maitai roa i te ohipa a te Fatu. »<br />

E titau atoa te mau uiuiraa i te faaineineraa taa ê. E nehenehe te hoê<br />

uiuiraa e faaoti roa i te mau tumu e rave rahi. E nehenehe te reira ia<br />

faaohipahia (1) no te haaputu mai i te haamaramaramaraa, (2) no te<br />

horo‘a i te haamaramaramaraa, (3) no te a‘o e no te faaitoito, (4) no<br />

te pii i te mau taata no te mau ti‘araa, (5) no te farii i te mau parau<br />

faataaraa no te mau ti‘aauraa, (6) no te haapii atu i te mau parau tumu<br />

e te parau haapiiraa, e aore râ (7) no te faaoti i te ti‘amâraa [mâraa] o te<br />

taata. No te mea ho‘i e arata’i pinepine te mau taata faatere i te mau<br />

uiuiraa, e ti‘a ïa ia ite tatou i te tahi o te mau parau tumu niu no te<br />

arata’iraa i te mau uiuiraa a te Ekalesia :<br />

228<br />

A tabula i te mau uiuiraa, e a horo‘a i te taime tei rava’i no te arata’i<br />

i te reira i roto i te hoê peu hanahana e te rû-ore-hia.<br />

A pure no te farii i te Varua e te mana no te ite-papû-raa i roto i te<br />

mau uiuiraa.


Haapiiraa 23<br />

A rave i te reira i te hoê vahi tei hau e te mahanahana e ia faati‘a i te<br />

vai mo‘emo‘eraa.<br />

A horo‘a i te haapa‘oraa taatoa e no roto mai i te aau i te mau taata<br />

hoê. A faaite i te anaanatae rahi no ratou.<br />

A tauturu ia ratou ia ite i te mahanahana e ia ohipa na roto I te marû<br />

e te hau.<br />

A haapapû te maramarama nei ratou no te mau huru uiraa atoa ta<br />

tatou e ani nei.<br />

A tape‘a i te mau uiuiraa i ni‘a i te hoê tumu parau.<br />

A vaiiho i te mau taata hoê ia ite e nehenehe tatou e tauturu.<br />

A tape‘a omo‘e i te haamaramaramaraa o te taata iho, e a haapapû ia<br />

ratou e rave tatou i te reira.<br />

Ta tatou mau tautooraa o te aau no te faaroo atu i te mau melo o ta<br />

tatou e uiui nei e tauturu te reira ia ratou ia tatara i to ratou mau<br />

mana‘o. Te auraa ra, te tamataraa ia maramarama i to ratou mau<br />

mana‘o e i muri iho te tautururaa ïa ia ratou ia tapae i te mau faaotiraa<br />

ta ratou e ite nei e hopoi‘a na ratou. E ti‘a ia fafau ratou iho hou e<br />

nehenehe ai ratou e taui no te maitai a‘e.<br />

Ua faataa mai te peresideni N. Eldon Tanner :<br />

« E mea faufaa ia ite maitai ratou o ta tatou e uiui nei e, e mau tamarii<br />

varua na te Atua ratou e, te here nei tatou ia ratou, e ia ite ratou e te here nei<br />

tatou ia ratou e te anaanatae nei i roto i to ratou maitairaa e i roto i te<br />

tautururaa ia ratou ia manuïa i roto i te oraraa...<br />

« A haamana‘o, ua faatumuhia te uiuiraa i ni‘a i te haapa‘o, te au maitai e<br />

te here. E mea faufaa roa te reira. Ia ite te mau taata e te here nei tatou ia<br />

ratou e te tamata noa nei ïa i te tauturu ia ratou » (i roto i te Conference<br />

Report, Atopa 1978, 59–60; e aore râ Ensign, Novema 1978, 41–42).<br />

Te Faahope‘araa<br />

Te tumu o te Ekalesia no te hopoi mai ïa i te mau varua i te Mesia ra,<br />

e e nehenehe te mau putuputuraa e te mau uiuiraa ia tauturu ia tatou i<br />

roto i te reira. Area râ, eita te mau putuputuraa e te mau uiuiraa auraa<br />

maitai e te faufaa e tupu noa mai. E ti‘a roa ia opuahia te reira, ia arata-<br />

’ihia, e ia hi‘opo‘ahia e te mau tumu taa maitai i roto i te feruriraa. Te<br />

parau nei te Fatu :<br />

« Te horoa atu nei au ia outou te hoe faaueraa, ia haaputuputuhia mai<br />

outou e haapii e e paturu ïa outou te tahi i te tahi, ia ite outou i te ravea<br />

no te faatere i ta‘u nei ekalesia, i te ravea no te ohipa i ni‘a i te mau<br />

faataaraa o ta‘u nei ture e te mau faaueraa, ta‘u i horoa’tu ra.<br />

229


230<br />

23-a, E faaitoito te mau uiuiraa a te Autahu‘araa i te mau autaatiraa maitai.


Haapiiraa 23<br />

« E na roto i te reira e haapiihia’i outou i roto i te ture no ta‘u nei<br />

ekalesia, e e haamo‘ahia ho‘i e te mea ta outou i farii ra, e e tapea ho‘i<br />

outou ia outou iho ia rave i te ohipa mo‘a noa i mua ia‘u nei—<br />

« E mai te mea e na reira outou i te rave i teie nei mau mea, e amuihia<br />

mai te hanahana i te basileia ta outou i farii ra » (PH&PF 43:8–10).<br />

Te maitai a‘e ta tatou opuaraa e te arata’iraa i te mau putuputuraa e te<br />

mau uiuiraa, e hau roa’tu vetahi ê i te faauruhia no te ora i te mau ture<br />

e te mau faaueraa a te Atua.<br />

Te Tamataraa<br />

Te mau metua tane : A faanaho e a opua i te hoê talena no ta outou pô<br />

pureraa utuafare i mua nei ia nehenehe outou ia haapii i to outou utuafare<br />

i te evanelia ma te hau atu te maitai roa.<br />

Te mau taata faatere o te Autahu‘araa : A pee i te mau horo‘araa mana‘o i<br />

roto i teie haapiiraa ia horo‘a ana‘e i te hopoi‘a no te arata’iraa i te mau<br />

putuputuraa e te mau uiuiraa.<br />

I te mau taea‘e atoa e mau nei i te autahu‘araa : A opua na roto i te pure i<br />

ta outou hebedoma. A papa‘i i te hoê talena o te tauturu ia outou ia<br />

rave i te mea ta te Fatu e hinaaro nei ia outou ia rave.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Moroni 6:5–6 (Ua farerei amui pinepine te mau Ati Nephi)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:45 (a arata’i i te mau<br />

putuputuraa mai te au tei arata’ihia e te Varua Maitai)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:9 (a haere i te fare no<br />

te pure)<br />

Faarava’iraa : Hoho‘a o te Talena no te Pô Pureraa Utuafare<br />

1. Taata arata‘i himene : (i‘oa o te melo o te utuafare te riro nei ei taata<br />

arata’i himene)<br />

2. Himene matamua : (i‘oa o te himene e aore râ te himene Paraimere)<br />

3. Pure matamua: (i‘oa o te melo o te utuafare no te horo‘a i te pure)<br />

4. Ohipa a te utuafare : (arata’ihia e te upoo o te utuafare fetii)<br />

5. Numera pehe : (i‘oa o te melo o te utuafare no te horo‘a i te<br />

numera pehe)<br />

6. Haapiiraa mai roto mai i te buka Te Mau Parau Tumu no te Evanelia :<br />

(i‘oa o te melo o te utuafare no te faaite i te haapiiraa)<br />

7. Aparauraa e te opuaraa no te hebedoma e haere mai nei<br />

8. Himene hope‘a : (i‘oa o te himene e aore râ o te himene Paraimere)<br />

231


232<br />

23-b, E faaite hua te mau uiuiraa maitai roa i te ohipa a te Fatu.


Haapiiraa 23<br />

9. Pure hope‘a : (i‘oa o te melo o te utuafare no te horo‘a i te pure)<br />

10. Ohipa faaoaoaraa : (i‘oa o te melo o te utuafare i faauehia)<br />

11. Amuamuraa : (i‘oa o te melo o te utuafare i faauehia)<br />

Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A faaineine i te hoho‘a rahi i horo‘ahia te mana‘o i roto i te<br />

haapiiraa, e aore râ a papa‘i i te haamaramaramaraa i ni‘a i te<br />

tabula papa‘iraa.<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa<br />

parau ta outou e hinaaro nei.<br />

233


234<br />

<strong>TE</strong> TAPE‘ARAA<br />

I <strong>TE</strong> EA MAITAI<br />

I <strong>TE</strong> PAE TINO<br />

Haapiraa 24<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te haapii ïa ia tatou nahea ia tape‘a i te ea<br />

maitai e ia paruru i te ma’i.<br />

Te Omuaraa<br />

Te titau nei te Fatu ia tatou ia maramarama nahea ia tape‘a i to tatou<br />

mau tino ia maitai roa i te pae ea i ta tatou e nehenehe, e nehenehe ïa<br />

tatou e rave faaoti roa i ta tatou mau fâ e e tauturu ho‘i ia patu i To’na<br />

basileia.<br />

Te Mau Tumu no te Ma’i<br />

■ Eaha te faatupu nei i te ma’i ?<br />

E rave rahi matahiti i mairi a‘enei, aita te mau taata i ite eaha te<br />

faatupu ra i te ma’i. Ua ti‘aturi vetahi e tae mai te ma’i no te mea aita<br />

ratou i rave i te mau faatusiaraa tano. Ua mana‘o te tahi pae, ua tupu<br />

mai te reira na roto i te mau pifaoraa [faahaparaa] a te mau enemi.<br />

Area râ, ua haapii mai te mau aivanaa e te mau taote eaha te faatupu<br />

nei i te mau fifi pae ea rahi a‘e, e i roto i te tenetere ihoa ra i mahemo<br />

a‘enei, e rave rahi mau ohipa ite-apî-hia tei ravehia no te tauturu ia<br />

tatou ia tape‘a te ea maitai.<br />

I teie mahana te ite nei tatou e, ua tupu mai te pae rahi o te mau ma’i na<br />

roto mai i te mau manumanu ma’i riirii [germes ou microbes]. E mau<br />

tuhaa ora [organismes] na’ina’i roa o te ora nei ati a‘e tatou. No to ratou<br />

na’ina’i roa eita te mata e ite atu i te reira. Te tahi mau manumanu ma’i<br />

riirii ua puehu ê na te aore, vetahi ê ua pee ïa mai te hoê taata i te tahi;<br />

e te vai faahou ra te tahi te pee na roto mai i te mau animala e te mau<br />

manumanu i te taata. Te mau tutae o te tino taata e o te animala, to<br />

ratou ihoa ra mai roto atu i te mau taata e mau animala ma’ihia, te vai<br />

nei ïa e rave rahi mau manumanu ma’i riirii haamauiui o te nehenehe e<br />

faatupu i te mau ma’i fifi ino roa.


Haapiiraa 24<br />

Te Parururaa no te Parareraa o te Mau Manumanu Ma’i Riirii<br />

Mai te mea e hinaaro tatou ia faaore roa i te mau ma’i, e titauhia ïa<br />

tatou ia faaore roa I te mau manumanu ma’i riirii o te faatupu nei i te<br />

reira. Teie te mau rave‘a i muri nei o te nehenehe e faaiti mai e aore râ<br />

e faaore roa i te mau manumanu riirii faatupu ma’i :<br />

A tamâ i to outou fare ma te tuutuu ore, te mau vahi ihoa ra tei reira<br />

te mau manumanu ma’i riirii e nehenehe ai e ora. A paruru te mau<br />

manumanu e te mau animala ia ô mai i roto i to outou mau fare.<br />

A paruru te maa i te mau manumanu e te mau animala na roto i te<br />

tape‘araa i te reira ma te tapo‘i maitai roa. Te vahi e nehenehe, a<br />

faato‘eto‘e te mau maa e pe ‘oi‘oi.<br />

A horo‘i te mau maa ma te haapa‘o maitai ia tatarahia te mau manumanu<br />

ma’i riirii ia rahi i te nehenehe.<br />

A tamâ maitai te mau tutae o te taata e aore râ o te animala, inaha e<br />

umehia te mau manumanu e te mau tu‘a e te reira.<br />

A horoi to outou mau rima hou a tamaa ai, i muri a‘e i te faaohiparaa<br />

i te vahi haumitiraa, i muri a‘e i te tauiraa i te mau pahii repo,<br />

e te tahi atu.<br />

A horohoroi to tatou mau niho i muri a‘e i te tamaaraa tata‘itahi.<br />

A tapo‘i tamau noa to outou vaha ia ma’itihe ana‘e e aore râ ia<br />

hota ana‘e.<br />

A oomo te mau tiaa, te mau tiaa fare [savates] e aore râ te tahi atu<br />

mau puohu avae.<br />

A tamaa tano e a faafaaea. E nehenehe te amuraa i te mau maa tano<br />

e te noaaraa te rava’iraa o te faafaaearaa e tauturu ia tatou ia ape e<br />

aore râ ia upooti‘a i ni‘a i te ma’i. E iti mai to te mau manumanu<br />

ma’i riirii neheneheraa e haape i te hoê tino ea maitai.<br />

A tape‘a ai tatou i te ea maitai, e paruru ïa e aore râ e faaore roa ïa<br />

tatou i te mau ma’i e rave rahi. E riro atoa tatou ei mau hi‘oraa no ta<br />

tatou mau tamarii, na roto i te tautururaa ia ratou ia faatupu i te mau<br />

peu matauhia no te ea maitai.<br />

■ A aparau no te mau faaohiparaa o te haapa‘oraa i te ea maitai no te<br />

mau aiu, te mau tamarii paari rii a‘e, e te mau vahine hapu.<br />

Te Parururaa i To Tatou Ea<br />

Ua haapii mai te feia toro‘a no te ea ia tatou e, taa ê atu i te faatupuraa<br />

e te faaohiparaa i te mau peu matauhia o te ea maitai, e ti‘a râ ia<br />

paruru maitai tatou ia tatou iho i te tahi mau huru ma’i na roto i te<br />

235


Haapiiraa 24<br />

mau raau paruru mai. Ia paruru-ana‘e-hia tatou i te raau, e farii tatou<br />

tei matauhia i te hoê patia no te raau paruru ma’i. No te tahi mau ma’i,<br />

e titauhia ia tatou hoê noa patia; no te tahi pae e titauhia paha ia tatou<br />

e rave rahi mau patia no te hoê â huru raau i roto râ i te mau area e<br />

taime taa ê.<br />

I te pae rahi o te ao nei, e nehenehe tatou e farii i te mau raau paruru<br />

ma’i no taua mau ma’i nei no ô mai i te mau fare ma’i rii e aore râ te<br />

mau taote. E nehenehe tatou e paruruhia no taua mau ma’i ra mai te<br />

ma’i puupuu (rougeole), te mau mauiui oru raro a‘e te taria [oreillons],<br />

te ma’i puupuu hu‘a [rubéole], ma’i pee no arapo‘a haape (diphterie],<br />

te hota huti (coqueluche), fiva aau (fièvre tiphoïde), ma’i puupuu<br />

(variole), ma’i haaparuparu (polio), tahe te hupe (grippe), ma’i iriti<br />

(tétanos), ma’i upa’a A e B (Hépatite A et B), hota puta to‘eto‘e (pneumonie),<br />

e te oniho (varicelle).<br />

Taa ê atu i te mau raau paruru ma’i, ua hamanihia te mau raau i roto i<br />

te huru o te mau raau pape e aore râ mau huero raau, no te tauturu ia<br />

paruru e ia faaora i te mau ma’i. E ti‘a ia faaohipahia te reira ma te<br />

haapa‘o maitai mai te au i te mau arata’iraa a te mau taata toro‘a aravihi<br />

no te pae raau. Eita e ti‘a ia tatou ia rave i te raau tei hope te tai‘o<br />

mahana e aore râ tei horo‘ahia te parau tiiraa raau no te tahi atu taata.<br />

Te tahi atu rave‘a maitai no te paruru i te ma’i o te fariiraa ïa i te hoê<br />

hi‘opo‘araa tamatahiti no te pae tino e te hoê taote e aore râ e tahi atu<br />

taata aravihi taa ê i te pae ea. E nehenehe e itehia te mau tupuraa<br />

matamua o te ma’i i roto i teie mau hi‘opo‘araa tuutuu ore.<br />

■ A aparau i hea e itehia’i te mau fare ea fatata roa‘e mai e eaha te mau<br />

raau paruru ma’I e vai nei i te fenua iho.<br />

Eaha te Rave Ia Tupu Ana‘e te Ma’i<br />

Mai te mea e ma’i fifi ino te tupu nei, te tauturu pae raau maitai roa‘e<br />

tei matauhia te vai ra ïa i te taote ra e aore râ i te tahi atu taata toro‘a<br />

ite i te pae ea. Eita tatou e imi noa i ta ratou tauturu ia ma’i-ana‘e-hia,<br />

tera râ, e ti‘a atoa ia vaiiho ia ratou ia haapiipii mai ia tatou i roto i te<br />

mau faaohiparaa no te ea maitai.<br />

Te pe‘ape‘a râ, te ti‘aturi nei te tahi mau taata e, te faaite nei te reira i te<br />

ereraa o te faaroo i roto i te Fatu ia haere ana‘e i te hoê taote ra. Te titau<br />

nei te Fatu ia tatou ia faaohipa i te faaroo e te mana no te autahu‘araa<br />

ia ma’i-ana‘e-hia, tera râ, te titau atoa nei Oia ia tatou ia faaohipa i te<br />

ite pae raau e vai nei e te mau taviniraa.<br />

Hou a riro mai ai o Spencer W. Kimball ei peresideni no te Ekalesia, ua<br />

farii oia i te mau fifi ino no te ea. Ma te hinaaro ia farii i te ea maitai<br />

roa‘e ia nehenehe, ua farerei atura oia i te hoê taote. Ua parau te taote<br />

236


Haapiiraa 24<br />

ia’na, e ti‘a ia’na ia farii i te hoê tapûraa tapitapi no te hoê fifi i te<br />

mafatu. Ua faaohipa te peresideni Kimball i te faaroo rahi e ua ti‘aturi<br />

i to’na mau taote e ua ravehia te tapûraa.<br />

I te mahana ua faatoro‘ahia te peresideni Kimball, e ua faataahia ei<br />

peresideni no te Ekalesia, ua farii oia i te hoê rata na te Taote Russell<br />

Nelson no ni‘a iho i to’na ea. Ua ite te Taote Nelson e mau uiraa ta te<br />

peresideni Kimball no ni‘a iho i to’na ea, e no reira i roto i ta’na rata ua<br />

faaite oia e, te hi‘opo‘araa haapa‘o-maitai-hia no te pae ea ta te peresideni<br />

Kimball i farii noa a‘e nei, te faaite ra te reira e ua farii faahou â<br />

to’na tino i te ea maitai roa. Te faahiti ra te rata, « Te hinaaro nei to oe<br />

taote tapû ia ite oe e, e mea puai to oe tino, e mea maitai a‘e to oe<br />

mafatu i teie nei i tei vai na no te mau matahiti e rave rahi; e na roto i<br />

te taatoaraa o to matou aravihi taoti‘ahia no te tohu, e nehenehe oe ia<br />

feruri no teie faaueraa ohipa api ma te ore roa’tu e haape‘ape‘araa no<br />

ni‘a iho i to oe ea. »...<br />

Te tamau noa ra â te rata a te Taote Nelson : « I roto i te raveraa o taua<br />

tapûraa fifi ra..., ua ite maite au i to oe piiraa aposetolo, e i to‘u iho<br />

mau paruparu o te tino nei, i roto i te ohiparaa i te hoê o te mau<br />

tapûraa fifi roa‘e e te ohie ore aore â i ravehia a‘enei. Ua riro mai teie<br />

tapûraa ei ite maitai roa i roto i te faahu‘ahu‘araa atoa e ua ite au ma<br />

te mauruuru rahi i te tauturu a te Fatu... Tei hau roa‘e te taa-ê-raa o te<br />

taatoaraa oia ho‘i, a fatata ai te tapûraa i te oti, ua faaitehia mai ia‘u e,<br />

ia tae i te hoê mahana, e riro mai oe ei peresideni no te Ekalesia »<br />

(A hi‘o Edward L. Kimball e Andrew E. Kimball Jr., Spencer W. Kimball<br />

[1977], 8).<br />

E nehenehe atoa tatou e oaoa i te ea maitai roa‘e te nehenehe mai te<br />

mea e ite tatou i te mau tupuraa o te ma’i e ia farii i te utuuturaa tano<br />

ia ma’ihia tatou. Mai te mea e hi‘opo‘a-tano-hia na mua roa, e rave rahi<br />

mau ma’i e nehenehe e rapaauhia ma te manuïa rahi.<br />

■ Eaha te mau tupuraa ma’i o te faaite mai te hoê hinaaro ia hi‘o atu i<br />

te hoê taata aravihi i te pae raau ? (A faahiti no te mau tupura ma’i<br />

tata‘itahi i muri nei, e a aparau no te reira, hoê i te taime : te taheraa<br />

toto aore e faataaraa e te tahi atu mau maniiraa toto matau-ore-hia o<br />

te tino, te mau tutu‘a o te ore e ora, te mau hota tamau noa e aore<br />

râ te hutiraa aho ohipa rahi, te fiva e te ahu puai vai maôro, te mau<br />

puta to‘eto‘e, te fifi o te haatumouraa ia faahaere i rapae i te tino,<br />

te mau potaataa uriuri e aore râ te hoê ma‘ero i ni‘a i te iri tino,<br />

te toparaa te faito kilo aore e faataaraa, te mauiui ino aore e faaea,<br />

te pihae tamau noa e aore râ te ma’i hi, te mau ma’i vahine e matapouri-hia<br />

e aore râ te mau ma’i hopii, te mata e haapouri e aore râ<br />

taui te maramarama, te mau paapaa ino e aore râ paapaa te hoê pae<br />

rahi o te tino, te mauiui e aore râ te oru [te tino], te ite-ore-raa i te<br />

237


Haapiiraa 24<br />

haapa‘oraa, e aore râ te tahi atu mau tauiraa huru ê i ni‘a i te tino<br />

taata e aore râ to’na aravihi ia ohipa mai tei matauhia).<br />

Ia haape‘ape‘a ana‘e teie mau tupuraa ma’i noa’tu o te huru ia tatou e<br />

aore râ ia vetahi ê, e ti‘a ia farerei atu i te hoê taata toro‘a ite no te ea<br />

[te taote ma’i ïa] e aore râ [ia haere] i te fare ma’i i tera iho ra taime.<br />

E nehenehe te tia‘iraa no te noaaraa mai te utuuturaa ma’i tano e<br />

faatupu i te mau haaparuparuraa ino, te roa no te mau tau ma’i, e<br />

tae noa’tu i te pohe.<br />

Te Faahope‘araa<br />

E tauturu te mau tino maitai i te pae ea ia tatou ia pahono i te mau<br />

titauraa no te oraraa. E ti‘a roa i te mau metua ia tape‘a ia ratou iho ia<br />

maitai te pae ea e ia faaohipa i te paari e te haavaraa maitai i roto i te<br />

haapa‘oraa no ta ratou mau tamarii e te haapiiraa ia ratou i te mau<br />

faaohiparaa maitai o te ea.<br />

E rave rahi mau materia tei horo‘ahia ia nehenehe tatou ia tape’ a noa i<br />

te ea maitai. Te titau nei te Fatu ia tatou ia faaohipa i teie mau materia no<br />

te paruru e no te faaora i te mau ma’i o te haape‘ape‘a nei ia tatou e ia<br />

vetahi ê. E titau te reira ia rave tatou i te mau faaohiparaa rapaauraa o<br />

teie anotau e ia faaohipa i te faaroo, te pure e te mana o te autahu‘araa.<br />

Ua haapii mai te peresideni Brigham Young : « No reira, ia imi tatou i<br />

te faatae i te oraraa i teie nei i te vahi maitai roa’tu, na roto i te haapa-<br />

‘oraa i te mau ture atoa no te ea, e na roto i te ohiparaa haafaito tano<br />

maitai, te haapiiraa, te faafaaearaa, e te faahautiraa, e i reira a faaineine<br />

no te hoê oraraa maitai a‘e. Ia haapii atu tatou i teie mau parau tumu i<br />

ta tatou mau tamarii » (Discourses of Brigham Young, ma‘itihia e John A.<br />

Widtsoe [1954], 186).<br />

Te Tamataraa<br />

A paruru i te mau melo atoa o to outou utuafare i te raau paruru ma’i<br />

mai te mea e nehenehe. A faaohipa e a haapii atu i ta outou mau<br />

tamarii i te mau faaohiparaa o te ea maitai. A hi‘o maitai i to outou<br />

mau huru oraraa, e a tamâ i te mau huru vahi atoa tei haapêhia e te<br />

mau manumanu ma’i riirii.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 89 (te ture a te Fatu no te<br />

ea–te Parau Paari)<br />

238


Haapiiraa 24<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A farerei i te hoê fare ma’i [clinique] i te fenua iho e aore râ i te hoê<br />

rave ohipa no te ea. A imi no ni‘a i te mau ohipa i muri nei :<br />

a. Te mau faaohiparaa no te utuuturaa o te e‘a maitai no te mau aiu,<br />

te mau tamarii paari rii a‘e, e no te mau vahine hapu.<br />

b. Te mau fare raau i to outou vahi.<br />

c. Te mau raau paruru ma’i [immunisations] e vai nei i te vahi iho e<br />

nahea e roaa mai ai te reira.<br />

2. A faaue te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa<br />

parau ta outou e hinaaro nei.<br />

239


240<br />

<strong>TE</strong> HAAPA‘ORAA I<br />

<strong>TE</strong> PARAU PAARI<br />

Haapiiraa 25<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia taa maitai a‘e e ia<br />

ora i te mau ture a te Fatu no te ea.<br />

Te Omuaraa<br />

« I te taime a anihia ai o Paul C. Kimball, te hoê piahi Feia Mo‘a i te<br />

Mau Mahana Hope’a Nei i te Fare Haapiiraa Teitei no Oxford i<br />

Peretane, ia haapii oia i te hoê p∂p∂ feia hoe vaa apî aore e ite noa‘e,<br />

ua parau oia e, ‘e huru paruparu ra ta’na i ite ia’na. Aita roa vau i rave<br />

a‘enei i te hoê noa’tu haapiipiiraa.’<br />

« Noa’tu râ, ua faarii oia i te ani-manihini-raa ma te hoê titauraa. ‘Mai<br />

te mea e, e haere au e haapii ia outou,’ ta’na i faaite atu i te feia hoe<br />

vaa, ‘E rave au i te haapiipiiraa mai te au i ta‘u mau ture.’ Ta’na mau<br />

ture o te vaiiho-atoa-raa ïa i te avaava, te ava, te ti e te taofe. Ua rave<br />

te mau tamaroa fatata hoê hebedoma no te faaotiraa ia farii i ta’na<br />

titauraa.<br />

« Ma te tû papû to ratou mana‘o, ‘ua haamata ihora o Kimball i te<br />

haapiipii e... ua ohipa i pihaiiho ia ratou i te mau avatea atoa e toru hora<br />

e tae noa’tu i te ava‘e Febuare.’ I taua ava‘e ra, ua tomo atu ratou i roto i<br />

te mau p∂p∂ no te mau tata‘uraa hoeraa vaa i ni‘a i te tahi atu mau fare<br />

haapiiraa tuarua atoa i Oxford. ‘Ua tata‘u atu ta‘u mau tamaroa i ni‘a i te<br />

mau p∂p∂ e mau tane o tei hoe na mai to ratou hu‘araa mai â,’ta<br />

Kimball ïa i parau. ‘Teie p∂p∂ ta‘u e mau tamaroa ïa aita e ite noa‘e. Tera<br />

râ, ua haapii-puai-hia ratou, e aita hoê o ratou, ta‘u i te ite i teie nei, i<br />

faaohipa i te avaava i roto i teie nei taime, e aore râ i farii i te hoê au‘a ti<br />

e aore râ taofe, e aore râ i inu noa’tu i te inu taero noa’tu te huru.’<br />

« Faahou â, i te taeraa mai te mahana no te tata‘uraa, aita hoê a‘e i<br />

mana‘o e nehenehe i te p∂p∂ aore e ite noa‘e ia farii i te fana‘o noa‘e no<br />

te hoê rê. I te taime i paaina ai te pupuhi, ma te haamata e te tata‘uraa<br />

hoê maile e te afa haere i ni‘a i te Anavai Thames, ua mana‘o-noa-hia e,<br />

e faaru’e-’oi‘oi-hia te p∂p∂ apî i muri. Tera râ, i te taime i ra‘ehia ai te<br />

otu’e afa o te tere, ua ite atu o Kimball, o te horo nei na te hiti pape ma


Haapiiraa 25<br />

te tûoro i te mau haamaramaramaraa i ta’na p∂p∂ na roto atu i te afai<br />

parau, te tere noa ra â ta’na mau hopoi‘a hoê â tere e to ratou mau<br />

taata faatitiau‘a.<br />

« Ua pii u‘ana atura o Kimball i ta’na parau hope’a no te a‘o: ‘Haaviti!’<br />

Ua haavitiviti ratou ma te nehenehe maitai e i roto i na minuti rii noa<br />

ua atea’tu e toru ahuru metera i mua i to ratou feia faatitiau‘a fatata<br />

roa‘e. Ua upooti‘a ratou i te tata‘uraa ma te ohie.<br />

« I te mahana tata‘itahi o te ono mahana tata‘uraa hoeraa vaa, ua<br />

mana‘o-noa-hia e, e pau te p∂p∂ a Kimball. Tera râ, i te mahana tata‘itahi,<br />

ma te pee i teie â mau huru raveraa, ua rê noa ïa ratou. ‘Ia ani mai<br />

te taata ia‘u mea nahea to‘u faatereraa i taua manuïaraa ra e te mau<br />

taure’are’a haapii apî, ua pahono atu vau, « Ua faaue au i taua mau<br />

tamaroa ra ia ora ti‘a », ’ ta’na i parau atu. ‘Ia tae mai te taime haavitivitiraa,<br />

ua mâ to ratou mau mahaha; ua mâ to ratou mau melo o te<br />

tino; ua mâ to ratou toto, e ua puai to ratou mau uaua’ »<br />

Te Mau Ture a te Fatu no te Ea<br />

■ Eaha te mau ture a te Fatu no te ea ? (Te Parau Paari, te faaearaa<br />

tano, e te faa‘eta‘etaraa tino)<br />

E fare to tatou mau tino no to tatou mau varua mure ore. E tavini ratou<br />

i te hoê â ohipa i roto i te ao mure ore. No te faufaa roa o to tatou mau<br />

tino e ua pii a‘era te Aposetolo Paulo i te reira « te [mau] hiero o te<br />

Atua » (1 Korinetia 3:17). No te mea e, e ohipa to tatou mau iteraa i<br />

noaa i ni‘a i to tatou mau tino e mau varua, e mea ti‘a roa ïa ia haapa‘o<br />

maitai tatou, ia tape’a mâ e te ora maitai to tatou mau tino.<br />

Te auraa no te mau ture a te Fatu no te ea, no te faaherehere ïa i to<br />

tatou ea i te pae tino, te pae feruriraa, e te pae aehuehu. Ua ite te Fatu<br />

e, ia ora maitai ana‘e tatou i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae<br />

aehuehu, e nehenehe tatou e ohipa i roto i te mau ohipa faaoaoaraa o<br />

te faatupu ia tatou i te pae varua, o te haamaitai ia vetahi ê, e o te patu<br />

i te basileia o te Atua.<br />

E rave rahi o te mau ture a te Fatu no te ea te itehia ra i roto i Te Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 89. Te faaite nei teie tufaa i piihia te<br />

Parau Paari ia tatou eaha te amu e eaha te ore e amu. I rotopu i te mau<br />

mea, ua faaarahia tatou i ni‘a i te mau inu puai, te mau inu ve’ave’a,<br />

e te avaava.<br />

Te Mau Inu Puai<br />

Te mau inu puai ra o te mau inu taero ïa mai te ava, te uaina, e te pia.<br />

Teie e te tahi atu mau inu taero atoa ia ore roa te reira ia inuhia (a hi‘o<br />

PH&PF 89:5, 7).<br />

241


Haapiiraa 25<br />

Te Mau Inu Ve’ave’a<br />

Ua faataahia te mau inu ve’ave’a mai te taofe e te ti. Area râ, ua faaite<br />

mai to tatou feia faatere o te Ekalesia ia tatou ia ore ia faaohipa i te<br />

mau huru inu atoa te vai ra te raau taero e aore râ te tahi atu mau<br />

huru mea o te faaino e aore râ o te haamatau i te peu.<br />

Te Avaava<br />

Aita tatou e rave i te avaava noa’tu o te mau huru (a hi‘o PH&PF 89:8).<br />

E ti‘a ia ape tamau noa tatou i te tahi atu mau huru mea tei roto atoa te<br />

maa e aore râ te inu, o te faatupu i te mau hiaai aore râ te mau poiha e<br />

ere tei matauhia e aore râ o te haape’ape’a i te mau ohiparaa matauhia<br />

o to tatou mau tino. Te manuïa-ore-raa ia rave i te reira e faatupu ïa ia<br />

tatou i te oto rahi o te taata iho.<br />

Mai te mea e, te feaa nei tatou no ni‘a iho i te hoê mea, e ti‘a ïa ia pee<br />

tatou i te a‘o a Elder Joseph Fielding Smith: « Mai te mea te feaa nei no<br />

ni‘a anei i te maa e aore râ te inu, noa’tu e mea maitai e aore râ e mea<br />

faaino, a vaiiho ê atu e ona ana‘e e tae roa i te taime e haapii mai outou<br />

i te parau mau no te reira. Mai te mea, e pûpûhia mai te tahi noa’tu<br />

mea o te haamatau i te peu, e mea paruru-a‘e-hia tatou i roto i te<br />

faaotiraa e te vai nei i roto te tahi mau mea ano‘ihia o te faaino i te tino<br />

e o te ti‘a ïa ia apehia’tu » (« The Word of Wisdom », Improvement Era,<br />

Febuare 1956, 79).<br />

Ua faaite mai te Peresideni Spencer W. Kimball ia tatou ia ape i te tahi<br />

no‘atu mea e aore râ i te tahi no‘atu taata o te faahepo ia tatou ia rave i<br />

te tahi noa’tu mea aore e ea maitai: « To‘u... mau taea‘e e mau tuahine,<br />

i roto i te here atoa, te horo‘a nei matou i te faaararaa oia hoi te tutava<br />

nei o Satane e ta’na mau ve’a ia faahema ia outou ia faaohipa i te mau<br />

mea faaino, no te mea ua ite ratou e ia rave outou ra, e tape’ahia ïa to<br />

outou mau mana o te pae varua e e riro atu outou i roto i to ratou<br />

mana diabolo. A faaea atea ê i taua mau vahi ra e aore râ i taua mau<br />

taata ra o te faatupu ia ofati outou i te mau faaueraa a te Atua. » Ua<br />

parau te Peresideni Kimball e, mai te mea e haapa‘o tatou i te mau<br />

faaueraa a te Atua, « e faarii tatou i te paari no te ite e e ite papû roa<br />

[haro‘aro‘a[ tatou eaha te mea ino » (i roto Conference Report »,<br />

Eperera 1983, 72; e aore râ Ensign, Me 1983, 54–55).<br />

No te faaitoitoraa i to tatou ea e te oaoa, ua hamani te Fatu i te mau<br />

mea’toa o te fenua nei no tatou ia faaohipa e ia maitai na roto mai i te<br />

reira. Te vai nei te reira no te « haamauruuru i te mata e no te faatupu<br />

i te oaoa i roto i te aau; Oia ïa no te maa e no te aahu, no te tamata e<br />

no te hau‘a hoi, ia haapuai i te tino e ia faaitoito i te varua » (PH&PF<br />

59:18–19). Te horo‘a nei te Parau Paari i te mana‘o no te tahi mau maa o<br />

te ti‘a ia riro ei tufaa no ta tatou amu-faatanao-raa. Tei roto i teie mau<br />

242


Haapiiraa 25<br />

maa te mau raau rii maitai atoa e te mau maa hotu (a hi‘o PH&PF<br />

89:10–11; 49:19). E nehenehe atoa tatou e amu i te ina’i o te mau<br />

animala e o te mau manu o te reva e ia faaohipa i te iri o te mau<br />

animala ei ahu (a hi‘o PH&PF 89:12–13; 49:18–19); area râ, eita tatou e<br />

taparahi i te mau animala no te ohipa tuaro noa e aore râ no te faaoaoa<br />

e no te haamau‘a i te ina’i (a hi‘o PH&PF 49:21). Te faahiti atoa nei te<br />

Parau Paari e, te mau huero atoa e mea maitai ïa no te taata e no te<br />

mau animala. E mea maitai taa ê ihoa te titona no tatou.<br />

■ A tai‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:20. Mea nahea ta<br />

te Fatu parau ia faaohipa tatou i te mau tao‘a o Ta’na i horo‘a ia tatou ?<br />

Noa’tu â e ti‘a ia rave tatou i te mau tautooraa atoa no te imi eaha te<br />

mau maa maitai no tatou, e ti‘a ia haapa‘o maitai tatou ia ape i te rahiroa-raa<br />

i roto i te faaohiparaa e aore râ te tape’araa i roto te faaohiparaa<br />

o te tahi mau maa. Aita taua ohiparaa ra i faatanohia e te Parau Paari<br />

(a hi‘o PH&PF 49:18).<br />

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a tei taa ê i Te Parau Haapiiraa 89 te<br />

aparau nei ïa i te mau ture a te Fatu no te ea. Te tai‘o ra hoê o te reira,<br />

« A faaea roa i te faaea noa ma te ohipa ore; a faaore roa i te viivii; a<br />

haapae roa i te faahapa te tahi i te tahi; a haapae i te taoto maôro a‘e i<br />

tei au i te tino; a haere vave atu i ni‘a i to ro‘i, ia ore outou ia rohirohi;<br />

a tia vave mai i ni‘a i te poipoi ra, ia faaitoitohia to outou mau tino e to<br />

outou mau feruriraa hoi » (PH&PF 88:124). Ua parau-atoa-hia tatou ia<br />

haa, tera râ eiaha ia haa hau atu i ta tatou i farii i te puai (a hi‘o Mosia<br />

4:27; PH&PF 10:4).<br />

■ Nahea ta te Fatu faaararaa « a faaea roa i te faaea noa ma te ohipa<br />

ore » i te ohipa i ni‘a i te ea maitai ? (E haapuai te ohiparaa i te tino).<br />

■ Nahea ta te Fatu faaueraa « ia haapae roa i te faahapa te tahi i te<br />

tahi » e tuati i to tatou ea maitai ? (E hamani te imiraa i te hapa i te<br />

ati i te pae aehuehu, e e titauhia te ea i te pae aehuehu no to tatou<br />

oaoa e te maitai o te pae varua).<br />

Te Mau Ture Ma te Mau Fafauraa<br />

■ A tai‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 89:18–21. Eaha ta te<br />

Fatu e fafau nei ia ratou o te ora nei i Ta’na mau ture no te ea e o te<br />

haapa‘o nei i Ta’na mau faaueraa ? (« Maitai i roto i to ratou pito e e<br />

puohia to ratou mau ivi » ; te paari, te ite; te « tao‘a rahi i hunahia » ;<br />

te parururaa i te « mau melahi o te pohe »).<br />

Te tahi o te mau haamauruururaa rahi roa‘e ta tatou e farii no te haapa-<br />

‘oraa i te mau ture a te Fatu no te ea oia hoi « te paari e te mau tao‘a<br />

rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra » (PH&PF 89:19).<br />

243


Haapiiraa 25<br />

■ Eaha te paari ? (Te ite-papû-raa [haro‘aro‘araa] i roto i te faaohiparaa<br />

o te ite).<br />

■ Eaha te « mau tao‘a rahi i hunahia » ? (Te mau mea mo‘a roa‘e e te<br />

hohonu a te Atua)<br />

Teie « mau tao‘a rahi i hunahia ra » ua heheuhia mai ïa ia tatou e te<br />

Varua Maitai: « No te mea e imi te Varua i te mau mea atoa nei, e te<br />

mau mea hohonu atoa a te Atua ra... o te mau mea atoa ïa ta tatou e<br />

parau nei, e ere ra ma te parau haapiihia mai e te paari e te taata nei,<br />

o ta te Varua ra i haapii mai » (1 Korinetia 2:10, 13; a hi‘o atoa PH&PF<br />

88:11–12).<br />

Te mau mea mo‘a e te hohonu ta tatou e haapii mai nei e vai tamau<br />

noa ïa ia tatou nei mai te mea e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te<br />

Atua. Ua fafau mai te Fatu: « Te mau parau tumu no te ite o te noaa<br />

mai ia tatou i roto i teie oraraa nei, e tia ïa te reira e o tatou atoa i roto i<br />

te tia-faahou-raa. E mai te mea e hau a‘e to te hoe taata noaaraa i te ite<br />

e i te maramarama i roto i teie oraraa nei na roto i to’na itoito e to’na<br />

haapa‘o i te tahi ra e maitai a‘e oia i roto i te ao e tae mai ra » (PH&PF<br />

130:18–19).<br />

A farii ai tatou i te paari, te ite, e te maramarama na roto i te Varua<br />

Maitai, e nehenehe tatou e riro mai te huru ra o to tatou Metua i te<br />

Ra’i ra. E riro mai tatou ei mau tamaiti, mau metua tane, mau tane<br />

faaipoipo, mau taea‘e i mau i te autahu‘araa, e ei mau p¥p¥ maitai a‘e<br />

na te Mesia mai te mea e faaohipa tatou i te mea ta tatou i farii no te<br />

haamaitai i to tatou iho mau oraraa e te mau oraraa o vetahi ê ra.<br />

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball, « No te haapa‘oraa i te<br />

Parau Paari te haamauruururaa ra o te ora ïa, eiaha te ora tahuti<br />

ana‘era i faaroahia tera râ o te ora mure ore atoa ïa. (The Miracle of<br />

Forgiveness [1969], 211).<br />

Ua farii te peropheta o te Faufaa Tahito o Daniela i te hoê taaraa<br />

maramarama e te mâ no te mau ture a te Fatu no te ea. Te faahoho‘a<br />

nei ta’na aamu i te mau haamaitairaa ta tatou e farii nei ia ora ana‘e<br />

tatou i teie mau ture.<br />

■ A faaite i te hoho‘a 25-a, « Ua haamaitaihia o Daniela no te haapa-<br />

‘oraa i te mau ture a te Fatu no te ea. »<br />

I muri a‘e i to Ierusalema haruraahia, ua hinaaro te Arii Nebukanesa<br />

o Babulonia i te tahi mau taata apî mai roto mai i te feia faatîtîhia ia<br />

haapiihia ratou i to’na reo ia nehenehe ratou ia riro mai ei mau tavini i<br />

roto i to’na aora’i. Tera râ, te auraa ra, e amu ïa ratou e e inu ho‘i i te<br />

mau mea tei haapiihia ia ratou ia ore e amu e aore râ e inu.<br />

244


25-a, Ua haamaitaihia o Daniela no te haapa‘oraa<br />

i te mau ture a te Fatu no te ea.<br />

245


Haapiiraa 25<br />

O Daniela te hoê o teie mau taure’are’a tei ma’itihia. Tera râ, eita mai te<br />

tahi pae ra, ua pato‘i râ o Daniela ia inu i te uaina e ia amu i te mau<br />

maa tano ore tei horo‘ahia. Ua ani râ oia ia faati‘ahia oia ia haapa‘o i te<br />

mau ture no te ea a te Fatu e ia amu i te mau maa ta’na i ite e mea ora<br />

no te tino. Ua faati‘ahia te reira, ei tamataraa. I muri a‘e i te hoê tau, o<br />

ratou tei inu i te uaina e tei amu i te mau maa tano ore ua faaauhia’tu<br />

ïa ia Daniela. No to’na haapa‘o, ua maitai a‘e te tino o Daniela i to te<br />

tahi pae ra e ua horo‘ahia ia’na te paari, te ite, te aravihi i roto i te<br />

haapiiraa mai e te mau orama. (A hi‘o Daniela 1:3–6, 8, 12–19).<br />

Mai te mea e haapa‘o tatou i te mau ture a te Fatu no te ea e i te tahi<br />

atu o Ta’na mau faaueraa, o tatou mai ia Daniela ra, e haamaitaihia ïa<br />

e teie â mau horo‘a, e riro i roto paha i te ora tahuti nei tera râ, e mea<br />

papû roa ihoa i roto i te ao mure ore. Ua parau te Fatu ia tatou e « ia<br />

noaa mai ia tatou te hoe haamaitairaa no ô mai na i te Atua ra, ua na<br />

roto ïa i te haapa‘oraa i taua ture i faatumuhia ai no te reira » (PH&PF<br />

130:21). Ua parau atoa Oia, « Ua ruuruuhia vau o te Fatu ia rave outou<br />

i te mea i ta‘u i parau ra; ia aore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore<br />

ïa ta outou fafauraa i reira » (PH&PF 82:10).<br />

■ Eaha atu te tahi mau haamaitairaa o ta tatou e farii na roto i te<br />

haapa‘oraa i te mau ture a te Fatu no te ea ?<br />

Te Faahope’araa<br />

Ua horo‘ahia te mau ture a te Fatu no te ea no te haamaitai ia tatou i<br />

te pae tino, i te pae feruriraa, i te pae aehuehu e i te pae varua. Na roto i<br />

te oraraa i teie mau ture, ua fafauhia ia tatou e rave rahi mau haamaitairaa.<br />

E tauturu teie mau haamaitairaa ia tatou ia haapuai ia tatou iho e i<br />

to tatou mau utuafare, ia tavini ia vetahi ê e ia patu i te basileia o te Fatu.<br />

Te Tamataraa<br />

A titau outou iho ia haapa‘o i te mau ture a te Fatu no te ea i te mau<br />

taime atoa.<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa:<br />

1. A hi‘o faahou i Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 29, « Te Ture a<br />

te Fatu no te Ea. »<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

246


<strong>TE</strong> IMIRAA I <strong>TE</strong> I<strong>TE</strong><br />

Haapiiraa 26<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te faaitoito ïa ia tatou ia imi i te ite.<br />

Te Omuaraa<br />

Ua faaue mai te Faaora ia tatou ia riro ei feia maitai roa mai Ia’na e mai<br />

to tatou Metua i te Ra’i ra. No te riroraa mai ia raua te huru, e ti‘a roa<br />

ia haapii mai tatou e ia tupu i roto i te ite no te parau mau.<br />

Te Faaueraa ia Imi i te Ite<br />

I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau te faaue nei te Fatu ia<br />

tatou ia imi i te ite.<br />

■ A tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:78. Mai te au<br />

i teie irava, eaha ta te Fatu e hinaaro nei ia haapii mai ia tatou ? (Te<br />

mau mea’toa tei faufaa no tatou ia maramarama no ni‘a i te basileia<br />

o te Atua).<br />

I te mau ite atoa ta tatou e nehenehe e noaa mai, te mea faufaa roa‘e o<br />

te hoê ïa iteraa papû no Iesu Mesia, Ta’na misioni hanahana, e Ta’na<br />

evanelia. No te noaaraa mai teie iteraa papû, e ti‘a ia haapii tamau noa<br />

tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, ia pure, e ia ora ma te parau ti‘a. Te ite<br />

atoa ta tatou e noaa mai, eita e fifi mai te mea ua maramarama tatou e<br />

ua haapa‘o i te mau parau tumu faaora no te evanelia.<br />

■ A tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:79. Taa ê atu i te<br />

evanelia, eaha atu â ta te Fatu e titau nei ia tatou ia haapii ? (A tabula<br />

i te mau pahonoraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa. E nehenehe e faaô mai<br />

te mau pahonoraa mai te fenua, te mau ra’i, te aamu, te mau oro‘a e<br />

tupu nei, te mau tohuraa no te tau i mua nei, to tatou iho fenua, e te<br />

tahi atu mau fenua).<br />

Ua parau te Peresideni N. Eldon Tanner, « Ua titau noa te Ekalesia ia<br />

tatou ei mau melo ia noaa mai te ite haapiiraa maitai e ia haapii mai i<br />

te mau mea’toa e nehenehe no ni‘a iho ia tatou iho, te aamu o te fenua<br />

[histoire] e te teotarafia, te ihi ite [science] e te mau ao atoa nei<br />

247


Haapiiraa 26<br />

[univers] e te evanelia ihoa ra a Iesu Mesia » (‘regional representatives’<br />

seminar, 2 Eperera 1971).<br />

Mai te tau mai â o te Faaho‘i-faahou-raa-hia mai o te evanelia ua<br />

faaitoito noa te Ekalesia i to’na mau melo ia noaa mai te hoê ite<br />

haapiiraa. Mai te reira atoa i te mau mahana matamua o te Ekalesia ua<br />

haapii te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita ia faanaho i te mau fare<br />

haapiiraa no na toopiti p∂p∂ te taata paari e te mau tamarii (a hi‘o<br />

PH&PF 55:4; 90:7). Taa ê atu i te haapiiraa evanelia, ua pûpû teie mau<br />

fare haapiira i te mau piha i roto i te aamu o te fenua [histoire], te mau<br />

reo, te tarame [grammaire], te mau numeraa, e te tahi atu mau tumu<br />

parau. I teie mahana te tamau nei te Ekalesia i te haamau‘a i te taime<br />

rahi, te tautooraa, e te moni no te patururaa i te ite haapiiraa. I rotopu i<br />

ta’na mau tautooraa o te Pû no te Ite Haapiiraa a te Ekalesia [Service<br />

de l’Education de l’Eglise] tei haamauhia no te tauturu ia pahono i te<br />

mau hinaaro no te pae ite haapiiraa o te mau melo.<br />

Te Tumu e te Mau Haamaitairaa no te Ite<br />

■ A tai‘o Te Parau Haapiraa e te Mau Parau Fafau 88:80. Eaha te tumu<br />

no te noaaraa te ite ? (No te faaohipa puai i ta tatou piiraa e te misioni)<br />

Ia farii ana‘e tatou i te hoê ite no te mau taata e no te ao e haati nei ia<br />

tatou, e nehenehe tatou e faaohipa i taua ite ra no te tauturu ia patu i te<br />

basileia o te Atua. E nehenehe tatou e ite i te mau rave’a maitai a‘e no<br />

te haapii atu i te evanelia ia hau atu â te mau taata. Faahou â, a riro<br />

mai ai te Feia Mo‘a o te Mau Mahana Hopea Nei ei feia faaturahia i<br />

roto i to ratou ra mau toro‘a e riro mai ïa ratou ei mau hi‘oraa o te<br />

nehenehe e haapuai ia vetahi ê ia haapii hau atu â no ni‘a i te Ekalesia.<br />

E mea faufaa te ite haapiiraa eiaha noa ei mauhaa misionare tera râ, ei<br />

vaipuna atoa no te patu i te huru no te feruriraa o te taata. Ua parau te<br />

Peresideni David O. McKay:<br />

« I roto i te ite haapiiraa mau te vai nei eiaha noa ra i roto i te noaaraa mai<br />

o te tahi tau tufaa no te ihi ite, te aamu o te fenua, te tai‘oraa buka e aore<br />

râ te ohipa rima’i, area râ i roto atoa i te faatupuraa o te huru no te feruriraa...<br />

E haapii maite te ite haapiiraa mau ia huna ia ia’na iho, ia tape’a<br />

ia’na iho. E faatanotano te ite haapiiraa mau i te huru ia riri e mono mai<br />

ai i te aroha e, e faariro i te haapa‘o maitai i te mau ture sotiare e te nahonahoraa<br />

i te pae morare ei parau tumu arata’i no te oraraa...<br />

«... Te tumu parau o te ite haapiiraa no te faatupu ïa i te mau taleni e<br />

te mau aravihi i roto i te piahi o te horo‘a atu i to’na maitai mai te mea<br />

e faaoroma’i roa te oraraa » (Secrets of a Happy Life, haaputuhia e<br />

Llewelyn R. McKay [1967], 46–47).<br />

248


Haapiiraa 26<br />

E tauturu atoa te noaaraa te ite ia tatou ia tavini ia vetahi ê ra e i to<br />

tatou sotaiete. E nehenehe tatou e faaohipa i to tatou ite no te horo‘a<br />

mai i te maa, te ahu, e te tapo‘i fare no to tatou mau utuafare; no te<br />

tauturu i te mau taata ia upooti‘a i ni‘a i te ma’i e te mauiui; e ia faariro<br />

i te oraraa ei mea hau atu te faahotu.<br />

I te tahi mau taime râ. a noaa ai i te mau taata te ite o te ao nei, e riro<br />

mai ratou ei feia te’ote’o no to ratou iho paari e, e mana‘o aita e<br />

titauhia ia ratou ia pee i te mau a‘o a te Fatu e a Ta’na mau peropheta.<br />

Ua parau mai te Fatu ia tatou e, e mea maitai ia riro ei feia haapiihia<br />

mai te mea e faaroo tatou i Ta’na a‘o. Aore ana‘e râ, e faaohipa ïa tatou<br />

i to tatou ite haapiiraa ma te maamaa. (A hi‘o 2 Nephi 9:28–29).<br />

Te Faufaa no te Haereraa i te Haapiiraa<br />

■ No te aha e mea faufaa ia haere i te haapiiraa ? Eaha ta tatou e nehenehe<br />

e haapii mai na roto i te haereraa i te haapiiraa ?<br />

Te pae rahi o to tatou ite haapiiraa no roto mai ïa i te fare haapiiraa, i<br />

reira tatou e haapii mai ai nahea ia tai‘o, ia papa‘i, e ia ohipa i te mau<br />

numera niu. E haapii atoa mai tatou no ni‘a i te aamu o te fenua<br />

[histoire], te teotarafia, e te ihi ite. E haapii tatou no te tino o te taata,<br />

te tereraa o te mau feti‘a, e te nehenehe e te tumu o te mau tumu raau<br />

rii e te mau animala. E faati‘a te ite haapiiraa ia tatou ia tape’a noa e te<br />

mau haereraa i mua i roto i te ohipa faahoturaa [industrie], te faaohiparaa<br />

o te ihi ite [technologie], e te ihi ite [science].<br />

■ A faaite i te hoho‘a 26-a, « E mea faufaa te ite haapiiraa no te mau<br />

taata apî. »<br />

No te mau melo o te Ekalesia, te feia apî ihoa ra, tei a‘o tamau-noahia<br />

ia rave i te mau mea atoa i titauhia no te noaaraa mai te hoê ite<br />

haapiiraa maitai. I roto i te reira o te fariiraa ïa i te haapiipiiraa i<br />

titauhia no te faaraveraa ohipa. I te tahi mau taime râ, e mea fifi ia<br />

haere i te haapiiraa. E nehenehe tatou e feruri no ni‘a i te moni, te<br />

taime, e aore râ te tautooraa e titauhia. Area râ, no te mea te hinaaro<br />

nei te Fatu ia tatou ia riro ei feia haapii-maitai-hia, e tauturu Oia ia<br />

tatou ia roaa mai teie fâ mai te mea e imi tatou i Ta’na tauturu na roto<br />

i te pure e na roto i te raveraa i te tautooraa maitai roa‘e. Mai te mea,<br />

eita e nehenehe ia haere i te fare haapiiraa mau, e nehenehe tatou e<br />

imi i te tauturu no ô mai ia ratou e haati nei ia tatou o tei farii i te ite<br />

taa ê e aore râ te mau aravihi. E tauturu taua mau taata ra ia tatou mai<br />

tei matauhia, ia ite ana‘e ratou e te hinaaro nei tatou i te haapii mai.<br />

E Tamau Noa te Ite Haapiiraa na Roto Atu i to Tatou Mau Oraraa<br />

■ A faaite i te hoho‘a 26-b, « E ti‘a ia tamau noa te ite haapiiraa na roto<br />

atu i te oraraa o te taata. »<br />

249


Haapiiraa 26<br />

E ti‘a ia tamau noa tatou i to tatou ite haapiiraa iteahia mai te mea e<br />

nehenehe. E nehenehe te reira ia ravehia na roto i te haereraa i te hoê<br />

fare haapiiraa teitei e aore râ fare haapiiraa rima’i e aore râ fare<br />

haapiiraa tapihooraa [trade] e aore râ na roto i te haapiipiiraa no te<br />

ohipa. E nehenehe atoa tatou e haere i roto i te mau piha haapiiraa i<br />

te vahi iho na te mau taata paari e aore râ te mau piha haapiiraa i<br />

pûpûhia e te tahi mau fare haapiiraa na roto i te papa‘iraa rata.<br />

E ti‘a ia tamau noa tatou i to tatou ite haapiiraa na roto i te haapiiraa<br />

mai « Na roto mai i te mau buka maitatai » (PH&PF 88:118). E titaua te<br />

reira, ia ma’iti tatou ia tai‘o i te materia ma te maramarama. E tauturu<br />

te tahi mau buka e te mau ve’a ia tatou ia riro mai ei mau taata maitai<br />

a‘e na roto i te haapiiraa ia tatou no ni‘a iho i te maitai e te nehenehe.<br />

E faahaere te tahi atu mau buka e te mau ve’a i te ino.<br />

Ua faaara mai te Peresideni Spencer W. Kimball ia tatou e « e rave<br />

rahi... mau mana ino te tae nei i roto i te fare—na roto i te afata teata<br />

[tele], afata paraparau [radio], te mau ve’a, te mau parau apî, e te tahi<br />

atu mau huru o te ohipa tai‘oraa » (i roto Conference Report, Eperera<br />

1978, 67; e aore râ Ensign, Me 1978, 45). 3<br />

E nehenehe atoa te ite e noaa mai na roto i te haereraa i te mau<br />

hautiraa taata ora o te haapii mai ia tatou ia roaa te aroha e te<br />

faahoaraa no te mau taata atoa e na roto i te haereraa i te mau faiteraa<br />

upaupa e te haere-manihini-raa i te mau fare manaha o te ohipa rima’i<br />

no te faarahi i to tatou here no te nehenehe. E i muri iho, e faaite tatou i<br />

taua mau mea o ta tatou e haapii mai ia vetahi ê ra.<br />

Rave rahi haapiiraa i matau-ore-hia e nehenehe ia ravehia ei utuafare.<br />

E nehenehe te mau utuafare ia hamani amui i te mau mea. E nehenehe<br />

ratou e rave i te mau tamaaraa i rapaeau [picnic], te mau tere puhaparaa,<br />

te taime faafaaearaa ohipa, e tae noa’tu i te mau haereraa poto<br />

noa na roto i te mau iteraa haapiiraa o te utuafare.<br />

Te Haapiiraa mai na Roto i te Raveraa<br />

Ua tuu mai te Metua i te Ra’i ra ia tatou i ni‘a i te fenua nei no te haapii<br />

mai e no te noaa te iteraa. E rave rahi o te mau mea e ti‘a ia haapii mai<br />

tatou o te nehenehe ia haapiihia na roto noa i te raveraa; aita e rava’i ia<br />

haapii noa no ni‘a i te reira. Ei hi‘oraa, eita e nehenehe ia haapii mai<br />

tatou ia here i te hoê taata ma te ohie noa na roto i te tai‘oraa no ni‘a i<br />

te here; e ti‘a roa râ ia tavini i taua taata ra mai te mea e hinaaro tatou<br />

ia faatupu i te here no’na e tane anei e aore râ e vahine.<br />

Ua horo‘a te Fatu e rave rahi rave’a fana‘o no tatou ia tavini e ia arata’i<br />

i roto i Ta’na Ekalesia e i muri a‘era e haapii mai ïa. A rave ai tatou i te<br />

mau ohipa i faauehia ia tatou i roto i te hoê toro‘a e aore râ piiraa, mea<br />

250


26-a, E mea faufaa te ite haapiiraa no te mau taata apî.<br />

251


Haapiiraa 26<br />

pinepine tatou i te faaitehia e te mau tamataraa. A upooti‘a mai ai tatou<br />

i teie mau tamataraa na roto i te raveraa i ta tatou mau ohipa, e faarahi<br />

tatou i to tatou mau aravihi, e mau ohipa tei fifi na i te hoê taime e ua<br />

riro maira ei mea ohie a‘e ia rave. E nehenehe tatou i muri iho e<br />

tauturu ia vetahi ê ia upooti‘a i teie â mau huru tamataraa.<br />

Te haapiiraa mai na roto i te raveraa o te tahi ïa mea ta tatou atoa e<br />

nehenehe e rave, noa’tu eaha te rahi o te ite haapiiraa i matauhia ta<br />

tatou e farii. Ei hi‘oraa, ua amuamu hoê vahine i te hoê taime i te Taote<br />

Louis Agassiz, te hoê aivanaa ihi ite tuiroo, oia hoi aita mau roa oia i<br />

farii i te fana‘oraa no te haapiiraa mai. Ua faaite oia ia’na e, te faatere<br />

nei ona e to’na tuahine i te hoê fare haapa‘oraa taata e aita e taime<br />

to’na no te tahi noa’tu ohipa. Ua ani maira oia [te Taote] eaha te huru<br />

ohipa ta’na i rave, e ua pahono atu:<br />

« ‘E tipitipi au i te mau umara putete e, e tapupu vau i te mau oniani.’<br />

« Ua ani oia, ‘Teie nei Vahine, i hea oe e parahi ai i te taime no teie mau<br />

mea anaanatae tera râ e mau ohipa no te fare ïa ?’<br />

« ‘I ni‘a i te taahiraa i raro roa o te mau taahiraa o te fare tutu.’<br />

« ‘I hea to oe na ava‘e e faafaaea ai ?’<br />

« ‘I ni‘a i te piriti vânetihia.’<br />

« ‘Eaha te piriti vânetihia ?<br />

« ‘Aita vau i ite.’<br />

« Ua parau oia, ‘Eaha te roaraa to oe parahi-noa-raa i reira ?’<br />

« ’Ahuru ma pae matahiti.’<br />

« Teie Vahine, teie tau iho tareta,’ ta te Taote Agassiz i parau. « E nehenehe<br />

anei oe e papa‘i mai hoê rata ia‘u no ni‘a i te natura o te hoê piriti<br />

vanetihia ?’<br />

Ua ti‘aturi papû oia ia’na. Ua imi oia i te parau « piriti » i roto i te<br />

ditionare area râ, ua ite oia e mea ohie ino roa te auraa no te hapono<br />

atu i te hoê aivanaa ihi ite tuiroo. No reira ua hi‘o atu oia i roto i te hoê<br />

buka haamaramaramaraa rahi atu [enclyclopedie]. A tai‘o ai oia no ni‘a<br />

i te parau « piriti » , ua tae oia i ni‘a i te mau parau aita oia i maramarama.<br />

No reira, ua hi‘o atoa’tu i te reira. E i muri iho, no te mea ua<br />

anaanatae te mana‘o i te mea ta’na e tai‘o ra, ua haere atura e mata’ita’i<br />

i te hoê aua no te mau piriti. I te otiraa ta’na mau haapiiraa, ua parahi<br />

ihora i raro e ua papa‘i i te Taote Agassiz i te hoê rata e 36 ap¥ i ni‘a i te<br />

tumu parau no te piriti vânetihia.<br />

Tae maira te hoê rata na te Taote Agassiz ma te faaite ia’na e, maa<br />

tauiraa na’ina’i noa, ua haaparare oia i ta’na rata e te hapono maira oia<br />

252


26-b, E ti‘a ia tamau noa te ite haapiiraa na roto atu i te oraraa o te taata.<br />

253


Haapiiraa 26<br />

e 250 tara Marite. I raro i te rata, ua ani oia « Eaha to raro a‘e i taua<br />

mau piriti vanetihia ra ? »<br />

Ua ite oia i te mau rô i raro a‘e i te mau piriti, e no reira ua haamata<br />

ihora i te haapii no ni‘a i te mau rô. Ua ite oia e te vai ra i rotopu i te<br />

800 e 2,500 mau huru rauraa. Ua anaanatae roa oia na roto i te rahiraa<br />

huru o te mau rô e nahea e i hea ratou e ora ai. I muri a‘e i te tai‘o-rahiraa<br />

e te haapiiraa ma te haapa‘o maitai, ua papa‘i oia e 360 ap¥ no ni‘a i<br />

te tumu parau i te Taote Agassiz. Ua haaparare oia i te reira ei buka e<br />

ua hapono atu na’na hau atu te moni.<br />

I te moni ta’na i farii, ua haere oia e mata’ita’i i te mau fenua atoa o<br />

ta’na mau moemoeâ.. (Faatanohia mai roto mai Marion D. Hanks, The<br />

Gift of Self [1974], 151–53).<br />

■ Taa ê atu i te moni ta’na i farii, mea nahea te oraraa o teie vahine i te<br />

haafaufaaraahia ? (Na roto i te faarahiraahia te ite e te anaanatae apî i<br />

roto i te ao e haati nei ia’na).<br />

Ua haapii o Elder Richard L. Evans: « Te vai nei te tahi mau mea ta<br />

outou e nehenehe e horo‘a i te tahi atu taata, e te tahi mau mea eita e<br />

nehenehe ia outou ia horo‘a ia’na, maoti te hinaaro nei oia ia toro te<br />

rima e rave mai ai i te reira, e a aufau ai i te hoo no te faariroraa i te<br />

reira ei tufaa no’na iho. E tano teie parau tumu no te haapiiraa, no te<br />

faatupuraa o te mau taleni, no te momiraa mai i te ite, no te titauraa ia<br />

noaa te mau aravihi, e no te haapiiraa mai o te mau haapiiraa’toa o te<br />

oraraa » (Richard Evans’ Quote Book [1971], 74).<br />

■ A aparau i te mau rave’a fana‘o e vai nei i roto i to outou vahi no te<br />

faarahiraa i te ite e te faaohiparaa i te reira.<br />

Te Faahope’araa<br />

Ua haapii mai te Fatu ia tatou ia noaa te ite no ni‘a iho i te evanelia e<br />

te ao nei. E nehenehe tatou ia rave i teie na roto i te haapiiraa i te mau<br />

papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau peropheta, te pureraa, te<br />

oraraa ma te parau ti‘a, te haereraa i te haapiiraa e aore râ te raveraa i<br />

te tahi mau haapiiraa, te anaanataeraa i roto i te mau mea e haati nei ia<br />

tatou, e te imiraa ia maramarama i ta tatou mau iteraa i noaa. A noaa ai<br />

ia tatou te ite, e haapii mai tatou ia mauruuru i te mea’toa ta te Fatu i<br />

horo‘a no tatou. E tauturu atoa te ite i faarahihia e te haapiipiiraa ia<br />

tatou ia paturu i to tatou mau utuafare, ia patu i te basileia o te Atua,<br />

ia riro ei mau taata ai‘a maitai a‘e, e ia riro te huru mai to tatou Metua<br />

i te Ra’i ra.<br />

254


Haapiiraa 26<br />

Te Tamataraa<br />

Te mau metua tane: A faaitoito i ta outou mau tamarii ia noaa hoê ite<br />

haapiiraa. A haamau i te hoê hi‘oraa no te haapiiraa no ratou ia pee.<br />

A opua i te mau ohipa faaoaoaraa a te utuafare o te tauturu i te mau<br />

taata atoa ia haapii amui.<br />

Te mau taata apî e mau nei i te autahu‘araa: A rave i te mau opuaraa<br />

titauhia ia noaa mai te hoê ite haapiiraa maitai.<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai teie haapiiraa:<br />

1. Ia haamatau e te mau rave’a fana‘o no te pae ite haapiiraa i roto i to<br />

outou oire e te mau vahi e haati nei.<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

255


<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> PARAU TUMU<br />

O <strong>TE</strong> EVANELIA E <strong>TE</strong><br />

<strong>MAU</strong> HAAPIIRAA


258<br />

IESU MESIA,<br />

TO TATOU NIU PAPÛ<br />

Haapiiraa 27<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia faariro ia Iesu Mesia<br />

ei niu papû no to tatou mau oraraa.<br />

Te Omuaraa<br />

■ A faaite i te hoho‘a 27-a, « Te Fatu Iesu Mesia. » A ani i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia hi‘o i ni‘a i te hoho‘a e i muri iho ia tapiri te<br />

mau mata. A ani ia mana‘o ratou e tei mua ratou i te aro o te Faaora.<br />

A faataa e, e tauturu te aai i muri nei ia tatou ia taa maitai a‘e i to<br />

tatou Faaora, Iesu Mesia.<br />

Te tavini ra o Elder Melvin J. Ballard i te hoê taime ei misionare i<br />

rotopu i te mau Initia Marite Apatoerau. Tei roto oia i ta’na misioni, ua<br />

hinaaro atura oia i te hoê ite mata e te rave ra oia i te hinaaro o te Fatu.<br />

A ani ai i te Fatu no ta’na haapapûraa, ua parau oia e ua farii oia i te<br />

hoê moemoeâ i roto i te reira te ite ra oia ia’na iho i roto i te hiero, e te<br />

tomo nei i roto i te hoê o to’na mau piha.<br />

« A tomo atu ai au na te uputa », ta Elder Ballard i parau, « Ua ite atu<br />

vau, ma te parahi i ni‘a i te hoê vahi teitei, te hoê Taata hanahana roa‘e<br />

ta to‘u na mata i ore roa ana‘e â i ite e aore râ ta‘u i ore roa i mana‘o e<br />

te vai ra i roto i te mau ao mure ore atoa. A haafatata atu ai au no te<br />

haafarereihia, ua ti‘a maira i ni‘a e haere maira i mua ia‘u ma te faatoro<br />

mai i na rima, e ua ata maira a parau marû roa mai ai i to‘u i‘oa. Ahiri<br />

e ti‘a ia ora vau hoê milioni matahiti te paari, eita roa’tu vau e haamo‘e<br />

i taua ata ra. Ua rave maira ia‘u i roto i to’na na rima e ua apa maira<br />

ia‘u, e taumi ihora ia‘u i to’na ouma, e ua haamaitai ia‘u, e tae noa’tu,<br />

e au ra e te tahe ra te puo o to‘u mau ivi! Ia oti ra ta’na e rave nei, ua<br />

topa ihora vau i to’na na ava‘e, e a faahapu ai au i te reira i to‘u mau<br />

roi mata e te mau aparaa, ua ite atu vau i te mau tapa‘o o te mau naero<br />

i ni‘a i na avae o te Faaora o te ao nei. Te ite i roto i to‘u aau e tei mua<br />

vau i te aro o te taata tei farii i te mau mea atoa i roto i to’na pue rima,<br />

te fariiraa i to’na here, to’na aroha, e ta’na haamaitairaa, e no te rahi,<br />

ahiri e nehenehe ia‘u ia farii i te mea ta‘u i farii noa iho nei, maoti te<br />

hoê tamataraa omua, e horo‘a ïa vau i te taatoaraa o ta‘u iho, te mau


27-a. Te Fatu Iesu Mesia<br />

259


Haapiiraa 27<br />

mea atoa ta‘u i tia’i na ia riro mai, ia ite i roto i to‘u aau i te mea ta‘u i<br />

ite na! » (faahitihia e Bryant S. Hinckley, i roto Sermons and Missionary<br />

Service of Melvin J. Ballard [1949], 156).<br />

To Tatou Hinaaro no te Hoê Faaora<br />

Hou a haere mai ai tatou i te fenua nei, ua ora na tatou i pihaiiho i te<br />

Metua te Ra’i ra. A ora ai tatou i pihaiiho Ia’na, ua faaitehia maira te<br />

opuaraa [faanahoraa] no te faaoraraa ia tatou. Ua oaoa roa tatou no<br />

ni‘a iho i teie opuaraa e ua faarii tatou i te reira e ua pii hua ma te<br />

oaoa. (A hi‘o Ioba 38:1–7).<br />

Ua titau te opuaraa no te faaoraraa ia tatou ia faarue i te aro o te Metua<br />

i te Ra’i ra e ia haere mai i te fenua nei ei mau taata tahuti. I onei ua<br />

faataa-ê-hia tatou i te pae tino i te Atua e ua horo‘ahia te ti‘amâ no te<br />

ma’iti no tatou iho ia haapa‘o e aore râ ia ore e haapa‘o i Ta’na mau<br />

faaueraa. Mai te mea e ma’iti tatou ia rave i te hara, e riro mai tatou ei<br />

mau taata mâ ore. Te auraa ra, e ti‘a ïa i te tahi taata hara ore ia aufau i<br />

te utu‘a no ta tatou mau hara e ia tamâ ia tatou, no te mea eita te taata<br />

mâ ore e nehenehe e tomo atu i roto i te basileia o te Atua (a hi‘o<br />

1 Nephi 15:34).<br />

No te tauturu ia tatou ia ho‘i i mua i To’na aro, ua faataa te Metua i te<br />

Ra’i ra i te hoê Faaora no te faaora ia tatou. Teie Faaora to tatou ïa<br />

taea‘e varua matahiapo, o Iesu Mesia, tei hinaaro ona iho ia haere mai i<br />

te fenua nei e ia riro ei Faaora no tatou. I roto i te hinaaroraa ona iho,<br />

ua parau Oia e, te hanahana no to tatou faaoraraa no to tatou Metua i<br />

te Ra’i ra ïa. (A hi‘o Aberahama 3:27; Mose 4:2). O Lucifera, te tahi atu<br />

taea‘e varua no tatou, ua hinaaro atoa ia riro ei Faaora no tatou. Tera<br />

râ, ua hinaaro ia faahepo ia tatou ia faaorahia e ua hinaaro ia tape’a i te<br />

hanahana no’na iho. (A hi‘o Mose 4:1). Ua pato‘i te Metua i te Ra’i ra i<br />

ta’na pûpûraa e ua faatoro‘a na mua ia Iesu ia riro ei Faaora no tatou<br />

(a hi‘o 1 Petero 1:18–20). Na roto i te raveraa i te reira, ua faaherehere<br />

to tatou Metua i te Ra’i ra i to tatou ti‘amâraa.<br />

O Iesu Mesia to Tatou Niu Papû<br />

■ Eaha te hoê niu papû ? (Te hoê niu puai, paari o te ore e nehenehe e<br />

faanuu ê-hia e aore râ e haamouhia).<br />

E paturu te hoê niu papû i te mea atoa e tuuhia i ni‘a iho i te reira. Ia<br />

patu ana‘e tatou i te hoê fare rahi, ei hi‘oraa, e haapa‘o maitai tatou ia<br />

hamani i te niu ia paari i te nehenehe ia vai maôro te fare. I roto i teie â<br />

rave’a, e ti‘a roa ia tatou ia patu i to tatou mau oraraa i ni‘a iho i te hoê<br />

niu papû ia nehenehe tatou ia faaoroma’i i te mau tamataraa i roto i<br />

teie oraraa.<br />

■ A faaite te hoho‘a 27-b, « O Iesu Mesia to tatou niu papû. »<br />

260


Haapiiraa 27<br />

Te riro nei to tatou Faaora, o Iesu Mesia ei niu papû ana‘e i ni‘a i te reira<br />

e nehenehe tatou e patu i to tatou mau oraraa. Ua parau te peropheta<br />

Helamana, « E ia haamau i to orua niu i ni‘a i te p≤p≤ ra o to tatou Ora,<br />

o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua hoi, e ia hapono mai te diabolo i<br />

to’na ra mata’i u‘ana... e to’na vero rahi i ni‘a iho ia orua ra, e ere oia i te<br />

mana i ni‘a iho ia orua... , no te p≤p≤ pai ta orua i tia i ni‘a ra, o te niu<br />

mau ïa, o te tumu ia patuhia i ni‘a e te taata, e ore e tia ia mairi ratou i<br />

raro » (Helamana 5:12).<br />

O Iesu te niu papû no te mea ua faatoro‘ahia Oia na mua roa e to tatou<br />

Metua i te Ra’i ra ia riro ei Ora. Ua parau o Nephi, « Aore roa’tu â i‘oa i<br />

raro a‘e i te ra’i e ora ai te taata anei, maori râ o Iesu Mesia ta‘u i parau<br />

nei » (2 Nephi 25:20). Na roto ana‘e ra i te Taraehara o Iesu Mesia e<br />

nehenehe ai tatou e faaorehia i ta tatou mau hara e ia farii i te ora mure<br />

ore. Eita e nehenehe ia tatou ia rave i teie mau mea no tatou iho. O Iesu<br />

ana‘e ra tei farii i teie mana.<br />

Te Paturaa i Ni‘a Iho i te Mesia<br />

E nehenehe tatou e patu i to tatou mau oraraa i ni‘a iho i te Niu Papû,<br />

Iesu Mesia, i roto i te mau rave’a i muri nei:<br />

■ A faaite te hoê hoho‘a rahi no te tabula ohipa i muri nei, e aore râ a<br />

hi‘o i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa:<br />

Nahea ia Patu i ni‘a Iho i te Mesia,<br />

te Niu Papû<br />

1. A imi i te hoaraa o te Varua Maitai.<br />

2. A rave i te oro‘a mo‘a.<br />

3. A pure e a haapae i te maa.<br />

4. A haapa‘o i te mau faaueraa.<br />

5. A haapii i te mau papa‘iraa mo‘a.<br />

6. A pee i te peropheta ora.<br />

7. A here e a tavini i te Fatu.<br />

A Imi i te Hoaraa o te Varua Maitai<br />

Te Varua Maitai, e aore râ te Varua o te Fatu, e horo‘a mai ïa ia tatou te<br />

rotoraa o te oraraa e te huru o to tatou Faaora, no te mea hoê o te mau<br />

tumu o te Varua Maitai o te faaite papû ïa no te Mesia (a hi‘o Ioane<br />

15:26). Oia mau, na roto ana‘e ra i te Varua Maitai e nehenehe ai tatou<br />

e haapii mai i te auraa hohonu no te faatusiaraa o te Fatu no tatou.<br />

E haamaitai atoa mai te Varua Maitai ia tatou ia ite e ia maramarama<br />

i te parau mau no te mau papa‘iraa mo‘a e te mau haapiiraa i faauruhia<br />

no te mau peropheta ora.<br />

261


262<br />

27-b, O Iesu Mesia to tatou niu papû.


Haapiiraa 27<br />

Te Raveraa i te Oro‘a Mo‘a<br />

E tauturu tatou ia tape’a mai te Varua Maitai ia tatou nei i muri a‘e i to<br />

tatou bapetizoraa e te haamauraa na roto i te raveraa ma te mâ i te<br />

oro‘a mo‘a (a hi‘o PH&PF 20:70, 79).<br />

■ Eaha ta tatou e ti‘a ia mana‘o no ni‘a i te raveraa i te oro‘a mo‘a ?<br />

A Pure e a Haapae i te Maa<br />

E nehenehe te pure e te haapaeraa i te maa e tauturu ia tatou ia haafatata<br />

atu i te Fatu, ia ite i roto i te aau i To’na here na roto i te mana o te<br />

Varua Maitai, e ia ite i te tamahanahanaraa e te hau o te feruriraa.<br />

Ua faaite te hoê vahine nahea to’na ite-maitai-raa mai i te Metua i te<br />

Ra’i ra e te Faaora i roto i te pure. I te hoê mahana, ua piihia maira oia<br />

ia ho‘i i te fare na ta’na atu ohipa e ua parauhia oia e, ua paremo ta’na<br />

tamaiti. Ua puai ino roa to’na pe’ape’a. I roto i to’na mauiui rahi ua ta’i<br />

oia, « To‘u Fatu, to‘u Atua, no te aha ? » Ma te teatea, i tera ihora taime,<br />

e te marû, ua tae maira te pahono ei faaiteraa i ni‘a i to’na feruriraa:<br />

« Te hinaaro nei au ia’na. »<br />

I roto i te mau mahana i pee mai, ua farii oia i te hoê tamahanahanaraa<br />

maere. « A horo‘a atoa ai au i to‘u aau i roto i te pure i to‘u Metua »,<br />

ta’na i parau, « ua faaroo mai oia ia‘u e i roto i ta’na iho rave’a e i roto<br />

i ta’na iho taime ua pahono maira i taua mau pure ra...<br />

« Ua nehenehe i teie tamataraa ia ume ia‘u ia faatea’tu i to‘u Metua i te<br />

ra’i ra... Aita râ, ua fatata a‘e au i to‘u Taata Poiete i teie nei i ta‘u i ore<br />

roa i ite na mua a‘era, e ua haamaitai oia ia‘u i te ite e te hoê iteraa<br />

papû » (Anita L. Hughes, « Why Did You Take My Son ? » Ensign,<br />

Tiurai 1978, 66).<br />

A Haapa‘o i te Mau Faaueraa<br />

Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a e o ratou ana‘era o te haapa‘o i<br />

te mau faaueraa a te Mesia e ite mau ratou Ia’na (a hi‘o 1 Ioane 2:3).<br />

A haapa‘o ai tatou i Ta’na mau faaueraa, e riro mai tatou maa vahi iti<br />

e maa vahi iti mai Ia’na ra, e tae noa’tu ua farii-atoa-hia tatou i mua i<br />

To’na aro (a hi‘o Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, haaputuhia<br />

e Bruce R. McConkie, 3 buka rahi [1954–56], 2:7).<br />

■ A vaiiho i te melo o te piha haapiiraa i faauehia ia horo‘a mai i<br />

ta’na parau faataaraa toru tae atu i te pae minuti i ni‘a ia Mosia 4 e 5.<br />

A haapapû ia aparauhia teie mau mea. No te tumu o te mau parau a<br />

te Arii Beniamina, ua ite to’na mau taata i te Varua Maitai, e aore râ<br />

te Varua o te Atua, e ua fafau ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua.<br />

I rotopu i te mau faaueraa ua a‘o te Arii Beniamina ia ratou ia haapa‘o<br />

oia hoi ia haamana‘o i te teitei o te Atua; ia faaha‘ehaa ia ratou iho;<br />

263


Haapiiraa 27<br />

ia pure i te mahana tata‘itahi; ia ore ia faaino i te tahi e te tahi; ia haapii<br />

atu i ta ratou ra mau tamarii ia here te tahi e te tahi; ia horo‘a i ta ratou<br />

mau maitai i tei veve; e ia vai mâ i roto i te mana‘o, te parau, e te ohipa.<br />

A rave ai teie mau taata i teie mau mea, ua riro mai ratou mai te huru o<br />

te Faaora. E nehenehe tatou e riro mai te huru o te Faaora na roto i te<br />

raveraa i teie â mau mea.<br />

Te faaite nei Alama ia tatou e, ia ora ana‘e tatou mai te huru o te<br />

Faaora, e farii ïa tatou i « to’na ra hohoa i to tatou mata nei » (Alama<br />

5:14; a hi‘o atoa i te irava 19). Te auraa ra, hoê tufaa, e î-roa-hia tatou i<br />

te here o te Atua e, e ite ho‘i i te aroha no vetahi ê ra. Te auraa ra e<br />

hinaaro tatou e haapa‘o i ta tatou mau fafauraa e te Fatu e ia vai mâ<br />

no te poi i To’na ra i‘oa.<br />

A Haapii i te Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

Te faaite nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou no te oraraa o te Faaora,<br />

te mau parau haapiiraa, e te mau haapiiraa. « A imi i te mau papa‘iraa<br />

mo‘a », ta te Fatu i faaue, « o te faaite ïa ia‘u o taua mau parau ra »<br />

(Ioane 5:39). I roto i te reira, e ite tatou nahea te Faaora ia ohipa e<br />

ratou i ni‘a i te fenua nei e nahea hoi e ti‘a ai ia tatou ia ohipa te tahi<br />

e te tahi ra.<br />

Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou i te evanelia. Ua parau<br />

te Fatu e, mai te mea e patu tatou i to tatou mau oraraa i ni‘a iho i te<br />

evanelia, e paruru Oia ia tatou ei feia hara ore i mua i te Metua i te<br />

Mahana Haavaraa (a hi‘o 3 Nephi 27:13–16), eita te mau uputa o hate e<br />

upooti‘a i ni‘a ia tatou (a hi‘o 3 Nephi 11:39), e e nehenehe ihoa ïa tatou<br />

e faahanahanahia e faateiteihia i te mahana hopea ra (a hi‘o 3 Nephi<br />

27:17–22). Te paturaa i to tatou mau oraraa i ni‘a i te evanelia a te<br />

Mesia, te auraa ra, te fariiraa ïa i te faaroo i roto i te Fatu, te tatarahaparaa<br />

o ta tatou mau hara, te bapetizoraa, te fariiraa i te horo‘a o te<br />

Varua Maitai, e te faaoroma’iraa e tae atu i te hope’a.<br />

■ A ani manihini i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia faaite nahea<br />

te haapiiraa i te mau papa‘iraa mo‘a ia tauturu ia ratou ia ite i te<br />

Faaora.<br />

A Pee i te Peropheta Ora<br />

■ Nahea te peeraa i te peropheta ora i te tauturu ia tatou ia patu i ni‘a i<br />

te Mesia ?<br />

Ua riro te Peresideni o te Ekalesia ei vaha parau no te Atua i ni‘a i te<br />

fenua nei. A riro ai oia ra, e heheu oia i te hinaaro o te Atua no tatou<br />

i teie mahana. No reira, ia pee ana‘e tatou i te a‘o i faauruhia a te<br />

peropheta, te pee nei ïa tatou i te Atua e te haapa‘o nei i To’na hinaaro.<br />

264


Haapiiraa 27<br />

A haapa‘o ai tatou e a noaa ai te ite o te oraraa, e faatupu tatou i te<br />

faaroo i te Fatu. E ohipa teie faaroo ei « tutau » no to tatou mau varua<br />

e e faaitoito ia tatou ia rave i te mau ohipa maitai (a hi‘o Etera 12:4).<br />

I pihaiiho i te reira, e ite tatou i te maitai e e riro mai tatou ei mau<br />

tamaiti ti‘amâ na te Atua (a hi‘o Moroni 7:25–26).<br />

A Here e a Tavini i te Fatu<br />

Ua faaite te Arii Beniamina i to’na mau taata, « A tavini ai outou i te<br />

taata nei, te tavini [nei] ïa outou i to outou Atua ra » (Mosia 2:17). Ia<br />

here e ia tavini ia vetahi ê ra o te here e te taviniraa ïa i te Fatu. E ia here<br />

ana‘e e ia tavini ana‘e tatou i te Faaora, e haapii nei ïa tatou ia ite i roto<br />

i to tatou aau mai Ta’na e ite nei e, e mana‘o tatou mai Ta’na e mana‘o<br />

nei: « Nahea e ite ai te hoê taata i te fatu aore i tavinihia e ana ra, e tei<br />

vai taata ê ra ia’na e tei te atea ê te mau mana‘o e te mau opuaraa o<br />

ta’na ra aau ? » (Mosia 5:13).<br />

Te Mau Haamaitairaa no te Faariroraa ia Iesu Mesia ei Niu Papû<br />

no Tatou<br />

Ua fafauhia ia tatou e, ia faatumu ana‘e tatou i to tatou mau oraraa i<br />

ni‘a i te ofa’i a te Mesia, te niu papû, e nehenehe tatou e ora faahou<br />

e amuri noa’tu i pihaiiho Ia’na e te Metua i te Ra’i, ma te farii i te<br />

taatoaraa ta Raua e vai ra no tatou. Ua fafau mai te Faaora ia tatou:<br />

« O oia o te farii mai ia‘u nei ua farii atoa ïa i to‘u Metua;<br />

« E, o oia o te farii mai i to‘u Metua ra ua farii ïa i te basileia o to‘u<br />

Metua; no reira o te mau mea atoa na to‘u Metua ra, e hope roa ïa i te<br />

horoahia na’na » (PH&PF 84:37–38).<br />

■ Eaha atu te tahi mau haamaitairaa ta tatou e farii ia faariro ana‘e<br />

tatou ia Iesu Mesia to tatou niu papû ?<br />

Te Faahope’araa<br />

■ A faaite i to outou iteraa papû no Iesu ei Ora e ei Faaora no tatou.<br />

Mai te mea e taimehia, a ani manihini i te tahi atu mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papû.<br />

Te Tamataraa<br />

A vaiiho ia oe iho ei taea‘e i mau i te autahu‘araa ia ite i te Faaora e ia<br />

riro mai To’na ra huru. A ma’iti i te hoê aravihi o te Fatu ta outou e<br />

hinaaro ra ia haamaitai roa i roto i to outou iho oraraa. A haamata i<br />

teie nei ia haamaitai roa i teie aravihi.<br />

265


Haapiiraa 27<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa:<br />

1. A hi‘o faahou Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 3, « Iesu Mesia,<br />

To Tatou Taata Arata’i i Ma’itihia e te Faaora », e 11, « Te Oraa o te<br />

Mesia. »<br />

2. A faaineine i te hoho‘a rahi i mana‘ohia i roto i te haapiiraa, e aore râ<br />

a papa‘i i te haamaramaramaraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa.<br />

3. Ia ineine no te faaite i to outou iteraa papû no Iesu ei Ora e ei Faaora<br />

no outou.<br />

4. A faaue i te hoê melo no te piha haapiiraa na mua roa ia horo‘a i<br />

te parau faataaraa toru tae atu i te pae minuti no ni‘a Mosia 4 e 5.<br />

A haapapû e aparau oia i ta te Arii Beniamina i ani i to’na mau<br />

taata ia rave e nahea te mau taata ia farii i ta’na parau poro‘i.<br />

5. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa<br />

parau ta outou e hinaaro nei.<br />

266


<strong>TE</strong> TI‘AMÂRAA:<br />

E HORO‘A NO Ô MAI<br />

I <strong>TE</strong> ATUA<br />

Haapiiraa 28<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia taa maitai a‘e i te<br />

parau tumu no te ti‘amâraa e ia haapii tatou i te faufaa no te raveraa i<br />

te mau ma’itiraa paari.<br />

Te Omuaraa<br />

Iakoba, te taea‘e o Nephi, tei faaite i roto i te Buka a Moromona,<br />

« E tena na, ia oaoa to outou aau, e e haamana‘o e, e mea tiamâ outou<br />

ia rave noa’tu i tei au i to outou hinaaro–ia rave i te e’a o te pohe mure<br />

ore, e aore râ, i te e’a o te ora mure ore » (2 Nephi 10:23).<br />

Eaha te horo‘a ia tatou i te mana no te raveraa i te mau faaotiraa ?<br />

No te aha, ei hi‘oraa, i faaoti ai tatou ia bapetizohia ? E aore râ, no te<br />

aha tatou e nehenehe ai ia faaoti eaha te mau ahu e oomo, eaha te fare<br />

haapiiraa te haere atu, e aore râ eaha te ohipa no te tapapa atu ?<br />

Te pahonoraa o teie ïa oia hoi, ua horo‘ahia ia tatou te hoê horo‘a no ô<br />

mai i te Atua ra tei parauhia te ti‘amâraa. Teie horo‘a o te mana ïa no<br />

te raveraa i te mau ma’itiraa. Te ma’itiraa faufaa roa‘e ta tatou e ti‘a<br />

ia rave, te hoê ma’itiraa i faati‘ahia na roto i te Taraehara o te Faaora,<br />

no ni‘a ïa i te ora mure. Mai te mea e ma’iti tatou ia pee i te Fatu, e<br />

haamaitai Oia ia tatou e e haapii ia tatou nahea ia faaohipa i to tatou<br />

ti‘amâraa ia riro mai te Atua te huru e ia noaa te faaoraraa mure ore.<br />

Ua faataa o Lehi i te ti‘amâraa i ta’na tamaiti Iakoba: « No reira, e mea<br />

tiamâ te mau taata... ia rave i te tiamâ e te ora mure ore, na roto i te<br />

Arai rahi o te taata atoa, e ia imi i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te<br />

tîtîraa e te mana o te diabolo » (2 Nephi 2:27).<br />

Te Ti‘amâraa: E Ture Mure Ore<br />

Te ti‘amâraa e ture mure ore ïa. A parau ai no to tatou ti‘amâraa, ua<br />

haapii te Peresideni Brigham Young,: « E ture teie o tei vai tamau noa<br />

na mai te ao mure ore atoa mai â, e e tamau noa i te vai mai na roto atu<br />

i te mau ao mure ore atoa e tae mai nei. E ti‘a roa i te taata maramarama<br />

atoa ia farii i te mana no te ma’iti » (Discourses of Brigham Young,<br />

mai te au ia John A. Widtsoe [1954], 62).<br />

267


Haapiiraa 28<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Aberahama 3:22–28 e<br />

Mose 4:1–4.<br />

Hou i haere mai ai tatou i te fenua nei, ua putuputu tatou i roto i te hoê<br />

apooraa o te ra’i ra. Hoê o te mau ohipa rahi i mua ia tatou i reira no<br />

ni‘a iho ïa i te parau tumu mure ore o te ti‘amâraa. Ua hinaaro o<br />

Lucifera e aore râ o Satane ia rave ê atu i to tatou ti‘amâraa. Area râ,<br />

ua hinaaro o Iesu Mesia ia rave i te hinaaro o te Metua, oia hoi te faati-<br />

‘araa ia tatou ia ma’iti no tatou iho.<br />

« Teie ti‘amâraa » ta te Peresideni Wilford Woodruff i parau na, « ua<br />

vai tamau noa ihoa ei faturaa ai‘a no te taata i raro a‘e i te ture e te<br />

faatereraa hau a te Atua. Ua fatu Oia i te reira i roto i te ra’i o te mau<br />

ra’i ra hou o te ao ra, e ua tape’a maite te Fatu e ua paruru i te reira i<br />

ni‘a i te aro-onoono-raa a Lucifera e o ratou tei apiti mai ia’na... Mai<br />

te au i teie ti‘amâraa, ua faarirohia outou e o vau nei e te taato‘araa<br />

o te taata o te ao nei ei feia haapa‘o, haapa‘o no te haerea ta tatou e<br />

tapapa nei, te mau oraraa ta tatou e ora, e te mau ohipa ta tatou e<br />

rave » (Discourses of Wilford Woodruff mai te au ia G. Homer Durham<br />

[1946], 8–9).<br />

Te Faaohiparaa i to Tatou Ti‘amâraa<br />

E mea titauhia te tahi mau mea ia nehenehe ia tatou ia faaohipa i to<br />

tatou ti‘amâraa. A tahi, e ti‘a roa ia farii i te hoê ite no te maitai e te ino;<br />

a piti, e ti‘a roa ia farii tatou i te ti‘amâraa no te rave i te mau ma’itiraa;<br />

e a toru, i muri a‘e i to tatou faaohiparaa i to tatou ti‘amâraa, e ti‘a roa<br />

ia vai mai te mau faahope’araa o te pee mai i ta tatou mau ma’itiraa.<br />

■ A aparau-tata‘itahi-hia ai, a papa‘i i ni‘a i te tabula papa‘iraa Te Ite<br />

o te Maitai e te Ino, Te Ti‘amâraa ia Rave i te Mau Ma’itiraa, e Te Mau<br />

Faahope’araa no te Raveraa i te Mau Ma’itiraa.<br />

Te Ite no te Maitai e te Ino<br />

No te haavahia ma te tano ia farerei ana‘e tatou e to tatou Faaora, e<br />

ti‘a roa ia nehenehe ia mana‘o e ia horo‘a tatou i te tumu. E ti‘a roa<br />

ia maramarama tatou i te mea ta tatou e rave nei, ma te ite maite i te<br />

taa-ê-raa i rotopu i te maitai e te ino e te mau faahope’araa o ta tatou<br />

mau ohiparaa. No teie tumu, aita te Fatu e tape’a nei ia tatou i ta tatou<br />

hopoi‘a no ta tatou mau ma’itiraa e tae noa’tu ua rae’ahia te vau matahiti<br />

te paari, te matahiti no te iteraa i te haapa‘oraa [ti‘aauraa] (a hi‘o<br />

PH&PF 68:25–27; 29:46–47). Ratou tei apî a‘e i teie [matahiti] eita tei ia<br />

ratou te hopoi‘a no ta ratou mau ohiparaa. Ua faataa mai o Moromona:<br />

« Te tamarii rii ra ua ora ïa ratou, aita hoi e tia ia ratou i te rave i te<br />

hara...<br />

268


Haapiiraa 28<br />

« Aita e tia i te tamarii rii ia tatarahapa; no reira e parau ino rahi roa ia<br />

huna i te aroha mau o te Atua ia ratou, ua ora hoi ratou taatoa ia’na no<br />

to’na aroha » (Moroni 8:8, 10).<br />

Ua faataa atoa mai o Moromona oia hoi, te mau taata « aore te ture »<br />

e « ora ïa i te Mesia » (Moroni 8:22). Te auraa ra, te mau taata o tei ore<br />

i haapiihia i te evanelia e aore râ o tei ere i te taaraa no te reira, mai<br />

ia ratou [tei farii] i te tahi mau paruparu o te feruriraa, aita ratou i<br />

titauhia ia ora e te reira. Eita ratou e tape’ahia i te hopoi‘a e tae noa’tu<br />

ua haapiihia te evanelia ia ratou e aore râ e tae no‘atu e nehenehe ratou<br />

e maramarama i te reira.<br />

Te Ti‘amâraa no te Rave i te Mau Ma’itiraa<br />

Te faaohiparaa rahi roa‘e no to tatou ti‘amâraa tei roto ïa i te ma’itiraa<br />

i rotopu i te maitai e te ino. Te ite nei te Fatu e, e nehenehe tatou ia<br />

umeumehia e na mea e piti te maitai e te ino i roto i te raveraa i te mau<br />

ma’itiraa. Aore ana‘e te tama’i i rotopu i teie na puai e piti, aita ïa tatou<br />

e farii i te mau ma’itiraa no te rave – aita tatou e farii i te ti‘amâraa.<br />

No reira, te horo‘a nei te Fatu ia tatou te mau parau tumu, te mau ture,<br />

e te mau faaueraa no te pee, e te tamata nei o Satane ia haapa‘o ore i<br />

te reira.<br />

Te parau nei te Fatu, « E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau<br />

atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa, e ma to puai atoa »<br />

(Mareko 12:30). E horo‘a papû ihoa o Satane i te mana‘o: « No te aha<br />

e here ai i te Atua ? No te aha e ore ai e hi‘o ino Ia’na ? » Ua nehenehe<br />

atoa ia’na ia faaô mai e, aita e Atua!<br />

Te parau nei te Fatu, « E haamana‘o i te mahana sabati ia haamo‘ahia ïa »<br />

(Exodo 20:8). Te parau nei Satane: « A faaohipa i te Sabati ei mahana<br />

faaahautiraa. Eaha te faufaa e vai nei i roto i te haereraa i te pureraa e i<br />

roto i te oreraa e rave i te ohipa i teie mahana ? »<br />

Te parau nei te Fatu, « E faatura’tu i to metua tane e to metua vahine »<br />

(Exodo 20:12). Te tuu nei Satane i roto i to tatou mau feruriraa i te<br />

mana‘o no te faatura-ore-raa i to outou mau metua: « To outou ora no<br />

outou iho ïa ia ma’iti mai ta outou e hinaaro. A rave i te mau mea’toa<br />

ta to outou mau metua e horo‘a ia outou. Eita e maôro e ruau ratou,<br />

e e nehenehe te tahi taata atu e haapa‘o ia ratou. » Faatanohia mai roto<br />

mai Carl W. Buehner, « Who’s on the Lord’s Side ? » Improvement Era,<br />

Tiunu 1961, 402).<br />

■ A faaite i te hoho‘a 28-a, « Tabu – Aita e Auraa. » A ani i te melo o te<br />

piha haapiiraa i faauehia ia faatano [relate] te aamu i ni‘a i te tapa‘o<br />

« Tabu – Aita e Auraa » (a hi‘o « Te Faaineineraa a te Orometua<br />

Haapii »).<br />

269


270<br />

28-a, « Tabu – Aita e Auraa »


Haapiiraa 28<br />

A faaite ai te aamu no ni‘a i te tapa‘o « Tabu – Aita e Auraa » ia tatou,<br />

e taoti‘a te peeraa i te mau faahemaraa a Satane i ta tatou mau ma’itiraa.<br />

I te taime tata‘itahi e ma’iti ai tatou i te ino, e ere tatou i te tahi ti‘amâraa.<br />

E faarahi â te ti‘amâraa maoti ana‘e ra ia ma’iti tatou i te parau ti‘a.<br />

I te hoê taime, ua papa‘i te Peresideni Spencer W. Kimball i te hoê<br />

rata i te hoê taure’are’a o tei tutava e te hoê faaotiraa no ni‘a iho i te<br />

ekalesia. Ua hinaaro te Peresideni Kimball ia haapapû e ua maramarama<br />

anei teie taure’are’a no ta’na mau ma’itiraa. Ua papa‘i oia:<br />

« Na John here:<br />

« Ua horo‘a to oe eta‘eta e ta oe mau pato‘ito‘iraa i ni‘a i te mau parau<br />

mau o te evanelia i te feruriraa fifi ia‘u.<br />

« Te ite maite nei au eita e nehenehe ia‘u ia haapapû ia oe i ni‘a i to oe<br />

hinaaro... eita vau e na reira, noa’tu e nehenehe ta‘u, e faahepo i to oe<br />

mana‘o no te mea ua riro te ti‘amâraa ei ture niu na te Atua e e ti‘a roa<br />

i te taata tata‘itahi ia haapa‘o i ta’na hopoi‘a no ta’na iho pahonoraa;<br />

tera râ e mea papû ihoa e mea ti‘a roa ia tatou tata‘itahi ia rave i ta’na<br />

tufaa i roto i te haapuairaa no te maitai ia ratou o te nehenehe e<br />

hinaaro i te tautururaa » (« Absolute Truth », Ensign, Setepa. 1978, 3).<br />

Te Mau Faahope’araa no te Raveraa i te Mau Ma’itiraa<br />

Te hope’a matauhia no te faaohiparaa i to tatou ti‘amâraa o te iteraa ïa<br />

i te mau faahope’araa o ta tatou mau ma’itiraa. Noa’tu râ, e ti‘a roa ia<br />

tatou ia maramarama e, a vai ti‘amâ ai tatou no te ma’iti, aita tatou i<br />

ti‘amâ no te ma’iti i te mau faahope’araa o ta tatou mau ma’itiraa. Te<br />

mau faahope’araa maitai e pee ïa i te mau ma’itiraa ti‘a; te mau faahope’araa<br />

ino e pee ïa i te mau ma’itiraa hape. Ua faaite te peropheta<br />

Samuela o te Buka a Moromona: « Na [te Atua] i ho mai ia outou i te<br />

ite i te maitai e te ino, e na’na i ho-mai-atoa-mai ia outou ia maiti i te<br />

ora e te pohe, e e tia ia outou i te rave i te maitai e faatiahia’i outou e<br />

te maitai, e e faahoihia’i te maitai no outou; e aore ïa e tia ia outou i<br />

te rave i te ino, e faaho‘ihia’i te ino no outou. » (Helamana 14:31).<br />

■ A faaite i te hoho‘a 28-b, « Te parau tumu no te ti‘amâraa mai te ture<br />

ïa o te ootiraa: te mea atoa ta tatou e ueue, e ti‘a ia ooti atoa tatou. »<br />

Te ture no te ootiraa oia hoi e ooti tatou i te mea ta tatou e ueue (a hi‘o<br />

Galatia 6:7–8). Te ora nei te hoê taata faaapu na teie ture. Te huru o te<br />

huero ta’na e tanu e faaoti ïa i te mea ta’na e ooti. Mai te peu e tanu oia<br />

i te huero titona, e ooti oia i te titona, eita i te to popaa. Eita e nehenehe<br />

ia’na ia ma’iti ia haapa‘o ore i ta’na maa ia oti i te tanuhia’tu te reira<br />

huero e a farii ai i te ootiraa maitai.<br />

Te parau tumu no te ti‘amâraa mai te ture ïa o te ootiraa; ia rave ana‘e<br />

tatou i te hoê ma’itiraa, e ti‘a roa ia farii i te mau hope’araa o taua<br />

271


272<br />

28-b, Te parau tumu no te ti‘amâraa mai te ture ïa o te ootiraa:<br />

te mea atoa ta tatou e ueue, e ooti atoa tatou.


Haapiiraa 28<br />

ma’itiraa ra. I te tahi mau taime, eita tatou e ite maite i te mau faahope’araa<br />

taatoa o ta tatou mau ma’itiraa e tae noa’tu ua haavahia tatou e<br />

te Atua. Tera râ, e rave rahi taime, e ohipa ta tatou mau ma’itiraa i ni‘a<br />

ia tatou i tera ihora taime. Ei hi‘oraa, ua horo‘ahia ia tatou te horo‘a o<br />

te Varua Maitai i muri mai i to tatou bapetizoraa. Te maitai taatoa no te<br />

fariiraa i te Varua Maitai ei hoa, eita ïa e nehenehe e ite-maite-hia e tae<br />

noa’tu i muri a‘e i to tatou ti‘a-faahou-raa, tera râ, mai te mea e ma’iti<br />

tatou i te haapa‘o ore i te Varua Maitai e a rave ai i te hara, e ere tatou i<br />

Ta’na mana i roto i to tatou mau oraraa. Te faahope’araa tae ‘oi‘oi mai<br />

no te ma’itiraa ia rave i te hape oia ho‘i eita tatou e ite faahou i te tamahanahanaraa,<br />

te taa-maitai-raa, te here, e te arata’iraa ta te Varua Maitai<br />

e horo‘a nei ia rave ana‘e tatou i te mea ti‘a.<br />

■ Ia ofati ana‘e te hoê taata apî i te Parau Paari, eaha te mau faahope’araa<br />

no ta’na mau ohiparaa ? (Aita oia i ti‘amâ no te faanuuhia i<br />

roto i te autahu‘araa. E haere ê te Varua. Aita oia i ti‘amâ no te tavini<br />

i te hoê misioni. E nehenehe oia e haamatau-roa-hia i te mau mea o<br />

te faaino i to’na tino).<br />

■ Ia manuïa ore te hoê metua tane i te haapii i te evanelia i ta’na mau<br />

tamarii, eaha te mau faahope’araa ? (E nehenehe e iti mai te here i<br />

roto i te utuafare. E nehenehe te mau tamarii e ore e ite i te maitai e<br />

te ino. E nehenehe oia e ere i ta’na mau tamarii i roto i te mau ao<br />

mure ore mai te peu ei mau taata paari e manuïa ore ratou ia riro e ia<br />

faaea ei feia ti‘amâ no te hiero. E nehenehe te haereraa i mua o te pae<br />

varua o te mau tamarii ia faataimehia).<br />

E tae mai anei te mau faahope’araa i tera ihora taime e aore râ i te tau i<br />

mua nei, e faaite to tatou mau oraraa nahea tatou ia faaohipa i to tatou<br />

ti‘amâraa. Te mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te raveraa i te<br />

mau ma’itiraa ti‘a te vai nei « te faatupuraa, te tupuraa i te paari, e te<br />

haereraa i mua » « (Elder James E. Faust, i roto Conference Report,<br />

Atopa. 1984, 73; e aore râ Ensign, Novema 1984, 59).<br />

■ A himene « A Haapa‘o » (Te Mau Himene, no. 143; e aore râ Te Mau<br />

Parau Tumu no te Evanelia, 342–43).<br />

E Hopoi‘a na Tatou ta Tatou Mau Ma’itiraa<br />

Ua ti‘amâ tatou ia ohipa, tera râ e tape’ahia tatou no te hopoi‘a o ta<br />

tatou mau ohiparaa. Ia tae i te hoê mahana e ti‘a tatou tata‘itahi i mua i<br />

te Atua e horo‘a ai i te hoê aairaa e mea nahea ta tatou faaohiparaa i to<br />

tatou ti‘amâraa. I muri iho, e haava te Atua ia tatou. E vai mai i roto i<br />

Ta’na mau haavaraa e piti mea, te ti‘a e te aroha, tei faatumuhia i ni‘a i<br />

To’na here e te mau ture no te ra’i.<br />

273


Haapiiraa 28<br />

Ua parau te Peresideni Joseph F. Smith: « Ua horo‘a te Atua i te mau<br />

taata atoa te ti‘amâraa e ua haamauruuru ia tatou i te fana‘o ia tavini<br />

ia’na e aore râ ia ore e tavini ia’na... Tera râ e haapapû eta‘eta oia ia<br />

tatou i ta tatou hopo‘ia no te faaohiparaa i te mea ta tatou e rave no teie<br />

ti‘amâraa, e mai tei parauhia ra no Kaina, mai te reira atoa tei parauhia<br />

no tatou; ‘Ia rave oe i te parau maitai ra, eita anei e itehia mai ? e aore i<br />

maitai ra, te vai ra te taraehara i te uputa na’ (Genese 4:7). (Gospel<br />

Doctrine, 5raa o te nene’iraa. [1939], 49). Te na ô ra o Alama:<br />

« E ua au hoi i ta te Atua ra parau-tia, ia faautuahia te mau taata mai<br />

tei au i ta ratou mau ohipa i rave ra; e mai te mea e mea maitai ta ratou<br />

mau ohipa i te ora nei, e ua tia hoi te mau hinaaro o to ratou aau,<br />

e faaho‘i-atoa-hia ïa ratou i tei maitai ra i te mahana hopea.<br />

« E mai te mea e mea ino ta ratou mau ohipa i rave ra, e faaho‘ihia ïa<br />

te reira ei mea ino ia ratou ra » (Alama 41:3–4).<br />

No te mea ta tatou mau ohiparaa ei hope’a ïa no ta tatou mau ma’itiraa,<br />

e mea faufaa ia rave tatou i te mau ma’itiraa tano. Ua riro o<br />

Iosepha i roto i te Faufaa Tahito ei hi‘oraa maitai no te hoê tei rave i te<br />

mau ma’itiraa tano e ua farii i te mau haamaitairaa rahi no ta’na mau<br />

ohiparaa ti‘a.<br />

I muri a‘e i to Iosepha afa’iraahia mai i Aiphiti ua riro maira oia ei<br />

tavini no Potiphara, e taata faatere no Pharao e e kapitana no te<br />

ti‘airaa. Ua haamaitaihia o Iosepha no te mea ua ma’iti oia ia pee i te<br />

Fatu. Ua ite atura o Potiphara e, te mau mea’toa ta Iosepha i rave e<br />

mea maitai, e no reira ua horo‘a oia i te hopoi‘a ia Iosepha i ni‘a i te<br />

mea’toa ta’na e vai ra. No te maitai o Iosepha, ua haamaitai te Fatu e<br />

ua tao‘ahia te fare e te mau faaapu a Potiphara.<br />

I roto i teie taime râ, ua haamata te vahine a Potiphara i te faahinaaro<br />

ia Iosepha. Ua tupu rahi to’na hinaaro i roto i te aau e tae noa’tu i te<br />

hoê mahana ua tamata oia i te faahema ia Iosepha ia rave i te ohipa<br />

tai‘ata e ona.<br />

■ A faaite i te hoho‘a rauraau o Iosepha o te pato‘i nei i te vahine a<br />

Potiphara, tei iteahia i roto i te Tufaa Hoho‘a » o teie buka. A ani i<br />

te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Genese 39:7–12. Ua ite anei<br />

Iosepha i te mau ture a te Atua no ni‘a i te ohipa tai‘ata ? Eaha ta<br />

Iosepha mau ma’itiraa ? Eaha ta’na i ma’iti i te rave ?<br />

I mua i teie faahemaraa, ua mana‘o o Iosepha no ni‘a iho i te ti‘aturiraa<br />

rahi ta Potiphara i horo‘a ia’na; tera râ, te mea hau atu i te faufaa, ua<br />

mana‘o no ni‘a i te Fatu e ta’na fafauraa ia haapa‘o Ia’na. Ua ite o<br />

Iosepha e hopoi‘a matameha’i ta’na i te Atua. Ua horo‘a teie ite ia’na<br />

i te puai no te pato‘i atu i te vahine a Potiphara. Ua ma’iti oia ia<br />

haapa‘o i te Atua.<br />

274


Haapiiraa 28<br />

Teie mau tautooraa a te vahine a Potiphara ia faahema ia Iosepha aita<br />

i faaea no te mea ua pato‘i oia ia’na hoê taime. Ua faahema oia ia’na<br />

mahana i muri mai i te mahana, e ua tamau noa oia i te pato‘i ia’na.<br />

I te pae hope’a i roto i to’na riri u‘ana e te mainaina ua pari atura oia ia<br />

Iosepha no taua hara ra ta’na iho i hara. Ei hope’a, ua tuuhia o Iosepha<br />

i te fare tapearaa.<br />

« Tei pihaiiho ra Iehova ia Iosepha » no te mea ua ma’iti i te haapa‘o.<br />

Oia ia, ua tuuhia o Iosepha i rapae i te fare tapearaa e riro maira ei<br />

faatere i ni‘a i te taatoaraa o Aiphiti. (A hi‘o Genese 39–41).<br />

■ Nahea te hi‘oraa o Iosepha i te tauturu ia tatou ia faaohipa i to tatou<br />

ti‘amâraa ma te tano roa ?<br />

Te Faahope’araa<br />

Ua faahiti te Peresideni David O. McKay: « I muri mai i te horo‘araa<br />

o te ora iho, te ti‘a ia arata’i i to tatou mau oraraa e horo‘a rahi a‘e ïa<br />

na te Atua i te taata nei. Te ti‘amâraa no te ma’itiraa ua hau atu i te<br />

faahereherehia i te tahi noa’tu faturaa o te fenua nei te nehenehe e<br />

horo‘a. E mea faufaa i te varua o te taata. E horo‘a no te ra’i ia i te<br />

taata noa nei... I te taata nei ua horo‘ahia te hoê faaahuraa taa ê, tei<br />

ore i horo‘ahia i te tahi noa’tu mea e ora nei. Ua horo‘a te Atua ia’na<br />

te mana no te ma’itiraa. I te taata ana‘e ra ta te Taata Poiete i<br />

parau,’... tei ia oe iho te maiti, ua horoahia’tu te reira ia oe,... (Mose<br />

3:17). Aore ana‘e teie mana o te ra’i no te ma’iti, eita te taata nei e haere<br />

i mua » (« Man’s Free Agency – An Eternal Principle of Progress »,<br />

Improvement Era, Ditema 1965, 1073).<br />

E ti‘a roa ia farii i te ti‘amâraa no te haereraa i mua. Tera râ, e ti‘a roa ia<br />

faaohipa tatou i to tatou ti‘amâraa ma te tano maitai no te mea e tape’a<br />

te Atua ia tatou no te hopoi‘a o ta tatou mau ma’itiraa. E ti‘a ia imi<br />

tatou ia haapa‘o i te Metua i te Ra’i ra, ia pure, ia faaroo i Ta’na mau<br />

peropheta, e ia vai ti‘amâ no te arata’iraa a te Varua Maitai ia nehenehe<br />

ia noaa te ora mure ore ia tatou ia tae i te hoê mahana.<br />

Te Tamataraa<br />

A ma’iti i te hoê vahi o to outou oraraa ta outou e hinaaro ia haamaitai,<br />

e ia rave e ia faaohipa i te mau faaotiraa o te hopoi mai i te hope’a e<br />

hinaarohia nei.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ 2 Nephi 2:11 (te pato‘iraa i roto i te mau mea’toa ra)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:26–29 (aita te Fatu e<br />

faaue nei i roto i te mau mea’toa)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 101:78 (ti‘aauraa no te mau<br />

hara.<br />

275


Haapiiraa 28<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa:<br />

1. A hi‘o faahou Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 4, « Ti‘amâraa<br />

no te Ma’iti. »<br />

2. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa na mua roa ia faaineine no<br />

te horo‘a i te mau ohipa faaairaa i muri nei: « Ia pee ana‘e tatou i te<br />

mau faahemaraa a Satane, ua taoti‘ahia ta tatou mau ma’itiraa. Te<br />

horo‘a nei te hi‘oraa i muri nei i te mana‘o ra nahea teie i te ravehia.<br />

A feruri na i te iteraa i te hoê tapa‘o i ni‘a i te pae miti o te na ô nei:<br />

[‘Tabu – Aita e Auraa.’] E nehenehe paha tatou e mana‘o e tape’araa<br />

noa te reira. Tera râ oia mau anei ? Te vai nei â e rave rahi mau ma’itiraa<br />

na tatou. Ua ti‘amâ tatou ia au i te tahi atu vahi. Ua ti‘amâ<br />

tatou ia haere na te pae miti e ia ohi i te mau poreho. Ua ti‘amâ<br />

tatou ia mata’ita’i i te toparaa mahana. Ua ti‘amâ tatou ia haere i te<br />

fare. Ua ti‘amâ atoa tatou ia tau‘a ore i te tapa‘o e ia au i te vahi fifi<br />

ino. Tera râ, [ia faaara mai ana‘e te tapa‘o tabu ia tatou] tei roto ïa<br />

tatou i ta’na tape’araa e, e umehia ïa tatou i raro a‘e, ua iti roa mai<br />

ta tatou mau ma’itiraa. E nehenehe tatou e tamata ia faatea ê, e aore<br />

râ e nehenehe tatou e pii i te tauturu, tera râ e nehenehe tatou e<br />

paremo » (Te Mau Parau Tumu no te Evanelia [1997], 23).<br />

3. A faaineine no te faaroo i te piha haapiiraa ia himene « A Haapa‘o »<br />

(Te Mau Himene no. 143, e aore râ Te Mau Parau Tumu no te Evanelia,<br />

342–43).<br />

4. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

276


<strong>TE</strong> HAAMO‘ARAA I <strong>TE</strong><br />

MAHANA SABATI<br />

Haapiiraa 29<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te haapii ïa ia tatou ia haapa‘o i te mahana<br />

Sabati ia mo‘a.<br />

Te Omuaraa<br />

I te Mau Fenua Amui o Amerika i roto i te mau matahiti 1930 ra, e rave<br />

rahi taata aita e itehia ra te ohipa. Te hoê taime mauiui rahi te aau. Hoê<br />

taea‘e i mau i te autahu‘araa no te Oire Roto Miti i Utaha, tei farii hoê<br />

ohipa i te faatereraa hau. E ohipa moni maitai e te fafau ra i te parururaa.<br />

Te vai ra râ hoê ana‘era fifi: Te titau ra taua ohipa ra ia’na ia ohipa<br />

i te Sabati. Teie râ, ua hinaaro oia i te moni no te paturu i to’na utuafare.<br />

Ua ite oia e aita te Fatu e mauruuru ore roa mai te mea ua titauhia i te<br />

taata ia rave i te ohipa i te Sabati, no reira ua pure oia, ia faati‘a mai te<br />

Fatu no ta’na ohipa i te Sabati. Tera râ, ua horo‘a mai te Fatu i te ite i<br />

roto i te aau e, i roto i to’na huru ra, eita e ti‘a ia’na ia rave i te ohipa i<br />

te Sabati. Ua paraparau atura teie taata i te fifi e ta’na vahine. Ua ite<br />

raua toopiti e ti‘a ia’na ia faaite i to’na raatira ohipa eita oia e tae i te<br />

ohipa i te Sabati. I to’na raveraa i te reira, ua faaarahia ihora oia e te<br />

raatira ohipa e ere oia ta’na ohipa.<br />

■ Eaha ta outou e rave ahiri o outou teie taata ?<br />

I te taime i pato‘i ai teie taea‘e i mau i te autahu‘araa ia rave i te ohipa<br />

i te Sabati, ua ere oia i te ohipa. Area râ, e taime poto i muri mai, ua<br />

haamaitaihia oia i te imiraa i te tahi atu ohipa aore e titau ra ia’na ia<br />

rave i te Sabati.<br />

Te Mo‘araa o te Sabati<br />

I te haamataraa ua horo‘a te Fatu e ono mahana no te hamaniraa i teie<br />

fenua, tera râ i te hituraa o te mahana ua faaea ihora Oia i te ohipa<br />

(a hi‘o Genese 2:2–3). Ua pii Oia i teie mahana te Sabati. Ua haamau i<br />

te hi‘oraa, ma te faaite ia tatou e, e ti‘a ia faatura tatou i te Sabati na<br />

roto i te faafaaearaa i ta tatou mau ohipa atoa. Ua titau noa ihoa te<br />

Atua i Ta’na mau tamarii ia horo‘a hoê mahana i roto i te hitu Na’na.<br />

277


Haapiiraa 29<br />

Na mua te taime o te Mesia ua haapa‘ohia te Sabati i te hituraa o te<br />

mahana o te hebedoma. Tera râ, i muri mai i te Ti‘a-faahou-raa o te<br />

Mesia, ua haapa‘o te pae rahi o te mau Keretetiano i te Sabati i te<br />

mahana matamua o te hebedoma (a hi‘o Ohipa 20:7). Ua piihia ïa te<br />

Mahana a te Fatu (a hi‘o Apokalupo 1:10) no te faahanahana i To’na<br />

Ti‘a-faahou-raa i taua mahana ra (a hi‘o Ioane 20:1).<br />

O te Mesia te Fatu no te Sabati (a hi‘o Mareko 2:27–28). Mai te reira, ua<br />

faaue oia ia tatou ia haapa‘o « I Ta’na mahana mo‘a » (a hi‘o PH&PF<br />

59:9–13).<br />

I roto i te taime o Mose ua haapapû te Fatu i te faufaa no te haapa‘oraa<br />

i te Sabati i te taime i faaô mai ai Oia i te reira i rotopu i Na Ture Hoê<br />

Ahuru.<br />

■ A tai‘o Exodo 20:8–11.<br />

Ua faaite te Fatu i te mau taata no Iseraela e, e mea faufaa roa te Sabati<br />

– ta ratou haapa‘oraa i roto i te faaturaraa i te reira ua riro ïa ei tapa‘o<br />

no to ratou faaroo Ia’na (a hi‘o Exodo 31:12–17).<br />

Ua haapa‘ohia te Sabati mai tei arata’ihia e te Fatu i roto i teie e i roto<br />

i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a e tae noa’tu i te taime o Iesu Mesia.<br />

I roto i teie mau tenetere, e rave rahi feia faatere no te pae faaroo aore<br />

i faauruhia tei tuu i te mau ta‘oti‘araa i ni‘a i te mea ta te hoê taata e<br />

nehenehe e rave i te Sabati. Ei hi‘oraa, ua haapii ratou e, eita e nehenehe<br />

ia faaamahia te hoê auahi e aore râ ia tupohe i te Sabati. Ua nehenehe i<br />

te hoê taata ia tatara te pona taamuhia mai te mea noa ua nehenehe ia<br />

tatarahia i te hoê rima. Hau rii atu i te hoê e te afa kilometera te oti‘a ïa<br />

ta te hoê taata noa’tu o vai e nehenehe e haere. Eita e nehenehe ia<br />

faaafarohia te mau ivi fati e tae noa’tu i muri a‘e i te Sabati.<br />

Ua riro maira ei mea fifi roa no te mau taata ia haapa‘o i te mau ture<br />

atoa e ua mo‘e atura te tumu mau o te mahana Sabati. Aita atura i riro<br />

ei haaamaitairaa e ei oaoaraa, ua riro maira ra te Sabati ei faateimaharaa.<br />

Ua faataa te Peresideni George Albert Smith eaha to tatou huru ti‘araa<br />

o te ti‘a ia riro no te Sabati. « Ua faataa [te Fatu] hoê mahana i roto i te<br />

hitu, eiaha no te faariro i te reira ei faateimaharaa, tera râ no te hopoi<br />

mai ïa i te oaoa i roto i to tatou mau oraraa e faatupu ai oia hoi ia nehenehe<br />

to tatou mau fare ia riro mai ei vahi haaputuputuraa no te utuafare...<br />

ma te faarahi i to tatou here no te tahi e te tahi » (« Obey the<br />

Commandments », Improvement Era, tenuare 1949, 9).<br />

■ Nahea te Sabati e riro mai ai ei oaoa i roto i to tatou mau oraraa ?<br />

278


Haapiiraa 29<br />

Te Haapa‘oraa i te Mahana Sabati ia Mo‘a<br />

Aita te Fatu i horo‘a ia tatou e rave rahi ture no ni‘a i te Sabati. Ua<br />

horo‘a noa maira Oia ia tatou te tahi mau arata’iraa no te arata’i ia<br />

tatou i roto i te haapa‘oraa i te reira ia mo‘a.<br />

■ A tai‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:9–13. No te aha<br />

te Fatu i ani ai ia tatou ia haapa‘o i te mahana Sabati ia mo‘a ? (No te<br />

tape’a ia tatou iho ia ore ia tafetafeta i to te ao nei). Eaha te auraa o te<br />

reira ia « haapa‘o ia oe iho ia ore e tafetafeta i to te ao nei » ?<br />

■ A faaite i te hoho‘a 29-a. « I te mahana Sabati e ti‘a ia ‘pûpû atu... i ta<br />

tatou mau oro‘a mo‘a’ »<br />

■ Mai te au i teie mau irava, eaha ta tatou e ti‘a ia rave no te haapa-<br />

‘oraa i te mahana Sabati ia mo‘a ? (E ti‘a ia haere tatou i te fare no te<br />

pure, ia faaea i ta tatou mau haaraa, ia aufau i ta tatou mau horo‘araa<br />

maitai, ia pûpû i ta tatou mau horo‘araa e te mau oro‘a mo‘a, ia fa’i i<br />

ta tatou mau hara, ia faaineine i ta tatou mau maa ma te ohie o te<br />

aau, ia haapae e ia pure). Eaha te mau horo‘araa ? (Mau horo‘a ïa i te<br />

Fatu. Tei roto i te reira te mau tufaa ahuru e te mau ô) Eaha te auraa<br />

na roto i te parau ra « ia faaineinehia ta oe maa ma te ohie o te aau »<br />

? (Ia faaineine noa i te mau maa ohie i taua mahana ra).<br />

Ua parau te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia: « E ere te Sabati i te<br />

tahi noa’tu mahana i reira tatou e faaea rii noa ai i ta tatou ohipa, ma<br />

te ti‘amâ no te rave i te mea ta to tatou feruriraa mâmâ e nehenehe e<br />

horo‘a te mana‘o. E mahana mo‘a râ, te Mahana ïa a te Fatu, ia horo-<br />

‘ahia ei mahana no te haamoriraa e no te faaturaraa » (« The Sabbath »,<br />

Church News, 11 Tiurai 1959, 3).<br />

■ Eaha te tahi atu mau huru o te mau mea ta tatou e nehenehe e rave<br />

i te Sabati no te haapa‘o i te reira ia mo‘a ?<br />

Taa ê atu i te mau haamaramaramaraa i horo‘ahia ia tatou i roto i te<br />

mau papa‘iraa mo‘a e na roto mai i to tatou mau peropheta ora, e nehenehe<br />

tatou e haapii mai nahea ia haapa‘o i te mahana Sabati ia mo‘a,<br />

oia hoi na roto i te haapiiraa i te oraraa o te Faaora. I te hoê mahana<br />

Sabati, ei hi‘oraa, a haere ai Iesu i te hoê sunago no te haapii, ua farerei<br />

atura Oia i te hoê taata e te rima marô. Te mau papa‘i parau e te mau<br />

Pharisea ra, tei papû i roto ia ratou e te faaoraraa i te taata ua ofati ïa i<br />

te Sabati, ua haaputuputu haati ihora ratou i te Faaora no te hi‘o eaha<br />

Ta’na e rave.<br />

Ma te ite i te mea o ta ratou e mana‘o ra, ua ani atura te Fatu ia ratou,<br />

« Eaha te au i te ture ia rave i te sabati ? O te maitai anei, e o te ino ?<br />

O te faaora anei e o te taparahi ? » I muri iho, ma te hi‘o e ati roa‘e ia<br />

279


280<br />

29-a, I te mahana Sabati, e ti‘a ia « pûpû atu... i te mau oro‘a mo‘a. »


Haapiiraa 29<br />

ratou paatoa ra, ua parau atura Oia i te taata, « A titoo [faaroa mai] i<br />

to rima. » Ua na reira te taata, e ua ora roa to’na rima. (A hi‘o Luka<br />

6:6–10).<br />

I te tahi atu mahana Sabati, ua ui atu Iesu, « O vai to outou e ore e ume<br />

mai i ni‘a i tana asini e tana puaatoro ia mairi i roto i te apoo i te<br />

mahana sabati ? » (Luka 14:5–6).<br />

■ Mai te au i te hi‘oraa o te Faaora, eaha te huru o te ohipa te tano i te<br />

Sabati ?<br />

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball:<br />

« E parau mau e ti‘a roa i te tahi mau taata ia rave i te ohipa i te Sabati.<br />

E, oia mau, te tahi o te mau ohipa o te titau-mau-hia – te haapa‘oraa<br />

i te ma’i, ei hi‘oraa – e nehenehe ihoa ïa e tavini no te haamo‘a i te<br />

Sabati. Tera râ, i roto i taua mau ohipa faaoaoaraa ra, e mea feruriraa<br />

faufaa ïa ta tatou mau tumu o te faaohiparaa.<br />

« Ia hinaaro ana‘e te mau tane e te mau vahine ia rave i te ohipa i te<br />

Sabati no te faarahi i ta ratou tao‘a, te ofati nei ïa ratou i te mau<br />

faaueraa; no te mea te moni i noaa i te Sabati, mai te peu aita i titauhia<br />

te ohipa, e moni mâ ore ïa » (« The Sabbath – A Delight », Ensign,<br />

Tenuare 1978, 5).<br />

Ia faaruru ana‘e tatou e te faaotiraa no te faaô i roto i te hoê ohipa<br />

faaoaoaraa o te tano e aore râ o te ore e tano no te Sabati, e ti‘a [aha ia<br />

ani ia tatou iho e toru uiraa:<br />

E rave anei te reira i te maitai ?<br />

E faateitei anei te reira i te pae varua ?<br />

E rave anei Iesu i te reira ?<br />

Ia ore ana‘e tatou e nehenehe e ape i te ohiparaa i te Sabati, e ti‘a ia<br />

tatou ia tape’a i te varua o te Sabati i roto i to tatou mau aau.<br />

Te Mau Haamaitairaa no te Haapa‘oraa i te Sabati<br />

Ua fafau mai te Fatu ia tatou i te mau haamaitairaa rahi i te pae tino e<br />

te pae varua mai te mea e haapa‘o tatou i te mahana Sabati ia mo‘a.<br />

Mai te mea e faatura tatou i te reira « na roto i te mana‘o haamaitai,<br />

mai te aau e te mata oaoa hoi,...<br />

■ «... no outou ïa te îraa o te fenua nei,... ei maa e a ore ra ei aahu, e a<br />

ore ra, no te mau fare, e a ore ra no te mau fare vairaa maa no te mau<br />

puaa, e a ore ra no te ô faaapuraa maa rii, e a ore ra no te mau ô, e a<br />

ore ra no te mau ô vine » (PH&PF 59:15–17).<br />

■ Eaha te tahi atu mau haamaitairaa o ta tatou e nehenehe e farii mai<br />

na roto i te haapa‘oraa i te mahana Sabati ia mo‘a ?<br />

281


Haapiiraa 29<br />

Te Faahope’araa<br />

Ua parau mai te Fatu ia tatou eiaha ia hauti e te mau mea mo‘a. Hoê o<br />

te mau mea mo‘a roa‘e ta te Fatu i horo‘a mai no tatou o Ta’na mahana<br />

mo‘a ïa. Ua parau o Elder Ezra Taft Benson: « Te tumu o te Sabati no<br />

te faateiteiraa ïa i te pae varua, no te faaapîraa i ta tatou mau fafauraa,<br />

no te haamoriraa, no te faafaaearaa, no te pure. Te vai nei te reira no te<br />

tumu o te faaamuraa i te varua, ia nehenehe tatou ia tape’a ia tatou iho<br />

ia ore e tafetafeta i to te ao nei na roto i te haapa‘oraa i te faaueraa a te<br />

Atua » (« Keeping the Sabbath Day Holy », Ensign, Me 1971, 6).<br />

Te Tamataraa<br />

A imi ia faariro i te Sabati ia hau atu te [maitai] o te varua. A haaputuputu<br />

amui mai i to outou utuafare e a aparau i te mau huru o to outou<br />

utuafare i te Sabati. A aparau i te mau rave’a ia haapa‘o i te mahana<br />

Sabati ia mo‘a. A faahaamana‘o i te mau melo o te utuafare ia ani ia<br />

ratou iho e toru uiraa no te faaoti e ua tano anei ta ratou mau ohipa<br />

faaoaoaraa.<br />

282<br />

E rave anei te reira i te maitai ?<br />

E faateitei anei i te pae varua ?<br />

E rave anei Iesu i te reira ?<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Levitiko 19:30 (ua faauehia tatou ia haapa‘o i te Sabati)<br />

■ Nehemia 13:15–21 (eita e ti‘a ia hoo atu tatou i te Sabati)<br />

■ Isaia 58:13–14 (eiaha tatou e imi i te oaoa o te ao nei i te Sabati)<br />

Te Faaineineraa a te Orometua<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa:<br />

1. A hi‘o faahou Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 24. « Te Mahana<br />

Sabati. »<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.


<strong>TE</strong> TUHAA AHURU E<br />

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> O<br />

Haapiiraa 30<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia ora i te ture no te<br />

tuhaa ahuru e ia maitai i roto i ta tatou mau ô.<br />

Te Omuaraa<br />

■ A papa‘i i ni‘a i te tabula papa‘iraa E haru [eiâ] anei te taata nei i ta te<br />

Atua ?<br />

I te taime i haere ai te Mesia i te fenua Amerika i muri a‘e i To’na Ti‘afaahou-raa,<br />

ua ani te Ati Nephi i te hoê uiraa tei anihia i mua a‘era e<br />

Malaki, te hoê peropheta o te Faufaa Tahito : « E haru anei te taata nei i<br />

ta te Atua ? » (Malaki 3:8 ; 3 Nephi 24:8).<br />

■ Nahea e nehenehe ai e haru [eiâ] i ta te Atua ? A tai‘o Malaki 3:8.<br />

Te Ture no te Tuhaa Ahuru<br />

Ua hau atu te ture no te tuhaa ahuru i te hoê faaueraa noa no ô mai i te<br />

Fatu ra. Na roto i te reira te farii nei tatou i te rave‘a fana‘o ia ho‘i atu<br />

Ia’na ra ei tuhaa no te taatoaraa o Ta’na i horo‘a ia tatou.<br />

Ua ani-pinepine-hia teie uiraa, « Eaha te hoê tuhaa ahuru afaro e te<br />

ti‘a ? » Te hoê tuhaa ahuru o te ahururaa ïa o ta tatou faarahiraa (a hi‘o<br />

PH&PF 119). Te auraa ra, e horo‘a tatou hoê ahururaa o ta tatou moni e<br />

noaa nei; e aore râ, mai te peu ta tatou faarahiraa tei roto i te mau n≤n≤<br />

mamoe, te mau n≤n≤ puaatoro, e aore râ te mau maa faaapu e ere râ i<br />

te moni, e horo‘a ïa tatou i te hoê ahururaa o taua mau mea nei (A hi‘o<br />

Levitiko 27:30, 32).<br />

E aufau tatou i te tuhaa ahuru na roto i te horo‘araa i te reira i to te<br />

Fatu taata ti‘a : hoê melo o te episekoporaa e aore râ o te peresideniraa<br />

amaa. I reira, na’na e hapono atu i teie mau moni i te mau pû faatere o<br />

te Ekalesia, i reira te hoê parau faataaraa e tape‘ahia ai no ta tatou<br />

tuhaa ahuru e te tahi atu mau horo‘araa moni.<br />

Hoê taime i te matahiti, e anihia te melo tata‘itahi ia rave i te hoê farereiraa<br />

taa ê e te episekopo e aore râ te peresideni amaa. I teie taime,<br />

283


Haapiiraa 30<br />

e hi‘o faahou oia e tatou ma te omo‘e i te parau faataaraa no ta tatou<br />

tuhaa ahuru e e ani mai oia ia tatou ua aufau anei tatou i te hoê tuhaa<br />

ahuru ti‘a no te matahiti. E parauhia teie farereiraa te faaafaroraa no te<br />

tuhaa ahuru.<br />

Te hi‘o nei te Fatu i te aufauraa o te tuhaa ahuru ei mea faufaa e, eita<br />

tatou e nehenehe e farii i te parau faati‘a no te hiero maoti ua aufau<br />

tatou i te tuhaa ahuru ti‘a. Te tahi atu â, e ti‘a i te mau tane e te feia apî<br />

tane ia riro ei mau taata aufau ti‘a i te tuhaa ahuru hou ratou e fanuuhia’i<br />

i roto i te autahu‘araa.<br />

Ua faaite o Elder Matthew Cowley no te P∂p∂ o te Tino Ahuru Ma Piti<br />

no te hoê tuahine Maori maitai tei ora na i roto i te hoê mataeinaa atea<br />

no Niu Zerani tei farii i te varua mau no te aufauraa i te tuhaa ahuru :<br />

« I teie nei, te haere ra vau i te hoê taime mai ta‘u i na reira noa na ia<br />

hahaere ana‘e au na taua vahi ra, e hi‘o i teie vahine iti faahiahia, i taua<br />

taime ra tei roto oia i te va‘u ahururaa o te matahiti, e tei mata-pô-hia.<br />

Aita oia i ora na i roto i te hoê amaa faanahonahohia, aita e fareirei na e<br />

te autahu‘araa maôti ia haere atu te mau misionare na reira...<br />

« ... Tei rapae mai oia i roto i te aua i muri mai i pihaiiho i ta’na auahi.<br />

Ua faatoro atu vau i to‘u rima no te aroha ia’na, e te hoho‘i ra vau i<br />

to‘u ihu e to’na (i roto i te peu Maori) e ua parau maira, ‘Eita e aroha<br />

mai ia‘u e te rima,’ ...<br />

« ... I reira ua tuu na pu‘e rima e te mau turi i raro e ua nee atu i to’na<br />

fare na’ina’i ra. I te poro o to’na fare, te vai ra te hoê ope. Ua huti maira<br />

i taua ope ra e ua nee atu i te tahi atu vahi, ma te faito te atearaa ta’na<br />

i haere. I te pae hope‘a ua tae ïa oia i te hoê vahi e ua haamata ihora i<br />

te ô... Ua tano atura [ta’na ope] i te pae hope‘a i ni‘a i te tahi mea paari.<br />

Ua rave maira ... i te hoê mohina maa pau. Ua iriti ihora i taua mohina<br />

maa pau ra e ua tinao te rima i roto, rave maira i te tahi mea e horo‘a<br />

maira ia‘u te reira, e e mau moni Niu Zerani ïa. I roto i te moni Marite ra,<br />

ua aifaito i te hanere tara.<br />

« Ua parau oia : « Tera ta‘u tuhaa ahuru. I teie nei e nehenehe au e aroha<br />

i te rima e te autahu‘araa a te Atua.’<br />

« Ua parau atu vau :’Aita oe e aufau i taua rahiraa tuhaa ahuru ra.’<br />

« Ua parau maira oia : « Ua ite au i te reira. E ere no teie nei ta‘u e<br />

aufau nei i te reira, tera râ te aufau nei au na mua i te tahi, no te mea<br />

aita vau i ite eaha te taime e haere faahou mai ai te autahu‘araa a te<br />

Atua na teie vahi.’<br />

« E i muri iho, ua pi‘o atu vau i ni‘a ia’na e ua hoho‘i atura i to‘u ihu e<br />

to‘u rae i ni‘a iho i to’na, e ua tahe ihora te mau roimata mai ni‘a atu i<br />

to‘u mata i ni‘a i to’na na papari‘a » (i roto Conference Report, Atopa<br />

1948, 159–60).<br />

284


Haapiiraa 30<br />

■ Nahea te aufauraa i te tuhaa ahuru i te faaite i to tatou here no te<br />

Fatu ? Nahea te reira i te faaite i to tatou faaroo ?<br />

Te Mau ô<br />

E nehenehe tatou e horo‘a i te tahi atu moni e ere i te tuhaa ahuru no te<br />

tauturu ia patu i te basileia o te Fatu. Teie mau horo‘araa moni ua<br />

parauhia ïa te mau ô.<br />

I te Sabati haapaeraa maa o te ava‘e tata‘itahi, e ti‘a ia horo‘a te mau<br />

melo i te mau ô no te hapaeraa maa tei aifaito rii atu i te faufaa o na<br />

piti tamaaraa tei ore i tamaahia i roto i te haapaeraa maa. E nehenehe<br />

ia faaôhia mai te tahi atu mau ô a te mau melo i roto i te mau horo‘araa<br />

moni i te Ekalesia no te afa moni a te misionare, te Tauturaa Tumu a te<br />

Feia Mo‘a o te Mau Mahana Hope‘a Nei, e aore râ te tauturaa a te<br />

Ekalesia i to te ao nei. E nehenehe te mau melo ia faaohipa i te parau<br />

aufauraa no te Tuhaa Ahuru e te Tahi Atu Mau ô ia aufau ana‘e i teie e<br />

te tahi atu mau horo‘araa moni.<br />

Na te aamu i muri nei, i faati‘ahia e Elder Boyd K. Packer, e tauturu ia<br />

tatou ia maramarama i te faufaa no te aufauraa i te mau tuhaa ahuru e<br />

te mau ô :<br />

E rave rahi matahiti i ma’iri a‘e nei, ua faaite toopiti misionare i to raua<br />

peresideni amaa e ua faaoti ‘oi‘oi roa hoê utuafare ta raua e haapii ra,<br />

ia pato‘i i te bapetizoraa. Ua haapii mai te metua tane no ni‘a i te tuhaa<br />

ahuru e ua faaore i te mau putuputuraa atoa e vai ra i mua e te mau<br />

misionare.<br />

« Tau mahana i muri mai », ta Elder Packer e faataa nei, « Ua haapapû<br />

te peresideni amaa i na misionare ia amui atoa’tu ia’na i roto i te tahi<br />

atu haereraa i te utuafare.<br />

« ‘Te maramarama nei au,’ ta’na i parau atu i te metua tane, ‘ua faaoti<br />

outou eiaha ia amui mai i te Ekalesia.’<br />

« ’E parau tano,’ ta’na i pahono atu.<br />

« Ua faaite mai na elders ia‘u e te haape‘ape‘a nei outou no te tuhaa<br />

ahuru.’<br />

« ‘E,’ te parau a te metua tane. Aita raua i faaite mai ia matou no ni‘a i<br />

te reira; e i to‘u iteraa i te reira, ua parau vau, « I teie nei, ua rahi roa te<br />

anihia nei. Aita roa ta matou ekalesia i ani a‘e i te tahi noa’tu mea mai<br />

te reira. » Te mana‘o nei matou e, ua rahi roa, eita matou e amui atu.’<br />

« ‘Ua faaite anei raua ia outou no ni‘a i te mau moni haapaeraa maa ?’<br />

ta’na i ani atu.<br />

« ‘Aita,’ ta teie ïa taata i parau mai. ‘Eiaha ïa te reira ?’<br />

285


Haapiiraa 30<br />

« ‘I roto i te Ekalesia te haapae nei matou e piti tamaaraa i te ava‘e tata‘itahi<br />

e te horo‘a nei te faufaa o na tamaaraa no te tauturu i te feia veve.’<br />

« ‘Aita raua i faaite ia matou i te reira », ta teie taata i parau...<br />

« ‘Aita raua i faataa atu i te faanahoraa no te ohipa sotauturu ia outou ?’<br />

« ‘Aita,’ ta taua metua tane ïa i parau mai, ‘Eaha tera ?<br />

« ‘Te ite nei outou, te ti‘aturi nei matou i roto i te tautururaa i te tahi<br />

e te tahi. Mai te mea, tei roto te tahi taata i te veve e aore râ i te ma’i<br />

e aore râ aita e ohipa e aore râ tei roto i te hepohepo, ua nahonaho<br />

matou no te tauturu atu, e ua titauhia ia outou ia tauturu.’<br />

« ‘Ua faaite atoa anei raua ia outou e, aita ta matou e orometua toro‘a<br />

no te poro atu ? Matou paatoa te horo‘a nei i to matou taime, ta matou<br />

mau taleni, ta matou mau rave‘a, e te ratereraa – te taatoaraa no te<br />

tauturu i te ohipa. E aita matou e aufauhia nei no te reira i te moni.’<br />

« ‘Aita raua i faaite ia matou hoê noa‘e o te reira,’ ta te metua tane ïa<br />

i parau.<br />

« ‘E,’ ua parau atu te peresideni amaa, ‘mai te mea ua faafariu-ê-hia<br />

outou e te hoê mea iti mai te tuhaa ahuru, te ite nei au aita outou i<br />

ineine no teie Ekalesia. Penei a‘e paha ua rave outou i te faaotiraa ti‘a<br />

e, eita ihoa e ti‘a ia amui mai outou.’<br />

« A faarue mai ai ratou, fatata ei mana‘o no te hope‘a, ua fariu atu e ua<br />

parau atura, ‘Aita anei outou e maere nei no te aha te mau taata e rave<br />

ai i teie mau mea’toa ma to ratou iho hinaaro ? Aita roa vau i farii<br />

a‘enei i te parau titauraa no te tuhaa ahuru. Aita roa vau i niuniuhia<br />

a‘enei no te tii mai i te reira. Tera râ, te aufau nei matou i te reira –<br />

e te taatoa o te toe ra – e te tai‘o nei i te reira ei fana‘oraa rahi.<br />

« ‘Mai te mea e itehia ia outou eaha te tumu, tei rotopu ïa outou i tei<br />

rae‘ahia e te poe tao‘a rahi...<br />

« ‘Tera râ,’ ta te peresideni amaa i parau atu, ‘tei ia outou te faaotiraa.<br />

Te ti‘aturi noa nei au e pure outou no ni‘a i te reira.’<br />

« Tau mahana i muri a‘e, ua ti‘a atura teie taata i te fare o te peresideni<br />

amaa... ua hinaaro oia ia tabulahia te bapetizoraa no to’na utuafare »<br />

(i roto Conference Report, Atopa 1974, 126–27; e aore râ Ensign,<br />

Novema 1974, 88).<br />

■ Eaha tei faaitoito [influenced] I teie taata ia amui mai i te Ekalesia ?<br />

Te Faaohiparaa o te Mau Tuhaa Ahuru e o te Mau ô<br />

Te mau tuhaa ahuru e te mau ô ta tatou e horo‘a nei i te Ekalesia, te<br />

faaohipahia nei ïa no te ohipa a te Fatu. Te haamau‘ahia nei teie moni<br />

e to tatou feia faatere o te autahu‘araa i roto i te mau rave‘a ta te Fatu i<br />

286


Haapiiraa 30<br />

faataa. E tauturu teie mau horo‘araa moni ia faaho‘i i to tatou mau<br />

taea‘e e mau tuahine i to tatou Metua i te Ra‘i ra.<br />

■ No te aha ei moni no te rave-faaoti-roa i te ohipa a te Fatu ?<br />

Te tahi o te mau rave‘a tei faaohipahia ta tatou mau tuhaa ahuru e te<br />

mau ô no te tauturu ïa :<br />

1. Ia faatere i te faanahoraa a te misionare.<br />

2. Ia patu e ia tape‘a mâ te mau fare pure, te mau hiero, e te tahi atu<br />

mau fare rarahi.<br />

3. Ia haapii i te mau taata i roto i te mau fare haapiiraa a te Ekalesia, te<br />

mau haapiiraa evanelia seminaire e institut.<br />

4. Ia hamani, ia nene‘i, ia opere te mau buka papa‘iraa mo‘a, te mau<br />

buka haapiiraa, e te tahi atu mau materia a te Ekalesia.<br />

5. Ia faahaere i mua te ohipa aamu utuafare.<br />

6. Ia horo‘a no ratou i roto i te veve.<br />

7. Ia pahono i te mau haamau‘araa o te mau amuiraa rahi.<br />

Te Aufauraa i te Mau Tuhaa Ahuru e te Mau ô Ma To Tatou Iho<br />

Hinaaro Mau<br />

■ No te aha e faana‘oraa ia horo‘a te mau tuhaa ahuru e te mau ô i te<br />

Fatu ?<br />

E ti‘a ia aufau tatou i ta tatou mau tuhaa ahuru e te mau ô ma te<br />

hinaaro mau. Te faaite nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou ia horo‘a<br />

« eiaha ma te nounou e mai te mea e no te titau : o te taata horoa noa<br />

ho‘i ta te Atua e hinaaro. » (2 Korinetia 9:7). Te parau atoa nei te mau<br />

papa‘iraa mo‘a e mai te mea te hoê taata « e na reira oia ma te<br />

nounou... no reira ua haapa‘ohia atura ïa na’na mai te mea e ua tapeamau-hia<br />

e ana » (Moroni 7:8).<br />

Ua farii o Elder Marion G. Romney i te hoê iteraa i tupu o te tauturu ia<br />

tatou ia maramarama i teie papa‘iraa mo‘a. Ua tupu teie iteraa i roto i<br />

te taime i anihia ai te mau melo o te Ekalesia ia horo‘a te moni no te<br />

paturaa ihoa râ o te mau fare putuputuraa.<br />

« Mai te mea ra hoê i ni‘a i te toru o te tenetere i mairi a‘enei, ua<br />

faanuu atu vau e te tuahine Romney i roto i te hoê paroita i roto i te<br />

reira ua haamata noa’tura ratou i te patu i te hoê fare putuputuraa.<br />

Te rahi o te horo‘araa moni ta te episekopo i mana‘o e ti‘a ia‘u ia horo‘a<br />

ua faahitimahuta ïa ia‘u. Ta‘u i mana‘o, e piti taime paha te rahi te ti‘a<br />

ia’na ia ani mai. Area râ, ... ua parau vau, « Atira, e aufau vau i te reira,<br />

e te Episekopo, tera râ e ti‘a ia‘u ia aufau i te reira [maa vahi iti i te<br />

287


Haapiiraa 30<br />

taime hoê] no te mea aita ta‘u e moni.’ E no reira, ua haamata vau i te<br />

aufau. E ua aufau e ua aufau e tae noa’tu ua fatata e toru aufauraa<br />

hope‘a, inaha mai ta‘u i matau, te tai‘o ra vau i Te Buka a Moromona,<br />

e ua tae au i te papa‘iraa mo‘a o te na ô ra :<br />

« ‘... ia hopoi mai... te taata i te mea horoa... ma te nounou; no reira ua<br />

haapa‘ohia atura ïa na’na mai te mea e ua tapea-mau-hia e ana; no<br />

reira ua haapa‘ohia’tu ïa taua taata ra ei mea ino i mua i te Atua.’<br />

(Moroni 7:8)<br />

« Ua faainoino te reira ia‘u no te mea fatata hoê tauasini tara marite<br />

aita ta‘u. Atira, ua haere i mua e ua aufau te [toe‘a o te mea] ta‘u i fafau<br />

e aufau vau, e i muri iho ua aufau vau... hau atu... no te haapapû i te<br />

Fatu e, ua rave au i te reira ma te peu ti‘a » (« Mother Eve, A Worthy<br />

Exemplar », Relief Society Magazine, Febuare 1968, 84–85).<br />

Te Mau Haamaitairaa no te Aufauraa i te Mau Tuhaa Ahuru e te Mau ô<br />

Ua fafau te Fatu e ia horo‘a tatou ma te hinaaro mau i te mau tuhaa<br />

ahuru e te mau ô, e haamaitai Oia ia tatou.<br />

■ A tai‘o 3 Nephi 24:10–12. Eaha ta te Fatu e fafau nei ia aufau ana‘e<br />

tatou i ta tatou mau tuhaa ahuru ?<br />

Ua faaite te peresideni Joseph F. Smith i te aamu i muri nei no ni‘a iho i<br />

te mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru :<br />

« Te haamana‘o nei au a ora ai au i te hoê ohipa tei tupu i roto i te mau<br />

mahana o to‘u tamariiraa. E vahine ivi to‘u metua vahine, e te faatama<br />

ra i te hoê utuafare rahi. I te hoê tau mahanahana, i te taime e iriti ai<br />

matou i ta matou mau apoo umara putete, ua ani i ta’na mau tamarii ia<br />

rave mai i te hoê tuhaa rahi o te mau umara putete maitai roa‘e e ua<br />

afa‘i atu i te reira i te piha toro‘a no te tuhaa ahuru; mea varavara ho‘i te<br />

mau umara putete i taua tau ra, e tamaroa na’ina’i â vau i taua taime ra,<br />

e ua faahoro i te pereoo puaahorofenua. I to matou faahororaa e tae atu<br />

i te mau taahiraa o te piha toro‘a no te tuhaa ahuru, ma te ineine no te<br />

manii atu i te mau umara putete, ua haere maira te hoê o te mau papa‘i<br />

parau e ua parau i to‘u metua vahine, « Te vahine ivi Semita, e mea<br />

haama e ti‘a ia oe ia aufau i te tuhaa ahuru’ ... Ua tama’i oia i to‘u<br />

metua vahine no te aufauraa i ta’na tuhaa ahuru, ma te pii ia’na i te<br />

mau huru atoa, tera râ e paari e aore râ te haapa‘o maitai; e ua parau e<br />

te vai ra vetahi tei puai e tei nehenehe ia rave i te ohipa o te paturuhia<br />

ra e te piha toro‘a no te tuhaa ahuru. Ua huri atura to‘u metua vahine i<br />

ni‘a ia’na e parau atura »’ ... E ti‘a ia oe ia haama ia oe iho. E huna anei<br />

oe ia‘u i te hoê haamaitairaa ? Mai te mea eita vau e aufau i ta‘u tuhaa<br />

ahuru, e titau ihoa ia vau ia tape‘a atu te Fatu i ta’na haamaitairaa ia‘u.<br />

Te aufau nei au i ta‘u tuhaa ahuru e ere noa no te mea e ture na te Atua,<br />

no te mea râ te titau atoa nei au i te hoê haamaitairaa na roto i te<br />

288


Haapiiraa 30<br />

raveraa i te reira. Na roto i te haapa‘oraa i teie e te tahi atu mau ture, te<br />

titau nei au ia manuïa e ia nehenehe au ia faaamu i to‘u utuafare’... Ua<br />

manuïa oia no te mea ua haapa‘o oia i te mau ture a te Atua. Ua farii i<br />

te auhuneraa no te paturu i to’na utuafare. Aita roa matou i ere mai ta<br />

vetahi ê i faaruru rahi... Ua haapa‘ohia taua vahine ivi ra no te mau<br />

haamaitairaa no te fare o te Atua. Aore e oro‘a no te evanelia te ti‘a ia<br />

hunahia ia’na, no te mea e vahine haapa‘o oia i te mau ture a te Atua »<br />

(Gospel Doctrine, 5raa o te nene‘iraa [1939], 228–29).<br />

■ No te aha te tuahine Semita i ani ai i ta’na mau tamaroa ia afa‘i i te<br />

mau umara putete maitai roa‘e no te tuhaa ahuru ? Mea nahea teie<br />

iteraa i te tauturu i te mau tamaroa ia maramarama i te faufaa no te<br />

tuhaa ahuru ? Eaha te mau haamaitairaa ta te tuahine Semita i farii<br />

no te aufauraa i te tuhaa ahuru ?<br />

Ua parau o Elder Henry D. Taylor i teie no ni‘a iho i te mau haamaitairaa<br />

ta tatou e farii na roto i te aufauraa i te mau tuhaa ahuru e te<br />

mau ô : « Te tape‘a mau nei te Fatu i ta’na mau fafauraa. Te iriti mau<br />

nei Oia i te mau haamaramarama o te ra‘i e te ninii nei i ta’na mau<br />

haamaitairaa i ni‘a ia ratou o te faaroo nei e o te haapa‘o nei i ta’na<br />

mau faaueraa... E nehenehe teie mau haamaitairaa e tae mai i roto i te<br />

hoê rave‘a i te pae faufaa moni e aore râ i te pae tino e aore râ e nehenehe<br />

ia faatupuhia na roto i te niniiraa i te pae varua, ma te hopoi mai i<br />

te puai, te hau, e te tamahanahana » (i roto Conference Report, Eperera<br />

1974, 158 ; e aore râ Ensign, Me 1974, 108).<br />

Faahopearaa<br />

Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia aufau i te mau tuhaa ahuru e te mau ô.<br />

A na reira ai tatou te patu nei ïa tatou i te basileia o te Atua. Te tauturu<br />

nei tatou ia hopoi mai i te oaoa i te mau taata e rave rahi, ia raua<br />

toopiti, te feia e ora nei e te feia i pohe. Ia haapa‘o ana‘e tatou i teie<br />

mau ture te faaite nei ïa tatou i to tatou here no to tatou Metua i te<br />

Ra‘i ra, ia Iesu Mesia, e i to tatou mau taea‘e e mau tuahine. Te faaite<br />

atoa nei tatou i to tatou faaroo i te Atua. I roto i te faaho‘iraa, e farii<br />

tatou i na haamaitairaa e piti, te faufaa i te pae tino e i te pae varua<br />

tei hau roa’tu i te mea ta tatou e horo‘a nei.<br />

Tamataraa<br />

Mai te mea aita outou i rave a‘enei â i te reira, a opua outou iho ia<br />

aufau i te hoê tuhaa ahuru ti‘a e ia haere i te faaafaroraa o te tuhaa<br />

ahuru. A feruri ma te haapa‘o maitai i ta outou mau ô i te Ekalesia.<br />

Mai te mea te ite nei outou e ti‘a ia outou ia horo‘a hau atu, a na reira.<br />

A haapii i te mau melo o to outou utuafare i te mau haamaitairaa no<br />

te aufauraa i te mau tuhaa ahuru e te mau ô, e a tauturu ia ratou ia<br />

haapa‘o i teie mau ture.<br />

289


Haapiiraa 30<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Genese 14:19–20 (ua aufau Aberahama i te mau tuhaa ahuru)<br />

■ 2 Paraleipomeno 31:5–6 (ua aufau te Ati Iseraela i te tuhaa ahuru)<br />

■ Nehemia 10:37–38 (ua aufau te mau tamarii o Iseraela i te tuhaa<br />

ahuru)<br />

■ Alama 13:13–16 (ua aufau Aberahama i te mau tuhaa ahuru)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 64:23 (ratou o tei anihia te<br />

tuhaa ahuru eita ratou e ama i te auahi)<br />

Te Faaineineraa a te Orometua<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A hi‘o faahou i Te Mau Parau Tumu o te Evanelia pene 32, « Te Mau<br />

Tuhaa Ahuru e te Mau ô. »<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

290


IA VAI PARAU TI‘A<br />

Haapiiraa 31<br />

Te tumu o teie haapiira no te haapii ïa ia tatou i te faufaa ia vai parau ti‘a.<br />

Te Omuaraa<br />

Ua papa‘i o Elder Howard W. Hunter no ni‘a i te hoê taure‘are‘a o tei<br />

haapii mai i te hoê haapiiraa faufaa roa :<br />

« Te haamana‘o nei au i te hoê taure‘are‘a o tei ... ratere haere e te hoê<br />

naho‘a taata tei mana‘o e ohipa maramarama ia rave i te mau mea tei<br />

ore e ti‘a. I roto i te tahi tau taime, ua roaahia oia i roto i te tahi mau<br />

ofatiraa ture na’ina’i. I te hoê mahana râ ua farii au i te hoê niuniu no ô<br />

mai i te pû o te mau muto‘i e ua faaitehia maira ia‘u ua tape‘ahia ona<br />

no te tumu o te hoê ofatiraa ture i ni‘a i te puromu. Ua roaahia oia i te<br />

faahoro-vitiviti-raa... Ma te ite i te mau mea o ta’na i rave na, ua nehenehe<br />

paha ïa te reira e paruru ia’na i te haereraa i te hoè misioni, ua<br />

faaafaro râ ia’na, e i te 19 o to’na matahiti, ua farii i ta’na piiraa.<br />

« Eita roa e mo‘ehia ia‘u te aparauraa ta maua i rave ia’na i ho‘i mai ai.<br />

Ua faaite mai oia ia‘u e, i te taime tei te aua misioni oia, ua haamana‘o<br />

pinepine oia i te fifi o ta’na i faatupu na roto i te ti‘aturiraa hape oia<br />

ho‘i te ofatiraa no te mau mea riirii eita ïa i te mea faufaa. Tera râ, ua<br />

tae mai te hoê tauiraa rahi i roto i to’na oraraa. Ua roaa te ite ia’na e<br />

aita e oaoa e aore râ e arearea i roto i te ofatiraa o te ture, e ture anei<br />

na te Atua e aore râ e mau ture anei ta te sotaiete e faahepo nei i ni‘a<br />

ia tatou...<br />

« Ua maere au i te tauiraa rahi tei tae mai i teie taure‘are‘a i te taime a<br />

tavini ai oia i ta’na tau misioni e ua haapii mai i te mau parau tumu no<br />

te pae morale. Aue te faufaa ore oia i haapii i ta’na haapiiraa i te rave‘a<br />

paari, tera râ aue ïa haamaitairaa rahi tei tae ia’na ia vai ana‘e mai te<br />

iteraa mau e eita e nehenehe e ofati i te ture e a ite ai i te maitai no ni‘a<br />

ia taua huru peu ra » (« Basic Concepts of Honesty », New Era, Febuare<br />

1978, 4–5).<br />

■ E vai parau ti‘a ore anei tatou ia ofati ana‘e tatou i te mau ture o te<br />

fenua ? No te aha ?<br />

291


Haapiiraa 31<br />

■ A papa‘i i ni‘a i te tabula papa‘iraa Te ti‘aturi nei matou e, e mea tia i te<br />

taata ia ora ma te parau-tia.<br />

Te ahuru ma toruraa o te mau hiroa faaroo, i papa‘ihia e te Peropheta<br />

Iosepha Semita, tei faahiti, « Te tiaturi nei matou e, e mea tia i te taata<br />

ia ora ma te parau-tia, ... ma te viivii ore, ma te hamani maitai i te mau<br />

taata atoa. » I roto i teie parau e i roto i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a<br />

e rave rahi, ua faaue te Fatu ia tatou ia vai parau ti‘a i roto i to tatou<br />

iho mau oraraa e i roto i ta tatou mau ohiparaa e vetahi ê ra.<br />

■ Eaha te auraa [o te parau] ia vai parau ti‘a ? (O te raveraa ïa i te mea<br />

ta tatou e ite nei e mea ti‘a. Mai te mea, e rave tatou i te mau fafauraa,<br />

e tape‘a tatou i te reira. Mai te mea e tarahu ta tatou, e aufau tatou i te<br />

reira. Te parau ti‘a o te parauraa ïa i te parau mau e te ohiparaa ma te<br />

parau mau roa. Te auraa ra, eita tatou e haavare, e eiâ, e aore râ e ofati<br />

i te mau ture o te fenua. Te auraa ra, eita tatou e faainoino atu i roto i<br />

te mau huru rave‘a atoa).<br />

Te Faufaa o te Parau-ti‘a<br />

E titauhia ia vai parau ti‘a mai te mea e ti‘a ia ora tatou i te evanelia a<br />

Iesu Mesia. Mai te mea ua ite tatou i te parau tera râ aita e ora nei i te<br />

reira, te parau ti‘a ore nei ïa tatou ia tatou iho e i te Atua. No te vai<br />

parau ti‘a e tatou iho e i te Fatu, e ti‘a roa ia haapa‘o tatou i te mau<br />

fafauraa ta tatou i rave. E ti‘a roa ia vai parau ti‘a no te farii i te Varua<br />

Maitai ei hoa no tatou.<br />

Te auraa no te vai parau-ti‘a-raa e tatou iho e i te Atua, oia ho‘i e ti‘a roa<br />

atoa ia vai parau ti‘a tatou e ratou o te haati nei ia tatou. Mai te mea te<br />

na reira nei tatou, e haamaitai mai te Fatu ia tatou e To’na Varua, e e<br />

noaa ia tatou te ti‘aturiraa, te hanahana e te haapa‘o maitai roa no ratou<br />

o ta tatou e amui atu nei. To tatou parau ti‘a e vetahi ê ra e faati‘a ïa ia<br />

tatou ia tavini ia ratou e ia faaohipa puai i to tatou mau piiraa.<br />

■ A tai‘o i te mau huru i muri nei. A aparau ei piha haapiiraa i te mea o<br />

ta outou e rave i roto i te huru tata‘itahi.<br />

Hi‘oraa 1<br />

Te haamana‘o ra o Elder O. Leslie Stone i teie iteraa i tupu : « Aita i<br />

maoro a‘enei, te ratere ra ta maua mootua Adam e te tuahine Stone e vau<br />

nei i California. Fatata i te avatea, ua faaea matou no te tamaa. A afa‘i mai<br />

ai te vahine tuati maa i te parau aufauraa aita vau i haapa‘o maitai roa’tu,<br />

e i muri a‘e i to’na horo‘araa mai i ta‘u moni toe, ua ite au e ua faaaufau<br />

noa oia ia‘u no na faraoa sandwich e piti eita râ e toru. »<br />

■ Eaha te mea ti‘a ia rave ? Mai te mea ua tupu teie ohipa ia outou, nahea<br />

outou ia haapii i ta outou mau tamarii no ni‘a i te vai parau-ti‘a-raa ?<br />

292


Haapiiraa 31<br />

Te parau ra â o Elder Stone :<br />

« Ua ite au e e iti mai [te moni] a teie tamahine i te hope‘a o te mahana,<br />

e ua pura maira i tera taime i roto i to‘u feruriraa teie mana‘o nahea<br />

to‘u metua tane i te haapiiraa ia‘u ia vai parau ti‘a. Ua ite i roto i to‘u<br />

aau e o teie te taime maitai no te parau atu ia Adamu no ni‘a iho i te<br />

parau ti‘a, e no reira ua parahi maua i raro e ua faataa vau i te mea i<br />

tupu. Ua parau vau ia’na e fifi to matou.<br />

« Ua parau vau e, ua nehenehe ia matou ia faaru‘e mai i teie nei e ia<br />

tape‘a te moni toe mai e aita e taata e ite i te taa-ê-raa, e aore râ ua<br />

nehenehe ia matou ia parau atu i te tamahine e, e ti‘a â ia aufau atu<br />

matou ia’na no te hoê atu faraoa sandwich. Ta matou faaotiraa e ere<br />

roa i te mea fifi ia rave no te mea ia faaoti ana‘e matou, ia tape‘a matou<br />

i te moni toe e ere i ta matou, te ofati ra ïa matou i te faaueraa. ‘Eiaha<br />

oe e eiâ.’ Ua tû to matou mana‘o e, e inoino to tatou Metua i te Ra‘i ra<br />

ia matou e eita atoa matou e oaoa no te mea ua ite matou i roto i to<br />

matou aau e, aita matou i vai parau ti‘a.<br />

« Ua haafatata atu maua o Adamu i te tamahine i te vahi aufauraa, e ua<br />

faataa atu vau ia’na e, tei raro mai ta’na faaaufauraa ia matou, e ua fatata<br />

i te hoê tara Marite ta matou e ti‘a ia aufau atu ia’na. Ua vitivi oia i te<br />

haama no te hoê taime noa, e i muri iho ua haamauruuru maira ia<br />

matou no te faaiteraa ia’na no te hape. Ua haere ê atu matou i ni‘a i to<br />

matou haerea e te hoê iteraa maitai i roto ia matou, e ua ite papû vau e<br />

ua faati‘a to tatou Metua i te Ra‘i ra i te mea ta matou i rave. »<br />

Hi‘oraa 2<br />

Te haamana‘o ra o Elder Gordon B. Hinckley : « Aita i maoro a‘enei,<br />

ua tere matou na ni‘a i te pereoo auahi mai Osaka ia Nagoya, i te fenua<br />

Tapone. I te tape‘araa pereoo, tei reira te mau hoa no te farii mai ia<br />

matou, e i roto i te oaoa ua vaiiho to‘u hoa faaipoipo i ta’na pute moni<br />

i ni‘a i te pereoo auahi. »<br />

■ Mai te mea ua iteahia ia outou te pute moni a te tuahine Hinckley,<br />

eaha ta outou e nehenehe e rave ?<br />

Inaha te ti‘aturi ra o Elder Hinckley e, te pae rahi o te mau taata e feia<br />

parau ti‘a ïa, ua « niuniu oia i te tape‘araa pereoo auahi i Tokyo no te<br />

faaite i te reira. Ia tae te pereoo auahi i to’na vahi tape‘araa te tahi toru<br />

hora i muri a‘e, ua niuniu maira te vahi poromu auri no te parau mai e<br />

tei reira te pute moni. Aita matou e ho‘i nei na Tokyo, e ua hau atu i te<br />

hoê ava‘e tei mairi ua faaho‘ihia maira te pute i mua ia matou i Roto<br />

Miti. Te mau mea’toa i vaiihohia i roto i te pute tei roto atoa a faaho-<br />

‘ihia mai ai » (« An Honest Man – God’s Noblest Work », New Era,<br />

Atopa 1976, 47).<br />

293


Haapiiraa 31<br />

■ Eaha ta te Fatu e titau nei ia tatou ia ite ana‘e tatou i ta te tahi atu<br />

tao‘a ?<br />

Ua parau te Fatu, « Mai te mea e ite mai oe i te mea o tei mo‘e atu i to<br />

taata tupu ra, e mata na oe i te paimi atu e tae noa’tu i te taime oe e<br />

faaho‘i faahou atu i te reira ia’na ra » (PH&PF 136:26). Te titau nei te Fatu<br />

ia tatou ia vai parau ti‘a roa. Ia’na, te tahi noa’tu mea aita i vai parau ti‘a<br />

roa e mea ti‘a ore ïa, aita ïa e vai ra taua mea ra ei tuhaa parau ti‘a.<br />

■ Nahea tatou e nehenehe ai e ite eaha te mea parau ti‘a e eaha tei ore ?<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Moroni 7:16–17.<br />

■ O vai te vaipuna no te maitai ? Eaha te mau faahope‘araa no te mau<br />

ohiparaa ti‘a ? (Te Maitai, te ti‘aturi i te Mesia, te taviniraa i te Atua).<br />

O vai te vaipuna no te ino ? Eaha te mau faahope‘araa no te mau<br />

ohiparaa ti‘a ore ? (Te ino, te ti‘aturi ore i te Mesia, te hunaraa Ia’na,<br />

te oreraa e tavini i te Atua)<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia aparau i te mau huru i<br />

muri nei. E ti‘a ia faaoti ratou e faatupu anei te taata i te vai parauti‘a-roa-raa.<br />

1. Aita roa o Papa i farii a‘enei te parau aufauraa no te hape i ni‘a i te<br />

poromu. E taata faahoro pereoo maitai oia. E hi‘o maitai noa oia e<br />

e tamata i te haapa‘o i te mau ture atoa no te tereraa pereoo.<br />

2. I ni‘a i te ohipa, ua faaohipa o John i te mau titiro a te taiete no<br />

te faareva i ta’na mau rata i to’na metua vahine i ma’ihia (a hi‘o<br />

PH&PF 42:54).<br />

3. O Jack e o Leo na hoa maitatai roa‘e raua. Te hinaaro nei raua ia<br />

faati‘a i te tahi e te tahi i te tipee noa’tu eaha te ohipa. I muri a‘e i<br />

to te hoê tipeeraa i te tahi mea i to’na taata tupu, e faaho‘i ‘oi‘oi oia<br />

i te reira. (A hi‘o Mosia 4:28 ; PH&PF 136:25).<br />

Te Parau Ti‘a i roto i te Utuafare<br />

Eita te feia i mau i te autahu‘araa e tutava noa ia vai parau ti‘a ratou iho<br />

tera râ, e ti‘a atoa ia haapii atu i ta ratou mau tamarii ia vai parau ti‘a.<br />

Ua parau te peresideni N. Eldon Tanner : « Teie haapiipiiraa i roto i te<br />

parau ti‘a e haamata ïa i roto i te utuafare. Ua farii tata‘itahi tatou i te<br />

mau tao‘a na tatou iho o te ... ore e ti‘a ia rave-noa-hia aore te parau<br />

faati‘araa a te taata fatu. Te tamarii o te faatura i taua parau ti‘a ra i roto<br />

i te utuafare, eita oia e ite ia ofati i te parau tumu i rapaeau i te utuafare.<br />

Taa ê atu i te reira, te oraraa o taua haapiipiiraa ra e faaitoito ïa i te<br />

faatura ore no te mau ti‘araa e te mau tao‘a a vetahi ê » (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1978, 64 ; e aore râ Ensign, Me 1978, 44).<br />

294


Haapiiraa 31<br />

■ Eaha ta tatou e nehenehe e rave i roto i to tatou mau utuafare no te<br />

haapii atu e no te faaitoito i te parau ti‘a ?<br />

Ua parau te peresideni Brigham Young :<br />

« Ia vai parau ti‘a. Auê o ratou o te tohu nei ia riro ratou ei Feia Mo‘a e<br />

aita ratou te vai parau ti‘a nei.<br />

« E faahotu te feia aau parau ti‘a i te mau ohiparaa ti‘a » (ia au i tei faahitihia<br />

e Spencer W. Kimball, i roto Faith Precedes the Miracle [1972], 234).<br />

Ia uiui-ana‘e-hia tatou no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero, e<br />

anihia tatou e, te ohipa nei anei tatou ma te parau ti‘a e vetahi ê ra ?<br />

Hoê iteraa i tupu no te hoê melo o te Ekalesia oia te peresideni Ruben<br />

Dario Pacheo no Caracas, i Venezuela, tei faahoho‘a i te huru no te<br />

parau ti‘a i titauhia ia tatou :<br />

Ua hinaaro te peresideni Pacheo e to’na utuafare ia haere i te hiero.<br />

I muri a‘e i te faatusia-rahi-raa e te faaineineraa pae varua, ua imiimi<br />

oia e to’na utuafare i te moni no teie tere roa. Ua tono te peresideni<br />

Pacheo i ta’na tamahine i te fare moni no te tii e 500 tara Marite. Ua<br />

parau oia :<br />

« Ua rave mai to‘u ho‘a faaipoipo i te vehi rata e ua tuu i te reira i te<br />

hoê vahi ma te ore e tai‘o i te moni. Te pô hou te revaraa, ua ani atu<br />

vau i te moni e ite atura vau e ua teiaha te vehi rata tei ore i matauhia.<br />

Ua tai‘o maua i te moni. Ua horo‘a mai ratou na matou e 4,065 tara<br />

Marite. Ua maere au... te faaite ra te parau fariiraa a te fare moni i te<br />

hoê hooraa no te 500 tara Marite ana‘e – te auraa ra ua ere te fare moni<br />

i te tahi 3,500 tara Marite no matou !<br />

« Ua tamata te tahi mau hoa melo ore i tae mai i to matou fare i taua<br />

pô ra ia faaue papû ia matou ia faaohipa i te moni no te faaoaoa i to<br />

matou tere i te Mau Fenua Amui o Amerika. E parau-ti‘a ïa, aita roa<br />

a‘enei au i ite atura i taua moni rahi ra i roto i to‘u oraraa. Area râ, ua<br />

parau puai atura vau, ‘Eita e nehenehe ia matou ia tape‘a i teie moni<br />

no te mea eita i ta matou. Te tumu o to matou tere i te hiero no te<br />

raveraa ïa i te mau fafauraa e te Fatu. Eaha te maitai o te reira mai te<br />

mea eita matou i te feia parau ti‘a’ ? »<br />

« Ua faaho‘i matou i te moni i te fare moni; ua ite ratou e ua mo‘e te<br />

mau moni tera râ aita e parau faataaraa o te faaite nei o vai ma ta ratou<br />

i aufau. Ua ani mai te tahi mau papa‘i parau ia‘u i taua mahana ra,<br />

« No te aha oe i na reira ai ? Aita e taata i ite e tei ia oe ra taua moni ra.’<br />

Ta‘u noa pahono: ‘No te mea e Momoni au’ » (ia au i tei faahitihia e<br />

Mario G. Echeverri, i roto « Venezuela », Ensign, Febuare 1977, 30).<br />

■ Nahea to te utuafare Pacheo faaiteraa i te parau ti‘a ? Eaha i to outou<br />

feruriraa ta te utuafare i ite a taatihia ai ratou i roto i te hiero ?<br />

295


Haapiiraa 31<br />

■ A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te tahi o te<br />

mau hoho‘a i tupu noa iho nei no te parau ti‘a ta ratou i ite e aore râ i<br />

hi‘o mata atu.<br />

Te Mau Haamaitairaa no te Parau Ti‘a<br />

E farii tatou i te mau haamaitairaa ia vai parau ti‘a ana‘e tatou e vetahi<br />

ê, ia tatou iho, e i te Fatu. Te vai nei te tahi o teie mau haamaitairaa i<br />

muri nei :<br />

E Faatupu Tatou i te Ti‘aturiraa<br />

E ti‘aturi te tahi mau taata ia tatou ia vai parau ti‘a ana‘e tatou. E ite<br />

ratou e e nehenehe ratou e haere mai ia tatou nei no te tauturu e no te<br />

arata’i. Ua faaite o Elder Spencer W. Kimball i taua huru taata ra :<br />

« I ni‘a i te hoê o te mau tere i te Oire Mexico, ua anihia vau e te hoê<br />

o te mau peresideni o te t¥t¥ ia faatoro‘a i te hoê episekopo o tei piihia.<br />

Ua oaoa vau i te raveraa i te reira. Ua haere mai te peresideni e te<br />

episekopo i pii-apî-hia i to‘u piha e ua paraparau matou e ua<br />

haamatau. Mai te au i ta‘u haamana‘oraa i te reira, teie taata na’ina’i<br />

tera râ hi‘oraa rahi ua faaitehia mai oia ei Initia Aztec i roto i te toto<br />

atoa. Teie ihoa farereiraa, ua faaoaoa rahi ïa ia‘u mai te mea ua vai noa<br />

ihoa taua anaanatae taa ê ra i roto ia‘u no te mau Initia.<br />

« Ua faaitehia vau no ni‘a ia’na e no to’na utuafare e ta’na ohipa. E au ra,<br />

ua faaohipahia oia e te hoê taata e ohipa imiraa moni rahi, e ua ti‘aturihia<br />

to matou episekopo apî no te haapa‘oraa i te mau buka tapa‘oraa faufaa.<br />

Ua faaoti te taata fatu ohipa ia tere raua o ta’na vahine faaipoipo i Europa<br />

no te hoê faafaearaa ohipa e au ra ua faaroahia, e ua niuniu i teie taea‘e<br />

here e ua faaho‘i atu i te hopoi‘a atoa ia’na ra e ua ite oia iho e o teie te<br />

hoê ana‘e o te mau rave ohipa o ta’na i ti‘aturi tei rava’i no te faaho‘i atu<br />

i ta’na mau buka tapa‘oraa faufaa o te fare moni.<br />

« A tuu ai matou i to matou mau rima i ni‘a i te upoo o teie taata apî,<br />

ua oru maira to‘u aau i te te‘ote‘o e ua haamauruuru vau i te Fatu no te<br />

mau tane o tei ti‘aturihia, no te mau tane o tei nehenehe ia faauruhia te<br />

ti‘aturi e te aroha » (i roto Conference Report, Amuiraa Area no te Oire<br />

Mexico City [Area Conference] 1972, 32).<br />

■ Eaha te faufaa no te riroraa ei taata ti‘aturihia e te mau hoa, te mau<br />

taata e amuihia’tu e te feia rave ohipa ? e te Fatu ho‘i ?<br />

Te aamu i muri nei, tei faati‘ahia e te tamaiti a te hoê o te feia omua,<br />

e faahoho‘a ïa i te hau o te aau e te ti‘aturi ia vetahi ê no tatou ia vai<br />

parau ti‘a ana‘e tatou e ratou. « I te hoê mahana, ua tono to‘u metua<br />

tane ia‘u ia taui atu i te hoê puaahorofenua e te hoê Raatira Initia<br />

Navajo paari. E taata iti na’ina’i au e ua haere au na ni‘a i te puaahorofenua,<br />

ma te arata’i atu i te puaahorofenua ia tauihia. Ua haere maira te<br />

296


Haapiiraa 31<br />

raatira i rapaeau e ua haapou ia‘u i ta‘u puaahorofenua. Ua faaite au e<br />

te hinaaro ra to‘u metua tane ia‘u ia taui te puaahorofenua no te tahi<br />

mau paraitete. Ua afa‘i maira i rapaeau ehia rahiraa paraitete nehenehe,<br />

tera râ, mai ta to‘u metua tane i faaite ia‘u no te haapapû e no te<br />

raveraa i te tauiraa maitai, ua taueue au i to‘u upoo e ua parau atu vau<br />

e te hinaaro nei au ia farii i te tahi atu â. Ua hopoi maira i muri iho e<br />

piti ahu iri puatoro oviri e te tahi atu rahiraa paraitete e i te pae hope‘a,<br />

i to‘u mana‘oraa e ua rave maitai au i ta‘u ohipa, ua rave maira i te<br />

potaro i ni‘a i te puaahorofenua e ua haamata i te ho‘i i te fare. I to‘u<br />

horo‘araa i te mau paraitete i to‘u ra metua tane, ua iriti ihora i te reira,<br />

hi‘o ihora i te reira, e i muri iho ua haamata i te faataa ê i te reira. Ua<br />

tuu oia i te paraitete te tahi i ni‘a i te tahi i roto i te potaro e ua faaoti i<br />

te reira, e ua parau maira ia‘u ia paiuma i ni‘a i te puaahorofenua e ia<br />

faaho‘i i te reira potaro e ia parau i te raatira ua rahi roa ta’na i horo‘a<br />

mai. I to‘u taeraa’tu, ua rave atura te raatira paari i te reira e ua ata<br />

maira. Ua parau oia, ‘Ua ite au e ho‘i mai oe, ua ite au eita o Jacob e<br />

tape‘a rahi roa; ua ite oe o Jacob to matou metua tane e metua atoa no<br />

oe’ » (faati‘ahia e Le Roi C. Snow, « Honesty Means Character », i roto<br />

Preston Nibley, haaputuhia, Inspirational Talks for Youth [1941], 101).<br />

Te Faaoaoa nei Tatou i te Atua<br />

Te faaoaoa nei tatou i te Atua ia vai parau ti‘a tatou. Ua faaite o Elder<br />

Howard W. Hunter nahea te parau ti‘a ia faaoaoa i te Atua e ia<br />

haamaitai ia tatou : « Te vai nei te popou o te tae mai i te hoê na roto<br />

mai i te vai parau ti‘a. E faaite atu vau nahea. Na roto i teie rave‘a, e<br />

nehenehe outou e farii i te hoaraa o te Fatu e e nehenehe outou e farii i<br />

te Varua o te Varua Maitai. Te mau ofatiraa no te ture o te parau ti‘a e<br />

iriti ïa ia outou i teie na haamaitairaa rahi. Ua nehenehe anei ia outou<br />

ia ti‘aturi e te hoê taata o te haavare e aore râ o te haavarevare... ua<br />

nehenehe ia’na ia farii i te hoaraa o te Fatu e aore râ ia farii i te Varua<br />

o te Varua Maitai ? » (New Era, Febuare 1978, 5).<br />

Te faaoaoa ore nei te feia i mau i te autahu‘araa i te Atua ia ore te parau<br />

ti‘a ia ratou. Eita e nehenehe i te hoê taata e aore râ te hoê tamaroa parau<br />

ti‘a ore ia ti‘a atu ei taata parau ti‘a, ma te here mau no te Atua.<br />

Te Iteraa i te Maitai no ni‘a ia Tatou Iho<br />

Ia vai parau ti‘a ana‘e tatou, e ite tatou i te maitai no ni‘a ia tatou iho.<br />

■ Nahea te vai parau ti‘a i te faarahi i to tatou faatura ia tatou iho ?<br />

E faatura to te taata parau ti‘a ia’na iho. Aita ta’na e mea no te huna e e<br />

nehenehe oia ia hi‘o i roto i te mata o te hoê noa’tu taata. Te hoê ra taata<br />

parau ti‘a ore, e ite i te faufaa ore, te haamâ, e te taiâ pinepine. E e ti‘a<br />

mau â [ia haamâ], no te mea eita roa te parau ti‘a ore e haere noa e ore ai<br />

e iteahia. Ua ani o Elder Howard W. Hunter : « E mana‘o oe e nehenehe<br />

297


Haapiiraa 31<br />

oe e vai hoê noa ia rave oe i te hoê ohipa parau ti‘a ore ? E mana‘o oe e<br />

nehenehe oe ia vai ite-ore-hia ia haavarevare oe i roto i te hoê haruraa<br />

parau, noa’tu e o oe ana‘e ra te taata i reira i roto i te piha ? » (New Era,<br />

Febuare 1978, 5).<br />

Te Faaitoito [influene] Ume nei Tatou ia Vetahi ê no te Maitai<br />

E mana maitai to tatou parau ti‘a i ni‘a ia vetahi ê ra. Ua faaite te peresideni<br />

Spencer W. Kimball no te hoê taime te faaitoito ra te hi‘oraa<br />

maitai o te hoê melo i te hoê melo ore :<br />

« I ni‘a i te pereoo auahi na New York mai no te haere i Baltimore, ua<br />

parahi matou i roto i te pereoo tamaaraa e te hoê taata ohipa imiraa<br />

faufaa o ta matou i faaô ia matou i roto i te aparauraa.<br />

« Ua tae anei outou i Roto Miti ? E faaroo anei outou i te P∂p∂ Himene<br />

Rahi a te Fare Menemene ? E ua arata’i ihoa ïa teie mau uiraa ia matou<br />

i roto i te mau uiraa piru. ‘Eaha te rahi ta oe i ite no ni‘a i te Ekalesia e<br />

ta’na parau haapiiraa, te mau faaohiparaa, e te mau taata ?’<br />

« ‘Maa vahi noa ta‘u i ite no te Ekalesia »,ta’na i parau mai, ‘tera râ<br />

ua matau vau hoê o to’na mau taata.’ Te patu ra oia i [te mau fare] i<br />

New York. Te vai nei hoê ohipa paturaa i raro a‘e [ia’na] na‘u’, ta’na i<br />

tamau i te parau. ‘No to’na parau ti‘a rahi e te pora‘o ore rahi aita roa<br />

vau e ani ia’na ia horo‘a i te moni no te hoê ohipa. O oia te varua no te<br />

hanahana. Mai te mea, o tera te huru o te mau taata Momoni mai teie<br />

taata, te hinaaro nei au ia ite no ni‘a i te hoê Ekalesia o te faatupu i<br />

taua mau huru taata hanahana ra.’ Ua vaiiho matou i te mau buka rii<br />

tai‘oraa e ua tono i te mau misionare i New York no te poro atu ia’na »<br />

(i roto Conference Report, Amuiraa Area i te Oire Mexico 1972, 30).<br />

Te Faahope‘araa<br />

Ua faaue te Fatu ia tatou ia vai parau ti‘a. No reira, e ti‘a roa ia taa<br />

maitai roa tatou i roto i te parau ti‘a e te mau ohiparaa parau ti‘a ore.<br />

E ti‘a roa ia faaohipa tatou i te mau mana‘o, te mau parau e te mau<br />

ohiparaa parau ti‘a i roto i to tatou mau utuafare, i roto i to tatou mau<br />

taata tupu, e te Ekalesia. E ti‘a roa atoa ia haapii atu i ta tatou mau<br />

tamarii i te parau ti‘a. Mai te mea e rave tatou i teie mau mea e farii ïa<br />

tatou i te hoê mana‘o haava teatea, te hau o te mana‘o, te hoê iteraa o<br />

te aau no te faufaa o te taata iho, e te hoaraa o te Varua Maitai.<br />

■ A tai‘o Mosia 4:30. Eaha ta te Arii Beniamina e faaara nei ia tatou ia<br />

rave ?<br />

■ Mai te mea te ite nei outou i roto i te aau e te faauruhia nei no te rave<br />

i te reira, a faaite i to outou iteraa papû no te parau tumu o te parau<br />

ti‘a.<br />

298


Haapiiraa 31<br />

Te Tamataraa<br />

I roto i te hebedoma i haere mai nei, a hi‘opo‘a i to outou mau mana‘o,<br />

te mau parau, e te ohiparaa no te tamata i to outou parau ti‘a. A imi i<br />

te tauturu a te Fatu ia parau no te parau mau e a ohipa ma te parau<br />

mau roa.<br />

Te mau metua tane : A paraparau e ta outou vahine no te imiraa i te mau<br />

rave‘a ia haapii atu i ta outou mau tamarii i te parau ti‘a.<br />

Te feia apî tane : A faaoti i teie nei ia vai parau ti‘a e to outou mau metua<br />

e te feia faatere o te Ekalesia e ia haapa‘o i te mau ture a te Atua e o te<br />

fenua.<br />

Te Tahi atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Exodo 20:15–16 (e faaueraa ia ore e eiâ e aore râ ia faaite i te iteraa<br />

hape)<br />

■ Alama 27:27 (te mau taata o Amona, e feia parau ti‘a maitai roa e te<br />

afaro)<br />

■ 3 Nephi 1:22 (ua tono Satane i te mau haavare no te haamou i te<br />

faaroo tera râ aore i upooti‘a rahi)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:20–21 (faautu‘araa no te<br />

feia eiâ e te feia haavare)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 51:9 (e ohipa te taata atoa i<br />

te parau ti‘a)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 97:8 (te farii nei te Fatu ia<br />

ratou tei parau ti‘a, tei oto te aau, e tei haapa‘o)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 98 »10 (a imi e a tape‘a<br />

maite i te mau tane parau ti‘a e te paari)<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A hi‘o faahou i Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 31, « Te<br />

Parau Ti‘a. »<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

299


300<br />

<strong>TE</strong> VIIVII ORE [MÂ]<br />

O <strong>TE</strong> MANA‘O<br />

Haapiiraa 32<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia haapuai i ta tatou<br />

fafauraa ia farii i te mau mana‘o viivii ore.<br />

Te Omuaraa<br />

Ua faaite te peresideni Spencer W. Kimball i te aai i muri nei no te<br />

faahoho‘a nahea te mau mana‘o viivii ore e te oraraa ti‘a ia ohipa i ni‘a<br />

ia tatou :<br />

« Ua arata’i o Lord George i te hoê oraraa ino. Ua riro na oia ei taata<br />

inu ava, e taata pere moni, e ei taata haavarevare i roto i te ohipa<br />

imiraa faufaa, e ua faahi‘o to’na hoho‘a mata i te oraraa ta’na i arata’i<br />

mai. E hoho‘a mata ino roa ïa.<br />

« I te hoê mahana, ua ite i te here i te aau e te hoê tamahine iti no te<br />

mataeinaa ta’na i ani no te faaipoipo. Ua parau o Jenny Mere ia’na eita<br />

roa oia e faaipoipo i te hoê taata to’na hoho‘a mata e mea iriâ e e<br />

hoho‘a ino roa, e oia’toa ia faaipoipo ana‘e oia i te hoê taata ei hoho‘a<br />

mata marû ïa mai to te taata mo‘a ra, o te hi‘o ïa no te here mau.<br />

« Na roto i te peeraa i te hoê peu o te mahana, ua haere atura o Lord<br />

George i te fare o Mr. Aeneas... Te hamani ra o Aeneas i te mau tapo‘i<br />

mata i te mori hinu no te mau taata, e no to’na aravihi no te ohipa<br />

rima’i maitai roa ua huna-roa-hia te iho tumu o te hoê taata... Ua haere<br />

atura o Aeneas i ta’na piha haaputuraa taihaa, ma’iti a‘era i te hoê<br />

tapo‘i mata, faaahu ihora i te reira i ni‘a i te hoê mori lamepa, faatanotano<br />

a‘enei no te hoho‘a mata o Lord George, e i to Lord George<br />

hi‘oraa i roto i te hi‘o, e hoho‘a mata to’na no te hoê taata mo‘a o tei<br />

here roa te aau. No reira ua monohia a‘era ïa to’na hoho‘a mata e ua<br />

faati‘a ‘oi‘oi ihora o Jenny Mere ia riro mai oia ei vahine na’na.<br />

« Ua hoo maira hoê fare na’ina’i i te mataeinaa, fatata i te huna-atoahia<br />

i raro a‘e i te hoê tapo‘i no te mau amaa roti, e te hoê aua tiare iti<br />

na’inai. Mai reira atu ua taui to’na oraraa atoa. Ua riro maira oia ei<br />

taata anaanatae i roto i te natura; ua iteahia te mau a‘oraa e te mau


Haapiiraa 32<br />

haapiiraa i roto i te mau mea’toa e haati ra ia’na. Na mua a‘era, ua fiu<br />

ïa e aita e anaanatae no’na te oraraa; i teie nei râ, ua faarahihia ïa i roto<br />

i te maitai, e i roto i te ao e haati ra ia’na.<br />

« Aita oia i mauruuru e te haamata-apî-raa i te oraraa, tera râ ua<br />

tamata i te rave i te mau tauiraa no te oraraa i mahemo. Na roto i te<br />

hoê notera i ti‘aturihia, ua faaho‘i i te moni e te tahi atu mau tao‘a i<br />

noaa ino mai ia ratou ta’na i haavare. Ua afa‘i mai te mahana tata‘itahi<br />

i te mau haamaitairaa i to’na huru, hau atu te mau mana‘o nehenehe<br />

no to’na varua.<br />

« No te hoê hape iti, ua iteahia to’na iho tumu e to’na mau hoa i mua<br />

a‘era. Ua haere maira ratou e hi‘o ia’na i roto i ta’na aua tiare, e ua titau<br />

u‘ana ia’na ia ho‘i faahou i to’na oraa ino i tahito ra. I to’na pato‘iraa,<br />

ua taparahihia oia, e ua mahae a‘era te tapo‘i mata i to’na hoho‘a mata.<br />

« Ua faatautau ihora i to’na upoo. Tei ô nei te hope‘a o te mau mea’toa;<br />

tei ô nei te hopea o to’na oraraa-itea-apî-hia mai e ta’na moemoeâ no te<br />

here. A ti‘a ai oia ma te upoo i pi‘o, e te tapo‘i mata i to’na avae i ni‘a i<br />

te matie, ua horo maira ta’na vahine faaipoipo na te tahi pae mai o te<br />

aua tiare e ua tuturi ihora i mua ia’na. A hi‘o atu ai oia i ni‘a ia’na, eaha<br />

ta outou e mana‘o nei ta’na i ite atu ? Reni i ni‘a i te reni, hoho‘a no te<br />

hoho‘a, hoê â te hoho‘a mata i to te tapo‘i mata.Te mau reni no te nehenehe<br />

– te mau hoho‘a tano maitai. »<br />

Ua faaoti ihora te peresideni Kimball i te aamu, ma te parau, « Aita e<br />

vai te feaa, oia ho‘i te oraraa ta te hoê taata e arata’i nei, e te mau<br />

mana‘o ta te hoê taata e mana‘o nei, ua tapa‘ohia ïa ma te ohie roa i<br />

ni‘a i to’na hoho‘a mata » (ia au i tei faahitihia i roto Conference<br />

Report, Eperera 1975, 119–20; e aore râ Ensign, Me 1975, 80–81).<br />

E Arata’i to Tatou Mau Mana‘o i te Mau Ohiparaa<br />

■ Nahea to tatou mau mana‘o ia ohipa i ni‘a i ta tatou mau ohiparaa ?<br />

E haapuai rahi roa to tatou mau mana‘o i ta tatou mau ohiparaa. Mai<br />

te mea te mana‘o nei tatou i te mau mana‘o ti‘a, e rave tatou i te mau<br />

ohiparaa ti‘a. Mai te mea e mana‘o tatou i te mau mana‘o ino, e rave<br />

ihoa ïa tatou i te mau hara ta tatou e mana‘o nei.<br />

Ua parau pinepine te peresideni David O. McKay no te ohipa ta te<br />

mau mana‘o e vai i ni‘a i ta tatou mau ohiparaa. I roto i te hoê taime,<br />

ua parau oia : « Te riro nei te mau mana‘o ei mau huero no te mau<br />

ohiparaa, e na mua mai te reira... Te hinaaro e te tautooraa tamau a te<br />

Faaora o te tanuraa ïa i roto i te feruriraa te mau mana‘o ti‘a, te mau<br />

faaitoitoraa viivii ore, te mau peu faahiahia, ma te ite maitai roa e, te<br />

mau parau ti‘a e te mau ohiparaa e pee papû mai ïa » (Stepping Stones<br />

to an Abundant Life, haaputuhia e Llewelyn R. McKay [1971], 206).<br />

301


Haapiiraa 32<br />

Te tamaiti a te hoê peropheta rahi, o Nephi tei imi ia farii i te heheuraa,<br />

mai to’na metua tane te huru. Ua haamauruuruhia to’na parau ti‘a, e ua<br />

riro mai ona iho ei peropheta no to’na mau taata.<br />

■ Eaha ta Nephi i rave o tei tauturu ia’na ia vai parau ti‘a ?<br />

Ua horo‘a o Nephi ia tatou te hoê rave‘a nahea oia i nehenehe ai ia ora<br />

ma te parau ti‘a a papa‘i ai oia :<br />

« No te mea ua au to‘u varua i te mau parau mo‘a i papa‘ihia ra, e te<br />

feruri nei to‘u aau i te reira e te papa‘i nei ho‘i i te reira ei haapiiraa e<br />

ei faufaa na to‘u mau tamarii.<br />

« Inaha, te popou nei ta‘u varua i te mau mea o te Fatu ; e te feruri noa<br />

nei â ta‘u aau i te mau mea ta‘u i hi‘o e ta‘u i faaroo ra » (2 Nephi<br />

4:15–16).<br />

Ua faaite te peresideni David O. McKay i te aamu i muri nei :<br />

« E rave rahi matahiti i mairi a‘enei, ua haere maira te hoê taata apî<br />

ia‘u ra a riro ai au ei peresideni no te Misioni Europa e ua fa‘i maira no<br />

te hoê ohiparaa hape e te hara. Ua faatanotano ihora ia’na iho na roto<br />

i te parauraa e ua tupu te reira i roto i te hoê fare toa i te hora tapiriraa,<br />

e i te taime te uputa i ponaohia ai, ua vaiiho ia’na i te faahemaraa.<br />

Ua faahapa ra oia i te mau huru tupuraa no to’na hi‘araa.<br />

« Tera râ. Ta‘u i parau atu, E ere no te mau huru tupuraa ; e ere no te<br />

uputa i ponaohia, e ere no te aratoraa. Ua feruri ra oe i te reira hou a<br />

haere ai oe i taua fare toa ra. Ahiri aita roa oe i mana‘o noa’tu no taua<br />

ohiparaa ra, aore ïa e vai mai te huru tupuraa tei rava’i te puai no te<br />

arato e aore râ no te faahema ia oe, te hoê misionare, no te hi‘a’tu. E na<br />

mua tamau noa te mana‘o i te ohiparaa » (« Cleanliness Is Next to<br />

Godliness », Instructor, Mati 1965, 86).<br />

Ua papa‘i o James Allen i te hoê taime :<br />

« Mai te huru ra te feruriraa o te taata i te hoê faaapu maa o te nehenehe<br />

e faaapu-maramarama-hia e aore râ o te faati‘ahia ia tupu etene<br />

noa, tera râ ia faaapuhia e aore râ ia tau‘a-ore-hia, e ti‘a roa, e e tupu<br />

mai ihoa ïa. Mai te mea eita i te mau hueru faufaa tei tuuhia i roto i te<br />

reira, e topa ïa te hoê rahiraa huero aihere faufaa ore i roto i te reira,<br />

e e tamau i te faahotu i to ratou ra huru.<br />

« Mai ta te taata faaapu maa e faaapu i to’na vahi, ma te haapa‘o ia ore<br />

te aihere, e te faatupuraa i te mau tiare e te mau maa hotu o ta’na e<br />

titau, mai te reira atoa te taata ia haapa‘o i te faaapu o to’na feruriraa,<br />

ma te utaru i te mau mana‘o hape atoa, faufaa ore e te viivii, e a faaapu<br />

ai i te maitai-roa-raa o te mau tiare e te mau maa hotu no te mau<br />

mana‘o ti‘a, faufaa e te viivii ore. Na roto i te tamauraa i teie raveraa,<br />

302


Haapiiraa 32<br />

e ite ‘oi‘oi te taata e aore râ e ite i muri a‘e e, o oia te fatu faaapu o<br />

to’na varua, te taata faatere no to’na oraraa. E maramarama<br />

atoa... oia, ma te afaro tei tupu rahi e amuri noa’tu, nahea te mau puai<br />

o te mana‘o e te mau tuhaa o te feruriraa ia ohipa i roto i te hamaniraa<br />

o to’na huru, te mau huru tupuraa, e te vahi hopea » (As a Man<br />

Thinketh [1983], 15).<br />

■ Eaha ta tatou e rave no te farii i te hoê faaapu o te horo‘a i te mau<br />

maa e te mau tiare maitatai ? Eaha ta tatou e rave mai te mea e<br />

faahotu mai ta tatou faaapu i te mau aihere ?<br />

■ Eaha ta tatou e ti‘a roa ia rave no te farii i te hoê feruriraa o te arata’i<br />

ia tatou i te mau ohiparaa maitatai ? Eaha ta tatou i rave mai te mea<br />

te arata’i nei to tatou feruriraa ia tatou i te mau ohiparaa ino e aore<br />

râ faufaa ore ?<br />

Ua parau o Elder Bruce R. McConkie, « Mai te mea te haapapû nei i<br />

roto i to tatou mau aau no te mau mea o te parau ti‘a, e riro mai ïa<br />

tatou ei feia parau ti‘a » (i roto Conference Report, Atopa 1973, 56 ;<br />

e aore râ Ensign, Tenuare 1974, 48). A parau ai i te tahi atu rave‘a,<br />

« Te parau maira te Fatu e, E ore oia e parahi i roto i te hiero viivii,<br />

te parahi ra oia i roto i te aau o te feia parau ti‘a » (Alama 34:36). Ia<br />

viivii ore ana‘e to tatou mau mana‘o, e parahi mai te Varua o te Fatu i<br />

pihaiiho ia tatou; e mai te mea te parahi nei te Varua Maitai i pihaiiho<br />

ia tatou, e tamâhia ihoa ïa to tatou mau oraraa.<br />

Te Tape‘araa i te Mau Mana‘o Viivii Ore<br />

Aita i rava’i noa i te tape‘araa i to tatou mau feruriraa ia ti‘amâ i te ino<br />

mai te mea e ti‘a ia riro mai tatou mai te Mesia ra te huru. E ti‘a ia<br />

tape‘a maite i to tatou mau feruriraa ia î i te mau mana‘o ti‘a.<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Philipi 4:8. Eaha ta<br />

Paulo e faaite nei ia tatou ia mana‘o atu ? (A tabula te mau pahonoraa<br />

i ni‘a i te tabula papa‘iraa. E neenehe e faaô mai i roto i te mau<br />

pahonoraa mai te mau mea atoa e parau mau, te parau ti‘a, te afaro,<br />

te viivii ore, te nehenehe, no te parau faataaraa maitai, te viritu, e<br />

aore râ te faufaa ia arue atu).<br />

Te taime atoa e nehenehe tatou, e ti‘a ia mana‘o tatou no ni‘a i te mau<br />

parau mau o te evanelia. Hoê o te mau rave‘a maitai roa‘e no te rave i<br />

teie maoti te tape‘araa i te fafauraa ta tatou e fafau ia rave ana‘e tatou i<br />

te oro‘a mo‘a : ia haamana‘o noa i te Faaora.<br />

I te taime e melo te peresideni Spencer W. Kimball no te P∂p∂ o te Tino<br />

Ahuru Ma Piti, ua parau oia : « Ia hi‘o ana‘e outou i roto i te ditionare<br />

no te parau faufaa roa‘e, ua ite anei outou eaha te reira ? E nehenehe te<br />

parau ‘haamana‘o.’ No te mea o outou atoa ua rave i te mau fafauraa –<br />

303


Haapiiraa 32<br />

ua ite outou eaha te rave e ua ite outou nahea ia rave i te reira – to<br />

tatou hinaaro rahi roa‘e o te haamana‘o ïa. No reira ïa e haere ai te mau<br />

taata atoa i te pureraa oro‘a i te mahana Sabati atoa – no te rave i te<br />

oro‘a mo‘a e no te faaroo i te mau tahu‘a ia pure oia ho‘i ia ... haamana‘o<br />

tamau noa [ratou] ia’na e ia haapa‘o i ta’na mau faaue tei horo-<br />

‘ahia ia ratou ra’ (Circles of Exaltation, [address delivered at seminary<br />

and institute summer school [a‘oraa i horo‘ahia i te haapiiraa o te tau<br />

mahanahana no te haapiiraa evanelia seminaire e institut], Brigham<br />

Young University, 28 Tiunu 1968], 8).<br />

■ Nahea tatou ia haamana‘o noa i te Faaora ?<br />

Ua horo‘a te peropheta rahi Alama i te a‘o paari i ta’na tamaiti ia<br />

Helamana o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haamana‘o noa i te<br />

Faaora.<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Alama 37:35–37. Nahea<br />

te arata’iraa tamau o to tatou mau mana‘o i te Fatu e nehenehe ai e<br />

tauturu ia tatou ? (E nehenehe tatou e faaruru i te faahemaraa e ia<br />

faatupu i te faaroo rahi a‘e, te haapa‘o, te tia‘i, e te here). Nahea te<br />

pure e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia tape‘a i to tatou mau mana‘o<br />

e te mau ohiparaa ia viivii ore ?<br />

Te haati nei te mau mana ino ia tatou i roto i te ao nei, e te faaohipa nei<br />

Satane ia ratou no te tamata ia arato ia tatou. Noa’tu râ, e nehenehe<br />

tatou e rave rahi no te aro atu ia’na mai te mea e ape tatou i te faaroo<br />

atu e i te tai‘o e aore râ i te hi‘o atu i te mea ino. Ua haamaramarama<br />

o Elder J. Thomas Fyans i teie parau tumu na roto i te faaohiparaa i te<br />

mau anavai o Amerika Apatoa no te faahoho‘a e mea nahea to tatou<br />

mau mana‘o i te faaohipahia e te mea o ta tatou e tai‘o nei e aore râ e<br />

ite nei :<br />

« Hoê hoho‘a anaanatae no ni‘a i [te mau anavai o Amerika Apatoa] o<br />

to ratou mau û huru rau. Te Madeira, ei hi‘oraa, ua piihia ei anavai<br />

uouo no te mea te hopoi nei ta’na mau pape i te mau materia araea<br />

maitai i roto i to’na haerea. Te û ereere o te Rio Negro no roto mai ïa i<br />

te mau materia e pê nei tei ohihia mai i roto i te mau uru raau ta’na e<br />

haere nei na roto. Te tahe noa ra â te tahi atu mau anavai i ni‘a i te mau<br />

one uouo e, e mea pinepine e fâ mai te mau ofa‘i anaana matie e aore<br />

râ ninamu matie.<br />

« Mai teie ihoa mau anavai tei taui-haere-hia te û e te mau mea i ohihia<br />

a tahe ai ratou na roto i te reira, mai te reira atoa te mau pihaa o to<br />

tatou mau mana‘o i te taui-haere-hia te û e te materia na roto i te reira<br />

tatou i te faatahe atu » (i roto Conference Report, Buenos Aires Area<br />

Conference 1975, 28).<br />

304


Haapiiraa 32<br />

■ Nahea te hoê feruriraa e riro ai mai te huru ra o te hoê anavai ? (Mai<br />

te hoê anavai ihoa ïa tei taui-haere-hia te û e te mea e tano atu, to<br />

tatou atoa mau feruriraa e tauihia ïa e te mea ta tatou e tai‘o, e hi‘o<br />

atu, e aore râ e faaroo nei).<br />

■ Eaha te mau mea ino ta Satane e faaohipa nei no te tamata ia arato i<br />

to tatou mau mana‘o ? (Te mau hoho‘a faufau; te mau taata viivii e<br />

faufau; te parau ino; e te tahi mau huru o te pehe, te ori, e te faaarearearaa)<br />

E ti‘a ia ape tatou i te mau mea’toa o te faatupu i te mau mana‘o ino e<br />

o te haamou i to tatou huru varuaraa. E mea fifi teie no te mea te ora<br />

nei tatou i roto i te hoê ao tei î i te ino. Ia tomo mai te hoê mana‘o viivii<br />

e aore râ ino i roto i to tatou mau feruriraa, e tia ia ti‘avaru i te reira i<br />

tera ihoa taime.<br />

Ua faataa mai o Elder Boyd K. Packer no te hoê rave‘a ta tatou e nehenehe<br />

e aro i ni‘a i te mau mana‘o ino :<br />

« Mai te tahua hautiraa te feruriraa – Tei ni‘a tamau noa te paruru maoti<br />

ia taoto ana‘e tatou. Te vai tamau noa ra te tahi ohiparaa tei ravehia i<br />

ni‘a i te tahua hautiraa. E nehenehe ei hautiraa arearea, ei hautiraa ati<br />

ino, anaanatae e aore râ morohi, maitai e aore râ ino, tera râ te vai<br />

tamau noa ra te tahi ohiparaa e hautihia ra i ni‘a te tahua hautiraa o<br />

te feruriraa.<br />

« Ua ite atu anei outou e, aore ana‘e te tahi noa’tu hinaaro mau i ta<br />

tatou tuhaa, i roto i te ropuraa fatata o te huru faaiteiteraa atoa, e nehenehe<br />

te hoê mana‘o iti haamarumaru e tomo mai na roto mai i te mau<br />

pererau e, e ume ai i to outou mata ? ...<br />

« Mai te mea e faati‘a outou ia haere noa, te mau mana‘o atoa no te<br />

viritu noa’tu te huru e faarue mai ïa i te tahua hautiraa. E vaiihohia<br />

mai outou no te mea ua faati‘a outou i te reira, i te mana o te mau<br />

mana‘o ti‘a ore. Mai te mea e ani outou i te reira, e hauti mai â ratou<br />

no outou i ni‘a i te tahua hautiraa no to outou feruriraa noa’tu eaha<br />

te huru i te taoti‘araa o ta outou e e farii ... E nehenehe te reira e hauti<br />

mai i te hoê tumu parau no te inoino rahi, te pohehae, e aore râ te hae<br />

u‘ana. E nehenehe te reira e riro ei mea parau ino, ei mea viivii e tae<br />

noa’tu i te mea faufau roa…<br />

« Eaha ta outou e rave i te hoê taime mai te reira te huru ?<br />

« E haapii au ia outou i teie mea : ma’iti mai roto mai i te mau pehe<br />

mo‘a a te Ekalesia te hoê himene au roa, hoê e mau parau o te faateitei<br />

e te pehe o te faaite i te faatura, hoê o te faatupu i roto ia outou te tahi<br />

mea hoê â e te faaururaa. A faaroo faahou i te reira ma te haapa‘o<br />

305


Haapiiraa 32<br />

maitai i roto i to outou feruriraa. A tamau aau i te reira. Noa’tu â aita<br />

outou i farii i te haapiipiiraa no te pehe, e nehenehe outou e feruri na<br />

roto atu i te hoê himene.<br />

« I teie nei, a faaohipa teie himene ei vahi no to outou mau mana‘o ia<br />

haere. A faariro i te reira ei taheraa no te ohipa rû no outou. I te taime<br />

atoa e ite outou i teie mau taata hauti haamarumaru tei ô mai na roto<br />

mai i te mau reni hiti o to outou mana‘o i ni‘a i te tahua hautiraa o to<br />

outou feruriraa, a tuu teie pehe, i te vahi tei reira.<br />

« A haamata ai te pehe e a puta ai te mau parau i roto i to outou feruriraa,<br />

e hee ê te mau mana‘o faufaa ore ma te haamâ. E taui te himene i<br />

te huru taatoa i ni‘a i te tahua hautiraa o to outou feruriraa. No te mea<br />

te faateitei nei e te tamâ nei, e ore atu te mau mana‘o faahaehaa, no te<br />

mea, eita te viritu na roto i te ma’itiraa, e amui atu i te mea hairiiri, eita<br />

e nehenehe e faati‘a i te ino i te vahi e mori...<br />

« Ia ite ana‘e mai outou ia faateatea i te tahua hautiraa o to outou feruriraa<br />

i te mau mana‘o mâ ore, a tape‘a i te reira ia ohipa noa e te mau<br />

mea faufaa no te haapii mai. A taui te huru o to outou vahi ia nehenehe<br />

ia farii i te mau me‘a no ni‘a ia outou iho o te faauru i te mau mana‘o<br />

maitai e te faateitei. A tape‘a faaohipa noa e te mau mea e parau ti‘a »<br />

(Teach Ye Diligently [1975], 46–47).<br />

■ Eaha atu ta tatou e nehenehe e rave no te faatahe i to tatou mau<br />

mana‘o ? Ia pure ; ia faahiti i te hoê pehe faateitei [te feruriraa], te<br />

papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mana‘o; e aore râ ia mana‘o no ni‘a i te<br />

hoê iteraa mo‘a i tupu e aore râ te hoê vahi)<br />

■ No te aha e mea faufaa ia ti‘avaru i te mau mana‘o ino i te taime ihoa<br />

e tomo mai ratou i roto i to outou mau feruriraa ?<br />

E ti‘a roa ia faaapu i te mau mana‘o mâ, ti‘a mai te mea e ti‘a ia ite<br />

tatou i te oaoa mau. « Aita te oaoa mau e ti‘aturi i ni‘a i te mau mea<br />

no rapaeau... Te huru o te oaoa o te faaea mai i roto ia tatou o te oaoa ïa<br />

o te pihaa mai roto mai i te mau mana‘o e te aamu aehuehuraa no roto<br />

mai ia outou... E ti‘a roa ia faaapu i roto i to outou feruriraa mai te mea<br />

te hinaaro nei outou ia faatae roa i te oaoa no amuri atu. E ti‘a roa ia<br />

horo‘a outou no to outou feruriraa i te mau mana‘o e te mau titauraa<br />

anaanatae. No te mea e tupu mai te hoê feruriraa maa ore i te ha‘umani<br />

e eita e nehenehe e faaoroma’i ona iho. E imi te hoê feruriraa maa ore i<br />

te popou ei mono no te oaoa » (William Lyon Phelps, faahitihia e<br />

Harvey Fletcher, The Good Life [1961], 137).<br />

■ A tai‘o Salamo 1:1–3.<br />

306


Haapiiraa 32<br />

Te Faahope‘araa<br />

Na to tatou mau mana‘o e aratô i ta tatou mau ohiparaa. E arata’i te<br />

mau mana‘o e te mau hinaaro viivii ore i te oraraa ti‘a. E faatupu te<br />

mau mana‘o ino ia ere tatou i te Varua o te Fatu e e nehenehe e arata’i<br />

ia tatou ia rave i te ino.<br />

No te tape‘araa ia mâ to tatou mau feruriraa, e ti‘a ia tutava tamau noa<br />

tatou ia mana‘o no ni‘a i te mau mea no te Atua. E ti‘a ia feruri maite<br />

no te mau parau mau o te evanelia e ia pure tamau noa. A rave ai tatou<br />

i teie mau mea, ua fafauhia ia tatou te mau haamaitairaa rahi. Ua fafau<br />

mai te Fatu : « E ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa<br />

i te mau taime atoa, ei reira to outou tiaturiraa e puai roa ai i mua i te<br />

aro no te Atua... E, e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau<br />

taime atoa » (PH&PF 121:45–46).<br />

E nehenehe tatou e tape‘a i to tatou mau mana‘o ia mâ na roto i te<br />

aperaa i te ino. Ia tomo ana‘e te hoê mana‘o ino i roto i to outou mau<br />

feruriraa, e ti‘a i tera râ ihora taime ia feruri no ni‘a i te tahi mea o te<br />

faauru i taua mau mea ra mai te hoê himene, pehe e aore râ papa‘iraa<br />

mo‘a. E nehenehe atoa tatou e pure no te tauturu a te Fatu ia pato‘i atu<br />

i te mau mana‘o repo.<br />

Te Tamataraa<br />

E rave rahi taime i te hoê mahana, a feruri no ni‘a i te mau mea no te<br />

Fatu. A rave i te me‘a maitai roa‘e « ia haamana‘o noa ia’na. » A faaoti i<br />

ni‘a i te hoê rave‘a no te faatahe i to outou mau mana‘o. E nehenehe<br />

outou e tamau aau hoê o ta outou mau himene, te mau papa‘iraa mo‘a,<br />

e aore râ te mau pehe au roa. I te taime atoa tei mua outou i te hoê<br />

mana‘o repo, a feruri i tera râ ihoa taime na roto atu i te mau parau ta<br />

outou i tamau aau no te faahepo i te mana‘o ino ia haere i rapae.<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru aamu<br />

atoa, te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ te mau faahitiraa ta outou e<br />

hinaaro nei.<br />

307


308<br />

<strong>TE</strong> FAATAERAA E<br />

<strong>TE</strong> FARIIRAA I<br />

<strong>TE</strong> FAAORERAA HARA<br />

Haapiiraa 33<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te faaitoitoraa ïa ia tatou ia faaore i te hara<br />

a vetahi ê e ia farii i te faaoreraa hara.<br />

Te Omuaraa<br />

I roto i te parabole i muri nei, ua haapii te Faaora ia tatou no ni‘a iho i<br />

te here o te Metua i te Ra‘i ra no tatou :<br />

E toopiti tamaiti tamaroa a te hoê taata. Ua ani te tamaiti apî a‘e i to’na<br />

metua tane no ta tuhaa o te mau taoa’a o te utuafare. I muri iho, ua<br />

rave atura i ta te metua tane i horo‘a na’na e haere ê atura i te hoê atu<br />

fenua, i reira to’na haamau‘araa i te taatoaraa o ta’na moni e ua ofati i<br />

te mau faaueraa a te Atua.<br />

I to te tamaiti peu rau haamau‘araa i te mau mea’toa ta’na i farii, ua<br />

tupu maira te o‘e maa rahi. Ua roohi‘a ihora i te poia, e ua itehia maira<br />

hoê ohipa faaamuraa i te mau puaa. Tera râ, te veve noa ra â oia e te<br />

poia e ua hinaaro i te amu i te maa e horo‘ahia ra i te mau puaa.<br />

I roto i to’na veve rahi, ua ite maite atura te tamaiti apî nei i ta’na mau<br />

hape. Ua haamana‘o oia e, e tae noa’tu i te mau tavini a to’na metua tane<br />

ua rava’i ratou no te tamaa. Ua faaoti ihora ia ho‘i i te fare e ia ani ia ora<br />

ei tavini. I to’na haafatataraa’tu i to’na fare, ua ite maira te metua tane<br />

ia’na i te haereraa mai e ua horo atura no te farereira ia’na. A aroha ai<br />

raua ia raua, ua parau atura te tamaiti, « To‘u metua, ua hara vau i ni‘a i<br />

te ra‘i, e i mua i to’na mata, e aita vau i ti‘amâ faahou ia piihia ta oe<br />

tamaiti. » Area râ, te metua tane ra ua oaoa roa ïa ia farii faahou i ta’na<br />

tamaiti i te utuafare e no reira ua rave maira i to’na ahu maitai roa‘e e ua<br />

tuu atura i te reira i ni‘a ia’na. Ua horo‘a atura ia’na ra te mau tiaa no te<br />

tiaa e ua tuu i te tape‘a rima i ni‘a i to’na rima. I muri a‘era ua faaue i<br />

ta’na mau tavini ia faaineine i te hoê tamaaraa rahi.<br />

I to te taea‘e paari a‘e, tei faaea mai ma te haapa‘o, iteraa atu i te mea e<br />

tupu nei, ua mauiui ihora. Aita te metua tane i horo‘a noa‘e na’na i taua<br />

huru tamaaraa ra. Ua tamahanahana te metua tane ia’na na roto i te


Haapiiraa 33<br />

parauraa’tu ia’na e, te mau mea’toa ta te utuafare e fatu nei e riro ïa<br />

na’na Ua haamau‘a to’na taea‘e i ta’na faturaa ai‘a, area râ no to’na<br />

ho‘iraa mai i te fare e faaoaoa ai. Ua parau oia, « O to taea‘e nei ho‘i,<br />

i pohe na, e ua ora mai nei; i moe na, e ua iteamai nei. » (A hi‘o Luka<br />

15:11–32).<br />

Ua hara tatou tata‘itahi i roto i te tahi raveraa, tera râ ua faati‘a te<br />

Taraehara o te Fatu ia tatou ia faaorehia i ta tatou mau hara. I roto i te<br />

parauraa no Ta’na tusia, ua na ô oia e, « No te mea inaha, ua faaoromai<br />

au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i<br />

te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou » (PH&PF 19:16).<br />

■ A faaite i te hoho‘a 33-a, « Ua mauiui te Mesia no ta tatou mau hara i<br />

roto i te O no Getesemane. »<br />

I roto i te tahi atu papa‘iraa mo‘a, te parau nei te Fatu, « Inaha, o oia o<br />

tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore ho‘i<br />

au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira » (PH&PF 58:42). E ti‘a roa<br />

ia tatarahapa tatou tata‘itahi no te farii i te faaoreraa hara mai ô mai i te<br />

Fatu ra.<br />

■ Eaha ta te tamaiti tamaroa apî a‘e i roto i te parabole i hinaaro i te<br />

rave no te taui i to’na oraraa ? (Ia ite maite i ta’na mau hape, ia ho‘i<br />

i te fare, ia fa‘i i ta’na mau hara, e ia faaore i te reira). Eaha te mau<br />

huru i roto i te aau o te tamaiti i to outou feruriraa, a haafatata atu ai<br />

oia i te fare ? (Ua nehenehe ia ite i te taiâ o te pato‘ihia mai. Ua nehenehe<br />

ia ite i te oaoa no te ho‘iraa i te fare. Ua nehenehe ia ite e, te<br />

rave ra oia i te mea ti‘a).<br />

Te Faaoreraa o te Hara e Hopoi Ma’i ïa i te Popou<br />

■ Eaha to outou mana‘o i muri a‘e i to te tamaiti iteraa i roto ia’na e te<br />

farii nei te metua tane ia’na ?<br />

■ Eaha te huru i roto i to outou aau no ni‘a i te Faaora, a ite ai e ua<br />

faatupu To’na mauiui no outou ia tatarahapa i ta tatou mau hara ?<br />

Ia tatarahapa ana‘e tatou, e oaoa te Metua i te Ra‘i ra e, e faaore i ta<br />

tatou hara – mai te metua tane i roto i te parabole. A feruri na no to<br />

outou iho oraraa e te popou ta outou e ite i roto i te aau mai roto mai i<br />

te tatarahaparaa e te faaoreraahia o te hara.<br />

O Alama Tamaiti te tamaiti tamaroa a te hoê peropheta a te Atua, tera râ<br />

ua rave oia i te tahi mau hara ino roa. Hoê o ta’na mau hara ino roa ua<br />

tamata oia i te haamou i te Ekalesia a te Atua na roto i te arata’i-ê-raa i<br />

te mau taata i te parau mau. Ei taata arata’i no te Ekalesia, ua ite rahi te<br />

metua tane o Alama i te oto no ni‘a i te ino rahi o ta’na tamaiti e ua pure<br />

pinepine i te Fatu ia nehenehe i ta’na tamaiti ia ite mai i te parau mau.<br />

309


310<br />

33-a, Ua mauiui te Mesia no ta tatou mau hara i roto i te O o Getesemane.


Haapiiraa 33<br />

No te tumu o te faaroo e te mau pure a to’na metua tane e a te tahi atu<br />

mau tavini o te Fatu, ua hahaerehia o Alama Tamaiti e te hoê melahi i<br />

te hoê mahana. Ua parau atu te melahi e taua puai rahi ra e ua topa<br />

ihora Alama i raro i ni‘a i te fenua. Ua ite papû roa‘era oia i te mana<br />

rahi o te Atua. Ua maere rahi o Alama e aita i nehenehe ia’na ia parau<br />

noa’tu. Ua topa faahou â i ni‘a i te repo e aita e puai faahou no na<br />

mahana e piti. I te taime i nehenehe a’i oia ia parau faahou mai, ua<br />

faaite oia i te mau taata e, ua ite oia i te hoê tauiraa rahi i roto i to’na<br />

oraraa, ua tatarahapa i ta’na mau hara, e ua faaorahia e te Fatu. Ua<br />

faaoti a‘era o Alama ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e ia rave i<br />

te taato‘araa o ta’na i nehenehe no te faahoonaraa i ta’na mau hara i<br />

mairi a‘era. Ua puai rahi ta’na mau tautooraa e ua riro maira ei misionare<br />

rahi e i muri a‘era riro maira ei peropheta no te Ekalesia. (A hi‘o<br />

Mosia 27, 29:42).<br />

I roto i te faataaraa i to’na iteraa, ua parau Alama :<br />

« E teie nei, ua haamauiuihia ihora vau i te mau ati o te varua i faahapahia<br />

ra, e e hope a‘era na ao e toru ra e na rui ho‘i e toru ra.<br />

« E ua na reirahia ho‘i au i te haamauiui-rahi-hia i te ati, e ua<br />

ahoahohia atoa vau i te haamana‘oraa i ta‘u ra mau hara e rave rahi,<br />

inaha, ua haamana‘o vau e, i faaroo na vau i to‘u ra metua tane i te<br />

tohura’tu i te taata i te taeraa mai o te hoê, o Iesu Mesia, te Tamaiti a<br />

te Atua, ei taraehara no to te ao nei.<br />

« Te tapea ra to‘u aau i taua mana‘o ra, ua pii ihora vau i roto ia‘u iho,<br />

E Iesu e, te Tamaiti a te Atua ra, aroha mai oe ia‘u nei, i tei roto i te au<br />

avaava ra, e tei ati-roa-hia ho‘i i te tapea mure ore o hade ra.<br />

« E teie nei, inaha, te feruri noa ra vau i te reira ra, aore i tia ia‘u ia<br />

haamana‘o â i to‘u ati; oia ïa, e aore ho‘i au i aehuehuhia â i te haamana‘oraa<br />

i ta‘u ra mau hara.<br />

« Auê ho‘i e te oaoa e te maramarama maere ta‘u i ite i te reira; î a‘era<br />

to‘u aau i te oaoa, ua tae atura ho‘i ïa i te faito o to‘u ra mauiui i te<br />

rahi !<br />

« E, ... aore roa te mea e hau i te mamae ri‘ari‘a i to‘u ra mamae. E te<br />

parau faahou atu nei au ia oe na e, e ta‘u tamaiti e, aore ho‘i te mea e<br />

hau i te oaoa e te maitai i to‘u ra oaoa » Alama 36:16–21).<br />

■ Eaha ta Alama i rave ia faaorehia te hara ? (Ua tatarahapa oia e ua pii<br />

i te Atua no te faaoreraa o te hara).<br />

Ua ite atoa te mau taata o te Arii Beniamina i te popou no te fariiraa i<br />

te faaoreraa hara. I roto i te faarooraa i te a‘o rahi hope‘a a te Arii<br />

Beniamina, ua tatarahapa ratou e ua ani ia faaorehia ta ratou mau hara.<br />

Te faataa nei te papa‘iraa mo‘a e « O te Varua o te Atua i ni‘a maira ia<br />

311


Haapiiraa 33<br />

ratou ra, î ihora ratou i te oaoa, i matara ho‘i ta ratou mau hara, e ua<br />

hau to ratou aau, no te mea tei ia ratou te faaroo rahi ia Iesu Mesia ra »<br />

(Mosia 4:3).<br />

Ua Titauhia ia Tatou ia Faaore i te Hara a te Taata Atoa<br />

No te tumu o te here maitai roa o te Faaora no tatou, te hinaaro mau<br />

nei Oia ia faaore i ta tatou hara mai te mea te hinaaro mau nei tatou i te<br />

tatarahapa. Ei faaho‘iraa, ua ani Oia ia tatou ia riro mai Ia’na te huru e<br />

ia faaore i te hara a te tahi e te tahi.<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o i Te Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 64:8. No te aha te Mesia i faautu‘a ai i Ta’na mau<br />

p¥p¥ ? (Aita ratou i faaore i te hara a te tahi e te tahi).<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o i Te Parau Haapiiraa<br />

e te Mau Parau Fafau 64:9–11. A papa‘i i ni‘a i te tabula papa‘iraa<br />

Ia outou râ, e titauhia’tu ra outou ia faaore i te hapa a te mau taata atoa.<br />

■ Eaha te auraa a te Fatu a parau ai Oia e, te faaea nei te hara rahi a‘e i<br />

roto ia tatou ia ore tatou e faaore i te hara ?<br />

Te faahoho‘a nei Iesu i te parau tumu no te faaoreraa hara na roto i te<br />

parabole o te tavini aroha ore :<br />

Ua ti‘a i te hoê tavini ia aufau i to’na fatu 10,000 taleni – e moni rahi ïa.<br />

I te taime no te aufauraa i te tarahu, ua taparu ihora te tavini i to’na<br />

fatu ia faaoroma’i; aita ta’na e moni, tera râ ia tae te taime e aufau ihoa<br />

oia i te reira. Ua aroha te fatu i te tavini e ua faaore i te tarahu ana ra.<br />

Area râ, teie â tavini, ua haere atura i rapae e ua ani atura i te hoê hoa<br />

tavini tei tarahu ia’na i te moni na’ina’i roa ra. I te taime aita i nehenehe<br />

i te taata ia aufau, ua tamau te tavini ia’na i te fare tape‘araa. I te<br />

iteraa te fatu i te mea i tupu, ua riri roa ihora oia i te tavini aroha ore e<br />

ua faaufau i te taatoaraa o ta’na i tarahu. (A hi‘o Mataio 18:21–34).<br />

Ua faaoti Iesu i te parabole na roto i te haapiiraa i te mau taata, « E na<br />

reira atoa mai tau Metua i te ao ra ia outou atoa na, ia ore outou ia<br />

faaore ma te aau atoa i te hapa a to’na taea‘e » (Mataio 18:35).<br />

■ Nahea tatou e riro ai mai te huru o te tavini o tei faaore i ta’na tarahu<br />

rahi ? Mai te mea eita tatou e faaore i te hara a vetahi ê ra, nahea<br />

tatou e riro ai mai te tavini aroha ore ?<br />

E tae mai te hi‘oraa maitai rahi roa‘e no te faaoreraa o te hara na roto<br />

mai i te oraraa o te Faaora. A tautau ai Oia i roto i te mamae rahi i<br />

ni‘a i te satauro, ua pure Oia ia faaore mai te Metua i te hara a te mau<br />

faaehau tei faasatauro Ia’na. « E ta‘u Metua », Ta’na i parau, « e faaore<br />

mai i ta ratou hara, aore ho‘i ratou i ite i ta ratou e rave nei » (Luka<br />

23:34).<br />

312


Haapiiraa 33<br />

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball : « Ia vai i roto i te ti‘a, e<br />

mea ti‘a roa ia faaore tatou i te hara, e, e mea ti‘a roa ia rave i te reira<br />

ma te ore e hi‘o atu e tatarahapa mai anei to tatou taata faahapa e aore râ<br />

eaha te huru ti‘a i roto i te aau i to’na (tauiraa), e aore râ e ani anei e<br />

aore râ eita anei oia e ani mai i ta tatou faaoreraa hara. E ti‘a roa ia<br />

pee i te hi‘oraa e te haapiiraa a te Fatu » (The Miracle of Forgiveness<br />

[1969], 283).<br />

Te Faaoreraa i Ta Vetahi ê Hara e Hopoi Mai ïa i te Hau<br />

E rave rahi taime ia hara ana‘e te tahi taata i ni‘a ia tatou, e inoino<br />

tatou e e riri. E nehenehe teie mau huru o te aau e faatupu ia oto roa<br />

tatou, noa’tu â aita tatou i rave i te hara. Mai te mea e faati‘a tatou i<br />

teie mau huru ia faaea mau i roto i to tatou mau varua, e faatea atu<br />

tatou i te Varua o te Fatu. O teie te tumu i faaue mai ai te Fatu ia<br />

tatou ia faaore i te hara a ratou o te haamauiui nei ia tatou.<br />

Ua parau te peresideni John Taylor, « No te fariiraa i roto i to outou aau<br />

te varua o te faaoreraa i te hara e no te faaore-roa-raa mai roto mai i to<br />

outou mau aau i te varua o te hae u‘ana e te inoino rahi, e hopoi mai ïa<br />

i te hau e te popou » (Discourses of Brigham Young, ma‘itihia e John A.<br />

Widtsoe [1954], 186).<br />

Ua faaite te peresideni Spencer W. Kimball i te aamu i muri nei no te<br />

faahoho‘a i te hau o te tae mai na roto mai i te faaoreraa i te hara a<br />

vetahi ê ra :<br />

I te matahiti 1918, e toru taata toro‘a no te ture tei tararahi-pohe-hia i te<br />

taime i tamata ai ratou i te tape‘a e rave rahi feia ofati ture. Te metua<br />

tane o Glenn Kempton te hoê o te mau taata toro‘a tei taparahihia. I te<br />

tahi taime i muri a‘era, ua roaa mai te mau taata taparahi taata, ua<br />

haavahia e ua tonohia i te fare tapearaa no te oraraa atoa.<br />

■ Eaha te huru i roto i to outou aau no te tahi taata o tei rave i te ora o<br />

to outou metua tane ? No te aha e mea teiaha ia faaore i te hara a<br />

taua huru taata ra ?<br />

Ua faataa mai te taea‘e Kempton no to’na iteraa i tupu i teie huru :<br />

« Ei tamaroa apî i roto i to‘u tau taure‘are‘a roaraa, ua tupu mai i roto i<br />

to‘u aau te hoê inoino rahi e te hoê hae u‘ana i ni‘a i te taata taparahi<br />

tei fa‘i no to‘u metua tane, no te mea ua parau ihoa o Tom Powers<br />

na’na i taparahi i to‘u Papa.<br />

« Ua mahemo te mau matahiti, ua tupu vau i te paari, tera râ te vai noa<br />

ra â taua huru teimaha tei faaea mai i roto ia‘u. Ua oti te fare haapiiraa<br />

tua rua, e i muri iho ua farii au i te hoê piiraa ia haere i te Misioni Pae<br />

Hiti‘a o te Ra o te Mau Fenua Marite. I reira, ua tupu ‘oi‘oi maira te ite<br />

e te iteraa papû no te evanelia, inaha ua horo‘a i te taatoaraa o to‘u<br />

313


Haapiiraa 33<br />

taime no te haapii e no te poro i te reira. I te hoê mahana a tai‘o ai au i<br />

te Faufaa Apî, ua tae atura vau i te Mataio, i te pene 5, te mau irava 43<br />

haere ti‘a i te 45. »<br />

■ A tai‘o Mataio 5:43–45.<br />

Ua parau noa â te taea‘e Kempton : « Tei ô nei te na ôraa te mau parau<br />

a te Faaora, e ti‘a ia faaore tatou i te hara. Ua tano teie ia‘u. Ua tai‘o<br />

faahou vau i taua mau irava ra e faahou â e te auraa faahou ra te<br />

faaoreraa ïa i te hara. Aita i maoro roa i muri a‘e i teie, ua iteahia ia‘u<br />

te 64 raa o te tuhaa o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te mau<br />

irava 9 e 10, te mau parau hau atu â a te Faaora... »<br />

■ A tai‘o faahou i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 64:9–10.<br />

« Aita vau i ite ua tatarahapa anei e aore râ aita o Tom Powers tera râ<br />

ua ite au i teie nei e te vai ra te hoê farereiraa ia rave i muri a‘e a ho‘i<br />

atu ai au i te fare, e ua faaaoti au ia faarue au i te aua o te misioni ia<br />

rave i tera noa ïa.<br />

« I muri a‘e i to‘u ho‘iraa i te fare, ua farerei au e ua faaipoipo i te hoê<br />

tamahine melo i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hope‘a nei, e ua<br />

haamaitai te Fatu i to maua utufare e na toopae tamarii. Ua mahemo<br />

‘oi‘oi te mau matahiti e ua maitai te Fatu ia matou, faahou â e puta mai<br />

i roto ia‘u te hapa i te mau taime atoa ia mana‘o vau i te farereiraa ta‘u<br />

i haapa‘o ore.<br />

« Tau matahiti i mairi a‘e, na mua noa iho i te Noela, te hoê tau e tupu<br />

ruperupe ai te here o te Mesia e te varua no te horo‘araa e te faaoreraa<br />

i te hara e ô mai ai i roto ia tatou, tei Phoenix maua o ta‘u vahine<br />

faaipoipo no te hoê tere poto noa. No te otiraa ta maua ohipa i roto i te<br />

afa o te pitiraa o te avatea, ua hamata maua i te ho‘i i te fare. A tere ai<br />

na te poromu, ua faaite atu vau i to‘u hinaaro ia ho‘i i muri e ia ho‘i i<br />

te fare na Florence atu, no te mea tei reira te fare tape‘araa no te tuhaa<br />

fenua te vairaa. Ua faati‘a to‘u ho‘a faaipoipo ma te ineine roa.<br />

« Tei muri a‘e i te hahaereraa e hora e, e hora inaha ua tae maua tera râ<br />

ua haere atu vau i roto mai e ua ani i te taata tia‘i. Ua arata’ihia vau i<br />

ta’na piha toro‘a.<br />

« I muri a‘e i to‘u faaiteraa ia‘u iho e ua faaite atu i te hinaaro no te<br />

farerei e no te aparau ia Tom Powers, ua tae maira te faaiteraa ano‘ino‘i<br />

i te mata o te taata tia‘i, tera râ i muri a‘e noa i te hoê maa otoheraa iti,<br />

ua parau maira ‘Te papû nei au, e nehenehe ia faanahonaho.’ I muri<br />

noa iho ua faataehia i te taata tia‘i i roto i te tuhaa fare i raro o tei ho‘i<br />

‘oi‘oi mai e o Tom. Ua haafareireihia maua e ua tae maua i roto i te<br />

piha aparauraa ei reira ua farii au i te hoê paraparauraa roa. Ua ho‘i<br />

atu maua i taua ava‘e Febuare po‘ipo‘i to‘eto‘e ra, e te marehurehu e<br />

314


Haapiiraa 33<br />

toru ahuru matahiti na mua a‘enei, ma te faahiti faahou i taua ati riaria<br />

atoa ra. Ua paraparau maua mai te mea ra hoê hora e te afa. I te pae<br />

hope‘a, ua parau atura vau, ‘Tom, ua rave oe i te hoê hape no te reira e<br />

tarahu ta oe i te sotaiete e no te reira te ite nei au i roto i te aau e ti‘a<br />

roa ia tamau noa â oe i te aufau, mai te hoê â huru o ta‘u i ti‘a roa ia<br />

aufau i te hoo no te faaamuraahia ma te ore te metua tane.’ »<br />

■ A faaite i te hoho‘a 33-b, « Tom Powers e Glenn Kempton. »<br />

« I muri iho, ua ti‘a ihora vau i ni‘a e ua faatoro atu i to‘u rima. Ua ti‘a<br />

maira oia i ni‘a e rave maira i te reira. Ua parau faahou â vau, ‘Ma to‘u<br />

aau atoa, te faaore nei au i ta oe hara no teie mea hairiiri tei tae mai i<br />

roto i to taua oraraa.’<br />

« Ua pi‘o ihora i to’na upoo e ua vaiiho atura vau ia’na i reira. Aita vau<br />

i ite eaha te huru i roto ia’na i muri iho, e aita vau e ite nei eaha te huru<br />

i roto i to’na aau i teie nei, tera râ to‘u iteraa papû ia outou oia ho‘i e<br />

mea hanahana ia matara te inoino e te hae u‘ana i rapae i to outou aau<br />

e tomo mai ai te faaoreraa hara.<br />

« Ua haamauruuru vau i te taata tia‘i no to’na maitai, e a haere mai ai<br />

au i rapaeau i te uputa e i raro i taua haerea roa o te mau taahiraa, ua<br />

ite au e mea maitai a‘e te faaoreraa i te hara i te tahoo atu, no te mea ua<br />

ora mai au i te reira.<br />

« A faahoro ai maua i te pereoo no te fare i roto i te marama e haaputu<br />

maira ra, ua tae maira te hoê maniaraa marû e te hau roa i ni‘a ia‘u.<br />

Mai roto mai i te aau mehara mâ ua tuu atura vau i to‘u rima ma te<br />

haati i ta‘u vahine faaipoipo, o tei maramarama, no te mea ua ite au e,<br />

ua iteahia ia maua i teie nei te hoê oraraa aano atu, tao‘a rahi atu e hau<br />

atu te ruperupe » (faahitihia i roto The Miracle of Forgiveness, 291–93).<br />

Te Faahope‘araa<br />

Te faaore nei te Faaora ia tatou i ta tatou mau hara mai te mea e tatarahapa<br />

tatou e i muri iho e pee ai Ia’na, ma te rave i te mea atoa Ta’na e<br />

ani ia tatou. Hoê o te mau mea Ta’na e titau ia tatou ia rave o te faaore<br />

ïa i te hara a vetahi ê. A rave atoa ai tatou i te reira, ua fafau Oia ia<br />

tatou i te popou e te hau, ma te haapii ia tatou e na mea e piti te<br />

faaoreraa o te hara e te faaoreraahia te hara e mea faufaa ïa no to<br />

tatou faaoraraa mure ore.<br />

Te Tamataraa<br />

A tatarahapa i te mau raveraa hape noa’tu o te mau huru o ta outou<br />

i rave. Mai te mea ua haamauiui te tahi noa’tu taata ia outou i roto i<br />

te mau huru rave‘a atoa, a tamâ i to outou varua no te mau huru<br />

inoinoraa atoa na roto i te faaoreraa i te hara a taua taata ra.<br />

315


316<br />

33-b, Tom Powers e Glenn Kempton


Te Tahi atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

Haapiiraa 33<br />

■ Mataio 6:14–15 (eaha te tupu ia faaore ana‘e tatou i te hara a vetahi ê<br />

e ia ore ana‘e e na reira)<br />

■ Mataio 7:1–5 (eita e ti‘a ia haava tatou ia vetahi ê ra)<br />

■ Mataio 18:21–22 (a faaore i te hara hitu ahuru taime hitu)<br />

■ Ephesia 4:32 (a faaore i te hara a te tahi atu taata)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:88 (ia faaafaro e ratou o<br />

tei faaino ia tatou)<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A hi‘o faahou Te Mau Parau Tumu no te Evanelia, pene 19, « Te<br />

Tatarahapa. »<br />

2. A faaineine ia outou iho i te pae varua no te horo‘araa i te haapiiraa<br />

na roto i te haapa‘o-maitai-raa noa’tu o te fifi i roto i to outou iho<br />

oraraa tei tuati i te faaoreraa o te hara.<br />

3. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

317


318<br />

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> HORO‘A O<br />

<strong>TE</strong> PAE VARUA<br />

Haapiiraa 34<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te tauturu ïa ia tatou ia maramarama e ia<br />

imi i te mau horo‘a o te Varua.<br />

Te Omuaraa<br />

I te ava‘e Mati 1961, ua tairi te hoê mata’i rahi riaria na roto atu i te mau<br />

Motu no Tonga ma i roto i Patitifa Apatoa. Ua puhi-ê-hia te mau fare<br />

rarahi. Ua mahuti te mau aa o te mau tumu raau aano. Ua haehaehia te<br />

mau fare e ua taorahia na roto i te reva. E tae roa ua pohe te hoê taata.<br />

I roto i te hoê oire iti na’ina’i, ua putuputu amui maira te mau melo o<br />

te hoê utuafare Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hope‘a nei i roto i to ratou<br />

fare na’ina’i, ma te taiâ no to ratou mau ora. I roto i te faataaraa no teie<br />

iteraa i tupu, ua parau te metua tane o te utuafare, ua nehenehe ia’na<br />

i ite i to ratou fare i te aueueraa mai te mea ra ua ineine no te topa.<br />

Ua ite oia e, ia faaea to’na utuafare i roto i te fare e pohe ratou, e mai<br />

te mea e haere i rapaeau no te tauturu e pohe oia. A tutava ai oia no<br />

te faaotiraa eaha te rave, ua ite oia i te faaururaahia ia faaohipa i te<br />

autahu‘araa no te paruru i to’na utuafare.<br />

Ma te paiuma i ni‘a i te hoê parahiraa, ua tuu i to’na rima i ni‘a i te tuhaa<br />

o te tapo‘i fare ta’na e mana‘o ra e pee ê na mua. I muri iho ua parau oia,<br />

« Na roto i te mana o te autahu‘araa o ta‘u e mau nei, e i roto i te i‘oa o<br />

Iesu Mesia, te faaue nei au ia oe ia ti‘a ma te paari maitai e ia oti maitai<br />

na roto atu i teie mata’i rorofa‘i. » I muri a‘e i to’na parauraa i teie mau<br />

parau, ua faaea te fare i te aueue e ua faaea te tapo‘i fare i te avivi.<br />

I muri a‘e i te mata’i rahi, o to’na ana‘era fare i taua vahi ra tei ti‘a noa<br />

mai. (Faatanohia na roto mai ia Eric Shumway, « Faith in the Tongan<br />

Islands », i roto Margie Calhoun Jensen, haaputuhia, Stories of Insight<br />

and Inspiration [1976], 71–73).<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite i teie uiraa :<br />

Mai te mea e tupu mai te hoê ati rû i teie nei ihoa, ua ineine anei au<br />

no te faaohipa i to‘u faaroo e to‘u autahu‘araa ?


Haapiiraa 34<br />

Mai te mea e faaroo to tatou e ua ti‘ama, e horo‘a te Fatu ia tatou te<br />

mau haamaitairaa o te pae varua. Ua faataa te peropheta Iakoba o te<br />

Buka a Moromona i taua huru nei i rotopu i to’na mau taata : « E no<br />

reira, i imi ai matou nei i ta te mau peropheta ra, e tei ia matou te mau<br />

parau heheu e rave rahi, e te Varua o te tohu ho‘i; e i te mea, te vai ra<br />

teie mau ite ia matou, ua roaa ïa ia matou te tiairaa; e ua vai ïa ia ho‘i<br />

to matou faaroo ei mea aueue ore e tae atu ho‘i i te faaueraa’tu i te i‘oa<br />

o Iesu ra, e faaroo ai te mau raau ia matou, e te mau mou‘a, e te are<br />

miti ra » (Iakoba 4:6).<br />

Te Mau Horo‘a o te Varua<br />

Te mau horo‘a o te Varua e mau haamaitairaa taa ê ïa no te ite pae<br />

varua e te mana ta te Fatu e horo‘a nei ia tatou. E rave rahi horo‘a o<br />

te Varua tei tabulahia i roto i te 1 Korinetia 12, Moroni 10, e Te Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46.<br />

■ A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai‘o Te Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 46:13–26. Eaha te mau horo‘a o te pae varua o tei<br />

tabulahia i roto i teie papa‘iraa mo‘a ? (A tabula i te mau pahonoraa<br />

i ni‘a i te tabula papa‘iraa. E nehenehe ia faaô mai i roto i te mau<br />

pahonoraa te heheuraa, te iteraa papû, te haavaraa, te ite, te paari,<br />

te haapiiraa, te faaroo no te faaora, te faaroo ia faaorahia, te mau<br />

semeio, te tohuraa, te ite-papû-raa o te mau varua, te parauraa e<br />

te mau reo, e te tatararaa o te mau reo).<br />

A nehenehe ai tatou e farii e rave rahi o teie mau horo‘a o te pae varua,<br />

aita e taata e oaoa nei i te taatoaraa o te reira :<br />

« No te mea aore i hope te mau horoa i te horoahia na te mau taata<br />

tatai tahi atoa; no te mea e rave rahi te mau horoa e ua horoahia mai<br />

te hoê horoa i te taata hoê atoa e te Varua o te Atua ra.<br />

« Ua horoahia te hoê i te tahi, e ua horoahia te tahi ê ia vetahi ra, ia<br />

maitai te mau taata atoa na roto i te reira. (PH&PF 46:11–12)<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite no te hoê<br />

taime i ta ratou iho mau horo‘a o te pae varua.<br />

Te Noaaraa te Mau Horo‘a o te Pae Varua<br />

Te vai ra i te Fatu ra e rave rahi horo‘a o te pae varua o Ta’na e horo‘a ia<br />

tatou. No te fariiraa i te reira, e ti‘a roa ia ite atu tatou i teie mau horo‘a<br />

e aore râ mau taleni, e i muri iho ia faatupu e ia faaohipa i te reira. E ti‘a<br />

roa atoa ia ora tatou ma te ti‘amâ no te farii i teie mau horo‘a. Ua faataa<br />

te peresideni Joseph Fielding Smith no te aha eita roa te tahi mau melo<br />

e farii i te horo‘a o te Varua Maitai : « E haavaraa na‘u oia ho‘i e rave<br />

rahi melo o teie Ekalesia o tei bapetizohia no te faaoreraa o ta ratou<br />

mau hara, e o tei farii i te mau rima i tuuhia i ni‘a iho i to ratou ra mau<br />

319


Haapiiraa 34<br />

upoo no te horo‘a o te Varua Maitai, area râ, eita roa ratou e farii i taua<br />

horo‘a ra – oia ho‘i, te mau faaiteraa no te reira. No te aha ? No te mea<br />

aita roa ratou i tuu ia ratou iho ia nehenehe ia farii i teie mau faaiteraa.<br />

Aita roa ratou i faaha‘ehaa ia ratou iho. Aita roa ratou i rave i te mau<br />

taahiraa o te faaineine ia ratou no te hoaraa [apitiraa] o te Varua Maitai.<br />

No reira, e haere ratou na roto atu i te oraraa nei ma te ore taua ite ra »<br />

(« ‘Seek Ye Earnestly the Best Gifts’ » Ensign, Tiunu 1972, 3).<br />

Ua faaue te Fatu ia tatou ia imi i te mau horo‘a maitai roa‘e (a hi‘o<br />

PH&PF 46:8). Mea pinepine ua faaitehia ia tatou eaha te mau horo‘a ta<br />

tatou e farii e aore râ e imi ia faataa ana‘ehia tatou i te hoê toro‘a e aore râ<br />

piiraa e aore râ ia farii ana‘e tatou i te hoê haamaitairaa patereareha. Ua<br />

piihia te hoê misionare i te hoê fenua ê, ei hi‘oraa, e nehenehe e fafauhia i<br />

te horo‘a o te mau reo no te tauturu ia’na e tane e aore e vahine ia haapii<br />

mai i te hoê reo apî, e aore râ e nehenehe te hoê orometua haapii apî roa<br />

ia faaitehia ia imi i te horo‘a no te haapiiraa atu.<br />

No te farii i te mau horo‘a o te Varua, e ti‘a roa ia rave tatou i to muri nei :<br />

A Tamâ roa i To Tatou mau Oraraa<br />

Hou tatou e nehenehe ai e farii i te mau horo‘a o te pae varua, e ti‘a roa<br />

ia tamâ roa i to tatou mau oraraa na roto i te tatarahapa-tamau-noa-raa<br />

no ta tatou mau hara.<br />

A Haapa‘o i te Mau Faaueraa<br />

E mea ti‘a roa ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Fatu ia ti‘amâ<br />

no te mau horo‘a o te pae varua. Te haapa‘o ra o te hoê ïa o te mau<br />

titauraa faufaa roa‘e no te fariiraa i te mau horo‘a o te Varua.<br />

A Haapae i te Maa<br />

E nehenehe te haapaeraa i te maa e tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i<br />

te te‘ote‘o e ia noaa te ha‘ehaa i titauhia no te farii i te mau horo‘a o te<br />

pae varua. E tauturu te reira ia tatou ia tuu i to tatou mau hinaaro o te<br />

pae varua na mua i to tatou mau hinaaro o te pae tino.<br />

A Pure<br />

■ A faaite i te hoho‘a 34-a, « E ti‘a ia ani tatou i te Fatu no te mau<br />

horo‘a ta tatou e hinaaro nei ia farii. »<br />

Ua faaue te Fatu ia tatou ia ani Ia’na no te mau horo‘a ta tatou e<br />

hinaaro nei ia farii (a hi‘o Mataio 7:7–11. E titau taua mau pure nei i te<br />

faaroo–te faaroo oia ho‘i e farii tatou i te mau horo‘a e te faaroo i roto i<br />

te Taata Horo‘a o te mau horo‘a.<br />

Ua horo‘a mai o Elder James A. Gullimore ia tatou i te tahi mau uiraa<br />

no te feruri a imi ai tatou no te mau horo‘a o te pae varua : « Ei mau<br />

melo no te Ekalesia, ua nava’i anei te puai o to tatou faaroo ? Ua au<br />

320


34-a, E ti‘a ia ani tatou i te Fatu no te mau horo‘a ta tatou e hinaaro nei ia farii.<br />

321


Haapiiraa 34<br />

anei e te Varua ia nehenehe tatou ia haamaitaihia e teie mau horo‘a<br />

rahi ? Te tiaturi nei anei tatou e, e nehenehe te hoê semeio e ravehia e<br />

aore râ te hoê haamaitairaa e horo‘ahia ? Te pii nei anei tatou i te autahu‘araa<br />

ia pinepine te ti‘a ia tatou ia faatere no tei ma’ihia ? Te ti‘aturi<br />

nei anei tatou e nehenehe tatou ia faaorahia ? E faaroo anei to tatou no<br />

te faaora ? Ua ineine tamau anei te autahu‘araa no te horo‘a i te hoê<br />

haamaitairaa ? Eaha te puai o to tatou faaroo ? » (i roto Conference<br />

Report, Atopa 1974, 34; e aore râ Ensign, Novema 1974, 27).<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite no te hoê taime<br />

eaha te ti‘a roa ia ratou ia faaineine ia ratou iho no te mau horo‘a o te<br />

pae varua e ia haapa‘o i te mau horo‘a tei farii-a‘ena-hia e ratou.<br />

A farii ai tatou i ta tatou mau horo‘a, e ti‘a roa ia tatou ia haapa‘o maitai<br />

eiaha ia faaoru no ni‘a i to tatou mau iteraa i tupu e aore râ ia parau i to<br />

te ao nei no ni‘a iho i te reira (a hi‘o PH&PF 84:65–73). E nehenehe tatou<br />

e faaite i to tatou mau iteraa i tupu no te pae varua e te mau melo o te<br />

utuafare e i te mau hoa fatata, tera râ e ti‘a ia haamana‘o tatou e, e mea<br />

mo‘a ta tatou mau horo‘a e e ti‘a roa ia aparauhia ma te haapa‘o maitai<br />

(a hi‘o PH&PF 63:64).<br />

Te Mau Tumu o te Mau Horo‘a o te Pae Varua<br />

Ua heheu mai te Fatu e ua horo‘ahia te mau horo‘a maitai roa‘e o te<br />

pae varua no te tauturu ia ratou o te here nei Ia’na e o te haapa‘o nei<br />

i Ta’na mau faaue e ia ratou o te tamata nei ia rave i te reira (a hi‘o<br />

PH&PF 46:9). Na roto i te faaohiparaa tano o teie mau horo‘a e<br />

faaorahia tei ma’ihia, e ti‘avaruhia te mau diabolo, e fariihia te mau<br />

heheuraa, e noaa te ite, e nehenehe i te mau misionare ia paraparau i<br />

roto i te mau reo eê. Na roto i te mau horo‘a o te Varua e nehenehe te<br />

Varua Maitai e arata’i, e tamahanahana, e faaitoito, e haapii ia tatou.<br />

E tauturu teie mau horo‘a ia tatou ia haere ma te parau ti‘a roa i mua i<br />

te Fatu e ia paruru ia tatou ia ore ia vare noa e te mau parau haapiiraa<br />

hape. A ora ti‘amâ ai tatou no te ite i roto i te aau i te mau faaururaa o<br />

te Varua, e ite mai tatou anafea e faaohipa ai i ta tatou mau horo‘a e<br />

anahea ia ore e faaohipa i te reira (a hi‘o Alama 14:10–11).<br />

Ua faaue te Fatu ia tatou ia haamana‘o tamau noa e ua horo‘ahia taua<br />

mau horo‘a o te pae varua ra ia ratou o te ani ha‘ehaa i roto i te faaroo<br />

(a hi‘o PH&PF 46:8–9). Ua faaau o Paulo i te Ekalesia i te hoê tino no te<br />

faaite i te faufaa o te horo‘a e aore râ o te mau horo‘a a te melo tata‘itahi<br />

i te toe‘a o te Ekalesia (a hi‘o 1 Korinetia 12:12–31). Mai te hoê tino e<br />

hinaaro nei i te mau rima, te mau avae, te mau mata, e te mau taria, mai<br />

te reira atoa te Ekalesia i te hinaaro i te mau horo‘a a te melo tata‘itahi.<br />

No reira, e ti‘a ia tatou tata’aitahi ia faaohipa i ta tatou mau horo‘a. A na<br />

reira ai tatou, e nehenehe te mau taata atoa ia haamaitaihia. (A hi‘o<br />

PH&PF 46:11–12). Te haapapû nei te Metua i te Ra‘i ra e, eita e ti‘a ia<br />

322


Haapiiraa 34<br />

imihia teie mau horo‘a ei mau tapa‘o e aore râ no te mau tumu pipiri<br />

(a hi‘o PH&PF 46:9).<br />

Ua faaite o Elder Franklin D. Richards no te tahi mau haamaitairaa o te<br />

tae mai na roto i te Varua i roto i te taime e hinaarohia :<br />

« Ua fafau mai te Faaora e, no te mau melo ti‘amâ e riro te Varua<br />

Maitai ei tamahanahana i roto i te mau taime no te ma’i e no te pohe.<br />

« E rave rahi tei faaite i te iteraa papû no te varua tamahanahana tei<br />

tauturu ia ratou i roto i te mau taime no te oto, ma te tauturu ia ratou<br />

ia ite i te hau e te maramaramaraa.<br />

« Tau hebedoma i mairi a‘e nei ua farii au i ta‘u fana‘oraa ia farerei<br />

toopiti vahine maere rahi, na hoa fatata, ua pohe ta raua na tane<br />

faaipoipo i roto i te hoê ati ino o te manu reva. Ua ite anei au ia raua i<br />

roto i te hepohepo e te oto hohonu ? Aita, oia mau. Aita roa â vau i ite<br />

mata i te itoito rahi a‘e e te puai. Ua faaite raua toopiti oia ho‘i, ua ite<br />

mau raua i te tamahanahanaraa o te Varua, e ua ite raua te vai ra te hoê<br />

tumu i roto i te piiraa tei horo‘ahia i ta raua na tane faaipoipo, e ua farii<br />

raua i te haapapûraa e, ua maitai te mau mea’toa ia raua e to raua na<br />

utuafare ia ora fatata raua i te Ekalesia e ia haapa‘o i te mau faaueraa a<br />

te Fatu » (i roto Conference Report, Eperera 1973, 171 ; e aore râ Ensign,<br />

Tiurai 1973, 117).<br />

■ A faaite i te hoho‘a 34-b, « Ua haapii Iosepha Semita na roto i te<br />

mana o te Varua. »<br />

I roto i te hoê taime, ua ani-manihini-hia te Peropheta Iosepha Semita<br />

ia poro i te evanelia i te hoê p∂p∂ no te Feia Marite tumu. Aita ratou i<br />

maramarama i te reo Peretane, e aita oia i parau i to ratou reo, no reira<br />

ua aufau oia i te hoê taata ti‘a taa ê no te hau ia auaha i ta’na mau<br />

parau. Ua paraparau te Peropheta no te tahi tau minuti, e ua auaha te<br />

taata ti‘a i muri iho. I to te mau taata faaiteraa i te au ore e te riri i te<br />

parau poro‘i a te Peropheta, ua faaite maira te Varua ia’na e, te haavare<br />

ra te taata ti‘a ia faahuri mai ia ratou i ni‘a iho ia’na. Ua turai atura<br />

Iosepha i te taata tatara parau i te hiti e i muri iho ua poro i te a‘o ia<br />

ratou. Ua maramarama ratou i te mau parau atoa. (Faatanohia na roto<br />

mai E. Cecil McGavin, i roto The Historical Background of the Doctrine<br />

and Covenants [1949], 156).<br />

■ Eaha te mau horo‘a o te pae varua ta te Peropheta Iosepha Semita i<br />

faaohipa i roto i teie fifi ? (Te ite-papû-raa, te heheuraa, te horo‘a o te<br />

mau reo, e te haapiiraa)<br />

■ Mai te mea e taime, a faatia i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaite i to ratou mau iteraa papû no ni‘a i te mau haamaitairaa ta<br />

ratou i farii na roto i te mau horo‘a o te pae varua.<br />

323


324<br />

34-b, Ua haapii Iosepha Semita na roto i te mana o te Varua.


Haapiiraa 34<br />

Te Faahope‘araa<br />

Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46 o te tai‘o nei :<br />

« A imi onoono outou i te mau horoa maitai roa ra, ma te haamana‘onoa-raa<br />

i te tumu i horoahia mai ai taua mau mea ra ;<br />

« No te mea oia maua ta‘u e parau atu nei ia outou, ua horoahia mai<br />

taua mau mea ra ei maitai no ratou o tei here mai ia‘u nei e o tei<br />

haapa‘o noa i ta‘u mau faaueraa atoa ra, e o oia atoa o te imi noa i te<br />

ravea ia na reira; ia haamaitaihia ratou atoa o tei imi mai e a ore ra o tei<br />

ani mai ho‘i ia‘u nei, o tei ani mai e eiaha ei tapao ia haamau‘a ratou i<br />

te reira i ni‘a i to ratou ra mau hinaaro tia ore.<br />

« E teie faahou â, oia mau ta‘u e parau atu ia outou na, te hinaaro nei au<br />

ia haamana‘o noa outou, e ia vai noa i roto i to outou mau feruriraa e,<br />

eaha mau ra taua mau horoa ra, o tei horoahia i te ekalesia ra.<br />

« No te mea aore i hope te mau horoa i te horoahia na te mau taata<br />

tata‘i tahi atoa; no te mea e rave rahi te mau horoa, e ua horoahia mai<br />

te hoê horoa i te taata hoê atoa e te Varua o te Atua ra.<br />

« Ua horoahia te hoê i te tahi, e ua horoahia te tahi ê ia vetahi ra, ia<br />

maitai te mau taata atoa na roto i te reira » (te mau irava 8–12).<br />

Te Tamataraa<br />

A imi ia ite maite i ta outou mau horo‘a o te pae varua. A tamau noa i<br />

te tatarahapa, i te haapa‘o i te mau faaueraa, ia haapae i te maa, e ia<br />

pure no te tamâ i to outou oraraa, e ia faaineine ia outou iho no te farii<br />

i te mau horo‘a o te pae varua.<br />

Te mau metua tane : A tauturu i ta outou mau tamarii ia faanahonaho e<br />

ia faatupu i ta ratou mau horo‘a.<br />

Te Feia Apî Tane : A imi i te a‘o a to outou mau metua e feia faatere no te<br />

tauturu ia outou ia faatupu i te mau horo‘a o te pae varua.<br />

Te Tahi atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Ioane 11:22 (a ani i te Atua no te mau horo‘a)<br />

■ Te Ohipa 2:17–18 (e rave rahi o te farii i te mau horo‘a o te pae varua)<br />

■ 1 Korinetia 7:7 (ua farii te mau taata atoa i ta ratou iho horo‘a)<br />

■ 1 Timoteo 4:12–16 (eiaha e tau‘a ore i ta outou horo‘a)<br />

■ Iakobo 1:17 (ua tae mai te mau horo‘a maitai atoa mai ô mai i te Atua ra)<br />

■ Alama 9:21 (ua farii te Ati Nephi e rave rahi horo‘a)<br />

325


Haapiiraa 34<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a faaite ai i teie haapiiraa :<br />

1. A hi‘o faahou Te Mau Parau Tunu no te Evanelia pene 22, « Te Mau<br />

Horo‘a o te Varua. »<br />

2. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a, e aore râ te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

326


<strong>TE</strong> PATURAA I <strong>TE</strong><br />

BASILEIA O <strong>TE</strong> ATUA<br />

Haapiiraa 35<br />

Te tumu o teie haapiiraa no te faaitoitoraa ïa ia tatou ia tauturu i te<br />

paturaa i te basileia o te Atua.<br />

Te Omuaraa<br />

I te hoê taime, ua faaite o Elder Gordon B. Hinckley no ni‘a i te hoê taata<br />

toro‘a apî e te maramarama o te ihitai no Asia mai o tei haere mai i te<br />

Mau Fenua Amui o Amerika no te hoê haapiipiiraa faahaere faahou i<br />

mua. A haapiipiihia ai e te Nuu Ihitai no te Mau Fenua Amui o Amerika,<br />

ua farerei teie taata apî i te tahi mau melo o te Ekalesia. I ta’na titauraa,<br />

ua haapii ratou ia’na no ni‘a i te evanelia. Ua haaputapû te Varua i to’na<br />

aau, e ua bapetizohia oia.<br />

Ua parau o Elder Hinckley :<br />

« Ua haafareireihia mai oia ia‘u na mua noa iho i to’na ho‘iraa i to’na<br />

fenua ai‘a. Ua paraparau maua no teie mau mea, e i muri iho ua parau<br />

vau,’E ere to oe mau taata i te feia Keretetiano. Ua haere mai oe na te hoê<br />

fenua mai i reira te mau Keretetiano i farii ai i te taime fifi. Eaha te tupu<br />

ia ho‘i ana‘e oe i te fare ei Keretetiano e, ei Keretetiano Momoni ihoa ra ?<br />

« Ua rumaruma ihora to’na hoho‘a mata, e ua pahono maira, ‘E inoino<br />

to‘u utuafare. Te mana‘o nei au e tiahi ratou ia‘u i rapaeau. E hi‘o ratou<br />

ia‘u mai te taata pohe ra. E no to‘u oraraa i mua e no to‘u toro‘a, te<br />

mana‘o nei au e te mau rave fana‘o atoa e tapirihia ïa i ni‘a ia‘u.’<br />

« Ua ani au, ‘Te hinaaro nei anei oe i te aufau i te hoo rahi roa no te<br />

evanelia ?’<br />

« To’na na mata ereere, tei faararihia e te mau roimata, ua anaana mai ïa<br />

na roto mai i to’na hoho‘a mata maereere nehenehe a pahono mai ai oia,<br />

‘E parau mau, e ere anei ?’<br />

« Ma te haama no te aniraa’tu i te uiraa, ua pahono atu vau, ‘E, e parau<br />

mau.’<br />

« I te reira ua pahono mai oia, ‘I muri iho, eaha atu te fifi ?’ » (i roto<br />

Conference Report, Eperera 1973, 72; e aore râ Ensign, Tiurai 1973, 48).<br />

327


Haapiiraa 35<br />

■ No te aha teie taure‘are‘a i vaiiho ai i to’na utuafare e to’na toro‘a no<br />

te basileia o te Atua ? (Ua ite oia e, e mea faufaa a‘e te evanelia i te<br />

mau mea atoa).<br />

Ta Tatou Hopoi‘a ia Patu i te Basileia<br />

■ A faaite i te hoê hoho‘a rahi no te faahitiraa parau i muri nei, e aore râ<br />

a faahi‘o i te reira i ni‘a i te tabula papa‘iraa : Te Basileia o te Atua o te<br />

mea tei faufaa mau. Te tahi atu mau mea atoa aita e faufaa ia tape‘a<br />

mai i ô nei anei e aore ra i muri a‘era (Brigham Young, Discourses of<br />

Brigham Young, mai te au i ta John A. Widtsoe [1954], 444).<br />

■ Eaha te basileia o te Atua ?<br />

Ua parau te peresideni Joseph F. Smith, « Te basileia o te Atua o te<br />

faanahonahoraa ïa o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau<br />

Mahana Hope‘a Nei, i ni‘a i te reira te faatere nei te Tamaiti a te Atua,<br />

e eita te taata nei » (Gospel Doctrine, 5raa o te nene‘iraa [1939], 72).<br />

Mai te taime mai â ua faaho‘i-faahou-hia mai te basileia o te Fatu i te<br />

fenua nei, ua farii te mau melo atoa o te Ekalesia i te hoê hopoi‘a no te<br />

hi‘o atu e te tamau noa ra te reira i te tupu i te rahi. Ua titauhia ia tatou<br />

tata‘i tahi ia faaite i te evanelia i te mau melo ore e ia haapuai i te tahi<br />

atu mau melo. Ta tatou ohipa o te ohipa ïa a te Atua, oia ho‘i « no te<br />

faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39).<br />

A tauturu ai tatou ia patu i te basileia o te Atua, aita tatou e faaineine<br />

noa ana‘e nei i te ao no te Tae Piti-raa Mai o te Faaora, tera râ te<br />

tauturu atoa nei tatou i to tatou mau taea‘e e mau tuahine ia roaa te<br />

ora mure ore. Aita’tu e mea faufaa atu i teie ohipa.<br />

I roto i te paturaa i te basileia o te Atua, e mea ti‘a roa ia haamana‘o e, ua<br />

riro te utuafare ei niu no te amuitahiraa no taua basileia ra. Te tumu mau<br />

o te basileia o te Atua oia mau, no te faateiteiraa o te mau utuafare i roto i<br />

te basileia o te ra‘i ra (a hi‘o 1 Korinetai 11:11 ; PH&PF 93:40 ; 131:1–4). E<br />

ti‘a roa ia haapapû tatou, e no reira, ia ore tatou e tau‘a ore i to tatou mau<br />

utuafare a tavini ai tatou i roto i te ekalesia: Mea maramarama te a‘o a te<br />

Fatu: « O te taata atoa o te titauhia ia imi i te aufaa no to’na iho utuafare<br />

ra, a tuu atu ia’na ia imi ra, e e ore ho‘i oia e ere i to’na korona; e a tuu atu<br />

ho‘i ia’na ia rave i te ohipa i roto i te ekalesia » (PH&PF 75:28).<br />

Te Ture no te Haamo‘araa<br />

Hoê o te mau fafauraa ta tatou e rave e te Fatu ia farii ana‘e tatou i to<br />

tatou mau ahu [endowments] o te hiero, o te oraraa ïa i te ture no te<br />

haamo‘araa. Ua parau te Fatu i teie ture ei ture tiretiera, i raro a‘e i te<br />

reira te horo‘a nei tatou i to tatou taime, te mau taleni, te mau tao‘a no<br />

te patu i te basileia o te Fatu.<br />

328


Haapiiraa 35<br />

■ A tai‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:22 e 105:1–5. No<br />

te aha e ti‘a roa ia tatou ia maramarama i te ture no te haamo‘araa e<br />

ia hinaaro ia ora i te reira ?<br />

No ni‘a iho i teie ture te parau ra te Peropheta Iosepha Semita, « Te<br />

haapa‘oraa o te ore e titau i te faatusiaraa o te mau mea’toa, aore roa ïa<br />

e farii i te mana i rava’i no te faahotu i te faaroo e titauhia i roto i te<br />

oraraa e te faaoraraa » (Lectures on Faith [1985], 69).<br />

Mai te au i ta te Peropheta i faataa, e ti‘a roa ia faatupu i te huru o te<br />

faaroo o te arata’i ia tatou i te ora mure ore. Taua faaroo ra e tae mai ïa<br />

a tuu ai tatou i te mau mea no te basileia o te Atua na mua i roto i to<br />

tatou mau oraraa.<br />

Te Oraraa i te Ture no te Haamo‘araa i Teie Mahana<br />

Noa’tu â e titau te ture no te haamo‘araa ia tatou ia hinaaro i te horo‘a<br />

i te taatoaraa ta tatou i farii i te Fatu no te patu i To’na basileia, « aita<br />

tatou i pii tamau-noa-hia ia ora i te ture taatoa o te haamo‘araa »<br />

(Bruce R. McConkie, i roto Conference Report, Eperera 1975, 74;<br />

e aore râ Ensign, Me 1975, 50).<br />

■ Noa’tu â aita tatou e ora nei i te ture no te haamo‘araa mau i teie<br />

taime, eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaite i to tatou hinaaro ia<br />

ora i te reira ? (A tabula i te mau pahonoraa i ni‘a i te tabula papa‘iraa.<br />

E nehenehe e faaô mai i roto i te mau pahonoraa te horo‘araa i to tatou<br />

taime, te mau taleni e te mau tao‘a no te tauturu i te basileia o te Fatu.<br />

E nehenehe e faaô mai te mau pahonoraa taa ê, te haapa‘oraa i to tatou<br />

utuafare; te tautururaa ia vetahi ê i roto i te veve; te riroraa ei mau<br />

misionare no to tatou mau taata tupu, mau hoa, mau opu fetii, e vetahi<br />

ê; te raveraa i te maimiraa aamu utuafare e te ohipa o te hiero; te taviniraa<br />

ma te haapa‘o maitai i roto i ta tatou mau piiraa o te Ekalesia ; te<br />

aufauraa i te hoê tuhaa ahuru ti‘a e te horo‘araa i te tahi atu mau ô; e<br />

te pureraa no te ite eaha ta te Fatu e titau nei ia tatou).<br />

Te Haamo‘araa i to Tatou Taime, te Mau Taleni e te Mau Tao‘a<br />

E ohipa fana‘o ia horo‘a i to tatou taime, te mau taleni, e te mau tao‘a<br />

no te tauturu ia patu i te basileia o te Fatu. Ua parau o Elder Bruce R.<br />

McConkie : « O te reo o te [Mesia] o te ani manihini nei ia tatou ia<br />

horo‘a i to tatou taime, ta tatou mau taleni, e ta tatou mau rave‘a no te<br />

amo i ta’na ohipa. O to’na reo te pii nei no te taviniraa e no te faatusiaraa.<br />

O ta’na ohipa teie. Te arata’i nei ... oia e te arata’i nei i te vahi<br />

hope‘a o to’na basileia » (i roto Conference Report, Eperera 1975, 77;<br />

e aore râ Ensign, Me 1975, 52).<br />

329


Haapiiraa 35<br />

Te Taime<br />

■ Nahea tatou e nehenehe ai ia faaohipa i to tatou taime no te tauturu<br />

ia patu i te basileia o te Atua ?<br />

Ua farii tata‘itahi tatou e 24 hora i te mau mahana atoa, tera râ te<br />

faaohipa nei tatou tata‘itahi i te reira ma te taa ê. Te tahi o tatou te<br />

haamau‘a nei i te taime e aore râ aita i nahonaho roa no te rave i te<br />

taatoaraa o te hinaarohia nei ia tatou ia rave no to tatou mau utuafare,<br />

te Ekalesia, ta tatou mau ohipa, e to tatou oire. Ua parau râ te peresideni<br />

Spencer W. Kimball, oia ho‘i, mai te mea e opua tatou e e faanahonaho<br />

i to tatou taime ma te paari, « te vai ra te taime no te taviniraa i<br />

roto i te mau faanahonahoraa o te Ekalesia e i roto i te mau p∂p∂<br />

[peresibutero] ; e taime no te ohipa misionare; e taime no te riroraa ei<br />

peresideni p∂p∂, ei taata faatere no te mau p∂p∂, ei episekopo, ei peresideni<br />

no te Sotaiete Tauturu, e [aore ra] ei orometua haapii » (The<br />

Miracle of Forgiveness [1969], 253).<br />

Te Mau Taleni<br />

■ Nahea tatou e nehenehe ai ia faaohipa i ta tatou mau taleni no te<br />

tautururaa ia patu i te basileia o te Atua ?<br />

Ua horo‘a te Fatu ia tatou tata‘itahi i te mau taleni (a hi‘o PH&PF<br />

46:11). Ua parau te peresideni Brigham Young : « Eaha te mea maitai<br />

roa‘e ta outou e horo‘a ia outou no te Basileia o te Atua ? O te mau<br />

taleni ïa ta te Atua i horo‘a ia tatou. Ehia rahiraa ? Ua farii te taata<br />

atoa hoê o te reira » (Discourses of Brigham Young, 445).<br />

Te tuahine JoAnn Ottley, te vahine faaipoipo a Jerold D. Ottley, tei faaau<br />

i te hoê iteraa o te faaaite nei mea nahea to’na e ta’na tane faaipoipo i te<br />

faaohiparaa i to raua mau taleni no te pehe ia tavini i te Fatu. Ua horo‘a<br />

raua i to raua mau taime o te oraraa atoa i roto i te haapiiraa e te faatupuraa<br />

i teie mau horo‘a e ua ti‘a i te rave i te mau faaotiraa e rave rahi<br />

no ni‘a i ta raua faaohiparaa. I te taime tei Europa raua i te haapiiraa, ua<br />

ite maite o te taea‘e e te tuahine Ottley e, ua farii raua i te hoê faaotiraa<br />

faufaa e te fifi taa ê ia rave. Ua ite raua toopiti e mai te mea e faaea raua<br />

i Europa, e farii raua i te mau rave‘a fana‘o no te manuïaraa. Teie râ, ua<br />

hinaaro raua i ni‘a i te mau mea’toa ia rave i te mea ta te Fatu e hinaaro<br />

ia raua ia rave. Ua hinaaro na hoa faaipoipo Ottley ia haapa‘o, tera râ,<br />

hau atu i te reira, ua titau raua ia faaohipahia raua e te Fatu i roto i te<br />

paturaa i To’na basileia i ô nei i ni‘a i te fenua nei.<br />

Ua tapiti noa te taea‘e e te tuahine Ottley i te haapae i te maa e ua pure<br />

no te arata’iraa a te Varua e no te ite i te hinaaro o te Fatu. Ua tae maira<br />

ta raua pahono i roto i te hoê pureraa oro‘a i te hope‘a o te hoê taime<br />

haapaeraa maa. Ua farii raua toopiti i te mau haamaramaramaraa hoê<br />

330


Haapiiraa 35<br />

â huru na roto i te Varua – oia ho‘i ta raua ohipa tei te fare. Ua ti‘a ia<br />

Ottley ma ia ho‘i mai i te Mau Fenua Marite.<br />

Ua pee maira te mau ava‘e hau atu no te haapiiraa, no te faaineineraa,<br />

e no te tamataraa. I muri iho, ua faati‘a te Fatu ia raua ia ho‘i i Roto<br />

Miti. Ua riro mai te tuahine Ottley ei melo no te P∂p∂ Himene Rahi o<br />

te Fare Menemene, e ua amui atu te taea‘e Ottley i te Piha Toro‘a no te<br />

Pehe a te Fare Haapiiraa Teitei o Utaha.<br />

Hoê taime poto i muri mai, ua piihia te taea‘e Ottley e te Peresideniraa<br />

Matamua o te Ekalesia ia riro ei arata’i no te P∂p∂ Himene Rahi a te Fare<br />

Menemene. Ua faaineine mau â te Fatu ia raua no te taviniraa taa ê.<br />

Ua maramarama o Ottley ma e e ere roa’tu i ta tatou mau to tatou<br />

taime, ta tatou mau taleni e ta tatou mau tao‘a, na te Fatu ra. Te oaoa<br />

rahi a‘e ta tatou e nehenehe e ooti i ni‘a i te fenua nei o te faaohiparaa<br />

ïa i te reira i roto i te paturaa i te basileia o te Atua. (A hi‘o « The<br />

Apples in a Seed », i roto Turning Points [1981], 23–29).<br />

■ Eaha te huru ti‘araa ta te taea‘e e ta te tuahine Ottley i farii o tei horo‘a<br />

i te hinaaro ia faaohipa i ta raua mau taleni no te paturaa i te basileia ?<br />

(Ua ti‘aturi raua e, ua tae mai ta raua mau taleni no ô mai i te Fatu ra e<br />

Na’na ïa).<br />

■ A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia horo‘a mai i te mau mana‘o<br />

no te mau taleni e rave rahi, e a tabula i te reira i ni‘a i te tabula papa-<br />

‘iraa. A aparau nahea e nehenehe ai i te taata hoê ia faaohipa no te<br />

paturaa i te basileia o te Atua. I muri iho a ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia feruri maite no te hoê taime i ta ratou iho mau taleni e<br />

nahea ratou e nehenehe ai ia faaohipa i te reira no te faahaere i te<br />

ohipa a te Fatu i mua.<br />

Te Mau Tao‘a<br />

■ Nahea tatou e nehenehe ai ia faaohipa i ta tatou mau tao‘a no te<br />

tauturu ia patu i te basileia o te Atua ?<br />

Ua papa‘i o Iosepha Semita, « No te hoê taata ia haamo‘a i ta’na tao‘a...<br />

i te Fatu, aita e mea rahi atu aita atoa ho‘i i iti mai i te faaamuraa ïa i tei<br />

poia, ia faaahu tei vai tahaa, ia hahaere i tei ivi e te otare, i tei ma’ihia e<br />

tei ati, e ia rave i te mea’toa ta tatou e nehenehe no te aupuru i to ratou<br />

mamâraa i roto i to ratou mau ati, e no’na e no to’na utuafare ia tavini<br />

ïa i te Fatu » (Teachings of the Prophet Joseph Smith, mai te au i ta Joseph<br />

Fielding Smith [1976], 127).<br />

Noa’tu â ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te taato‘araa o ta tatou e fatu<br />

nei, i te tahi mau taime, e ite tatou i te reira ei mea fifi no te faaohipa i<br />

ta tatou mau tao‘a no te tauturu i Ta’na ohipa. Tera râ, ia faaohipa<br />

331


Haapiiraa 35<br />

ana‘e tatou ma te hinaaro mau i ta tatou mau tao‘a no te patu i te basileia<br />

o te Fatu, te faaite nei ïa tatou i te here no vetahi ê, no te Metua i te<br />

Ra‘i ra, e no Iesu Mesia. Te faaite nei hoê aamu i roto i te Faufaa Apî<br />

eaha te fifi – tera râ, eaha atoa te faufaa – i te tahi mau taime o te horo-<br />

‘araa ïa ma te hinaaro mau i ta tatou mau tao‘a o te fenua nei :<br />

Ua haafatata maira hoê taata ia Iesu i te hoê mahana e ani maira,<br />

« Eaha ta‘u e rave ia noaa ia‘u te ora mure ore ? »<br />

Ua pahono Iesu e, e ti‘a ia haapa‘o oia i te mau faaueraa: eiaha e<br />

faaturi, e taparahi, e eiâ, e parau i te iteraa hape, e rave ino ia vetahi ê.<br />

Ua parau atoa Iesu ia’na ia faatura i to’na metua tane e to’na metua<br />

vahine.<br />

Ua pahono maira te taata e ua rave noa na oia i teie mau mea’toa. Ua<br />

pahono atura Iesu, « Te toe ra te hoê mea ia oe : a haere a hoo atu i ta<br />

oe ra e hope roa e, a hopoi atu ai na te taata rii, e e tao‘a ta oe i te ao i<br />

reira ; a haere mai ai, a rave ai i to satauro, a pee mai ai ia‘u. » I to te<br />

taata apî faarooraa i teie ua haere ê atura ma te oto no te mea e taata<br />

ona roa oia (A hi‘o Mareko 10:17–22).<br />

I te tahi mau taime, mai teie taata ona, te hinaaro nei tatou ia horo‘a i te<br />

mea ta tatou e farii nei i te Fatu, e te tahi pae ra, ua hinaaro ïa ia horo‘a<br />

hau atu i ta ratou e nehenehe. Ua maramarama te Fatu i to tatou mau<br />

huru e ta tatou mau ohiparaa mai te reira huru. O ratou o te ore e<br />

nehenehe ia horo‘a i te mea o ta ratou e hinaaro nei ia horo‘a, ua<br />

parau te Arii Beniamina :<br />

« E parau atu vau ia outou, e te veve ra, Aita a outou e faufaa, mori ra<br />

ua navai ta outou i teie nei â mahana; e parau atu vau ia outou i tei<br />

faaere i te taata veve, no te mea aita a outou; teie to‘u hinaaro ia outou,<br />

ia parau iho outou i to outou aau e, aita vau e horoa, no te mea aita a‘u<br />

e tao‘a ; ahiri e faufaa ta‘u, ua horoa’tu ïa vau.<br />

« E tena na, ia parau outou i te reira i roto i to outou aau, te vai na ïa<br />

outou i te hapa ore » (Mosia 4:24–25).<br />

E ti‘a ia hinaaro tatou ia horo‘a i te Fatu i te taatoaraa ta tatou – mau<br />

tao‘a, te taime e te mau taleni. E ite tatou e e tauturu teie hinaaro ia<br />

tatou ia faatupu i te faaroo i te Fatu e te here no vetahi ê ra.<br />

Te Faahope‘araa<br />

Ei mau melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau<br />

Mahana Hopea Nei, ua farii tatou i te hopoi‘a ia patu i te basileia o te<br />

Atua. E nehenehe tatou e rave i teie na roto i te haapa‘oraa i ta tatou<br />

fafauraa ia tavini i te Fatu ma to tatou aau, te feruriraa, te mana‘o e te<br />

puai atoa. Te auraa ra, e ti‘a ia hinaaro mau tatou ia horo‘a i te mea’toa,<br />

te taime, te mau taleni e te mau tao‘a tei anihia ia tatou ia horo‘a no te<br />

332


Haapiiraa 35<br />

haaparareraa i te evanelia. A rave ai tatou i te reira, te faatupu nei tatou<br />

i te faaroo e te here e te faaite nei i te Fatu e, te tuu nei tatou i To’na<br />

basileia na mua. E mea ti‘a roa ia ora tatou i teie ture mai te mea e fatu<br />

tatou i te basileia tiretiera.<br />

Te Tamataraa<br />

A feruri maite i to outou hinaaro ia horo‘a i te mea ta te Fatu e ani ia<br />

outou. A hi‘opo‘a eaha te maitai ta outou e haamo‘a nei i to outou<br />

taime, te mau taleni e te mau tao‘a no te ohipa a te Fatu. I muri iho a<br />

faaoti ia rave maitai a‘e.<br />

Te Tahi Atu Mau Papa‘iraa Mo‘a<br />

■ Daniela 2:44 (e haere i mua te basileia o te Atua)<br />

■ Luka 12:16–21 (te parabole no te taata ona maamaa)<br />

■ Te Ohipa 2:44–45 (ua farii te mau Keretetiano matamua i te mau<br />

mea’toa i roto i te hoê)<br />

■ 1 Nephi 13:37 (te mau haamaitairaa no ratou o te tauturu nei ia<br />

faahaere ia Ziona i mua)<br />

■ Iakoba 2:18–19 (a imi i te basileia o te Atua na mua i te mau tao‘a rahi)<br />

■ 4 Nephi 1:3 (ua farii te Ati Nephi e te Ati Lamana i te mau mea’toa i<br />

roto i te hoê i muri a‘e i to te Mesia hahaereraa ia ratou)<br />

■ Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:29–36 (hoê rave‘a ia<br />

horo‘a i te veve oia ho‘i mea na roto ïa i te mau ô i horo‘ahia i te<br />

episekopo)<br />

Te Faaineineraa a te Orometua Haapii<br />

Hou a haapii ai i teie haapiiraa :<br />

1. A tai‘o Te Mau Parau Tumu no te Evanelia pene 34, « Te Faatupuraa i<br />

ta Tatou Mau Taleni. »<br />

2. A hi‘o faahou i te haapiiraa 19, « Te Faatupuraa ai ta Tatou Mau<br />

Taleni », i roto i teie buka.<br />

3. A faaineine i te hoho‘a rahi i horo‘ahia’tu te mana‘o i roto i te<br />

haapiiraa, e aore ra a papa‘i te haamaramaramaraa i ni‘a ai te<br />

tabula papa‘iraa.<br />

4. A faaue i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau huru<br />

aamu atoa, te mau papa‘iraa mo‘a e aore ra te mau faahitiraa parau<br />

ta outou e hinaaro nei.<br />

333


334<br />

<strong>TE</strong> FAAHORORAA<br />

A<br />

Ti‘aauraa<br />

Maitiraa [no te mau], 242–43<br />

ti‘aauraa [e te] 185, 195–98<br />

faahitiraa parau no ni‘a<br />

e/na Iosepha F. Semita,<br />

e/na N. Eldon Tanner,198<br />

Ohipa faaoaoaraa A hi‘o Ohipa<br />

faaoaoaraa a te utuafare<br />

Faatahinuraa i te feia ma’i,<br />

raveraa no te,<br />

Ti‘amâraa,<br />

ti‘aauraa [e te],<br />

hoê ture mure ore<br />

faahitiraa i ni‘a<br />

e/na Brigham Young,<br />

Ava, e opani te Parau Paari<br />

Tupuna [mau]<br />

haruharuraa i te haamaramaramaraa<br />

no ni‘a,<br />

haamana‘oraa i to tatou,<br />

Huru ti‘araa [mau], haamauraa i te<br />

maitai, no ni‘a i te mau taleni,<br />

Mana Faatere [mau], patururaa o,<br />

e hopoi‘a no te faatereraa,<br />

Bapetizoraa<br />

oro‘a no,<br />

raveraa no te,<br />

Haamaitairaa<br />

B<br />

metua tane [a te]. A hi‘o Mau<br />

haamaitairaa a te metua tane<br />

arata’iraa [no te] e te tamahanahanaraa,<br />

raveraa no te<br />

horo‘araa [e te] i te i‘oa o te mau<br />

tamarii,<br />

raveraa no te,<br />

patereareha. A hi‘o Haamaitairaa<br />

Patereareha<br />

C<br />

Piiraa [mau], autahu‘araa<br />

ohiparaa,<br />

iteraa e, no Spencer W. Kimball,<br />

fariiraa i te tauturu i roto,<br />

iteraa e, no Orson Pratt,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Marion G. Romney,<br />

Aroha, aravihi no te taata faatere<br />

maitai,<br />

Viivii ore e te tape‘araa ia’na iho,<br />

Tamarii [mau]<br />

faatitiaifaroraa,<br />

haamauraa i te mau ture no te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a<br />

e/na David O. McKay,<br />

e/na N. Eldon Tanner,<br />

horo‘araa i te hopoi‘a i te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a,<br />

e/na F. Enzio Busche,<br />

e/na L. Tom Perry,


e/na N. Eldon Tanner,<br />

horo‘araa i te i‘oa e te haamaitairaa<br />

o te,<br />

raveraa no te,<br />

haapiiraa<br />

mau parau tumu o te evanelia,<br />

haahitiraa no ni‘a, e/na N. Eldon<br />

Tanner,<br />

tape‘araa ia’na iho,<br />

Ma’itiraa [mau]<br />

ti‘aauraa no te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a e/na<br />

Joseph F. Smith,<br />

faahope‘araa [mau] no te raveraa,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

James E. Faust,<br />

ti‘amâraa no te rave,<br />

e te tape‘araa ia’na iho,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

David O. McKay,<br />

faahoho‘araa aamu, e/na Spencer W.<br />

Kimball,<br />

Mesia. A hi‘o Iesu Mesia<br />

Taofe, e opani te Parau Paari,<br />

Tamahanahanaraa e te arata’iraa,<br />

mau oro‘a no te,<br />

Faaueraa [mau], te faatura i te<br />

paturaa [e te] i ni‘a i te Mesia,<br />

horo‘a [e te mau] pae varua,<br />

Horo‘araa o te autahu‘araa<br />

Melehizedeka, raveraa no te,<br />

Haamauraa<br />

titauhia no te, faahitiraa parau no<br />

ni‘a, e/na Iosepha Semita,<br />

oro‘a o te,<br />

raveraa no te,<br />

Haamo‘araa, ture no te,<br />

oraraa,<br />

faahitiraa parau no ni‘a,<br />

e/na Brigham Young,<br />

e/na Bruce R. McConkie,<br />

e/na Iosepha Semita,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

Haamo‘araa o te hinu, raveraa no te,<br />

Te Faahororaa<br />

D<br />

Tiakono [mau], mau hopoi‘a a te,<br />

Feia i pohe, te mau oro‘a hiero no te,<br />

Raveraa i te faaotiraa<br />

Faaururaa [na roto i te],<br />

tautururaa no ô mai i te Fatu ra i roto,<br />

faaohiparaa,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na Hartman Rector Jr.,<br />

e/na Marion G. Romney,<br />

e/na Robert L. Simpson,<br />

Faaotiraa [mau], nahea ia rave,<br />

Haamo‘araa [mau] o te mau<br />

menema,<br />

raveraa no te,<br />

Horo‘araa i te mana<br />

parau tumu [mau] no te,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na Harold B. Lee,<br />

e/na N. Eldon Tanner,<br />

e te ti‘aauraa,<br />

Hanahana i roto i te mau putuputuraa<br />

a te Ekalesia,<br />

Paruparu to te tino [mau], mau<br />

arata’iraa no te faaitoitoraa i te<br />

mau melo e,<br />

Ite-papû-raa, pureraa no te, ia rave<br />

ana‘e i te mau faaotiraa,<br />

Faatitiaifaroraa i te mau tamarii,<br />

Ma’i. A hi‘o Ma’iraa<br />

Ohipa [mau], mau feia faatere ia<br />

haapii mai,<br />

E<br />

Ite haapiiraa<br />

Faaitoitohia te mau melo o te<br />

Ekalesia ia noaa,<br />

faahitiraa no ni‘a, e/na N. Eldon<br />

Tanner,<br />

tamau noa na roto atu i te oraraa,<br />

faahitiraa no ni‘a, e/na Marvin J.<br />

Ashton,<br />

faarava’iraa [e te] ia’na iho,<br />

335


Te Faahororaa<br />

Puai i te pae aehuehu e te faarava-<br />

’iraa ia’na iho,<br />

Ohipa e te faarava’iraa ia’na iho,<br />

Faaahuraa [endowment], hiero.<br />

A hi‘o Faaahuraa o te hiero<br />

Hi‘opo‘araa o te mau putuputuraa a<br />

te Ekalesia,<br />

Ino<br />

Iteraa i te,<br />

Mana, faahitiraa parau no ni‘a,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

Faateiteiraa, mau oro‘a e titauhia<br />

no te,<br />

Haamau‘araa [mau], faaitiraa mai,<br />

na roto i te faaapuraa,<br />

F<br />

Utuafare<br />

ohipa faaoaoaraa [mau]<br />

opuaraa,<br />

haapuai i te mau melo,<br />

tahoê [o te],<br />

apooraa,<br />

manuïa ore e te, faahitiraa parau no<br />

ni‘a, e/na David O. McKay,<br />

metua tane ia pahono i te mau<br />

hinaaro pae varua o te,<br />

faaoaoaraa e te taatoaraa ei,<br />

faufaa o te, faahoho‘araa aamu,<br />

e/na Marion D. Hanks,<br />

tautururaa i te mau melo o te<br />

faatupu i te mau taleni,<br />

faarii i te mau oro‘a o te hiero,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Marvin J. Ashton,<br />

Aamu. A hi‘o Ohipa o te Hiero<br />

Nehenehe [e] te Varua Maitai ia<br />

arata’i e ia haamaitai,<br />

faufaa no te, faahitiraa parau no<br />

ni‘a, e/na N. Eldon Tanner,<br />

faatereraa o te,<br />

opuaraa no te mau ohipa faaoaoaraa<br />

na te,<br />

faaineineraa i ta tatou,<br />

poro‘i faaiteraa no ni‘a,<br />

336<br />

ma’itiraa i te mau fâ no te,<br />

haapuaihia na roto i te mau ohipa<br />

faaoaoaraa,<br />

haapuairaa, na roto i te purera pô<br />

utuafare,<br />

oro‘a [mau] o te hiero no te,<br />

tahoêraa, haamauruururaa no te<br />

ohipa faaapuraa,<br />

rave-amui-raa ei, 000–00. A hi‘o atoa.<br />

Ohipa<br />

Family home evening, 112–22<br />

planning and conducting, 114–18<br />

statement on, by First Presidency,<br />

118<br />

purpose of, 118–22<br />

statements on, by First Presidency,<br />

112, 122<br />

spirit of, story illustrating, by<br />

Marion D. Hanks, 120<br />

strengthening family through, statements<br />

on, by First Presidency,<br />

120<br />

strengthens family, 118–20<br />

Haapaeraa i te maa<br />

paturaa [e te] i ni‘a i te Mesia,<br />

mau horo‘a [e te] i te pae varua,<br />

Metua tane<br />

a‘o ia, e/na Joseph F. Smith,<br />

taviri [ei mau] no te haamaitai i te<br />

utuafare,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na a. Theodore Tuttle,<br />

e/na Ezra Taft Benson,<br />

e/na H. Burke Peterson,<br />

faahoho‘araa aamu, e/na Eldred G.<br />

Smith,<br />

uiuiraa na, iteraa i tupu o N. Eldon<br />

Tanner e,<br />

ti‘araa o te<br />

patereareha [ei] o to’na utuafare,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Joseph F. Smith,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Spencer W. Kimball,


Haamaitairaa [mau] a te metua<br />

tane,<br />

Nehenehe [e] e tauturu i te mau<br />

melo o te utuafare ia faatupu i te<br />

mau taleni,<br />

raveraa no te horo‘araa,<br />

faahoho‘araa aamu, e/na Ezra Taft<br />

Benson,<br />

Faahoaraa<br />

Ekalesia [i roto i te],<br />

hopoi‘a a te autahu‘araa no te,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a,<br />

e/na Gordon B. Hinckley,<br />

Faahoaraa, mau rave‘a no te,<br />

Peeraa na roto atu i te mau putuputuraa<br />

a te Ekalesia,<br />

Faaoreraa i te hara<br />

hopoi i te popou,<br />

hopoi i te hau,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na John<br />

Taylor,<br />

faataeraa e te fariiraa,<br />

faahoho‘araa aaa, e/na<br />

Spencer W. Kimball,<br />

Faaoreraa, titauraa no te, te mau taata<br />

atoa,<br />

faahitiraa parau, e/na Spencer W.<br />

Kimball,<br />

Ti‘amâraa. A hi‘o Ma’itiraa [mau],<br />

G<br />

Faaapu<br />

opuaraa no te,<br />

tanuraa i te,<br />

faaineineraa i te vahi no te,<br />

haapa‘oraa i te,<br />

Faaapuraa,<br />

haamauruururaa no te,<br />

faahitiraa [mau] no ni‘a, e/na<br />

Spencer W. Kimball,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Spencer W.<br />

Kimball,<br />

Marûraa, aravihi o te taata faatere<br />

maitai,<br />

Te Faahororaa<br />

Horo‘araa [mau], o te pae varua,<br />

tai‘ohia,<br />

faahoho‘ahia i roto i te iteraa i tupu<br />

o Iosepha Semita,<br />

noaaraa,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Joseph Fielding Smith,<br />

tumu [mau] o te,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na<br />

Franklin D. Richards,<br />

uiraa [mau] no te feruri a imi ai<br />

tatou, e/na James A. Cullimore,<br />

Fâ [mau]<br />

rave-faaoti-raa<br />

tauturu i te haereraa mure ore i<br />

mua,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Joseph Fielding Smith,<br />

iteraa i tupu e<br />

e/na J. Thomas Fyans,<br />

e/na N. Eldon Tanner,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

taata iho e te utuafare,<br />

e te tape‘araa ia’na iho,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

O. Leslie Stone,<br />

Maitai, ite no te,<br />

Evanelia<br />

huru ti‘araa no ni‘a, faahitiraa parau<br />

no ni‘a, e/na Gordon B. Hinckley,<br />

haapiiraa i te mau tamarii i te mau<br />

parau tumu o te,<br />

Menema [mau], haamo‘araa o te,<br />

raveraa no te,<br />

Arata’iraa e te tamahanahanaraa,<br />

mau oro‘a no te,<br />

Reni arata’iraa<br />

faaôraa [no te] mai i te mau melo e<br />

melo paruparu,<br />

horo‘araa [no te] i te mau i‘oa no te<br />

ohipa o te hiero,<br />

H<br />

Upoo o te utuafare, mau taea‘e<br />

hahaere utuafare no te tauturu,<br />

337


Te Faahororaa<br />

Ea<br />

noaaraa, na roto i te faaapuraa,<br />

ture [mau] a te Fatu no te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Brigham Young,<br />

tape‘araa i te pae tino maitai<br />

pae tino, e te faarava’iraa ia’na iho,<br />

rave‘a [mau] no te parururaa,<br />

Varua Maitai<br />

paturaa [e te] i ni‘a i te Mesia,<br />

nehenehe e arata’i i te utuafare,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Henry B.<br />

Eyring,<br />

peeraa i te arata’iraa no te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Joseph Fielding Smith,<br />

horo‘a o te, raveraa no te horo‘araa,<br />

nahea te mau utuafare ia haamaitaihia<br />

e te,<br />

faufaa no te faarooraa i te, aamu<br />

faahoho‘araa, e/na Bruce R.<br />

McConkie,<br />

Varua Mo‘a. A hi‘o Varua Maitai<br />

Haaputuraa a te utuafare e te faarava’iraa<br />

ia’na iho,<br />

taea‘e hahaere utuafare<br />

tauturu [no te] i te upoo o te utuafare,<br />

faufaa no te, faahitiraa parau no<br />

ni‘a, e/na Boyd K. Packer,<br />

tavini [e] no te Fatu,<br />

pahonoraa [e te] i te mau hinaaro<br />

ote mau utuafare,<br />

hopoi‘a [mau] o te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a,<br />

e/na Davida O. McKay,<br />

e/na Harold B. Bee,<br />

Hahaereraa utuafare,<br />

Parau ti‘a,<br />

haamaitairaa o te,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a, e/na<br />

Howard W. Hunter,<br />

338<br />

aamu [mau] faahoho‘araa, e’na<br />

Spencer W. Kimball,<br />

utuafare [i roto i te]<br />

faufaa o te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Brigham Young,<br />

aamu [mau] faahoho‘araa<br />

e/na Gordon B. Hinkley,<br />

e/na O. Leslie Stone,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Howard W.<br />

Hunter,<br />

Inu [mau] ve‘ave‘a<br />

faataahia mai te ti e te taote,<br />

opanihia e te Parau Paari,<br />

I<br />

Ma’i<br />

tumu [mau] o te,<br />

parururaa o te,<br />

faaiteraa [mau] o te,<br />

eaha te rave ia, tupu,<br />

Faaururaa i roto i te raveraa i te<br />

mau faaotiraa,<br />

Haamaramaramaraa, noaaraa, na<br />

roto i te faaapuraa,<br />

Uiuiraa [mau]<br />

arata’iraa maitai roa,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

N. Eldon Tanner,<br />

J<br />

Iesu Mesia<br />

haamaitairaa [mau] no te faatupuraa<br />

i te mau oraraa no ni‘a,<br />

paturaa i ni‘a,<br />

tamaaraa i ni‘a i te mau parau o te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Neal A. Maxwell,<br />

« Te Mesia Ora. »<br />

hereraa e te taviniraa,<br />

hinaaro [to tatou] no te,<br />

niu [ei] papû no te oraraa,<br />

iteraa papû no te, e/na Melvin J.<br />

Ballard,<br />

Popou, hopoi te faaoreraa o te hara,


K<br />

Taviri [mau], autahu‘araa,<br />

mau [te] te metua tane, ei upoo no<br />

te utuafare,<br />

faufaa o te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a,<br />

e/na Joseph Fielding Smith,<br />

e/na Joseph F. Smith,<br />

mau [o tei].\,<br />

Maitai, aravihi o te taata faatere<br />

maitai,<br />

Basileia o te Atua,<br />

paturaa,<br />

faufaa o te, aamu faahoho‘araa,<br />

e/na Gordon B. Hinckley,<br />

ture [e te] no te haamo‘araa. A hi‘o<br />

Haamo‘araa, ture o te<br />

hopoi‘a [ta tatou] no te paturaa,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na Brigham Young,<br />

e/na Joseph F. Smith,<br />

Ite,<br />

faaueraa ia imi,<br />

maitai [no te] e te ino,<br />

tumu e te mau haamaitairaa o te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

David O. McKay,<br />

L<br />

Ture o te haamo‘araa. A hi‘o<br />

Haamoa’raa, ture o te<br />

Ture [mau] o te ea. A hi‘o Parau Paari<br />

Taata faatere<br />

faataaraa o te,<br />

faufaa o te, faahitiraa no ni‘a, e/na<br />

Victor L. Brown,<br />

aravihi [mau] o te maitai,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Wendell J. Ashton,<br />

Faatereraa<br />

raveraa i te faaotiraa e,<br />

horo‘araa i te mana ei huru no te,<br />

faatupuraa,<br />

hopoi‘a [mau]<br />

Te Faahororaa<br />

faahitiraa parau no ni‘a,<br />

e/na Bruce R. McConkie<br />

e/na Harold B. Lee,<br />

Haapiiraa mai<br />

raveraa [na roto i te],<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Richard L. Evans,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Marion D.<br />

Hanks,<br />

Oraraa [mau], tamâraa, no te<br />

fariiraa i te mau horo‘a o te pae<br />

varua,<br />

Faaoroma’iraa roa, aravihi o te taata<br />

faatere maitai,<br />

Fatu. A hi‘o Iesu Mesia<br />

Here, hinaaro tumu o te taata nei<br />

no te,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Loren C.<br />

Dunn,<br />

Here faito ore, aravihi o te taata<br />

faatere maitai,<br />

M<br />

Buka haapiiraa, faaohiparaa i teie,<br />

Faaipoiporaa, oro‘a o te hiero,<br />

Marû, aravihi o te taata faatere<br />

maitai,<br />

Putuputuraa [mau]<br />

arata’iraa maitai roa,<br />

tumu no te,<br />

Autahu‘araa Melehizedeka<br />

horo‘araa o te,<br />

ohipa [mau] o te feia i mua i te<br />

Melo [mau] e te mau melo paruparu,<br />

mau reni arata’iraa no te faaô mai,<br />

Taviniraa misionare,<br />

taatoaraa no te rave,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Gordon B. Hinckley,<br />

faaôraa mai te utuafare i roto,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Spencer W. Kimball,<br />

nahea ia rave,<br />

339


Te Faahororaa<br />

Faateraa o te moni e te faarava’iraa<br />

ia’na iho,<br />

Metua vahine, faahitiraa no ni‘a i<br />

te ohipa a te, e/na Spencer W.<br />

Kimball,<br />

N<br />

Horo‘araa e te haamaitairaa o<br />

te mau tamarii,<br />

raveraa no te,<br />

Hinaaro [mau], tumu o te taata nei,<br />

O<br />

Tapuraa e te fafauraa o te autahu-<br />

‘araa,<br />

fafauraa [e te mau] a te Fatu,<br />

fafauraa [e te mau] i te Fatu,<br />

faahitiraa parau no ni‘a<br />

e/na Marion G. Romney,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Spencer W.<br />

Kimball,<br />

Haapa‘oraa e te mau horo‘a o te pae<br />

varua,<br />

O [mau]<br />

haamaitairaa [mau] no te horo‘araa,<br />

faaohiparaa [mau] o te,<br />

aufauraa ma te hinaaro mau,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Marion G.<br />

Romney,<br />

Hinu, raveraa no te haamo‘araa o te,<br />

Nahonahoraa<br />

Ekalesia [i roto i te],<br />

putuputuraa [mau] i roto i te<br />

Ekalesia,<br />

Oro‘a [mau]<br />

No te tamahanahanaraa e te arata-<br />

’iraa,<br />

titauhia no te faateiteiraa,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a,<br />

e/na Lorenzo Snow,<br />

e/na Wilford Woodruff,<br />

Faatoro‘araa, i te toro‘a autahu‘araa,<br />

raveraa no te,<br />

340<br />

P<br />

Faaohiparaa i roto i te mau putuputuraa<br />

a te Ekalesia,<br />

Haamaitairaa [mau] Patereareha,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Spencer W. Kimball,<br />

Hau, e hopoi mai te faaoreraa o te<br />

hara,<br />

Faaite-papû-raa, aravihi o te taata<br />

faatere maitai,<br />

Ea i te pae tino e te faarava’iraa<br />

ia’na iho,<br />

Opuaraa no te mau putuputuraa o<br />

te Ekalesia,<br />

Oaoa, noaaraa, na roto i te<br />

faaapuraa,<br />

Tao‘a [mau], haamo‘a i ta tatou, i te<br />

Fatu,<br />

Pure<br />

patura [e te] i ni‘a i te Mesia,<br />

raveraa [e te] i te faaotiraa,<br />

ma’itiraa [e te] i te mau taata no te<br />

haamatau atu i te Ekalesia,<br />

tape‘araa [e te] ia’na iho,<br />

horo‘a [e te mau] o te pae varua,<br />

faaohiparaa, no te faatupu i te mau<br />

taleni,<br />

Faaineineraa<br />

Ekalesia [ei]<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a,<br />

e/na Joseph B. Wirthlin,<br />

e/na Russell M. Nelson,<br />

Autahu‘araa<br />

haamaitairaa [mau]. A hi‘o<br />

Haamaitairaa [mau]<br />

piiraa [mau]. A hi‘o Piiraa [mau]<br />

horo‘araa o te,<br />

raveraa no te,<br />

ohipa [mau] o te,<br />

faaturaraa e te faarooraa ma te<br />

hanahana,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a,<br />

e/na Brigham Young,<br />

e/na David O. McKay,


e/na Harold B. Lee,<br />

e/na James E. Talmage,<br />

e/na Robert L. Simpson,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na<br />

Harold B. Lee,<br />

faufaa o te, mau faahitiraa parau<br />

no ni‘a<br />

e/na Joseph Fielding Smith,<br />

e/na Reed Smoot ,<br />

taviri [mau]. A hi‘o Taviri [amu],<br />

autahu‘araa<br />

feia faatere, mau hopoi‘a a te,<br />

tapuraa e te fafaufaa o te. A hi‘o<br />

Tapuraa e te fafauraa o te autahu‘araa<br />

toro‘a [mau] i roto,<br />

oro‘a [mau]. A hi‘o Oro‘a [mau]<br />

faatoro‘araa i te mau toro‘a o te,<br />

raveraa no te,<br />

mana o te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

H. Burke Peterson,<br />

Tahu‘a [mau], mau ohipa o te,<br />

Parau Tumu [mau], haapiiraa i te<br />

mau tamarii i te evanelia,<br />

Fifi [mau]<br />

Iteraa, ia rave ana‘e i te mau<br />

faaotiraa,<br />

Haapiiraa, ia rave ana‘e i te mau<br />

faaotiraa,<br />

Faaafaroraa i te fifi, faahitiraa parau<br />

no ni‘a, e/na Boyd K. Packer,<br />

Haereraa i mua, mure ore<br />

Tauturuhia e te mau fâ,<br />

Tape‘araa [e te] ia’na iho,<br />

Fafauraa [mau]<br />

Fatu [a te], no te feia i mau i te autahu‘araa,<br />

feia i mau i te autahu‘araa, i te Fatu,<br />

Peropheta, peeraa i te peropheta ora,<br />

e te paturaa i ni‘a i te Mesia,<br />

Viivii ore<br />

oraraa [o te mau] e te mau horo‘a o<br />

te pae varua,<br />

Te Faahororaa<br />

mana‘o [o te]. A hi‘o Mana‘o [mau]<br />

Tumu i roto i te oraraa, hinaaro<br />

tumu o te taata nei no te,<br />

R<br />

Parau faati‘a, mau nei i te parau<br />

faati‘a no te hiero,<br />

Materia no te faatereraa e te faarava’iraa<br />

ia’na iho,<br />

Hopoi‘a, horo‘araa i te mau tamarii,<br />

Faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

N. Eldon Tanner,<br />

Ture [mau], haamauraa, no te haapii<br />

i te mau tamarii i te tape‘araa<br />

ia’na iho,<br />

S<br />

Mahana Sabati<br />

haamaitairaa [mau] no te haapa-<br />

‘oraa,<br />

haapa‘oraa, mo‘a,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na te Peresideniraa Matamua,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

mo‘araa o te,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a,<br />

e/na Ezra Taft Benson,<br />

e/na George Albert Smith,<br />

Oro‘a mo‘a<br />

paturaa [e te] i ni‘a i te Mesia,<br />

oro‘a o te,<br />

Faaora. A hi‘o Iesu Mesia<br />

Haapiiraa [fare], faufaa no te<br />

haereraa,<br />

Papa‘iraa mo‘a [mau]<br />

paturaa [e te] i ni‘a i te Mesia,<br />

tape‘araa [e te] ia’na iho,<br />

Faatitiaifaroraa ia’na iho, hinaaro<br />

tumu o te taata nei no te,<br />

Arue ia’na iho, te hinaaro tumu o te<br />

taata nei no te,<br />

Tape‘araa ia’na iho<br />

viivii ore [e te],<br />

faatupuraa e te haapiiraa,<br />

ti‘amâraa [e te],<br />

341


Te Faahororaa<br />

noaaraa,<br />

tautururaa i te mau tamarii ia<br />

faatupu,<br />

titauhia no te haereraa mure ore i<br />

mua,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na Davida<br />

O. McKay,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na<br />

Sterling W. Sill,<br />

tuhaa ahuru [e te]<br />

Parau Paari [e te]<br />

Tape‘araa ia’na iho<br />

ite haapiiraa [e te]<br />

toro‘a ohipa [e te]<br />

haaputuraa [e te] maa,<br />

opuaraa a te Fatu no te,<br />

taata [a te] iho e a te utuafare,<br />

ea [e te] i te pae tino,<br />

materia [e te]no te faatereraa,<br />

pae varua [e te], aehuehu, e te puai<br />

sotiare,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Boyd K. Packer,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Marvin J.<br />

Ashton,<br />

Nava’iraa ia’na iho, haapiiraa mai,<br />

na roto i te faaapuraa,<br />

Taviniraa e te paturaa i ni‘a i te Mesia,<br />

Faaiteraa i te evanelia. A hi‘o<br />

Taviniraa Misionare<br />

Ma’i, faatahinuraa i te,<br />

raveraa no te,<br />

Aravini [mau], faatupuraa no te<br />

toro‘a ohipa,<br />

Puai sotiare e te faarava’iraa ia’na<br />

iho,<br />

Varua. A hi‘o Varua Maitai<br />

Pae Varua<br />

horo‘araa [mau]. A hi‘o Horo‘araa<br />

[mau], pae varua<br />

Ti‘aau, faataaraa o te,<br />

Ti‘aauraa<br />

Ti‘aauraa [e te],<br />

Faaueraa i te hoê,<br />

342<br />

faataaraa o te, e/na Spencer W.<br />

Kimball,<br />

horo‘araa i te mana [e te],<br />

feia faatere no te faaî,<br />

parau tumu [mau] no te,<br />

Haaputuraa, utuafare, e te faarava-<br />

’iraa ia’na iho,<br />

Inu [mau] puai, te opani nei te<br />

Parau Paari,<br />

Patururaa i te hui mana, hopoi‘a a<br />

te feia faatere,<br />

T<br />

Taleni [mau]<br />

haamo‘araa i ta tatou, i te Fatu,<br />

faatupuraa,<br />

iteraa i tupu o Heber J. Grant e te,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a,<br />

e/na Heber J. Grant,<br />

e/na sterling W. Sill,<br />

iteraa atu,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Franklin D. Richards,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Franklin D.<br />

Richards,<br />

farii te taata atoa,<br />

tautururaa i te mau melo o te utuafare<br />

ia faatupu,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

e/na Sterling W. Sill,<br />

Orometua haapii, mau ohipa a te,<br />

Haapii atu, te faaineineraa ia,<br />

Ti, e opani te Parau Paari,<br />

Hiero<br />

ahu [endowment], oro‘a o te,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Brigham Young,<br />

haere tuutuu-ore-raa i te,<br />

faaipoiporaa, oro‘a no te,<br />

oro‘a [mau]<br />

tautururaa i te mau melo o te utuafare<br />

ia farii i to ratou,


faufaa o te, mau faahitiraa parau<br />

no ni‘a<br />

e/na Boyd K. Packer,<br />

e/na Howard W. Hunter,<br />

titauhia no te faaoraraa,<br />

horo‘araa, no to tatou mau tupuna,<br />

fariiraa i ta tatou iho,<br />

parau faati‘a, mauraa i te hoê,<br />

faufaa o te, mau faahitiraa parau<br />

no ni‘a,<br />

e/na Gordon B. Hinckley,<br />

e/na Howard W. Hunter,<br />

ohipa,<br />

aamu [e te] utuafare, mau faahitiraa<br />

parau no ni‘a,<br />

e/na Gordon B. Hinckley,<br />

e/na Iosepha Semita,<br />

reni arata’iraa [mau] no te,<br />

Mana‘o [mau].<br />

Tape‘araa, viivii ore,<br />

Faufaa o te, aamu faahoho‘araa,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

Faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na Boyd K. Packer,<br />

e/na J. Thomas Fyans,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

Taime, horo‘araa i to outou, i te Fatu,<br />

Tuhaa ahuru,<br />

haamaitairaa [mau] no te aufauraa,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Henry D. Taylor,<br />

aamu faahoho‘araa, e/na Joseph F.<br />

Smith,<br />

ture o te,<br />

tape‘araa [e te] ia’na iho,<br />

varua o te, mau aamu faahoho‘araa<br />

e/na Boyd K. Packer,<br />

e/na Matthew Cowley,<br />

faaohiparaa [mau] o te,<br />

aufauraa ma te hinaaro mau,<br />

Avaava, e opani te Parau Paari,<br />

Ti‘aturiraa, e hope‘a to te parau ti‘a i<br />

roto,<br />

Te Faahororaa<br />

W<br />

Vahine [mau], te vai nei te mau<br />

haamaitairaa autahu‘araa no te,<br />

Parau Paari<br />

opanihia te ava e te,<br />

haamaitairaa [mau] no te haapa-<br />

‘oraa,<br />

faahitiraa parau no ni‘a, e/na<br />

Spencer W. Kimball,<br />

opanihia te taofe e te,<br />

oraraa,<br />

tapea’raa [e te] ia’na iho,<br />

faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na Joseph Fielding Smith,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

opanihia te ti e te,<br />

opanihia te avaava e te,<br />

Ohipa<br />

Aravihi no te, hinaaro tumu o te<br />

taata nei no te,<br />

Faaueraa, i roto i te utuafare,<br />

Faaaifaitoraa e te faafaaearaa e te<br />

faataimeraa o te tino, faahitiraa<br />

parau no ni‘a, e/na Franklin D.<br />

Richards,<br />

Utuafare taatoa [no te]<br />

Utuafare ia tufa i roto,<br />

Aamu faahoho‘araa, e/na Loren C.<br />

Dunn,<br />

Faanahonahoraa, i roto i te utuafare,<br />

Haapiiraa, na roto i te faaapuraa,<br />

Faufaa o te,<br />

Faahitiraa parau [mau] no ni‘a<br />

e/na David O. McKay,<br />

e/na Neal A. Maxwell,<br />

e/na Spencer W. Kimball,<br />

343


344<br />

<strong>TE</strong> <strong>MAU</strong> NOTA


TUHAA HOHO‘A<br />

Te vai nei i roto i teie tuhaa te mau hoho‘a i ma’itihia mai roto mai i te<br />

Afataa Hoho‘a Rima’i o te Evanelia (34730). E nehenehe teie mau hoho‘a<br />

ia faaohipahia ei materia i amuihia mai no te haapiiraa o te evanelia e te<br />

haapiiraa i te fare pure e i roto i te utuafare.<br />

Te Faufaa Tahito<br />

1. Aberahema o te Rave nei ia Isaaka no te Faatusiahia<br />

Genese 21:1–8 ; 22 ; Tatararaa a Iosepha Semita, Genese 22:2<br />

2. Te Pato‘i nei Iosepha i te Vahine a Potiphara<br />

Genese 39<br />

3. Mose e te Aihere e Ama nei<br />

Exodo 3:1–4:17<br />

4. Tootoru Tane i roto te Auahi Ama<br />

Daniela 3<br />

Faufaa Apî<br />

5. Te Tamaiti Haere i te Fenua roa<br />

Luka 15:10–32<br />

6. Te Faati‘a nei Iesu ia Lazaro mai te Pohe mai (na Carl Bloch.<br />

Faaohipahia e te parau faati‘a a te National Historic Museum i<br />

Frederiksbord i roto i Hillerod).<br />

Ioane 11:1–45<br />

7. Iesu te Tamâ nei i te Avae o te Mau Aposetolo<br />

Ioane 13:4–15 ; Tatararaa a Iosepha Semita, Ioane 13:8–10<br />

8. No reira a Haere Outou<br />

Mataio 28:16–20 ; Mareko 16:14–20<br />

9. Te Mau‘eraa o Iesu<br />

Te Ohipa 1:3–11<br />

Buka a Moromona<br />

10. Te Liahona<br />

1 Nephi 16:6, 9–10, 16, 28–29 ; Alama 37:38<br />

11. Amona o te Paruru nei i te N≤n≤ Mamoe a te Arii Lamoni<br />

Alama 17:19–39 ; 18<br />

12. Te taea‘e o Iareda te Ite nei i te Rima o te Fatu<br />

Genese 11:3–8 ; Etera 1:33–43 ; 2–3; 6:2–3<br />

345


Tuhaa hoho‘a<br />

13. Te Huna nei o Moromona i te Mau Ap¥ i roto i te Aivi Cumorah<br />

Moromona 6:6; 8:1, 3–4; Moroni 1:1; 10:2, 4–5<br />

Aamu o te Ekalesia<br />

14. Te Tatararaa te Buka a Moromona<br />

Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:8–11 ; Iosepha Semita—<br />

Aamu 1:34–35,<br />

15. Te Pereoo Puaahorofenua o te Feia Omua te Haere nei i te Too‘a<br />

o te râ Our Heritage: A Brief History of The Church of Jesus Christ of<br />

Latter-day Saints, 75–80<br />

Te Mau Hoho‘a o te Hiero<br />

16. Te Hiero D.F. Mexico no te Oire Mexico<br />

17. Te Piha Tiretiera, te Hiero Billings Montana<br />

346

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!