15.12.2012 Views

Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî

Te Faufaa Apî

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Te</strong> <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong><br />

<strong>Te</strong> Buka a te Orometua Haapii no nia i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia


<strong>Te</strong> <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong><br />

<strong>Te</strong> Buka a te Orometua Haapii no nia i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia<br />

Haapararehia e<br />

<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei<br />

Roto Miti, Utaha


<strong>Te</strong> hoho◊a i mua i te buka: <strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a ra, na Carl Bloch. Faaohipahia<br />

na roto i te parau faatia a te National Historic Museum of Frederiksborg.<br />

© 1997 na <strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei<br />

Faturaa paruruhia<br />

Nene◊ihia i te Fenua Marite<br />

Parau faatia ei reo Marite: 8/96<br />

Parau faatia no te iritiraa: 8/96<br />

Iritiraa no New <strong>Te</strong>stament Gospel Doctrine <strong>Te</strong>acher’s Manual Tahitian


Tabula Ohipa<br />

Numera Haapiiraa e te Upoo Parau Ap¥<br />

<strong>Te</strong> Mau Tauturu na te Orometua Haapii v<br />

1 “Ia Faaroo Outou e, o Iesu te Mesia” (Isaia 61:1–3; Joseph Smith<br />

Translation, Luka 3:4–11; Ioane 1:1–14; 20:31) 1<br />

2 “Ua Faarahi Tau Varua i te Fatu” (Luka 1; Mataio 1) 6<br />

3 “I Nauanei Hoi i Fanau ai. . . te Ora [Faaora]” (Luka 2; Mataio 2) 11<br />

4 “E Haamaitai Outou i te E◊a o te Fatu” (Mataio 3–4; Ioane 1:35–51) 16<br />

5 “Ia Fanau Faahou” (Ioane 3–4) 22<br />

6 “Ua Vaiiho Vave i Ta Ratou Mau Upea” (Luka 4:14–32; 5; 6:12–16;<br />

Mataio 10) 27<br />

7 “[Oia] Iho <strong>Te</strong>i Rave i to Tatou Paruparu, e Ua Hopoi Ê i to Tatou<br />

Mau Pohe” (Mareko 1–2; 4:35–41; 5; Luka 7:11–17) 32<br />

8 <strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a: “<strong>Te</strong> Hoê Ravea Maitai A◊e” (Mataio 5) 37<br />

9 “E Mata na râ Outou i te Imi i te Basileia o te Atua” (Mataio 6–7) 43<br />

10 “A Rave Mai i Ta÷u Zugo i nia ia Outou, e Ia Haapiihia Outou e Au”<br />

(Mataio 11:28–30; 12:1–13; Luka 7:36–50; 13:10–17) 50<br />

11 “E Rave Rahi Ta÷na Parau i Parau Parabole Mai ia Ratou” (Mataio 13) 55<br />

12 “O Vau te Pane Ora” (Ioane 5–6; Mareko 6:30–44; Mataio 14:22–33) 60<br />

13 “E Horoa÷tu Hoi Au i te Mau Taviri o te Basileia” (Mataio 15:21–17:9) 66<br />

14 “O Vai Hoi To÷u Taata-tupu?” (Mataio 18; Luka 10) 71<br />

15 “O Vau te Maramarama o teie nei Ao” (Ioane 7–8) 77<br />

16 “E Matapo To÷u i Mutaa Iho, e <strong>Te</strong>ie nei te Ite nei Au” (Ioane 9–10) 81<br />

17 “Eaha Vau e Noaa÷i te Ora Mure Ore? (Mareko 10:17–30; 12:41–44;<br />

Luka 12:13–21; 14; 16) 86<br />

18 “Ua Moe na, e Ua Itea Mai nei” (Luka 15; 17) 91<br />

19 “Ua Ora Oe i To Faaroo” (Luka 18:1–8, 35–43; 19:1–10; Ioane 11) 96<br />

20 “Auê Outou, . . . e te Mau Pharisea” (Mataio 21–23; Ioane 12:1–18) 101<br />

21 “E te Tapao o To Oe Taeraa Mai” (Iosepha Semita—Mataio<br />

[Mataio 24]) 107<br />

22 “E Parahi i te Basileia i Haapaohia no Outou” (Mataio 25) 112<br />

23 “E Aroha Outou ia Outou Iho, mai Ia÷u i Aroha÷tu ia Outou na”<br />

(Luka 22:1–38; Ioane 13–15) 118<br />

iii


iv<br />

24 “<strong>Te</strong>ie Hoi te Ora Mure Ore” (Ioane 16–17) 123<br />

25 “Ia Tupu râ to Oe Hinaaro, Eiaha To÷u” (Mataio 26:36–46;<br />

Mareko 14:32–42; Luka 22:39–46) 129<br />

26 “I Fanau mai ai Au” (Mataio 26:47–27:66; Mareko 14:43–15:39;<br />

Luka 22:47–23:56; Ioane 18–19) 134<br />

27 “Aore Oia i ∞nei, Ua Tia ïa i nia” (Mataio 28; Luka 24; Ioane 20–21) 140<br />

28 “O Matou Nei  Hoi te Ite” (<strong>Te</strong> Ohipa 1–5) 145<br />

29 “E Rahi Roa÷tura Hoi te Mau P¥p¥” (<strong>Te</strong> Ohipa 6–9) 151<br />

30 “E Ore te Atua e Haapao i te Huru o te Taata”<br />

(<strong>Te</strong> Ohipa 10–14; 15:1–35) 156<br />

31 “Itoito Atura te Mau Ekalesia i te Faaroo” (<strong>Te</strong> Ohipa 15:36–18:22;<br />

1 e 2 <strong>Te</strong>salonia) 162<br />

32 “I noaa Anei te Varua” (<strong>Te</strong> Ohipa 18:23–20:38; Galatia) 167<br />

33 “O te Hiero Outou o te Atua” (1 Korinetia 1–6) 172<br />

34 “E te Tapea na Outou i te Poroi Ta÷u i Tuu atu ia Outou na”<br />

(1 Korinetia 11–16) 177<br />

35 “E Faafaaite Outou i te Atua” (2 Korinetia) 182<br />

36 “E Tamarii na te Atua, e Parauhia Outou e Taata No÷u” 187<br />

37 Iesu Mesia: “<strong>Te</strong> [Taata] Papa◊i e te [Taata] Faaoti o To Tatou<br />

Faaroo” (Hebera) 192<br />

38 “Mai Ta Oe i Faaite i te Parau No÷u” (<strong>Te</strong> Ohipa 21–28) 197<br />

39 “Ei Faaau i te Feia Mo◊a ia Tupu i te Maitai” (Ephesia) 202<br />

40 “E Tia Ia÷u te Mau Mea Atoa nei i te Mesia” (Philipi; Kolosa;<br />

Philemona) 207<br />

41 “Ua Oti Ta÷u Hororaa” (1 e 2 Timoteo; Tito) 212<br />

42 “O te Paieti Mau” (Iakobo) 217<br />

43 “E Ui Maitihia râ Outou” (1 e 2 Petero; Iuda) 222<br />

44 “E Aroha Hoi te Atua” (1, 2 e 3 Ioane) 227<br />

45 “O <strong>Te</strong>i Riro Ia÷na te Re ra, No÷na te Mau Mea Atoa ra”<br />

(Apokalupo 1–3; 12) 232<br />

46 “E Parahi Oia i Roto ia Ratou ra, e Ei Taata Ratou No÷na”<br />

(Apokalupo 5–6; 19–22) 239


<strong>Te</strong> Mau Tauturu na<br />

te Orometua Haapii<br />

I muri a◊e i to te Fatu i tia faahou mai faaiteraa÷tu ia÷na iho i to÷na mau<br />

Aposetolo, ua fâ faahou oia i te hoê p∂p∂ o ratou i te hiti o te roto i Galilea ra. A<br />

parahi ai oia e ratou ra, ua ani atu oia ia Petero i te hoê uiraa e toru taime: “<strong>Te</strong><br />

rahi na to oe hinaaro ia÷u?” I te taime atoa, ua pahono maira o Petero, “Ua ite oe<br />

e, te hinaaro atu nei au ia oe.” I ta Petero faaiteraa, ua parau atura te Fatu e: “A<br />

faaamu i ta÷u mau arenio. . . . A tiai i tau mau mamoe. . . . A tiai i tau mau<br />

mamoe” (Ioane 21:15–17).<br />

Ei orometua haapii no te Parau Haapiiraa o te Evanelia, e nehenehe oe e faaite i<br />

to oe here no te Fatu na roto i te faaamuraa i ta÷na mamoe, na roto i te<br />

haapapuraa e, te melo tataitahi o ta oe piha haapiiraa ia “haamana◊ohia e ia<br />

faaamuhia ïa oia i te parau maitai a te Atua ra” (Moroni 6:4). <strong>Te</strong> hoê tumu faufaa<br />

o te parau a te Atua, te tautururaa “ia faaroo tatou e, o Iesu te Mesia te Tamaiti a<br />

te Atua, e ia noaa hoi to tatou ora i to÷na i◊oa i te faarooraa” (Ioane 20:31). A<br />

arata◊ihia ai oe e te Varua, e nehenehe oe e tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia haapuai i to ratou mau iteraa papu no te Faaora, to ratou faaroo<br />

ia÷na, e ta ratou fafauraa ia ora i ta÷na evanelia. E nehenehe atoa oe e tauturu ia<br />

ratou ia farii i te tahi atu mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te haapiiraa ma<br />

to ratou aau atoa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, mai ta te Peresideni Thomas S. Monson i faaite:<br />

“Na te parau poro◊i taatoa o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e hopoi mai i te hoê varua faaara i te<br />

varua taata. E haamo◊e-ê-hia te mau ata pouri o te ati e te mau hihi mahana o te<br />

tia◊i (tiaturiraa), e titau te oto i te oaoa, e te mana◊o maoti ra aita e mapiharaa i<br />

roto i te nahoa taata o teie nei oraraa e mâ ê ïa, e te iteraa mau ra, oia hoi te<br />

feruri ra to tatou Metua i te Ra◊i ra ia tatou tataitahi” (“The Spirit Giveth Life,”<br />

Ensign, June 1997, 2).<br />

<strong>Te</strong> Haapiiraa na<br />

roto i te Varua Ia faaineine ana◊e oe no te piha haapiiraa o <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia, e<br />

mea faufaa ia imi maite oe i te faaûrûraa e te arata◊iraa no ô mai i te Varua Maitai<br />

ra. “E e horoahia÷tu te Varua ia outou na roto i te pure faaroo,” ta te Fatu i parau,<br />

“e mai te mea e ore roa outou e farii i te Varua ra e ore hoi outou e haapii atu”<br />

(PH&PF 42:14). A haamana◊o e o te Varua Maitai te orometua haapii i roto i ta oe<br />

piha haapiiraa.<br />

E nehenehe oe e imi i te Varua na roto i te pure, te haapaeraa maa, te haapiiraa i<br />

te mau papa◊iraa mo◊a i te mahanaha tataitahi, e te haapa◊oraa i te mau faaueraa.<br />

A faaineine ai oe no te piha haapiiraa, a pure no te Varua ia tauturu ia oe ia<br />

maramarama i te mau papa◊iraa mo◊a e i te mau hinaaro o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa. E nehenehe atoa te Varua e tauturu ia oe ia faanaho i te mau rave◊a au<br />

maitai no te aparau atu i te mau papa◊iraa mo◊a e no te faaohipa i te reira no<br />

ratou i teie nei (a hi◊o 1 Nephi 19:23). Na roto i te arata◊iraa a te Varua, e riro mai<br />

oe ei mauhaa.<br />

1. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia horo◊a i te mau pure hou e i muri<br />

v


a◊e i te haapiiraa. I roto i te haapiiraa, a pure i roto i to oe aau iho no te Varua<br />

ia arata◊i ia oe, ia iriti i te aau o te mau melo o te piha haapiiraa, e ia faaite<br />

papu e ia faaûrû hoi.<br />

2. A faaohipa i te mau papa◊iraa mo◊a (a hi◊o “<strong>Te</strong> Hi◊o-maite-raa i te Papa◊iraa<br />

Mo◊a” i nia i te ap¥ vi).<br />

3. A faaite i te iteraa papu i te taime atoa e haapûtapû te Varua ia oe, eiaha i te<br />

pae hopea noa o te haapiiraa. A faaite papu no Iesu Mesia. A ani pinepine i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu.<br />

4. A faaohipa i te mau himene, te mau himene rii a te Paraimere, e te tahi atu<br />

mau pehe mo◊a no te faaineine i te aau o te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

ite i te Varua.<br />

5. A faaite i te here no te mau melo o te piha haapiiraa, no vetahi ê e no te<br />

Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia.<br />

6. A faaite i te mea e vai ra i roto ia oe, te mau mana◊o, te mau iteraa i tupu o te<br />

faatuati i te haapiiraa. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia rave atoa i te<br />

reira huru. E nehenehe atoa te piha haapiiraa e faaite e mea nahea ratou i te<br />

faaohiparaa i te mau parau tumu i aparauhia i roto i te mau haapiiraa i muri<br />

a◊enei.<br />

<strong>Te</strong> Hi◊o-maite-raa<br />

i te Mau Papa◊iraa<br />

Mo◊a Ua haapii o Elder Boyd K. Packer, “Ia maramaramahia te parau haapiiraa mau e<br />

taui te reira i te mau huru e te peu” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 20; e<br />

aore ra Ensign, Nov. 1986, 17). I roto i ta oe faaineineraa e i roto i te taime<br />

haapiiraa, a hi◊o maite i nia i te mau parau haapiiraa faaora o te evanelia ia au i<br />

tei vauvauhia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a e i roto i te mau haapiiraa a te mau<br />

peropheta o te mau mahana hopea nei. E titau te reira ia haapii oe i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a ma te itoito e ma te pure. Ua faaue te Fatu, “Eiaha e titau i te<br />

faaite i ta÷u nei parau, ia na mua râ i te noaa i ta÷u parau, ei reira to oe arero e<br />

matara÷i; ei reira, mai te mea te hinaaro ra oe, e noaa ïa ia oe ta÷u varua e ta÷u nei<br />

parau, oia ïa, te mana o te Atua e tae noa÷tu i te haapapuraa÷tu i te mana◊o o te<br />

taata nei” (PH&PF 11:21).<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia afa◊i mai i ta ratou mau papa◊iraa<br />

mo◊a i roto i te piha haapiiraa i te mau hebedoma atoa. A tai◊o amui i te mau<br />

irava o te mau papa◊iraa mo◊a i maitihia a aparau ai oe i te reira. Mai te mea e<br />

nehenehe, a faaohipa i te mau buka o te mau papa◊iraa mo◊a a te Feia Mo◊a i te<br />

Mau Mahana Hopea Nei.<br />

E tia ia horo◊ahia i te melo tataitahi o te piha haapiiraa te hoê hoho◊a o <strong>Te</strong> <strong>Faufaa</strong><br />

Ap¥, Buka Arata◊i Haapiiraa a te Melo o te Piha Haapiiraa (35682). E tauturu teie nei<br />

buka iti i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamaitai i to ratou mau aravihi<br />

haapiiraa e ia hi◊o atu i roto i te mau papa◊iraa mo◊a no te mau pahonoraa i ta<br />

ratou mau uiraa. E tauturu te reira ia ratou ia maramarama i nia i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a, ia faaohipa i te reira, ia faaineine no te aparau atu i te reira i roto i te piha<br />

haapiiraa, e ia faaohipa i te reira i roto i te mau aparauraa a te utuafare.<br />

<strong>Te</strong> Faaohiparaa<br />

i <strong>Te</strong>ie nei Buka Ua riro teie nei buka ei mauhaa no te tauturu ia oe ia haapii i te mau parau<br />

vi


haapiiraa no te evanelia mai roto mai i te mau papa◊iraa mo◊a. Ua papa◊ihia te<br />

reira no te mau piha haapiiraa feia apî e no te mau piha haapiiraa feia paari o <strong>Te</strong><br />

Parau Haapiiraa no te Evanelia e ia faaohipahia ïa i te mau matahiti atoa. Aita i<br />

titau-roa-hia te tahi atu mau buka faahororaa e te mau paraparauraa no te haapii<br />

i teie mau haapiiraa.<br />

Ua hau atu te haamaramaramaraa e vai ra i roto i te mau haapiiraa i roto i teie<br />

nei buka, i ta oe e nehenehe paha e haapii atu i roto i te hoê taime o te piha<br />

haapiiraa. A imi i te Varua o te Fatu i roto i te maitiraa i te mau aamu o te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, te mau uiraa, e te tahi atu mau materia no te haapiiraa o te<br />

pahono maitai i te hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong>i roto i te haapiiraa tataitahi te mau tuhaa i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Mau Tauturu na te Orometua Haapii<br />

1. <strong>Te</strong> Upoo Parau. E piti na tuhaa i roto i te upoo parau: te hoê periota faaiteraa<br />

poto e aore ra te hoê faahitiraa e te mau papa◊iraa mo◊a ta oe e tia ia tai◊o hou<br />

te faaineineraa i te haapiiraa.<br />

2. <strong>Te</strong> Tumu. Na te faaiteraa o te tumu e horoa i te mana◊o hoê ta oe e hi◊o maite<br />

a faaineine ai oe e a haapii ai oe i te haapiiraa.<br />

3. <strong>Te</strong> Faaineineraa. Na teie tuhaa e haapoto i te mau aamu o te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i roto i te faanahoraa o te haapiiraa e e horo◊a atoa i te mau mana◊o no te<br />

tauturu ia oe ia haapii ma te maitai roa. <strong>Te</strong> vai atoa ra paha te tahi atu tai◊oraa<br />

e te tahi atu mau mana◊o no te faaineineraa, mai te mau materia ta oe paha e<br />

hinaaro no te afa◊i i roto i te piha haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> faahi◊oraa ohipa. I roto i teie nei tuhaa te vai ra te hoê ohiparaa ohie, te<br />

haapiiraa na roto i te tao◊a, e aore ra te uiraa no te tauturu i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaineine no te haapii mai, no te ohipa, e no te iteraa i te<br />

faaûrûraa o te Varua. E faaohipa anei oe i te ohipa faahi◊oraa o teie nei buka e<br />

aore ra i ta oe iho e mana◊o mai, e mea faufaa ia faatoro te mana◊o o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i te haamataraa o te haapiiraa. Ia haapotohia mai te<br />

ohiparaa.<br />

5. <strong>Te</strong> Aparauraa o te Mau Papa◊iraa Mo◊a e te Faaohiparaa. O teie te tuhaa rahi o te<br />

haapiiraa. Ma te pure a haapii i nia i te mau aamu o te mau papa◊iraa mo◊a ia<br />

nehenehe ia oe ia haapii e ia aparau i te reira ma te maitai roa. A faaohipa i te<br />

mau mana◊o i roto “<strong>Te</strong> Faaitoitoraa i te Aparauraa a te Piha Haapiiraa” e “<strong>Te</strong><br />

Faaohiparaa i te Huru Rauraa i roto i te Haapiiraa i te Mau Papa◊iraa Mo◊a” (te<br />

mau ap¥ vii–viii) no te taui haere-raa i te huru ia haapii oe e ia tapea mai hoi<br />

i te anaanatae o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

6. <strong>Te</strong> Faahopearaa. Na teie tuhaa e tauturu ia oe ia haapoto i te haapiiraa e ia<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia ora i te mau parau tumu o ta oe<br />

i aparau atu. E haamana◊o atoa mai te reira ia oe ia faaite i te iteraa papu. A<br />

haapapu ia vaiiho i te taime ia rava◊i no te faahopearaa i te haapiiraa tataitahi.<br />

7. <strong>Te</strong> Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haapiiraa. Ua tuuhia atu teie tuhaa i roto i te pae<br />

rahi o te mau haapiiraa i roto i teie buka. <strong>Te</strong>i roto paha te tahi atu mau parau<br />

mau i noaa mai i roto i te mau aau no te mau papa◊iraa mo◊a, te mau rave◊a<br />

taa ê no te haapiiraa, te mau ohiparaa, e aore ra te tahi atu mau mana◊o o te<br />

puoi mai i te faanahoraa o te haapiiraa. E hinaaro paha oe i te faaohipa i te<br />

tahi o teie mau mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

vii


A hi◊opoa i te haapiiraa tataitahi hoê a◊e hebedoma na mua. Ia haapii oe i te<br />

faataaraa ohipa no te tai◊oraa e te materia no te haapiiraa na mua roa, e farii oe i<br />

te mau mana◊o e te mau faaiteraa i roto i te hebedoma o te tauturu ia oe ia<br />

haapii i te haapiiraa. A feruri hohonu ai i nia i te haapiiraa i roto i te hebedoma,<br />

a pure no te Varua ia arata◊i ia oe. A tiaturi e e haamaitai mai te Fatu ia oe.<br />

<strong>Te</strong> Faaitoitoraa i<br />

te Aparauraa o te<br />

Piha Haapiiraa <strong>Te</strong> tanoraa, eiaha oe e horo◊a atu i te haapiiraa paraparau noa oe ana◊e ra. <strong>Te</strong>ie râ,<br />

a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaô mai ma te au maitai i roto i te<br />

aparauraa o te mau papa◊iraa mo◊a. E tauturu te faaohiparaa i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i te reira:<br />

viii<br />

1. Ia rahi atu te haapiiraa mai i nia i te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

2. Ia haapii mai e mea nahea ia faaohipa i te mau parau tumu o te evanelia.<br />

3. Ia rahi atu te fafauraa ia ora i te evanelia.<br />

4. Ia ani i te Varua i roto i te piha haapiiraa.<br />

5. Ia haapii e ia taahia te tahi i te tahi (PH&PF 88:122) ia fana◊o ratou mai roto<br />

mai i te mau horo◊araa [taleni] a te tahi e te tahi, te ite, te mau mea i tupu,<br />

e te mau iteraa papu.<br />

E tia i te mau aparauraa o te piha haapiiraa ia tauturu i te mau melo ia haere mai<br />

i te Mesia e ia ora mai ta÷na mau p¥p¥. A faatea ê te mau aparauraa o te ore e<br />

faaoti i teie nei mau tumu.<br />

A imi i te arata◊iraa a te Varua ia haapii ana◊e oe i te mau uiraa i roto i teie nei<br />

buka e a faaoti o te hea te ani atu. E horo◊a teie buka i te mau faahororaa no te<br />

mau papa◊iraa mo◊a no te tauturu ia oe e i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi<br />

i te mau pahonoraa no te pae rahi o teie mau uiraa. <strong>Te</strong> mau pahonoraa no te<br />

tahi atu mau uiraa e roaa mai ïa mai roto mai i te mau iteraa i fariihia e te melo<br />

o te piha haapiiraa iho.<br />

E mea faufaa a’e ia tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama<br />

maitai e ia faaohipa i te mau papa◊iraa mo◊a eiaha râ ia faaoti i te mau materia o te<br />

haapiiraa atoa o ta oe i faaineine mai. Mai te mea te haapii maira te mau melo o te<br />

piha haapiiraa mai roto mai i te hoê aparauraa maitai, e mea tauturu pinepine a’e<br />

ia vaiiho noa te aparauraa i te tamata atu i te faaoti i te materia o te haapiiraa atoa.<br />

A faaohipa i te mau arata◊iraa i muri nei no te faaitoito i te aparauraa o te piha<br />

haapiiraa:<br />

1. A ani i te mau uiraa o te titau i te mana◊o e te aparauraa eiaha râ te mau<br />

pahonoraa i te “e” e aore ra te “aita”. I te pae rahi o te taime e mea maitai roa<br />

te mau uiraa o te haamata na roto i teie mau parau no te aha, e mea nahea, o<br />

vai, eaha, i nahea, e i hea no te faaitoito i te aparauraa.<br />

2. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia paraparau mai i te mau iteraa i<br />

fariihia e ratou o te faaite e mea nahea te mau parau tumu pae papa◊iraa mo◊a<br />

e te mau parau haapiiraa i te faaohipahia i te oraraa. A faaitoito atoa ia ratou<br />

ia paraparau i to ratou mana◊o no nia i te mea o ta ratou e haapii ra i roto i te<br />

mau papa◊iraa mo◊a. A faaite atu i te mau mana◊o maitai no nia i ta ratou mau<br />

horo◊araa.


<strong>Te</strong> Mau Tauturu na te Orometua Haapii<br />

3. Ia ite tamau oe te mau hinaaro o te melo tataitahi o te piha haapiiraa. Noa÷tu<br />

e, e tia i te mau melo atoa o te piha haapiiraa ia faaitoitohia no te horo◊a i te<br />

mana◊o i roto i te mau aparauraa a te piha haapiiraa, teie râ e taiâ paha te tahi<br />

pae ia pahono. E titau paha oe ia paraparau ia ratou i te hoê vahi e ratou ana◊e<br />

ra no te ite atu i to ratou mana◊o no nia i te tai◊oraa puai e aore ra te<br />

paraparauraa i roto i te piha haapiiraa. A haapa◊o maitai eiaha ia ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa mai te mea e faahaamâ te reira ia ratou.<br />

4. A horo◊a i te mau faahororaa papa◊iraa mo◊a no te tauturu i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia imi i te mau pahonoraa o te tahi mau uiraa.<br />

5. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite i te mau uiraa i roto<br />

i te Buka Arata◊i Haapiiraa a te Melo o te Piha Haapiiraa no nia i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> a<br />

haapii ai ratou i te faataaraa ohipa no te tai◊oraa i te hebedoma tataitahi. A<br />

faaineine ai oe i te haapiiraa tataitahi, a feruri e mea nahea ia aparau i teie mau<br />

uiraa i roto i te piha haapiiraa. E maitai atu te paraparauraa a te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i roto i te mau aparauraa mai te mea ua haapii ratou i te faataaraa<br />

ohipa no te tai◊oraa e, mai te mea hoi e, e ani atu oe ia ratou i te mau uiraa o ta<br />

ratou i faaineine mai no te pahono.<br />

<strong>Te</strong> Faaohiparaa<br />

i te Huru Rauraa<br />

i Roto i te Haapiiraa<br />

i te Mau<br />

Papa◊iraa Mo◊a A faaohipa i te mau mana◊o i muri nei no te haapii maitai atu i te mau aamu<br />

o te mau papa◊iraa mo◊a e ia rahi atu te huru rauraa.<br />

1. A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i nia i te mea ta<br />

te mau papa◊iraa mo◊a e haapii ra no nia ia Iesu Mesia. A ani ia ratou ia feruri<br />

e mea nahea te tahi mau irava ia faarahi i to ratou faaroo i te Faaora e, a<br />

tauturu ia ratou ia ite i to÷na here.<br />

2. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e ia faaite i te mau rave◊a<br />

maitai roa e nehenehe ai i te hoê irava ia faaohipahia i roto i to ratou oraraa.<br />

A ani ia ratou ia feruri ia ratou iho i roto i te mau papa◊iraa mo◊a na roto i te<br />

monoraa atu i to ratou mau i◊oa i roto i te mau irava i maitihia.<br />

3. Taa ê atu i te haapiiraa i te parau haapiiraa, a haapapu i te mau aamu faatupu<br />

faaroo i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, ma te haapapu hoi e te maramarama ra te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i te reira, e a aparau i te mau rave◊a no te<br />

faaohiparaa i te reira.<br />

4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i te mau parau, te mau periota,<br />

e aore ra te mau mana◊o o tei faahiti pinepinehia i roto i te hoê irava o te<br />

mau papa◊iraa mo◊a e aore ra te vai ra anei te auraa taa ê ia ratou.<br />

5. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaohipa i te hoê tuhaa hopea i<br />

roto i te buka a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei no te King James<br />

Version no te Bibilia. E tauturu taa ê atoa te Topical Guide e te Bible Dictionary<br />

i roto i te haapiiraa a te taata iho e i roto i te aparauraa a te piha haapiiraa.<br />

6. A papa◊i i nia i te tabula ereere i te mau periota, te mau parau taviri [faufaa],<br />

e aore ra te mau uiraa o te faatuati i te aamu o te papa◊iraa mo◊a. I muri iho a<br />

tai◊o e aore ra, a haapoto mai i te aamu. A faaroo ai te mau melo o te piha<br />

ix


haapiiraa i te mau periota, te mau parau taviri [faufaa], e aore ra te mau<br />

pahonoraa i te mau uiraa, a tapea e a aparau i te reira.<br />

7. I roto i te Buka a Moromona, te periota ra “E ua ite atoa tatou e” te faaohipahia<br />

ra ïa no te omua i te hoê haapotoraa o te mau parau tumu i haapiihia (a hi◊o,<br />

no te hoho◊a, Helamana 3:28). I muri a◊e i te aparauraa i te hoê irava o te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faataa mai i te parau<br />

tumu i roto i teie irava ma te faaohipa i te periota “e ua ite atoa tatou e.”<br />

8. A imi atu e a aparau i te mau tapa◊o o tei faaohipahia i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

Mai teie te huru, te Tane apî e te tane, no te Faaora e to÷na nunaa ïa.<br />

9. A hi◊o na e mea nahea te mau taata e aore ra te mau oro◊a i roto i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e nehenehe ai e huru ê ia faaauhia te tahi i te tahi.<br />

10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hauti taata ora mai i te mau aamu<br />

o te mau papa◊iraa mo◊a na roto i te tai◊o-puai-raa mai i te mau parau no te<br />

mau taata taa ê i roto i te mau aamu. A haapapu e te mau hautiraa taata ora<br />

e faaite te reira i te faatura au no te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

11. A vahi i te piha haapiiraa i roto i na p∂p∂ na◊ina◊i e piti e aore ra hau atu i te<br />

piti. I muri a◊e i te hi◊opo◊araa i te hoê aamu o te mau papa◊iraa mo◊a, a ani i<br />

te p∂p∂ tataitahi ia papa◊i i te mau parau tumu e te mau parau haapiiraa i<br />

haapiihia i roto i te aamu. I muri iho a ani i te mau p∂p∂ ia rave tataitahi i te<br />

taime no te aparauraa e mea nahea teie mau haapiiraa i te faaohipahia i roto<br />

i to ratou oraraa.<br />

12. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia afa◊i mai i te hoê peni tara no te<br />

tapa◊oraa i te mau irava au maitai a aparau ai oe i te reira.<br />

<strong>Te</strong> Tautururaa i<br />

te Mau Melo <strong>Apî</strong> Ei orometua haapii no <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia, e riro oe i te haapii atu<br />

i te mau melo e mea apî roa ratou i roto i te Ekalesia. E nehenehe ta oe haapiiraa<br />

e tauturu i te mau melo apî ia riro mai ei feia haapa◊o i roto i te faaroo.<br />

<strong>Te</strong> parau ra te Peresideniraa Matamua e: “E hinaaro te mau melo atoa o te Ekalesia<br />

ia herehia e ia faaamuhia ratou, i roto ihoa ra i na ava◊e matamua i muri a◊e i te<br />

bapetizoraa. Ia farii ana◊e te mau melo apî i te faahoaraa mau, te mau rave◊a<br />

maitai no te taviniraa, e te maa pae varua o te noaa mai na roto i te haapiiraa i te<br />

parau a te Atua, e haapii ratou i te faaoroma◊i i roto i te faafariuraa e e ‘ere atura<br />

ratou i te feia ≥ê e te purutia, hoê atoa râ to ratou oire e te feia mo◊a, e no te fetii<br />

o te Atua’ (Ephesia 2:19)” (Rata a te Peresideniraa Matamua, 15 no Me 1997).<br />

<strong>Te</strong> Haapiiraa<br />

i te Evanelia<br />

i te Feia <strong>Apî</strong> Mai te mea e, te haapii ra oe i te feia apî, a haamana◊o e hinaaro pinepine ratou i<br />

te tau◊aparauraa oraora e te mau faaaiteraa hoho◊a no te mau parau haapiiraa o te<br />

aparauhia ra. Ta oe faaohiparaa i te mau faaiteraa afata teata [video], te mau<br />

hoho◊a, e te mau ohiparaa rau i horo◊ahia i roto i te buka e nehenehe te reira e<br />

tauturu i te feia apî ia faaea anaanatae noa i roto i te mau haapiiraa. No te tahi<br />

atu mau mana◊o no te tauturu ia oe ia haapii i te evanelia i te feia apî, a hi◊o atu i<br />

roto i te buka Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu (33043) e te Buka Arata◊i no te<br />

Haapiiraa (34595).<br />

x


“Ia Faaroo Outou e,<br />

o Iesu te Mesia”<br />

Isaia 61:1–3; Joseph Smith Translation, Luka 3:4–11; Ioane 1:1–14; 20:31<br />

Haapiiraa<br />

1<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapuai i to ratou mau<br />

iteraa papu no Iesu Mesia na roto i te haapiiraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Isaia 61:1–3; Joseph Smith Translation, Luka 3:4–11. <strong>Te</strong> tohu nei o Isaia e o<br />

Ioane no te misioni a te Faaora.<br />

b. Ioane 1:1–14; 20:31. <strong>Te</strong> faaite papu nei te Aposetolo Ioane e o Iesu Mesia “te<br />

maramarama mau.” <strong>Te</strong> parau nei oia e, ta÷na tumu i roto i te papa◊iraa i to÷na<br />

iteraa papu, no te tauturu ïa ia vetahi ê “ia faaroo e, o Iesu te Mesia. “<br />

2. A rave mai i te hoê hoho◊a no te Buka Arata◊i Haapiiraa a te Melo o te Piha<br />

Haapiiraa no nia i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> (35682) na te taata tataitahi i roto i ta oe piha<br />

haapiiraa. (E tia i te paroita ia titau atu i teie mau buka arata◊i ei tuhaa no te<br />

faanahoraa haapiiraa o te matahiti. Na te hoê melo o te episetoporaa e horo◊a<br />

atu i te reira i te peresideniraa o te Haapiiraa Sabati.)<br />

3. Mai te mea e faaohipa oe i te ohipa faahi◊oraa, a ani i te tahi noa mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaineine no te tai◊o mai e aore ra no te faatia poto mai i te<br />

hoê irava au roa i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e ia haamaramarama poto noa mai no te<br />

aha teie nei irava e faaûrû ai e aore ra e tauturu ai ia ratou.<br />

4. Mai te mea te vai ra teie nei mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i<br />

te haapiiraa: <strong>Te</strong> Papa◊i nei o Isaia i te Fanauraa o te Mesia (62339; Afata Hoho◊a<br />

no te Evanelia 113) e o Ioane te Poro nei i roto i te Medebara (62132; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 207). Mai te mea e faaohipa oe i te ohipa faahi◊oraa, a<br />

afa◊i atoa mai i te mau hoho◊a e rave rahi o te faaite i te mau oro◊a i tupu i roto<br />

i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, mai te Faaoraraa o te Matapô (62145; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 213) e o Maria e te Fatu i Tia Faahou Mai (62186; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 233).<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaoti i te tai◊oraa i faataahia no te hebedoma atoa e ia haere mai i te piha<br />

haapiiraa ia ineine no te aparau i te mea ta ratou i tai◊o. E tauturu teie<br />

faaineineraa ia faatupu i te fafauraa a te Fatu e “o oia o te a◊o atu e o te farii<br />

mai [na roto i te Varua o te parau mau], ua ite ïa raua te tahi i te tahi, e e<br />

haamaitaihia raua toopiti e e oaoa apipiti hoi raua” (Ph&PF 50:22).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i teie haapiiraa.<br />

A faaite i te mau hoho◊a o te faaite i te mau oro◊a i tupu i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

1


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa’iraa Mo’a<br />

e te Faaohiparaa<br />

2<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i nia i te uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te mau aamu e aore ra te mau haapiiraa i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> o tei faaûrû<br />

taa ê e aore ra o tei tauturu taa ê ia?<br />

A horo◊a i te mau melo o te piha haapiiraa i te hoê taime no te feruri, e i muri iho<br />

a ani i te melo tataitahi o te piha haapiiraa i faataahia no te tai◊o e aore ra no te<br />

faatia poto i te hoê irava au roa o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>. Mai te mea e hinaaro te tahi atu<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te hoê irava au roa, a faatia i te tahi o<br />

ratou ia faaite mai i te reira.<br />

A faaite i to oe mau mana◊o no nia i te tiaraa ia oe ia haapii atu e ia tuatapapa<br />

maite hoi i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> i teie matahiti. A haamaramarama e, te tumu o te<br />

haapiiraa no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> o teie nei matahiti, no te tauturu ïa i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia haapuai i to ratou faaroo ia Iesu Mesia e ia haamatau maitai i<br />

to÷na oraraa e ta÷na misioni.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea te reira e au ai i roto i te oraraa o te mau mahana atoa. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau<br />

parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> Tohu nei o Isaia e o Ioane Bapetizo i te misioni a te Faaora.<br />

A tai◊o e a aparau i te Isaia 61:1–3 e te Joseph Smith Translation, Luka 3:4–11. (E<br />

itehia te Joseph Smith Translation no Luka 3:4–11 i nia i te api 805–6 i roto i te<br />

hoê tuhaa hopea o te nene◊iraa a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei no te<br />

King James Bible.)<br />

A faaite i te hoho◊a o Isaia o te papa◊i ra no nia i te fanauraa o te Faaora. A<br />

haamaramarama e, e nehenehe ia tatou ia haapuai i to tatou mau iteraa papu no<br />

Iesu Mesia e i to tatou popou no te <strong>Faufaa</strong> Ap¥ na roto i te haapiiraa i te mau<br />

parau a Isaia e a te tahi atu o tei tohu i te misioni a te Faaora.<br />

• Eaha te mau huru o te misioni a te Faaora o tei faataahia i roto i te Isaia 61:1–2?<br />

(A papa◊i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula<br />

ereere. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa i roto i te tabula i raro nei.)<br />

a. “Ei faaite i te parau oaoa i te aau m≤rû ra” (irava 1).<br />

b. “Ei faaora hoi i te feia aau oto” (irava 1).<br />

c. “Ei faaite i te ora i te tîtî” (irava 1).<br />

d. “Ia haamahanahana i te feia i mihi ra” (irava 2).<br />

• E mea nahea to Iesu faatupuraa i teie nei mau tohuraa? (A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faahiti i te mau hi◊oraa mai roto mai i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e ia faaite i to ratou iho mau iteraa.)<br />

A faaite maite e ua faahiti o Iesu i teie nei mau irava i te haamataraa o ta÷na<br />

ohipa pororaa evanelia no te faaite e, o oia te Mesia (Luka 4:16–21; a hi◊o i te<br />

haapiiraa 6).<br />

A faaite i te hoho◊a o Ioane Bapetizo o te poro ra i roto i te medebara. A<br />

haamaramarama e ua tohu o Ioane Bapetizo i te misioni a te Faaora na mua<br />

noa iho i to Iesu haamataraa i ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti nei.<br />

• E mea nahea to Ioane Bapetizo haamaramaramaraa i te misioni a te Faaora? (A<br />

hi◊o Joseph Smith Translation, Luka 3:4–9. A papa◊i i te mau pahonoraa a te


mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. Mai te mea e, aita e vai ra<br />

te Joseph Smith Translation no teie mau irava, a papa◊i i te mau tohuraa mai te<br />

au i tei faaitehia i raro nei.)<br />

a. “Ia faaore i te hara a te ao nei” (irava 5).<br />

b. “Ia afa◊i i te ora i te nunaa aore e faaroo” (irava 5).<br />

c. “Ia haaputuputu ia ratou o tei mo◊e” (irava 5).<br />

d. “Ia faatae i te ohipa pororaa o te evanelia i te Ati Edene” (irava 6).<br />

e. “Ia riro ei mori turama no ratou atoa o tei parahi i roto i te pouri” (irava 7).<br />

f. “Ia faatupu i te tia-faahou-raa mai te pohe mai” (irava 7).<br />

g. “Ia faatitiaifaro i te taata atoa” (irava 9).<br />

h. “Ia faaite-papu i te taata paieti ore atoa i ta ratou mau ohipa paieti ore ra”<br />

(irava 9).<br />

• E mea nahea to Iesu faatupuraa i teie mau tohuraa? (A faaitoito i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia faahiti i te mau hi◊oraa i roto i te mau papa◊iraa mo◊a e ia<br />

faaite i te mau iteraa i tupu ia ratou iho.)<br />

• Eaha to outou mana◊o no nia i te mau mea ta Iesu i rave no tatou? Eaha te<br />

huru o to tatou oraraa ahiri aita o Iesu i rave i teie nei mau mea no tatou?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite papu ra te Aposetolo Ioane e ua riro o Iesu Mesia “te<br />

maramarama mau.”<br />

Haapiiraa 1<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 1:1–14; 20:31. (A faaohipa i te Joseph Smith Translation<br />

no Ioane 1:1–14 mai te mea te vai ra. E itehia te reira i nia i te mau apî 807–8 i roto<br />

i te tahi tuhaa hopea o te neneiraa a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei no te<br />

King James Bible.)<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iesu Mesia mai roto mai i te Ioane 1:1–3,<br />

14? (A hi◊o i te tabula ohipa i raro nei. A hi◊o maite e “te Parau” i roto i te<br />

Ioane 1:1, 14 no te Faaora ïa.)<br />

a. I vai na Oia “i te matamua” e te Atua ra te Metua (Ioane 1:1–2). A hi◊o maite<br />

e ua haamata te misioni a te Faaora i roto i te ao hou te tahuti nei, na mua<br />

roa i to÷na fanauraa i Betelehema.<br />

b. O Oia te Atua (Ioane 1:1). A haamaramarama e, ia parau ana◊e tatou no te<br />

Atua, i te pae rahi o te taime te parau nei ïa tatou no te Metua i te Ra◊i ra.<br />

Area râ, “te taata i iteahia o Iehova i roto i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> Tahito. . . .<br />

o te Tamaiti ïa, tei iteahia o Iesu Mesia, . . . .e Atua atoa Oia. <strong>Te</strong> rave nei Iesu<br />

i te ohipa i raro a◊e i te faatereraa a te Metua. . . . E rave rahi o te mau mea ta<br />

te mau papa◊iraa mo◊a e parau nei ua ravehia e te Atua, e ua rave-mau-hia ra<br />

e . . . . Iesu” (Bible Dictionary, “God” 681).<br />

c. Na roto ia÷na ua porohia te evanelia i te ao hou te tahuti nei (Joseph Smith<br />

Translation, Ioane 1:1).<br />

d. Na÷na i hamani i te mau mea atoa ra (Ioane 1:3).<br />

e. I riro mai Oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua i roto i te tino (Ioane 1:14; a<br />

hi◊o atoa 1 Nephi 11:14–21). E aparauhia teie parau haapiiraa i roto i te<br />

haapiiraa 2.<br />

• Ua parau te Aposetolo Ioane e, “i roto ia [Iesu] o te ora” (Ioane 1:4). Ua<br />

faaite papu atoa oia e o Iesu “te maramarama mau, o te turama nei i te taata<br />

atoa e haere mai i teie nei ao” (Ioane 1:9). E mea nahea to te Faaora<br />

horo◊araa ia oe te ora e te maramarama? (A aparau ai te mau melo o te piha<br />

3


haapiiraa i nia i teie nei uiraa, e hinaaro paha oe i te hi◊o atu i te Ioane 8:12;<br />

1 Korinetia 15:20–22; Moroni 7:15–18, 41; PH&PF 88:6–14; e te Bible<br />

Dictionary [te Ditionare o te Bibilia], “Light of Christ,” 725.)<br />

• Eaha te opuaraa a Ioane i roto i te papa◊iraa i to÷na iteraa papu? (A hi◊o Ioane<br />

20:31.) Eaha te auraa o te parau nei “ia faaroo e, o Iesu te Mesia”? (A<br />

haamaramarama e, no roto mai te parau Mesia i te reo Heleni e te auraa ra tei<br />

faatahinuhia. Ia roaa ana◊e to tatou iteraa papu e o Iesu te Mesia, te ite ra ïa tatou<br />

e, o oia te Tamaiti a te Atua, e ua faatahinuhia e ua faatoro◊ahia ia riro ei Faaora<br />

no tatou.) E mea nahea te haapiiraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> i roto i te Haapiiraa Sabati i te<br />

tauturu i teie matahiti ia haapuai i to outou iteraa papu e o Iesu te Mesia?<br />

• Eaha te nehenehe ia tatou tataitahi e ei piha haapiiraa ia rave ia arata◊ihia e te<br />

Varua a haapii ai tatou i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>? (A hi◊o Iakobo 1:5–6; PH&PF 50:17–22;<br />

88:118.)<br />

• E mea nahea te mau parau i roto i te Ioane 1:10–14 e nehenehe ai ia faaohipahia<br />

no tatou, noa÷tu â aita tatou i parahi i te ao nei i te tau o te ohipa pororaa<br />

evanelia a te Faaora?<br />

Ua haapii o Elder Thomas S. Monson:<br />

“Aita i titauhia ia tatou ia haere atu i te Fenua Mo◊a no te ite e, tei pihai iho oia<br />

ia tatou. Aita i titauhia ia tatou ia haere na te hiti roto o Galilea e aore ra ia<br />

haere na nia i te mau aivi o Iudea no te haere na te vahi i haerehia e Iesu.<br />

“To’na auraa mau, e nehenehe te mau taata atoa e haere i te vahi i haerehia e<br />

Iesu oia hoi, ma ta÷na mau parau i nia i to tatou utu, to÷na varua i roto i to tatou<br />

aau, e ta÷na mau haapiiraa i roto i to tatou oraraa, a ora ai tatou i roto i te tahuti<br />

nei” (i roto Conference Report, Apr. 1974, 70; e aore ra Ensign, May 1974, 48).<br />

<strong>Te</strong> faahopearaa A faaite papu no Iesu Mesia e a faaite i to oe mau mana◊o no nia i te haapiiraa<br />

mai i nia ia÷na na roto i te tai◊oraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

A haapapu i te mau melo o te piha haapiiraa e, e tupu i te rahi to ratou mau<br />

iteraa papu no te Faaora ia imi ratou i te arata◊iraa a te Varua i roto i ta ratou<br />

haapiiraa i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, e a ohipa ai ratou i roto i te mau aparauraa i roto i te<br />

piha haapiiraa. A faaitoito ia ratou ia faaohipa i <strong>Te</strong> Buka Arata◊i Haapiiraa a te<br />

Melo o te Piha Haapiiraa i nia i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, a haapii ai ratou i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i roto i te faaineineraa no te piha haapiiraa tataitahi.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi atu te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei<br />

tuhaa no te haapiiraa.<br />

4<br />

1. <strong>Te</strong> Hi◊oraa Taatoa o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong><br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te ap¥ no te mau Upoo<br />

Parau o te Bibilia e a hi◊opoa i te mau i◊oa o na buka e 27 i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

A haamaramarama e, e nehenehe te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> ia vahihia i roto e maha tuhaa<br />

(e hinaaro paha oe i te papa◊i i teie mau tuhaa i nia i te tabula ereere):


a. <strong>Te</strong> Mau Evanelia (Mataio, Mareko, Luka, e Ioane), te hoê papaa parau e te ite<br />

hoi no te oraraa o Iesu Mesia, te misioni, e te mau haapiiraa.<br />

b. <strong>Te</strong> buka o <strong>Te</strong> Ohipa, te hoê aamu no te ohipa pororaa evanelia a te mau<br />

Aposetolo i muri a◊e i te poheraa o Iesu e te Tia-faahou-raa. <strong>Te</strong> faahi◊o maite<br />

ra teie buka i te ohipa a Petero i rotopu i te mau Ati Iuda e te ohipa a Paulo<br />

i rotopu i te mau Ati Edene.<br />

c. <strong>Te</strong> mau Episetole (e mau rata ïa) a Paulo e a te tahi atu feia faatere o te Ekalesia,<br />

papa◊ihia no te haapii e no te haamaitai i te Feia Mo◊a i to ratou tau.<br />

d. <strong>Te</strong> heheuraa a te Fatu i te Aposetolo Ioane i nia i te fenua o Patamo.<br />

2. <strong>Te</strong> Mau faaiteraa hoho’a Video<br />

Mai te mea te vai ra te Family Home Evening Video Supplement 2 [<strong>Te</strong> Pô Utuafare<br />

Puoiraa Video 2] (53277), e hinaaro paha oe i te faaite i te tufaa e pae minuti<br />

“Eaha Ta Oe e Mana◊o ra no te Mesia?” A faaohipa i te faaiteraa hoho’a no te<br />

omua i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e no te haapapu i te faufaa no te noaaraa te hoê iteraa papu<br />

e o Iesu te Mesia.<br />

Mai te mea te vai ra te New <strong>Te</strong>stament Video Presentations [<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, Faaiteraa<br />

Hoho’a Video] (53914), e hinaaro atoa paha oe i te faaite i “<strong>Te</strong> Parau Poro◊i o te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tufaa e 2 minuti te roa.<br />

3. “Ua. . . .haere mai râ e faaite i taua maramarama ra” (Ioane 1:8)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Ioane 1:6–8.<br />

Haapiiraa 1<br />

• O vai te taata i faahitihia i roto i teie nei mau irava? (Ioane Bapetizo.) Eaha<br />

ta÷na misioni? (A hi◊o Ioane 1:8.) E nahea e nehenehe ai ia tatou, mai ia Ioane,<br />

“ia faaite i taua maramarama ra”?<br />

5


Haapiiraa<br />

2<br />

6<br />

“Ua Faarahi Tau<br />

Varua i te Fatu”<br />

Luka 1; Mataio 1<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te faaroo rahi ia Iesu<br />

Mesia na roto i te haapiiraa i te oraraa o Elisabeta, Zekaria, Ioane Bapetizo, Maria,<br />

e Iosepha.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊o-hia Mai<br />

a. Luka 1:5–25, 57–80. <strong>Te</strong> fâ nei te melahi Gaberiela ia Zekaria e te parau nei, i<br />

roto i te pahonoraa i te pure, e fanau mai te vahine a Zekaria, o Elisabeta, i<br />

te hoê tamaiti. Na teie nei tamaiti, e mairihia i te i◊oa o Ioane, e faaineine i<br />

te taata no te Fatu. <strong>Te</strong> ui maere nei o Zekaria i te mau parau a Gaberiela e<br />

vavahia ihora. E hapu to Elisabeta i to÷na matahiti ruhiruhiâ e fanau maira<br />

ia Ioane. <strong>Te</strong> faaite nei o Zekaria i te faaroo faaapîhia a tohu ai oia i te misioni<br />

a Ioane.<br />

b. Luka 1:26–56; Mataio 1:18–25. <strong>Te</strong> faaite nei te melahi Gaberiela ia Maria e e<br />

riro oia ei metua vahine no te Tamaiti a te Atua. <strong>Te</strong> oaoa nei o Maria raua o<br />

to÷na tuaana o Elisabeta i te parau apî no te taeraa mai o te Faaora. <strong>Te</strong> ite nei<br />

o Iosepha e fanau o Maria i te Faaora.<br />

2. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa: <strong>Te</strong> Poro nei Ioane i roto i te Medebara (62132; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 207) e <strong>Te</strong> Faaiteraa: <strong>Te</strong> Fâ nei te Melahi Gaberiela ia Maria (Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 241).<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ia haapii ana◊e te hoê taata e te mana o te Varua<br />

Maitai, “na te Varua Maitai e faatae i taua parau ra i roto i te aau o te tamarii a<br />

te taata nei” (2 Nephi 33:1). Na te iteraa i te faaûrûraa o te Varua e haapuai i te<br />

mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, i to ratou here i te Fatu e ia<br />

vetahi ê ra, e i ta ratou fafauraa ia ora parau tia. Na roto i te pure a feruri i te<br />

mea ta oe e nehenehe e rave no te titauraa i te Varua i roto i te haapiiraa<br />

tataitahi. (A hi◊o v–vi i roto i teie nei buka e te Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei<br />

Atu, te mau apî 14, 88–89.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te mau ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê<br />

o ta oe iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Ahiri e nehenehe ia oe ia farerei i te hoê taata i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> taa ê ia<br />

Iesu, o vai ta oe e hinaaro e farerei atu? No te aha e hinaaro oe i te farerei i<br />

taua taata ra?


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

I muri a◊e i to te mau melo o te piha haapiiraa pahonoraa mai i te mau uiraa, a<br />

haamaramarama e, e mea pinepine tatou i te umehia i te mau taata parau tia no<br />

te mea te pee nei ratou i te Faaora e te faaite papu nei no÷na. A matau roa ai tatou<br />

i teie mau taata, e matau roa atoa tatou ia Iesu Mesia. E aparau teie nei haapiiraa<br />

i te mau taata e rave rahi e no to ratou mau hi◊oraa parau tia e nehenehe ïa e<br />

tauturu ia tatou ia haafatata atu ia÷na.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea te reira e tano ai i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati mai i te mau parau<br />

tumu pae papa◊iraa mo◊a. No te mea e mea huru fifi ia ani i te mau uiraa atoa e<br />

aore ra ia faaoti i te mau mana◊o atoa i roto i te haapiiraa, a maiti ma te pure i te<br />

uiraa o te pahono maitai i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

1. Ua fanauhia o Ioane Bapetizo ia Elisabeta e Zekaria.<br />

A aparau i te Luka 1:5–25, 57–80. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Eaha te huru faataaraa o Elisabeta e o Zekaria i roto i te mau papa◊iraa mo◊a?<br />

(A hi◊o Luka 1:6–9.)<br />

• Eaha te haamaitairaa ta Zekaria raua o Elisabeta i pure atu? (A hi◊o Luka 1:7,<br />

13.) E mea nahea teie pure i te pahonohia i te pae hopea? (A hi◊o Luka 1:11–13,<br />

24–25. A faaite e, e riro ua pure o Zekaria raua o Elisabeta e rave rahi mau<br />

matahiti ia haamaitaihia raua i te hoê aiu. Area râ, aita te Metua i te Ra◊i ra i<br />

horo◊a ia raua i teie haamaitairaa e tae noa÷tu i te taime ua tano no te faaoti i<br />

ta÷na mau tumu.) E mea nahea tatou e nehenehe ai e haapa◊o noa e e ape ai hoi<br />

i te haaparuparuraa i te taime aita ta tatou mau pure o te aau e pahonohia i<br />

taua taime ihoa ra e i roto i te rave◊a ta tatou e hinaaro ra?<br />

• Eaha ta Gaberiela i tohu no nia i te misioni a Ioane? (A hi◊o Luka 1:14–17. A<br />

faaite i te hoho◊a o Ioane o te poro nei i roto i te medebara, e a haapoto i te<br />

mau tohuraa a Gaberiela i nia i te tabula ereere. A aparau i te auraa o te mau<br />

tohuraa, e mea nahea to Ioane faaîraa i te reira, e e mea nahea tatou e<br />

nehenehe ai e pee i te hi◊oraa o Ioane i roto i taua mau mea ra.)<br />

a. O Ioane te “faafariu [e rave rahi mau taata] i te Fatu to ratou ra Atua”<br />

(Luka 1:16).<br />

b. Na÷na e “faafariu mai i te aau o te feia metua i te mau tamarii” (Luka 1:17).<br />

c. Na÷na e “faafariu. . . i te feia faaroo ore i te parau a te feia parau-tia ra”<br />

(Luka 1:17).<br />

d. Na÷na e “faaineine i te hoê pae taata ia au no te Fatu” (Luka 1:17).<br />

Parau faaara: O Ioane Bapetizo tei riro “ei taata tei mau maite i te Autahu◊araa<br />

Aarona i roto i te mau aamu atoa” (Bible Dictionary, “John the Baptist,” 714).<br />

E hinaaro paha oe i te aparau e mea nahea e nehenehe ai i te mau huru i mua<br />

ra o te misioni a Ioane i te faaohipahia i te mau melo o te piha haapiiraa o tei<br />

mau i te Autahu◊araa Aarona.<br />

• Eaha tei tupu ia Zekaria i te taime i feapiti ai to÷na mana◊o i te mau parau<br />

a te melahi? (A hi◊o Luka 1:18–20.) Eaha te mau huru o Zekaria i muri a◊e i te<br />

fanauraahia mai o Ioane, no te faaite i to÷na faaroo i faaapîhia ra? (A hi◊o Luka<br />

7


8<br />

1;59–63. Ua mairi raua o Elisabeta i te i◊oa o ta raua tamaiti ia Ioane, ua haapa◊o<br />

ïa i te faauêraa a te Atua eiaha ra i te peeraa i te mau peu tumu o te fenua.)<br />

• A tohu ai o Zekaria no nia i te misioni a ta÷na tamaiti, ua parau atoa oia i te<br />

faaoraraa, te ora, e te faaaoreraa o te mau hara, te aroha mau, e te<br />

maramarama (Luka 1:68–79). O vai ta÷na e faahi◊o ra a parau ai oia no teie nei<br />

mau mea? (Iesu Mesia.) A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te<br />

Ioane 1:6–9. A faaite papu e, mai ia Ioane Bapetizo, e tia ia haamau tatou i ta<br />

tatou taviniraa i nia i te tautururaa ia vetahi ê ia haere mai ratou i te Mesia ra.<br />

• I muri a◊e i te fanauraa o Ioane, ua tupu a◊era e “itoito atura hoi te aau” (Luka<br />

1:80; a hi◊o maite i roto i teie nei irava no te parau ra itoito atura, te auraa ra ia<br />

tupu i te rahi e aore ra ia haamaitai). No te aha outou i mana◊o ai e, ua titauhia<br />

ia Ioane ia itoito oia i te aau ei reira e nehenehe ai ia faaoti i ta÷na misioni?<br />

Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia itoito tatou i te aau?<br />

2. Ua haapii mai o Maria e o Iosepha e e riro o Maria ei metua vahine no te<br />

Tamaiti a te Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 1:26–56 e te<br />

Mataio 1:18–25. A faaite i te hoho◊a o te Faaiteraa.<br />

• Eaha ta Maria i haapii mai no ô mai i te melahi Gaberiela ra? (A hi◊o Luka<br />

1:26–33.) No te aha te Faaora i titau ai ia riro oia ei tamaiti na te hoê metua<br />

vahine i te tahuti nei e na te hoê Metua tane i te tahuti ore?<br />

A parau ai no Iesu Mesia, ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e:<br />

“O te Atua to÷na Metua, na roto mai i te Taata Tahuti Ore. . . . ua farii oia i te<br />

puai no te tahuti ore, oia hoi te puai ia ora e amuri noa÷tu; e aore ra, na roto i<br />

te maitiraa ia pohe, o te puai ïa ia tia faahou mai i roto i te tahuti ore, i tera ra<br />

ao no te ora e amuri noa÷tu ma te ore to÷na tino e vaiiho-noa-hia ia tahuti noa<br />

na. . . .<br />

“. . . O Maria to÷na metua vahine, na roto i te vahine tahuti nei. . . ua farii oia<br />

i te puai no te tahuti nei, oia hoi te puai no te pohe. . . .<br />

“No teie . . . anoiraa o te hanahana atua e te tahuti nei i roto i te hoê taata, ua<br />

nehenehe atura i to tatou Fatu ia faaoti i te taeraehara mana hope e te mure<br />

ore. No te mea o te Atua iho to÷na Metua e o Maria to÷na metua vahine, ua farii<br />

oia i te puai no te ora e aore ra no te pohe, mai te au i ta÷na i maiti, e na roto i<br />

te horo◊araa to÷na ora, ua farii i te puai no te rave faahou, e i muri iho, i roto i<br />

te huru ite-ore-hia ia tatou, ia horo◊a atu i te mau huru o taua tia-faahou-raa ra<br />

i te taata atoa ia nehenehe i te taatoaraa ia tia mai i te pohe mai” (The Promised<br />

Messiah [1978], 470–71).<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Maria na roto i ta÷na mau<br />

aparauraa e te melahi e ia Elisabeta? (A hi◊o Luka 1:26–38, 45–49; a hi◊o atoa<br />

Alama 7:10. A haapoto i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa<br />

i nia i te tabula ereere. Mai te mea te haapii nei oe i te feia apî, e hinaaro paha<br />

oe i te horo◊a i te mana◊o ia faariro ia Maria ei hi◊oraa maitai no te hoê vahine<br />

apî parau tia.)<br />

a. Ua herehia mai o Maria e te Atua (Luka 1:28, 30). Eaha te auraa te parau<br />

herehia mai e te Atua? I te hea mau vahi ê atu e hi◊o tia atu ai te tahi mau


taata ia herehia? E mea nahea te hi◊oraa ia herehia mai na roto mai i te tahi<br />

atu mau vahi i te haatafifi i te parau ra ia herehia mai e te Atua?<br />

b. Ua tiamâ o Maria no te farii i te Fatu ia÷na ra (Luka 1:28). Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e rave ia tiamâ i teie haamaitairaa?<br />

c. Ua haehaa o Maria e ua na raro [faatura] i te hinaaro o te Fatu (Luka 1:38, 48).<br />

No te aha e mea faufaa no tatou ia na roto i te hinaro o te Fatu? E mea nahea<br />

tatou e riro ai ei feia haehaa atu e te faatura?<br />

d. Ua oaoa o Maria i to÷na Faaora (Luka 1:47). E mea nahea tatou e nehenehe<br />

ai e oaoa i te Faaora?<br />

• No te aha o Elisabeta e ta÷na tamaiti aore â i fanauhia mai i oaoa ai i te taime i<br />

hahaere mai ai o Maria? (A hi◊o Luka 1:39–44; a hi◊o atoa Luka 1:15. A faaite e,<br />

te hoê o te mau ohipa tumu a te Varua Maitai, o te faaite papuraa ïa no Iesu<br />

Mesia.) Mai te mea e tano, a faaite no nia i to te Varua Maitai tautururaa ia oe ia<br />

noaa te hoê iteraa papu no Iesu Mesia, e a ani i te tahi atu ia na reira atoa mai.<br />

• E mea nahea te here o Iosepha no Maria i te tamataraahia? (A hi◊o Mataio<br />

1:18.) Eaha te huru o Iosepha, i te taime i haapii mai ai oia e ua tô o Maria? (A<br />

hi◊o Mataio 1:19. A faaite e, ia au i te ture, ua nehenehe ia Iosepha i te pari ia<br />

Maria no te faahaparaa i te fafauraa no te faaipoiporaa e ia tuu ia÷na i mua i te<br />

tiribuna. I taua huru tiribuna ra, e nehenehe e faahopea i roto i te utu◊a pohe.<br />

Ma te ore e rave i te reira, ua faaoti ia haamâmâ ia÷na ana◊e ra i roto i te<br />

faaotiraa no te faaipoiporaa.)<br />

• E mea nahea to te Metua i te Ra◊i ra tautururaa ia Iosepha ia farii i te huru o<br />

Maria e ia faaineine no ta÷na iho mau hopoi◊a? (A hi◊o Mataio 1:20–23.) Eaha<br />

ta Iosepha i rave no te pahono i teie nei moemoea? (A hi◊o Mataio 1:24–25.)<br />

Eaha ta teie pahonoraa i faaite mai no nia i to÷na huru feruriraa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Luka 1:46. A haamaramarama<br />

e, i roto i teie nei irava, te parau ra ua faarahi ta÷u varua i te Fatu no to Maria ïa<br />

mau itoito i te arue i te Fatu e i te tauturu ia vetahi ê ia ite i to÷na teitei.<br />

• E mea nahea te mau hi◊oraa o Elisabeta, o Zedekia, o Ioane Bapetizo, o Maria, e<br />

o Iosepha i te tauturu ia outou ia ite i te teitei o te Faaora e ia faarahi i to outou<br />

faaroo ia÷na? E mea nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia vetahi ê ia faarahi i<br />

to ratou faaroo ia Iesu Mesia?<br />

A faaite i to oe aau mehara no te mau hi◊oraa parau tia o Elisabeta, o Zekaria,<br />

o Ioane Bapetizo, o Maria e o Iosepha. A faaite papu i te mau parau mau ta oe<br />

i aparau atu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa Na te materia i muri nei e puoi atu i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra i na mana◊o atoa e piti ei tuhaa<br />

no teie nei haapiiraa.<br />

1. “Ia ite papu oe, e parau mau [taua] mau parau ra: (Luka 1:4)<br />

Haapiiraa 2<br />

• Ua faatae o Luka i to÷na iteraa papu i te hoê taata i te i◊oa o <strong>Te</strong>ophilo (Luka<br />

1:3). Eaha te tumu a Luka i roto i te papa◊iraa i to÷na iteraa papu? (A hi◊o Luka<br />

9


10<br />

1:3–4. No te tauturu ia <strong>Te</strong>ophilo ia ite i te papuraa o te mau mea i haapiihia<br />

a◊ena.) E mea nahea to oe haapua-iraa-hia a faaroo ai oe ia vetahi ê i te faaite<br />

papu-raa no te mau parau haapiiraa matauhia e no te mau aamu matarohia o<br />

te mau papa◊iraa mo◊a?<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

Mai te mea te vai ra te haruharuraa video The Savior: Early Years [<strong>Te</strong> Faaora: <strong>Te</strong><br />

Mau Matahiti Matamua] (53163), e hinaaro paha oe i te faaite i te hoê vahi poto<br />

noa no te tuhaa 1, “<strong>Te</strong> Mau Faaiteraa. “


I Nauanei Hoi i<br />

Fanau ai. . . te Ora”<br />

Luka 2; Mataio 2<br />

Haapiiraa<br />

3<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia oaoa i te fanauraa o Iesu<br />

Mesia e ia pee i te hi◊oraa maitai ta÷na i faaite i to÷na apîraa, “[tupu] atura Iesu i te<br />

rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa” (Luka 2:52).<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Luka 2:1–7. Ua fanauhia o Iesu Mesia.<br />

b. Luka 2:8–39. <strong>Te</strong> oaoa nei te mau melahi e vetahi ê e rave rahi i te fanauraa<br />

o Iesu.<br />

c. Mataio 2. <strong>Te</strong> haere nei te mau matoi i te hiti◊a o te râ no te hi◊o ia Iesu e no<br />

te horo◊a i te mau tao◊a na÷na. O Heroda, a mana◊o pe◊ape◊a ai na roto i te<br />

fanauraa o te Arii o te Ati Uda, faaue atura ia haapohehia te mau tamarii<br />

atoa e piti matahiti te paari e tei raro mai o te noho ra i Betelehema e na<br />

taua mau vahi ra. <strong>Te</strong> arata◊i nei te hoê melahi ia Iosepha ia tapuni atu i<br />

Aiphiti e o Maria e o Iesu e i muri a◊e ra, ia ho◊i mai i Iseraela e raua ra.<br />

d. Luka 2:40–52. A arata◊ihia ai e te Metua, te tupu nei Iesu e te faaineine nei<br />

i to÷na apîraa no ta÷na ohipa pororaa no te evanelia.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu mau tai◊oraa: Joseph Smith Translation, Mataio 3:24–26; 1 Nephi<br />

11:1–23; Helemana 14:1–8; 3 Nephi 1:4–21; 27:13–16; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 93:11–20.<br />

3. Mai te mea te vai nei teie mau materia i muri nei, a faaohipa i te tahi i roto<br />

i te haapiiraa:<br />

a. “Luka II,” te hoê tufaa e ono minuti no roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> Mau<br />

Faaiteraa Hoho’a Video (53914).<br />

b. <strong>Te</strong> mau hoho◊a Aore e Piha i te Hotera (62115); <strong>Te</strong> Fanauraa o Iesu (62116;<br />

Afata Hoho◊a no te Evanelia 200); <strong>Te</strong> Fanauraa (62495; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 201); <strong>Te</strong> Faaiteraa no te Fanauraa o te Mesia i te Mau Tia◊i Mamoe<br />

(62117; Afata Hoho◊a no te Evanelia 202); <strong>Te</strong> Mau Matoi (62120; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 203); <strong>Te</strong> Tapuniraa i Aiphiti (62119; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 204); <strong>Te</strong> Tamaiti Iesu i roto i te Hiero (62500; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 205); <strong>Te</strong> Tamariiraa o Iesu Mesia (62124; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

206); e Iesu e To÷na Metua Vahine (Afata Hoho◊a no te Evanelia 242).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaohipa i te mau hoho◊a e te mau faaiteraa<br />

hoho’a video no te titau i te Varua, a amui atu i te huru rauraa i te mau<br />

haapiiraa, e a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamana◊o i te mau<br />

aamu no te papa◊iraa mo◊a ta ratou i aparau (a hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa<br />

<strong>Te</strong>itei Atu, tuhaa G).<br />

11


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊o-hia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te mau ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta<br />

oe iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

12<br />

A papa◊i i te mau taata i muri nei i nia i te tabula ereere: e tia◊i mamoe, o Simeona,<br />

e taata paari no te hitia o te râ, o Heroda, e taata i te fare tipaeraa, o Ana, e melahi<br />

o Maria.<br />

A tai◊o i te mau pahonoraa i muri nei no nia i te fanauraa o Iesu Mesia. A ani<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatano i te pahonoraa tataitahi e te taata<br />

e tano atu:<br />

1. Ua tere au e mea atea te vahi no te imi ia÷na, ua horo◊a i te mau tao◊a, e ua<br />

haamori ia÷na. (E taata paari no te hiti◊a o te râ; Mataio 2:1–2, 9–11.)<br />

2. Aita vau i horo◊a i te piha taotoraa no÷na. (<strong>Te</strong> hoê taata i te fare tipaeraa;<br />

Luka 2:7.)<br />

3. Na roto i te fariiraa i te hoê ite no ô mai i te Varua Maitai, ua rave maira i te<br />

tamarii i roto i to÷u na rima e ua ite au e nehenehe ia÷u ia pohe i roto i te hau.<br />

(Simeona; Luka 2:25–32.)<br />

4. Ua parau atura vau, “Ia haamaitaihia te Atua i nia i te ra◊i teitei, ei hau to teie<br />

nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.” (<strong>Te</strong> hoê melahi; Luka 2:13–14.)<br />

5. Haere oioi atura vau no te hi◊o ia÷na. (<strong>Te</strong> hoê tia◊i mamoe; Luka 2:15–16.)<br />

6. Ua fifihia vau e ua tamata vau i te taparahi ia÷na. (Heroda; Mataio 2:3–4, 16.)<br />

7. I muri a◊e i te haereraa mai i rapae i te hiero, ua faaite vau i te aau mehara e ua<br />

faaite haere i te parau apî no to÷na fanauraa. (Ana; Luka 2:36–38.)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite i te mau uiraa i muri nei<br />

i roto i te taime haapiiraa:<br />

• E mea nahea outou ia pahono i te aamu o te fanauraa o te Faaora? E mea nahea<br />

outou ia pahono i to÷na oraraa, te poheraa, te taraehara, e te tia-faahou-raa mai?<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te tumu e tia ia oaoa tatou i roto<br />

i te fanauraa o te Faaora. A aparau i te mau rave◊a no te apee i te hi◊oraa maitai<br />

ta÷na i faaite i roto i to÷na apîraa.<br />

1. Ua fanauhia o Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 2:1–7. A faaite i te tahi o te mau hoho◊a i tabulahia<br />

i roto i te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”.<br />

• E haamaitairaa to Iesu i te Metua i te Ra◊i ra “hou te fenua ia vai ai” (Ioane<br />

17:5). Ua hamani oia i te mau ra◊i e te fenua (Mosia 3:8). No to÷na tiaraa Iehova,<br />

ua heheu oia i te mau faaueraa e te mau parau mau o te evanelia i te mau<br />

peropheta o te <strong>Faufaa</strong> Tahito (3 Nephi 15:2–5). No te aha Iesu i haere mai ai i te<br />

fenua nei? (A hi◊o 3 Nephi 27:13–16.)


• Eaha te mau huru no te fanauraa o Iesu? (A hi◊o Luka 2:7.) E mea nahea teie<br />

mau huru i te haapapu e tupu mau â ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti<br />

nei e to÷na tusia taraehara? I roto i te hea mau rave◊a te taata i teie anotau e<br />

pato◊i ai ia ô te Faaora i roto i to ratou oraraa?<br />

2. <strong>Te</strong> mau melahi e e rave rahi o vetahi ê tei oaoa i te fanauraa o Iesu.<br />

Haapiiraa 3<br />

A aparau i te Luka 2:8–39. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai<br />

mai i te mau irava i maitihia. A faaite i te tahi o te mau hoho◊a i tabulahia i roto i<br />

te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”.<br />

Mai te mea te faaohipa nei oe i te faaiteraa hoho’a video “Luka II,” a faaite i te<br />

reira i teie nei.<br />

• Eaha ta te mau melahi i parau a puhara ai ratou i te fanauraa o Iesu? (A hi◊o<br />

Luka 2:13–14.) E mea nahea to Iesu haamaitairaa i te Metua? E mea nahea to÷na<br />

hopoiraa mai i te hau e te maitai i te mau taata atoa e ia oe iho? E mea nahea<br />

tatou ia faaite i to tatou aau mehara i te Atua no te horo◊araa o ta÷na Tamaiti?<br />

• Eaha ta te mau tia◊i mamoe i rave i muri a◊e i to ratou iteraa i te Faaora fanauapî-hia<br />

ra? (A hi◊o Luka 2:17–18.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te apeeraa<br />

i to ratou hi◊oraa? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te tahi taata<br />

o ta ratou e nehenehe e faaite atu i to ratou iteraa papu no te Faaora.<br />

• Eaha ta Maria i rave i muri a◊e i te fanauraa o Iesu e te tere o te mau tia◊i<br />

mamoe? (A hi◊o Luka 2:19.) Eaha ta teie ohipa e faaite nei no nia ia Maria? No<br />

te aha e mea faufaa ia rave i te taime ia here atu e ia feruri maite i te mau iteraa<br />

mo◊a i tupu?<br />

• E mea nahea to Simeona e to Ana faaineineraahia no te hi◊o atu i te tamaiti ra<br />

Iesu? (A hi◊o Luka 2:25–26, 37.) Eaha to ratou huru i te taime i ite ai ratou<br />

ia÷na? (A hi◊o Luka 2:27–35, 38.) Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te Faaora<br />

mai roto mai i te mau tohuraa?<br />

3. <strong>Te</strong> haere mai nei te mau taata paari e haamori i te tamarii Iesu. <strong>Te</strong> imi nei<br />

o Heroda i te taparahi ia÷na.<br />

A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia no roto mai i te Mataio 2. A faaite<br />

i te tahi o te mau hoho◊a i tabulahia i roto i te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”.<br />

• No te aha te mau “taata paari no ô mai i te hiti◊a o te râ” i imi ai ia Iesu? (A<br />

hi◊o Mataio 2:1–2.) Eaha ta ratou i rave i te taime i ite ai ratou ia÷na? (A hi◊o<br />

Mataio 2:11. A hi◊o maite i te taime ratou i tae ai i te pae hopea ia Iesu ra, e<br />

“tamarii apî” oia, e ere i te aiu apî.) Eaha te mau horo◊a o ta tatou e nehenehe<br />

e pûpû i te Fatu?<br />

• No te aha o Heroda i titau ai ia ite ia Iesu? (A hi◊o Mataio 2:3–6, 13. Ua fifi oia,<br />

e ua titau i te taparahi ia Iesu.)<br />

• E mea nahea to Iesu parururaahia ia Heroda? (A hi◊o Mataio 2:13–15.) E mea<br />

nahea to Iosepha iteraa i te taime no te ho◊i mai Aiphiti mai? (A hi◊o Mataio<br />

2:19–23.) No te aha outou i mana◊o ai e, ua nehenehe ia Iosepha ia farii i teie<br />

arata◊iraa mai roto mai i te Atua? Eaha ta te mau metua tane e ta te mau metua<br />

vahine o teie anotau e rave ia nehenehe ia farii i te heheuraa [faaiteraa] no nia<br />

i to ratou mau utuafare? E mea nahea to te Atua tautururaa ia outou a imi ai<br />

outou i ta÷na arata◊iraa no to outou utuafare?<br />

13


4. Ma te arata◊ihia e te Metua, te faaineine nei Iesu i to÷na apîraa no ta÷na<br />

ohipa pororaa evanelia.<br />

A tai◊o e a aparau no nia i te Luka 2:40–52. A faaite i te tahi o te mau hoho◊a i<br />

tabulahia i roto i te tufaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”. A haamaramarama e, i te mau<br />

matahiti atoa e faahanahana o Iosepha raua o Maria e te tahi atu mau Ati Uda<br />

haapa◊o maitai i te Oro◊a no te Pasa i Ierusalema. Ei peu matauhia, e apee atu o<br />

Iesu ia raua i te taime i rae◊ahia ai te matahiti 12 (Luka 2:41–42).<br />

• I muri a◊e i te faahanahanaraa i te Pasa i Ierusalema, ua haamata o Maria raua o<br />

Iosepha i to raua tere ho◊iraa mai i Nazareta i te taime i ite papu ai raua e aita o<br />

Iesu tei rae◊ahia te matahiti 12 ia raua ra (Luka 2:43–45). I hea to raua iteraa mai<br />

ia÷na i te pae hopea? (A hi◊o Luka 2:46.) Mai te mea aita to outou mau metua e<br />

aore ra te feia e here nei ia outou i ite tei hea outou, e faaea noa anei ratou ma te<br />

tiaturi e te rave nei outou i te mea o te haapopou i to outou Metua i te Ra◊i ra?<br />

• <strong>Te</strong> parau ra te Joseph Smith Translation no Luka 2:46 e, te feia i roto i te hiero<br />

“ua faaroo ia [Iesu], ma te ani ia÷na i te mau uiraaa. “ Eaha ta teie e faaite nei<br />

no nia i te apîraa o Iesu e te haapiiraa?<br />

• I te taime i ite ai o Maria raua o Iosepha ia Iesu, ua parau atura o Maria ia÷na,<br />

“I imi noa na maua o to metua tane ia oe ma te oto” (Luka 2:48). O vai ta÷na<br />

e parau ra “to metua tane”? (Iosepha.) Eaha ta Iesu i pahono atu i te mana◊o o<br />

Maria? (A hi◊o Luka 2:49.) O vai ta Iesu e parau ra “ta tau metua e tia◊i”? (Metua<br />

i te Ra◊i ra.) Eaha ta teie e faaite nei ia tatou no nia i te maramarama o te tamaiti<br />

apî Iesu no to÷na misioni i faatoro◊ahia na mua roa ra.<br />

• Ei tamaiti apî, eaha te huru o Iesu i nia ia Maria raua o Iosepha? (A hi◊o Luka<br />

2:51. Noa÷tu e Tamaiti oia na te Atua, e tamaiti atoa oia na ta÷na metua vahine<br />

raua o Iosepha.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie hi◊oraa?<br />

• Ei tamaiti apî, “tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e<br />

te taata atoa” (Luka 2:52). I roto i te tahi atu mau parau ra, ua tupu oia i te pae<br />

feruriraa, te pae tino, te pae varua e te pae sotiare. Eaha te tahi mau mea taa ê<br />

ta tatou e nehenehe e rave no te tupuraa i te pae feruriraa, te pae tino, te pae<br />

varua, e te pae sotiare?<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai i roto i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

93:11–17 no nia i te faatupuraa o te Faaora ei tamaiti apî? (I roto i to÷na<br />

faaineineraa ia riro ei Faaora no tatou, aita oia i farii i te mau ite atoa, te mana,<br />

te paari, e te hanahana atoa i titauhia hoê ana◊e taime. Ua farii oia i teie nei<br />

mau mea “i te aroha no te aroha,” maa tufaa iti i te taime.) E mea nahea teie<br />

parau mau e au ai ia tatou? (A hi◊o PH&PF 93:18–20.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te mau parau mau o ta outou i aparau i roto i teie haapiiraa. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia oaoa i te fanauraa o te Faaora e ia<br />

apee i te hi◊oraa maitai ta÷na i faaite i roto i to÷na apîraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa atu E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra i na materia e piti o teie mau mana◊o ei<br />

tufaa no te haapiiraa.<br />

14


1. “Haapao maite atura râ Maria i taua mau parau ra, i te feruri-maite-raa<br />

i roto i to÷na aau” (Luka 2:19)<br />

Ia aparau oe no nia i te pahonoraa faatura a Maria i te fanauraa o Iesu, a ani i te<br />

hoê metua vahine ia faaite no nia i te mau huru i muri a◊e i te fanauraahia mai<br />

o te hoê o ta÷na mau tamarii..<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa i te apîraa<br />

Haapiiraa 3<br />

A maiti e pae irava faufaa o te mau papa◊iraa mo◊a i roto i te haapiiraa, e a<br />

haamatau i te mau melo o te piha haapiiraa i te auraa o te irava tataitahi. I muri<br />

iho a ani i te mau melo o te piha haapiiraa i tapiri i ta ratou mau Bibilia. A horo◊a<br />

i te mau faahi◊oraa o te arata◊i i te mau melo o te piha haapiiraa i te mau irava o<br />

te mau papa◊iraa mo◊a o ta outou i hi◊opoa, ia paraparau i nia i te faahi◊oraa<br />

tataitahi ia ore te aau tapitapi e vai mai no nia i te irava e aparauhia ra. (Mai teie<br />

te huru, e nehenehe ia oe ia parau e, “I roto i teie irava te vai ra te mau parau a te<br />

mau melahi no te arue i te Atua i te taime Iesu i fanauhia mai ai.” <strong>Te</strong> pahonoraa<br />

ana◊e ra tei roto ïa i te Luka 2:14.) I muri iho i to oe tai◊oraa i te hoê faahi◊oraa, a<br />

ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia iriti i ta ratou mau Bibilia e ia imi i te<br />

pahonoraa tano. A faaohipa i teie ohiparaa ei rave◊a no te haamatau atu i te mau<br />

irava o te mau papa◊iraa mo◊a eiaha ra ei ohipa tata◊uraa. Eiaha hoi e haamau◊a<br />

rahi atu i te taime maoti ra tau minuti noa i nia i te reira.<br />

15


Haapiiraa<br />

4<br />

16<br />

“E Haamaitai Outou<br />

i te E◊a o te Fatu”<br />

Mataio 3–4; Ioane 1:35–51<br />

<strong>Te</strong> Tumu Ia faaûrû i te mau melo o te piha haapiiraa ia haafatata atu i te Faaora na roto i te<br />

tatarahaparaa i ta ratou mau hara, ma te haapa◊o i ta ratou mau fafauraa no te<br />

bapetizoraa e te pato◊iraa i te faahemaraa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri maite, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Faatupuraa<br />

o te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 3:1–12. <strong>Te</strong> poro nei Ioane Bapetizo i te tatarahapa e te bapetizo nei,<br />

ma te faaineine i te e◊a o te Fatu o Iesu Mesia.<br />

b. Mataio 3:13–17. Ua bapetizohia o Iesu e Ioane Bapetizo.<br />

c. Mataio 4:1–11. <strong>Te</strong> pato◊i nei Iesu i te mau faahemaraa a Satane i roto i te<br />

medebara.<br />

d. Ioane 1:35–51. <strong>Te</strong> faaoti ra te tahi o te mau p¥p¥ a Ioane Bapetizo ia apee ia<br />

Iesu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu mau tai◊oraa: Mareko 1:1–13; Luka 3:1–22; 4:1–14; Ioane 1:19–34;<br />

2:1–25; 2 Nephi 31; Bible Dictionary (Ditionare o te Bibilia), “Baptism,”<br />

618–19; “John the Baptist,” 714–15; “Repentance,” 760–61.<br />

3. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a, a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa;<br />

Ioane te Poro nei i roto i te Medebara (62132; Afata Hoho◊a no te Evanelia 207) e<br />

Ioane Bapetizo te Bapetizo nei ia Iesu (62133; Afata Hoho◊a no te Evanelia 208).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa atu: A faaohipa i te taime o te piha haapiiraa ma te<br />

maramarama. A faanaho i te mea o ta oe e aparau atu e te roa o te taime ta oe<br />

e titau ra no te horo◊a i nia i te tufaa tataitahi o te haapiiraa, area râ a vaiiho i<br />

muri iho i te Varua ia arata◊i ia oe. Eiaha e faaoti ta◊ue noa i te hoê aparau au<br />

maitai no te tumu noa e nehenehe ia oe e faaoti i te haapiiraa taatoa. E mea<br />

faufaa a◊e no te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai e ia ite i te Varua<br />

eiaha ra ia aparau-noa-hia ana◊e te mau tufaa atoa i roto i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i te mea i muri nei i nia i te tabula ereere, e a ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa, ua ite anei ratou i te mea e parauhia ra:


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

A haamaramarama e, e parau Hebera te Mesia, tei faatahinuhia te auraa. Ua tia◊i<br />

te mau Ati Uda era ê te rahiraa tenetere no te taeraa mai o te Mesia, o te riro ei<br />

Arii i faatahinuhia e ei Faaora mai te au i te tohuraa. <strong>Te</strong> parau Heleni no te Mesia<br />

o Iesu ïa. Ua riro o Iesu Mesia te Mesia i tia◊i-maôro-hia ra, e o Ioane Bapetizo te<br />

peropheta ïa i tonohia mai no te faaineine i te e◊a no÷na.<br />

A aparau e mea nahea te mau haapiiraa i roto i te mau irava o te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i muri nei e nehenehe ai e tauturu ia tatou i roto i te haafatataraa i te<br />

Faaora. No te mea e, e mea fifi ia ani atu i te mau uiraa atoa e aore ra ia faaoti i te<br />

mau tufaa atoa o te haapiiraa, a maiti ma te pure i te mau uiraa o te tano maitai i<br />

te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaineine nei o Ioane Bapetizo i te e◊a o te Fatu Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 3:1–12. A faaite i te hoho◊a o Ioane o te poro nei, e a<br />

faaite atoa i te haamaramaramaraa i muri nei no nia i te huru i mua ra i roto i ta<br />

oe iho mau parau:<br />

Era ê te mau tenetere hou te fanauraa o Ioane, ua ite atu te mau peropheta e rave<br />

rahi i ta÷na ohipa pororaa evanelia, e ua faaite papu i to÷na teitei rahi ei taata o te<br />

faaineine i te e◊a no te Mesia (Isaia 40:3; 1 Nephi 10:7–10). I roto i te faaineineraa<br />

no te ohipa pororaa evanelia a Ioane, ua faaite hua mai te melahi Gaberiela no te<br />

fanauraa o Ioane (Luka 1:13–19), ua tohu o Zekaria i te mahana e mairihia ai te i◊oa<br />

o Ioane e to÷na piritomeraa (Luka 1:67–79), e ua faatoro◊a te hoê melahi ia Ioane e<br />

va◊u matahiti te paari no ta÷na misioni (PH&PF 84:27–28). Ua tae mai te faaiteraa<br />

teitei no to Ioane teitei rahi na roto mai i te Faaora iho, o tei parau e, “I ta te<br />

vahine e fanau nei, aita÷tu ïa e peropheta rahi ia Ioane Bapetizo nei” (Luka 7:28).<br />

Ua fanauhia o Ioane mai te mea ra e ono ava◊e hou to Iesu. I muri noa iho i te<br />

fanauraa o Iesu, ma te ite i te faameharaa na roto i te faaiteraa e ua fanauhia te<br />

hoê arii apî no te Ati Uda, ua “taparahi atura [o Heroda] i te mau tamarii tamaroa<br />

atoa i Betelehema, e te mau vahi atoa i reira iho, o tei tae i te piti o te matahiti ra e<br />

tei ore” (Mataio 2:16). No te paruru ia Iesu, ua fâ maira te hoê melahi ia Iosepha i<br />

roto i te faaheitaoto e ua arata◊i ia÷na ia rave ia Iesu e ia Maria ia maue i Aiphiti<br />

(Mataio 2:13–15). No te paruru ia Ioane, “ua faaue o Zekaria ia [Elisabeta] ia rave<br />

ia÷na i roto i te mau mou◊a, i reira oia i te faaamuraahia i te “akaride” e te meli o te<br />

fenua aihere” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith<br />

[1976], 261). Ua haamata o Ioane i ta÷na ohipa pororaa no te evanelia i te taata i<br />

17


18<br />

muri a◊era e rave rahi mau matahiti, te pororaa na mua i roto i te medebara e i<br />

muri iho i Ierusalema e “te fenua atoa i te pae Ioridana ra” (Mataio 3:5).<br />

• Eaha te misioni a Ioane Bapetizo? (A hi◊o Luka 1:76–79; 3:3–4.) No te aha<br />

outou e mana◊o ai e, e mea faufaa i te tahi taata ia faaineine i te e◊a o te Fatu?<br />

• Eaha te parau poro◊i ta Ioane i poro atu no te faaineine i te nunaa no te taeraa<br />

mai o te Faaora? (A hi◊o Mataio 3:1–2.) Eaha te auraa o te parau ia tatarahapa?<br />

(A aparau ai te mau melo o te piha haapiiraa i teie uiraa, a papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere i te tahi mau huru o te tatarahaparaa mai tei faaitehia i raro nei.<br />

E hinaaro paha oe i te ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e a apee ai.<br />

a. O te oto hoi e au i te Atua no te tatarahapa (2 Korinetia 7:9–10).<br />

b. E fa◊i mai e e haapae ê roa÷tu i te mau hara (PH&PF 58:42–43).<br />

c. <strong>Te</strong> aufauraa i te vahi e nehenehe, no te ino i ravehia (Luka 19:8).<br />

d. <strong>Te</strong> haapa◊oraa i te mau faaueraa (PH&PF 1:31–32).<br />

e. E fariu atu i te Fatu ra e ia tavini ia’na (Mosia 7:33)<br />

• E mea nahea te tatarahapa i te tauturu ia tatou ia faaineine no te parahi i pihai<br />

iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia ra? (A hi◊o 3 Nephi 27:19.) E mea nahea<br />

te tataraha i te tauturu ia tatou ia haafatata atu ia raua i te mahana tataitahi?<br />

• Ua ite mata te mau Pharisea e te mau Sadukea i te mau bapetizoraa i ravehia e<br />

Ioane area râ, aita i maiti ia bapetizohia (Mataio 3:7; Luka 7:29–30). Ua faahapa<br />

ia ratou, ma te titau ia ratou “ia tatarahapa. . . e ia tuuhia mai te mau hotu i<br />

fariihia o te tatarahaparaa” (Joseph Smith Translation, Mataio 3:35; a hi◊o maite<br />

te faahororaa no te parau ra te mau hotu o te mau hopearaa ohipa ïa e te parau<br />

ra fariihia o te tiamâ ïa e aore ra te mea tano ïa). Eaha te mau hotu o te<br />

tatarahaparaa? (A hi◊o Moroni 8:25–26.)<br />

• Ua bapetizo o Ioane “i te pape ia tatarahapa” e ua fafau e, na Iesu e bapetizo<br />

atu “i te Varua Maitai, e te auahi” (Mataio 3:11). Eaha te auraa o te parau ra ia<br />

bapetizohia “e te Varua Maitai, e te auahi”? Ua bapetizohia tatou e te Varua<br />

Maitai e te auahi i te taime ua farii tatou i te horo◊araa o te Varua Maitai na<br />

roto i te tuuraa o te mau rima (PH&PF 20:41). “<strong>Te</strong> horo◊araa o te Varua Maitai<br />

o te tiaraa ïa ia farii, i te taime atoa e tiamâ te hoê taata, i te hoaraa o te Varua<br />

Maitai. . . . E ohipa te reira na te taata tamâ no te tamâ roa i te hoê taata e no<br />

haamo◊a ia÷na i te mau hara atoa. No reira e parau pinepinehia te reira i te<br />

‘auahi’” (Bible Dictionary, “Holy Ghost,” 704).<br />

2. Ua bapetizohia o Iesu e Ioane Bapetizo.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 3:13–17. A faaite i te hoho◊a o Ioane o te bapetizo<br />

nei ia Iesu.<br />

• No te aha ua hepohepo Ioane ia bapetizo ia Iesu? (A hi◊o Mataio 3:14.) No te<br />

aha ua titauhia Iesu ia bapetizohia? (A hi◊o Mataio 3:15; 2 Nephi 31:6–7, 9–11.)<br />

No te aha e titauhia ia tatou ia bapetizohia? (A hi◊o 2 Nephi 31:5, 12–13,<br />

17–18; PH&PF 20:71; 49:13–14.)<br />

• Eaha te mau fafauraa ta tatou e rave i te taime e bapetizohia ai tatou? (A hi◊o<br />

PH&PF 20:37.) E mea nahea teie mau fafauraa i te ohipa i nia i ta tatou mau<br />

faaohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o Mosia 18:8–10.)


3. <strong>Te</strong> pato◊i nei Iesu i te mau faahemaraa a Satane i roto i te medebara.<br />

Haapiiraa 4<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 4:1–11 (a hi◊o atoa i te mau faahororaa i raro nei<br />

no te Mataio 4:1–2, 5–6, 8–9, e 11, tei roto i te Joseph Smith Translation nei teie<br />

mau irava).<br />

• I muri noa iho i to Iesu bapetizoraahia, ua arata◊i te Varua ia÷na i roto i te<br />

medebara ia parahi i pihai iho i te Atua (Joseph Smith Translation, Mataio 4:1).<br />

I to outou mana◊o, nahea teie ohipa i te tupu no te faaineine ia Iesu ia pato◊i i te<br />

mau faahemaraa a Satane? E mea nahea te haapaeraa maa, te pure e te vaiihoraa<br />

“ia arata◊ihia. . . e te Varua” i te haapuai ia tatou ia pato◊i i te mau faahemaraa?<br />

• I te hea hinaaro ta Satane i tamata i te faahema atu i te taime i tamata ai oia ia<br />

Iesu, o tei haapae i te maa, no te taui i te mau ofa◊i ei pane? (A hi◊o Mataio 4:2–3.<br />

Ua tamata oia i te faahema atu i te hinaaro ia haamaha i te hiaai o te tino.) E<br />

mea nahea o Satane i te tamata ia tatou ia topa i roto i te mau hiaai o te pae<br />

tino? E mea nahea tatou i te ite e i te pato◊i i teie mau tamataraa?<br />

• Ua tamata o Satane i te faahema atu no te faate◊ote◊o, i te taime i tamata ai o<br />

Iesu i te tiavaru atu ia÷na iho i te poretiko e no te faaite e e mana to÷na no te<br />

faaorahia e te mau melahi (Mataio 4:5–6). E mea nahea o Satane i te faahema<br />

mai i to tatou te◊ote◊o? E mea nahea tatou i te ite e i te pato◊i atu i te mau<br />

tamataraa o te faatupu i to tatou mau hinaaro te◊ote◊o?<br />

• Eaha ta Satane i pûpû atu ahiri Iesu i haamori ia÷na? (A hi◊o Mataio 4:8–9.)<br />

E mea nahea o Satane i te tamata ia tatou e te mau tao◊a rahi o te ao nei e te<br />

puai? E mea nahea tatou i te ite e i te pato◊i i teie mau tamataraa? (A hi◊o i te<br />

Mataio 4:10.)<br />

• Eaha te hape i nia i te pûpûraa a Satane ia horo◊a ia Iesu te mau basileia o te<br />

ao? (A hi◊o PH&PF 104:14.) Eaha te tahi mau pûpûraa hape ta Satane i rave i<br />

teie mahana no te ume ia tatou i roto i te hara?<br />

• Ua pahono atu Iesu i te mau tamataraa tataitahi a Satane na roto i te faahitiraa<br />

atu i te mau papa◊iraa mo◊a (Mataio 4:3–4, 6–7, 8–10). E mea nahea te mau<br />

papa◊iraa mo◊a i te horo◊a ia tatou i te itoito no te pato◊i i te tamataraa? (A hi◊o<br />

Helamana 3:29–30.)<br />

• E piti taime to Satane uiraa e Tamaiti na te Atua anei o Iesu (Mataio 4:3, 6). I to<br />

outou mana◊oraa no te aha Satane i ani ai i teie uiraa? E mea nahea oia i te ani<br />

i teie uiraa i to te ao nei i teie mahana? Ia tia tatou i mua i te tamataraa, e mea<br />

nahea te iteraa e, e tamarii tatou na te Atua i te tauturu ia tatou? (A hi◊o Mose<br />

1:12–22.)<br />

• E mea nahea te iteraa e, o Iesu, te Tamaiti a te Atua, ua tia atoa oia i mua i te<br />

mau tamataraa tei tuea i ta tatou e farerei nei i te tauturu ia tatou? (Ei mau<br />

melo no te piha haapiiraa, a aparau i teie uiraa, e riro outou i te hinaaro ia<br />

tai◊o i te reira i roto i te Hebera 4:;14–15.)<br />

Ua parau o Elder Joseph B. Wirthlin e: “Ua papu roa i te Fatu no to tatou<br />

oraraa tahuti nei. Ua ite oia i to tatou mau paruparu. Ua maramarama oia i te<br />

mau titauraa [tamataraa] o to tatou oraraa o te mau mahana atoa. E aravihi<br />

rahi to÷na no te iteraa i te mau faahemaraa o te mau hiaai o te ao nei e te mau<br />

hinaaro o te tino” (i roto Conference Report, Apr. 1996, 46; or<br />

19


4. <strong>Te</strong> faaoti ra te tahi o te mau p¥p¥ a Ioane Bapetizo i te pee ia Iesu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia no roto mai i te Ioane 1:35–51.<br />

• Ia haamata ra o Iesu i ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti nei, eaha ta<br />

Ioane Bapetizo i faaitoito i ta÷na iho mau p¥p¥ ia rave? (A hi◊o Ioane 1:35–37.)<br />

Ia ite Iesu i na p¥p¥ toopiti a Ioane Bapetizo i te peeraa mai Ia÷na, eaha Ta÷na i<br />

rave? (A hi◊o Ioane 1:38–39.)<br />

• Ia faaroo o Anederea e ia ite papu atu i te Faaora, eaha ta÷na i rave? (A hi◊o<br />

Ioane 1:40–42.) I muri a◊era i te fariiraa i te hoê iteraa e, o Iesu te Mesia, e mea<br />

nahea to Philipa pahonoraa i te mau mana◊o tapitapi o Nataniela? (A hi◊o<br />

Ioane 1:43–46.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te titau manihini ia vetahi<br />

ê ia “haere mai e a hi◊o” i te Faaora?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te titau-manihini-raa ia “haere mai e a hi◊o” i te Faaora, ua<br />

faataehia ïa ia tatou tataitahi. A haamaramarama e, e nehenehe tatou e farii i<br />

taua titau-manihini-raa ra na roto i te tatarahaparaa, te otiraa i te bapetizohia, te<br />

haapa◊oraa i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa, e te pato◊iraa i te faahemaraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa Na te materia i muri nei e puoi atu i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei<br />

tuhaa no te haapiiraa.<br />

20<br />

1. <strong>Te</strong> mau hi◊oraa maramarama mai roto mai i te bapetizoraa o te Faaora<br />

A hi◊o faahou i te Mataio 3:16–17.<br />

• E mea nahea te aai o te bapetizoraa o te Faaora ia faaite e, e tia ia ravehia te<br />

bapetizoraa na roto i te utuhi-roa-raa i raro i te pape? (A hi◊o Mataio 3:16; a<br />

hi◊o atoa i te Ioane 3:23; te Roma 6:3–6; te 3 Nephi 11:23–26; te Bible<br />

Dictionary (Ditionare o te Bibilia), i te parau “Baptism (Bapetizoraa),” 618, o te<br />

haamaramarama e, te parau ra bapetizoraa, no roto mai ïa i te parau Hereni e te<br />

auraa ra hohonu e aore ra utuhi-roa-raa i raro i te pape. “)<br />

• Eaha ta Ioane i ite i muri a◊e i to Iesu bapetizoraahia? (A hi◊o Mataio 3:16.) No<br />

vai te reo o ta÷na i faaroo? (A hi◊o Mataio 3:17.) Eaha ta te aai o te bapetizoraa<br />

o te Faaora e haapii nei i nia i te natura o te Aturaa? (O te Metua i te Ra◊i ra, o<br />

Iesu Mesia, e o te Varua Maitai na taata faataa ê maitai ratou.<br />

2. <strong>Te</strong> Faaiteraa Hoho’a Video<br />

Mai te mea te vai ra te ripene video <strong>Te</strong> Faaora: <strong>Te</strong> Mau Matahiti Matamua (53163),<br />

e titau paha outou i te faaite i te hoê tuhaa poto no roto mai i te tuhaa 3, “<strong>Te</strong><br />

Bapetizoraa, te Faahemaraa, e te Pato◊iraa. “<br />

3. <strong>Te</strong> faaite nei te Fatu i te faaroo [haapa◊o] e te here i to÷na metua vahine<br />

A haamaramarama e, i muri a◊e i to Iesu bapetizoraahia, ua haere oia e ta÷na ra<br />

mau p¥p¥ i te hoê tamaaraa no te faaipoiporaa i Kanaana (Ioane 2:1–11). Ia parau<br />

râ to÷na metua vahine ia÷na e, aita e uaina no te tamaaraa, ua pahono atura oia,<br />

“Eaha ta oe ia÷u nei, e teie nei vahine? aore râ i tae i to÷u ra hora (Eaha ta oe e<br />

hinaaro nei ia÷u ia rave no oe na? Taua hinaaro ra, e na reira ïa vau” (Joseph


Smith Translation (Tatararaa a Iosepha Semita), Ioane 2:4; a hi◊o i te Ioane 2:4,<br />

papa◊iraa i raro 4a).<br />

• Eaha ta te mau parau a Iesu i to÷na metua vahine i faaite mai no nia i to÷na<br />

mau huru no to÷na metua vahine? Eaha ta÷na [Iesu] i rave no te tauturu ia÷na?<br />

(A hi◊o Ioane 2:6–11. A haapapu e, o teie te semeio matamua a Iesu i papa◊ihia<br />

i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.)<br />

4. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu i te faatura a tamâ ai oia i te hiero<br />

Haapiiraa 4<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Ioane 2:13–17, tei roto te aai<br />

o Iesu o tei ite atu i te feia hoo tao◊a e te feia hoo moni i te oreraa e haamo◊a i te<br />

hiero. Mai te mea e, te vai ra te hoho◊a o Iesu i te Tamâraa i te Hiero (62163; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 224), a faaite atu i te reira. A haapapu e, ua faaite Iesu i te<br />

faaroo [haapa◊o] e te faatura i te taime ua “tiahi atura ia ratou atoa i rapae au mai i<br />

te hiero ra, . . . e hue atura hoi te moni a te feia hoo moni ra; faatiopa atura hoi i<br />

te mau iri” (Ioane 2:15). A haamaramarama e, te faatura no to tatou Metua i te<br />

Ra◊i ra, ua hau atu ïa i te parahi-noa-raa ma te maniania ore i roto i te Fare Pure.<br />

<strong>Te</strong> vai atoa ra te faaiteraa na roto i ta tatou mau ohipa e, te here nei tatou ia÷na e<br />

te ite papu nei tatou i to÷na mana.<br />

21


Haapiiraa<br />

5<br />

22<br />

“Ia Fanau Faahou”<br />

Ioane 3–4<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, no te farii i<br />

te ora mure ore, e tia roa “Ia fanau faahou” e ia tamau i te pee ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri-hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa<br />

o te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 3:1–22. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu ia Nikodemo e, e tia roa i te mau mea atoa<br />

ia fanau faahou i te pape e te Varua no te tomo atu i roto i te basileia o te<br />

Atua. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, o Oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua, tei tonohia<br />

mai no te faaora i te taata nei.<br />

b. Ioane 4:1–42. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te vahine Samaria i te apoo pape a Iakoba.<br />

E rave rahi taata Samaria tei faafariuhia mai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Topical Guide (Arata◊i no te Mau Tumu Parau), “Living<br />

Water (Pape Ora),” 294.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i roto i te piha<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoê tumu raau ora maitai, tei pipi-maitai-hia i te pape, e te hoê tumu<br />

raau tei maemae no te oreraa e pipihia i te pape (e aore ra a papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere te hoê tumu raau ora maitai e te hoê tumu raau maemae, mai<br />

te faaitehia i roto i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê pita pape.<br />

4. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te tahi o te reira i<br />

roto i te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a o te Vahine i te Apoo Pape (62169; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

217).<br />

b. “<strong>Te</strong> Vahine i te Apoo Pape,” te hoê tuhaa e va◊u minuti no roto mai i te Mau<br />

Faaiteiteraa Video no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> (53914).<br />

c. <strong>Te</strong> hoê hoho◊a fenua no Paletetina i roto i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> (te<br />

hoho◊a fenua 14 i roto i te nene◊iraa buka a te Feia Mo◊a i te Mahana Hopea<br />

Nei no te Bibilia King James).<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “<strong>Te</strong> opuaraa tumu no te haapiiraa i roto i te Ekalesia<br />

o te tautururaa ïa ia faatupu i te mau tauiraa faufaa i roto i te oraraa o te taata.<br />

<strong>Te</strong> titauraa ra, o te faaûrûraa ïa i te taata tataitahi ia feruri, ia ite e ia rave i te<br />

tahi mea no nia i te mau parau mau e te mau parau tumu o te evanelia” (Rex<br />

A. Sidmore, faahitihia i roto <strong>Te</strong> Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, __; a ahi◊o<br />

atoa i te ap¥ __).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Ia tano, a faaohipa i te ohipa i muri nei e aore ra i te hoê o ta oe iho no te<br />

haamata i te haapiiraa.


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A faaite i te tumu raau ora maitai e te tumu raau maemae (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong><br />

Faaineineraa”, e aore ra a papa◊i i te reira i nia i te tabula ereere mai te au i tei<br />

faaitehia i nia i te ap¥ parau i muri mai. <strong>Te</strong> tahi atoa, a faaite i te pita pape.<br />

• Eaha te tupu i nia i te hoê tumu raau mai te mea e, aita e pipihia ra te reira i te<br />

pape? Eaha te tupu mai ia tatou mai te mea e, aita tatou e farii nei i te pape?<br />

A haamaramarama e, mai ia tatou o te pohe atu i te pae tino mai te mea aita<br />

tatou e farii i te pape i te pae tino, e pohe atoa tatou i te pae varua mai te mea<br />

aita tatou e farii i te pape i te pae varua. <strong>Te</strong> faaite nei teie haapiiraa i te mau<br />

haapiiraa a Iesu no nia i te fanauraa i te pape e te Varua e no nia i te pape ore<br />

ta÷na e pûpû nei.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea outou ia faaohipa i te reira i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiira ia faaite i te mau iteraa no nia i te mau<br />

parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu ia Nikodemo e, e tia roa ia tatou atoa ia fanau faahou<br />

i te pape e te Varua no te tomo atu i roto i te basileia o te Atua.<br />

A aparau i te Ioane 3:1–22. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, ua riro na o<br />

Nikodemo ei taata faatere i roto i te oire Ati Uda. Ua haere mai oia ia Iesu ma te<br />

ite e, “e orometua [o Iesu] mai μ mai i te Atua ra” (Ioane 3:2).<br />

• Eaha ta Iesu i haapii ia Nikodemo, o te tia roa ia÷na ia rave no te tomo atu i<br />

roto i te basileia o te Atua? (A hi◊o Ioane 3:5.) Eaha te auraa o te parau “ia<br />

fanau i te pape”? (Ioane 3:5; ia bapetizohia ïa). E mea nahea te bapetizoraa e<br />

riro ai ei tapa◊o no te fanau faahou? (<strong>Te</strong> utuhi-roa-raa i raro i te pape, e tapa◊o<br />

ïa no te pohe e aore ra te tanuraa o ta tatou mau hara i mairi a◊enei; ia tia mai<br />

tatou mai roto mai i te pape, e haamata tatou i te hoê ora apî.) Eaha te auraa<br />

no te parau “ia fanau . . . i te Varua”? (Ioane 3:5; te fariiraa ïa i te horo◊a o te<br />

Varua Maitai).<br />

• Ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e “Aita te mau melo o te Ekalesia i<br />

fanau faahou na roto noa i te bapetizoraa ana◊era” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament<br />

Commentary, 3 vols. [1966–73], 1:142). Taa ê atu i te otiraa i te bapetizohia e te<br />

fariiraa i te horo◊a o te Varua Maitai, eaha atu â te tahi mea titauhia ia riro mai<br />

ei taata fanau faahou? (A hi◊o Ioane 3:16, 18; Mosia 5:1–7; 27:25–26; Alama<br />

23


24<br />

5:14–35; 22:15–18. E hinaaro paha oe ia tapa◊o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i te mau periota i roto i teie mau irava o te tuati atu i te riroraa ei<br />

taata fanau faahou. Ua horo◊ahia i raro nei te hoê tabula ei hoho◊a. A faaite<br />

papu e, te mau irava no roto mai i te Buka a Moromona, e haamaramarama te<br />

reira i te auraa o te parau ia fanau faahou.)<br />

a. <strong>Te</strong> tiaturiraa ia Iesu Mesia (Ioane 3:16, 18).<br />

b. <strong>Te</strong> iteraa i “tei faahuru ê ia matou. . . . to matou aau, i ore ai matou i<br />

hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore” (Mosia 5:2;<br />

a hi◊o atoa Alana 5:12–14, 26).<br />

c. <strong>Te</strong> faariroraa i “to ratou [huru] tahuti e te mairi ra, ei huru parau-tia” (Mosia<br />

27:25).<br />

d. <strong>Te</strong> riroraa “[ta te Atua] mau tamarii tamaroa, e ta÷na mau tamahine” (Mosia<br />

5:7; 27:25).<br />

e. <strong>Te</strong> riroraa “ei taata faaapîhia” (Mosia 27:26).<br />

f. <strong>Te</strong> noaaraa te “hohoa o te Atua i ootihia i nia i to outou ra mata” (Alama<br />

5:19; a hi◊o atoa i te irava 14).<br />

g. <strong>Te</strong> tatarahaparaa ia “horoi i to [tatou] ahu, e ua teatea; oia ïa, e mea tia roa<br />

ia tamâhia, e ia horoi-ê-hia te mau huru porao atoa ra i te toto o te [Mesia]”<br />

(Alama 5:21; a hi◊o atoa Alama 5:19, 33–34; 22:18).<br />

• Ua haapii atoa o Elder McConkie e, ia fanau faahou “eita e tupu noa mai i roto<br />

i te hoê taime poto. E raveraa râ [te reira]” (“Jesus Christ and Him Crucified,” i<br />

roto i te 1976 Devotional Speeches of the Year, 399). Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

rave no te tamau noa i teie nei raveraa i roto i to tatou oraraa? (A hi◊o 2 Nephi<br />

31:19–20.) E mea nahea tatou ia faaore i te haaparuparuraa e aore ra i te mau<br />

hupehupe i roto i te raveraa no to tatou pae varua? Eaha te mau tauiraa o te<br />

iteahia ra e outou i roto ia outou iho e aore ra i roto i te tahi atu taata i roto i<br />

te raveraa no te riroraa mai ei taata fanau faahou?<br />

• A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te Ioane<br />

3:14–18. E mea nahea teie mau parau mau no nia i te misioni a te Faaora i te<br />

tuati i ta÷na faaueraa oia hoi ia fanau-faahou-hia tatou?<br />

• Ua faaohipa Iesu i te mau iteraa no te maramarama e te pouri no te haapii<br />

ia Nikodemo (Ioane 3:19–21). No te aha te tahi pae e maiti ai i te pouri i te<br />

maramarama? E mea nahea tatou ia tapea i te aravihi no te au i te maramarama<br />

e ia vaiiho i te pouri? Eaha te mau fafauraa ta te Fatu i rave no te feia o te<br />

haere mai i te maramarama? (A hi◊o PH&PF 50:24; 88:67.)<br />

2. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te hoê vahine no Samaria i te Apoo Pape a Iakoba<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Ioane 4:1–42. A<br />

faaite i te hoho◊a fenua no Palatetino. A haamaramarama e, a ratere ai Iesu e ta÷na<br />

mau p¥p¥ mai Iudea i Galilea (e hinaaro paha oe i te tohu atu i teie mau vahi i nia<br />

i te hoho◊a fenua), ua faafaaea ratou no te haamaha i te rohirohi i te Apoo Pape a<br />

Iakoba i Samaria. A parahi ai Iesu i pihai iho i te apoo pape ra, ua haere maira te<br />

hoê vahine Samaria no te huti i te pape.<br />

A faaite i te hoho◊a o te vahine i te apoo pape. Mai te mea te faaohipa nei oe i te<br />

faaiteraa hoho◊a video “<strong>Te</strong> Vahine i te Apoo Pape,” a faaite i te reira i teie nei.<br />

• Eita te ati Iuda e “au maitai i to Samaria” (Ioane 4:9) e peu matauhia e ratou, e<br />

ape ratou i te haere atu na Samaria. Area Iesu râ, ua haere noa oia na Samaria.<br />

Eaha ta te reira e faaite nei no nia ia÷na? O vai ma te tahi mau taata “Samaria”


i roto i te ao nei i teie mahana? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, te<br />

taata atoa e aore ra te p∂p∂ taata atoa tei ferurihia e, e mea faufaa ore.) E mea<br />

nahea tatou i te rave ia ratou?<br />

• E mea nahea te vahine Samaria i te faaohieraa no Iesu ia haapii ia÷na? (A hi◊o<br />

Ioane 4:9, 11–12, 15, 19, 25. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, e vahine<br />

haehaa oia, ua hinaaro oia ia ite atu â, e ua tiaturi oia i ta÷na mau parau.) Eaha<br />

ta tatou e nehenehe e rave ia riro tatou ei feia farii atu â i te mau haapiiraa a te<br />

Faaora?<br />

• E mea nahea to te vahine Samaria tauiraa a parau atu ai Iesu ia÷na? E mea nahea<br />

to Iesu tautururaa ia faataehia taua tauiraa ra? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa<br />

oia hoi, ua haapii oia ia÷na ia au i to÷na faito no te maramarama, ua faaite papu<br />

oia no nia ia÷na iho, ua faaohipa oia i te tapa◊o no te pape ma te mana rahi, e ua<br />

faaite oia i te aroha.) E mea nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa ia haapii tatou ia<br />

vetahi ê ra?<br />

• Ua faaite Iesu i te vahine Samaria e, ua nehenehe ia÷na ia horo◊a ia’na “te pape<br />

ora” (Ioane 4:10). Eaha to outou mana◊o i te auraa o te parau “pape ora”? (A<br />

hi◊o 1 Nephi 11:25; PH&PF 63:23. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, te<br />

mau parau haapiiraa o te evanelia, te here o te Atua, e te Taraehara.) E mea<br />

nahea e noaa ai ia tatou te pape ora? E mea nahea teie pape ora i te<br />

haamaitairaa ia outou?<br />

• Ua haere mai te vahine Samaria i te apoo pape no te pape (Ioane 4:7). Area râ,<br />

i muri a◊e i to÷na parauraa e Iesu, ua vaiiho i ta”na pita pape i te apoo ra e ua<br />

haere maira e faaite ia vetahi ê no nia i te iteraa i tupu (Ioane 4:28–29). Eaha ta<br />

tatou e nehenehe e haapii mai i roto i to÷na hi◊oraa?<br />

• E mea nahea te tahi mau taata i te haamaitairaahia no te faaroo i te vahine<br />

Samaria? (A hi◊o Ioane 4:39–42.) E mea nahea to outou haamaitairaahia e aore<br />

ra i to outou iteraa ia vetahi ê i te haamaitairaahia no te tiaturiraa i te Fatu? E<br />

mea nahea e nehenehe ai i to tatou faaroo i te haaputapû i te huru o te feia e<br />

haati ra ia tatou?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa Mai te mea e, e faaohipa oe i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite faahou i te mau tumu<br />

raau e te pita pape . A haamaramarama e, mai te mau tumu raau e titau ra i te<br />

pape no te ora, e titau atoa tatou i te pee atu i te Faaora e ta÷na ra mau haapiiraa<br />

ia fanau faahou e ia farii i te ora e amuri atu.<br />

A faaite papu i te mau parau mau ta outou i aparau i roto i te haapiiraa. A titau i<br />

te mau melo o te piha haapiiraa ia imi ia Iesu Mesia, ia pee mai ia÷na, e ia tamau<br />

noa i roto i te raveraa no te fanau faahou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi atu te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha oe i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei<br />

tuhaa no te haapiiraa.<br />

Haapiiraa 5<br />

1. “E ere au i te Mesia, i tonohia mai râ . . . vau e na mua ia÷na” (Ioane 3:28)<br />

• I roto i te Ioane 3:25–36, eaha te huru o Ioane no nia i ta÷na ohipa i roto i te<br />

autaatiraa e te ohipa a te Faaora? Eaha te hi◊oraa no te huru o Ioane i roto i te<br />

25


26<br />

riroraa ei p¥p¥ mau? E mea nahea tatou i te faaohipa i teie huru i roto i ta tatou<br />

taviniraa i roto i te Ekalesia?<br />

2. “E hi◊o i te mau aua ra . . . ua teatea ïa i teie nei ua auhune” (Ioane 4:35)<br />

• Eaha ta Iesu i haapii i ta’na mau p¥p¥ no nia i te ohipa misionare i roto i te<br />

Ioane 4:35–38? Eaha te auraa ta÷na e titau ra a parau ai oia, e hi◊o i te mau aua<br />

ra, ua teatea ïa i teie nei, ua auhune? E mea nahea te Faaora i te faaohipa i teie<br />

tapa◊o â i roto i <strong>Te</strong> Parau Fafau e te Mau Parau Fafau 4:1–4 e 75:3–5? A ani i te<br />

mau mea o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu ta ratou i farii<br />

na a aparau ai ratou i te evanelia e vetahi ê ra.<br />

3. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te tamaiti a te taata mana<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 4:46–54.<br />

• Eaha ta te taata mana e titau ra ia Iesu? (A hi◊o Ioane 4:46–47.) Eaha te pahono<br />

matamua a Iesu ia÷na? (A hi◊o Ioane 4:48.) Eaha ta te taata mana i pahono? (A<br />

hi◊o Ioane 4:49.)<br />

• Eaha te panohoraa piti a Iesu i te taata mana? (A hi◊o Ioane 4:50.) Eaha te huru<br />

o te taata mana? (A hi◊o Ioane 4:50.) Eaha te hopearaa o te faaroo o te taata<br />

mana? (A hi◊o Ioane 4:51–54.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i teie aai<br />

no nia i te puai o te faaroo?


“Ua Vaiiho Vave<br />

i Ta Ratou Mau Upea”<br />

Luka 4:14–32; 5; 6:12–16; Mataio 10<br />

Haapiiraa<br />

6<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, ua piihia te<br />

mau Aposetolo ei mau ite taa ê no Iesu Mesia e, e haamaitaihia tatou ia paturu e<br />

ia pee ana◊e tatou ia ratou.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

a. Luka 4:14–32. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i roto i te hoê sunago i Nazareta e te faaite<br />

papu nei e, o oia te Mesia ta Isaia i tohu. Ua tiahi ê te mau taata ia÷na ma te<br />

riri rahi.<br />

b. Luka 5:1–11, 27–28; 6:12–16. Ua pii Iesu i ta’na na Aposetolo Hoê Ahuru<br />

Ma Piti.<br />

c. Mataio 10. Ua faatoro’a e ua haapii Iesu i ta’na na Aposetolo Hoê Ahuru Ma<br />

Piti, e ua tono ia ratou no te poro i te evanelia.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Isaia 61:1–2; Mataio 4:18–22; Mareki 1:16–20; 3:13–19;<br />

6:7–13; Luka 9:1–6; 12:1–12; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

107:23–24, 33–35, 39, 58; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Apostle<br />

[Aposetolo],” 612.<br />

3. Mai te mea te vai ra teie mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa: <strong>Te</strong> Piiraa o te Feia Tai◊a (62496; Afata Hoho◊a no te Evanelia 209) e<br />

aore ra Iesu e te Feia Tai◊a (62138; Afata Hoho◊a no te Evanelia 210); To Iesu<br />

Faatoro◊araa i te Mau Aposetolo (62557; Afata Hoho◊a no te Evanelia 211); e te<br />

hoê hoho◊a no te P∂p∂ o te Mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i teie nei (no<br />

roto mai i te amuiraa i tupu a◊enei i roto i te ve◊a Ensign e aore ra te<br />

International Magazines (Ve◊a Haati i te Ao nei).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa atu: A haapii mai e a faaohipa i te mau i◊oa o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. Ia na reira ana◊e outou, e ite mai te mau melo o te<br />

piha haapiiraa e, te haapa◊o nei outou ia ratou ei melo tataitahi. Na roto i te<br />

mau-aau-raa te mau i◊oa o te mau melo o te piha haapiiraa, e nehenehe ïa e<br />

tauturu ia outou ia faaitoito i te ohiparaa ma te faatia ia oe ia ui tia atu i te mau<br />

uiraa i te mau taata e titauhia ra. (A hi◊o <strong>Te</strong> Haapiiraa–Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te tuhaa matamua o te Mosia<br />

27:31 (na roto i te “fa◊i[raa] ratou e, o oia te Atua”). A haamaramarama e, i te Ho◊i-<br />

Piti-raa Mai o Iesu Mesia, e ite maitai te mau taata atoa ia÷na ei Faaora. E ere mai i<br />

27


<strong>Te</strong> Aparauraa e te<br />

Faaohiparaa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

28<br />

to÷na ho◊i-matamua-raa mai. Ua haapii mai te mau ati Iuda i te mau tohuraa no<br />

nia i te ho◊iraa mai o te Faaora ehia rahiraa tenetere, area râ e rave rahi o ratou o<br />

tei faaroo ia Iesu, aita ratou i ite atu ia÷na ei Faaora. No te mea paha aita o Iesu i<br />

faaora i te mau ati Iuda i te faatereraa a te nunaa Roma, mai ta ratou i titau atu ia<br />

na reira te Mesia, e rave rahi o ratou ua pato◊i atu ia÷na e i ta÷na parau poro◊i.<br />

A faaite papu e, te tuhaa matamua o teie nei haapiiraa e aparauhia i te mea i tupu<br />

i te taime ua faaara matamua mai te Fatu e, o oia te Mesia i tia◊i-maôrô-hia ra. <strong>Te</strong><br />

tahi atu mau tuhaa o te haapiiraa e aparau ïa no to Iesu piiraa i te mau Aposetolo<br />

no te tauturu ia haaparare i ta÷na parau poro◊i.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau i nia i te<br />

mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te iteraa e, o Iesu Mesia te Faaora e na<br />

roto i te peeraa i te mau Aposetolo.<br />

1. <strong>Te</strong> Faaite nei te Fatu e, o oia te Mesia.<br />

A aparau i te Luka 4:14–32. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o mai i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, ua titau manihinihia<br />

o Iesu ia tai◊o i te hoê irava o te papa◊iraa mo◊a e ia paraparau i te reira i roto i te<br />

oro◊a i roto i te sunago i Nazareta.<br />

• A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Luka 4:16–19.<br />

(A faaite atu e, te mau irava 18–19 e faahitiraa ïa na Isaia 61:1–2. Ua piihia<br />

o Isaia “Mau Esaia” i roto i te Luka 4:17.) Eaha ta teie mau irava e parau nei?<br />

(E haamaramaramaraa tohuraa taua mau irava ra no te mau mea ta te Mesia<br />

i rave: a hi◊o i te haapiiraa 1.)<br />

• I te otiraa ta Iesu tai◊oraa i te irava no roto mai i te Isaia, eaha te iteraa papu<br />

ta÷na i faaite atu? (A hi◊o Luka 4:21. Ua faaite oia e, o te Mesia oia ta Isaia i<br />

tohu e na roto i taua tohuraa ra i tia◊i maoro ai te mau ati Iuda ehia rahiraa<br />

tenere.) E mea nahea ta te mau taata i roto i te sunago pahonoraa i te faaiteraa<br />

a Iesu? (A hi◊o Luka 4:22–29.)<br />

• No te aha i to outou mana◊o, ua fifi roa te mau taata i roto i te sunago ia farii<br />

ia Iesu ei Mesia? (A hi◊o Luka 4:22. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, ua<br />

ite ratou ia÷na e ua ite mata ratou ia÷na i te tupuraa mai i te paari, no reira aita<br />

ratou e ite faahou ra, e mea nahea i riro ai oia ei Mesia rahi ta ratou i tia◊i.) No<br />

te aha i to outou mana◊o, te fifi atoa nei te tahi mau taata i teie mahana ia farii<br />

ia Iesu Mesia? E mea nahea tatou ia haapuai i to tatou mau iteraa papu e, o<br />

Iesu te Faaora?<br />

2. <strong>Te</strong> pii nei Iesu i ta÷na na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Luka 5:1–11,<br />

27–28; 6:12–16. A faaite i te hoho◊a o Iesu e te feia tai◊a e te hoho◊a o na<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i taua taime ra. A aparau ai outou i nia i te mau<br />

irava o te mau papa◊iraa moa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

maramarama e, ua piihia te mau Aposetolo no te rave i te mea ta Iesu iho i rave<br />

na i roto i te sunago i Nazareta—a faaite e, o oia te Mesia, o oia te Faaora.<br />

• Eaha ta Simona Petero, o Iakobo, e o Ioane e rave ra i te taime Iesu ia haere<br />

mai ai ia ratou ra? (A hi◊o Luka 5:1–2.) Eaha ta Iesu i parau atu ia ratou no nia i<br />

to ratou oraraa, e mea nahea te reira i te taui mai te mea e pee mai ratou ia÷na?


(A hi◊o Luka 5:10.) Eaha te huru tupuraa i roto i to outou oraraa no to outou<br />

faaotiraa ia pee ia Iesu Mesia?<br />

• E mea nahea te semeio e te mau upea tai◊araa i te faatupu i te mau iteraa i tupu<br />

ia Petero, Iakobo, e Ioane, e riro aî ratou ei feia “ravaai taata”? (Mareko 1:17).<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te mau periota i muri nei:<br />

a. Luka 5:5: “E tuu ra vau i te upe’a, o oe i parau mai na .” (E rave ratou i te<br />

ohipa i te vahi ta Iesu e faaue ia ratou.)<br />

b. Luka 5:6: “E ia tuu ihora ratou, ua ati a’era ia ratou te i’a e rave rahi .” (E itehia<br />

ia ratou te mau taata e rave rahi o te farii i te evanelia.)<br />

c. Luka 5:7: “Ua tapare atura ratou i to ratou. . . ia haere atoa mai ratou e rave.<br />

“ (E pii ïa ratou ia vetahi ê no te tauturu i roto i te ohipa.)<br />

• A faaite atu e, i roto i te Luka 5:1–11, ua pii o Iesu ia Petero, ia Iakobo, e ia<br />

Ioane ia riro ei mau p¥p¥ na÷na. I muri a◊era, ua pii atu oia ia ratou ia riro ei<br />

mau Aposetolo na÷na. A papa◊i i te parau P¥p¥ e te parau Aposetolo i nia i te<br />

tabula ereere. Eaha te taaê-raa i rotopu i te hoê p¥p¥ e te hoê aposetolo?<br />

A haamaramarama e, te hoê p¥p¥ o te taata pee atoa ia Iesu Mesia (Bible<br />

Dictionary, “Disciple,” 657). <strong>Te</strong> hoê Aposetolo, o te hoê p¥p¥ o tei piihia ia riro<br />

ei ite taa ê no te Mesia (PH&PF 107:23). <strong>Te</strong> auraa no te parau Aposetolo “te hoê<br />

[o tei] tonohia na mua” (Bible Dictionary, “Apostle,” 612). Ua tonohia te mau<br />

melo no te P∂p∂ no te Ahuru Ma Piti Aposetolo no te faaite papu i to te ao nei<br />

e, o Iesu te Faaora e te Ora no te taata nei.<br />

• No te aha e mea faufaa to Iesu piiraa i te mau Aposetolo? (A hi◊o Mataio<br />

9:36–38; 16:19; Mareko 3:14–15; Ioane 20:19–21, 23; Ephesia 4:11–15. Na<br />

ratou e tauturu ia Iesu ia poro i te evanelia e na ratou e arata◊i i te Ekalesia e ia<br />

hopo◊i maite i te mana autahu◊araa i muri a◊e i to Iesu haere-ê-raa.) No te aha e<br />

mea faufaa ia pii te Fatu i te mau Aposetolo i teie nei mahana?<br />

• E mea nahea to Iesu maitiraa i na Ahuru Ma Piti Aposetolo matamua ra?<br />

(A hi◊o Luka 6:12–13.) E mea nahea to Iesu faaineineraa ia÷na iho no te pii ia<br />

ratou? Eaha te huru ia faaauhia te rave◊a ia maiti ana◊e i te mau taata i teie<br />

anotau ia riro ei mau Aposetolo e ia tavini i roto i te tahi atu mau piiraa o te<br />

Ekalesia? (E pure te feia faatere o te Ekalesia e e imi i te faaûrûraa ia ite o vai<br />

ta te Fatu e titau ra ia tavini i roto i te piiraa tataitahi.)<br />

• Eaha ta te mau papa◊iraa mo◊a e faaite nei ia tatou no nia i te oraraa e te huru<br />

o te mau tane ta Iesu i pii ei mau Aposetolo? (A hi◊o Luka 5:5, 8, 11, 27–28.<br />

<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, aita ratou i haapiihia no te ohipa<br />

pororaa evanelia, tera râ e mau tane haehaa, faatura, rave ohipa o tei hinaaro<br />

i te faatusia i te mau mea atoa no te pee i te Fatu.) Eaha ta te reira e faaite ia<br />

tatou no nia i te hoê taata o tei aravihi no te tavini i te Fatu? (A hi◊o atoa<br />

PH&PF 4:3, 5–6; <strong>Te</strong> Mau Hiroa Faaroo 1:5.)<br />

3. <strong>Te</strong> faatoro◊a nei Iesu e te haapii nei i na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti.<br />

Haapiiraa 6<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mataio 10. A faaite i<br />

te hoho◊a no te Mesia o te faatoro◊a nei i te mau Aposetolo.<br />

• I muri a◊e i to Iesu piiraa i te mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti, ua horo◊a oia<br />

ia ratou te mana autahu◊araa, e ua haapii ia ratou i roto i ta ratou mau hopoi◊a.<br />

Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te mau mana e te mau hopoi◊a a te mau<br />

Aposetolo, na roto mai i te a◊o a te Fatu i roto i te Mataio 10? (A papa◊i i nia i te<br />

29


tabula ereere te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa. <strong>Te</strong>ie te tahi<br />

o te mau pahonoraa, oia hoi, mai te tabula ohipa i raro nei.)<br />

a. Ua farii ratou i te mana no te faaora i te ma◊i i te pae varua e te pae tino<br />

(irava 1).<br />

b. Ua tonohia ratou i te mamoe i mo◊e o Iseraela, no te haapii oia hoi, tei μnei<br />

te basileia o te ra◊i (te mau irava 6–7).<br />

c. E tia ia ratou ia faaohipa i to ratou mana autahu◊araa no te haamaitai e no<br />

te faaora i te taata (irava 8).<br />

d. E tia ia ratou ia imi i te feia o tei ineine no te faaroo i te evanelia (te mau<br />

irava 11–14).<br />

e. E tia ia haapii ratou mai te au i tei arata◊ihia e te Varua (te mau irava 19–20).<br />

f. E tia ia horo◊a ratou i to ratou ora atoa no te ohipa a te Faaora (irava 39).<br />

• Eaha te huru o te mau mana e te mau hopoi◊a i horo◊ahia i te mau Aposetolo<br />

matamua ra ia faaauhia te reira i tei horo◊ahia i te mau Aposetolo o te mau<br />

mahana hopea nei? (A hi◊o PH&PF 107:23, 33, 35; 112:14, 19–22, 30–31.) Eaha<br />

to outou mana◊o i to outou<br />

• Eaha te mau haamaitairaa o tei fafauhia i te feia o te pee i te mau Aposetolo?<br />

(A hi◊o Mataio 10:40–42; a hi◊o atoa PH&PF 124:45–46.)<br />

Ua parau o Elder Spencer W. Kimball e: “Eita roa te hoê i roto i teie nei Ekalesia<br />

e atea [mo◊e] ê ia pee oia ma te faaroo e te tuutuu ore i te Feia Faatere o te<br />

Ekalesia o ta te Fatu i tuu i roto i ta÷na Ekalesia. Eita roa teie Ekalesia e atea ê;<br />

eita roa te P∂p∂ no te Ahuru Ma Piti e arata◊i ê ia outou i te e◊a tia; aore i tupu<br />

a◊enei e eita roa te reira e tupu” (i roto Conference Report, Apr. 1951, 104).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua riro o Iesu Mesia ei Mesia mau e ua riro te mau Aposetolo<br />

Ahuru Ma Piti ei mau ite taa ê no÷na. E hinaaro paha outou i te faaite i te hoê<br />

iteraa i fariihia, na roto i te peeraa i te a◊o a te hoê Aposetolo ua haamaitaihia<br />

to outou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

30<br />

1. <strong>Te</strong> mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i teie nei<br />

A faaite i te mau hoho◊a o te mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i teie nei, e a<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii i to ratou mau i◊oa. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te titauraa i muri nei:<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa hoê peni tara e hoê apî parau iti, e<br />

a ani i ratou ia papa’i i te numera i nia i ta ratou mau apî parau mai te 1 e tae atu<br />

i te 12. A faaite i te hoê hoho◊a o te Aposetolo tataitahi ma te ore e faaite i to÷na<br />

i◊oa, e a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia papa◊i te i◊oa i nia i ta ratou mau<br />

ap¥ parau, i pihai iho i te numera e tano. Ia oti ta oe faaiteraa i te mau hoho◊a<br />

atoa, a hi◊opoa i te mau pahonoraa tano.


2. <strong>Te</strong> mau Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i te matamua ra<br />

A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii i te mau i◊oa o te mau<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i te matamua ra (Mataio 10:2–4). A faaite i te<br />

haamaramaramaraa i muri nei i roto i ta outou iho mau parau no te tauturu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e mea nahea to te mau Aposetolo<br />

faaiteraahia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a:<br />

Toopiti na Aposetolo tei piihia Iakobo: o Iakobo te tamaiti a Zebedee e o Iakobo<br />

te tamaiti a Alphaeus. Toopiti tei piihia Simona: o Simona Petero e o Simona, te<br />

taata Kanaana, tei pii-atoa-hia Simona Zelote (“te zelote”). Toopiti tei piihia Iuda:<br />

o Iuda (tei pii-atoa-hia Lebbaeus Thaddaeus) e Iuda Iscariot, o tei huna i te Mesia.<br />

Ua piihia Mataio o Levi i roto i te Luka 5:27–28. Ua ite-atoa-hia o Toma i te i◊oa<br />

Didimo, o te auraa ra “e maehaa. “ <strong>Te</strong> Aposetolo i parauhia o [Bartholomew] i<br />

roto i te mau evanelia a Mataio, Mareko, e Luka, te mana◊ohia ra o oia taua taata<br />

nei â i parauhia o Nataniela i roto i te evanelia a Ioane.<br />

3. “O tei rahi to÷na hinaaro i ta÷na metua tane e ta÷na metua vahine, iti ia÷u,<br />

aita oia i au ia÷u” (Mataio 10:37)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Mataio 10:35–38.<br />

• E mea nahea e tupu ai te mau irava 35 e 36 i te tahi mau taime, ia amui ana◊e<br />

mai te hoê taata i te Ekalesia? Ma te ite e, te hinaaro nei te Fatu i to tatou mau<br />

utuafare ia roaa te hau e ia tahoêhia, eaha ïa to outou mana◊o, i parau ai oia i<br />

teie mau faahitiraa? Ia vai râ, e tia ïa ia faatae atu i to tatou parau tia matamua<br />

e te puai a◊e? (A hi◊o i te mau irava 37–38; a hi◊o atoa i te Luka 14:33.)<br />

4. <strong>Te</strong> Faaiteraa Hoho’a Video<br />

Haapiiraa 6<br />

<strong>Te</strong> tuhaa matamua o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê maitiraa no roto mai i<br />

te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), e mea faufaa ïa te reira i roto<br />

i teie nei haapiiraa. I roto i teie nei tuhaa, te haamaramaramaraa ïa no nia i te<br />

auraa no Iesu o tei faaite ia÷na iho oia tei faatahinuhia, e aore ra te Mesia (Luka<br />

4:18); i nia i te haamoriraa i roto i te sunago; e i nia i te auraa no te pororaa i te<br />

evanelia ma te farii i te moni ore e aore ra te pute ore, mai te au i ta Iesu i haapii<br />

atu i ta÷na mau Aposetolo ia rave (Mataio 10:9–10).<br />

31


Haapiiraa<br />

7<br />

32<br />

“[Oia] Iho <strong>Te</strong>i Rave i to<br />

Tatou Paruru, e Ua Hopoi<br />

Ê i to Tatou Mau Pohe”<br />

Mareko 1–2; 4:35–41; 5; Luka 7:11–17<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te tahi o te<br />

mau tumu i rave ai te Faaora i te mau semeio.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mareko 1:14–15, 21–45. Ua ratere Iesu na roto atu ia Galilea ma te haapii i<br />

te evanelia, ma te tiavaru i te mau diabolo, e ma te faaora i te feia ma◊i. <strong>Te</strong><br />

tiavaru nei oia i te hoê varua faufau i rapae i te hoê taata, te faaora nei i te<br />

metua vahine hoovai o Simona Petero, e te tamâ nei oia i te hoê lepera.<br />

b. Mareko 2:1–12. <strong>Te</strong> faaore nei Iesu i te mau hara a te hoê taata e te faaora nei<br />

i te taata hapepa.<br />

c. Mareko 4:35–41; 5:1–20; Luka 7:11–17. <strong>Te</strong> tamarû nei Iesu i te moana vero<br />

rahi, te tiavaru nei i te hoê n≤n≤ diabolo, e te faatia nei i te tamaiti a te<br />

vahine ivi o Naina i te pohe.<br />

d. Mareko 5:21–43. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê vahine o tei tapahi e ua faatia i<br />

te tamahine a Iaeiro mai te pohe mai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 8–9; Luka 4:33–44; 5l:12–32; 8:22–56; Alama<br />

7:11–12; Moromono 9;7–20; Moroni 7:27–29, 33–37; Bible Dictionary,<br />

“Miracles,” 732–33.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a, <strong>Te</strong> Tamarûraa i te Mata◊i (62139; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 214) e <strong>Te</strong> Haamaitairaa o Iesu i te Tamahine a Iaeiro<br />

(62231; Afata Hoho◊a no te Evanelia 215), a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E hinaaro te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i te<br />

tumu i faufaa ai te mau haapiiraa i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. A faaineine ai<br />

outou i te haapiiraa tataitahi, ma te pure a feruri eaha ta outou e nehenehe e<br />

rave no te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaohipa i te mau<br />

parau tumu no te evanelia i roto i to ratou oraraa. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu. 131, 139–40.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

• Eaha te hoê semeio? (<strong>Te</strong> hoê ohipa maere rahi tei faatupuhia na roto i te mana<br />

o te ra◊i mai e aore ra te mana pae varua; a hi◊o Bible Dictionary, “Miracles,”<br />

732–33.)


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

• Eaha te hoê o te mau semeio a te Faaora o ta outou e hinaaro ia ite mata atu?<br />

No te aha? (E hinaaro paha outou i te tapa◊o mai i te tahi o te mau semeio a te<br />

Mesia i nia i te tabula ereere no te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

pahono i teie uiraa.)<br />

A haamaramarama e, e aparau teie haapiiraa i te tahi o te mau semeio a te Faaora<br />

e te mau tumu oia i rave ai i te reira.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea te reira e tano ai i to outou oraraa o te mahana atoa. A haapapu e, e<br />

tamau â Iesu i te rave i te mau semeio i roto i to tatou oraraa. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite mai, mai te mea e tano, i te mau semeio ta<br />

ratou i farii i roto i te oraraa. (E hinaaro paha outou ia haamana◊o i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa e, te tahi o te mau iteraa o te oraraa e mea mo◊a roa no te<br />

faaite atu. E nehenehe te Varua Maitai e tauturu ia ratou ia ite i te taime tano no<br />

te faaite i te hoê iteraa o te oraraa.<br />

1. <strong>Te</strong> ratere nei Iesu na roto i Galilea ma te haapii i te evanelia e ma te rave<br />

i te mau semeio<br />

A aparau i te Mareko 1:14–15, 21–45. A titau manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• A ratere ai Iesu na roto i Galilea ma te haapii atu i te evanelia, ua rave oia i te<br />

mau semeio e rave rahi, e tae noa÷tu i te faaoraraa i te ma◊i e te tiavaruraa i te<br />

diabolo (Mareko 1:34, 39). No te aha Iesu i rave ai i teie e i te tahi atu mau<br />

semeio i roto i ta÷na ohipa pororaa i te evanelia? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, mai teie mau mea i raro nei.)<br />

a. No te faaiteraa i te here e te aroha rahi (a hi◊o Mareko 5:19; a hi◊o atoa 3<br />

Nephi 17:6–7).<br />

b. No te paturaa e te haapapuraa i te faaroo (a hi◊o Mataio 9:27–30).<br />

c. No te faaite-papu-raa i to÷na atuaraa e te mana (a hi◊o Mareko 1:27;<br />

2:10–11).<br />

A tapa◊o mai i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te<br />

tabula ereere, e a vaiiho i teie nei tabula i nia i te tabula ereere i roto i te taime<br />

haapiiraa atoa. A aparau ai outou i te mau semeio ta Iesu i rave, a aparau i te<br />

tahi o te mau tumu o tei faaîhia e te semeio tataitahi. A amui mai i te tabula,<br />

te tahi mau tumu atoa i faahitihia i roto i te haapiiraa.<br />

• No te aha te mau taata i roto i te sunago i Kaperenaumi i maere ai i ta Iesu<br />

mau haapiiraa e i to÷na aravihi ia tiavaru i te mau varua faufau? (A hi◊o Mareko<br />

1:22, 27.) I te hea mana ta Iesu i haapii atu e i rave i te mau semeio? (Na roto i<br />

te mana o te autahu◊araa, tei ere i te feia papa◊i parau.) E mea nahea tatou i te<br />

farii i teie puai e te mana i teie mahana?<br />

• I roto i te Mareko 1:41, eaha te hoê tumu i faaora ai Iesu i te lepera? A faaite<br />

papu e, ua rave Iesu i te mau semeio e rave rahi o te haamaitai afaro noa i te<br />

hoê ana◊era taata. Eaha ta teie mau ohipa i tupu e faaite nei no nia i to Iesu<br />

huru no tatou tataitahi? E mea nahea to÷na faaiteraa mai i te here e te aroha<br />

rahi no tatou?<br />

33


34<br />

• E mea nahea tatou ia faaite i te here mai to te Mesia ra e te aroha no te feia e<br />

haati nei ia tatou? E mea nahea to te tahi mau taata faaiteraa i te here mai to<br />

te Mesia e te aroha rahi no outou?<br />

2. <strong>Te</strong> faaore nei Iesu i te mau hara a te taata nei e te faaora nei i te taata<br />

hapepa.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mareko 2:1–12.<br />

• No vai te faaroo tei tauturu i te faaoraraa o te taata tei roohia i te ma◊i hapepa?<br />

(A hi◊o Mareko 2:3, 5.) E mea nahea ta teie mau taata i te faaiteraa i to ratou<br />

faaroo? (A hi◊o Mareko 2:1–4.) E mea nahea tatou i te faaohipa i te faaroo no<br />

vetahi ê ra? E mea nahea te faaroo o vetahi ê i te tautururaa ia outou e aore ra i<br />

te tahi taata ta outou i matau?<br />

• Eaha ta te tahi mau papa◊i parau i mana◊o i te taime Iesu i faaite ai i te taata<br />

hapepa e, ua faaorehia ta÷na mau hara? (A hi◊o Mareko 2:5–7.) E mea nahea to<br />

Iesu pahonoraa i teie mau papa◊i parau? (A hi◊o Mareko 1:8–11.) A faaite papu<br />

e, mai te semeio i te taata i faaorahia i te hapepa, ua riro atoa ei semeio no÷na i<br />

te faaoreraahia o ta÷na mau hara. A haapapu e, te vai nei teie semeio ia tatou<br />

tataitahi ia tatarahapa tatou.<br />

• Eaha ïa te mana rahi atu no te faaoraraa o te nehenehe e faahi◊ohia ei tapa◊o<br />

no te mau faaoraraa a te Faaora i te pae tino? (A hi◊o Isaia 53:5; 2 Nephi 25:13;<br />

3 Nephi 9:13.) E mea nahea te mana faaoraraa o Iesu i te haamaitai ia outou i<br />

te pae varua? E mea nahea tatou ia imi i te faaoraraa pae varua?<br />

3. <strong>Te</strong> tamarû nei Iesu i te moana, te tiavaru nei i te mau diabolo, e te faatia<br />

nei i te tamaiti a te vahine ivi no Naina, mai te pohe mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mareko 4:35–41;<br />

5:1–20 e te Luka 7:11–17. A faaite i te hoho◊a, te tamarû nei Iesu i te vero.<br />

• <strong>Te</strong> mau huru pae tino o te mau semeio a te Faaora, ua faaite pinepine te reira i<br />

te mau tapa◊o o te mau parau mau i te pae varua. Eaha ta tatou e haapii mai i<br />

roto i taua mau parau mau i te pae varua ra, na roto i te mau semeio i muri<br />

nei? (<strong>Te</strong> mau pahonoraa e nehenehe e vai mai, ua horo◊ahia ïa i roto i te mau<br />

paruru.)<br />

a. Mareko 4:35–41. Ua tamarû Iesu i te moana. (E nehenehe ta÷na e hopoi mai<br />

i te hau ia tatou.)<br />

b. Mareko 5:1–20. Ua tiavaru Iesu te hoê ti’a o te mau diabolo. (Ua nehenehe<br />

ia÷na ia tiavaru ia Satane e to÷na mana i rapae i to tatou oraraa.)<br />

c. Luka 7:11–17. Ua faatia mai Iesu i te hoê taure◊are◊a mai te pohe mai. (No<br />

to÷na Taraehara, e tia tatou mai te pohe mai i roto i te Tia-faahou-raa mai.)<br />

A titau manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahiti i te tahi atu mau<br />

semeio ta te Faaora i rave e te mau parau mau i te pae varua o ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai na roto mai i taua mau semeio ra.<br />

• Eaha atu te tahi mau mea hohonu o ta outou i roaa mai na roto i te haapiiraa<br />

mai i teie na semeio e toru?<br />

4. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê vahine e tapahi e te faatia nei i te tamahine a<br />

Iaerio mai te pohe mai.


A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mareko 5:21–43.<br />

• E mea nahea te vahine e tapahi ra i te faaiteraa i to÷na faaroo? (A hi◊o Mareko<br />

5:25–43.) Eaha te tumu no to÷na faaoraraahia? (A hi◊o Mareko 5:34. A haapapu<br />

e, no to÷na faaroo i roto i te mana o Iesu, eiaha râ no te tapearaa mai i to÷na<br />

ahu, o tei faatupu i to÷na faaoraraa.)<br />

• A faaite i te hoho◊a o Iesu i te haamaitairaa i te tamahine a Iaerio. E mea nahea<br />

to Iaerio faaiteraa i to÷na faaroo i te Faaora? (A hi◊o Mareko 5:22–23.) Eaha ta<br />

Iesu i parau no te haapuai i te faaroo o Iaerio i te taime i faaroo ai Iaerio e, ua<br />

pohe ta÷na tamahine? (A hi◊o Mareko 5:36.) E mea nahea outou ia faaohipa i<br />

teie mau parau i roto i to outou oraraa?<br />

• Eaha outou e mana◊o ai e, e mea tia i te faaroo ia na mua i te mau semeio? (A<br />

hi◊o Etera 12:12, 18; Moroni 7:37; e te faahitiraa i muri nei.) No te aha eita te<br />

mau semeio e horo◊a noa i te hoê niu papu no te faaroo?<br />

Ua parau o Brigham Young e: “<strong>Te</strong> mau semeio, e aore ra taua mau faaiteraa<br />

faahiahia roa ra o te mana o te Atua, e ere ïa no te feia tiaturi ore, no te<br />

tamahanahana ra i te Feia Mo◊a, e no te haapuai e no te haapapu i te faaroo o<br />

te feia o te here, te taiâ, e te tavini ra i te Atua” (Discourses of Brigham Young,<br />

sel. John A. Widtsoe [1941], 341).<br />

• No te aha e mea faufaa no outou te mau semeio ta Iesu i rave i roto i to÷na<br />

oraraa i te tahuti nei? No te aha e mea faufaa ia ite e, te tamau nei oia i te rave<br />

i te mau semeio i teie nei mahana? Eaha te tahi mau hi◊oraa no te mau semeio<br />

o teie nei anotau?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e nehenehe i te Faaora ia faaora i na paruparu e piti, i te pae<br />

varua e i te pae tino. A faaite i to outou mauruuru no te mau mea atoa ta÷na i<br />

rave no tatou. Mai te mea e tano, e hinaaro paha outou ia faaite i te hoê semeio o<br />

tei haamaitai i to outou oraraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri maite ma te muhu ore i te mau<br />

semeio ta ratou i farii i roto i te oraraa. A faaitoito ia ratou ia ite e ia<br />

haamauruuru no te mau semeio i roto i to ratou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> mau semeio o te <strong>Faufaa</strong> Tahito<br />

Haapiiraa 7<br />

A haamaramarama e, aita te mau semeio i riro ei ohipa apî i te Ati Iuda. Ua<br />

ravehia na te mau semeio na mua mai e te mau peropheta o te <strong>Faufaa</strong> Tahito ta<br />

te Ati Iuda i faahanahana. A hi◊o ei haapoto noa i te mau hi◊oraa i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> faatia nei te peropheta Eliaha i te hoê tamaroa mai te pohe mai (1 Arii<br />

17:17–24).<br />

b. <strong>Te</strong> faaamu nei te peropheta Eliha i te hoê nahoa taata i te hoê maa na◊ina◊i roa<br />

(2 Arii 4:42–44).<br />

35


36<br />

c. <strong>Te</strong> faaora nei te peropheta Eliha ia Naamana, te hoê lepera (2 Arii 5:1–19).<br />

• I te hea mana i rave ai teie mau peropheta i te mau semeio? (<strong>Te</strong> autahu◊araa, te<br />

mana o te ra◊i mai i horo◊ahia ia ratou e te Metua i te Ra◊i ra e Iesu Mesia.)<br />

2. “E ere to te feia ora te tahu◊a, no te feia ma◊i râ” (Mareko 2:17)<br />

• Eaha te huru o te mau papa◊i parau e o te mau Pharisea i te taime i ite ai ratou<br />

ia Iesu i te tamaaraa e te feia tei ferurihia e feia hara? (A hi◊o Mareko 2:15–16.)<br />

Eaha ta Iesu i parau ia ratou? (A hi◊o Mareko 2:17.) Eaha te auraa o te reira?<br />

Eaha te mau rave◊a e “farii ai. . . [tatou] i te tahu◊a [taote ma◊i]”?


<strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a:<br />

“<strong>Te</strong> Hoê Ravea Maitai A◊e”<br />

Mataio 5<br />

Haapiiraa<br />

8<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia haere mai i te Mesia na<br />

roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu ta÷na i haapii i roto i te A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 5:1–12. I nia i te mou◊a i Galilea, te haapii nei Iesu i te mau A◊oraa i<br />

nia i te Mou◊a i ta÷na mau p¥p¥.<br />

b. Mataio 5:13–16. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o ta÷na mau p¥p¥ “te miti o te fenua” e<br />

“te marama o te ao nei.”<br />

c. Mataio 5:17–48. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, ua haere mai oia no te faatupu i te ture<br />

a Mose, e te haapii nei oia i te ture teitei atu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Luka 6:17–36; Joseph Smith Translation, Luka 14:35–37;<br />

Mosia 13:28–35; Alama 34:13–16; 3 Nephi 12; Etera 12:11; Bible Dictionary,<br />

“Beatitudes,” 620; e “ Sermon on te Mount,” 771–72.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a horo◊a i te melo tataitahi<br />

o te piha haapiiraa te hoê peni e aore ra te hoê peni tara e te hoê ap¥ parau iti.<br />

4. Mai te mea te vai nei teie mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i<br />

te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a <strong>Te</strong> A◊oraa i nia i te Mou◊a (62166; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

212).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê farii miti papaa e te hoê mori lamepa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua riro o Iesu te Orometua Rahi. A haapii ai outou i<br />

te A◊oraa i nia i te Mou◊a, a hi◊o maitai na i ta÷na raveraa no te haapiiraa e a<br />

hi◊o atoa i te mau rave◊a ta outou e nehenehe e faaau atu ia÷na ei orometua<br />

haapii. (A hi◊o Haapiiraa—Aita e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, ap¥ 15, no te tahi atu mau<br />

mana’o no nia i te peeraa i te hi’oraa o te Faaora ei orometua.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa te hoê apî parau iti e te hoê peni e<br />

aore ra peni tara. A haamaramarama e, i roto i te mau papa◊iraa mo◊a te vai ra te<br />

mau titauraa manihini e rave rahi no ô mai i te Faaora ra. E hinaaro paha outou i<br />

te ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau titauraa manihini a te<br />

Faaora i roto i te Mataio 11:28–29 e te 3 Nephi 27:27. A ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia papa◊i <strong>Te</strong> titau manihini nei te Faaoara ia÷u ia: i nia roa i te apî<br />

parau. I muri iho a haamaramarama e, tei nia teie haapiiraa i te A◊oraa i nia i te<br />

37


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

38<br />

Mou◊a, e tei roto te mau titauraa manihini e rave rahi a te Faaora. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i taua mau titauraa manihini ra i roto i te<br />

taime haapiiraa e ia papa◊i i te reira i nia i te ap¥ parau iti.<br />

A haapii ai outou i teie mau faahororaa irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei,<br />

a aparau e mea nahea te reira e tano ai i to outou oraraa o te mahana tataitahi. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa o te oraraa<br />

o te tuati i te mau parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a. No te mea e, e mea huru<br />

fifi ia ani i te mau aniraa atoa e aore ra ia faaoti i te mau tuhaa atoa i roto i te<br />

haapiiraa, a maiti ma te pure i te mau ohipa e tano atu i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te A◊oraa i nia i te Mou◊a i ta÷na mau p¥p¥.<br />

A haamaramarama e, e rave rahi mau tenetere i muri a◊e i to te Mesia, hou i te<br />

tahuti nei, horo◊araa i te ture a Mose i nia i te Mou◊a Sinai, ua reva ê atu te Mesia<br />

i te tahi atu mou◊a no te poro i te hoê ture teitei atu i roto i te hoê a◊oraa i iteahia<br />

te A◊oraa i nia i te Mou◊a. A faaite i te hoho◊a o te A◊oraa i nia i te Mou◊a.<br />

<strong>Te</strong> mau haapiiraa matamua i roto i teie nei a◊oraa ua iteahia ïa ei A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a ra [Beatitudes] (Mataio 5:1–12). <strong>Te</strong> parau beatitude no roto mai ïa i te parau<br />

Latino beatus, te auraa ra ia faana◊o i te pae faufaa, ia oaoa e ia haamaitaihia<br />

(Mataio 5:3, papa◊iraa na◊ina◊i i raro 3a). A tai◊o i te A◊oraa i nia i te Mou◊a<br />

[Beatitudes] e a aparau i te reira mai te au i tei faanahohia mai.<br />

• Mataio 5:3. Eaha te auraa no te parau “haehaa te aau”? (Ia faahaehaa; a hi◊o i te<br />

papa◊i na◊ina◊i i raro 3b. A hi◊o atoa i te 3 Nephi 12:3.) No te aha e mea faufaa<br />

ia tatou ia faahaehaa? E nahea tatou e riro mai ai e feia haehaa hau atu?<br />

• Mataio 5:4. Eaha te tahi atu mau rave◊a ta te Fatu e horo◊a nei no tatou ia<br />

faaoaoahia tatou? (A hi◊o Ioane 14:26–27 e te Mosia 18:8–9 no te tahi mau<br />

hi◊oraa.) E mea nahea to outou faaoaoaraahia i roto i te mau taime oto?<br />

• Mataio 5:5. Eaha te auraa o te parau ia m≤rû? (Ia m≤rû, ia faaore i te hara, e<br />

aore ra ia horo◊a i te taime; a hi◊o i te papa◊iraa na◊ina◊i i raro 5a.) E mea nahea<br />

e nehenehe ai ia tatou ia faatupu i te m≤rû? (A hi◊o Mosia 3:19; Alama 7:23;<br />

13:28.)<br />

• Mataio 5:6. Eaha ta Iesu i fafau i te feia o tei hiaai i te maitai [parau tia]”? (A hi◊o<br />

Mataio 5:6; 3 Nephi 12:6.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faateitei i to<br />

tatou mau hiaai mai raro atu i te mau mea o te ao nei i te mau mea o te parau tia?<br />

• Mataio 5:7. E mea nahea tatou e nehenehe ai ia faaite i te aroha ia vetahi ê? No te<br />

aha tatou e hinaaro ai i te aroha no ô mai i te Fatu ra? (A hi◊o Alama 42:13–15.)<br />

• Mataio 5:8. I to outou mana◊oraa, eaha te auraa no te parau ia mâ te aau? E<br />

mea nahea tatou e nehenehe ai ia tamâ i to tatou aau? (A hi◊o Helamana 3:35.)<br />

No te aha e mea tia roa ia tatou ia farii i te aau mâ [viivii ore] mai te mea e tia<br />

ia tatou ia hi◊o atu i te Atua e ia parahi i pihai iho ia÷na ra? (A hi◊o Mose 6:5l7.)<br />

• Mataio 5:9. E mea nahea tatou e nehenehe ai ia riro mai ei feia faatupu i te<br />

parau hau ra i roto i to tatou mau utuafare e to tatou mau oire [vahi nohoraa]?<br />

• Mataio 5:10–12. No te aha, i te tahi mau taime e hamani-ino-hia te mau taata<br />

parau tia? E nahea tatou ia pahono atu i taua hamani-ino-raa ra? (A hi◊o<br />

Mataio 5:44; Luka 6:35.)


Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia tapa◊o mai i te mau titauraa manihini i roto i te A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a ra o ta ratou e mana◊o nei e tauturu taa ê ia ratou.<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” e ei<br />

“maramarama no teie nei ao.”<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 5:13–16. A aparau ai outou i nia i teie nei mau irava,<br />

e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê farii miti e te hoê lamepa.<br />

• Ua parau Iesu e, ua riro ta÷na mau p¥p¥ ei “miti no te fenua” (Mataio 5:13;<br />

PH&PF 101:39). Eaha te tahi mau faaohiparaa no te miti? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, ua riro te miti ei tamitiraa i te maa e ei tapea maoro i te<br />

maa ia ore ia ino.) E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana<br />

Hopea Nei ia riro ei “miti no te fenua”?<br />

• A ani manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 103:9–10. Eaha te huru hohonuraa ta teie mau irava e amui<br />

nei i roto i te auraa o te parau ra ia riro ei “miti no te fenua”? E mea nahea<br />

tatou e nehenehe ai e riro ei “mau faaora no te taata nei”? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, te faaiteraa i te evanelia e te raveraa i te ohipa hiero.)<br />

• E mea nahea e nehenehe ai i te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei ia riro ei<br />

“maramarama no teie nei ao”? (Mataio 5:14; a hi◊o atoa i te irava 16). Eaha te<br />

tupu ia tuu-ana◊e-hia te hoê mori hinu i “raro a◊e i te farii”? (Mataio 5:15;<br />

faaararaa, oia hoi te hoê farii o te hoê ete rahi ïa). E mea nahea tatou te mau<br />

melo no te Ekalesia i te tuu i te tahi mau taime i ta tatou lamepa i raro a◊e i te<br />

hoê farii? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia vaiiho i to tatou maramarama ia<br />

anaana ei rave◊a ia arata◊i mai ia vetahi ê ia “haamaitai i [to outou] Metua . . . i<br />

te ra◊i ra”? (A hi◊o Mataio<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i te hoê ture teitei hau atu i te ture a Mose.<br />

Haapiiraa 8<br />

A aparau i te Mataio 5:17–48. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Ua parau o Iesu e, ua haere mai oia no te faaî i te ture a Mose, eiaha râ no te<br />

faaore [haamou] i te reira (Mataio 5:17–18). E mea nahea to÷na faatiaraa i te<br />

ture a Mose?<br />

A haamaramarama e, te ture a Mose, ua “horo◊ahia i te mau tamarii o Iseraela,<br />

. . . no te mea e feia etaeta ratou; ua oioi ratou i te rave i te ino, e ua rû ore hoi<br />

ratou i te haamana◊o i te Fatu ra to ratou Atua. “ Ua riro ei “ture ia haapaohia<br />

te mau ohipa, e te mau oroa, ei ture ia haapao-maite-hia e ratou [to Iseraela] i<br />

tera mahana i tera mahana, ia tapea ia ratou i te haamana◊oraa i te Atua, e ta<br />

ratou haapaoraa e au ia÷na” (Mosia 13:29–30). <strong>Te</strong> feia o tei maramarama i te<br />

ture “oia te hi◊o-maite-raa i mua i te Mesia ra, no te faatiaraa i te ture ra. E no<br />

reira hoi i tuuhia mai ai te ture ra” (2 Nephi 25:24–25).<br />

Ua faatupu te Faaora i te ture a Mose i te taime i faataraehara ai oia ia÷na no ta<br />

tatou mau hara (Alama 34:13–16). I muri a◊e i te Taraehara, aita te taata i<br />

faaue-faahou-hia ia rave i te mau tusia animala, o tei titauhia ei tuhaa no te<br />

ture a Mose no te faaite papu i te tusia taraehara a Iesu Mesia. <strong>Te</strong>ie râ, ua<br />

faauehia te taata ia “pûpû i te aau tatarahapa e te varua m≤rû. . . ei mono i te<br />

reira” (3 Nephi 9:20; a hi◊o atoa i te irava 19).<br />

39


40<br />

• Ua parau Iesu e, e tia i te parau tia o ta÷na mau p¥p¥ ia “hau atu i te parau tia a<br />

te mau papai parau e te mau Pharisea ra” (Mataio 5:20). Eaha te mea e mairi i<br />

roto i te “parau tia” o te mau papai parau e te mau Pharisea? (Ua hi◊o totonu<br />

noa ratou i nia i te mau fâraa i rapae o te ture e ua tapô i te mata no te faufaa o<br />

te faaroo e vai ra i roto mai. Ahiri ratou i haapa◊o i te ture mai te au i tei<br />

horo◊ahia ra, ua ite atu ïa ratou ia Iesu ei Mesia.)<br />

I roto i te poro aui i nia roa i te tabula ereere, a papa◊i Ua faaroo hoi outou e i<br />

parauhia mai te feia tahito ra. A haamaramarama e, i roto i te A◊oraa i nia i te<br />

Mou◊a, ua faaohipa Iesu i teie mau parau i te taime oia i faahoro atu ai i nia i te<br />

mau faaueraa o tei riro ei tuhaa no te ture a Mose. I roto i te poro atau i nia roa<br />

i te tabula ereere, a papa◊i <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou. A faaite papu e, ua<br />

faaohipa Iesu i taua mau parau ra i te taime oia i haapii ai i ta÷na mau p¥p¥ i te<br />

ture teitei atu.<br />

• I roto i te Mataio 5:21, eaha te ture i tahito ra ta Iesu i faahoro atu? (A papa◊i<br />

Eiaha roa e taparahi i raro a◊e i te parau Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai te<br />

feia tahito ra.) Eaha te ture teitei atu ta Iesu i horo◊a no nia i teie nei faaueraa?<br />

(A hi◊o Mataio 5:22. A papa◊i Eiaha ia riri i raro a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia<br />

outou. Faaararaa e, te periota ra “ma te tumu ore” aita e itehia ra i roto i te<br />

Joseph Smith Translation [Tataraa a Iosepha Semita] no te Mataio 5:22 e aore<br />

ra i roto i te 3 Nephi 12:22.) E mea nahea i riro ai te faaueraa ia pato◊i [haapae]<br />

i te riri ei ture teitei atu i te faaueraa ia ore ia taparahi? E mea nahea te mana◊o<br />

o te riri i te faaino i to tatou autaatiraa e te Atua? Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

rave no te tapea maite i to tatou mau mana◊o o te riri e ia imi ia faaore roa i te<br />

reira i roto i to tatou oraraa?<br />

• Ua parau te Faaora ia hopoi mai i te hoê “horo◊a i te fata,” ei faahi◊oraa i te<br />

faaohiparaa i tahito ra, o te hopoiraa ïa i te mau ô no te tusia i te fata (Mataio<br />

5:23). Eaha ta Iesu i parau o te tia i ta÷na mau p¥p¥ ia rave mai te mea e farii<br />

ratou i te mau mana◊o riri a faaineine ai ratou ia hopoi atu i te hoê horo◊a i te<br />

fata? (A hi◊o Mataio 5:23–24.) E mea nahea te reira i te tano ia tatou?<br />

• Eaha ta tatou e tia ia rave ia faaino ana◊e mai te tahi taata ia tatou? (A hi◊o<br />

Mataio 5:24; 18:15; PH&PH 64:8–11.) Eaha te mau fifi no te tia◊iraa i te hoê<br />

taata o te faaino mai ia tatou no te ani i ta tatou faaoreraa hara?<br />

• I roto i te Mataio 5:27, eaha te ture tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i Eiaha<br />

oe e faaturi i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia tahito ra.) Eaha te<br />

ture ta Iesu i horo◊a no te mono atu i teie nei faaueraa? (A hi◊o Mataio 5:28. A<br />

papa◊i Ia haapae i te mau mana◊o repo i raro a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou.)<br />

Eaha te tahi mau faahopearaa o te mau mana◊o repo? (A hi◊o Mosia 4:30;<br />

Alama 12:14; PH&PF 63:16.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tapea maite<br />

ia mâ to tatou mau mana◊o?<br />

• <strong>Te</strong> na ô ra te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], oia hoi te<br />

mata e te rima i faahitihia i roto i te Mataio 5:29–30, e faaauraa no te mau hara<br />

ïa (Mataio 5:30, te papa◊iraa na◊ina◊i i raro 30a). Eaha ta teie mau irava e haapii<br />

nei ia tatou no nia i te ohipa ta tatou e rave i ta tatou mau hara?<br />

• Mai te au i tei papa◊ihia i roto i te Mataio 5:33, e mea nahea te mau taata o te<br />

mau tau o te <strong>Faufaa</strong> Tahito i ite ai e, te faaite ra ratou i te parau mau? (A papa◊i Ia<br />

rave i te mau t≤p∂raa i te Fatu i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia<br />

tahito ra.) Eaha te ture ta Iesu i horo◊a no te mono i teie mau faaohiparaa? (A hi◊o


Mataio 5:34–37. A tai◊o i te faahitiraa i muri nei a Elder Bruce R. McConkie. I<br />

muri iho, a papa◊i Eiaha roa e t≤p∂ i raro a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou.)<br />

Ua parau o Elder Bruce R. McConkie e: “I raro a◊e i te ture a Mose, e mea<br />

matauhia te raveraa i te mau t≤p∂raa e e ô mai te mau huru ohipa huru rau<br />

atoa, e no reira, i roto i te faaohiparaa, te mau faahitiraa tei iti mai te parau<br />

mau, aore ïa i ravehia te hoê t≤p∂raa. . . . I raro a◊e i te ture maitai roa a te<br />

Mesia, ua riro te parau a te taata ei t≤p∂raa, e te mau faahitiraa atoa e mea<br />

paraparauhia e mau parau mau ïa noa÷tu â e, te hoê t≤p∂raa no te parau<br />

tataitahi e mea parauhia” (The Mortal Messiah 4 vols. [1979–81], 2:140).<br />

• I roto i te Mataio 5:38, eaha te ture tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i E mata<br />

ra, ei mata ïa ia hoo i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua parau mai te feia i tahito<br />

ra. A haamaramarama e, “E mata ra, ei mata ïa ia hoo” te auraa ra oia hoi te<br />

hoê taata o te faaino roa i te tahi taata e nehenehe ta÷na e faarii i taua â<br />

faainoraa ra ei utu◊a; a hi◊o Levitiko 24:17–21.) Eaha te faaueraa no te mono i<br />

teie ture? (A hi◊o Mataio 5:39–40. A papa◊i e fariu atoa÷tu i te tahi papari◊a i raro<br />

a◊e <strong>Te</strong> parau atu nei râ vau ia outou.) Eaha te mau parau tumu ta Iesu i haapii atu<br />

i te taime i parau atu ai oia e fariu atoa÷tu o te tahi papari◊a i te taata o te moto<br />

mai e ia horo◊a atu i te pereue i te taata o rave atu i to outou ahu oomo?<br />

• I roto i te Mataio 5:43, eaha te faaohiparaa tahito ta Iesu i faahi◊o atu? (A papa◊i<br />

E aroha÷tu i to taata tupu, e e riri atu i to enemi i raro a◊e Ua faaroo hoi outou e, ua<br />

parau mai te feia i tahito ra.) Eaha te faaueraa o tei mono i teie faaohipraa? (A<br />

hi◊o Mataio 5:44–47. A papa◊i E aroha÷tu i to outou mau enemi i raro a◊e <strong>Te</strong> parau<br />

nei ra vau ia outou.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faatupu i te aroha no<br />

to tatou mau enemi? (A hi◊o Moroni 7:47–48 no te hoê hi◊oraa.) E mea nahea e<br />

taui ai to tatou oraraa ia aroha ana◊e tatou i to tatou mau enemi? E mea nahea<br />

to ratou oraraa i te taui?<br />

Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia hi◊o i nia i te tabula ereere e ia tapa◊o i te mau titauraa manihini<br />

i roto i te Mataio 5:17–47 o tei riro ei tauturu taa ê ia ratou.<br />

• E mea nahea tatou ia maramarama i te faaueraa a te Faaora oia hoi e maitai roa<br />

tatou? (A hi◊o Mataio 5:48, papa◊iraa na◊ina◊i i raro roa 48b, o te parau ra e, e<br />

tatararaa Hereni mono no te parau maitai roa “oti maitai, rave-oti-hia, faatupuroa-hia.<br />

“) E mea nahea te faaueraa ia maitai roa i te faaitoito ia atou eiaha ra ia<br />

faataupepe i to tatou mana◊o?<br />

Ua parau te Peresideni Joseph Fielding Smith e:<br />

Haapiiraa 8<br />

“Ia mana◊o vau, o tera ihoa te auraa ia au i ta te Fatu i parau: e tia ia maitai roa<br />

tatou, mai to tatou Metua i te ra◊i ra i maitai roa. Eita te reira e tae mai hoê<br />

taime atoa, tera râ ua faaue e ua na nia iho i te faaue, ua faaue e ua na nia iho<br />

faahou i te faaue, te hi◊oraa maitai i nia iho i te hi◊oraa maitai, e noa÷tu â i te<br />

reira, eita e maorô roa a ora ai tatou i roto i teie nei oraraa tahuti nei, e tia ia<br />

tatou ia haere atu â i mua i muri a◊e i te pohe ra hou a rae◊ahia ai ia tatou taua<br />

maitai roa ra e e riro ai mai te huru o te Atua ra.<br />

“Ei μnei ïa tatou e tuu ai i te niu. I μnei te vahi e haapiihia ai tatou i teie mau<br />

parau mau ohie no te evanelia a Iesu Mesia, i roto i teie ao tamataraa, no te<br />

faaineine ia tatou no taua maitai-roa-raa ra. E ohipa na tatou ia riro mai ei<br />

taata maitai atu i teie nei mahana i to ananahi ra, e ia maitai atu ananahi i to<br />

teie nei mahana. . . .Mai te mea e, e haapa◊o tatou i te mau faaueraa a te Fatu,<br />

41


tei nia ïa tatou i taua e◊a ra no te maitai-roa-raa ra” (Doctrines of Salavation,<br />

comp. Bruce R. Mcconkie, 3 vols. [1954–56], 2:18–19; a hi◊o atoa PH&PF<br />

93:11–14, 19–20).<br />

• E mea nahea te Taraehara o te Faaora i te tauturu ia tatou ia rae◊ahia ia tatou te<br />

maitai roa ra? (A hi◊o Moroni 10:32–33; PH&PF 76:68–70.) E mea nahea te A◊o<br />

i nia i te Mou◊a ra i te tauturu ia tatou ia “haere mai i te Mesia, e ia maitai rahi<br />

roa ra”?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e tauturu te mau haapiiraa i roto i te A◊o i nia i te Mou◊a ia tatou<br />

ia “haere mai i te Mesia, e ia maitai rahi roa i roto ia÷na ra” (Moroni 10:32). A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaohipa i taua mau haapiiraa ra i<br />

roto i to ratou oraraa. Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a<br />

ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i te mau ani manihiniraa o ta ratou i<br />

tapa◊o e ia maiti i te hoê e aore ra e piti o ta ratou e hi◊o maite atu i roto i te<br />

hebedoma e haere mai nei.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

42<br />

1. “<strong>Te</strong> hoê ravea maitai a◊e” (Etera 12:11)<br />

A titau manihini e toofanu mau melo o te piha haapiiraa ia haere mai i te piha<br />

haapiiraa ma te ineine no te faaite i te mau mana◊o no nia i te mau haapiiraa i<br />

roto i te Mataio 5, e nahea te reira e nehenehe ai e tauturu ia ratou i te utuafare,<br />

i te fare haapiiraa, e aore ra i te vahi raveraa ohipa.<br />

2. <strong>Te</strong> haapiiraa a te Faaora no nia i te faataa-ê-raa [te tane e te vahine<br />

faaipoipoipo]<br />

Mai te mea e, te vai ra ta outou e aore ra ta te mau melo o te piha haapiiraa mau<br />

uiraa no nia i te Mataio 5:31–32, a hi◊o i roto i te paeraa o te tahi atu mana◊o<br />

haapiiraa i roto i te haapiiraa 14 (a hi◊o i te apî 71).<br />

3. Faaiteiteraa hoho’a Video<br />

<strong>Te</strong> piti o te tuhaa no te “Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa teie no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteiteraa Video (53914), o te haamaramarama i te parau ra<br />

orometua haapii, o tei faaohipahia i roto i te Galatia 3:24–25 no te faataa i te ture<br />

a Mose. Mai te mea e faaite outou i teie nei tuhaa, a aparau e mea nahea te ture<br />

a Mose i riro ai ei orometua haapii no te afa◊i mai i te taata i te Mesia.


“E Mata na râ Outou i te<br />

Imi i te Basileia o te Atua”<br />

Mataio 6–7<br />

Haapiiraa<br />

9<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia riro mai ei mau p¥p¥ hau<br />

atu i te maitai na Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, oia<br />

hoi te hoê faahaereraa i mua o te A◊o i nia i te Mou◊a:<br />

a. Mataio 6:1–6, 16–21. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia rave i te mau<br />

horo◊a riirii, ia pure, e ia haapae i te maa e ia haapue i te tao◊a i te ra◊i ra<br />

eiaha ra i te fenua nei.<br />

b. Mataio 6:7–13; 7:7–11. <strong>Te</strong> faaite nei oia i ta÷na mau p¥p¥ e mea nahea ia pure<br />

e te haapii nei e, e haamaitai te Metua i te Ra◊i ra i te feia o te ani ia÷na no te<br />

mea ta ratou e hinaaro mau ra [no te oraraa].<br />

c. Mataio 6:14–15; 7:1–16, 12. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia faaore i te<br />

hara a vetahi ê ra, ia haava ma te parau tia, e ia rave maitai no vetahi ê mai<br />

te au i ta ratou e hinaaro ia na reirahia ratou.<br />

d. Mataio 6:22–34; 7:13–29. <strong>Te</strong> haapii nei oia i ta÷na mau p¥p¥ e, e haamaitaihia<br />

ratou no to ratou taviniraa i te Metua i te Ra◊i ra e no te raveraa i to÷na<br />

hinaaro.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Luke 6:37–49; 11:1–13, 34–36; 12:22–34; 16:13; 3 Nephi<br />

13–14.<br />

3. Mai te mea e, te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a te A◊o i nia i te Mou◊a (62166; Afata Hoho◊a no te Evanelia 212).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê tuhaa poto (eiaha i hau atu i te ono e aore ra hitu minuti) no “<strong>Te</strong> A◊o<br />

i nia i te Mou◊a ra, “ te tuhaa 4 o te videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Mau Matahiti<br />

Matamua (53163). A maiti i te tuhaa o te faaite maitai atu i te mau parau<br />

tumu o ta outou e haapii nei.<br />

4. E hinaaro paha outou i te faaineine no te himene mai “The Wise Man and the<br />

Foolish Man” (Children”s Songbook, 281) e te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E nehenehe te mau aamu e faahoho◊a i te mau<br />

parau tumu no te evanelia e ia tapea mai i te feruriraa o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa [i nia i te haapiiraa] mai te au i te tahi atu mau raveraa no te<br />

haapiiraa. Ua faaohipa pinepine Iesu i te mau aamu no te haapii i te mau<br />

haapiiraa faufaa e aore ra no te haamaramarama i te mau mana◊o ite-ore-hia i<br />

te mata. A faaineine ai outou i ta outou mau haapiiraa, a feruri na outou e mea<br />

nahea outou ia faaohipa i te mau aamu no te tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia maramarama i te mau parau tumu o te evanelia. Ia faatia ana◊e<br />

outou i te hoê aamu, a haapapu ia maramarama maitai te mau melo o te piha<br />

haapiiraa, e aamu mau anei e aore ra e aamu noa o ta outou iho i hamani no<br />

te faaiteraa i te hoê ohipa (Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu 17.)<br />

43


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra i te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

44<br />

A faaite i te aamu i muri nei i roto i ta outou iho mau parau:<br />

<strong>Te</strong> paraparau ra o Elder William R. Bradford no te Hitu Ahuru i te hoê taime e te<br />

episekopo o te hoê paroita, ua rave ta÷na feia apî i te ohipa no te noaaraa te moni<br />

no te hoê ohipa faaoaoaraa. Ua ani te episekopo ia Elder Bradford, e nehenehe<br />

anei ia÷na ia tauturu i teie feia apî ia roaa mai te tahi faanahanaraa no te mea ta<br />

ratou i rave. I to te episepoko maere rahi, ua pahono maira o Elder Bradford e, eita<br />

oia e na reira. Ua parau oia e, ua oaoa roa oia ua rave puai roa teie mau taure◊are◊a<br />

i te ohipa, tera râ e ere i te mea faufaa ia farii ratou i te hoê faahanahanaraa i mua<br />

i te aro o te huiraatira no taua ohipa ra.<br />

I to te feia apî faaotiraa ia horo◊a i ta ratou moni no te afata rahi a te mau misionare<br />

o te Ekalesia, aita râ i faaohipa i te reira no te ohipa faaoaoaraa, ua hinaaro ratou ia<br />

patahia to ratou hoho◊a e Elder Bradford a horo◊a ai ratou i teie moni, e ua hinaaro<br />

ratou i to ratou hoho◊a e te hoê papa◊iraa ia tuuhia i roto i te ve◊a. Ua haamaere<br />

faahou â o Elder Bradford ia ratou na roto i te parauraa÷tu e, “eita. “ Ua parau atura<br />

oia i te episekopo: “E tia ia feruri oe i nia i te tautururaa i te feia apî ia haapii mai i te<br />

hoê ture teitei atu no te faahanahanaraa. E ohipa mamu noa te faanahanahanaraa<br />

no μ mai i te ra◊i mai. Ua tapa◊ohia te reira i ô mai ma te papu e te mamu noa. A<br />

vaiiho ia ratou ia ite i te oaoa e ia noaa te tao◊a rahi i roto i to ratou aau e te varua o<br />

te tae mai i roto i te mamu noa, e eiahai te tavini-ore-raa o te taata iho’ (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1987, 90–91; e aore ra Ensign, Nov. 1987, 75).<br />

• Eaha te mau haapiiraa o ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i te pahonoraa<br />

a Elder Bradford i te feia apî?<br />

A faaite atu e, te hoê haapiiraa o ta tatou e nehenehe e haapii mai oia hoi, e tia ia<br />

tatou ia rave i te mau mea maitatai no te mea e, te here nei tatou i te Atua e te<br />

hinaaro nei hoi i te faaoaoa ia÷na, eiaha no te mea e te hinaaro nei ia farii i te<br />

faahanahanaraa no ô mai i te tahi mau taata ra. O teie te hoê o te mau huru o te<br />

hoê p¥p¥ mau a Iesu Mesia.<br />

A papa◊i Mau P¥p¥ Mau i nia i te tabula ereere. A aparau ai outou i te A◊oraa i nia i<br />

te Mou◊a ra, a papa◊i i te mau maitai o te huru o te p¥p¥ mau ta te Faaora i haapii<br />

atu i roto i teie nei a◊oraa.<br />

A haapii ai outou i nia i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a faaitoito<br />

i te melo tataitahi o te piha haapiiraa ia feruri eaha ta te tane e aore ra ta te vahine<br />

e hinaaro ia rave no te riroraa ei p¥p¥ hau atu i te maitai roa e te tae o te aau na te<br />

Mesia. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiira ia faaite i te mau iteraa i roaa ia<br />

ratou iho o te tuati atu i te mau parau tumu o te riroraa ei p¥p¥ mau.<br />

1. E rave te mau p¥p¥ mau i te mau mea afaro no te mau tumu afaro.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 6:1–6. 16–21.<br />

• No te aha o Iesu i faahapa ai i te tahi mau taata no te raveraa i te mau mea<br />

maitatai mai te horo◊araa i te mau horo◊araa riirii (te horo◊araa na te feia veve), te


pureraa, e te haapaeraa i te maa? (A hi◊o Mataio 6:1–2, 5, 16. Ua rave ratou i teie<br />

mau mea no te tumu hapa.) Ua faahi◊o Iesu i taua mau taata ra ei feia haavare.<br />

Eaha te hoê taata haavare? (<strong>Te</strong> hoê taata ïa o te faahua nei, e te vai ra te tahi<br />

aravihi rahi ia÷na tera râ aita te reira e vai mau ra; te hoê taata o te tamata nei ei<br />

hi◊oraa parau tia tera râ aita te reira ia÷na ra. <strong>Te</strong> faaite nei te papa◊iraa na◊ina◊i roa i<br />

raro 2a e, i te parau Hereni no te haavare e nehenehe atoa ia iritihia “taata<br />

faahua. “ A hi◊o Mataio 15:8; Luka 11:39.)<br />

• Eaha te utu◊a maitai no te taata o te rave i te mau mea maitatai ia itehia ra e<br />

vetahi ê ra? (A hi◊o Mataio 6:2, 5, 16.) Eaha te mau mea o te tia ia tatou ia rave<br />

ia itehia e vetahi ê eiaha ra no te faaoaoa i te Atua? E nahea tatou ia tamâ i ta<br />

tatou tumu no te taviniraa e no te raveraa i te tahi mau ohipa maitatai?<br />

• I roto i teie nei a◊oraa, eaha ta Iesu i haapii i nia i te mea ta tatou e tia ia<br />

haafaufaa rahi atu? (A hi◊o Mataio 6:19–21.) Eaha te auraa no te parau “ia<br />

haapue. . . i te tao◊a i te ra◊i ra”? Eaha te tahi o te mau tao◊a o te ra◊i ra o ta tatou<br />

e nehenehe ia imi? (A hi◊o PH&PF 18:14–16 e 130:18–19 no na hi◊oraa e piti.)<br />

• Eaha te auraa, oia hoi “te vahi tei reira ta outou tao◊a, tei reira atoa to outou<br />

aau”? E mea nahea tatou ia faaoti eaha ta tatou e faariro ei tao◊a rahi? (Hoê<br />

rave◊a, o te hi◊opoaraa ïa i te rahiraa taime, te moni, e te mana◊o ta tatou e<br />

horo◊a rahi no te hoê mea.) Eaha ta te mau taata e faariro nei ei tao◊a rahi i teie<br />

nei mahana? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri no nia i te mau<br />

mea ta ratou e faariro nei ei tao◊a rahi e ia feruri maite ma te muhu ore eaha ta<br />

teie mau tao◊a e parau no nia i te vahi tei reira to ratou aau.<br />

2. E pee te mau p¥p¥ mau i te hi◊oraa o te pure a te Faaora.<br />

Haapiiraa 9<br />

A tai◊o e a aparau Mataio 6:7–13; 7:7–11. A faaite e, ua iteahia o Mataio 6:9–13 ei<br />

Pure a te Fatu.<br />

• Eaha ta te Pure a te Fatu e haapii nei ia tatou no nia i te huru e tia ia tatou ia<br />

pure? (A hi◊o Mataio 6:9–13.)<br />

• E mea nahea to te Pure a te Fatu faaiteraa i te tura e te faatura o Iesu no te<br />

Metua i te Ra◊i ra? E mea nahea tatou ia faaite i te tura e te faatura no te Metua<br />

i te Ra◊i ra ia pure ana◊e tatou?<br />

Ua paraparau o Elder Dallin H. Oaks i nia i te huru o te reo ta tatou e tia ia<br />

faaohipa ia pure ana◊e tatou: “<strong>Te</strong> reo taa ê o te pure e pee ïa i te mau huru ≥ê i<br />

roto i te mau reo ≥ê, area te parau tumu râ, hoê â noa ïa huru. E tia ia tatou ia<br />

tiaoro atu i roto i te mau pure i to tatou Metua i te Ra◊i ra i roto i te mau parau<br />

ta te mau taata e parau nei i taua reo ra ma te tuati atu i te here e te faatura e<br />

te tura e te fatataraa. . . <strong>Te</strong> mau tane e te mau vahine o te hinaaro i te faaite i te<br />

faatura e rave ïa i te taime no te haapii i te reo taa ê o te pure” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1993, 17, 20; e aore ra Ensign May 1993, 16, 18.).<br />

• E mea nahea tatou ia ape i te faaohiparaa o te “mau faahitiraa faufaa ore” ia<br />

pure ana◊e tatou? (A hi◊o Mataio 6:7.)<br />

• No te mea hoi e, te ite nei te Metua i te Ra◊i ra e, eaha to tatou hinaaro hou a<br />

pure ai tatou (Mataio 6:8), no te aha e titau tatou i te pure? No te aha teie mau<br />

parau, te ani nei, te imi nei, e te patoto nei (Mataio 7:7) e mea faufaa ïa no to<br />

tatou haereraa i mua i te pae varua? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia imi ia<br />

hau atu te itoito i te tauturu a te Metua i te Ra◊i ra?<br />

45


46<br />

• E mea nahea tatou e maramarama ai i te fafauraa a te Faaora oia hoi, “O tei ani<br />

ra hoi, ua noaa ïa”? (Mataio 7:8). No te aha i te tahi mau taime aita tatou e<br />

farii nei i te mea o ta tatou e ani atu i te taime e ani ai tatou i te reira e aore ra i<br />

roto i te huru ta tatou e hinaaro ra i te reira? (A hi◊o 3 Nephi 18:20.) E mea<br />

nahea to outou haapiiraa mai e, ua ite te Atua i te mea maitai a◊e no outou?<br />

3. E rave maitai te mau p¥p¥ mau ia vetahi ê ma te maitai e te marû.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 6:14–15; 7:1–6, 12.<br />

• No te aha tatou e mana◊o ai e te faaue nei te Faaora ia tatou ia faaore i te hara a<br />

vetahi ê ra? E mea nahea tatou e riro mai ai ei feia faaore hau atu i te hara?<br />

• <strong>Te</strong> na ô ra te Joseph Smith Translation [<strong>Te</strong> Tatararaa a Iosepha Semita] Mataio<br />

7:1, ia tai◊ohia ra, “Eiaha ia haava ma te tia ore, ia ore outou ia haavahia; area<br />

râ a haava i te haavaraa parau tia” (Joseph Smith Translation, Mataio l7:2).<br />

Eaha te haavaraa parau tia? Eaha te ino o te nehenehe e tae mai ia tatou, e i te<br />

feia o ta tatou e haava mai te mea e haava parau tia ore tatou? E mea nahea<br />

tatou e nehenehe ai ia haapapu e, te haava parau tia nei tatou? (A hi◊o Mataio<br />

7:3–5; Moroni 7:14–18.)<br />

• Ua parau o Iesu i te hoê taata o tei tamata ma te parau tia ore i te faaafaro ia<br />

vetahi ê o te hoê ïa taata haavare (Mataio 7:4–5). E mea nahea te haava parau<br />

tia ore i te riroraa ei tapa◊o no te haavare?<br />

• <strong>Te</strong> haapiiraa i roto i te Mataio 7:12, ua parau pinepinehia te reira i te Ture<br />

Auro. Eaha te mau iteraa o tei faaite ia outou i te faufaa no teie parau tumu? E<br />

mea nahea te peeraa i te Ture Auro i te faariro ia tatou ei mau p¥p¥ maitai a◊e<br />

na Iesu Mesia?<br />

<strong>Te</strong> faataa ra o Elder Marvin J. Ashton i roto i te hoê putuputuraa, i roto i te<br />

reira te feruri ra te hoê p∂p∂ melo no te Ekalesia i te uiraa “Nahea oe e<br />

nehenehe ai ia ite e melo faafariuhia anei oia no Iesu Mesia?”<br />

“E maha ahuru ma pae minuti to te feia i tae mai horo◊araa i te mau mana◊o e<br />

rave rahi i roto i te pahonoraa i teie nei uiraa, e ua papa◊i ihora te taata faatere<br />

ma te haapa◊o maitai i te pahonoraa tataitahi i nia i te tabula ereere rahi. <strong>Te</strong><br />

mau parau atoa i tuuhia mai, e mau parau ferurihia e te tano hoi. Area râ i<br />

muri a◊e i te tahi taime, ua tumâ teie orometua faahiahia i te mau mea atoa<br />

ta÷na i papa◊i atu. I muri iho, ma te faaite e ua faufaa atoa te mau parauraa e ua<br />

mauruuru hoi, ua haapii maira i te hoê parau tumu faahiahia roa: ‘<strong>Te</strong> faaite<br />

maitai a◊e tei hau atu i te teatea oia hoi te haere nei tatou i mua i te pae varua<br />

e te haere nei i te Mesia, to tatou ïa huru i nia ia vetahi ê’”<br />

Ua amui mai o Elder Ashton na roto i te parauraa e: “<strong>Te</strong> rave◊a o ta tatou e<br />

haamani maitai nei i te mau melo o to tatou mau utuafare, to tatou mau hoa,<br />

e te feia o ta tatou e rave ra i te ohipa i te mahana tataitahi ua faufaa atoa ïa i<br />

te tahi o te mau parau tumu o te evanelia tei hau atu i te iteahia e te taata nei<br />

o ta tatou e haapapu nei i te tahi mau taime” (i roto Conference Report, Apr.<br />

1992, 25; e aore ra Ensign, May 1992, 20).<br />

4. E tavini te mau p¥p¥ mau a te Atua e e rave i to÷na hinaaro.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Mataio 6:22–34;<br />

7:13–29.


• No te aha eita e tia ia tavini atu i na taata toopiti oia te Atua e mamona, e aore<br />

ra i te mau mea o te ao nei? (A hi◊o Mataio 6:24.) Eaha te mau haamaitairaa ta<br />

te Atua i fafau mai i te feia o te tavini ia÷na ra? (A hi◊o Mataio 6:25–33;<br />

PH&PF 11:7.)<br />

• Ua fafau Iesu e, mai te mea e “imi [tatou]. . . na mua i te basileia o te Atua,” e<br />

horo◊ahia ia tatou te tahi atu mau mea atoa o ta tatou e titau ra (Mataio 6:33.)<br />

Eaha te mau iteraa o tei tauturu ia outou ia roaa te hoê iteraa papu no teie<br />

fafauraa?<br />

• E mea nahea te mau mea o te ao nei i te faahuri ê i to tatou haapa◊o maitai e te<br />

taviniraa i te Atua? Eaha te tahi o te mau rave◊a o te tia ia tatou ia tamatahia ia<br />

imi i te mau mea o te ao nei hou te mau mea a te Atua? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, te tia◊iraa ia aufau i te tuhaa ahuru e tae noa÷tu i muri a◊e i<br />

to tatou hooraa mai i te mau mea ta tatou e titau e aore ra e hinaaro e aore ra e<br />

faaoti ia ore e tavini i te hoê tau misioni no te tumu o te hoê faaotiraa no te<br />

mau mea o te ao nei.)<br />

• A fatata ai Iesu i te hopea o ta÷na a◊oraa, eaha ta÷na i haapii no nia i te tomoraa<br />

i roto i te basileia o te ra◊i ra? (A hi◊o Mataio 7:13–14, 21–23.) No te aha e mea<br />

tano roa te parau e, te e◊a i te ora mure ore e mea ôaôa ïa, e te e◊a i te<br />

haamouraa ra e mea aano ïa?<br />

• I te hopea o te A◊oraa i nia i te Mou◊a ra, ua faaite o Iesu i te parabole no te taata<br />

paari e te taata maamaa (Mataio 7:24–27). E mea nahea teie parabole i te tano ia<br />

tatou? Eaha te “p≤p≤” o te tia ia tatou ia patu atu? (A hi◊o Helamana 5:12.). Eaha<br />

ta te tahi mau taata e patu nei i to ratou oraraa i nia i tei faaauhia i te one?<br />

E hinaaro paha outou i te ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia himene mai<br />

“The Wise Man and the Foolish Man” (Children’s Songbook, 281).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te faufaa no te peeraa ia Iesu Mesia. A faaitoito i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia feruri eaha ta ratou e titau nei ia rave no te riroraa ei mau p¥p¥<br />

maitai atu na te Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

1. “E ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai” (Mataio 7:20)<br />

• Ua faaara Iesu i to÷na feia pee mai no nia i te mau peropheta hapa—te mau<br />

taata o te haapii nei i te parau haapiiraa hape e aore ra o te tamata nei i te<br />

arata◊i ê i te mau taata ia atea i te Mesia (Mataio 7:15). E mea nahea tatou ia ite<br />

mau i rotopu i te mau peropheta hapa e te mau peropheta mau? (A hi◊o<br />

Mataio 7:16–20; a hi◊o atoa Moroni 7:5, 10–11.) E mea nahea te Mataio i7:20 i<br />

te tano ia tatou e tae noa÷tu i te mau peropheta?<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteiteraa hoho’a Video<br />

Haapiiraa 9<br />

<strong>Te</strong> piti o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê tuhaa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> Ap¥, te Mau Faaiteiteraa Video (53914), o te faaite nei i te faaohiparaa a te<br />

47


48<br />

Ati Iuda no te mau phulakateri [mau parau i mutaa ihora ra i papa◊ihia te mau<br />

irava o te bibilia] e te mau faaunauna i te hiti ahu. Mai te mea e faaite outou i<br />

teie tuhaa, a aparau e mea nahea teie mau ohipa, i te faaohiparaahia i mutaa<br />

ihora no te faaite i te haapa◊oraa [faatura] i te Atua, ua riro mai ei mau tapa◊o no<br />

te mau hinaaro o te mau Pharitea “ia hi◊ohia ratou e te taata” a haamori ai ratou<br />

(Mataio 6:5).<br />

3. <strong>Te</strong> Imiraa i te pâpaa iti i roto i to tatou iho mata<br />

A faaite i te aamu i muri nei, e mea nahea to te Peropheta Iosepha Semita<br />

haapiiraa i te hoê tuahine ia hi◊o i te raau rahi i roto i to÷na iho mata i te taime<br />

a faaafaro ai i te hoê faaino ia÷na iho:<br />

Ua haere maira te hoê vahine i te Peropheta Iosepha Semita ma te mauiui no nia<br />

i te tahi mau mea ta te tahi atu melo o te Ekalesia i parau no nia ia÷na. Ua parau<br />

atura te Peropheta ia÷na e, mai te mea e ere i te parau mau te mea ta taua tane ra<br />

i parau, e tia ia÷na ia haamoe noa [haafaufaa ore] i taua fifi ra, no te mea e ora<br />

maôro te parau mau area te mau parau haavare ra eita roa ïa. Ua mana◊o ihora<br />

teie nei tuahine, e ere i te parau mau te mau parau i parauhia atu, e aita râ oia<br />

i maururu ia haamo◊e noa [haafaufaa ore] i taua fifi ra. I reira, ua faaite atura te<br />

Peropheta i ta÷na rave◊a no te faaafaroraa i taua mau parau i parauhia atura:<br />

“I to te hoê enemi parauraa i te hoê aamu faaino roa no nia ia÷na, o tei rave<br />

pinepinehia hoi, hou oia a faaho◊i atu ai i te haavaraa, ua faafaaea oia e ua vaiiho i<br />

to÷na feruriraa ia ho◊i atu i te taime e te vahi e te tupuraa i roto i te aau no te hi◊o<br />

atu ahiri aita anei oia i parau noa÷tu i te tahi parau haapa◊o-ore-hia e aore ra i tuu<br />

atu i te tapu ofa◊i i nia i te reira i patuhia ai te aamu. Mai te mea e, ua na reira<br />

oia, ua parau oia e, i roto i to÷na aau i reira oia e faaore ai i te hara a to÷na enemi,<br />

e ua ite oia i te mauruuru i te mea e, ua farii oia i te faaararaa o te hoê paruparu<br />

ta÷na i ore i ite e te vai ra i roto ia÷na. “<br />

Ua parau atu te Peropheta i te tuahine e, e tia ia÷na ia feruri maite no nia i te<br />

reira, aita anei oia i horo◊a i taua tane ra i te hoê noa÷tu tumu ma te mana◊o-orehia,<br />

i parau ai oia i te mau mea ta÷na i na reira. I muri a◊e i te feruriraa rahi, ua<br />

faaoti a◊e oia, e ua na reira oia, e ua haamauruuru ihora oia i te Peropheta e ua<br />

haere ê atura. (A hi◊o Jesse W. Crosby, quoted in Hyrum L. Andrus and Helen<br />

Mae Andrus, comps., They Knew the Prophet [1974], 144.)<br />

4. <strong>Te</strong> Ohiparaa a te Feia Api<br />

A papa◊i i te mau periota tataitahi i muri nei no roto mai i te Mataio 6 e te 7 i nia<br />

i te hoê parau paari taa e atu:<br />

Eiaha to rima aui ia ite (6:3) I [eaha] ta to rima atau e rave (6:3)<br />

Na to Metua iho, tei ore roa i moe te E faautua faaite mai ia oe (6:6)<br />

hoê mea ia÷na ra (6:6)<br />

Eiaha (6:7) Ia rahi te parau rii faufaa ore (6:7)<br />

Ia faaore hoi outou (6:14) I ta vetahi ê ra hapa (6:14)<br />

E haapue râ i te tao◊a na outou (6:20) I nia i te ra◊i (6:20)<br />

E ore e tia ia faaroo (6:24) I te Atua e te Mamona (6:24)<br />

E mata na râ outou i te imi (6:33) I te basileia o te Atua (6:33)<br />

E mata na i te iriti i te raau rahi (7:5) I roto i to oe iho mata (7:5)<br />

E ani (7:7) E horoahia mai ta outou (7:7)<br />

E imi (7:7) E itea ïa ia outou (7:7)<br />

E ara râ (7:15) O te prp,etia jaavare (7:15)<br />

I ta ratou i faahotu mai (7:20) E ite hoi outou (7:20)


Haapiiraa 9<br />

A tuu i te mau parau paari ma te faahuri i raro i nia i te airaa maa e aore i nia i te<br />

tahua. A vahi i te mau melo o te piha haapiiraa i roto e piti na p∂p∂, e ani i te<br />

mau p∂p∂ ia rave tataitahi i te taime ia maiti e piti na parau paarii. Mai te mea e,<br />

e tano haere te mau parau paari, e iriti te p∂p∂ i te reira i nia i te airaa maa e aore<br />

i nia i te tahua e rave faahou i te tahi atu taime. Mai te mea ra, eita te mau parau<br />

paari e tano, e faaho’i atu te p∂p∂ i te reira i roto i to ratou mau tiaraa matamua,<br />

e na te tahi iho p∂p∂ e rave i te hoê taime. A tamau noa e tae noa÷tu ua tano<br />

paatoa.<br />

49


Haapiiraa<br />

10<br />

50<br />

“A Rave Mai i Ta÷u<br />

Zugo i nia ia Outou, e Ia<br />

Haapiihia Outou e Au”<br />

Mataio 11:28–30; 12:1–13; Luka 7:36–50; 13:10–17<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, a rave mai<br />

ai tatou i te zugo o te Faaora i nia ia tatou e a rave ai i to÷na hinaaro, e iteahia ia<br />

tatou te hau e te oaoa o ta÷na i fafau mai.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Mataio 11:28–30. <strong>Te</strong> ani manihini nei o Iesu i te taatoaraa o te haa rahi e<br />

o tei teiaha i te hopoi◊a ia haere mai ia÷na, ia rave mai i ta÷na zugo i nia ia<br />

ratou, e ia haapiihia e a’na.<br />

b. Mataio 12:1–13; Luka 13:10–17. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia te Fatu no te<br />

Sabati. <strong>Te</strong> faaora nei oia i te Mahana Sabati e ua faainohia oia no te reira.<br />

c. Luka 7:36–50. <strong>Te</strong> hoê vahine o te imi nei i te faaoreraa hara, te tamâ nei i te<br />

avae o te Fatu i to÷na roi mata; <strong>Te</strong> faaino nei o Simona te Pharisea ia Iesu no<br />

te vaiihoraa i te vahine hara ia tape◊a Ia÷na. <strong>Te</strong> haapii nei o Simona i te<br />

parabole o na taata tarahu toopiti e te faaore nei i te hara a te vahine.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu mau tai◊oraa: Isaia 58:13–14; Mataio 11:16–19; 12:14–50; 26:6–13;<br />

Mareko 2:23–3:12; 14:3–9; Luka 6:1–11; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 59:9–19.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa:<br />

a. “A Haere Mai Ia÷u Nei,” te hoê tuhaa e hitu minuti no roto mai i te <strong>Faufaa</strong><br />

<strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> Mau Faaiteiteraa Video (53914).<br />

b. <strong>Te</strong> hoho◊a o Mary Fielding e o Joseph F. Smith i te Haereraa na te Mau Vahi<br />

Papu (62608; Afata Hoho◊a no te Evanelia 412), o te faaite nei i te hoê<br />

apitiraa puaatoro purepure re◊are◊a<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaineine ai outou i te haapiiraa tataitahi, a feruri<br />

ma te pure e mea nahea ia faaitoito i te melo tataitahi o te piha haapiiraa ia<br />

ohipa atoa. <strong>Te</strong> mau faaiteiteraa, te mau aparauraa o te mau p∂p∂ na◊ina◊i, te<br />

hautiraa taata, e te tahi atu mau ohiparaa e tano, e nehenehe te reira e tauturu<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaô rahi mai ma te paraparau rahi. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu. 160, 163–64, 172–73, 174–76.)<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra i te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia haere mai i mua i te piha haapiiraa e ia<br />

afa◊i i nia i to÷na rima , hoê e aore e piti atoa. A tuu te tahi mau buka e aore ra te


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Mau Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

tahi tao◊a teiaha i roto i to÷na na rima. A tamau noa i te faaî i te rima o te melo i<br />

te mau tao◊a e tae noa÷tu ua riro mai ei ohipa teimaha ia’na. I reira a ani atu:<br />

• Eaha te atearaa o ta outou e nehenehe e afa◊i atu i teie ohipa teimaha hou a tia<br />

ai no te faafaaea? Eaha te mau faanahoraa o ta outou e rave no te afa◊i i te tao◊a<br />

teimaha i te hoê vahi atea roa?<br />

A haamaramarama e, e rave rahi mau huru o te mau ohipa, e aore ra o te mau<br />

tao◊a teimaha. <strong>Te</strong> tahi o te reira, no te pae tino, e te tahi atu ra, no te pae varua e<br />

aore ra no te pae aehuehu e, e ere i te mea ohie ia hi◊o atu. E rave rahi mau<br />

faateimaharaa e nehenehe e na nia atu i to tatou puai ia amo i te reira ona ana◊e<br />

ra, e e haape◊ape◊a tatou. E aparau teie nei haapiiraa e mea nahea te Fatu e<br />

nehenehe ai ia haamâmâ i ta tatou mau faateimaharaa e ia hopoi mai i te<br />

faafaaearaa ia tatou.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea te reira e tano ai i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau<br />

tumu o te pae papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> ani manihini nei o Iesu ia tatou ia rave mai i ta÷na zugo i nia ia tatou e<br />

ia haapiihia e a÷na.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 11:28–30.<br />

• Eaha te auraa no te parau “i haa rahi e tei teiaha i te hopoi◊a”? (Mataio 11:28).<br />

Eaha te tahi mau hi◊oraa no te mau faateimaharaa o ta outou e amo nei i roto<br />

i teie oraraa? E mea nahea te Fatu ia “horo◊a i te faafaaearaa [ia tatou] no teie<br />

mau faateimaharaa.<br />

• Eaha te hoê zugo? (A faaite i te hoho◊a o Mary Fielding raua o Joseph F.<br />

Smith e a faaite atu i te mau puaatoro purepure re◊are◊a i nia i te hoho◊a. A<br />

haamaramarama e, te hoê zugo o te hoê ïa hoho◊a e aore ra o te hoê raau o te<br />

nehenehe ia tuuhia i nia i te hoê e aore ra i nia i na taata toopiti e aore ra i nia<br />

i te mau animala o te ume e aore ra o te amo i te hoê ohipa teiaha. Na te zugo<br />

e faaaifaito i te faateimaharaa e na te reira e faaohie a◊e ia ohipa ana◊e. Taa ê i<br />

to te reira auraa mau, te huru o te hoê zugo e fâ atoa mai ïa i roto i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e rave rahi ei faahi◊oraa no te faatîtîraa e aore ra no te<br />

faateimaharaa; a hi◊o Ieremia 28:2; Alama 44:2.) Eaha te auraa o te parau ia<br />

rave mai i te zugo o te Mesia i nia ia tatou? (Ia faahaehaa ia rave i ta÷na<br />

hinaaro e ia faatia ia÷na ia arata◊i e ia faatere i to tatou oraraa.)<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “A Haere Mai Ia÷u<br />

ra,” a faaite i te tuhaa matamua o te reira i teie nei. A haafaea i te video i te taime<br />

e faaoti te Peresideni Howard W. Hunter i te paraparauraa.<br />

• <strong>Te</strong> faahiti nei te Fatu, “<strong>Te</strong> m≤rû nei hoi ta÷u zugo e te mâmâ nei ta÷u hopoia”<br />

(Mataio 11:30). I te hea auraa e mea ohie te zugo a te Faaora? No te aha te mana◊o<br />

nei te tahi mau taata e, te faataotiahia nei te mau haapiiraa a te Fatu? E mea nahea<br />

te haapa◊oraa e te taviniraa i te Fatu i te haamâmâ i ta tatou mau teimaharaa?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia te Fatu o te Sabati<br />

A aparau i te Mataio 12:1–13 e te Luka 13:10–17. A ani manihini i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia.<br />

51


52<br />

• Eaha ta te mau Pharisea i rave i te taime i ite ai ratou i te mau p¥p¥ a Iesu i te<br />

ohiraa i te tô papaa i te Mahana Sabati? (A hi◊o Mataio 12:1–2. A haamaramarama<br />

e, te tatararaa a te mau Pharisea no te ture a Mose aita ïa e haapa◊o ra i te varua<br />

mau e te tumu o te Mahana Sabati e ua hi◊o tutonu râ i te mau peu tumu o te<br />

faataotia i te mau ohiparaa i te Mahana Sabati.) Eaha ta te Fatu i haapii a pahono<br />

ai oia i ta ratou ra faahaparaa? (A hi◊o Mataio 12:3–8.)<br />

• Eaha te auraa ta Iesu i parau atu a na ô ai oia e, “O te aroha ta÷u i hinaaro eiaha<br />

te tusia”? (Mataio 12:7. Ua hinaaro oia i te mau taata ia hi◊o maite i nia i te<br />

aroha ia vetahi ê, eiaha râ i nia noa i te raveraa i te mau oro◊a no te pae faaroo<br />

i mua i te taata.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i teie parau<br />

tumu no te arata◊i i te mau ohiparaa i te Mahana Sabati?<br />

• Eaha ta Iesu i haapii no nia i te tumu o te Mahana Sabati i te taime i faaora<br />

ai oia i te taata e rima mârô to÷na e te vahine i pohe i te hapepa? (A hi◊o Mataio<br />

12:10–13; Luka 13:10–17.) Eaha ta÷na i haapii atu no nia i te Sabati i roto i te<br />

Mareko 2:27–28? (A faaite atu e, te haamaramarama nei te Joseph Smith<br />

Translation [<strong>Te</strong> Tatararaa a Iosepha Semita] no Mareko 2:26, oia hoi ua horo◊ahia<br />

te Sabati ei “mahana faafaaearaa” e ei mahana no te “faanahanahanaraa i te<br />

Atua. “) Eaha ta tatou e nehenehe e rave i te mahana Sabati no te faahanahana<br />

i te Atua? E mea nahea te haamo’araa i te mahana Sabati i te haamâmâ i ta tatou<br />

mau faateimaharaa e ia afa◊i mai i te faafaaearaa?<br />

3. <strong>Te</strong> faaore nei Iesu i te hara a te hoê vahine i roto i te fare o Simona te<br />

Pharisea.<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “A Haere Mai Ia÷u<br />

Nei,” a faaite i te toe◊a o te reira i teie nei. I reira a tai◊o e a aparau i te mau irava i<br />

maitihia mai no roto mai i te Luka 7:36–50.<br />

• Ua amo te vahine i tomo mai i roto i te fare o Simona te Pharisea i te<br />

faateimaharaa o te hara (Luka 7:37). Eaha ta te vahine i rave o tei faatia ia Iesu<br />

ia rave ê atu i to÷na faateimaharaa? (A hi◊o Luka 7:38, 44–50.) Eaha te nehenehe<br />

ia tatou ia rave ei reira te Faaora e iriti ê ai i te faateimaharaa o te hara i to tatou<br />

oraraa?<br />

• Eaha te taa-ê-raa o te vahine hara e o Simona te Pharisea i roto i to raua mau<br />

huru i nia ia Iesu? (A faataa ê i te tatarahaparaa o te vahine, te faatura, te haehaa,<br />

e te here i to Simona te◊ote◊o, te ereraa o te faatura, e te huru haavava i te taata.<br />

A hi◊o atoa i te faahitiraa i raro nei.) Eaha te mau aravihi ta te vahine i mau ei<br />

faufaa ia tatarahapa ana◊e tatou e ia imi hoi i te faaoreraa hara? E mea nahea te<br />

mau aravihi ta Simona i mau i te tapea ia tatou ia ore e tatarahapa?<br />

Ua haapii o Elder James E. Talmage e: “Ua riro ei peu no taua mau taime ra ia<br />

haapa◊o i te hoê taata manihini faahiahia ma te haapa◊o-maitai-roa-raa; ia farii<br />

ia÷na ma te apa atu no te fariiraa mai, ia horo◊a i te pape no te horoi i te repo<br />

puehu i to÷na avae, e te hinu no te faatavai i te roru o to÷na upoo e te umiumi.<br />

<strong>Te</strong>ie mau peu haapa◊o-maitai-raa atoa, ua haapaehia te reira e Simona” (Jesus<br />

the Christ, 3rd ed. [1916], 261).<br />

• E mea nahea te huru o Simona i nia i te vahine i faatupu ai i ta÷na<br />

faateimaharaa ei utu◊a teiaha atu? E mea nahea tatou i te faatupu i te tahi mau<br />

taime, i te faateimaharaa o te hara a te hoê taata ei utu◊a teiaha atu? Eaha ta<br />

tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te pahono a te Faaora i te vahine ra?


• Noa÷tu â e, aita oia i ani-manihini-hia e e tupu mau â oia i te farii -ino-hia e<br />

Simona e to÷na mau taata i te utuafare, ua haere afaro maira te vahine i te Mesia<br />

ra i to÷na ihoa faarooraa i hea oia e itehia mai ai (Luka 7:3l7). Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai na roto i to÷na hi◊oraa? Eaha te mau haatafifiraa o te<br />

nehenehe e tapea ê ia ratou i te tatarahaparaa e te haereraa mai i te Mesia ra? E<br />

mea nahea tatou ia faaore i taua mau haatafifiraa ra?<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te parabole o na taata<br />

tarahu toopiti? (A hi◊o Luka 7:41–50.) E mea nahea te hara i te faaau atu i te<br />

tarahu? (A hi◊o Luka 7:44–50.) E mea nahea te fariiraa i te Mesia ei “faaore<br />

tarahu” no tatou no te haamâmâ i ta tatou mau faateimaharaa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e nehenehe tatou e maiti ia rave mai i nia ia tatou iho te mau<br />

faateimaharaa o te ao nei e aore ra ia rave mai i te zugo a Iesu. A faaite papu e, ua<br />

riro te mau haapiiraa a te Mesia ei parau mau e, e iteahia ia tatou te faafaaearaa ia<br />

pee ana◊e tatou ia÷na. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai<br />

no nia i te Mesia e ia haapa◊o i ta÷na mau haapiiraa ia nehenehe ia ratou ia ite i te<br />

faafaaearaa e te hau.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faufaa no te tahoêraa<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 12:22–30.<br />

• E mea nahea tatou i te afa [vahihia] i te tahi mau taime i nia ia tatou iho i roto<br />

i to tatou mau utufare, i te fare, e aore ra i roto i te mau paroita? Eaha ta tatou<br />

e nehenehe e rave no te faatahoêraa?<br />

• Ua faaite Iesu i te mau Pharisea, “E ere oia i to μ nei ia÷u nei, no μ mai ïa”<br />

(Mataio 12:30). No te aha teie nei huru?<br />

2. “I te mau parau faufaa ore” (Mataio 12:36)<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 12:33–37.<br />

• E mea nahea te mau parau o ta tatou e parau atu i te faaite mai i to tatou<br />

huru? No te aha Iesu i tuu ai i taua faufaa rahi ra i roto i te mau parau ta tatou<br />

e parau atu? Eaha te tahi mau hi◊oraa o te “mau parau faufaa ore”? (<strong>Te</strong>ie te tahi<br />

o te mau pahonoraa, te mau parau faaooooraa ino, te afa◊ifa◊i parau, te mau<br />

haavare, te haaviiviiraa, te huru ino mau o te taata.) E mea nahea tatou i te<br />

haapuai i ta tatou fafauraa ia parau noa i roto i te mau rave◊a maitai?<br />

3. <strong>Te</strong> Ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 10<br />

A faaineine na te melo tataitahi o te piha haapiiraa i te hoê ≤pi parau e te mau<br />

hautiraa parau tapiripiri to nia iho o te itehia i muri nei. I muri a◊e i to outou<br />

tai◊oraa e te aparauraa i te tai◊oraa i faataahia ra, a opere haere i te mau faahoho◊a<br />

o te hautiraa parau tapiripiri. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i te<br />

mau parau o te tuati atu i te haapiiraa o tei tapunihia i roto i te hauti parau<br />

53


54<br />

tapiripiri. E nehenehe te mau parau e fâ mai i roto i te ana◊iraa mai nia i raro, na<br />

te aoao i te tahi pae e aore ra na te tahi poro i te tahi poro. Mai te mea e hinaaro<br />

te mau melo o te piha haapiira i te tautururaa i muri a◊e i te tahi tau minuti, a ani<br />

ia ratou ia tai◊o faahou i te mau irava te vai ra te mau parau i tapunihia (Mataio<br />

11:28–30: haa rahi, teiaha,teiaha te hopoia, zugo; Mataio 12:1–13: Sabati, faaora;<br />

Luka 7:36–50: parabole, taata tau amutarahu, faaorehia).<br />

P H K N T F A H<br />

R A N B A H I A<br />

S V R A A V O A<br />

I K O I T D P R<br />

F R E L A C O A<br />

A T Q R T L H H<br />

A B G N A Z E I<br />

O W R F U O T M<br />

R S R G A F A R<br />

E S O B M O H P<br />

H P A T U K A S<br />

I K I B T R I X<br />

A R Y A A H E J<br />

N P U B R T T D<br />

B S O T A B I F<br />

Q L E D H P H V<br />

E J F W U F R I


“E Rave Rahi Ta÷na Parau i<br />

Parau Parabole mai ia Ratou”<br />

Mataio 13<br />

Haapiiraa<br />

11<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te “taria no te<br />

faaroo” ia nehenehe ia ratou ia maramarama e mea nahea te mau parabole a Iesu<br />

i te tano ia ratou (Mataio 13:9).<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 13:1–17. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu i te parabole o te taata ueue huero e te<br />

faaite nei i ta÷na faaohiparaa i te mau parabole.<br />

b. Mataio 13:18–23. <strong>Te</strong> haamaramarama nei Iesu i te parabole no te taata ueue<br />

huero.<br />

c. Mataio 13:24–53. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu no nia i te basileia o te ra◊i i nia i te<br />

fenua (<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia) na roto i te mau parabole o te sitona e te<br />

zizania, te huero iti ha◊iha◊i o te huero sinapi, te faahopue, te tao◊a moe i<br />

roto i te aua, te hoê poe maitai roa, e te upea toro i tuuhia i raro i te tai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 4:1–34; Luka 8:4–18; 13:18–21; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa<br />

e te Mau Parau Fafau 86:1–7; Bible Dictionary [Ditionare Bibilia] “Gospels,<br />

Harmony of,” 689; “Parables,” 740–41; e “Kingdom of Heaven or Kingdom of<br />

God,” 721.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua parau o Elder Boyd K. Packer e: “Aore e tauturu<br />

haapiiraa o tei hau atu, e mea iti tei aifaito, i te tabula ereere. . . E nehenehe ia<br />

outou ia faaohipa i te reira no te faatutonu atu i te mata o ta outou mau melo<br />

haapii a faaroo noa ai ratou i te vauvauraa o te haapiiraa. A aparau ai outou, a<br />

tuu faaau noa i nia i te tabula ereere no te faahi◊o mai i to ratou mata e no te<br />

horo◊a i te mana◊o ia ratou, area râ eiaha roa ia rahi roa a umehia to ratou mata<br />

i te tahi vahi e e riro ïa ei mea anaanatae a◊e i ta ratou ra haapiiraa” (<strong>Te</strong>ach Ye<br />

Diligently [1975], 224–25; a hi◊o atoa Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu. 183–86).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e, te tere nei ratou na<br />

nia i te pereoo uta taata. A roa ai te tere, te hi◊o nei ratou na roto atu i te mau<br />

haamaramarama o te pereoo uta taata, ma te hi◊o maite atu i te huru o te mau<br />

mea i rapae.<br />

• I muri a◊e i te tere-amui-raa na nia i taua â pereoo uta taata, e hi◊o maite anei<br />

outou i taua â mau mea ra mai ta te tahi atu feia horo patete? No te aha e na<br />

reira outou e no te aha aita?<br />

55


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

56<br />

A faaite e, te mau taata i roto i taua nei â huru, aita ratou e hi◊o noa atoa ra i taua â<br />

mau mea nei. Oia atoa, te mau taata atoa o tei faaroo ia Iesu i te haapiiraa na roto i<br />

te parabole aita atoa ratou i maramarama maitai e mea nahea te mau parabole e<br />

tano ai ia ratou. E aparau teie nei haapiiraa i te rave◊a e nehenehe ai ia tatou ia<br />

maramarama e ia faaohipa i te mau parabole a Iesu i nia ia tatou.<br />

A aparau ai outou i nia i te mau parabole i muri nei, a haapapu e, ua ite te mau<br />

melo o te piha haapiiraa eaha te tiaraa o te mau taata, te mau tao’a e te mau<br />

ohipa e tupu ra. E tauturu te reira ia ratou ia maramarama i te mau parabole e ia<br />

faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa.<br />

1. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole o te taata ueue huero e te<br />

haamaramarama nei i ta÷na faaohiparaa no te mau parabole.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 13:1–17.<br />

• A haaputuputu ana◊e ai te nahoa taata i te hiti o te tai, “e rave rahi [ta◊na]<br />

parau i parau parabole mai ia ratou” (Mataio 13:3). Eaha te hoê parabole? (<strong>Te</strong><br />

hoê ïa aamu faahoho◊a o te haapii i te mau parau mau o te evanelia na roto i te<br />

faaauraa i te reira i te mau mea o te fenua nei.) Eaha ta Iesu i parau ei tumu i<br />

roto i te haapiiraa i te mau parabole? (No te haapii atoa atu i ta÷na parau poro◊i<br />

i ta÷na mau p¥p¥ e no te tapo◊ipo◊i [huna] i te reira i te feia tiaturi ore. A hi◊o<br />

Mataio 13:10–13; a hi◊o atu i te Joseph Smith Translation o te Mataio 13:12 i<br />

roto i te papa◊iraa i raro roa 12a, [reo marite noa])<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te parabole no te<br />

ueue huero (Mataio 13:3–8). A ani manihini i te tahi atu mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o atoa mai na muri iho, ma te haamana◊o e, te mau tumu parau e<br />

te mau faaohiparaa i roto i te parabole ra, te tia atoa ra ïa no te mau parau mau o<br />

te evanelia.<br />

• Eaha tei tapea i te mau huero o te mairi atu i te pae aratia ia ore te reira e oteo<br />

[tupu] mai? (A hi◊o Mataio 13:4. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i<br />

mairi i te pae aratia—amuhia e te mau manu.)<br />

• No te aha te mau huero i roto i te vahi p≤p≤ i oriorio [maemae] ai? (A hi◊o<br />

Mataio 13:5–6; Luka 8:6. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i te vahi<br />

p≤p≤ [ofafa◊i]—aore e aa [i tupu].)<br />

• Eaha te tupu mai ia mairi ana◊e te tahi mau huero i rotopu i te mau aihere<br />

taratara? (A hi◊o Mataio 13:7. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i<br />

rotopu i te aihere taratara—faaapiapihia e te aihere taratara.)<br />

• Eaha te tupu mai i te mau huero e mairi atu i roto i te repo maitai? (A hi◊o<br />

Mataio 13:8. A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau huero i roto i te repo maitai—<br />

e hotu mai i te maa.)<br />

A vaiiho i nia i te tabula ereere te mau parau ta oe i papa◊i, e a haamaramarama e,<br />

e aparau outou i te mau parau mau ta te reira e tia nei i roto i te tahi tau minuti.<br />

• Eaha te mana◊o o te mau taata ia faaroo ratou i teie parabole aore roa e<br />

faataaraa o to÷na auraa? (E riro paha te tahi mau taata i te huru ê no te mea<br />

aita ratou e maramarama ra i te reira. E riro paha te tahi pae i te maramarama i<br />

te reira tera râ, e mana◊o ratou e ere ïa no ratou. E feruri hohonu paha te tahi<br />

pae i te reira, e e ani ratou i te mau uiraa e tae noa÷tu ua maramarama ratou i<br />

te reira e ite ai hoi e mea nahea ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa.)


• Eaha te ani-manihini-raa ta Iesu i faatae i muri a◊e i to÷na faaiteraa i te parabole<br />

o te ueue huero? (A hi◊o Mataio 13:9.) Eaha to outou mana◊o i te auraa no te<br />

parau faaroo i roto i ta÷na ani-manihini-raa [titauraa]? Eaha te auraa o te parau<br />

e hi◊o nei aita râ i ite, e faaroo nei; aita râ e faaroo ra? (A hi◊o Mataio 13:13–15.)<br />

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e: “Aita te nahoa taata. . . . i farii i Ta÷na<br />

parau. . . . no te mea aita ratou i hinaaro mau ia hi◊o atu e to ratou mata, e ia<br />

faaroo e to ratou taria; e ere no te mea eita e tia ia ratou, e aita hoi i riro ei<br />

rave◊a maitai no te hi◊o atu e no te faaroo, no te mea râ, ua î roa to ratou aau i<br />

te ohipa ino e te mau ino rahi faufau. . . . <strong>Te</strong> tumu mau i ore ai te nahoa taata.<br />

. .i farii i te hoê haamaramaramaraa no Ta÷na mau parabole ra, no to ratou ïa<br />

tiaturi ore” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith<br />

[1976], 96–97).<br />

2. <strong>Te</strong> faataa nei Iesu i te parabole no te ueue huero.<br />

A tai◊o i te Mataio 13:18–23, e a aparau i te auraa no te mau tao◊a e te mau<br />

faaohiparaa i roto i te parabole no te ueue huero.<br />

Huero<br />

• I roto i te parabole no te ueue huero, eaha te faaauraa no te huero? (A hi◊o<br />

Mataio 13:19; Luka 8:11. A papa◊i i nia i te tabula ereere Huero = te parau a te<br />

Atua.)<br />

<strong>Te</strong> tahi pae<br />

• Eaha te faaauraa no te pae aratia? (A hi◊o Mataio 13:19.) A papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere <strong>Te</strong> pae aratia = te mau taata o te faaroo nei i te parau a te Atua aita<br />

râ e maramarama nei i te reira (a haapoto te faahitiraa ia hinaarohia)<br />

• Eaha te tahi mau mea o ta tatou e nehenehe ia rave o te paruru ia tatou ia<br />

maramarama i te parau a te Atua? (A hi◊o Mosia 26:1–3 no te hoê pahono e vai<br />

ra.) Eaha mau ta tatou e tia ia rave ia nehenehe ia tatou ia maramarama i te<br />

parau a te Atua? (A hi◊o Alama 32:27.) E mea nahea o te ereraa i te<br />

maramarama ia faaohie ia Satane ia iriti ê atu i te parau na roto atu i to tatou<br />

aau? (A hi◊o Mataio 13:19.)<br />

<strong>Te</strong> vahi p≤p≤ [ofafa◊i]<br />

• Eaha te faaauraa no te vahi pàpà? (A hi◊o Mataio 13:20–21.) A papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere Mau vahi p≤p≤ [ofafa◊i] = te mau taata o te faaroo e o te farii nei i te<br />

parau a te Atua tera râ, aita pai e faatia nei ia aahia te reira i roto ia ratou (a<br />

haapoto i te faahitiraa ia hinaarohia).<br />

• No te aha te tahi mau taata i ore ai e faatia i te parau a te Atua ia aahia i roto ia<br />

ratou? (A hi◊o Mataio 13:21; Mareko 4:5.) E mea nahea tatou ia faatia i te parau<br />

ia haamau-hohonu-hia te reira i roto ia tatou? (A hi◊o Alama 32:41–43.) E mea<br />

nahea te reira i te tauturu ia tatou ia faaoroma◊i i te ahu [ve◊ave◊a] o te ati rahi,<br />

te hamani-ino-raa, e te faahaparaa?<br />

<strong>Te</strong> mau vahi aihere taratara<br />

Haapiiraa 11<br />

• Eaha te faaauraa no te mau vahi aihere taratara? (A hi◊o Mataio 13:22; Mareko<br />

4:19; Luka 8:14.) A papa◊i i nia i te tabula ereere <strong>Te</strong> mau vahi aihere taratara = te<br />

mau taata o te faaroo nei i te parau a te Atua tera râ, ua umeumehia te mana◊o e te<br />

mau huru o te ao nei (a haapoto i te faahitiraa ia hinaarohia).<br />

57


58<br />

• Eaha te auraa no te hoê taata aore e faahotu nei? Eaha ta te “aihere taratara” e<br />

faatupu i nia i te mau taata aore e faahotu nei? (A hi◊o Mataio 13:22; Mareko<br />

4:19; Luka 8:14.) E mea nahea teie mau aihere taratara e vai papu mai ai i roto i<br />

teie nei ao [e] i teie nei mahana? Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te paruru<br />

i teie mau aihere taratara ia ore ia faaapiapi i te parau a te Atua i roto ia tatou?<br />

Repo Maitai<br />

• Eaha te faaauraa no te repo maitai? (A hi◊o Mataio 13:23.) A papa◊i i nia i te<br />

tabula ereere Repo Maitai = te mau taata o te faaroo nei i te parau a te Atua, te<br />

maramarama nei i te reira, e te rave nei i te mau ohipa ma te parau tia (a haapoto<br />

te faahitiraa ia hinaarohia).<br />

• Eaha te nehenehe ia rave no te tauturu i te mau vahi hotu ore ia faahotu mai i<br />

te maitai? (E nehenehe te vahi pae aratia ia haamaruhia te repo e ia horo◊ahia<br />

te maitai, e nehenehe te mau ofa◊i ia iriti-ê-hia÷tu, e te mau aihere taratara ia<br />

taaa-ê-hia÷tu [ia irit¥hia te aa].) E mea nahea tatou ia faaohipa i te reira i roto i<br />

ta tatou mau tautooraa ia farii hau atu i te parau a te Atua?<br />

• No te aha outou e mana◊o ai e, te faahi◊o puai nei te parabole o te ueue huero<br />

hau atu i nia i te repo eiaha râ i nia i te ueue huero e aore ra i te huero?<br />

3. <strong>Te</strong> faaohipa nei Iesu i te mau parabole no te haapii i nia i te basileia o te<br />

ra◊i i nia i te fenua nei (<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia).<br />

A tai◊o e a aparau i nia i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Mataio<br />

13:24–53. A haamaramarama e, i roto i teie mau irava, te parau ra “basileia o te<br />

ra◊i” no te Ekalesia a Iesu Mesia ïa, oia te basileia o te ra◊i i nia i te fenua nei (Bible<br />

Dictionary, “Kindgom of Heaven e aore ra Kingdom of God,: 721 [reo marite]).<br />

• Eaha te auraa no te parabole o te sitona e te zizania? (A hi◊o Mataio 13:24–30,<br />

36–43; PH&PF 86:1–7. E hinaaro paha outou ia papa◊i i te hoê tabula i nia i te<br />

tabula ereere mai ta outou i na reira i te parabole no te ueue huero. A papa◊i, o<br />

vai e aore ra eaha tei tiahia [faahoho◊ahia] no te ueue huero, te aua, te huero<br />

maitai, te zizania, te enemi, te ootiraa, e te feia ooti.<br />

• I roto i te parabole no te sitona e te zizania, no te aha te ueue huero i pato◊i ai i<br />

to÷na mau tavini ia ohi [putuputu] i tera ihora taime i te zizania, e aore ra i te<br />

mau aihere ino? (A hi◊o Mataio 13:27–30; a hi◊o atoa PH&PF 86:5–7, o te<br />

haamaramarama i te Mataio 13:30.)<br />

• Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita e, te mau parabole no te huero sinapi e<br />

te faahopueraa no nia ïa i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau<br />

Mahana Hopea Nei (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding<br />

Smith [1976], 98–100). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia i te<br />

Ekalesia i faaho◊ihia mai, na roto mai i to te Faaora faaauraa i te reira i te huero<br />

sinapi? (A hi◊o Mataio 13:31–32.) I te faahopue? (A hi◊o Mataio 13:33. A<br />

haamaramarama e, te faahopue o te hoê ïa maa, mai te hopue e aore te<br />

faahopue, o te haama◊e i te faraoa.) E mea nahea to outou hi◊oraa i te ohipa a<br />

te Atua i te rahiraa mai ia au i tei faahoho◊ahia e teie mau parabole?<br />

• E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia haapii, mai roto mai i te parabole o te<br />

tao◊a faufaa e te poe maitai roa ra? (A hi◊o Mataio 13:44–46.) Eaha te mau<br />

faatusiaraa o ta tatou e hinaaro mau ia rave no te noaaraa mai te tao◊a faufaa o<br />

te evanelia? Eaha te mau faatusiaraa ta outou e aore ra ta te feia i matauhia e


outou i rave no te evanelia? Eaha te mau haamaitairaa tei tupu mai na roto<br />

mai i taua mau faatusiaraa ra?<br />

• Eaha te faaauraa no te upe’a i roto i te parabole no te upe◊a toro i tuuhia i raro<br />

i te tai? (A hi◊o Mataio 13:47.) Eaha te auraa no te parau, ia haaputuhia i roto i<br />

te upe◊a? Eaha tei faahoho◊ahia na roto i te ohipa no te haaputuraa mai i te<br />

mea maitai i roto i te mau farii e te faarueraa i te mea ino? (A hi◊o Mataio<br />

13:48–50. E hinaaro paha outou i te faaohipa ia Iosepha Semita—Mataio 1:4<br />

no te haamaramarama e, “i te hopea o te ao nei” i roto i te irava 49 no te<br />

haamouraa ïa o te feia ino.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia<br />

tatou ia faaea haapa◊o maitai i roto i te Ekalesia e ia tauturu ia vetahi ê ia rave<br />

mai te reira huru atoa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, ua haamaramarama o Iesu i ta÷na mau parabole i te feia o te imi ia<br />

maramarama. A faaite papu e, a haapii ai tatou i te mau parabole a Iesu ma te<br />

hinaaro mau i roto i te aau ia ite, e ite ïa tatou e mea nahea te reira e tano ai i to<br />

tatou nei anotau.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

Mai te mea te vai ra te videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia<br />

[53164), e hinaaro paha outou i te faaite atu i te hoê tuhaa iti no roto mai i te<br />

tuhaa 3, “<strong>Te</strong> Huero Sinapi.”<br />

2. <strong>Te</strong> mau haapiiraa e te tao◊a<br />

Haapiiraa 11<br />

No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e ia haamana◊o i<br />

te mau parabole i roto i te haapiiraa, a faaite i te tahi o te mau tao◊a i faataahia i<br />

roto i te reira. Mai teie te huru, e nehenehe ia outou ia faaite atu e mea nahea te<br />

hopue ia ohipa ia amui-ana◊e-hia i te pape e te tihota. E nehenehe ia outou ia<br />

tunu mai i te hoê faraoa e hopue tei tuuhia e te hoê faraoa aore e hopue i tuuhia,<br />

e a vaiiho ai i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o e ia tamata i te taa-ê-raa. E<br />

nehenehe atoa outou e faaite i te tahi huero sinapi (e aore ra te pepa i tavirihia,<br />

tei hoho◊a i te huero sinapi ereere). A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, te<br />

mau ap¥ 110–11, no te mau mana◊o no te haapiiraa e te mau tao◊a.<br />

59


Haapiiraa<br />

12<br />

60<br />

“O Vau te Pane Ora”<br />

Ioane 5–6; Mareko 6:30–44; Mataio 14:22–33<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o ia Iesu Mesia ei “Pane<br />

Ora [Pane no te Ora],” te viapuna no te ora e amuri atu (Ioane 6:47–48).<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 5. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê taata i te Sabati. <strong>Te</strong> imi nei te feia faatere<br />

o te Ati Iuda i te taparahi ia Iesu no ta÷na faaiteraa e, o oia te Tamaiti a te<br />

Atua.<br />

b. Ioane 6:1–14; Mareko 6:30-44. <strong>Te</strong> faatamaa nei Iesu hau atu i te 5,000 taata<br />

ma te rave◊a semeio.<br />

c. Ioane 6:15–21; Mataio 14:22–33. <strong>Te</strong> haere nei Iesu na nia i te tai, te ani<br />

manihini nei ia Petero ia haere ia÷na ra, e te tamarû nei te mata◊i.<br />

d. Ioane 6:22–71. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia te “pane ora [te pane no te ora]” e<br />

te feia atoa o te tiaturi ia÷na ra, e farii ïa i te ora e amuri atu. E rave rahi o tei<br />

pato◊i i teie haapiiraa, area o Petero râ e te tahi atu mau Aposetolo ua faaea<br />

mai ïa ia Iesu ra.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi tai◊oraa: Mataio 14:1–21; Mareko 6:1–29, 45–52; Luka 9:10–17.<br />

3. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia haere mai i te piha haapiiraa ma te<br />

ineine ia faaite i te hoê haapotoraa noa o te aamu o Iesu i te faaoraraa i te hoê<br />

taata i te apoo pape o Beteseda (Ioane 5:1–9).<br />

4. Mai te mea te vaira te mau hoho◊a, <strong>Te</strong> Faatamaaraa i na Taata e Pae Tauasini<br />

(62143) e <strong>Te</strong> Haere nei te Mesia na nia i te Tai (Afafa Hoho◊a no te Evanelia<br />

243), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua pinepine te Faaora i te faaohipa i te mau tao◊a i te<br />

mau mahana atoa, mai te faraoa e aore ra te mau huero, no te haapii i te mau<br />

parau tumu o te evanelia. A faaineine ai outou i te haapiiraa tataitahi, a feruri<br />

maite e mea nahea outou ia faaohipa atu i te mau tao◊a no te umeraa mai i te<br />

feruriraa o te mau melo o te piha haapiiraa e aore ra no te faahoho◊araa i te hoê<br />

tufaa faufaa. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 110–11.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei, e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i nia i te tabula ereere te mau faahoho◊araa i muri nei:


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

P≤p≤ [Ofa◊i] Maramarama Faraoa<br />

• Eaha te vahi hoê i roto i teie mau mea?<br />

A vaiiho i te mau melo o te piha haapiiraa ia aparau poto noa no nia i te mau<br />

pahonoraa e nehenehe e vai mai no teie uiraa. I reira a ani ia ratou ia tai◊o mai i<br />

te Helamana 5:12, i roto i te reira te faahi◊o ra o Helamana ia Iesu Mesia ei<br />

“p≤p≤,” e te Ioane 8:12, te faaite ra o Iesu i roto e, o oia “te maramarama o te ao<br />

nei.” A haamaramarama e, i muri mai i roto i teie haapiiraa, e aparau outou e<br />

mea nahea Iesu i riro ai ei “pane ora [pane no te ora]” (Ioane 6:35).<br />

A haapii ai outou i teie nei haapiiraa, a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia “imi i te mau papa◊iraa mo◊a” (Ioane 5:39). A faaitoito ia ratou ia faaite mai i te<br />

mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu ta ratou e aparau ra.<br />

1. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te hoê taata i te Sabati e te faaite nei ia÷na iho ei<br />

Tamaiti a te Atua.<br />

A aparau i te Ioane 5. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

haapuai mai i te mau irava i maithia mai.<br />

• A ani manihini i te melo o te piha haapiiraa i faataahia no te faatia poto mai<br />

i te aamu o Iesu i te faaoraraa i te hoê taata i te apoo pape o Beteseda (Ioane<br />

5:1–9). Eaha te mau haamaramaramaraa ta Iesu i horo◊a i taua taata ra i to÷na<br />

iteraa atu ia÷na i roto i te hiero i muri a◊e i taua mahana ra? (A hi◊o Ioane 5:14.)<br />

No te aha te mau huru o te hara i riro ai ei ohipa “ino a’e” i te mau paruparu<br />

[huma] o te tino nei?<br />

• No te aha te feia faatere o te Ati Iuda i imi ai ia taparahi ia Iesu? (A hi◊o Ioane<br />

5:16–18.) Ia au i ta Iesu i pahono atu i te mau Ati Iuda tei riri rahi, eaha ta÷na<br />

i faaite atu no nia i to÷na autaatiraa i te Metua? (A hi◊o Ioane 5:19–23, 30.)<br />

• Ua faaite Iesu i te mau taata e, e ua fatata oia i te rave [i te tahi mea] e “mea<br />

rahi atu â” i te faaoraraa i te ma◊i (Ioane 5:20). Eaha ïa teie mau mea rahi atu<br />

â ta’na i parau? (A hi◊o Ioane 5:21–29. E hopoi mai oia i te Tia-faahou-raa, te<br />

haavaraa i te taata atoa, e e horo◊a hoi i te ora e amuri atu i te feia haapa◊o.)<br />

• Eaha te mau iteraa ta te Faaora i parau o te faaite papu no÷na? (A hi◊o Ioane<br />

5:32–39, 45–47.) No te aha e mea faufaa ia farii i teie mau iteraa? (A hi◊o<br />

Iakobo 4:6.) E mea nahea tatou e riro ai ei mau ite no te Faaora?<br />

• Ua tamata atu Iesu i te feia faatere o te Ati Iuda ia “imi i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a” (Ioane 5:39). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te imiraa i te mau papa◊iraa<br />

61


62<br />

mo◊a e te tai◊oraa i te reira? (E hinaaro paha outou i te faaohipa i te mana◊o o te<br />

haapiiraa matamua i amuihia atu i te pae hopea o teie haapiiraa a aparau ai<br />

outou i nia i teie uiraa.) E mea nahea ta outou raveraa i ta outou iho e aore ra i<br />

ta te utufare haapiiraa no nia i te mau papa◊iraa mo◊a ia maitai atu? E mea nahea<br />

to outou haamaitairaahia a imi haere ai outou i roto i te mau papa◊iraa mo◊a?<br />

• Ia au i te Ioane 5:39, eaha ta te feia faatere o te Ati Iuda e ite mai ahiri ua imi<br />

ratou e ua tiaturi i te mau papa◊iraa mo◊a? (E riro ratou i te ite mai e, e faaite<br />

papu te mau papa◊iraa mo◊a no Iesu Mesia. A hi◊o atoa Ioane 5:40, 46–47.)<br />

2. Ua faaamu Iesu hau atu i te 5,000 taata na roto i te semeio.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te Ioane 6:1–14 e te<br />

Mareko 6:30–44. A faaaite i te hoho◊a o Iesu o te faaamu ra i te nahoa taata.<br />

• No te aha Iesu e ta÷na mau p¥p¥ i haere ai i nia i te hoê mou◊a? (A hi◊o Ioane<br />

6:1–3; a hi◊o i te Joseph Smith Translation no Mareko 5:31 i roto i te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 31a [reo Marite] o te na ô ra e, ua haere atura Iesu e ta÷na<br />

mau p¥p¥ i te hoê vahi taata ore.) E mea nahea to Iesu pahonoraa i to te nahoa<br />

taata haereraa mai ia÷na ra? (A hi◊o Mareko 6:33–34; Mataio 14:14.) E mea<br />

nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa no te aroha?<br />

• E mea nahea to Iesu faaamuraa i te nahoa rahi taata? (A hi◊o Ioane 6:5–13; a hi◊o<br />

atoa Mataio 14:21.) E mea nahea tatou ia pee i te hi◊oraa o te tamaiti o te horo◊a i<br />

ta÷na mau pane e te i◊a ia Iesu? E mea nahea te Fatu ia haamaitai ia tatou ia horo◊a<br />

tatou, mai te tamaiti ra, i te mea atoa i fariihia i roto i Ta÷na taviniraa?<br />

<strong>Te</strong> na ô ra o Elder James e. Faust e:<br />

“E rave rahi mau taata ma te faahiti ore i te io◊a e mau horo◊araa ta ratou tei<br />

aifaito noa i na pane e pae e i na i◊a na◊ina◊i e piti o te faaite papu nei i to ratou<br />

mau piiraa e o te tavini nei ma te ore e tau◊ahia e aore ra e faahanahanahia,<br />

ma te faaamu ehia rahiraa tauasini. . . . O ratou teie rahiraa haenere tauasini<br />

feia faatere e te mau orometua haapii i roto i te mau p∂p∂ tauturu atoa, te<br />

mau p∂p∂ autahu◊araa, te mau taeae hahaere, te mau tuahine hahaere o te<br />

Sotaiete Tauturu. O ratou teie mau episekopo haehaa e rave rahi i roto i te<br />

Ekalesia, te tahi pae o ratou aore e faaineineraa haapiiraa toro◊a area râ te<br />

faaite-rahi-nei ïa, ma te haapii tamau noa, e te hinaaro haehaa ia tavini i te<br />

Fatu e te mau taata i roto i ta ratou mau paroita.<br />

“<strong>Te</strong> hoê tumu rahi i tupu ai teie ekalesia, mai to÷na mau haamataraa haehaa e<br />

tae roa mai i to÷na puai i teie nei, na roto mai ïa i te haapa◊o maitai e te<br />

horo◊araa ma te aau tae o te mau milioni taata haehaa e te horo◊araa aau tae tei<br />

farii i na pane [faraoa] e pae ana◊e ra e na i◊a na◊ina◊i e piti no te pûpû atu i roto<br />

i te ohipa a te Fatu. Ua haapae ratou i to ratou iho mau hinaaro na roto i te<br />

raveraa i te reira, ua iteahia ia ratou ‘te hau o te Atua, o tei hau ê atu i te ite<br />

atoa o te taata nei’ (Philipi 4:7)” (i roto Conference Report, Apr. 1994, 4–5; e<br />

aore ra Ensign, May 1994, 5–6).<br />

• Eaha te tahi mau hi◊oraa o ta outou i ite no te mau taata tei faaitehia mai e te<br />

Fatu a tavini ai ratou ia÷na ra?<br />

• E mea nahea te tamaaraa maere no roto mai i na pane e pae e na i◊a e piti i te<br />

faahoho◊araa ei tapa◊o no te tamaaraa i te pae varua ta te Fatu e p∂p∂ nei ia<br />

tatou?


3. <strong>Te</strong> haere nei Iesu na nia i te tai, te ani manihini nei ia Petero ia haere ia÷na<br />

ra, e te tamârû nei i te mau mata◊i.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 6l:15–21 e te Mataio 14:22–23. A haamaramarama e, i<br />

muri a◊e i to Iesu faaamuraa i te nahoa rahi taata; ua parau atu ra oia i ta÷na mau<br />

p¥p¥ ia pauma i roto i te pahi e ia haere i te tahi atu pae o te tai. I reira ua tono<br />

atura oia i te nahoa rahi taata i te atea e ua haere atura i nia i te hoê mou◊a no te<br />

pure. A tere atu ai te mau p¥p¥ i te tahi pae o te tai, ua û atu ratou i roto i te mau<br />

mata◊i puai.<br />

• Eaha to te mau p¥p¥ huru i to ratou iteraa ia Iesu i te haereraa mai ia ratou ra i<br />

nia i te tai (A hi◊o Mataio 14:26; Ioane 6:19.) E mea nahea to Iesu pahonoraa i<br />

to ratou ri◊ari◊a [taiâ]? (A hi◊o Mataio 14:27; Ioane 6:20.)<br />

A faaite i te hoho◊a o te Mesia o te haere nei na nia i te tai.<br />

• Eaha ta Petero i titau i te taime i faroo ai oia i te reo o te Faaora? (A hi◊o Mataio<br />

14:28–29.) No te aha te faaroo o Petero i ore ai i te taime i haere ai oia na nia i<br />

te tai? (A hi◊o Mataio 14:30.) E mea nahea tatou ia rave i te tahi mau taime i<br />

taua â mau hape nei ia tupu ana◊e mai te mau fifi?<br />

• Eaha ta Petero i rave i te taime i haamata ai oia i te paremo? (A hi◊o Mataio<br />

14:30.) Eaha ta Iesu i rave? (A hi◊o Mataio 14:31–32.) Eaha ta te reira e faaite<br />

nei ia tatou no nia i to tatou autaatiraa e te Fatu? Eaha to outou mana◊o i to<br />

te Faaora haapuairaa ia outou e tamârûraa i to outou mau ri◊ari◊a [taiâ]?<br />

4. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu e, o oia “te pane ora [pane o te ora].”<br />

Haapiiraa 12<br />

A taio e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i te Ioane 6:22–71.<br />

• I muri a◊e i te mahana i tupu ai te semeio a Iesu no te pane e te i◊a, ua pee te<br />

mau taata ia÷na i Kaperenaumi. No te aha ratou i pee ai ia÷na? (A hi◊o Ioane<br />

6:26.) E mea nahea to Iesu faaohiparaa i te oaoa rahi o te mau taata no nia i<br />

te semeio i tupu i te mahana i mua mai no te faaite papu atu i ta÷na misioni?<br />

(A hi◊o Ioane 6:27–35. E faaararaa, te auraa o te parau ina◊i [reo Marite meat]<br />

i roto i te irava 27 e maa ihoa ïa.)<br />

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland: “I roto i te ohipa pororaa evanelia a te<br />

Faaora i Galilea, ua tama◊i atu oia i te feia o tei faaroo Ia÷na a faaamu ai oia i na<br />

5,000 taata i na pane sitona e pae e na i◊a e piti ana◊era, e i teie nei râ te haere<br />

maira ratou Ia÷na ra ma te tiaturi i te maa taa noa [moni ore]. Taua maa râ, tei<br />

faufaa i taua taime ra, ua tupu noa mai ïa eiaha i te tamaaraa mau o Ta÷na i<br />

tamata atu i te horo◊a na ratou” (i roto Conference Report, Oct. 1997, 87; e<br />

aore ra Ensign, Nov. 1997, 65).<br />

• E mea nahea te “pane ora” i riro ai ei faataaraa tano i te Faaora e i te mau<br />

haamaitairaa ta÷na e pûpû nei na tatou? (A hi◊o Ioane 6:35, 47–51.) Eaha te<br />

auraa no te mau parau “e ore roa ïa e poia” e “e ore roa ïa e poîha”? E mea<br />

nahea e nehenehe ai ia tatou ia amu i te “pane ora”? (A hi◊o Ioane 6:47,<br />

51–54; Mataio 26:26–28; Alama 5:33–35; PH&PF 20:77.)<br />

Ua a◊o mai te Peresideni Howard W. Hunter e: “E tia roa ia tatou ia ite maitai i<br />

te Mesia hau atu i ta tatou e ite noa no nia ia÷na; e tia roa ia tatou ia haamana◊o<br />

ia÷na hau atu i te pinepine i ta tatou e haamana◊o nei ia÷na; e tia roa ia tatou ia<br />

tavini ia÷na hau atu i te itoito i ta tatou e tavini nei ia÷na. I reira e inu ïa tatou i<br />

te pape e pihaa mai nei e tae atu i te ora mure e e amu tatou i te pane o te ora”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1994, 84; e aore ra Ensign, May 1994, 64).<br />

63


A faaite atu e, aita te tahi mau taata i tiaturi ia Iesu no te mea e, ua ite atu ratou<br />

ia÷na ei “tamaiti na Iosepha” (Ioane 6:42). <strong>Te</strong> tahi o te parau haere e mau p¥p¥<br />

ratou na Iesu, ua amuamu e ua huri tua mai ia÷na, ma te parau e, aita ratou e<br />

maramarama ra i te mau auraa pae varua o ta÷na mau faaiteraa e, o oia te pane o<br />

te ora, e ta÷na atoa haapiiraa no nia i te hinaaro ia amu i to÷na tino e ia inu i to÷na<br />

toto (Ioane 6:51–66).<br />

• Ia pato◊i râ te tahi mau taata i te a◊oraa a Iesu, eaha ta Iesu i ani atu i na<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti? (A hi◊o 6:67.) Eaha ta Petero pahonoraa? (A hi◊o<br />

Ioane 6:68.) Eaha ta Petero e ta te tahi atu mau Aposetolo i maramarama no nia<br />

ia Iesu o ta te feia o tei faarue mai, i ore e maramarama? (A hi◊o Ioane 6:69.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, o Iesu Mesia te “pane ora [pane o te ora]” e tei ia÷na ra “te mau<br />

parau o te ora mure ore” (Ioane 6:35, 68). A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaohipa i ta÷na mau fafauraa i roto i te A◊oraa no te Pane o te Ora:<br />

“O te haere mai ia÷u nei, e ore roa ïa e poia, e te faaroo mai ia÷u nei, e ore roa ïa e<br />

poîha. . . .O tei faaroo ia÷u nei e ora mure ore to÷na” (Ioane 6:35, 47).<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou e faaohipa i te hoê e aore ra i teie na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

64<br />

1. “A imi i te mau papa◊iraa mo◊a” (Ioane 5:39)<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Ioane 5:20–30<br />

ma te mârû e na oe [te orometua] e tai◊o puai atu.<br />

A tai◊o vitiviti i te reira, ma te ore e faafaaea no te haamaramarama e aore ra no<br />

te aparau i te tahi noa÷tu o te mau irava.<br />

A haamaramarama i te mea ta outou i tai◊o mai nei i roto i te Ioane 5:20–30 tera<br />

râ e imi amui outou i teie nei i te irava. A vahi i te mau melo o te piha haapiiraa i<br />

roto i te mau p∂p∂ e toru e aore e maha. A faataa i te p∂p∂ tataitahi no te hoê a◊e<br />

o te mau tuhaa i muri nei i roto i te Ioane 5:20–30: te mau irava 20–22, 23–24,<br />

25–27, e 28–30. A horo◊a tau minuti i te mau p∂p∂ no te ohipa amui.<br />

A ani ia ratou ia tai◊o mai i te mau irava i faataahia, a maiti mai e toru o te mau<br />

parau faufaa rahi i roto i te mau irava, e a faaineine ia paraparau no nia i te tumu<br />

e mea faufaa taua mau parau ra.<br />

• Eaha ta outou i ite i te taime i maimi ai outou i te mau papa◊iraa mo◊a o ta<br />

outou i ore i ite i te taime i tai◊o vitiviti mai outou i te reira? Eaha te nehenehe<br />

ia tatou ia rave no te imiraa tatou iho i te mau papa◊iraa mo◊a<br />

A haamaramarama e, ua farii te Peropheta Iosepha Semita i te orama no te mau<br />

basileia hanahana i muri a◊e i te imi-hohonu-raa i te Ioane 5:29. A ani manihini i<br />

te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 76:15–20.<br />

• Eaha te iteraa o tei haamaitaihia tatou no te mea e, ua imi o Iosepha Semita i<br />

te Ioane 5:29?


2. “A hi◊o haere i te feia o te tia◊i nei i te apoo pape o Beteseda”<br />

Haapiiraa 12<br />

Ua faaohipa o Elder Boyd K. Packer i te aamu i roto i te Ioane 5:1–9 no te faaite<br />

papu e, e tia ia tatou ia tauturu i te mau taata tei farii i te mau fifi paruparu o te<br />

tino [huma]. Ua parau oia e, te mau tino e te mau feruriraa e fifi paruparu<br />

[huma] “e maitai roa mai ïa. I taua taime atoa ra, e tia roa ia tatou ia hi◊o [imi]<br />

atu i te feia o te tia◊i ra i te pae apoo pape no Beteseda” (i roto Conference Report,<br />

Apr. 1991, 8; e aore ra Ensign, May 1991, 9).<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te mau taata o tei farii i te mau<br />

fifi paruparu o te tino e o te feruriraa?<br />

65


Haapiiraa<br />

13<br />

66<br />

“E Horoa◊tu Hoi Au i te Mau<br />

Taviri o te Basileia”<br />

Mataio 15:21–17:9<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haapuairaa i te mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, oia hoi<br />

o Iesu te Mesia e te mau taviri o te autahu◊araa i horo◊ahia mai i nia i te Mou◊a no<br />

te Faahuru-ê-raa, ua faaho◊ihia mai ïa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 15:21–39. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te tamahine a te hoê vahine Ati Edene<br />

e te faaamu nei ma te maere rahi hau atu i te 4,000 taata, e rave rahi o ratou<br />

e mau Ati Edene ïa.<br />

b. Mataio 16:13–19. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Petero e, o Iesu te Mesia. <strong>Te</strong> haapii nei<br />

Iesu e, ua patuhia ta’na Ekalesia i nia i te pàpà no te heheuraa, e ua fafau<br />

mai hoi e, e horo’a oia i te taviri no te basileia ia Petero ra.<br />

c. Mataio 17:1–9. Ua faahuru-ê-hia o Iesu i mua ia Petero, Iakobo, e Ioane.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 7:24–9:10; Luka 9:18–36; 12:54–57; Bible<br />

Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Revelation,” 762; “Transfiguration, Mount<br />

of,” 786.<br />

3. Mai te mea te vai nei te hoê hoho◊a fenua no te Palesetina i roto i te mau tau<br />

no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa. E hinaaro paha<br />

outou ia faaano i te hoê hoho◊a ia nehenehe i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia ite maitai atu.<br />

4. Mana◊o no te haapiiraa: A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaohipa i te tahi atu mau parau i roto i ta ratou mau papa◊iraa mo◊a iho.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te aamu i muri nei:<br />

E rave rahi mau matahiti i mairi a◊enei, ua haere atu te Peresideni Spencer W.<br />

Kimball e te tahi atu feia faatere e rave rahi o te Ekalesia i Copenhagen, i te fenua<br />

Danemaka, no te mata◊ita◊i i te hoê fare pure na◊ina◊i, tei roto i taua fare ra te mau<br />

tii tuiroo a Bertel Thorvaldsen no Iesu Mesia e na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti. A<br />

paraparau ai no nia i teie nei iteraa i tupu, te na ô ra o Elder Rex D. Pinegar e: “A<br />

hi◊o atu ai matou i taua mau ohipa nehenehe ra, ua ite atu matou e ua nana◊ohia<br />

o Petero e te mau taviri rarahi atoa i roto i to÷na mau rima. . . . A ineine ai matou<br />

no te faarue atu ia taua fare pure ra, te tia noa maira te taata haapa◊o e hi◊oraa<br />

Danois ihoa. . . i pihai iho i te uputa ma te tia◊i ia haere ê atu matou. Ua aroha<br />

rima atu te Peresideni Kimball [e] ua haamauruuru atu no to÷na maitai no te<br />

vaiihoraa ia matou ia mata◊ita◊i i taua fare pure ra. I reira ua haamata ihora te<br />

peresideni i te hoê haamaramaramaraa no te ekalesia i haamauhia e Iesu Mesia e


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

no to÷na faufaa ia matou. . . Ua tapiri mai i pihai iho ia÷na te Peresideni Tanner, o<br />

Elder Monson, e o Elder Packer, ua parau noa â te peresideni, ‘E mau aposetolo ora<br />

matou na te Fatu o Iesu Mesia. <strong>Te</strong> vai nei Hoê Ahuru Ma Piti Aposetolo e, e te tahi<br />

na taata e toru i roto i te peresideniraa o te Ekalesia. <strong>Te</strong> mau nei matou i te mau<br />

taviri mau, mai ta Petero i mau, e te faaohipa nei matou i te reira i te mau mahana<br />

atoa. E faaohipa tamau noa matou i te reira’” (i roto Conference Report, Oct.<br />

1976, 104; e aore ra Ensign, Nov. 1976, 69).<br />

A haamaramarama e, e aparau teie nei haapiiraa i te mau taviri o te autahu◊araa<br />

e, e mea nahea to Petero fariiraa i te reira i nia i te Mou◊a no te Faahuru-ê-raa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o i roto i ta ratou mau papa◊iraa<br />

mo◊a, i nia i te hoho◊a fenua no Palesetina, e aore ra a faaite atu i te hoho◊a ta<br />

outou i faarahi (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”). A faaite e, te mau oro◊a i<br />

aparauhia i roto i teie nei haapiiraa ua tupu te reira i te mau vahi, Turia, Sidona,<br />

Dekapoli, e Kaisarea Philipi. A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i<br />

taua mau vahi nei i nia i te hoho◊a fenua. A haamaramarama e, te mau tere o<br />

Iesu i roto i teie mau vahi, ua afa◊i ïa ia÷na ia faafarerei i te mau Ati Edene e rave<br />

rahi (e ere i te feia Iseraela).<br />

1. <strong>Te</strong> faaora nei Iesu i te tamahine a te hoê Ati Edene e te faaamu nei oia hau<br />

atu i te 4,000 taata.<br />

A aparau i te Mataio 15:21–e9. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta te vahine no Kanaana mai i ani atu ia Iesu ia rave? (A hi◊o Mataio<br />

15:22.) No te aha aita o Iesu i faatia i tera ihora taime i ta÷na titauraa? (A hi◊o<br />

Mataio 15:24. E ere oia i te hoê Ati Iuda, e te mau haamaitairaa no te evanelia<br />

e tia ïa ia pûpûhia i te mau Ati Iuda hou i te Ati Edene.) No te aha ïa Iesu i<br />

faaora ai i te pae hopea i te tamahine a te vahine ra? (A hi◊o Mataio 15:28.)<br />

Eaha ta tatou e haapii mai, mai roto mai i teie nei vahine? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te<br />

mau pahonoraa, te feia o tei farii i te îraa o te evanelia, e nehenehe ratou e<br />

farii i te faaroo rahi, eita râ e tia ia tatou ia haamoe i to tatou faaroo ia ore<br />

ana◊e tatou e farii oioi i te mau haamaitairaa mai ta tatou e hinaaro ra.)<br />

• Ua faarue maira te Faaora i te Miti o Galilea, no te tere atu na te vahi ra Dekapoli<br />

(Mareko 7:31). <strong>Te</strong>i tei pae hitia o te râ o te Miti o Galilea i Dekapoli, i reira te<br />

mau Ati Edene e rave rahi e ora ai. E mea nahea to te Fatu faaiteraa i te aroha no<br />

taua mau taata ra i reira? (A hi◊o Mataio 15:29–31.) Eaha ta te nahoa rahi taata i<br />

rave? (A hi◊o Mataio 15:31.) Eaha te mau semeio o tei faatupu ia outou ia<br />

faahanahana atu i te Atu i to tatou nei anotau?<br />

• Ua faaea mai te nahoa taata i pihai iho ia Iesu no na mahana e toru, e ia tae ra<br />

i te taime no ratou ia faarue mai, aita o Iesu i hinaaro ia faahoi ia ratou ma te<br />

poia. Eaha te semeio ta÷na i rave no ratou? (A hi◊o Mataio 15:32–38.)<br />

A haamaramarama e, e mea taa ê teie semeio i te faaamuraa i tupu noa÷tura no te<br />

mau taata e 5,000 (Mataio 14:15–21), i roto râ i teie, e rave rahi o teie mau taata e<br />

mau Ati Edene ïa. <strong>Te</strong> faataa ra o Elder Bruce R. McConie e, i roto i te faaamuraa o<br />

na taata e 5,000, “te haamau ra [Iesu] i te niu no ta÷na a◊o aore e mea no te faaau<br />

atu i te Pane Ora” (Ioane 6:22–69; a hi◊o i te haapiiraa 12). I te faaamuraa i muri<br />

mai o te mau taata e 4,000, ua haapii faahoho◊a o Iesu e, i te mau tau i mua nei, e<br />

67


68<br />

pûpûhia te pane ora i te mau nunaa Ati Edene. (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament<br />

Commentary, e vols. [1966–73], 1:375.)<br />

2. Ua fafauhia ia Petero te mau taviri o te basileia.<br />

A tai◊o e a aparu i te Mataio 16:13–19.<br />

• Ua faaru◊e mai o Iesu i Dekapoli e ua haere atu i te vahi ra Kaisarea Philipi, i<br />

reira oia i te aniraa i ta÷na mau p¥p¥, “O vai râ vau nei i ta outou na parauraa?”<br />

(Mataio 16:15). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai, no nia i to tatou mau<br />

iteraa papu, na roto mai i teie aamu ?<br />

• Ua parau atura Iesu ia Petero, “Ei nia iho i teie nei p≤p≤ e patu ai au i tau<br />

ekalesia” (Mataio 16:18). Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita e, te p≤p≤ ta<br />

Iesu e faaau nei o te heheuraa ïa (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel.<br />

Joseph Fielding Smith [1976], 274). I roto i te hea rave◊a i riro ai te heheuraa ei<br />

niu no te Ekalesia a te Fatu?<br />

• Ua fafau te Faaora ia horo◊a ia Petero te “mau taviri o te basileia o te ao ra”<br />

(Mataio 16:19). Eaha teie mau taviri? No te aha e mea faufaa te reira? (A hi◊o<br />

PH&PF 128:9–10; 132:46.) O vai te mau nei i te reira i teie mahana?<br />

“I te rahiraa o te taime, te Autahu◊araa o te mana ïa i horo◊ahia i te taata no te<br />

ohipa na te Atua. <strong>Te</strong> taata atoa o te faatoro◊ahia i te huru faito atoa o te<br />

Atutahu◊araa, ua farii oia i teie mana i horo’ahia ia÷na ra.<br />

“<strong>Te</strong>ra râ e mea titau-roa-hia, no te mau faaohiparaa atoa e ravehia i raro a◊e i<br />

teie nei mana, ia ravehia te reira i te taime e te vahi tano, i te raveraa tano, e<br />

mai te au i te faaohiparaa tano. <strong>Te</strong> puai no te faatereraa i teie mau haaraa<br />

[ohiparaa] o te mau taviri o te Autahu◊araa ïa. I roto i te îraa o te reira, ua<br />

mauhia teie mau taviri e te hoê ana◊era taata i te taime hoê, oia te peropheta e<br />

te peresideni o te Ekalesia. E nehenehe oia e faatae i te tahi tuhaa no teie puai<br />

[mana] i te tahi atu taata, i roto i taua huru ra, e mau ïa taua taata ra i te mau<br />

taviri o taua ohiparaa taa ê ra” (Gospel Doctrine, 5th ed/ [1939]. 136).<br />

• No te aha e haapapu-roa-raa e, te mau nei te peropheta i teie mau taviri, ua<br />

riro ïa ei tuhaa faufaa roa no to tatou mau iteraa papu?<br />

3. Ua faahuru-ê-hia Iesu i mua ia Petero, ia Iakobo, e ia Ioane<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 17:1–9. A haamaramarama e, mai te mea ra hoê<br />

hebedoma i muri a◊e i te fafauraahia ia Petero te mau taviri no te basileia, ua ite<br />

mata atu oia, e o Iakobo, e o Ioane i te Faahuru-ê-raa o te Faaora, e ua farii ratou<br />

i te iteraa faufaa e te mau taviri. Ua riro te reira ei hoê o te mau oro◊a au maitai i<br />

roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>. Ua tauturu te reira ia faaineine ia Iesu no to÷na Taraehara e<br />

ua faaitoito rahi i na Aposetolo e tootoru no te mau hopoi◊a i amuihia mai, o ta<br />

ratou i farii mai ei feia faatere no te Ekalesia.<br />

• Eaha te auraa o te parau faahuru-ê-raa? (<strong>Te</strong> hoê tauiraa poto noa i roto i te fâraa<br />

o te hoê taata e te huru; o te hoê tauiraa i roto i te hoê huru hanahana hau<br />

atu. E faaitehia mai te reira na roto i te puai [mana] o te Atua. A hi◊o PH&PF<br />

67:11; Mose 1:11.)<br />

• Ia au i te Mataio 17:1–5, eaha tei tupu i te taime tei nia o Iesu, Petero, Iakobo,<br />

e o Ioane i te Mou◊a o te Faahuru-ê-raa? (E hinaaro paha outou e papa◊i i te<br />

mau pahono a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.)


Haapiiraa 13<br />

a. Ua anana te hoho◊a mata o Iesu mai te mahana, e to÷na ahu ua riro mai ei<br />

mea uouo anaana rahi..<br />

b. Ua fâ maira o Mose e o Elia (Eliha; a hi◊o te papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro i te<br />

parau 3b).<br />

c. “Ua tapo◊ipo◊i maira te hoê ata teatea i nia ia ratou,” e ua faaroo atu i te reo<br />

o te Metua i te faaite papuraa no ta÷na Tamaiti.<br />

E hinaaro paha outou i te haamaramarama e, te io◊a o Elia ua faaohipahia e<br />

rave rahi rave◊a i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. I roto i te Mataio 17:3–4, o te<br />

parau aifaito no te reo Hereni no te io◊a Hebera Eliha. I te tahi atu mau vahi<br />

(mai te Mataio 17:10–13), o te hoê tiaraa ïa o te faataa ra no te hoê taata ei<br />

taata na mua mai, e aore ra ei taata faaineine.<br />

A haamaramarama e, ua haapii te mau peropheta o te mau mahana hopea nei<br />

hau atu no nia i te mea i tupu i nia i te Mou◊a no te Faahuru-ê-raa. A hi◊o<br />

faahou i te mau haapiiraa i muri nei e te mau melo o te piha haapiiraa e, mai<br />

te mea e hinaarohia ra, a haapoto mai i te reira i nia i te tabula ereere:<br />

a. Ua ite o Petero, o Iakobo, e o Ioane i te hoê orama no te faahuru-ê-raa o te<br />

fenua i te Tae-Piti-raa mai o te Faaora (PH&PF 63:20–21).<br />

b. Ua faahuru-ê-hia ratou i mua i te [Mesia]” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph<br />

Smith, 158)<br />

c. Ua haapiihia ratou no nia i te poheraa o te Faaora e te tia-faahou-raa (Joseph<br />

Smith Translation, Luka 9:31).<br />

d. Ua farii ratou no ô mai ia Iesu ra, ia Mose, e ia Eliha te mau taviri o te<br />

autahu◊araa o ta ratou e hinaaro no te faatere i te Ekalesia i muri a◊e i te<br />

poheraa o te Faaora (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, 158; Joseph<br />

Fielding Smith, Doctrines of Salavation, 3 vols. [1954–56], 2:110).<br />

• I te matahiti 1836, ua ho◊i faahou mai o Mose e o Eliha i te fenua nei. Ua tuu raua<br />

i to raua na rima i nia ia Iosepha Semita e o Oliver Cowdery no te faaho◊i mai i<br />

taua mau taviri ra i horo◊ahia ia Petero, Iakobo, e Ioane. Eaha te mau taviri ta<br />

Mose i faaho◊i mai? (A hi◊o PH&PF 110:11. <strong>Te</strong> mau taviri no te haaputuputuraa o<br />

Iseraela.) Eaha te mau taviri ta Eliha i faaho◊i mai? (A hi◊o PH&PF 110:13–16. <strong>Te</strong><br />

mau taviri no te mana taatiraa.) E mea nahea teie mau taviri i te faaohipahia i teie<br />

nei mahana? (I roto i te ohipa misionare e te ohipa no te hiero, o te arata◊ihia nei<br />

i raro a◊e i te faatereraa a te Peresideni o te Ekalesia.)<br />

• Ua haapii o Elder David B. Haight e, no te “Faahuruê-raa” o Iesu, ua tupu te reira<br />

no to tatou haamaramaramaraa i te pae varua e tae noa÷tu no te feia o tei riro ei<br />

mau ite, ratou iho” (i roto Conference Report, Apr. 1977, 8; e aore ra Ensign, May<br />

1977, 7). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te Faahuru-ê-raa,<br />

no te tauturu ia tatou i te taime e titau ai tatou i te puai i te pae varua?<br />

E hinaaro paha outou ia hi◊o faahou i te mau mana◊o i muri nei i vauvauhia e<br />

Elder Haight (i roto Conference Report, Apr. 1977, 9–10; e aore ra Ensign, May<br />

1977, 7–9):<br />

a. E tia ia tatou ia pee i te hi◊oraa o te Faaora na roto i te pure u◊ana ia titau<br />

ana◊e tatou i te puai i te pae varua (Luka 9:28). A paraparau ai no te Faahuruê-raa,<br />

te na ô ra o Elder Haight e: “Penei a◊e, aita o Iesu i ite noa i te hoê<br />

haroaroaraa o te hau o te ra◊i ra, ta taua rave◊a maitai otahi ra e hopoi mai a<br />

paraparau ai e To÷na Metua, hau atu râ i te reira haroaroaraa, o te<br />

haroaroaraa ïa e paturuhia Oia i roto i te hora e tae maira e mau faatereraa e<br />

69


ere i to teie nei fenua. . . A pure ai Oia i To÷na Metua, ua faateiteihia Oia, i<br />

nia roa i te mana◊o feapiti e te ino o te ao nei o te pato◊i roa Ia÷na. “<br />

b. E nehenehe tatou e farii i te haapapuraa e, e faaitoito o Iesu ia tatou mai<br />

ta÷na i na reira ia Petero, ia Iakobo, e ia Ioane. Ua parau o Elder Haight e,<br />

“Ua rave oia i Ta÷na na Aposetolo tootoru Ia÷na ra ma te tiaturi e, e<br />

nehenehe ratou e haapuaihia. . . i muri a◊e i te iteraa i To÷na hanahana, e e<br />

nehenehe i to ratou faaroo ia faaitoitohia no te faaineine ia ratou no te mau<br />

faainoraa rahi e te faahaehaaraa o te tae mai i muri a◊era. “<br />

c. E nehenehe tatou e faaitoitohia e te iteraa papu o te Faaora (Mataio 17:5) e<br />

te parau haapiiraa o te evanelia. Ua parau o Elder Haight e, “Ua haapiihia na<br />

aposetolo tootoru i maitihia i te taeraa mai te pohe o te Faaora e To÷na atoa<br />

tia-faahou-raa mai, o te mau haapiiraa ïa o te faaitoito ia ratou tataitahi i<br />

roto i te mau mahana ohiparaa i mua ia ratou.”<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haapapu e, ei Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua farii tatou i te<br />

haamaramaramaraa no te tauturu ia tatou ia maramarama i te mea i tupu i nia i te<br />

Mou◊a no te Faahuru-ê-raa. A faaite papu i te faufaa o te heheuraa i roto i te<br />

Ekalesia i teie nei mahana e te titauraa no te mau taviri o te autahu◊araa. A haapapu<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa e, o tatou atoa, mai ia Petero hoi, e nehenehe e<br />

ite na roto i te Varua Maitai e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua Ora.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

70<br />

<strong>Te</strong> mau huru i tupu i te taime i faaite papu ai te Metua no te Tamaiti<br />

<strong>Te</strong> vai ra e maha mau huru o tei papa◊ihia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a i te taime<br />

i faaite mai ai te Metua e i faaite papu ai oia i ta÷na Tamaiti. Ua aparauhia hoê o<br />

te reira i roto i teie nei haapiiraa. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia haamana◊o te tahi atu e toru.<br />

1. <strong>Te</strong> bapetizoraa o Iesu (Mataio 3:13–17)<br />

2. <strong>Te</strong> Faahuru-ê-raa (Mataio 17:1–9)<br />

3. <strong>Te</strong> fâraa o Iesu i te Ati Nephi (3 Nephi 11:1–7)<br />

4. <strong>Te</strong> Orama Matamua a Iosepha Semita (Iosepha Semita—Aamu 1:13–17)


“O Vai Hoi To÷u<br />

Taata-tupu?”<br />

Mataio 18; Luka 10<br />

Haapiiraa<br />

14<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia faahaehaa ia ratou iho, ia<br />

faaore i te hara a vetahi ê, e ia faaite i te aroha no te tahi e te tahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 18:1–6, 10–11, 14. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, e tia roa ia tatou ia<br />

faafariuhia e ia riro mai te mau tamarii rii ra te huru no te tomo i roto i te<br />

basileia o te ra◊i.<br />

b. Mataio 18:15, 21–35. Na roto i te parabole o te tavini aroha ore, te haapii<br />

nei Iesu no nia i te faaoreraa hara.<br />

c. Luka 10:25–37. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii<br />

nei Iesu no nia i te aroha.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 9:33–50; Mosia 3:17–21; 4:16–19, 26.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau materia i raro nei, a faaohipa i te reira i roto<br />

i te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a o te Mesia e te mau Tamarii (62467; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 216) e te Taata Maitai no Samaria (62156; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 218).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê tuhaa no “The Lord÷s Prayer [<strong>Te</strong> Pure a te Fatu],” tuhaa 2 no te<br />

videocassette <strong>Te</strong> Faaora: Ta÷na Ohipa Pororaa Evanelia (53164). I roto i teie<br />

tuhaa te vai nei te parabole o te taata maitai no Samaria.<br />

4. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani manihini i te hoê<br />

metua ia paraparau i te piha haapiiraa ia au i tei faanahohia i roto i te ohiparaa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I tera taime e tera taime, a ani manihi i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa (e aore ra i te mau melo o te tahi atu paroita) ia tauturu i te<br />

haapiiraa na roto i te horoaraa i te hoê faataaraa ohipa, ma te faaite mai i te hoê<br />

aamu, ma te horo◊a atoa mai i te iteraa papu, e aore ra ma te tauturu i roto i te<br />

tahi atu rave◊a. Ia rave ana◊e i te mau faataaraa ohipa, a haamaramarama no nia<br />

i te mea ta outou e hinaaro i te taata ia rave e eaha te roaraa o te taime ta outou<br />

e hinaaro ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, ia rave. (A hi◊o Haapiiraa—<br />

Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 136, 139.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra te hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani manihini i te hoê metua e te hoê tamarii na◊ina◊i (e toru e tae atu i te pae<br />

matahiti te paari), ia afa◊i mai oia i te tamarii i roto i te piha haapiiraa, ia<br />

71


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

72<br />

haafarerei ia÷na, te tamaroa e aore ra te tamahine, i te piha haapiiraa, e ia faataa<br />

poto noa mai i te tahi o te mau ite aravihi faahiahia o te tamarii. I muri a◊e a oti<br />

ai te metua i te faaite mai, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te<br />

mau huru ite aravihi mai te tamarii te huru ta Iesu e hinaaro ia farii tatou. A<br />

papa◊i i te mau pahonoraa i nia i te tabula ereere.<br />

A haamaramarama e, e aparau teie nei haapiiraa i te faufaa o te faatupuraa i te<br />

mau ite aravihi mai te tamarii te huru e ia aupuru i te mau taata atoa ma te<br />

haehaa e te mârû.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea outou e nehenehe ai ia pee atu i te mau haapiiraa a te Faaora no nia<br />

i te haehaa, te faaoreraa i te hara, e te aroha.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, e mea tia roa ia tatou ia riro mai te huru o te mau<br />

tamarii rii.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 18:1–6, 10–11, 14. A faaite i te hohoa o te Mesia<br />

e te mau tamarii.<br />

• No te aha e mana◊o ai outou e, ua feruri rahi te mau p¥p¥ no nia i te uiraa, o vai<br />

tei rahi atu i roto i te basileia o te Fatu? E nahea tatou i te tahi taime i te rave<br />

atoa i taua mau hape ra? Nahea tatou ia haapae atu i taua mau feruriraa ra?<br />

• A faaite i te hoho◊a o te Mesia e te mau tamarii. Eaha te a◊o a Iesu i te feia o te<br />

hinaaro ia noaa te rahi mau i roto i to÷na basileia? (A hi◊o Mataio 18:2–4; Mareko<br />

9:35.) No te aha, i te tahi mau taime, e mea fifi ia pee i teie a◊o? Eaha te huru o<br />

teie a◊o ia faaauhia i ta te ao e haapii nei e e mea nahea e noaa ai teie rahi?<br />

• Eaha te auraa o te mana◊o, ia riro mai te mau tamarii rii ra? (A hi◊o Mosia 3:19.<br />

A haamaramarma e, noa÷tu â e aita te mau tamarii i maitai rahi roa, te vai ra râ<br />

ia ratou te mau ite aravihi e te tia roa ia tatou ia faatupu no te noaaraa te<br />

basileia o te ra◊i ra. <strong>Te</strong>ie mau ite aravihi, mai te haehaa, te mârû o te aau, e<br />

te hoê hinaaro mau ia tiaturi.) Eaha ta tatou i haapii mai na roto mai i te mau<br />

tamarii? E mea nahea tatou e riro ai ia hau atu i te mau huru o te tamarii, e<br />

hau atu i te auraro i te hinaaro o to tatou Metua i te Ra◊i ra?<br />

• Eaha te auraa no te parau “te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii”? (A hi◊o<br />

Mataio 18:6, papa◊iraa i raro roa 6a; i roto i teie nei parau faaturori te auraa ra o<br />

te faatupuraa ia faatopa atu.) Eaha te tahi o te mau rave◊a ta te mau taata e<br />

faatupu nei ia faatopa atu i te mau tamarii? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa,<br />

te riroraa ei hi◊oraa ino no ratou, te faahapa-noa-raa ia ratou ma te ino, te<br />

oreraa e haapii ia ratou, e te hamani-ino-raa ia ratou.) E mea nahea te Fatu i te<br />

hi◊o i teie mau faaturoriraa [faahaparaa]. (A hi◊o Mataio 18:6.)<br />

Ua faahiti o Elder M. Russell Ballard e: “<strong>Te</strong> faroo nei matou i te mau parau<br />

huru fifi no te mau metua e aore ra o te mau taata haapa◊o tamarii o tei atea<br />

roa i te Varua o te Mesia o te hamani ino nei i te mau tamarii. Ua tupu anei<br />

teie hamani-ino-raa i te pae tino, i te pae no te parauraa, e aore ra i te tahi noa<br />

mea, tera râ e hamani-ino-raa puai i te pae aehuehu, e mea ino rahi ïa te reira e<br />

te faaturoriraa [faahaparaa] rahi hoi i te Atua” (i roto Conference Report, Apr.<br />

1991, 107; e aore ra Ensign, May 1991, 80).


• E mea nahea te riroraa tatou iho mai te huru o te tamarii, no te tauturu ia<br />

tatou ia aupuru i te mau tamarii? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te<br />

faahaere i mua i te hinaaro o te Atua oia hoi, “aore ïa i hinaaro e ia moe te hoê<br />

i teie nei mau taata rii”? (Mataio 18:14).<br />

2. Na roto i te parabole no te tavini aroha ore, te haapii nei Iesu no nia i te<br />

faaoreraa i te hara.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 18:15, 21–35.<br />

Haapiiraa 14<br />

• I roto i te Mataio 18:15, eaha ta te Fatu i parau e tia ia tatou ia rave mai te mea<br />

e faaturorihia [faahapahia] tatou? No te aha te reira i riro ai ei rave◊a maitai<br />

rahi atu no te faaoreraa i te mau tama◊iraa?<br />

• E mea nahea Iesu i te pahonoraa i te taime a ani ai o Petero e, eaha te pinepineraa<br />

te tia ia”na ia faaore i te hara? (A hi◊o Mataio 18:22. A haamaramarama e, ua<br />

faaohipa o Iesu i te numera teitei no te haapii e, e tia ia tatou ia faaore tamau noa<br />

ia vetahi ê ra.) No te aha e mea fifi ia faaore i te hara i te tahi mau taime? Nahea<br />

outou i te haamaitaihia, no to outou faaoreraa i te hapa a vetahi ê, e aore ra, to<br />

ratou faaoreraa mai i ta outou hapa.<br />

• No te haapapu maitai i mua mai i te faufaa no te faaoreraa i te hara a vetahi ê,<br />

ua horo◊a Iesu i te parabole o te tavini aroha ore (Mataio 18:23–35). O vai ma o<br />

ta te arii e o ta te mau tavini e tia nei? (A hi◊o Mataio 18:35. <strong>Te</strong> tia nei te arii no<br />

te Metua i te Ra◊i ra, e te mau tavini ra te tia nei ïa no tatou.) E mea nahea tatou<br />

i riro ai mai te huru o te tavini o te arii i roto i ta tatou tarahu i te Fatu? (A hi◊o<br />

Mataio 18:24–27.) Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia faaorehia ta tatou “tarahu”?<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te hi◊oraa o te arii i roto i<br />

te faaoreraa i te hara a vetahi ê ra? (A hi◊o Mataio 18:33.) Eaha te tahi o te mau<br />

fifi rahi i roto i te oreraa e faaore i te hara a vetahi ê? (A hi◊o Mataio 18:34–35.)<br />

3. Na roto i te parabole o te taata maitai no Samaria, te haapii nei Iesu no<br />

nia i te aroha.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 10:25–37. A faaite i te hoho◊a no te taata maitai no<br />

Samaria.<br />

• E mea nahea to Iesu pahonoraa i te taata ture o tei ani mai e, eaha ta÷na e tia ia<br />

rave no te noaa mai te ora mure ore? (A hi◊o Luka 10:25–28.) E mea nahea te<br />

mau faaueraa ia here i te Atua e i to tatou mau taata-tupu ia haati [amui atoa<br />

mai] i te taatoaraa o te evanelia? E mea nahea tatou ia haapa◊o i teie na<br />

faaueraa e piti hau atu i te î-roa-raa.<br />

• E mea nahea to Iesu pahonoraa a ani mai ai te taata ture, “O vai hoi to÷u taatatupu?”<br />

(A hi◊o Luka 10:29–37.) Eaha ta teie parabole e haapii nei no nia i te<br />

parau ra , o vai hoi to tatou mau taata-tupu?<br />

Ua parau te Peresideni Howard W. Hunter e: “E hinaarohia ia tatou ia<br />

haamana◊o e, noa÷tu â e te faahoa nei tatou, ua faariro te Atua ia ratou to tatou<br />

mau taata-tupu—i te mau vahi atoa. Eita e tia ia vai mai te taaotiaraa i te here;<br />

eita e tia ia vai mai te parau tia ôaôa” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 44;<br />

e aore ra Ensign, Nov. 1986, 35).<br />

• Eaha ta te tahu◊a e ta te ati Levi i rave i te taime i ite atu ai i te taata o tei eiâhia<br />

e tei pepe roa? (A hi◊o Luka 10:31–32.) Eaha te tahi mau rave◊a ta te taaata e<br />

73


hinaaro ia tauturuhia i teie nei mahana? Eaha te tahi mau tumu aita tatou e<br />

tauturu nei ia vetahi ê i roto i te veve? (A hi◊o Mosia 4:16–19 ei hi◊oraa.)<br />

• E mea nahea to te taata maitai no Samaria tautururaa i te taata o tei eiâhia e o<br />

tei pepe roa? (A hi◊o Luka 10:33–35.) Eaha te mau huru o te hoê taata-tupu<br />

maitai ta te taata Samaria i farii? E mea nahea to outou haamaitairaahia e te<br />

mau “taata Samaria maitai”? E mea nahea tatou e nehenehe e riro ei mau<br />

“taata Samaria maitai”? (A hi◊o Mosia 4:26.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu no nia i te faufaa o te hi◊oraa o te Faaora i muri nei, na roto i to<br />

tatou iho faahaehaaraa, te faaoreraa i te hara a vetahi ê, e te faaiteraa i te aroha<br />

no te tahi e te tahi. A titau i te mau melo o te piha haapiiraa ia ora i tera mau<br />

haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

74<br />

1. Maria raua o Mareta<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Luka 10:38–42.<br />

• E mea nahea to Mareta taviniraa i te Fatu? Eaha te “tuhaa maitai” ta Maria i<br />

maiti? E mea nahea tatou e riro ai, i te tahi mau taime, i “o vau ana◊e tei rave<br />

noa÷i”e no reira aita tatou e farii nei ia Iesu i tei tia ia tatou? Eaha ta tatou e<br />

haapii mai na roto mai i teie mau irava?<br />

2. “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia÷u nei” (Mareko 10:14)<br />

A aparau ai outou i te haapiiraa a te Faaora, oia hoi, ia riro tatou ia au i te mau<br />

tamarii rii ra, e hinaaro atoa paha outou ia aparau i te aamu no to÷na haamaitairaa<br />

i te mau tamarii rii i roto i te Mareko 10:13–16.<br />

• E mea nahea to te mau p¥p¥ a Iesu pahonoraa i te taime ua afa◊ihia mai te mau<br />

tamarii rii ia÷na ra? (A hi◊o Mareko 10:13). Eaha ta Iesu i parau atu i ta÷na mau<br />

p¥p¥? (A hi◊o Mareko 10:14–15.) Eaha ta Iesu i rave no te mau tamarii rii? (A<br />

hi◊o Mareko 10:16.) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Iesu na<br />

roto mai i teie nei aamu? E mea nahea tatou e nehenehe ai e pee maitai atu i<br />

te hi◊oraa ta÷na i haamau i roto i teie nei aamu?<br />

3. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa no te Mataio 18<br />

• A aparau i te Mataio 18:8–9 e te Mareko 9:43–48 (a hi◊o atoa i te Mataio<br />

5:29–30). Eaha te auraa o teie nei mau irava? (A hi◊o Mataio 18:9, te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i 9a, o te faaite ra e, te parau nei te Josepha Smith Translation [<strong>Te</strong><br />

Tatararaa a Iosepha Semita] i teie mau tuhaa faahaparaa oia o te mau taata o te<br />

arata◊i nei ia tatou i te atea ê. E mea maitai a◊e ia faahope i to tatou aufaahoaraa<br />

i pihai iho i teie mau taata i te vaiiho ia ratou ia arata◊i ia tatou i roto i te hara.<br />

A hi◊o atoa i te Joseph Smith Translation, Mareko 9:40–48.)<br />

• <strong>Te</strong> Joseph Smith Translation [<strong>Te</strong> Tatararaa a Iosepha Semita] no Mataio 18:11,<br />

te papa◊ihia ra no Iesu i te parauraa e, aita te mau tamarii e titau i te


tatarahaparaa (papa◊iraa na◊ina◊i roa 11c). No te aha te reira? (A hi◊o Moroni<br />

8:11–12.) No te aha te mau tamarii rii “i ora ai i te Mesia”? (A hi◊o Moroni<br />

8:12; PH&PF 29:46–47.) Eaha te mea tia roa ia tatou ia rave ia “ora i te Mesia”?<br />

(A hi◊o Mataio 18:4; Mosia 3:19; Moroni 8:10.)<br />

• A tai◊o i te Mataio 18:11–14. E mea nahea tatou ia faaohipa i te parabole no te<br />

mamoe i mo◊e i roto i to tatou oraraa? E mea nahea to outou e aore ra to te<br />

tahi atu taata o ta outou i matau i te haamaitairaahia e te tahi atu taata o te<br />

pee i te parau tumu o teie nei parabole?<br />

4. “Ua haapao atura te Fatu i e hitu ahuru” (Luka 10:1)<br />

• A aparu i te Luka 10:1–24. E mea nahea ta Iesu mau haamaramaramaraa i te<br />

Hitu Ahuru ia faaauhia i te mau haamaramaramaraa o ta÷na i horo◊a i na Ahuru<br />

Ma Piti i roto i te Mataio 10? Eaha te mau hopoi◊a a te Hitu Ahuru i teie nei<br />

mahana? (A hi◊o PH&PF 107:25, 34, 38, 93–97.)<br />

5. <strong>Te</strong> mo◊araa o te autaatiraa o te faaipoiporaa<br />

A haamaramarama e, te faataa nei o Mataio 19:1–12 i te hoê ohipa oia hoi, ua<br />

tamata te mau Pharisea i te herepata [râmâraa] ia Iesu na roto i te aniraa ia÷na no<br />

nia i te tiaraa o te ture no te faataaraa (a hi◊o atoa Mareko 10:1–12). Ua riro te<br />

faataaraa ei ohipa aparau-rahi-hia i rotopu i te mau feia maramarama e te feia<br />

arata◊i o te Ati Iuda, e ua tiaturi hoi te mau Pharisea e, te pahonoraa a Iesu i ta<br />

ratou uiraa e faatia ïa te reira ia ratou ia faatupu mai i te riri rahi i rotopu i te mau<br />

Ati Iuda. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te Mataio<br />

19:3–9.<br />

• Eaha ta Iesu pahono i te uiraa a te mau Pharisea i roto i te irava 3? (A hi◊o<br />

Mataio 19:4–6. Ua parau oia ia ratou e, aita te faataaraa i faauehia e te Atua.)<br />

No te aha o Mose i faatia ai i te faataaraa i rotopu i te mau Ati Iseraela? (A hi◊o<br />

Mataio 19:7–8.)<br />

A haamaramarama e, i roto i Iseraela i tahito ra, e nehenehe i te tane ia haapae,<br />

e aore ra ia faataa e atu, i ta÷na vahine no te mau tumu aore e auraa mau. Ua<br />

haapii Iesu e, i roto i te hoê ao maitai roa, mai te basileia tiretiera, aita te<br />

faataaraa e vai ra. No te mea râ, aita â te fenua nei i maitai roa, ua faatiahia te<br />

faataaraa tera râ eiaha ia tupu noa maori râ, ei mau tumu faufaa hau atu ïa. <strong>Te</strong><br />

faaite nei te Mataio 19:9 e, o te tane o te haapae i ta÷na vahine no te hoê tumu<br />

maamaa, ua faaipoipohia â oia ia÷na ra i roto i te mata o te Atua, e no reira ua<br />

rave oia i te ohipa faaturi mai te mea e faaipoipo oia i te tahi atu vahine. (A hi◊o<br />

James E. Talmage Talmage, Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 473–75, 484; a hi◊o<br />

atoa Bruce R. McConkie, The Mortal Messiah, 4 vols. [1979–81], 2:138–39.)<br />

• Eaha te mau ohipa ta te haehaa, ta te faaoreraa i te hara, ta te aroha e rave i<br />

roto i te hoê faaipoiporaa manuïa rahi? E mea nahea te tutavaraa ia riro mai te<br />

huru o te Mesia ia tauturu ia tatou i roto i te faaipoiporaa e i roto i te tahi atu<br />

mau autaatiraa?<br />

• E mea nahea tatou e nehenehe ai e tauturu i te mau taata o te mauiui ra i te ati<br />

no te faataa-ê-raa?<br />

6. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 14<br />

A papa◊i (e aore ra a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia papa◊i) i nia i te mau<br />

parau riirii, i te mau uiraa no nia i te haapiiraa. (Ei ohiparaa no te hi◊o faahouraa,<br />

75


76<br />

e nehenehe ta outou e maiti mai i te mau uiraa e vai nei no roto mai i te tuhaa<br />

tataitahi o te haapiiraa.) A tuu i te mau parau riirii i roto i te hoê pute e aore ra te<br />

hoê afata. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faanaho i to ratou mau<br />

parahiraa i roto i te hoê menemeneraa, e a tuu atu i te pute e aore ra i te afata i<br />

nia i te hoê parahiraa i ropu i te menemeneraa. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia rave i te taime tataitahi no te huti mai i te mau uiraa i roto i te pute<br />

e aore ra i roto i te afata e ia pahono i te reira. (A hio Haapiiraa—Aore e Piiraa<br />

<strong>Te</strong>itei Atu, 149–51.)


“O Vau te Maramarama<br />

o teie nei Ao”<br />

Ioane 7–8<br />

Haapiiraa<br />

15<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haapuairaa i te mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa, oia hoi<br />

o Iesu Mesia to tatou Faaora e na roto i te peeraa ia÷na e nehenehe e roaa ia tatou<br />

te tiamâraa mau.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 7. <strong>Te</strong> haere nei Iesu i te Oro◊a Patiaraa Tiahapa e te haapii nei i roto<br />

i te hiero. <strong>Te</strong> tiaturi nei te tahi mau taata o oia te Mesia, te tahi pae râ te<br />

mana◊o nei ïa e taata haavare oia.<br />

b. Ioane 8:1–11. <strong>Te</strong> vahine faaturi, tei arata’ihia mai i mua ia Iesu. Ua rave oia<br />

ia’na ma te aroha.<br />

c. Ioane 8:12–36. Ua parau o Iesu, “O vau te maramarama o te ao nei.” <strong>Te</strong><br />

haapii nei oia i te mau Ati Iuda faaroo e, ia pee ratou ia’na, e tiamâ ratou<br />

i te mau ruuruuraa pae varua.<br />

2. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: a hi◊opoa tamau noa i ta outou haapiiraa hoê a◊e<br />

taime i te hebedoma na mua roa. Ia tai◊o ana◊e na mua roa i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i maitihia mai, e farii outou i te mau mana◊o e te mau faaiteraa i roto i te<br />

hebedoma o te tauturu ia outou ia haapii i teie haapiiraa. A feruri hohonu ai i<br />

te haapiiraa i roto i te hebedoma, a pure no te Varua ia arata◊i ia outou e ia farii<br />

i te faaroo e, e haamaitai te Fatu ia outou. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei<br />

Atu, 53–54.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te faanahoraa i muri nei e aore ra te hoê o ta<br />

outou iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A haapouri i te piha na roto i te tupoheraa i te mau mori e te tapiriraa i te mau<br />

paruru haamaramarama e aore ra te mau paruru haapouri. A ani i te hoê melo o te<br />

piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

93:1–2. Ia oti ana◊e ta te melo o te piha haapiiraa tai◊oraa mai (e aore ra a tamata ai<br />

oia i te tai◊o) i teie mau irava, a ani ia÷na, te tamaroa e aore te tamahine, oia hoi:<br />

• E mea fifi anei ia tai◊o i teie mau irava? Eaha te faaohie i te tai◊oraa? (Hau atu te<br />

mori [maramarama].)<br />

A faaama i te mau mori e a iriti te mau paruru haamaramarama e aore ra te mau<br />

paruru haapouri. A ani i te melo o te piha haapiiraa ia tai◊o faahou mai i <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:1–2. A haamaramarama e, ua faaohipahia te<br />

mori [maramarama] na roto i te mau papa◊iraa mo◊a ei tapa◊o no Iesu Mesia. Ua<br />

faaohipa Iesu iho i teie tapa◊o a haapii ai i roto i te hiero. E aparau teie nei<br />

haapiiraa i te mau rave◊a ia riro ai o Iesu Mesia ei maramarama no tatou.<br />

77


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

78<br />

Mai te mea e, aita e nehenehe ia outou ia haapouri roa i te piha, a papa◊i ïa i te<br />

hoê fare mori i nia i te tabula ereere (e aore ra a faaite i te hoê hoho◊a no te hoê<br />

fare mori). A haamaramarama e, te tumu no te hoê fare mori, no te faaararaa ïa i<br />

te mau pahi i te fifi rahi e no te arata◊i i te reira i te vahi fifi ore. I reira a<br />

haamaramarama e, ua riro te mori ei hoê o te mau tapa◊o ta Iesu i faaohipa i roto<br />

i te haapiiraa no nia i ta÷na misioni e to÷na autaatiraa ia tatou. E aparau teie nei<br />

haapiiraa e mea nahea o Iesu i te riroraa ei mori o te faaite nei ia tatou i te e◊a i te<br />

vahi fifi ore i te pae varua.<br />

A haapii ai outou i te mau aamu no te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a faaite i to<br />

outou iteraa papu no Iesu Mesia, ia mana◊o i roto ia outou e, e mea tano te reira.<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite atoa i te iteraa papu no Iesu<br />

Mesia ia tae mai to ratou hinaaro ia na reira.<br />

1. <strong>Te</strong> haere nei Iesu i te Oro◊a no te Patiaraa Tiahapa e te haapii nei i roto<br />

i te hiero.<br />

A aparau i te Ioane 7. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

haapuai mai i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, ua riro te Oro◊a<br />

no te Patiaraa Tiahapa ei oro◊a i te matahiti atoa na te Ati Iuda, tei faatupuhia e<br />

ono ava◊e i muri a◊e i te Oro◊a o te Pata. E va÷u mahana te maôro te tupuraa e ua<br />

haamana◊ohia te mau haamaitairaa a te Fatu i te mau tamarii o Iseraela i roto i to<br />

ratou tereraa i roto i te medebara. Ua faahanahana-atoa-hia te ootiraa o te matahiti<br />

e ua riro ei tapa◊o no te hopea o te tau ootiraa. Ua feruri te mau Ati Iuda i teie<br />

oro◊a ei oro◊a hau atu i te rahi e hau atu i te oaoa i roto i ta ratou mau oro◊a atoa.<br />

A faaite papu e, ua ratere Iesu mai Galilea haere atu i Ierusalema no te haere i<br />

taua oro◊a i te hiero ra (Ioane 7:1–10).<br />

• Eaha ta te mau taata i parau i te oro◊a no nia ia Iesu a tia◊i ai ratou ia÷na ia tae<br />

mai? (A hi◊o Ioane 7:12.) No te aha te mau taata i maere ai a haamata ai Iesu i<br />

te haapii? (A hi◊o Ioane 7:14–15.)<br />

• Eaha ta Iesu i faaite i te mau taata i roto i te hiero no nia i ta÷na mau<br />

haapiiraa? (A hi◊o Ioane 7:16.) Eaha ta÷na i haapii atu i te mau taata ia rave ia<br />

noaa te hoê iteraa papu no ta÷na mau haapiiraa? (A hi◊o Ioane 7:17.) E mea<br />

nahea tatou e nehenehe ai ia faaohipa i teie haapiiraa i roto i to tatou oraraa?<br />

Ua parau o Elder John K. Carmack no te Hitu Ahuru e: “Ua haamaramarama<br />

Iesu e, ‘O tei hinaaro maite i te haapao i to÷na ra hinaaro, e ite ïa i ta÷u e haapii<br />

nei e na te Atua, e na÷u iho’ (Ioane 7:17). I roto i te tahi atu auraa ra, a tamata<br />

ai outou i te reira e nehenehe outou e ite e parau mau te reira. E titau te reira i<br />

te faaroo ia tamata, tera râ e pii atoa te reira i te haapapuraa i te pae varua. I te<br />

p¥p¥ o te tamata nei ia roaa taua ite ra, e tapae atu oia i te haapapuraa, i te ite<br />

mau, e i te mori” (i roto Conference Report, Oct. 1988, 32; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1988, 26).<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite e mea nahea to<br />

ratou iteraa papu no te hoê parau tumu o te evanelia i te haapuairaahia a ora<br />

ai ratou i te reira (e hinaaro paha outou ia faaite i te hoê ohipa i tupu ia outou<br />

iho). A faaite papu e, te parauraa i te ê i te fafauraa i roto i te Ioane 7:17 e<br />

parau mau atoa ïa: mai te mea e, aita tatou e ora i te mau parau tumu o te<br />

evanelia, e paruparu to tatou mau iteraa papu.


• A haapii ai Iesu, ua tamau noa te mau taata i te vahihia i roto i to ratou<br />

feruriraa no÷na. Eaha te tahi o te mau tumu i tiaturi ai te mau taata e o te<br />

Mesia oia? (A hi◊o Ioane 7:31, 37–41.) Eaha te tahi o te mau tumu i ore ai te<br />

mau taata i tiaturi e Mesia oia? (A hi◊o Ioane 7:27, 41–42, 52.) I roto i te hea<br />

auraa te mau taata i ite ai no hea mai o Iesu? (Ua ite ratou i to÷na utuafare e<br />

to÷na oire faaearaa.) I roto i te hea auraa aita ratou i ite no hea mai oia? (A hi◊o<br />

Ioane 7:28–29; 8:14, 19, 23–29. Aita ratou i maramarama e, ua tonohia mai oia<br />

e te Metua i te Ra◊i ra.)<br />

• E mea nahea tatou ia haapuai i to tatou mau iteraa papu no te misioni<br />

a Iesu Mesia?<br />

2. <strong>Te</strong> hoê vahine i ravehia mai i roto i te faaturi, ua hopoihia mai ia Iesu ra.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 8:1–11.<br />

• No te aha te mau papa◊i parau e te mau Pharisea i hopoi mai ai i te vahine<br />

faaturi ia Iesu ra? (A hi◊o Ioane 8:4–6. Ua hinaaro ratou i te herepata [râmâ] ia<br />

Iesu i roto i te faautu◊araa i te vahine i te pohe e aore ra i te faahaparaa i te ture<br />

a Mose.) Eaha ta Iesu i parau atu i te mau papa◊i parau e i te mau Pharisea? (A<br />

hi◊o Ioane 8:7.) No te aha aita ratou i taora i te ofa◊i i taua vahine ra? (A hi◊o<br />

Ioane 8:9.)<br />

• A ore ai Iesu i farii i te hara a taua vahine ra, aita oia i faautu◊a ia÷na no te reira<br />

(Ioane 8:10–11). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto mai i te hi◊oraa<br />

o te Faaora no nia i te mea o te tia ia tatou ia pahono i te mau tauta o tei haramau-hia?<br />

<strong>Te</strong> haamaramarama ra o Elder Marvin J. Ashton e: “Ua hopoi mai te mau papa◊i<br />

parau e te mau Pharisea i te hoê vahine i roaa i roto i te faaturi i mua i te Faaora.<br />

E ere ta ratou tumu, no te faaiteraa i te here no taua vahine ra e aore ra no te<br />

Faaora, tera râ no te faahaamâ e no te haavarevare ia Iesu. . . Aita Iesu i farii i te<br />

faaturi, aita e mana◊o feapiti no nia i To÷na huru i nia i te peu morare tano. . .<br />

[<strong>Te</strong>ra râ] ua maiti Oia ia haapii ma te aroha—ia faaite i te mau papa◊i parau e i te<br />

mau Pharisea i te hinaaro ia tavini i te taata tataitahi no to÷na maitai e ia faaite i<br />

te mau puai haamou o te havarevare e o te faahaamâraa” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1981, 31–32; e aore ra Ensign, May 1981, 24).<br />

3. <strong>Te</strong> faaite nei Iesu, “O vau te maramarama o te ao nei.”<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 8:12–36.<br />

Haapiiraa 15<br />

• I roto i te Oro◊a no te Patiaraa Tiahapa, ua turamahia te hiero i roto ia Ierusalema<br />

e te mau ama o na mori rahi hinu e maha. Ua nehenehe i teie mau ura ia iteahia<br />

na roto i te oire. (A hi◊o Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Feasts,” 673.)<br />

No te aha i riro ai teie huru ei huru tano no Iesu ia faaite atu, “O vau te<br />

maramarama o teie nei ao”? (Ioane 8:12). Eaha te auraa o Iesu te maramarama o<br />

te ao nei? (A hi◊o Ioane 8:12; Alama 38:8; 3 Nephi 15:9; PH&PF 88:6–13.)<br />

• A tutava ai te mau taata ia riro mai te huru o Iesu, e riro atoa ratou ei<br />

maramarama no te ao nei, ma te faahi◊o atu i to÷na marama (Mataio 5:14; 3<br />

Nephi 18:24). E mea nahea tatou ia tauturu ia vetahi ê ia hi◊o i te marama o ta<br />

te Mesia e pûpû nei? (A hi◊o Mataio 5:16; 28:18–20; Philipi 2:14–15.)<br />

• Ua faaite Iesu i te mau taata i roto i te hiero e, ua rave noa oia i te mau mea o<br />

te faaoaoa i to÷na Metua (Ioane 8:29). E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia<br />

79


iro ei feia fafau hau atu i roto i te raveraa i te mau mea o te faaoaoa i te Metua<br />

i te Ra◊i ra?<br />

• A faaite papu ai Iesu i to÷na Metua i te Ra◊i ra, “e rave rahi tei tiaturi ia÷na”<br />

(Ioane 8:30). Eaha ta Iesu i fafau i teie mau taata mai te mea e tamau noa ratou<br />

i te pee ia÷na? (A hi◊o Ioane 8:31–32.) Eaha ta te parau mau e faatiamâ ia tatou?<br />

(A hi◊o Ioane 8:33–34.) E mea nahea te raveraa i te hara i te tuu atu ia tatou i<br />

roto i te faatîtîraa? (A hi◊o Alama 12:11; 34:35.) E mea nahea te iteraa i te parau<br />

mau ia faatiamâ ia outou?<br />

• Ua pii Iesu ia÷na iho i muri a◊era “te parau mau” (Ioane 14:6). E mea nahea te<br />

reira i te tafifi i to outou iteraa no te fafauraa i roto i te Ioane 8:32? E mea nahea<br />

te iteraa i te Faaora ia faatiamâ ia tatou? E mea nahea tatou e ite mai ai ia÷na?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, o Iesu Mesia to tatou Faaora e na÷na ana◊e ra e faatiamâ ia tatou i te<br />

faatîtîraa o te hara. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee i te Mesia,<br />

“te maramarama o te ao nei,” ia arata÷i oia ia tatou i te vahi fifi ore i te pae varua.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra i na piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

80<br />

1. <strong>Te</strong> pape ora<br />

I roto i te mau oro◊a rahi e arata◊ihia i roto i te taime no te Oro◊a no te Patiaraa<br />

Tiahapa, ua tuu te hoê tahu◊a i te pape no roto mai i te apoo pape o Siloama i nia<br />

i te fata. Ua ravehia teie nei pûpûraa no te titauraa i te uâ e no te manuïaraa o te<br />

mau hotu i te matahiti i mua mai. A haapii ai Iesu i roto i te hiero i te mahana<br />

hopea o te oro◊a, ua ani oia i te mau taata ia inu i te pape ora (Ioane 7:3l7–38).<br />

• I roto i te hea atu huru to Iesu faahitiraa i te pape ora? (A hi◊o Ioane 4:5–15.)<br />

Eaha te “pape ora”? E mea nahea tatou ia inu i te reira?<br />

2. O Iesu Mesia ra o Iehova ïa<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 8:37–59.<br />

• No te aha Iesu i faaite ai i te mau Ati Iuda tiaturi ore e, e ere ratou i te mau tamarii<br />

na Aberahama? (A hi◊o Ioane 8:39–40. Noa÷tu â e, e mau huaai mau ratou na<br />

Aberahama, aita râ ratou i rave i te mau ohipa parau tia mai ta Aberahama i rave.)<br />

No te aha Iesu i parau ai ia ratou e, e ere ratou i te mau tamarii na te Atua? (A hi◊o<br />

Ioane 8:41–44.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaite na roto i ta tatou<br />

mau ohiparaa e, e mau tamarii tatou na te Metua i te Ra◊i ra?<br />

• No te aha te mau Ati Iuda i huru ê ai na roto i te mau parau a te Fatu no nia ia<br />

Aberahama? (A hi◊o Ioane 8:51–53, 56–57. Aita ratou i taa roa, te parau ra o<br />

Iesu i to÷na mana no te upootia i nia i te pohe pae varua (irava 51) e i to÷na ora<br />

hou teie oraraa (te mau irava 56–57].) Eaha ta te faahitiraa a Iesu , “Aita<br />

Aberahama i fanau, te vai nei au” (Ioane 8:58) e tauturu nei ia tatou ia<br />

maramarama no nia ia÷na? (A hi◊o i te papa◊iraa na◊ina◊i roa 58b; e a hi◊o atoa<br />

Exodo 3:13–14. O Iesu ra o Iehova ïa, te Taata Rahi ra ‘O Vau,” te Atua o<br />

Aberahama, Isaaka, e Iakoba.) No te aha e mea faufaa ia ite hoi e, o Iesu ra o<br />

Iehova ïa hou to÷na ora tahuti nei?


“E Matapo To÷u i Mutaa Iho,<br />

e <strong>Te</strong>ie nei te Ite nei Au”<br />

Ioane 9–10<br />

Haapiiraa<br />

16<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia farii i te hoê iteraa rahi atu e te<br />

mauruuru rahi atu ia Iesu Mesia ei Maramarama no te Ao nei e, te Tia◊i Mamoe Maitai.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 9. <strong>Te</strong> haapapu nei Iesu e, o oia te Maramarama o te Ao nei e te faaora<br />

nei i te hoê taata tei fanau matapohia. <strong>Te</strong> faaite papu nei te taata i faaorahia<br />

i te mau Pharisea e te haamori nei hoi ia Iesu.<br />

b. Ioane 10:1–14, 25–28. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, o oia te Tia◊i Mamoe Maitai e, e<br />

horo◊a oia i to÷na ora no ta÷na mau mamoe. <strong>Te</strong> mau mamoe a te Fatu o te<br />

feia ïa o te faaroo i to÷na reo e o te pee ia÷na.<br />

2. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoho◊a, <strong>Te</strong> Faaoraraa i te Matapo (62145; Afata Hoho◊a no te Evanelia 213).<br />

b. Tuhaa 3 no “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê maitiraa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914).<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “Ua riro te aau haehaa i mua i te Atua ei taviri no te<br />

manuïa. <strong>Te</strong> orometua haapii tei faahaehaa ia÷na i mua i te Atua, ua ite ïa oia i<br />

te pû no te mau ite e no te mana atoa e, e farii tamau mai oia i taua ite ra e<br />

taua mana ra ma te hope ore. <strong>Te</strong> orometua haapii tei feruri e ua rava◊i to÷na iho<br />

ite, e ere i te Varua. Aita ana◊e e Atua, aita atoa e nehenehe i te taata ia rave i te<br />

hoê a◊e mea. <strong>Te</strong> vai ra te mau rave◊a atoa ia vai ana◊e Oia. “ (Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 5).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te faanahoraa i muri nei e aore ra te hoê o ta<br />

outou iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri e rave rahi mau paruparu i te pae<br />

tino o ta Iesu i faaora i roto i to÷na tau ohiparaa i te tahuti nei. A papa◊i i ta ratou<br />

mau pahonoraa i nia i te tabula ereere. I muri iho, a faaite patu atu e, te tahi<br />

tuhaa o teie nei haapiiraa no nia ïa ia Iesu i to÷na faaoraraa i te hoê taata<br />

matapo—te semeio ta÷na i rave pinepine.<br />

• No te aha outou i mana◊o ai e, te faaoraraa i te matapo ua riro te reira ei<br />

semeio faufaa i roto i te tau ohiparaa a te Faaora? Eaha te faaoraraa i te matapo<br />

i riro ai ei tapa◊o i te pae varua? (O te puai [mana] o te Faaora no te tauturu ïa<br />

ia tatou ia i te i te matapo i te pae varua e ia “hi◊o” e aore ra ia maramarama i<br />

te parau mau i te pae varua.)<br />

81


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

82<br />

A haamaramarama e, te mau papa◊iraa mo◊a i haapiihia i roto i teie nei haapiiraa<br />

e faahi◊o hohonu ra ïa i nia i te hi◊oraa e te faarooraa i te Faaora e i nia i ta tatou<br />

hopoi◊a no te tauturu atu ia vetahi ê ia rave atoa mai te reira.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea outou ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i<br />

te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te<br />

mau parau tumu i te pae papa◊iraa mo◊a.<br />

1. Ua horo◊a Iesu i te ite mata i te hoê taata o tei fanau matapohia.<br />

A aparau i te Ioane 9. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

i te mau irava i maitihia mai. A faaite i te hoho◊a o Iesu o te faaora nei i te taata<br />

matapo.<br />

• Hou o te faaoraraa o te taata i matapohia, ua faahiti atu o Iesu e, “O vau te<br />

maramarama o te ao nei” (Ioane 9:5).<br />

• Ua faaite papu te taata i matapohia e rave rahi mau taime e, ua faaora o Iesu<br />

ia÷na (Ioane 9:10–11, 15, 17, 24–25, 27, 30–33. E hinaaro paha outou ia faaitoito<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapa◊o i taua mau irava ra i roto i ta ratou<br />

papa◊iraa mo◊a). Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te hi◊oraa o teie taata?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi ua farii tatou i te hopoi◊a ia faaite i to<br />

tatou mau iteraa papu. A faaite papu e, ua faaite papu te taata ra ma te itoito rahi<br />

i te mau taata e rave rahi, e tae noa÷tu i te feia o te pato◊i i to÷na iteraa papu e tei<br />

faariaria ia÷na.)<br />

• E mea nahea te iteraa papu o teie taata i te tupu i te rahi a tamau noa ai oia i te<br />

faaite i te reira? (A faaau atu i te mau irava 11, 17, 33, e te 38.) E mea nahea to<br />

outou iteraa papu i te tupu i te rahi a faaite ai outou i te reira?<br />

• Eaha te huru o te mau Pharisea i te taime i faaroo ai ratou no nia i te semeio?<br />

(A hi◊o Ioane 9:16.) I to outou mana’o, no te aha ratou i ore ai e farii ia ite e, ua<br />

rave o Iesu i teie semeio na roto i te mana o te Atua? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi te te◊ote◊o, te riri ia Iesu no te faaoraraa i te Sabati, te taiâ e<br />

e iti mai to ratou mana e aore ra to ratou tuiroo, e te tahi atu.) E mea nahea to<br />

te mau Pharisea tamataraa i te faaiti mai ia Iesu ? (A hi◊o Ioane 9:16, 18–20, 24,<br />

28–29, 34.) E mea nahea ta te tahi mau taata i teie anotau i te huna i te mana<br />

o te Atua?<br />

• E mea nahea to te mau metua o te taata i matapohia pahonoraa i te taime i ani<br />

mai ai te mau Pharisea ia ratou no nia i te semeio? (A hi◊o Ioane 9:18–23.) No<br />

te aha te mau metua i pahono ai mai te reira? (A hi◊o Ioane 9:22.) E mea nahea<br />

tatou i te tahi mau taime e riro ai mai te mau metua o teie taata? E mea nahea<br />

tatou e riro ai ei feia itoito hau atu i roto i to tatou mau iteraa papu<br />

• E mea nahea to te mau Pharisea faautu◊araa i teie taata a tamau noa ai oia i te<br />

faaite papu e, ua faaora o Iesu ia÷na? (A hi◊o Ioane 9:34. A haamaramarama e,<br />

te auraa no te parau ra tiahi-ê-hia, o te huriraa ïa i rapae.) Eaha ta Iesu i rave i<br />

te taime a faaroo ai oia e, ua tiahi-ê-hia teie taata no to÷na iteraa papu? (A hi◊o<br />

Ioane 9:35–37.) E mea nahea to te Fatu haamaitairaa ia outou no te vai<br />

haapa◊o-noa-raa i roto i te ati rahi?<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite i teie nei<br />

te hoho◊a “<strong>Te</strong> Sunago”.


• I roto i te hea rave◊a i nehenehe ai i te mau Pharisea ia ite mata atu, e i roto i te<br />

hea rave◊a i matapô ai ratou? (A hi◊o Ioane 9:39–41. Ua ite maitai roa ratou i te<br />

ture, tera râ ua matapô ratou i to te reira mau tumu. Ua pato◊i ratou ia ite e, ua<br />

haere mai o Iesu no te faaî i te ture.) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te iteraa e to<br />

tatou mau mata e te “iteraa” e aore ra te maramaramaraa i te pae varua? Eaha<br />

te tahi mau tumu o te matapôraa i te pae varua? Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

haapii mai na roto mai i teie aamu no nia i te upootiaraa i to tatou matapôraa<br />

i te pae varua?<br />

2. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, o oia te Tia◊i Mamoe Maitai.<br />

Haapiiraa 16<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 10:1–15, 25–28. I roto i teie mau irava, ua faataa o<br />

Iesu e mea nahea te hoê tia◊i mamoe ia paruru e ia haapa◊o i ta÷na mau mamoe.<br />

A haamaramarama e, i roto i te tau o Iesu, ua arata◊ihia te mau mamoe i roto i te<br />

hoê aua i parauhia te aua mamoe no te pô. Na te hoê o te mau tia◊i mamoe e tia◊i i<br />

te uputa a ho◊i atu ai te tahi pae i te utuafare no te faafaaea. Mai te mea e, ua tomo<br />

noa mai te hoê animala tahae [oviri] i roto i te paruru mamoe, ua horo◊a atu ïa te<br />

tia◊i mamoe i to÷na ora, mai te mea e titauhia, no te paruru i te mau mamoe. I te<br />

po◊ipo◊i a◊e, ua ho◊i mai te tia◊i mamoe tataitahi e ua pii atu i ta÷na mau mamoe.<br />

Ua taa maitai i te mau mamoe to÷na reo e ua pee ratou ia’na i te vahi matie.<br />

• I roto i te aparauraa a Iesu i te tia◊i mamoe e ta÷na mau mamoe, o vai ta te tia◊i<br />

mamoe e tia nei? (A hi◊o Ioane 10:4, 27.) O vai te tia◊i mamoe? (A hi◊o Ioane<br />

10:11.) Eaha te tahi mau aravihi no te hoê tia◊i mamoe maitai? (E hinaaro paha<br />

outou ia papa◊i i teie mau aravihi i nia i te tabula ereere ia au i tei faaitehia i<br />

raro nei.)<br />

a. Ua ite [matau] oia i ta÷na mau mamoe, ua pii na to ratou io◊a, e ua arata◊i<br />

ia ratou (Ioane 10:3–4, 14).<br />

b. O oia te uputa no te mau mamoe, ma te faatia ia ratou ia tomo mai i roto<br />

i te n≤n≤ ia faaorahia e ia ite atu i te vahi matie (Ioane 10:7, 9).<br />

c. E horo◊a oia no te mau mamoe “te ora. . . .hau atu te rahi” (Ioane 10:10).<br />

d. E horo◊a oia i to÷na ora no te mau mamoe (Ioane 10:11, 15).<br />

• Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te tia◊i mamoe e te taata tarahuhia? (A hi◊o Ioane<br />

10:11–14.) E mea nahea o Iesu i riro ai ei hi◊oraa maitai roa no te hoê tia◊i<br />

mamoe? (Ma te faaohipa i te tabula o ta outou i papa◊i i nia i te tabula ereere,<br />

a aparau e mea nahea to Iesu faahi◊oraa i te mau aravihi tataitahi. A hi◊o i te<br />

2 Nephi 9:41–42 a aparau ai outou e mea nahea to Iesu riroraa ei uputa no te<br />

mau mamoe. A aparau ai outou no te hinaaro mau o Iesu ia horo◊a i to÷na ora<br />

no tatou, a hi◊o Ioane 10:17–18.)<br />

• E mea nahea te mau mamoe ia ite atu i to÷na tia◊i? (A hi◊o Ioane 10:3–4.)<br />

E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaroo i te reo o te Fatu? (A hi◊o PH&PF<br />

1:37–38; 18:33–36; 97:1.) E mea nahea tatou e paruruhia ai ia ite ana◊e tatou<br />

e ia pee ana◊e i te reo o te Tia◊i Mamoe Maitai?<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite atu i teie nei<br />

te mau hoho◊a “<strong>Te</strong> Tia◊i Mamoe” e “<strong>Te</strong> Aua Mamoe”.<br />

• O vai ma te eiâ e o vaima te feia eiâ o te tamata ia tomo i roto i te aua n≤n≤<br />

mamoe? (A hi◊o Ioane 10:1. O ratou te mau taata o te tamata i te hamani ino i<br />

te feia pee o te Fatu e aore ra o ratou o te arata◊i ê nei ia ratou.) E mea nahea<br />

tatou e ite mau ai i rotopu i te mau tia◊i mamoe mau e ratou o te tamata nei i<br />

te arata◊i ê ia tatou (A hi◊o Ioane 10:10.)<br />

83


• E mea nahea te mau mamoe i te haamauruuruhia no te peeraa i te Tia◊i Mamoe<br />

Maitai? (A hi◊o Ioane 10:9–10, 28.) E mea nahea tatou i te haamaitairaahia no te<br />

peeraa i te Faaora?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, o Iesu te Maramarama o te Ao nei e te Tia◊i Mamoe Maitai. Mai te<br />

mea e tano, a faaite i te mau melo o te piha haapiiraa e mea nahea to te Fatu<br />

tautururaa ia tatou ia ite i te pae varua e ia pee ia÷na.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore re hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

84<br />

1. Ta tatou mau hopoi’a ei mau tia’i mamoe<br />

• E mea nahea tatou e riro atoa ai ei mau tia’i mamoe na te mau mamoe a te<br />

Fatu? Eaha te tia ia tatou ia rave no te tauturu ia vetahi ê ia faaroo e ia pee i te<br />

reo o te Tia’i Mamoe Maitai?<br />

Ua haapii mai o Elder Bruce R. McConkie e: “<strong>Te</strong> taata e rave i te ohipa i roto i<br />

te Ekalesia, e ua farii i te hopoi’a no te oraraa pae varua, e aore ra pae tino no<br />

te mau huru tamarii atoa a te Fatu, ua riro ïa ei tia’i mamoe no ratou. E faariro<br />

te Fatu i to’na mau tia’i mamoe ei tiaau no te maitai (no te faaoraraa) o ta’na<br />

mau mamoe” (Mormon Doctrine, 2nd ed. [1966], 710).<br />

2. “E mamoe ê atu â ta’u” (Ioane 10:16)<br />

• O vai ta Iesu e parau nei i roto i te Ioane 10:16? (A hi’o 3 Nephi 15:21–24.) I<br />

nahea to teie “atu â mau mamoe” faarooraa i te reo o te Faaora? E mea nahea<br />

teie irava i te tauturu i te hoê taata o te imi nei no nia i te Ekalesia ia roaa te<br />

hoê iteraa maitai a’e no nia i te Buka a Moromona?<br />

Ua haapii o Elder Howard W. Hunter e: “<strong>Te</strong> feia o tei matau i te oraraa e te mau<br />

haapiiraa a te Fatu na roto mai i to ratou ite no te mau buka o te Bibilia, e<br />

anaanatae atoa ratou ia ite e, te vai atoa ra te hoê buka tuatapaparaa no to÷na<br />

fâraa i te mau taata i te pae Tooa o te râ—te tahi atu mau mamoe o ta÷na i<br />

faaau atu. O te Buka a Moromona taua buka ra ia au i te peropheta o tei<br />

haaputuputu e o tei haapoto i te mau buka o te mau nunaa taata o te mau<br />

fenua Amerika. Ua riro te Buka a Moromona te tahi ite no te Mesia e ei mau<br />

buka no ta÷na mau haapiiraa i te tahi atu n≤n≤ o te Ao <strong>Apî</strong>” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1983, 19; e aore ra Ensign, May 1983, 16).<br />

3. <strong>Te</strong> mau rave◊a huru rau o te iteraa<br />

No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia mauruuru hau atu ratou i te<br />

mau rave◊a ta te Fatu e tauturu nei ia tatou ia ite atu, a hamani i te tahi mau<br />

parau riirii roroa no te mau auraa huru rau o te parau ite (te vai ra te mau auraa i<br />

mana◊ohia mai i raro nei). A tuu atu te mau parau riirii roroa i roto i te hoê<br />

taupoo e aore ra i roto i te hoê afata, e a ani i te mau melo tataitahi o te piha<br />

haapiiraa ia maiti mai i te hoê parau iti roa e ia haamaramarama e mea nahea te<br />

Faaora ia tauturu ia tatou ia ite i roto i te rave◊a i faataahia te reira. E nehenehe i<br />

teie mana◊o ia riro ei ohipa maitai taa ê no te mau piha haapiiraa e te feia apî.


ia ite atu na te mata iho<br />

ia maramarama<br />

ia haapa◊o maitai<br />

ia mana◊o ei mea o te nehenehe ia rave<br />

ia ite hohonu<br />

ia faahaere te feruriraa i nia iho<br />

ia hi◊o atu e te feruriraa taa ê<br />

Haapiiraa 16<br />

85


Haapiiraa<br />

17<br />

86<br />

“Eaha Vau e Noaa÷i te<br />

Ora Mure Ore?”<br />

Mareko 10:17–30; 12:41–44; Luka 12:13–21; 14; 16<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, e tia roa ia<br />

tatou ia hinaaro ia faatusia i te mau mea o teie nei ao no te noaa mai te hoê vahi<br />

i roto i te basileia o te ra◊i ra.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Mareko 10:17–30; 12:41–44. <strong>Te</strong> ani nei te hoê taure◊are◊a i te mea o ta÷na e<br />

tia roa ia rave no te noaa te ora mure ore, e te haapii nei o Iesu e, te tiaturi i<br />

roto i te mau tao◊a rahi e nehenehe te reira e tapea mai i te hoê taata i rapae<br />

i te basileia o te Atua. <strong>Te</strong> faateniteni nei o Iesu i te hoê vahine veve ivi no te<br />

tuuraa e piti tau lepeta i roto i te tao◊a rahi.<br />

b. Luka 12:13–21. Na roto i te parabole o te taata maamaa ona, te haapii nei o<br />

Iesu i te mau fifi rahi o te nounou. Ua titau oia i to÷na feia apee mai ia imi i<br />

te mau tao◊a rahi o te ra◊i mai, eiaha râ i te mau tao◊a rahi o te fenua nei.<br />

c. Luka 14:15–33. Na roto i te parabole o te tamaaraa rahi, te haapii nei o Iesu<br />

e, te feia atoa o te pee ia÷na e tia roa ia hinaaro mau ia haapae i te tahi atu<br />

mau mea atoa.<br />

d. Luka 16:1–12. Na roto i te parabole o te tiaau parau tia ore, te haapii nei o<br />

Iesu i ta÷na mau pìpì ia imi i te tao◊a rahi o te pae varua ma taua â anaanatae<br />

ra mai ta te feia o te imi nei i te mau tao◊a rahi o te ao nei.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 19:16–30; Luka 18:18–30; 21:1–4; Iakobo 2:18–19.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a o te Mesia e o te Taata Faatere <strong>Apî</strong> Ona (Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 244), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> faaraveraa ohipa, a rave i te hoê herepata no<br />

te uri taata, e aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere (a hi◊o i te faahoho◊araa i raro<br />

nei). No te hamani i te hoê herepata no te uri taata, a rave mai i te hoê afata e<br />

tapo◊i. Vaiiho mai te tapo◊i o te afata, e a tapu i roto i te hoê pae o te afata te hoê<br />

opani i rava◊i te aano no te tuuraa atu i te hoê rima matara maitai eiaha ra te<br />

rima i tapirihia. A tuu te tahi maa hotu e aore ra te tahi aratita i roto i te afata.


<strong>Te</strong> Faatupuraa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

5. Mana◊o no te haapiiraa: Ua parau o Nephi, “Ua faaau hoi au i te mau parau<br />

papai mo◊a atoa ia matou, ia riro te reira ei maitai e ei haapiiraa hoi no matou”<br />

(1 Nephi 19:23). A haapii i roto i te Haapiiraa–Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, te mau<br />

ap¥ 100–02 e 139–40, no te hi◊o e mea nahea outou ia tauturu i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaau, e aore ra ia faaohipa, i te mau papairaa mo◊a i roto i<br />

to ratou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> faaraveraa ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te herepata o ta outou i hamani e aore ra i papa◊i (a hi◊o i te tuhaa“<strong>Te</strong><br />

Faaineineraa”). A haamaramarama e, te hoê herepata mai teie te huru, e nehenehe<br />

ia faaohipahia no te haru i te hoê uri taata. E haapapuhia te hoê farii i nia i te<br />

repo, e e tuuhia te tahi maa (mai te mau aratita e aore ra te maa hotu) i roto mai.<br />

Ua rava◊i noa te aano o te apoo i roto i te farii no te rima maa ore o te uri taata ia<br />

faatomo atu i roto ma te ohie, tera râ e mea huru na◊ina◊i no te rima o te uri taata<br />

e te maa ia faaho◊i mai i rapae (e hinaaro paha oe ia faaite i te reira). E ite te uri<br />

taata i te maa e faatoro oia i te rima ia noaa mai te reira. Ia roaa mai te maa i roto i<br />

te rima, e vaiiho oia ia÷na ia roaahia eita râ oia e faarue atu i te maa. Eita oia e<br />

faatusia i teie tao’a no te hoê tao’a rahi atu—to÷na tiamâraa ïa.<br />

A faaite papu e, i te tahi mau taime e rave tatou i te mau hape hoê â huru i ta te<br />

uri taata. Ia noaa ia tatou te tahi mea au roa, eita paha tatou e hinaaro ia faarue<br />

atu i te reira noa÷tu e, e ere tatou i te mea maitai a’e na roto i te tapea-noa-raa i<br />

teie â mea. No nia teie haapiiraa i te tahi mau mea o te tia ia tatou ia faatusia ia<br />

nehenehe ia farii i te haamaitairaa rahi atu: te ora mure ore i pihai iho i to tatou<br />

Metua i te Ra◊i e Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a tauturu i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia maramarama e, e nehenehe ia tatou tataitahi ia ani ia faatusia i<br />

te mau mea huru rau no te basileia o te Atua. E tia ia tatou ia hinaaro mau ia<br />

faatusia i te mea atoa ta te Atua e ani ia tatou.<br />

1. E nehenehe te tiaturi i te tao◊a rahi, e tapea i te hoê taata i rapae i te<br />

basileia o te Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mareko 10:17–30; 12:41–44. A faaite i te hoho◊a o te Mesia<br />

i te taata fare apî ona.<br />

• Eaha ta Iesu i parau i te taata apî ona o tei ani e mea nahea e roaa ai te ora mure?<br />

(A hi◊o Mareko 10:17–21.) No te aha teie mau haamaramaramaraa i faaoto<br />

ai i teie taure◊are◊a? (A hi◊o Mareko 10:22.) No te aha, i to outou mana◊oraa<br />

ua ani te Fatu ia÷na i faarue i ta÷na mau tao◊a rahi atoa? E mea nahea to te<br />

haamaramaramaraa [haapiiraa] a te Faaora i te taure◊are◊a ona e tano ai ia tatou?<br />

Ua parau te Peresideni Joseph F. Smith e: “<strong>Te</strong> fifi e te taure◊are◊a [oia hoi] e tao◊a<br />

rahi ta÷na, e ua hau atu to÷na tiaturi i ta÷na tao◊a i te haapae i te mau mea atoa<br />

87


88<br />

e ia pee i te Mesia. . . . Aore roa e taata e nehenehe e farii i te horo◊araa o te ora<br />

mure ore maori râ, e hinaaro mau to÷na ia faatusia i te mau mea atoa o te<br />

fenua nei no te noaa mai te reira. “ (Gospel Doctrine, 5th ed. [1939], 261).<br />

• Eaha ta Iesu i haapii no nia i te autaatiraa i rotopu i te fariiraa i te mau tao◊a<br />

rahi e te tomoraa i roto i te basileia o te Atua? (A hi◊o Mareko 10:23–25.) Eaha<br />

te taa ê-raa i rotopu i te faturaa i te mau tao◊a rahi e te tiaturiraa i te reira?<br />

E nahea tatou ia tapea mai i te huru tano no te mau faturaa faufaa o te fenua<br />

nei? (A hi◊o Mosia 4:19, 21.)<br />

Ua haapii atoa te Peresideni Smith: “Eita te Atua i te hoê taata faatura noa no<br />

te mau taata. E nehenehe i te taata ona ia tomo ohie i roto i te basileia o te ra◊i,<br />

mai te taata veve hoi, mai te mea e tuu oia i to÷na aau atoa e to÷na aroha i raro<br />

a’e i te ture a te Atua e i te parau tumu no te parau mau; mai te mea e tuu oia i<br />

to÷na aroha i te Atua, to÷na aau i te parau mau, e to÷na varua i te faaotiraa o te<br />

mau tumu a te Atua, e ia ore râ e haamau i to÷na aroha e ta÷na tiaturiraa i nia i<br />

te mau mea o te ao nei” (Gospel Doctrine, 260–61).<br />

• A faau te taata ona apî e te vahine veve ivi i roto i te Mareko 12:41–44. Eaha ta<br />

te vahine ivi i hinaaro i te rave ta te taata ona apî i ore e hinaaro? (A hi◊o<br />

Mareko 12:44. Ua hinaaro oia ia horo◊a i te mau mea atoa ta÷na e vai ra no te<br />

basileila o te Atua.) E mea nahea tatou ia faatupu i te hoê huru mai to te<br />

vahine veve ivi ra?<br />

2. A imi i to te ra◊i, eiaha ra i to te fenua nei, mau tao◊a rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 12:13–21.<br />

• Eaha ta Iesu i parau atu i te taata o tei feruri rahi i ta÷na faturaa tao◊a? (A hi◊o<br />

Luka 12:13–15.) Eaha te nounou? (<strong>Te</strong> hoê hinaaro puai no te tao◊a rahi e aore<br />

ra no te mau faaturaa faufaa a te tahi taata.) Eaha te mau mea ta te mau taata<br />

e nounou nei i teie mahana? No te aha e mea fifi roa ia nounou?<br />

• I roto i te hoê ao o te tuu pinepine nei i te faufaa rahi i nia i te mau faturaa<br />

faufaa pae materia, e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia haamana◊o e, aita<br />

to tatou faufaa ei taata tataitahi, i faaotihia na roto i te rahiraa o ta tatou e<br />

fatu nei? (A hi◊o Luka 12:15.) Eaha te mau haamaitairaa tei hau atu i te faufaa<br />

i te mau faturaa faufaa i te pae materia? (A hi◊o Luka 12:31–34; PH&PF 6:7 no<br />

te tahi mau hi◊oraa.)<br />

• E mea nahea to te taata i roto i te parabole no te taata maamaa i te<br />

haamaitairaahia? (A hi◊o Luka 12:16.) Eaha ta÷na i faaoti ia rave e ta÷na tao◊a i<br />

hau atu? (A hi◊o Luka 12:18.) Eaha ta ta÷na faaohiparaa i faaite mai? (A hi◊o<br />

Luka 12:19–21. <strong>Te</strong>i nia to÷na aau i te haamauraahia i te mau tao◊a rahi.) Eaha<br />

te nehenehe ia÷na ia rave e te rahiraa o ta÷na faufaa ahiri ua imi maite oia i te<br />

mau tao◊a rahi o te ra◊i, eiaha râ i to te fenua nei? (A hi◊o Mosia 4:26; PH&PF<br />

52L40.)<br />

• No te aha te mau taata e rave rahi e haamau ai i to ratou aau i roto i te mau tao◊a<br />

rahi o te ao nei noa÷tu â ua ite ratou e mau mea no te pae tino noa ïa? E mea<br />

nahea tatou ia faaoti, te feruri rahi roa anei tatou i te mau faturaa faufaa i te pae<br />

materia? E mea nahea tatou e maitai roa ai e ta tatou tao◊a rahi i te pae materia<br />

e i te tahi atu mau haamaitairaa, mai te taime e te mau taleni [e horo◊ahia ra]?<br />

E hinaaro paha outou ia faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia horo◊a hau


atu te mana◊o i teie mau uiraa i rapae anei i te piha haapiiraa, ia ratou iho anei e<br />

aore ra i te mau melo o te utuafare.)<br />

3. E mea tia roa i te feia apee o te Mesia ia hinaaro mau ia haapae i te mau<br />

mea atoa ia riro mai ei mau p¥p¥ mau.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 14:15–33.<br />

• I roto i te tatararaa i te parabole o te tamaaraa rahi, te haapii ra o Elder James<br />

E. Talmage e, na te mau taata i titau-manihini-hia e tia nei no te mau taata i<br />

fafauhia, e aore ra no te fare o Iseraela. I to te tavini (o Iesu) aniraa ia ratou ia<br />

haere mai i te tamaaraa (ia farii i te evanelia), ua imi ratou i te mau<br />

faataupeperaa e ua pato◊i ia haere mai (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 452).<br />

No te aha aita te mau Ati Iseraela i haere mai i te tamaaraa? O vai ma “te<br />

taata rii, e te anapero, e te pirioi, e te matapo” o tei haere-mau-â mai i te<br />

tamaaraa? (Luka 14:21).<br />

• E mea nahea te parabole o te tamaaraa rahi i te tano ia tatou? Eaha te mau<br />

faataupeperaa ta tatou e rave nei no te oreraa e tamaa i te airaa maa a te<br />

Fatu—mai teie te huru, te oreraa e tai◊o i te mau papa◊iraa mo◊a e aore ra te<br />

oreraa e haere i te hiero? E mea nahea tatou ia faaite i to tatou fariiraa i te<br />

titau manihiniraa a te Fatu i te tamaaraa?<br />

• Ua haapii o Iesu e, e tia roa ta÷na mau p¥p¥ e hinaaro ia faatusia i te huru mea<br />

atoa o ta÷na i ani atu ia ratou (Luka 14:26–33). Eaha te tahi mau mea ta te mau<br />

p¥p¥ matamua i anihia ia faatusia? Eaha ta te Fatu i ani ia outou ia faatusia? E<br />

mea nahea to outou haamaitairaahia i roto i te raveraa i teie mau faatusiaraa?<br />

4. A imi i te tao◊a rahi o te pae varua ma te anaanatae e te puai rahi.<br />

Haapiiraa 17<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Luka 16:1–12. No te<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te parabole o te tiaau<br />

parau tia ore, a faaite i te haamaramaramaraa i muri nei:<br />

Ua haamaramarama o Elder James E. Talmage e, ua faaohipa te Fatu i teie<br />

parabole “no te faaite i te taa-ê-raa i rotopu i te haapa◊o maitai, te feruriraa i te<br />

tahi, e te horo◊araa o te mau tane ia ratou i roto i te mau ohipa imiraa moni o te<br />

fenua nei, e te mau rave◊a afa aau tae o te mau taata e rave rahi o te tutava nei na<br />

muri i te mau tao◊a rahi o te pae varua. “ Aita te Fatu e horo◊a nei i te mana◊o oia<br />

hoi e tia ia tatou ia pee atu i te mau faaohiparaa iino o te tavini parau tia ore,<br />

tera râ ia imi tatou i te tao◊a rahi o te pae varua e taua â onoonoraa e te itoito ta<br />

te tavini i faaite i roto i te imiraa i te tao◊a rahi i te pae materia.<br />

<strong>Te</strong> tamau ra o Elder Talmage i te parau e, “Aita te mau tane e feruriraa o te ao nei,<br />

e faaere nei i te haaputu no te mau maitai i mua nei, e e mea pinepine, te<br />

haaputu rahi nei ratou ma te tutava puai e ma te hara rahi; e te mau tamarii o te<br />

maramarama ra, e aore ra te feia o te tiaturi nei i te tao◊a rahi o te pae varua, tei<br />

nia atu ïa ratou i te mau faturaa faufaa atoa o te fenua nei, eita ratou i te mea<br />

puai roa, i te haapa◊o maitai roa, e aore i te paari” (Jesus the Christ, 463).<br />

• A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaau ma te parau ore i te rahiraa o<br />

te taime, te mana◊o e te puai ta ratou i horo◊a ia ratou iho no te haaputuraa i<br />

te moni e te mau faturaa faufaa, e te rahiraa o te taime, te mana◊o e te puai o<br />

ta ratou e horo◊a ia ratou iho no te imiraa i te mau tao◊a rahi o te pae varua.<br />

E mea nahea tatou e riro ai hau atu i te horo◊a ia tatou iho, ia anaanatae i roto<br />

i te imiraa i te mau tao◊a rahi i te pae varua?<br />

89


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ia farii i te ora mure ore, e mea tia roa ia hinaaro tatou ia vaiiho ê<br />

i te mau mea o te ao nei e ia tavini i te Fatu ma to tatou aau atoa, to tatou<br />

feruriraa, mana◊o, e to tatou puai atoa. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia mauruuru rahi no te mau haamaitairaa o te pae fenua nei area râ ia<br />

tutava ia hi◊o i te reira i roto i te hi◊oraa tano.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou i te faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

90<br />

1. <strong>Te</strong> haehaa<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 14:7–11.<br />

• E mea nahea to outou iteraa i te parau mau no te faahitiraa a Iesu i roto i te<br />

Luka 14:11?<br />

2. <strong>Te</strong> aroha mau<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai i roto i te Luka 14:12–14 no nia i te huru ia tavini?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, e tia ia tatou ia tavini e te opuaraa<br />

no te noaaraa mai te tahi mea ei faaho◊iraa, e e tia ia tatou ia ore ia taotia i ta<br />

tatou taviniraa i te feia o te aufau mai e aore ra o te haamauruuru mai ia<br />

tatou.) Eaha ta tatou mau tumu no te taviniraa atu?<br />

• E mea nahea te aroha mau ia tauturu ia tatou ia tupu fatata atu i te Fatu?<br />

3. <strong>Te</strong> parabole no te taata ona e o Lazaro<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai e ia aparau i te parabole i roto<br />

i te Luka 16:19–31.<br />

• I muri a◊e i to te taata ona poheraa, eaha ta÷na i ani i te Metua Aberahama ia<br />

rave no to÷na mau taea◊e? (A hi◊o Luka 16:27–28.) E mea nahea to Aberahama<br />

pahonoraa? (A hi◊o Luka 16:29–31.) Eaha ta teie e haapii nei ia tatou no nia i<br />

te faarooraa i te peropheta?<br />

• Eaha ta teie parabole e haapii nei ia tatou no nia i te faufaa o te haapa◊oraa i te<br />

feia veve (A hi◊o PH&PF 104:18.)<br />

E oaoa paha te feia apî ia hauti taata ora i teie parabole. A tuu e piti na melo o te<br />

piha haapiiraa (Aberahama e Lazaro) i te hoê pae o te aua mai te hoê ana◊iraa<br />

parahiraa (te apoo aano rahi), e te tahi atu melo o te piha haapiiraa (te taata tao◊a<br />

rahi) i te tahi atu pae. A ani i te maha o te melo o te piha haapiiraa ia riro oia ei<br />

taata tai◊o (faaite). A ani i te mau melo o te piha haapiira ia tai◊o afaro mai i ta<br />

ratou mau reni i roto i te Luka 16:19–31, e na te taata tai◊o [faaite] e tai◊o mai i te<br />

mau mea atoa o tei aparau afarohia mai e te hoê o te tahi atu mau taata. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 172–73.)


“Ua Moe na, e Ua<br />

Itea Mai nei”<br />

Luka 15; 17<br />

Haapiiraa<br />

18<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te oaoa o te tae<br />

mai ia tatarahapa ana◊e ratou e ia tauturu ana◊e ratou i te tahi e te tahi ia<br />

tatarahapa atoa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Faatupuraa<br />

o te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Luka 15:1–10. Na roto i te parabole o te mamoe i mo◊e e te parabole o te<br />

moni ario, te haapii nei o Iesu i te faufaa o te mau varua.<br />

b. Luka 15:11–32. Na roto i te parabole no te tamaiti i ho◊i mai na te fenua roa,<br />

te haapii nei o Iesu e, e iteahia i te Metua i te Ra◊i ra te oaoa rahi i roto i te<br />

taata tatarahapa. <strong>Te</strong> haapii atoa nei te Faaora i ta÷na mau pìpì ia faaore atu i<br />

ta te tahi taata hara.<br />

c. Luka 17:11–19. <strong>Te</strong> taata ta Iesu i faaora i te lepera, ua ho◊i mai no te<br />

haamauruuru ia÷na.<br />

2 <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 18:11–14.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a <strong>Te</strong> Tamaiti i Haere i te Fenua roa (62155;<br />

Afata Hoho◊a no te Evanelia 220) e Na Lepera Hoê Ahuru (62150; Afata Hoho◊a<br />

no te Evanelia 221), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa atu: Ua ani pinepine o Iesu i te mau uiraa no te<br />

faaitoito i ta÷na feia faaroo ia faaohipa i te mau parau tumu ta÷na i haapii (a<br />

hi◊o Mataio 16:13–16; Luka 7:41–42). Ma te pure i te aau, a faaineine i te mau<br />

uiraa o te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia paraparau i roto i te<br />

mau aparauraa e, o te tauturu ia ratou ia maramarama e ia faaohipa i te mau<br />

parau tumu i haapiihia. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 118–125,<br />

157–58.)<br />

<strong>Te</strong> faaraveraa ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haaapiiraa.<br />

A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai no nia i te hoê<br />

taime ua mo◊e te tahi ohipa faufaa ta ratou e aore ra i te taime ua moe te hoê<br />

melo o te utuafare. I reira a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha to outou huru ia mo◊e ana◊e te hoê tao◊a e aore ra te hoê taata? Eaha to<br />

outou huru ia itehia mai te hoê tao◊a e aore te hoê taata?<br />

E hinaaro atoa paha outou ia ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai<br />

no nia i te mau iteraa ta ratou i farii no nia i to ratou mo◊eraa e i muri a◊e ua<br />

itehia mai.<br />

91


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

92<br />

A haamaramarama e, ua haapii pinepine o Iesu i te mau haapiiraa i te pae varua<br />

na roto i te faaauraa i te reira i te mau iteraa matarohia i tupu i te mau taata. E<br />

aparau teie haapiiraa i te tahi mau parabole o te haapii i te faufaa o te maimiraa e<br />

o te iteraa mai i te feia o tei mo◊e.<br />

A aparau ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, te here nei te Metua i te Ra◊i ra ia tatou<br />

tataitahi e te hinaaro nei ia tatou ia ho◊i e ia ora faahou i pihai iho ia raua ra.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei te Faaora i te faufaa o te mau varua.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 15:1–10. A haamaramarama e, ua vauvau Iesu i te<br />

parabole o te mamoe mo◊e e te parabole o te moni ario i muri a◊e i to te Pharisea<br />

e to te mau papa◊i parau amuamuraa, “<strong>Te</strong> ite nei teie nei taata i te feia rave hara,<br />

e te amu atoa nei i ta ratou amuraa” (Luka 15:2).<br />

• I roto i te parabole o te mamoe mo◊e, ua faarue mai te tia◊i mamoe i na mamoe<br />

e iva ahuru ma iva no te haere e imi i te hoê o tei mo◊e (Luka 15:4). I roto i te<br />

parabole no te moni ario, ua maimi maite te vahine no te hoê moni i mo◊e<br />

(Luka 15:8). Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te mau faaohiparaa a te<br />

tia◊i mamoe e te vahine ra? (A hi◊o PH&PF 18:10–13.)<br />

• I roto i te hea mau rave◊a e nehenehe ai i te hoê taata ia “mo◊e”? Eaha ta tatou<br />

hopoi◊a no te feia o tei mo◊e? (A hi◊o Luka 15:4–5, 8; Alama 31:34–35.)<br />

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley e:<br />

“<strong>Te</strong> tahi o to tatou iho. . . . te ta◊i ra i te mauiui e te oto rahi e te vai otahiraa e<br />

te taiâ. <strong>Te</strong> vai ra ta tatou, oia hoi te ohipa rahi e te hanahana ia faatoro i te<br />

rima e ia tauturu ia ratou, ia faateitei ia ratou, e ia faaamu ia ratou mai te mea<br />

te poiâ ra ratou, no te faaamu atu i to ratou mau varua mai te mea te poiha ra i<br />

te parau mau e te parau tia. . . .<br />

“. . . <strong>Te</strong> vai atoa ra te feia o te mahanahana ana i roto i te faaroo, tera râ ua<br />

to◊eto◊e to ratou faaroo. E rave rahi o ratou o te hinaaro nei ia ho◊i mai tera râ<br />

aita ratou i papu roa e mea nahea ia rave i te reira. <strong>Te</strong> hinaaro nei ratou i te<br />

mau rima faahoa tei faatoro atu ia ratou ra. Ma te itoito iti noa, e rave rahi o<br />

ratou e nehenehe e faaho◊ihia mai no te tamaa fahou i te airaa maa a te Fatu.<br />

To÷u mau taeae e to÷u mau tuahine, te tiaturi nei au, te pure nei au e, e faaoti<br />

.... tatou tataitahi ia maimi i te feia o te hinaaro nei i te tauturu, o te vai nei i<br />

roto i te mau huru oto roa e te fifi mau, e a faateitei ia ratou i roto i te varua o<br />

te here i roto i te au mau o te Ekalesia, tei reira te mau rima puai e te aau here<br />

e aupuru ai ia ratou, e tamahanahana ai ia ratou, e paturu ai ia ratou e e arata◊i<br />

ai ia ratou na nia i te e◊a o te oraraa oaoa e te faahotu” (i roto Conference<br />

Report, Oct,. 1996, 118; e aore ra Ensign, Nov. 1996, 86).<br />

• E mea nahea tatou ia pahono atu i te ho◊iraa mai o te hoê taata o tei mo◊e na?<br />

(A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o atu no te hoê mana◊o o tei<br />

tapitihia i roto i te Luka 15:5, 6, e te 9. A hi◊o atoa i te mau irava 7 e te 10<br />

e te PH&PF 18:15–16.)<br />

2. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu e, te oaoa nei te Metua i te Ra◊i ra i roto i te faaoreraa<br />

i te hara a te taata hara.


A tai◊o e a aparau i te Luka 15:11–32. A faaite i te hoho◊a o te tamaiti i haere i te<br />

fenua roa.<br />

• I roto i te parabole o te tamaiti i haere i te fenua roa, eaha ta te tamaiti apî iho<br />

i rave i ta÷na faturaa faufaa? (A hi◊o Luka 15:13. Ei faaararaa, te auraa no te<br />

parau haere i te fenua roa, ua mau◊a ïa.) Eaha te tahi mau rave◊a ta te mau taata i<br />

teie nei mahana e rave hape nei hoê â huru i te mau hape a te tamaiti i haere i<br />

te fenua roa?<br />

• Eaha tei tupu i te tamaiti i haere i te fenua roa i muri a◊e i to÷na haamau◊araa i<br />

ta÷na faturaa faufaa ra? (A hi◊o Luka 15:14–16.) Eaha te faaohiparaa a te reira i<br />

roto i to tatou anotau?<br />

• I te taime ua tupu te hinaaro o te tamaiti i haere i te fenua roa, o vai tei<br />

haapa◊o â ia÷na i te fenua atea roa? (A hi◊o Luka 15:16.) Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai i roto i te reira?<br />

Haapiiraa 18<br />

• O vai ta te tamaiti i mana◊o i te taime i ite ai oia e, aita e taata i te fenua atea<br />

roa o te haapa◊o ra ia÷na? (A hi◊o Luka 15:17.) Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

haapii mai no nia i te tatarahaparaa na roto mai i te huru o te tamaiti? (A hi◊o<br />

Luka 15:18–19.)<br />

• Eaha ta te metua i rave i te taime i ite ai oia i ta÷na tamaiti i te ho◊iraa mai? (A hi◊o<br />

Luka 15:20.) E mea nahea te pahono a te metua i te fa◊i a ta÷na tamaiti? (A hi◊o<br />

Luka 15:21–24.) E mea nahea te pahono a te metua i riro ai mai te pahono o te<br />

Fatu ia tatarahapa ana◊e tatou? (A hi◊o Luka 15:7; Mosia 26:30; PH&PF 58:42.)<br />

• I roto i te hea mau rave◊a tatou e riro ai mai te tamaiti i haere i te fenua roa?<br />

(A hi◊o i te faahitiraa i raro nei.) Eaha te tiaturiraa ta te parabole o te tamaiti<br />

i haere i te fenua roa e pûpû nei ia tatou?<br />

Ma te faaau atu i te parabole o te tamaiti i haere i te fenua roa, te parau ra te<br />

Peresideni Gordon B. Hinckley e: “<strong>Te</strong> ani nei au ia outou ia tai◊o i taua aamu<br />

nei. E tia i te mau metua atoa ia tai◊o i te reira na nia e na nia faahou â. Ua<br />

rava◊i te aano o te reira no te tapo◊i [faatia] i te utuafare atoa, e ua rava◊i te aano<br />

no te tapo◊i [faatia] i te taata atoa o te ao nei, no te mea, e ere anei tatou i te<br />

mau tamaroa e te mau tamahine o te hinaaro ia tatarahapa e ia rave i te aroha<br />

no te faaoreraa hara o to tatou Metua i te Ra◊i, e i muri iho ia pee i To÷na<br />

hi◊oraa?” (“Of You It Is Required to Forgive,” Ensign, June 1991, 5)<br />

• No te aha te tamaiti matahiapo i riri ai i te huru ta to÷na metua i farii i te<br />

tamaiti apî iho? (A hi◊o Luka 15:25–30.) E mea nahea ta te metua pahono i te<br />

mutamuta a te tamaiti matahiapo? (A hi◊o Luka 15:31–32.) No te aha e mea fifi<br />

i te tahi mau taime ia farii mai i te hoê “tamarii i haere ê” o tei tatarahapa râ?<br />

Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te pahono a teie taata i ta÷na tamaiti i<br />

ho◊i mai? (A hi◊o Luka 15:32.)<br />

3. <strong>Te</strong> hoê taata ta Iesu i faaora i te lepera, ua ho◊i mai ïa no te haamauruuru<br />

ia÷na.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 17:11–19. A faaite i te hoho◊a o na lepera tooahuru.<br />

• A haere ai te Faaora i Ierusalema, ua faaora oia i na lepera tino ahuru (Luka<br />

17:11–14). I rotopu i na lepera tino ahuru ra, ehia rahiraa o tei ho◊i mai no te<br />

faaite i te aau mehara? (A hi◊o Luka 17:15–16.) Eaha te tahi mau tumu, mai na<br />

93


lepera tooiva i maruuru ore ra, aita tatou e faaite tamau nei i to tatou aau<br />

mehara no te mau haamaitairaa ta tatou e farii nei? No te aha e mea faufaa ia<br />

faaite tatou i te aau mehara i te Fatu?<br />

• Noa÷tu â e, ua tamâhia na lepera tino ahuru atoa ra, te taata ana◊e o tei ho◊i<br />

mai tei ora (Luka 17:14, 19). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te parau ua<br />

faaoraraahia e ua ora? (A hi◊o i te faahitiraa i raro nei.) E mea nahea to tatou<br />

aau mehara e te faaroo ia tauturu ia tatou ia ora atoa?<br />

Ua haapii te Episekopo Merrill J. Bateman: “I roto i te riroraa te hoê taata ei<br />

taata ora, ua faaorahia te lepera aau mauruuru i roto i te aau e tae noa÷tu i<br />

rapaeau mai. I taua mahana ra, ua faaorahia na lepera tooiva i rapae i te iri<br />

tino, area râ, hoê ana◊era e faaroo to÷na ia ora atoa” (i roto Conference Report,<br />

Apr. 1995, 16; e aore ra Ensign, May 1995, 14).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te ite nei tatou i te oaoa rahi ia tatarahapa ana◊e e ia ho◊i mai i te<br />

Fatu ra, e ia tauturu tatou ia vetahi ê ia ho◊i atoa mai. E hinaaro paha outou ia<br />

faaite i te mauruuru rahi no te mau parabole a Iesu e te tahi atu mau haapiiraa o<br />

te faaite i te here o te Atua no ta÷na mau tamarii e to÷na hinaaro ia here tatou i te<br />

tahi e te tahi.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

94<br />

1. <strong>Te</strong> parabole o te tavini i rave i tei faauehia, tirara<br />

A tai◊o e a aparau i te parabole o te tavini i rave i tei faauehia, tirara (Luka<br />

17:5–10)<br />

• Ua horo◊a atu Iesu i teie parabole i muri a◊e i to te mau Aposetolo titauraa<br />

Ia÷na, “<strong>Te</strong> Fatu, E faarahi mai i to matou faaroo” (Luka 17:5). Eaha ta tatou e<br />

nehenehe e haapii mai na roto i teie parabole oia hoi e nahea e nehenehe ai ia<br />

faarahi i to tatou faaroo? (I roto i te mau pahonoraa, oia ïa, e tupu tatou i te<br />

faaroo na roto i te tavini-itoito-raa i te Fatu.)<br />

• No te aha tatou e riro ai ei mau tavini faufaa ore, noa÷tu e rave tatou i te mau<br />

mea atoa ta te Fatu e faaue ia tatou ia rave? (A hi◊o Mosia 2:20–25.) Eaha ta teie<br />

e faaite ia tatou no nia i te here o te Fatu ia tatou?<br />

2. <strong>Te</strong> parabole no te feia rave ohipa i roto i te ô vine<br />

A tai◊o e a aparau i te parabole o te feia rave ohipa i roto i te ô vine (Mataio<br />

20:1–16).<br />

• I roto i teie nei parabole, eaha ta te rave ohipa atoa i farii i roto i te ô vine?<br />

A haapapu e, te feia tei rave i te ohipa hoê hora, ua farii ïa hoê â aufau e te feia<br />

tei rave i te ohipa i te mahana taatoa. Eiaha tatou e feruri rahi roa, o vai tei farii<br />

hau atu e aore ra o vai tei rave hau atu i te ohipa i roto i te taviniraa i te Fatu. Na<br />

te Haava maitai roa o te taatoaraa, o tei ite i roto i to tatou aau, e haava ia tatou<br />

na roto i te aroha e na÷na e horo◊a ia tatou “i tei au ra” (Mataio 20:4, 7).


3. <strong>Te</strong> mau faaiteraa hoho’a video<br />

Haapiiraa 18<br />

<strong>Te</strong> tuhaa maha o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” te hoê maitiraa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), e nehenehe ia faaohipahia i<br />

roto i te haamaramaramaraa e mea nahea te mau lepera ia hi◊ohia i roto i te mau<br />

tau no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong> e, eaha i riro ai ei haamaitairaa rahi e te tauiraa o te oraraa<br />

no na lepera tino ahuru ia faaorahia e te Mesia.<br />

<strong>Te</strong>ie roto atoa i teie tuhaa te haamaramaramaraa e nahea te Ati Iuda o te <strong>Faufaa</strong><br />

<strong>Apî</strong> ia faito i te taime. E hinaaro paha outou ia faaite i teie tuhaa mai te mea e, e<br />

aparau outou i te parabole o te feia rave ohipa i roto i te ô vine (a hi◊o i te piti o te<br />

tahi atu mana◊o no te haapiiraa, no te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

maramarama atu i te taata fare o tei “tae i te toru o te hora” e i te ono, te iva e te<br />

ahuru ma te hoê o te hora (Mataio 20:3, 5–6).<br />

95


Haapiiraa<br />

19<br />

96<br />

“Ua Ora Oe i To Faaroo”<br />

Luka 18:1–8, 35–43; 19:1–10; Ioane 11<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te faaroo rahi atu i<br />

roto i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Luka 18:1–8. Na roto i te parabole o te haava parau tia ore, e te vahine ivi,<br />

te haapii nei Iesu i te faufaa no te tautooraa i roto i te pure.<br />

b. Luka 18:35–43. <strong>Te</strong> faaite nei te hoê taata matapô i to÷na faaroo e ua<br />

faaorahia e Iesu.<br />

c. Luka 19:1–10. Ua fariihia o Iesu i roto i te fare o Sakaio.<br />

d. Ioane 11:1–54. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Iesu i to÷na atuaraa na roto i te faatiaraa<br />

mai ia Lazaro i te pohe.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 10:46–52; Luka 11:5–13; Bible Dictionary<br />

[Ditionare o te Bibilia], “Faith,” 669–70.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a, te Faaoraraa i te Matapô (62145; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 213) e te Faatiaraa Iesu ia Lazaro mai te Pohe mai (62148;<br />

Afata Hoho◊a no te Evanelia 222), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. Mana◊o no te haapiiraa: Ua parau te Peresideni David O. McKay e, “E nehenehe<br />

outou e haapii ma te maitai roa mai te mea noa e pûtapû outou iho” (Gospel<br />

Ideals [1953], 190). A imi na roto i te haapiiraa, te pure, e te haapa◊o ia haapuai<br />

i to outou iho iteraa papu no te mau parau tumu ta outou e haapii nei. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 11–12.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

Hou o Elder Hugh B. Brown i faarue mai ai no te hoê misioni, ua parau to÷na<br />

metua vahine ia÷na:<br />

“E Hugo, te haamana◊o ra oe i to oe na◊ina◊iraa, e ua taoto noa oe i te moemoea ino<br />

e aore ra e tia mai oe i te pô ma te riaria rahi? Ua pii mai oe na roto mai i to oe piha,<br />

‘Mama, tei hea oe?’ e ua pahono atu vau ia oe e ua tamata i te tamahanahana ia oe e<br />

ua faaore i to oe mau taiâ. I teie nei, a haere ai oe i te hoê misioni e i roto i te ao nei,<br />

te vai ra te mau taime e riaria rahi oe, e ite oe i te paruparu, i te papu ore, i te vai<br />

mo◊emo◊eraa, e e farii oe i te mau fifi. <strong>Te</strong> hinaaro nei au ia ite oe e, e nehenehe oe e<br />

pii i to oe Metua i te Ra◊i ra mai ta oe i matau ia pii ia÷u e a parau, ‘To÷u Metua, tei<br />

hea oe? <strong>Te</strong> hinaaro nei au i ta oe tauturu.’ A rave i teie mea ma to ite atoa e, tei ô<br />

noa mai Oia e, e ineine Oia no te tauturu ia oe mai te mea e rave oe i ta oe tuhaa e e


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

ora tiamâ i to oe mau haamaitairaa. <strong>Te</strong> hinaaro nei au ia haapapu ia oe e, tei ô noa<br />

mai Oia e e pahono mai oia i ta oe mau pure e to oe mau hinaaro no to oe maitai<br />

atu” (i faatiahia e Marvin J. ashton, “Kow He is There,” Ensign, Feb. 1994, 50).<br />

A haamaramarama e, i roto i teie nei haapiiraa e haapii mai tatou i te mau aamu<br />

pae varua o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faatupu rahi atu i te faaroo, oia hoi<br />

te ite nei e te here nei to tatou Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia ia tatou tataitahi.<br />

A maiti ma te aau pure i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, te mau uiraa, e te tahi<br />

atu mau materia no te haapiiraa o te tauturu rahi atu i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea ia faatano i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a i maitihia mai no to tatou ora i te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau<br />

parau tumu i te pae papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> horo◊a nei Iesu i te parabole o te haava parau tia ore e te vahine ivi.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 18:1–8. A haamaramarama e, ua horo◊a o Iesu i teie<br />

parabole i te hoê p∂p∂ taata Pharisea.<br />

• I au i te Luka 18:1, no te aha Iesu i horo◊a ai i te parabole o te haava parau tia<br />

ore e te vahine ivi? E mea nahea teie parabole ia haapii e, “e tamau maite<br />

ratou i te pure eiaha e fiu”? (A hi◊o Luka 18:1–8.)<br />

Ua haapii o Elder James E. Talmage, “Aita o Iesu i faaitee, mai ta te haava ino i<br />

titau u◊ana atu i te pae hopea, ia na reira atoa ïa te Atua; tera râ ua faaite mai Oia<br />

e, ahiri noa÷tu â te huru taata ia au i teie haava, o te ore e mata◊u i te Atua, e ore<br />

atoa ai e haapa◊o i te taata, e faaroo noa mai a◊e e, e faatia i te taparu a te vahine<br />

ivi, aita roa◊tu e taata e mana◊o feapiti e, e faaroo mai e e pahono mai te Atua, o<br />

Oia te Parau tia e te Atua Aroha rahi” (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 436).<br />

• Eaha te auraa o te parau ia pure eiaha e fiu [tiaoro atu i te rui e te ao]? (A hi◊o<br />

Luka 18:7; Alama 34. 27.) Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai ia tatou ia<br />

pure noa [tiaoro noa] tatou? (A hi◊o Luka 18:7–8; 2 Nephi 32:9; PH&PF 90:24.)<br />

• E mea nahea te tautoo-noa-raa i roto i te pure e riro ai ei ohipa no te faaroo?<br />

Eaha te tia ia tatou ia rave mai te mea ua tautoo noa tatou i roto i te pure e ua<br />

ite tatou e, aita tatou i farii i te pahonoraa?<br />

Ua parau o Elder Richard G. Scott e:<br />

“E hape ïa ia mana◊o e, i te mau pure atoa ta tatou e pûpû atu, e pahonohia ïa i<br />

tera ra ihoa taime. E titau te tahi mau pure i te itoito rahi roa ia tatou. . . .<br />

Ia haamaramarama ana◊e tatou i te hoê fifi e te hoê pahonoraa i mana◊ohia mai<br />

[e to tatou Metua i te Ra◊i ra], e pahono Oia i te tahi mau taime ê, e te tahi<br />

taime ra, aita. E mea pinepine e tapea noa Oia i te hoê pahonoraa, eiaha no te<br />

mea te ere ra te feruriraa, no te mea râ te here nei Oia ia tatou—ma te maitai<br />

roa. <strong>Te</strong> hinaaro nei oia ia faaohipa tatou i te mau parau mau Ta÷na i horo◊a ia<br />

tatou. No to tatou tupuraa, e tia ia tatou ia tiaturi i to tatou aravihi no te<br />

raveraa i te mau faaotiraa afaro. E tia ia tatou ia rave i te mea ta tatou e ite i roto<br />

i te aau e parau tia. I te tahi taime, e pahono Oia. Eita oia e vaiiho noa ia tatou”<br />

(i roto Conference Report, Oct. 1989, 38; e aore ra Ensign, Nov. 1989, 30–31).<br />

97


98<br />

• Eaha ta outou i haapii mai a tautoo noa ai outou i roto i te pure?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei te taata matapô i to÷na faaroo e ua faaorahia e Iesu.<br />

A taio e a aparau i te Luka 18:35–43. A faaite i te hoho◊a o Iesu o te faaora nei i te<br />

matapô.<br />

• E mea nahea to te taata matapô i pihai iho i Ieriko faaiteraa e, e faaroo to÷na i<br />

roto i te Fatu? (A hi◊o Luka 18:38–42.) E mea nahea to outou haamaitairaahia a<br />

faaohipa ai outou i te faaroo i roto ia Iesu Mesia?<br />

• E mea nahea to teie taata faaiteraa i te aau mehara i te taime ua ite to÷na mata?<br />

(A hi◊o Luka 18:43; a hi◊o atoa Mareko 10:52.) E mea nahea tatou ia faaite i to<br />

tatou aau mehara i te Fatu?<br />

3. Ua fariihia Iesu i roto i te fare o Zakaio.<br />

A tai◊o e a aparau i te Luka 19:1–10.<br />

• O vai o Zakaio? (A hi◊o Luka 19:2. A haamaramarama e, e mau Ati Iuda te mau<br />

telona o te rave ra i te ohipa ei mau titau tute no te hau Roma. I te pae rahi,<br />

aita te Ati Iuda i au roa i te mau telona e ua feruri ia ratou ei mau taata haavare<br />

e ei mau taata hara.)<br />

• E mea nahea to Zakaio faaiteraa i to÷na hinaaro rahi ia ite ia Iesu? (A hi◊o Luka<br />

19:3–4.) Eaha ta Iesu i parau atu ia Zakaio i muri a◊e i to÷na iteraa atu ia÷na i nia<br />

i te sukamino [tumu raau]? (A hi◊o Luka 19:5.) E mea nahea to Zakaio<br />

pahonoraa i te mau parau a Iesu? (A hi◊o Luka 19:6.) Eaha te nehenehe ia tatou<br />

ia rave no te farii ma te oaoa rahi i te Faaora i roto i to tatou mau utuafare?<br />

• E mea nahea te mau taata i te ohiparaa i te taime ua haere o Iesu e faaea i pihai<br />

iho ia Zakaio? (A hi◊o Luka 19:7.) E mea nahea ta Iesu pahono ia Zakaio i te taa<br />

ê i te pahono a te tahi pae? (A hi◊o Luka 19:5.) Eaha ta tatou e haapii mai na<br />

roto mai i te hi◊oraa o Iesu i roto i teie aamu?<br />

• Ua ape te mau taata e rave rahi ia Zakaio no ta÷na ohipa ei telona (Luka 19:2,<br />

7; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Publicans,” 755). I roto i tehea<br />

mau rave◊a e rave ai tatou, i te tahi mau taime i te mau haavaraa mai te reira te<br />

huru ia vetahi ê? No te aha e mea faufaa no tatou ia ore e vaiiho i rapae ia<br />

vetahi ê e aore ra ia ore e mana◊o e, e mea maitai a◊e tatou ia ratou? (A hi◊o<br />

Alama 5:54–56; 38:13–14.) E mea nahea tatou ia upooti◊a i nia i teie mau<br />

mana◊o ino ia vetahi ê ra?<br />

Ua parau o Elder Joe J. Christensen e: “<strong>Te</strong> vai ra te feia o te tia mai i te mau<br />

po◊ipo◊i atoa, faatautau ai ia haere i te fare haapiiraa, e aore ra i te ohipa<br />

faaoaoaraa atoa hoi a te Ekalesia, no te mea te haape◊ape◊a nei ratou i te ohipa<br />

e ravehia i nia ia ratou. <strong>Te</strong> vai ra ia outou te puai no te taui i to ratou oraraa no<br />

te hoê tei maitai atu. . . . <strong>Te</strong> tiaturi nei te Fatu ia outou ia riro ei taata patu e ia<br />

horo◊a ia ratou te hoê faateiteiraa. A mana◊o iti mai ia outou iho e ia hau atu<br />

no nia i te puai e vai ra ia outou no te tauturu atu ia vetahi ê, e tae noa÷tu i te<br />

mau taata i roto i to outou iho utuafare” (i roto Conference Report, Oct. 1996,<br />

54; e aore ra Ensign, Nov. 1996, 39).<br />

4. <strong>Te</strong> faatia nei Iesu ia Lazaro mai te pohe mai<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Ioane 11:1–54. A<br />

haamaramarama e, i muri noa iho i haere atu ai o Iesu i te fare o Zakaio, ua farii


oia i te parau poro◊i no ô mai i to÷na mau hoa ia Maria raua o Mareta e, ua<br />

ma◊ihia to raua taeae o Lazaro, tei riro atoa hoi ei hoa rahi no Iesu (Ioane 11:1–5).<br />

E piti tau mahana i muri a◊e, ua arata◊i Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia haere e o÷na ra i<br />

Betani, te oire i roto i Iudea, te vahi i ora o Maria, Mareta e Lazaro (Ioane 11:6–7).<br />

• I to Iesu ho◊iraa atu i Betani, ua pohe roa o Lazaro no na mahana e maha te<br />

maoro (Ioane 11:17O. Eaha ta Mareta i rave i te taime i faaroo ai oia e te haere<br />

mai ra o Iesu? (A hi◊o Ioane 11:20.) Eaha tei haapûtapû ia outou no nia i te<br />

iteraa papu o Mareta no te misioni hanahana a te Faaora? (A hi◊o Ioane<br />

11:21–27.)<br />

• Eaha ta Iesu i rave i te taime i ite ai oia ia Maria e te tahi atu mau taata e rave<br />

rahi o te ta◊i ra? (A hi◊o Ioane 11:33–35.) E mea nahea teie aamu i te haapûtapû<br />

i to outou mana◊o no nia ia Iesu?<br />

• Noa÷tu i to÷na iteraa papu puai, ua huru paruparu te faaroo o Mareta i te taime<br />

i ani ai Iesu e, ia faanuuhia te ofa◊i i te menema o Lazaro (Ioane 11:39). E mea<br />

nahea to Iesu tautururaa ia÷na? (A hi’o Ioane 11:40.) Eaha ta tatou e haapii mai<br />

na roto mai i teie ohipa i tupu, no nia ihoa ra i ta te Fatu e titau nei ia tatou?<br />

• Eaha ta te pure a Iesu hou a faatia mai ai oia ia Lazaro, e haapii nei ia tatou no<br />

nia i to÷na autaatiraa e to÷na Metua? (A hi◊o Ioane 11:41–42.) E nahea tatou ia<br />

pee i te hi◊oraa o Iesu i roto i ta tatou iho e to te utuafare mau pure?<br />

A faaite i te hoho◊a o Iesu o te faatia nei ia Lazaro mai te pohe mai, e a ani<br />

manihini i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Ioane 11:43–44.<br />

Haapiiraa 19<br />

• Ua faatia a◊ena Iesu e piti na taata mai te pohe mai (Mareko 5:22–24, 35–43;<br />

Luka 7:11–17). E mea nahea te faatiaraa ia Lazaro mai te pohe mai i te taa-ê-raa i<br />

na ohipa e piti i tupu i mua maira? (<strong>Te</strong> tamahine a Iaeiro e te tamaiti a te vahine<br />

ivi no Naina, ua faatiahia mai ïa mai te pohe mai i muri noa iho i faataa ê ai to<br />

ratou tino e te varua. Aita raua i tuuhia i roto i te menema. Ua pohe o Lazaro e<br />

maha na mahana, e ua vai a◊ena to÷na tino i roto i te menema.)<br />

• E mea nahea te semeio no te faatiaraa mai ia Lazaro mai te pohe mai i riro ai ei<br />

ite no te misioni hanahana a te Faaora? Eaha ta teie semeio e faatupu i te mau<br />

taata o tei ite mata i te reira? (A hi◊o Ioane 11:45–46.) E mea nahea teie semeio<br />

ia haapuai i to tatou faaroo i roto i te Faaora?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, te mau parau tumu i haapiihia i roto i te mau aamu o ta outou i<br />

aparau, e nehenehe te reira e haapuai i to tatou faaroo i roto i te Metua i te Ra◊i ra<br />

e i roto ia Iesu Mesia. I muri iho i te hi◊opoa potoraa i te aamu, a tai◊o i te<br />

faahitiraa i muri nei a Elder Thomas S. Monson:<br />

“Aita te tereraa o te tau i faataui i te huru o te Faaora oia hoi ia taui i te oraraa o<br />

te taata nei. Mai ta÷na i parau ia Lazaro tei pohe, e parau atoa mai oia ia outou e<br />

ia÷u nei: ‘. . .a haere mai i rapae.’ (Ioane 11:43.) A haere mai i rapae i te oto rahi o<br />

te mana◊o tapitapi. A haere mai i rapae mai te mauiui rahi o te hara. A haere mai<br />

i rapae mai te pohe mai o te oreraa e tiaturi. A haere mai i rapae no te hoê<br />

faaapîraa o te ora. A haere mai i rapae” (i roto Conference Report, Apr. 1974, 72;<br />

e aore ra Ensign, May 1974, 50).<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o atu i te mau rave◊a e nehenehe<br />

ai ratou e haapuai i to ratou faaroo i roto i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />

99


<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

100<br />

<strong>Te</strong> parabole no te Pharisea e te telona<br />

A tai◊o e a aparau i te parabole o te Pharisea e o te telona (Luka 18:9–14).<br />

• E mea nahea outou ia faataa i te pure a te Pharisea i roto i teie parabole? E mea<br />

nahea hoi outou ia faataa i te pure a te telona?<br />

• Eaha te auraa o te parau e “o tei faateitei hoi ia÷na ihora, e faaheahaahia ïa; e o<br />

tei faaheahaa ia÷na ihora, e faateiteihia ïa”? (A hi◊o Luka 18:14; Etera 12:27.)


“Auê Outou, . . .<br />

e te Mau Pharisea”<br />

Mataio 21–23; Ioane 12:1–8<br />

Haapiiraa<br />

20<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite maitai e ia haapae i te peu<br />

haavarevare e no reira ia haapuai ïa i ta ratou fafauraa ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana’ohia Mai<br />

a. Ioane 12:1–8. <strong>Te</strong> ratere nei Iesu i Betani, te vahi i faatahinu ai Maria i to÷na<br />

avae. <strong>Te</strong> faaino nei o Iuda i te faaohiparaa a Maria i te hinu moni rahi.<br />

b. Mataio 21:1–11. <strong>Te</strong> hoi nei Iesu i Ierusalema no te Tamaaraa o te Pasa. <strong>Te</strong><br />

tomo nei Oia i roto i te oire, na nia i te hoê asini, te fanau◊a o te asini.<br />

c. Mataio 21:23–46. <strong>Te</strong> haere nei te raatira o te mau tahu◊a, e te mau<br />

peresibutero ia Iesu ra i roto i te hiero e te titau nei i to÷na mana. Aita râ i<br />

pahono i ta ratou mau uiraa, ua parau atu Iesu ia ratou i te parabole o na<br />

tamaiti toopiti e te parabole o te taata fare.<br />

d. Mataio 22:15–46. <strong>Te</strong> tamata nei te mau papa◊i parau e te mau Pharisea ia<br />

herepata ia Iesu na roto i te parauraa i te tahi mea o te faatia ia ratou ia<br />

faahaehaa e ia faautu◊a ia÷na.<br />

e. Mataio 23. <strong>Te</strong> faahapa nei Iesu i te mau papa◊i parau e te mau Pharisea no ta<br />

ratou peu haavarevare.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mataio 26:6–13; Mareko 11–12; 14:3–9; Luka 11:37–51;<br />

19:29–48; 20; Ioane 12:12–18; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Pharisees,” 750; “Sadducees,” 767; “Spikenard,” 776.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te hoê au◊a tei<br />

mâ roa i rapaeau e i roto atoa, e te tahi atu au◊a hoê a hoho◊a tei mâ roa i<br />

rapaeau e mea repo roa râ i roto mai.<br />

4. Mai te mea te vai ra te hoho◊a <strong>Te</strong> Tomoraa Hanahana (62173; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 223), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A faaineine ai outou ia haapii atu, e tia ia rave ia<br />

hau atu i te tai◊o noa i te mau papa◊iraa mo◊a i faataahia. A haapii mai i te mau<br />

tuhaa o te papa◊iraa mo◊a tataitahi e toru taime a◊e. <strong>Te</strong> taime matamua, a tai◊o i<br />

te reira ia maramarama eaha te vai ra i roto i te mau irava. I muri iho, a haapii<br />

i te reira ma te haapa◊o maite, ma te hi◊o i te mau parau tumu, te mau parau<br />

haapiiraa, e te mau oro◊a au maitai. I reira a tai◊o faahou i te reira, ma te faaoti<br />

i te mau irava o te pahono maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha<br />

haapiiraa e ma te faanaho hoi i te mau rave◊a no te abarau i taua mau irava ra.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

101


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

102<br />

A faaite i na au◊a e piti (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”). A haapapu ia ite noa<br />

te mau melo o te piha haapiiraa i te rapaeraa o te au◊a tataitahi.<br />

• <strong>Te</strong> hea o teie na au◊a o ta outou e au ia inu?<br />

A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa i te pae i roto o te au◊a tataitahi.<br />

• I teie nei, te hea ta outou e au ia inu? No te aha?<br />

A haamaramarama e, ua faaau o Iesu i te mau Pharisea i te hoê au◊a tei mâ i rapae<br />

mai tera râ e mea repo i roto mai (Mataio 23:25–26). Ua haapa◊o rahi roa te mau<br />

Pharisea i te mau oro◊a e te mau faaohiparaa o te faaite mai i te parau tia, tera râ<br />

aita ratou e feruri rahi ra i te vai-parau-tia-raa i roto i te aau i teie nei. No teie<br />

tumu, ua faaau o Iesu ia ratou ei feia haavarevare. E aparau teie nei haapiiraa i<br />

nia i te faautu◊araa o te Faaora na teie feia haavarevare—te mau taata o te tamata<br />

nei i te horo◊a i te huru parau tia tera râ aore e tamata nei i te ora ma te parau tia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau eaha ta te<br />

reira e haapii nei no nia i te aperaa [pato÷iraa] i te peu haavarevare. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o tia atu i nia i te ite-mau-raa e te faaafaroraa i<br />

te peu haavarevare i roto i to ratou iho oraraa, eiaha râ i nia i te ite-mau-raa i te<br />

reira i roto ia vetahi ê.<br />

1. <strong>Te</strong> faatavai [faatahinu] nei o Maria i na avae o Iesu.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 12:1–8. A haamaramarama e, e pae na mahana hou<br />

to÷na Faatasauroraa, ua faaea o Iesu i te hoê ahiahi i pihai iho i to÷na mau hoa i<br />

Betania. I reira ua faatavai o Maria, te tuahine o Mareta e o Lazaro i na avae o te<br />

Faaora i te mono◊i naradi, te hoê mono◊i e mea tao◊a rahi [moni rahi] (Ioane<br />

12:1–3). <strong>Te</strong> haamaramarama ra o Elder James E. Talmage i te tumu i rave ai oia i<br />

te reira:<br />

“No te faatavai [faatahinu] i te upoo o te hoê manihini i te mono◊i noa nei, ua riro<br />

ïa ei raveraa hanahana no te faatavai i to÷na na avae , ua riro atoa ïa ei faaiteraa i<br />

te haapa◊o taa ê e te ite-ore-noa-hia; area râ te faatavairaa i te upoo e na avae i te<br />

mono◊i naradi, e ma te faarahi atu, ua riro ïa ei ohipa faatura, faahanahana tei<br />

rave varavara-roa-hia e tae noa÷tu i te mau arii. Ua riro te ohipa a Maria ei faaiteraa<br />

no te haamoriraa; ua riro te reira ei fariiraa maitai roa no te hoê aau tei î roa i te<br />

varua haamori e te aroha mau” (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 512).<br />

• Ua faatavai o Maria i na avae o te Fatu no te faaite i to÷na here rahi no÷na. E<br />

mea nahea tatou ia faaite i to tatou here no te Fatu?<br />

• Ua faahapahia te mau ohiparaa a Maria e Iuda. Eaha ta÷na i parau o te tia ia<br />

ravehia i te mono◊i? (A hi◊o Ioane 12:4–5.) E mea nahea o Iuda i te riroraa ei<br />

taata peu haavarevare? (A hi’o Ioane 12:6. Mai te mea e faaohipa i te<br />

faahi’oraa◊oraa ohipa, a faaohipa i te haamaramaramaraa i roto i te ohiparaa<br />

no te faataa maite eaha te hoê taata peu haavarevare. A faaite papu e, e<br />

aparauhia i roto i te tuhaa pae hopea o te haapiiraa eaha te mana◊o o te Faaora<br />

no nia i te mau peu haavarevare.)<br />

2. <strong>Te</strong> tomo manuïa rahi nei te Fatu i roto ia Ierusalema.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 21:1–11. A faaite i te hoho◊a o te tomoraa manuïa<br />

rahi o Iesu. A haamaramarama e, i te ho◊iraa atu o Iesu i Ierusalema no te oro◊a


Pasa, ua haere mai e rave rahi mau taata no te hi◊o ia÷na no te mea ua faaroo<br />

ratou e, ua faatia mai oia ia Lazaro mai te pohe mai (Ioane 12:17–18). A piri mai<br />

ai Iesu i te oire, ua fariihia oia e te nahoa taata rahi o tei hohora haere i to ratou<br />

mau ahu i nia i to÷na e◊a e faahanahana ai ia÷na i te mau amaa raau, te hoê<br />

hanahana tei faahereherehia i te pae rahi no te mau arii e no te feia upootia i te<br />

tama◊i. Na te reira i faaî i te tohuraa a Zekaria (Zekaria 9:9) e ua riro atoa hoi ei ite<br />

i mua mai e, ua riro o Iesu ei Mesia tei fafauhia.<br />

• Eaha tei haapûtapû ia outou no nia i te aamu o Iesu o tei pa◊uma [i te asini no<br />

te tomo atu] ma te haehaa e ma te manuïa rahi atoa râ i Ierusalema? Eaha i to<br />

outou mana◊oraa, te mea e tupu mai i roto i to outou aau ahiri tei reira outou i<br />

taua mahana ra?<br />

• <strong>Te</strong> mau taata o tei faahanahana ia Iesu e te mau amaa raau, ua ite roa ïa ratou<br />

ia÷na ei peropheta e ei arii (Mataio 21:9, 11; Luka 19:38), area te tahi pae ra,<br />

aore ïa i maramarama i ta÷na misioni e aore ra ua pato◊i ia÷na. I roto i te hea<br />

mau rave◊a e ore ai te mau taata e maramarama e aore ra e pato◊i ai i te Faaora i<br />

teie mahana? E nahea tatou e farii hau atu ai e e maeva mai ai ia÷na i roto i to<br />

tatou oraraa?<br />

3. <strong>Te</strong> horo◊a nei Iesu i te parabole o na tamaiti toopiti e te parabole no te<br />

taata fare.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Mataio 21:23–46.<br />

Haapiiraa 20<br />

• I roto i te parabole o na tamaiti toopiti, e mea nahea to te tamaiti matamua<br />

[matahiapo] faaiteraa ia riro ei tamaiti haapa◊o hau atu i te piti o te tamaiti?<br />

(A hi◊o Mataio 21:28–30.) E mea nahea Iesu i te faaohipa i teie parabole i<br />

to÷na feia faaroo mai? (A hi◊o Mataio 21:31–32; a hi◊o atoa te Joseph Smith<br />

Translation [Tatararaa a Iosepha Semita] no Mataio 21:32 i roto i te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa 32d.) E mea nahea te mau telona e te mau vahine faaturi i riro mai<br />

te tamaiti matamua [matahiapo] te huru? (Ua pato◊i noa ïa ratou i te mau<br />

faaueraa a te Atua, area râ i te taime i poro ai Ioane ia ratou, ua farii ratou i<br />

te Mesia e ua tatarahapa i ta ratou ra mau hara.) E mea nahea te mau tahu◊a<br />

raatira e te mau peresibutero i riro ai mai te piti o te tamaiti? (Ua parau ratou<br />

e pee i te Atua, area râ ua pato◊i i te mau haapiiraa a Ioane e ua pato◊i ia Iesu<br />

noa÷tu e ua ite atu ratou ia÷na ei taata i muri a◊era.) E mea nahea te piti o te<br />

tamaiti i riro ai ei taata peu haavarevare?<br />

• Eaha te mau fafauraa o ta tatou i rave i te Fatu? (E hinaaro paha outou ia<br />

aparau i te mau fafauraa mai ta tatou i rave i te bapetizoraa, ia rave ana◊e i te<br />

oro◊a mo◊a, e ia farii ana◊e i te autahu◊araa.) E mea nahea tatou e riro ai mai te<br />

piti o te tamaiti i te tahi mau taime? E mea nahea tatou ia haapuai i to tatou<br />

fafauraa i te Fatu? E mea nahea tatou ia tauturu i te tahi e te tahi ia haapa◊o<br />

i te mau fafauraa ta tatou i rave i te Fatu?<br />

• I roto i te parabole no te taata fare (Mataio 21:33–41), o tei faaauhia i te taata<br />

fare, e aore ra te fatu o te ô vine? (To tatou Metua i te Ra◊i ra.) E te feia faaapu?<br />

(<strong>Te</strong> feia faatere o te faaroo Ati Iuda i to Iesu anotau.) E te mau tavini? (<strong>Te</strong> mau<br />

peropheta.) E te tamaiti i taparahi-pohe-hia e te feia faaapu? (O Iesu Mesia.)<br />

• E mea nahea te feia faatere o te faaroo Ati Iuda i riro ai mai te feia faaapu?<br />

Eaha ta te mau tahu◊a rarahi e ta te mau peresibutero i ite e, e tupu i te feia<br />

faaapu ia tae mai te fatu o te ô vine? (A hi◊o Mataio 21:41.)<br />

103


104<br />

• O vai “te ofai i faaruehia e te feia patu fare ra”? (A hi◊o Mataio 21:42; <strong>Te</strong> Ohipa<br />

4:10–12.) O vai ma te feia patu fare? Eaha ta Iesu i parau e tupu i te feia patu<br />

fare o te pato◊i i te ofa◊i tiavâ [tihi]? A hi◊o Mataio 21:43–44.) Nahea te mau<br />

parau a Iesu i roto i te irava 43 e tano ai ia tatou?<br />

• E mea nahea to te mau tahu◊a rarahi e te mau Pharisea pahonoraa i te taime<br />

ratou i ite ai e, te parau ra o Iesu no nia ia ratou i roto i teie mau parabole? (A<br />

hi◊o Mataio 21:45–46.) E mea nahea tatou ia upooti’a i te te◊ote◊o atoa e aore ra<br />

i te faahaehaaraa ta tatou e ite i roto i te aau ia piihia tatou ia tatarahapa?<br />

4. <strong>Te</strong> tamata nei te mau papa◊i parau e te mau Pharisea i te rama [herepata]<br />

ia Iesu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Mataio 22, 15–46. A<br />

haamaramarama e, ua papa◊ihia teie mau irava e toru taime a tamata ana◊e ai te<br />

mau Pharisea e te mau Sadukea i te herepata ia Iesu i roto i te parauraa i te tahi<br />

mea o te faatia ia ratou ia faahapa e ia faautu◊a ia÷na.<br />

• E mea nahea to te mau Pharisea tamata-matamua-raa ia herepata ia Iesu? (A hi◊o<br />

Mataio 22:15–17. A haamaramarama e, ahiri Iesu i parau e [ê] i te uiraa, ua<br />

nehenehe ia ratou ia pari ia÷na no te tururaa i te hau Roma i inoinohia. Ahiri oia<br />

i parau e, aita, ua parau ratou ia÷na i te taata orurehau.) Eaha ta Iesu i ite roa÷tu i<br />

roto i te feia uiui? (A hi◊o Mataio 22:18. A faaite papu e, ua ite te Fatu i roto i to<br />

tatou aau e to tatou mau mana◊o. Eita e nehenehe ia tatou ia huna i te hoê ohipa<br />

ia÷na.) E mea nahea Iesu i te pahonoraa i te uiraa? (A hi◊o Mataio 22:19–21.) E<br />

mea nahea teie uiraa i te arata◊i ia tatou i roto i te horo◊araa i te fafauraa [tap∂raa]<br />

i te Atua e i te mau hau i te fenua nei? (A hi◊o atoa i te Hiroa Faaroo 1:12.)<br />

• E mea nahea to te Sadukea tamataraa ia herepata ia Iesu? (A hi◊o Mataio<br />

22:23–28.) E mea nahea te mau Sadukea i riro ai ei feia haavarevare i roto i ta<br />

ratou uiraa? (A hi◊o Mataio 22:23. Ua faahua ratou ia riro ei feia feruri rahi i<br />

nia i te faaipoiporaa i roto i te tia-faahou-raa, tera râ aita ratou i tiaturi i te tiafaahou-raa.)<br />

E mea nahea Iesu i te pahono i ta ratou uiraa? (A hi◊o Mataio<br />

22:29–30. A haamaramarama e, te faataa nei te Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 132:15–16, 19 i te haapiiraa a Iesu. <strong>Te</strong> feia o te ore e rave e e haapa◊o nei i<br />

te mau fafauraa o te faaipoiporaa hiero, e vai otahi ratou i te ra◊i. No te feia o<br />

te rave e te haapa◊o nei i teie mau fafauraa, e vai te faaipoiporaa e amuri<br />

noa÷tu.)<br />

• Eaha te toru o te tamataraa ia herepata ia Iiesu? (A hi◊o Mataio 22:34–36.) E<br />

mea nahea te parau a Iesu i te pahono i te uiraa? (A hi◊o Mataio 22:37–40.)<br />

Eaha outou e mana◊o ai e, e mea faufaa roa teie na faaueraa rahi e piti?<br />

Ua parau o Elder Howard W. Hunter e: “<strong>Te</strong> here nei oia i te Fatu ma to÷na aau<br />

atoa. . . . ua ineine no te faarue, no te rave, e aore ra no te mauiui i te mau<br />

huru mea atoa no te faaoaoa e no te faahanahana ia÷na. <strong>Te</strong> here nei oia i te<br />

Atua ma to÷na varua atoa. . . . ua ineine i te horo◊a i to÷na ora no ta÷na ohipa, e<br />

ia faaitihia i roto i te mau tamahanahanaraa o te ao nei no te faahanahana<br />

ia÷na. <strong>Te</strong> here nei oia i te Atua ma to÷na puai atoa no taua taata ra o te ohipa i<br />

te mau puai atoa o to÷na tino e to÷na varua i roto i te taviniraa i te Atua. <strong>Te</strong><br />

here nei oia i te Atua ma to÷na feruriraa atoa no taua taata ra o te faaohipa<br />

ia÷na iho eiaha no te ite noa i te Atua e to÷na hinaaro, o te hi◊o râ i te Atua i<br />

roto i te mau mea atoa e o te faaite ia÷na i roto i te mau rave◊a atoa” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1965, 58; e aore ra Improvement Era, June 1965, 512).


5. <strong>Te</strong> faautu◊a nei Iesu i te hara a te peu haavarevare.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Mataio 23.<br />

Haapiiraa 20<br />

• Ua aufau te mau papa◊i parau e te mau Pharisea i te tuhaa ahuru, ua horo◊a na<br />

te feia veve, ua tamata i te mau taviniraa haamori, e ua haere pinepine i te<br />

hiero. Eaha te mea i faahapa ai te Fatu ia ratou? (A hi◊o Mataio 23:5, 14, 23–28.<br />

Ua rave ratou i teie mau mea, e ere na roto i te faaroo, na roto râ i te hinaaro ia<br />

iteahia mai ei feia parau tia e vetahi ê ra.) Eaha te “mau mea rarahi” ta te Fatu i<br />

parau o ta ratou i ore i rave? (A hi◊o Mataio 23:23.) E mea nahea tatou ia<br />

haapapu e, aita tatou e ore nei e rave i teie “mau mea rarahi” i roto i to tatou<br />

iho oraraa?<br />

• E mea nahea tatou i riro ai i te tahi mau taime ei mau melo no te Ekalesia peu<br />

haavarevare? (Mai teie te huru, ia haere ana◊e tatou i te mau putuputuraa a te<br />

Ekalesia, ua rahi atu to tatou feruriraa i te mea e hi◊ohia mai tatou e vetahi ê i<br />

te haamoriraa i te Atua. E mutamuta paha tatou i te mau faataaraa ohipa a te<br />

Ekalesia no te mea i reira aita tatou e farii rahi i te hi◊oraa mai a te taata no ta<br />

tatou taviniraa. E turu paha tatou i te feia faatere o te Ekalesia e i muri iho ra, e<br />

faaino ïa i ta ratou mau faaotiraa ohipa.)<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe ia rave no te pato◊i i te peu haavarevare? A ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia feruri maite i teie mau uiraa ma te parau ore: <strong>Te</strong><br />

aufau ra anei au i te tuhaa ahuru, te horo◊a ra anei na tei veve, te tae ra anei i te<br />

mau putuputuraa [a te Ekalesia], e te tavini ra anei ia vetahi ê no to÷u iho<br />

hanahanaha e aore ra no te hanahana o te Atua? I roto i ta÷u mau ohiparaa atoa,<br />

te imi ra anei au ia haafatata atu i to÷u Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊opoa maite i to ratou oraraa no<br />

te peu haavarevare e ia imi ia faaore roa i te reira. A faaite papu e, na te hinaaro<br />

ma te aau atoa ia tavini e ia haapa◊o ia Iesu Mesia, o tei faahaerehia e te here e te<br />

faaroo ia÷na, e afa◊i fatata atu ia tatou i pihai iho ia÷na e e faarahi ïa i to tatou here<br />

e te faaroo.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faautu◊a nei [katara] Iesu i te tumu raau suke aore e maa hotu, e tapa◊o<br />

no te peu haavarevare<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 21:17–22. A haamaramarama e, te tahi atu tapa◊o no<br />

te peu haavarevare o te tumu raau suke ïa ta Iesu i ite i nia i to÷na haerea i<br />

Ierusalema.<br />

• Eaha ta Iesu i rave i to÷na iteraa e, e rave rahi mau rau i nia i te tumu raau aita<br />

râ e maa hotu? (A hi◊o Mataio 21:19.) E mea nahea te tumu raau suke i riro ai<br />

mai te taata peu haavarevare?<br />

105


106<br />

<strong>Te</strong> haamaramarama ra o Elder James E. Talmage: “Ua ravehia te [tumu raau] ei<br />

tao◊a no te faautu◊araa e ei tumu parau no te a◊oraa haapiiraa a te Fatu, no te<br />

mea e, noa÷tu e mau rau to nia iho, e faaite ino râ i te maa ore. Ahiri ua tano ia<br />

hi◊o atu i te tumu raau ei tiamâraa i te pae morare, e parau atu ïa tatou i te<br />

reira mai te taata peu haavarevare ra; e tahuna ra i te maa ore tei apitihia mai i<br />

te rahiraa o te rau no te faariro i te reira ei huru taata peu haavarevare ra”<br />

(Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 527).<br />

2. <strong>Te</strong> Faaiteraa hoho’a Video<br />

E haamaramarama te tuhaa piti o “<strong>Te</strong> Mau Peu Tumu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa no<br />

roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), i te faaohiparaa a<br />

te Ati Iuda no te phulakateri [papaa parau] e te faaunaunaraa. Mai te mea e, aita<br />

outou i faaite i teie tuhaa i roto i te haapiiraa 9, e nehenehe ta outou e faaite i te<br />

reira i teie nei, no te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te<br />

Mataio 23:5 (“te faaaano nei hoi ratou i ta ratou mau phulakateri [papaa parau], e<br />

te faarahi nei i te hiti o to ratou ahu”). A aparau e mea nahea teie mau ohipa i riro<br />

ai ei tapa◊o no te peu haavarevare a te mau papa◊i parau e a te Pharisea.<br />

3. “E mea maitai hoi ia ratou ta te taata haamaitai” (Ioane 12:43)<br />

• Ua papa◊i o Ioane e, e rave rahi mau taata o tei tiaturi ia Iesu, eita râ ratou<br />

e faatia i to ratou tiaturi no te mea e, “e mea maitai hoi ia ratou ta te taata<br />

haamaitai i ta te Atua ra haamaitai” (Ioane 12:42–43). E mea nahea tatou<br />

e riro ai, i te tahi mau taime, ei feia feruri rahi i te mea e fariihia “i ta te taata<br />

haamaitai [arueraa a te taata]”? Eaha te mau hopearaa no te imiraa i “ta te<br />

taata haamaitai”? E mea nahea tatou ia upooti’a i nia i te hinaaro ia imi i ta<br />

te taata haamaitai [te arueraa] e te faahanahanaraa a vetahi ê? (A hi◊o PH&PF<br />

82:19; 88:67.)


“E te Tapao o To<br />

Oe Taeraa Mai”<br />

Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio (Mataio 24)<br />

Haapiiraa<br />

21<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i te mau tapa◊o o te na mua<br />

mai i te Tae Pitiraa mai o te Faaora e ia faaitoito i te mau melo ia faaineine ia<br />

ratou iho no teie oro◊a rahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio 1:1–20 (Mataio 24:1–5, 9–13,<br />

15–22). <strong>Te</strong> tohu nei Iesu i te haamouraa o Ierusalema.<br />

b. Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio 1:21–55 (Mataio 24:6–8, 14, 23–51).<br />

<strong>Te</strong> faataa nei Iesu i te mau tapa◊o o te na mua mai i to÷na Tae Pitiraa mai e te<br />

haapii nei e mea nahea ta÷na feia maitihia e nehenehe ai ia faaineine no<br />

to÷na taeraa mai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 13; Luka 21:5–38; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 45:15–55.<br />

3. Mai te mea e, te vaira te hoho◊a o <strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai (62562; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 238), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Aita te hoê piiraa no te haapii e titau ia ite outou<br />

i te mau mea atoa ra no nia i te evanelia, no reira eiaha outou e haamâ mai te<br />

mea e, e ani mai te hoê melo o te piha haapiiraa i te hoê uiraa o ta outou eita<br />

e nehenehe ia pahono. Eiaha e tamata i te hamani noa i te pahonoraa, a faaite<br />

râ e, aita outou i ite e te tamata nei ia itehia mai te hoê pahonoraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o atu i rapae na roto i te<br />

haamaramarama e ia hi◊o maitai i te ra◊i. Mai te mea e, aita e haamaramarama<br />

to te piha haapiiraa, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa eaha te huru o te<br />

mahana i rapaeau, a tae mai ai ratou i te fare pure. I reira a rave i te hoê tohuraa<br />

huru tano paha no nia i te mahana. Mai teie te huru, mai te mea e, e mea teatea<br />

te ra◊i e e mea ve◊ave◊a i rapaeau, a tohu atu e, e topa te hiona [te uâ] i roto i te<br />

tahi tau hora. Mai te mea e, e mea huru to◊eto◊e e te uâ i rapaeau, e e au ra e, e<br />

tamau noa te uâ no te tahi tau taime, a tohu e, e riro i te ve◊ave◊a rahi e te marô<br />

i rapaeau i roto i na minuti e pae.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa eaha ta ratou e mana◊o nei no nia i ta<br />

outou tohuraa. I muri a◊e i to ratou aparauraa, a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha ta outou tohuraa no nia i te mahana i roto i na toofanu hora i mua nei?<br />

Eaha tei tauturu ia outou ia rave i taua faaararaa ra?<br />

107


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

108<br />

• E mea nahea te mau tapa◊o no te huru i mua nei o te mahana i te faaûrû i te<br />

mau mea o ta tatou e rave? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, e rave pinepine<br />

matou i te faaineineraa i faatumuhia i nia i teie mau tapa◊o. Mai teie te huru, e<br />

rave paha tatou i te mau faanahoraa no te mau ohipa faaoaoaraa i rapae i te<br />

taime e au ra e, e mea maitai te mahana, e aore ra e rave paha tatou i te mau<br />

faaineineraa taa ê no te paruru i te vero puai.<br />

A faaite e, ua riro te faaararaa no te vavea ei hoê huru o ta tatou e tiaturi nei i nia i<br />

te mau tapa◊o no te tauturu ia tatou ia faaineine no te mau ohipa e tae mai. Mai te<br />

mea e, e hi◊o maite tatou i te mau tapa◊o, e faaiti mai tatou i te mau fana◊oraa ia<br />

roohia mai ma te ineine ore. Hoê â huru, na roto i te hi◊o-maite-raa no te mau<br />

tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia<br />

faaineine no taua oro◊a rahi ra. E aparau teie haapiiraa i te tahi o te mau tapa◊o ta<br />

Iesu i tohu o te tupu mai na mua i to÷na Tae Pitiraa Mai. (E hinaaro paha outou i<br />

te faaite papu e, e faata maite te faaararaa i te tahi mea o te tupu paha, e faataa<br />

maite râ te hoê tohuraa i te tahi mea o te tupu mai. E hape paha te faaararaa no nia<br />

i te vavea, area te mau tohuraa no nia i te Tae Pitiraa mai e hopea atoa ia i te î.)<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, ua heheu mai te Fatu i te<br />

haamaramaramaraa no te tauturu ia tatou ia faaineine no to÷na Tae Pitiraa mai.<br />

Noa÷tu i te mau fifi rahi o te mau mahana hopea, e nehenehe tatou e hi◊o i mua<br />

ma te oaoa i teie oro◊a rahi.<br />

A haamaramarama e, tei roto i te Mataio 24 te mau tohuraa a te Faaora no nia i<br />

te haamouraa o Ierusalema e no nia i to÷na Tae Pitiraa mai. Ehia atura taime, ua<br />

tauihia e ua faatanohia te mau irava i roto i teie nei pene, ma te faariro i te reira<br />

ei ohipa fifi ia maramarama i te tahi mau taime, oia hoi eaha te oro◊a ta tera irava<br />

e faataa nei. Aua◊e râ, ei tuhaa no teie tatararaa i faaûrûhia no te Bibilia, ua<br />

haamaramarama mai o Iosepha Semita i na tohuraa e piti e ua faaho◊ihia mai te<br />

tahi atu haamaramaramaraa. Ta÷na [Iosepha Semita] tatararaa faaûrûhia no te<br />

Mataio 24, ua itehia ïa i roto i te Joseph Smith [Iosepha Semita]—Mataio i roto i<br />

te Poe Tao◊a Rahi.<br />

A faaohipa i te Joseph Smith [Iosepha Semita]—Aamu no te Mataio ia aparau<br />

outou i te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu i roto i teie haapiiraa. A<br />

faaite i te hoho◊a o te Tae Pitiraa Mai i roto i te roaraa o teie haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaite nei o Iesu na mua roa i te haamouraa e tupu mai no Ierusalema.<br />

A aparau Joseph Smith—Mataio 1:1–20 (a hi◊o atoa Mataio 24:1–5, 9–13, 15–22). A<br />

ani manihini i te mau melo o te piha haapiira ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Toofanu tau mahana hou Iesu i faasataurohia ai, ua apee mai te tahi o ta÷na<br />

mau p¥p¥ ia÷na i te Mou◊a Oliveta. Eaha na uiraa e piti ta te mau p¥p¥ i ani ia<br />

Iesu? (A hi◊o Iosepha Semita—Mataio 1:4. A haamaramarama e, ua riro te<br />

Iosepha Semita—Mataio 1:5–20 ei pahonoraa a te Faaora i ta ratou uiraa<br />

matamua, oia hoi no nia i te haamouraa o Ierusalema. Ua riro te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:21–55 ei pahonoraa a te Faaora i ta ratou uiraa piti, oia hoi<br />

no nia i te Tae Pitiraa Mai.)<br />

• Eaha ta Iesu i tohu no nia i te hiero i Ierusalema e te oire iho? (A hi◊o Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:2—3, 12.) Eaha te mau tapa◊o ta te Faaora i tohu o te na mua<br />

mai i te haamouraa o Ierusalema? (A hi◊o Iosepha Semita—Mataio 1:5–10.)


Haapiiraa 21<br />

• Eaha ta Iesu i parau atu i to÷na feia apee ia rave no te aperaa i te haamouraa?<br />

(A hi◊o Iosepha Semita—Mataio 1:11–15.) No te aha e mea faufaa ia ho◊i ratou i<br />

to ratou mau utuafare hoê a◊e taime hou a haere ê atu ai ratou? (A hi◊o Luka<br />

9:62; PH&PF 133:14–15.)<br />

A haamaramarama e, noa÷tu â e rave rahi te mau Ati Iuda tei ore i tiaturi e, e<br />

nehenehe i to ratou oire rahi e te hiero ia haamouhia, ua tupu te mau tohuraa a te<br />

fatu i te matahiti 70 i muri a◊e i te Mesia. Ma te tiaturi e, e tae mai te Mesia e<br />

tauturu ia ratou i roto i te tama◊i, ua aro atu te mau Ati Iuda i to Roma i te matahiti<br />

66 i muri a◊e i te Mesia. E maha na matahiti i muri iho, ua haamou to Roma i te<br />

oire atoa. <strong>Te</strong> feia i faaroo atu i te Faaora e i horo ê atu i nia i te mau mou◊a ua ora<br />

mai ïa. <strong>Te</strong> feia aore i faaroo i ta÷na a◊o ua haapurarahia e ua haamouhia.<br />

2. <strong>Te</strong> faataa nei Iesu i te mau tapa◊o o te na mua mai i to÷na Tae Pitiraa Mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:21–55 (a hi◊o atoa Mataio 24:6–8, 14, 23–51). A haamana◊o i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa e, te piti o te uiraa i anihia e te mau p¥p¥ no nia i te Tae<br />

Pitiraa Mai o te Faaora e te haamouraa o te tae atoa mai o te feia ino (o tei parauatoa-hia<br />

i te tahi mau taime “te hopea o te ao nei”). A aparau ai outou i te mau<br />

tapa◊o e te mau fifi rahi o te na mua mai i te Tae Pitiraa mai, a papa◊i i te reira i<br />

nia i te tabula ereere.<br />

• Eaha te tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o te Faaora, tei faataahia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:22? Eaha te mea e tupu nei o ta outou e ite nei e, ua tupu<br />

teie tohuraa? E nahea tatou ia ape ia ore e haavarehia e te mau peropheta<br />

hape? (A hi◊o Mataio 7:15–20; PH&PF 45:57; 46:7–8.)<br />

• Eaha te tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai tei faahitihia i roto i te Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:23 e te 28? Eaha te haapapuraa o ta outou e ite e, ua oti maitai teie<br />

tohuraa? Ua haapii te Fatu e, e tia ia tatou “eaha e mata◊u” i te mau tama◊i e te<br />

mau parau no te tama◊i. E mea nahea e itehia ai ia tatou te hau i roto i taua mau<br />

taime mata◊u ra? (A hi◊o 1 Ioane 4:16–18; PH&PF 6:34–36; 45:34–35; 59:23.)<br />

Ua horo◊a o Elder M. Russell Ballard i te a◊o i muri nei no te tia◊i [hi◊o â i mua]<br />

e no te faaitoitoraa:<br />

“Noa’tu e, te faaara mai nei te mau tohuraa ia tatou e, e tupu mau ihoa teie<br />

mau mea e tia’iha ra, te rahi noa atura ra te taata e faaite nei i to ratou<br />

hepohepo rahi i mua i te tupu oioiraa te ino i te ao nei . . . Ua tia te reira,<br />

inaha, te vai ra hoê tumu papu i haape’ape’a roa ai tatou, i te mea e, i teie iho<br />

taime, aita tatou e ite ra i te mau pahonoraa i teie mau fifi matara ore o te<br />

faaruruhia nei e to te ao nei. Area râ,noa’tu i te pae hopea, eiaha roa tatou e<br />

faarue i te tiaturiraa!. . .<br />

“. . . O te Fatu te faatere. Ua ite oia i te hopea mai te haamataraa mai â. Ua<br />

horo◊a mai oia i te haamaramaramaraa afaro, oia ïa, mai te mea e peehia, e ite<br />

oia ia tatou ma te paruruhia i roto i te mau fifi rahi. E tupu mau â Ta÷na mau<br />

opuaraa, e te vai ra te mahana e maramarama ai tatou i te mau tumu mure ore<br />

no teie mau ohipa atoa . No reira, e mea tia roa ia tatou i teie mahana iho, ia<br />

haapa◊o maitai ia ore ia ohipa na nia atu, ia ore ia roaa i roto i te mau<br />

faaineineraa e ra atu te rahi; area râ ta tatou e tia roa ia rave, ia haapa◊o<br />

i te mau faaueraa a te Atua e ia ore ia mo◊e te tia◊i [ia hi◊o â i mua]!<br />

109


110<br />

“<strong>Te</strong>ie râ, i hea e itehia ai ia tatou te tia◊i i roto i te amuiraa o taua mau fifi e taua<br />

mau ati rahi ra? E mea ohie roa, to tatou tia◊i hoê no te parururaa i te pae varua<br />

i roto i teie mau tau aueue, o te faafariuraa ïa i to tatou mau feruriraa e to tatou<br />

aau ia Iesu Mesia ra. . . . Ma te ahuhia o te paruru no te faaroo, e nehenehe<br />

tatou e tahiti atu i to tatou mau tamataraa e rave rahi o te mahana tataitahi e ia<br />

pato◊i puai rahi atu i to tatou mau paruparu rahi atu e te taiâ, ma te ite e, mai te<br />

mea e rave tatou i te mea maitai a◊e, ia haapa◊o i te mau faaueraa a te Atua,<br />

noa’tu eaha te mea e tupu mai, e maitai noa tatou” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1992, 41–43; e aore ra Ensign, Nov. 1992, 31–32).<br />

• Eaha te mau tapa◊o no te Tae Pitiraa Mai o tei faataahia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:27 e 31? E mea nahea teie mau tohuraa i te tupu i teie<br />

mahana? (<strong>Te</strong> rahi roa atura te ohipa misionare, e te haapiihia nei te evanelia e<br />

ua hau atu e hau atu te mau vahi o te faarii ra i te ao atoa nei.) Eaha ta tatou<br />

tataitahi e nehenehe e rave no te tauturu ia faatupu i teie mau tohuraa?<br />

• Eaha te mau tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o tei faataahia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:29–30? Eaha te haapapuraa o ta outou e ite nei e, ua oti î roa<br />

teie mau tohuraa? Eaha ta te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i a◊o<br />

ia tatou ia rave no te faaineine no te mau ati rahi o te natura o te na mua mai i<br />

te Tae Pitiraa Mai?<br />

• Eaha te mau tapa◊o o te Tae Pitiraa Mai o tei faahitihia i roto i te Iosepha<br />

Semita—Mataio 1:32–33?<br />

• Ua parau te Fatu i to÷na feia apee i Ierusalema ia “tia i te mau vahi mo◊a”<br />

(Iosepha Semita—Mataio 1:12), e ua horo◊a oia i taua â a◊o ra i to tatou nei<br />

anotau (PH&PF 87:8; 101:22). Eaha te tahi mau vahi mo◊a o ta tatou e tia ia tia<br />

atu? E mea nahea teie mau vahi ia tauturu ia paruru ia tatou i roto i te mau fifi<br />

o te mau mahana hopea nei?<br />

Ua parau te Peresideni Ezra Taft Benson, “E tia te mau tane mo◊a e te mau<br />

vahine mo◊a i te mau vahi mo◊a, e teie mau vahi mo◊a ra, oia hoi, to tatou<br />

mau hiero, to tatou mau fare pure, to tatou mau utuafare, e te mau t¥t¥ o<br />

Ziona, oia atoa, ia au i ta te Fatu i faaite mai, ‘ei parururaa, e ei vahi haapûraa<br />

i te vero, e i te riri ia niniihia÷tu te reira ma te anoi ore i nia i te ao paatoa nei’<br />

(PH&PF 115:6)” (“Prepare Yourselves for the Great Day of the Lord,” Brigham<br />

Young University 1981 Fireside and Devotional Speeches [1981], 68).<br />

• Eaha te arata◊iraa ta Iesu i horo◊a no te tauturu ia tatou ia ore ia haavarehia i te<br />

mau mahana hopea nei hou to÷na Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:37.) E mea nahea tatou ia here i te parau a te Fatu mai te hoê tao◊a<br />

rahi? E mea nahea te hereraa i te parau a te Fatu mai te tao◊a rahi i te tauturu ia<br />

outou ia ape ia haavarehia?<br />

• Eaha ta Iesu i haapii i roto i te mau irava i muri nei no te tauturu ia tatou ia<br />

faaineine no to÷na Tae Pitiraa Mai?<br />

a. <strong>Te</strong> parabole no te tumu raau suke (Iosepha Semita—Mataio 1:38–40).<br />

b. <strong>Te</strong> faaauraa no te Tae Pitiraa Mai i te mau mahana o Noa (mau irava 41–43).<br />

c. <strong>Te</strong> tohuraa o na taata toopiti o te rave ra i te ohipa i roto i te faaapu e na<br />

taata toopiti o te taviri ra i te sitona i te fare taviri (mau irave 44–46).<br />

d. <strong>Te</strong> parabole o te taata maitai e te taata eiâ (mau irava 47–48)<br />

e. <strong>Te</strong> parabole o te Fatu e ta÷na mau tavini (mau irava 49–54).


Haapiiraa 21<br />

• No te aha e mea faufaa ia tamau noa tatou ia hi◊o maite e ia faaineine no te<br />

taeraa mai o te Fatu? E mea nahea tatou ia hi◊o maite e ia faaineine no te<br />

farerei i te Fatu?<br />

• Eaha te tupu i te feia parau tia ia ho◊i mai te Faaora? (A hi◊o Iosepha Semita—<br />

Mataio 1:37, 44–45, 50; 1 <strong>Te</strong>salonia 4:16–18; PH&PF 88:96–98.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te mau tohuraa i te pae papa◊iraa mo◊a no nia i te Tae Pitiraa Mai<br />

o Iesu Mesia, e faaî atoahia te reira. A haapapu e, na roto i te haapiiraa i te mau<br />

haapiiraa o te Faaora e te peeraa i te a◊o a te mau peropheta ora, e nehenehe<br />

tatou e faaineine ia tatou iho no te farerei i te Mesia. Mai te mea e, ua faaineine<br />

tatou, e riro te Tae Pitiraa Mai e mahana maere no tatou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mana◊o<br />

no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> mau tapa◊o no te Tae Pitiraa Mai tei heheuhia i te mau mahana hopea nei<br />

A haamaramarama e, ua farii te Peropheta Iosepha Semita i te hoê heheuraa o te<br />

tapiti ra e te haamaramarama ra i te mau tohuraa i horo◊ahia i te mau p¥p¥ a Iesu<br />

i tahito ra. E itehia teie heheuraa i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

45. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaau i te Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 45:15–55 i te Iosepha Semita—Mataio.<br />

E hinaaro paha outou e faaite atu e, i roto i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau<br />

Fafau 45:60–61, ua parau te Fatu ia Iosepha Semita ia haamata ia iriti i te <strong>Faufaa</strong><br />

<strong>Apî</strong>. Ua riro te Iosepha Semita—Mataio ei tuhaa no taua iritiraa [tatararaa] i<br />

faaûrûhia ra.<br />

111


Haapiiraa<br />

22<br />

112<br />

“E Parahi i te Basileia i<br />

Haapa◊ohia no Outou”<br />

Mataio 25<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaineine ratou iho no te Tae<br />

Pitiraa Mai, na roto i te oraraa ma te parau tia, ma te faatupu i to ratou mau<br />

taleni, e ma te tavini ia vetahi ê.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Mataio 25:1–13. Na roto i te parabole o na paretenia tino ahuru, te haapii<br />

nei Iesu e, e mea tia roa ia tatou ia faaineine no to÷na Tae Pitiraa Mai.<br />

b. Mataio 25:14–30. Na roto i te parabole o te mau taleni, te haapii nei o Iesu e, e<br />

tia ia faatupu tatou i te mau horo◊araa ta tatou e farii nei no ô mai i te Atua ra.<br />

c. Mataio 25:31–46. Na roto i te parabole no te mau mamoe e te mau<br />

puaaniho, te haapii nei Iesu e, e tia ia tatou ia tavini ma te hinaaro mau i te<br />

tahi e te tahi.<br />

2. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te hoê mohina<br />

hi◊o na◊ina◊i, te hoê farii mori e aore ra te pape i faarauraauhia, e, mai te mea<br />

hoi e te vai ra, te hoho◊a o <strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai (62562; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 238).<br />

3. A rave mai i te tahi apî parau iti e te hoê peni inita e aore ra te peni tara na te<br />

melo tataitahi o te piha haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa. I tera taime e tera taime, a faaohipa i te mau<br />

faahitiraa a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei, o te nehenehe e<br />

itehia i roto i teie buka haapiiraa e i roto i te mau ve◊a a te Ekalesia, no te<br />

tauturu afaro e no te haamaramarama roa i te mau aparauraa a te piha<br />

haapiiraa e no te haapapu atoa e, te tamau nei â te Fatu i te heheu i to÷na<br />

hinaaro i teie mahana. A faaohipa i teie mau faahitiraa no te paturu, eiaha no<br />

te mono atu, i te tai◊oraa papa◊iraa mo◊a e te aparauraa a te piha haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te hoê mohina hi◊o na◊ina◊i, te hoê farii mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia, e te hoho◊a o te Tae Pitiraa Mai.<br />

A haamaramarama e, e faahi◊o atu teie haapiiraa i nia i na parabole e toru ta te<br />

Faaora i haapii no te pahono atu i te mau uiraa a te mau Aposetolo no nia i to’na<br />

Tae Pitiraa Mai. A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa e, e faaohipa outou i te<br />

mohina e te mori e aore ra i te pape i faarauraauhia no te vauvau atu i to tatou<br />

faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai.


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea te reira e tano ai i to tatou oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu o te tuati i te<br />

mau parau tumu no te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole o na paretenia tino ahuru.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 25:1–13. A haamaramarama e, ua faatumuhia te<br />

parabole o na paretenia tino ahuru i nia i te mau peu tumu o te faaipoiporaa a te<br />

Ati Iuda. I roto i te tau o Iesu, e apee atu te tane faaipoipo apî e to÷na mau hoa i<br />

te vahine faaipoipo apî mai te fare mai o te vahine faaipoipo apî i te fare o te<br />

tane faaipoipo apî. Na te hiti i te e◊a, ua tia◊i mai te mau hoa o te vahine<br />

faaipoipo apî no te amui mai ia ratou. Ia tae ana◊e ratou i te fare o te tane<br />

faaipoipo apî, ua haere atoa ratou i roto i te fare no te faaipoiporaa. Ua tupu taua<br />

mau faaipoiporaa ra, i te pae rahi o te taime, i te taperaa mahana, no reira te feia<br />

o te tia◊i mai i te vahine faaipoipo apî e te tane faaipoipo apî, e afa◊i ratou i te<br />

mau lamepa na◊ina◊i tei faaîhia i te mori.<br />

• I roto i te parabole o na paretenia tino ahuru, o vai ta te tane faaipoipo apî e tia<br />

nei? (<strong>Te</strong> Faaora.) O vai ma ta te mau paretenia e tia nei? (<strong>Te</strong> mau melo o te<br />

Ekalesia.) Eaha ta te faaipoiporaa e tia nei? (<strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai o te Faaora.) Eaha ta<br />

te mori i roto i te mau lamepa e tia nei? (<strong>Te</strong> faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai.)<br />

• Eaha a na paretenia toopae i rave o tei riro ei ohipa maamaa? (A hi◊o Mataio<br />

25:3.) Eaha te mau faahopearaa o to ratou ereraa i te faaineineraa? (A hi◊o<br />

Mataio 25:8–12.) E mea nahea tatou, i te tahi mau taime, ia rave atoa i teie â<br />

hape mai te mau paretenia maamaa?<br />

• Eaha a na paretenia toopae i rave tei riro ei ohipa maramarama? (Mataio 25:4.)<br />

Eaha te mau faahopearaa o ta ratou faaineineraa? (A hi◊o Mataio 25:10.) Eaha<br />

ta tatou e haapii mai na roto mai i te mau ohiparaa a na paretenia toopae<br />

maramarama? (A hi◊o PH&PF 45:56–57. E mea tia roa ia faaineine tatou iho ia<br />

tatou no te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia.)<br />

• Ma te haamana◊o e, te tia nei te mori i roto i te parabole no te faaineineraa no<br />

te Tae Pitiraa Mai, eaha ïa te tahi mau rave◊a ta tatou e nehenehe e tuu mai i te<br />

“mori” i roto i to tatou “mau lamepa”? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, e<br />

nehenehe e vai mai te mau tuhaa papu o te oraraa parau tia, mai te faaohiparaa<br />

i te faaroo, te fariiraa i te mau oro◊a, te haapa◊oraa i te mau fafauraa, e aore ra te<br />

horo◊araa i te taviniraa.)<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te mohina e te mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia (a hi◊o i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa), a haamaramarama e, te tia nei te<br />

mohina no te mau lamepa i roto i te parabole. A tuu atu te hoê topata mori e<br />

aore ra te pape i roto i te mohina i te taime atoa e horo◊a mai te hoê melo o te<br />

piha haapiiraa i te hoê mana◊o e nahea tatou e nehenehe ai e faaineine. E<br />

hinaaro paha outou ia faaite i te mau mana◊o hohonu i muri nei, no ô mai i te<br />

Peresideni Spencer W. Kimball:<br />

“I roto i te parabole, e nehenehe ia hoohia mai te mori i te fare hooraa mori. I<br />

roto i to tatou oraraa, e haaputuputu-maite-hia te mori no te faaineineraa,<br />

topata i nia te topata i roto i te oraraa parau tia. E amui atu i te mori i roto i ta<br />

tatou mau lamepa, te haereraa ïa te mau pureraa oro◊a, topata i nia i te topata i<br />

tera e tera matahiti. <strong>Te</strong> haapaeraa maa, te pure utuafare, te hahaereraa<br />

113


114<br />

utuafare, te arata’iraa i te mau hiaai o te tino nei, te pororaa i te evanelia, te<br />

haapiiraa i te mau papa◊iraa mo◊a—te ohiparaa tataitahi no te horo◊araa ia<br />

tatou iho e te haapa◊o maitai e topata te reira tei amuihia atu i ta tatou fare toa<br />

[haaputuraa]. <strong>Te</strong> mau ohipa rii maitatai, te aufauraa i te mau ô e te mau tuhaa<br />

ahuru, te mau mana◊o viivii ore e te mau ohiparaa, te faaipoiporaa i roto i te<br />

fafauraa no te ora mure ore—e mau hinu papu ana’e teie o ta tatou e<br />

nehenehe e faaî i to tatou mau lamepa i te maororaa pô [tuiraa pô]” (Faith<br />

Precedes the Miracle [1972], 256).<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri ma te parau ore i te mau uiraa i<br />

muri nei:<br />

• Eaha ta outou i rave i teie hebedoma i mairi a◊enei no te tuu atu i te mori i ta<br />

outou lamepa? Eaha te tahi mau mea ta outou e rave i teie hebedoma i mua<br />

nei no te tuu atu i te mori i ta outou lamepa?<br />

2. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole no te mau taleni.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 25:14–30. A haamaramarama e, i te mau tau o te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, ua riro te hoê tuhaa moni ei taleni (Bible Dictionary [Ditionare o te<br />

Bibilia], “Money,” 733–34).<br />

• I roto i te parabole no te mau taleni, o vai ta te taata e ratere nei i te fenua atea<br />

e tia nei? (<strong>Te</strong> Fatu.) O vai ma ta te mau tavini e tia nei? (Tatou tataitahi.) Eaha<br />

ta te mau taleni e tia nei? (<strong>Te</strong> mau horo◊araa no ô mai i te Atua ra.)<br />

• Eaha ta te mau tavini tei horo◊ahia e pae mau taleni, e e piti mau taleni, i rave<br />

i taua moni ra? (A hi◊o Mataio 25:16–17.) Eaha te utu◊a [haamauruururaa] ta<br />

raua toopiti i farii? (A hi◊o Mataio 25:21, 23.) Eaha ta teie parabole e haapii nei<br />

no nia i te utu◊a [haamauruururaa] mure ore o ta to tatou Metua i te Ra◊i ra e<br />

haamaitai ia tatou? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi te mau taata ia<br />

hi◊ohia ra ua farii ratou tau horo◊araa no ô mai i te Atua ra, e farii ïa i te<br />

haamaitairaa atoa mai te mea e faaohipa ratou i ta ratou mau horo◊araa ma te<br />

faaohipa maitai.)<br />

Ua parau o Elder James E. Faust no taua feia ra ia hi◊ohia ua farii ïa tau<br />

taleni noa:<br />

“Mai te mea e, ua faaohipahia ta ratou mau taleni no te patu i te basileia o te<br />

Atua e no te tavini ia vetahi ê, e oaoa mau â ratou i te mau fafauraa a te Faaora.<br />

<strong>Te</strong> fafau rahi a te Faaora, oia hoi, e ‘farii ïa [ratou] i ta [ratou] utu◊a, oia ïa te<br />

mana◊o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ra’<br />

(PH&PF 59:23)” (i roto Conference Report, Apr. 1994, 5; e aore ra Ensign, May<br />

1994, 6).<br />

• Eaha ta te tavini o tei horo◊ahia hoê taleni, i rave i taua moni ra? (A hi◊o<br />

Mataio 25:24–25.) Eaha ta te fatu i parau atu ia÷na? (A hi◊o Mataio 25:26–30.)<br />

No te aha e ore ai tatou e manuïa i te tahi mau taime, ia faatupu i te mau<br />

taleni e te mau horo◊araa ta te Atua i horo◊a ia tatou? E mea nahea tatou ia<br />

upooti’a i nia i teie mau patu [fifi] i roto i te faatupuraa i teie mau horo◊araa?<br />

• Ua haapii o Elder Marvin J. Ashton e “E ohipa ta tatou, e e hopoi◊a atoa ia farii<br />

i ta tatou mau horo◊araa e ia faaite atu i te reira” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1987, 23; e aore ra Ensign, Nov. 1987, 20). E mea nahea e nehenehe ai ia<br />

tatou ia ite papu e ia farii i te mau taleni e aore ra te mau horo◊araa ta te Fatu i


tiaturi ia tatou? No te aha outou e mana◊o ai e, e mea faufaa ia faaite i ta tatou<br />

mau taleni e aore ra mau horo◊araa? Eaha te mau haamaitairaa i tae mai i roto<br />

i to outou oraraa, i te mea e, ua faatupu outou e ua faaite outou i te mau taleni<br />

e aore ra i te mau horo◊araa? E mea nahea to outou haamaitairaahia, i te mea<br />

e, ua faaite te tahi pae i ta ratou mau taleni e aore ra te mau horo◊araa?<br />

• Ua horo◊a te taata atoa hoê a◊e horo◊araa no ô mai i te Atua ra (PH&PF<br />

46:11–12), area râ, e mea ohie a’e te tahi mau horo◊araa ia ite-maitai-hia i te<br />

tahi pae atu. Eaha te tahi mau horo◊araa o te nehenehe e riro ei mea fifi ia ite<br />

maitai, tera râ e nehenehe ia faaohipahia no te tavini atu ia vetahi ê e ia<br />

faahanahana i te Atua?<br />

Ua parau o Elder Marvin J. Ashton e:<br />

“E faahiti rii ana vau toofanu horo◊araa e ere i te mea ite ohiehia e aore ra e ere<br />

i te mea faahiahia roa, tera râ, e mea faufaa rahi roa ïa. I rotopu i te reira, e<br />

nehenehe ei mau horo◊araa na outou—te mau horo◊araa e ere i te mea vai-iteanoa-hia<br />

area râ e mau mea mau e te faufaa.<br />

“E hi◊o rii ana tatou i te tahi o taua mau horo◊araa ra tei iti mai i te vai-itea-hia:<br />

te horo◊araa no te aniraa; te horo◊araa no te faarooraa atu, te horo◊araa no te<br />

faaroo i te taria e te faaohiparaa i te reo iti ha◊iha◊i; te horo◊araa ia nehenehe ia<br />

ta◊i; te horo◊araa no te aperaa i te mana◊o ino; te horo◊araa no te riroraa ei taata<br />

auhia; te horo◊araa no te aperaa ia faahiti faufaa ore; te horo◊araa no te imiraa i<br />

te mea parau tia; te horo◊araa ia ore e haava atu; te horo◊araa ia hi◊o atu i te<br />

Atua no te arata◊iraa; te horo◊araa ia riro ei p¥p¥; te horo◊araa ia haapa◊o ia<br />

vetahi ê; te horo◊araa ia nehenehe ia feruri hohonu; te horo◊araa ia pûpû i te<br />

pure; te horo◊araa no te faaiteraa i te iteraa papu puai rahi; e te horo◊araa no te<br />

fariiraa i te Varua Maitai” (i roto Conference Report, Oct. 1987, 23; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1987, 20).<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa i te hoê peni inita e aore ra i te<br />

hoê peni tara e te hoê ap¥ parau iti. A ani ia ratou ia papa◊i i nia hoê e aore ra e<br />

piti o ta ratou taleni e aore ra mau horo◊araa e hoê a◊e mea taa ê ta ratou e rave i<br />

roto i na hebedoma i mua nei no te faaohipa i te reira i roto i te taviniraa ia<br />

vetahi ê.<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te mohina e te mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia, a tuu atu tau topata faahou i roto i te mohina. A haamaramarama<br />

e, a faatupu ai tatou i te mau taleni e aore ra i te mau horo◊araa ta te Atua i horo◊a<br />

ia tatou, te tuu atu nei ïa tatou i te mori i roto i to tatou mau lamepa.<br />

3. <strong>Te</strong> vauvau nei Iesu i te parabole o te mau mamoe e o te mau puaaniho.<br />

A tai◊o e a aparau i te Mataio 25:31–46.<br />

Haapiiraa 22<br />

• Ua haapii o Iesu e, ia tae i to÷na Tae Pitiraa Mai, e faataa oia ia tatou mai te au i<br />

ta te tia◊i mamoe e faataa i te mau mamoe e te mau puaaniho (Mataio<br />

25:31–32). I roto i te parabole no te mau mamoe e te mau puaaniho, o vai ma<br />

ta te mau mamoe e tia nei? (A hi◊o Mataio 25:33–34.) O vai ma ta te mau<br />

puaaniho e tia nei? (A hi◊o Mataio 25:33, 41.)<br />

• Eaha ta teie parabole e haapii nei o te tia roa ia tatou ia rave no te faaineine no<br />

te Tae Pitiraa Mai e no te mahana haavaraa? (A hi◊o Mataio 25:35–46.)<br />

115


Ua parau o Elder Marion D. Hanks:<br />

“Ua haapii Iesu i to÷na feia apee i te parabole no te mau mamoe e te puaaniho,<br />

ei tia no te haavaraa e tae mai, i roto i te reira ua ite maramarama oia i te feia o<br />

te fatu i te ora mure ore e te feia o te “haere ê e rave i te pohe mure ore’<br />

(Mataio 25:46). <strong>Te</strong> vahi taa ê mau, oia hoi, te feia o te fatu i te basileia i pihai<br />

iho ia÷na, ua faatupu ïa i te peu o te tautururaa, ua farii i te oaoa o te horo◊araa<br />

e te mauruuru i roto i te taviniraa. Ua pahono ratou i te mau hinaaro o tei<br />

poia, tei poiha, tei ere i te tapo◊i fare, tei vai tahaa, te ma◊ihia, e te feia i roto i<br />

te fare tapearaa. . .<br />

“Aita atu e ohipa hau atu i te maramarama maori ra, te faufaa rahi ta te Faaora<br />

i tuu i nia i te taviniraa te taata ia vetahi ê tei riro ei tuhaa papu no te peu<br />

Keretetiano e no te faaoraraa. <strong>Te</strong> tautururaa, te horo◊araa, e te faatusiaraa e<br />

mau ohipa e aore ra e tia ia riro ei mau ohipa tei tupu noa mai te faatupuraa e<br />

te hutiraa i te aho” (i roto Conference Report, Apr. 1992, 10; e aore ra Ensign,<br />

May 1992, 9).<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te mohina e te mori e aore ra te pape i<br />

faarauraauhia, a tuu atu te tahi tau topata faahou i roto i te mohina. A<br />

haamaramarama e, ia tavini tatou ia vetahi ê, te tuu nei tatou i te mori i roto i ta<br />

tatou mau lamepa. E nehenehe atoa tatou e tauturu ia vetahi ê ia tuu atu i te<br />

mori i roto i ta ratou mau lamepa. A faaite i te mau hi◊oraa o te taviniraa ta outou<br />

i ite mata, e a ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau<br />

hi◊oraa ta ratou i ite atu.<br />

• E mea nahea tatou ia haamaitai ia vetahi ê i roto i ta tatou taviniraa? E mea<br />

nahea te taviniraa i te tahi atu taata i te haamaitai ia outou? Eaha to outou<br />

mana◊o [huru] i nia i te feia ta outou e tavini nei? Eaha to outou mana◊o i te<br />

feia o te tavini nei ia outou? E mea nahea tatou i te haapa◊o hau atu i te mau<br />

hinaaro o vetahi e? E mea nahea tatou e itoito hau atu ai i roto i te taviniraa ia<br />

vetahi ê?<br />

• Eaha to outou mana◊o i te auraa a te Faaora a na ô ai oia, “O outou i na reira i<br />

te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou<br />

ia÷u”? (Mataio 25:40; a hi◊o atoa Mosia 2:17).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, e tia ia faaineine tatou no te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia. E tia ia<br />

faatupu tatou i te mau horo◊araa ta te Atua i horo◊a ia tatou e ia pee i te hi◊oraa o<br />

te Faaora i roto i te horo◊araa i to tatou ora i te taviniraa ia vetahi ê. A haapapu e,<br />

e nehenehe tatou paatoa e rave i teie mau mea, noa÷tu i to tatou mau huru.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

116<br />

1. “Ua Farerei Pinepine ra Vau”<br />

A himene e te mau melo o te piha haapiiraa e aore ra a tai◊o i te mau parau o te<br />

himene “Ua Farerei Pinepine ra Vau” (<strong>Te</strong> Mau Himene, numera 17). I muri iho a


tai◊o Mataio 25:40. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to<br />

ratou mau mana◊o no nia i te parau poro◊i o te himene e te irava papa◊iraa mo◊a.<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

Haapiiraa 22<br />

E hinaaro paha outou ia faaohipa i te paeraa o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa no roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video<br />

(53914), no te haamaramarama i te tahi mau peu o te taamaaraa no te<br />

faaipoiporaa i roto i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

117


Haapiiraa<br />

23<br />

118<br />

“E Aroha Outou ia Outou Iho, mai<br />

Ia÷na e Aroha÷tu ia Outou na”<br />

Luka 22:1–38; Ioane 13–15<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaûrû i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee i te hi◊oraa o Iesu na roto i<br />

te here e te taviniraa ia vetahi ê.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Luke 22:7–30. <strong>Te</strong> farerei nei Iesu i ta÷na mau Apoestolo Hoê Ahuru Ma Piti<br />

no te Tamaaraa o te Pasa. <strong>Te</strong> faatere nei oia i te oro◊a mo◊a e te haapii nei i te<br />

mau Aposetolo e, e tia ia ratou ia tavini ia vetahi ê ra.<br />

b. Ioane 13. <strong>Te</strong> horoi nei Iesu i te avae o te mau Aposetolo e te faaue nei ia<br />

ratou ia here te tahi i te tahi.<br />

c. Ioane 13:1–15; 15. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu, “O vau te e◊a, e te parau mau, e te ora.”<br />

<strong>Te</strong> faaau nei Oia ia÷na iho i te vine e ta÷na mau p¥p¥ ra i te mau amaa o te vine<br />

ïa. (Faaararaa: te mau irava no roto mai i te mau pene 14 e 15, e aparauhia ïa<br />

no nia i te Taata Tamahanahana i roto i te haapiiraa 24.)<br />

2. <strong>Te</strong> tahi tai◊oraa: Mataio 26:1–5, 14–35; Mareko 14:1–2, 10–31.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faanaho ia noaa mai te<br />

hoê taata himene e aore ra te hoê p∂p∂ himene na◊ina◊i e mau taata paari e<br />

aore ra te hoê p∂p∂ himene na◊ina◊i e mau tamarii no te himene mai “A Here<br />

Outou Mai Ta÷u i Here” (<strong>Te</strong> Mau Himene, numera 190) i te haamataraa o te piha<br />

haapiiraa. Mai te mea eita e noaa mai, a afa◊i mai i te hoê haruharuraa o te<br />

himene e aore ra a faaineine ia himene amui mai te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i te reira.<br />

4. Mai te mea te vai ra te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i te<br />

taime haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a <strong>Te</strong> Tamaaraa Hopea (62174; Afata Hoho◊a no te Evanelia 225)<br />

e Iesu o te Horoi nei i te Avae o te mau Aposetolo (62550; Afata Hoho◊a no<br />

te Evanelia 226).<br />

b. <strong>Te</strong> hoê tumu iti raau no te faahoho◊a i ta outou aparauraa no nia i te Ioane<br />

15:1–8.<br />

5. <strong>Te</strong> tahi mana◊o no te haapiiraa: E rave◊a maitai atoa ia himene e aore ra ia<br />

faata◊i i te hoê himene e aore ra te hoê himene iti a te Paraimere o te tuati i te<br />

tumu parau o te haapiiraa no te titauraa i te Varua i roto i te taime haapiiraa.<br />

Ua parau te Fatu, “No te mea e e oaoa to to÷u nei varua i te himene o te aau;<br />

oia ïa, ua riro te himene o te feia parau tia ra ei pure ia÷u nei, e e pahonohia te<br />

reira na roto i te haamaitairaa i nia iho i to ratou ra mau upoo. E nehenehe te<br />

mau himene pure e te mau himene a te Paraimere e tauturu atoa i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia haapii mai i te parau haapiiraa o te evanelia. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 166–68.)


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa<br />

A ani i te taata himene, e aore ra te p∂p∂ na◊ina◊i ia himene mai “A Here Outou<br />

Mai Ta÷u i Here,” e aore ra ia hauti i te hoê haruharuraa e aore ra hoi, a ani i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia himene amui mai i te himene (a hi◊o i te tuhaa<br />

“<strong>Te</strong> Faaineineraa”).<br />

A haamaramarama e, te papa◊iraa o teie himene no roto mai ïa i te Ioane<br />

13:34–35. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i teie papa◊iraa<br />

mo◊a, e a ani i te tahi taata ia tai◊o puai mai i te reira. A faaite e, na Iesu i parau<br />

atu i teie mau parau i te Tamaaraa Hopea. E aparau teie nei haapiiraa i ta÷na<br />

faaueraa e te tahi atu mau mea ta Iesu i parau e i rave i roto i te farereiraa e ta÷na<br />

mau Aposetolo.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea te mau parau a te Faaora e ta÷na mau ohiparaa i roto i te Tamaaraa<br />

Hopea i te faaite i to÷na here no ta÷na mau Aposetolo e no tatou. A tauturu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e, te hinaaro nei Iesu ia tatou ia<br />

pee i to÷na hi◊oraa i roto i te here e te taviniraa ia vetahi ê ra.<br />

1. <strong>Te</strong> faatere nei Iesu i te oro◊a mo◊a.<br />

A aparau i te Luka 22:7–30. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia mai. A faaite atu e, te tamaaraa o te Pasa,<br />

tei faaitehia e Iesu e ta÷na mau Aposetolo i te mahana hou Iesu i faatasaurohia ai,<br />

e mea pinepine atoa i te parauhia te Tamaaraa<br />

• I te taime i farerei ai Iesu e ta÷na mau Aposetolo i te tamaaraa o te Pasa, ua<br />

omua mai o Iesu i te oro◊a no te oro◊a mo◊a. Eaha ta÷na i faaite i te mau<br />

Aposetolo no nia i te tumu o te oro◊a mo◊a? (A hi◊o Luka 22:19–20. Ua riro te<br />

reira ei tauturu ia ratou no te haamana◊oraa ia÷na e to÷na tusia taraehara. E mea<br />

nahea te raveraa i te oro◊a mo◊a ia tauturu ia tatou ia haamana◊o i te Faaora?<br />

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland e: “Mai te taime mai â a tupu ai taua ohipa<br />

ra i roto i te piha i nia, na mua noa a’e ia Getesemane e ia Golagota, ua tuuhia<br />

te mau tamarii no te parau i parauhia maira i raro a◊e i te fafauraa, no te<br />

haamana◊o i te tusia o te Mesia i roto i teie rave◊a apî a◊e, teitei atu, e hau atu i<br />

te mo◊a. . . . Mai te mea e, te riro nei te haamana◊o ei hopoi◊a tumu i mua ia<br />

tatou, eaha ïa te tupu mai i to tatou feruriraa ia pûpûhia mai taua mau tapa◊o<br />

ohie noa e te maitai rahi ia tatou?” (i roto Conference Report, Oct. 1995, 88,<br />

90; e aore ra Ensign, Nov. 1995, 6l7, 68).<br />

A aparau i te mau pahonoraa i ta Elder Holland uiraa, e tae noa÷tu i te tahi o te<br />

mau mea i muri nei ta Elder Holland i horo◊a te mana◊o ia haamana◊o tatou no<br />

nia i te Faaora (i roto Conference Report, Oct. 1995, 90–91; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1995, 68–69):<br />

a. To÷na here e te puai i roto i te Apooraa Rahi o te Ra◊i ra.<br />

b. O oia te Taata Hamani o te ra◊i e te fenua nei.<br />

119


120<br />

c. <strong>Te</strong> mau mea atoa ta÷na i rave i roto i to÷na ora hou te tahuti nei oia hoi<br />

o Iehova.<br />

d. <strong>Te</strong> teitei rahi ohie o to÷na fanauraa.<br />

e. Ta÷na mau haapiiraa.<br />

f. Ta÷na mau semeio e te mau faaoraraa.<br />

g. Oia hoi “te mau mea maitatai atoa, no μ mai ïa i te Mesia ra” (Moroni 7:24).<br />

h. <strong>Te</strong> raveraa ino, te pato◊iraa, e te parau tia ore ta÷na i faaoroma◊i.<br />

i. Ua pou oia i raro i te mau mea atoa ia tia ia’na ia na nia a’e ia ratou.<br />

j. Ua faatusia oia e ua faaoroma’i i to’na mau pe’ape’a no tatou tataitahi.<br />

• No te aha e mea faufaa ia rave tatou i te oro◊a mo◊a i te hebedoma tataitahi?<br />

E mea nahea tatou ia faaineine tatou iho i te pae varua hou te raveraa i te<br />

oro◊a mo◊a?<br />

• I te Tamaaraa Hopea, ua marô faahou â te mau Aposetolo noa nia “i to ratou e<br />

hau i te mana” (Luka 22:24; a ahi◊o atoa Mataio 18:1; Luka 9:46). I roto i te hea<br />

mau rave◊a e hinaaro ai tatou i te tahi mau taime ia mana◊ohia tatou ei taata rahi<br />

atu i te tahi taata noa? E mea nahea tatou ia upooti’a i nia i teie mau mana◊o?<br />

• Eaha ta te Fatu i haapii no nia i tei hau i te mana mau? (A hi◊o Luka 22:25–27;<br />

a hi◊o atoa Mataio 20:25–28.) E mea nahea to÷na faaiteraa ia÷na iho ei hi◊oraa<br />

no teie haapiiraa? E mea nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa?<br />

2. I muri a◊e i to÷na horoiraa i to ratou avae, te faaue nei Iesu i te mau<br />

Aposetolo ia here te tahi i te tahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Ioane 13. A faaite i te<br />

hoho◊a o Iesu o te horoi nei i te avae o te mau Aposetolo. A haamaramarama e, i<br />

te taime o Iesu e ta÷na mau Aposetolo i tamaa ai i te Tamaaraa Hopea, ua horoi o<br />

Iesu i te avae o te mau Aposetolo tataitahi (Ioane 13:4–5). I te pae rahi o te taime,<br />

ua ravehia teie ohipa e te hoê tavini ia tae ana◊e mai te hoê manihini. <strong>Te</strong> hoê<br />

tumu o Iesu i na reira ai, no te haapii ïa i ta÷na mau Aposetolo no nia i te haehaa<br />

e te taviniraa.<br />

• I to outou mana◊oraa, no te aha o Simona Petero i pato’i ai i te horoiraa o Iesu<br />

i to÷na avae? (A hi◊o Ioane 13:6, 8. Ua mana◊o oia e ere i te mea tano ia ohipa<br />

te Fatu ei tavini.) E mea nahea ta Iesu i pahono atu? (A hi◊o Ioane 13:8.)<br />

• Eaha ta Iesu i parau atu i te mau Aposetolo no nia i te tumu i horoi ai oia i to<br />

ratou avae? (A hi◊o Ioane 13:12–17. Ua parau oia ia ratou e, e tia ia ratou ia pee<br />

i to÷na hi◊oraa no te taviniraa.) E mea nahea te taviniraa ia vetahi ê i te hopoi<br />

mai i to outou oaoa?<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai mai roto mai i te mau parau a Iesu e te<br />

mau ohiparaa no nia i te mau huru aravihi o te feia faatere maitatai. E mea<br />

nahea tatou ia pee i to÷na hi◊oraa i te taime e mau tatou i te mau tiaraa no te<br />

feia faatere?<br />

• I roto i te Tamaaraa Hopea, ua tapiti noa Iesu i te parau i ta÷na mau p¥p¥ ia here<br />

te tahi i te tahi (Ioane 13:34–35; 15:12, 17). Eaha te tahi mau mea taa maitai o<br />

te nehenehe ia tatou ia rave no te pee i te hi◊oraa o te Mesia no te here?<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei Iesu “O vau te e◊a, e te parau mau, e te ora” e “O vau<br />

te vine mau.”<br />

A aparau i te Ioane 14:1–15; 15. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia mai.


• No te aha ua feruri atoa o Toma i te taime ua parau o Iesu i te mau Aposetolo,<br />

“Ua ite hoi outou i teie nei vahi ta÷u e haere nei, e ua ite hoi outou i te e◊a”? (A<br />

hi◊o Ioane 14:4–5.) Eaha ta Iesu i parau atu ia Toma? (A hi◊o Ioane 14:6.) No te<br />

aha o Iesu i riro ai te e◊a ana◊era e nehenehe ai ia tatou ia haere i te Metua i te<br />

Ra◊i ra?<br />

• Ua haapii o Iesu i ta÷na mau p¥p¥ ia faaite i to ratou here no te tahi e te tahi na<br />

roto i te taviniraa. Eaha ta÷na i parau atu ia ratou ia rave no te faaite i to ratou<br />

here no÷na? (A hi◊o Ioane 14:15.) E mea nahea to tatou haapao i te faaite atu i<br />

to tatou here no te Fatu?<br />

• A haapii ai oia i ta÷na mau aposetolo, ua faaohipa Iesu i te tapa◊o no te hoê<br />

vine (Ioane 15:1–8). O vai teie i faarirohia ei vine? ei ei faaapu (te taata<br />

faaapu)? e ei mau amaa? (A hi◊o Ioane 15:1, 5.)<br />

Mai te mea e afa◊i mai outou i te hoê tumu raau iti i te piha haapiiraa, a faaite i te<br />

reira i teie nei.<br />

Eaha tei tupu i te hoê rauere e aore ra i te amaa o tei tapu-ê-hia÷tu i te toe◊a o te<br />

tumu raau iti? E mea nahea to outou autaatiraa i te Faaora i hoho◊a ai i te huru o<br />

te autaatiraa o te hoê rauere e aore ra amaa i te tino rahi o te tumu raau?<br />

• I roto i te faaauraa a te Faaora, eaha ta te taata faaapu e rave i te mau amaa o te<br />

vine aore e horo◊a nei i te maa? (A hi◊o Ioane 15:2.) Eaha ta÷na i rave i te mau<br />

amaa aore e horo◊a nei i te maa? ( A faaara e, te haamaitai roa nei; a hi◊o Ioane<br />

15:2, te papa◊iraa na◊ina◊i roa 2c.) Eaha te faaohiparaa o te reira i nia ia tatou?<br />

• Ua haapii o Iesu e, “O te ati mai ia÷u ra, e o te ati atu vau ia÷na ra, oia te hotu<br />

rahi; i taa ê atu outou ia÷u ra, aore roa ïa e mea e tia ia outou” (Ioane 15:5). E<br />

mea nahea to outou iteraa e, e parau mau tera?<br />

• Ia au i te Ioane 15:13, eaha te hoê o te mau faaiteraa rahi atu o te here? Eaha ta<br />

te reira e faaite nei ia tatou no nia i te here o te Faaora no tatou?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te here nei Iesu Mesia ia tatou e te hinaaro nei ia tatou ia here e<br />

ia tavini i te tahi e te tahi. A titau i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamana◊o<br />

i te Taraehara o te Mesia e to÷na here no tatou i roto i te oro◊a mo◊a o te<br />

hebedoma tataitahi.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. Ia rave i nia ia tatou te io◊a o te Mesia<br />

I roto i ta tatou aparauraa no te oro◊a mo◊a, e hinaaro paha outou ia aparau i te<br />

mau uiraa i muri nei no nia i te raveraa i nia ia tatou iho te io◊a o te Mesia. <strong>Te</strong><br />

tahi o te mau pahonoraa i mana◊ohia mai, ua faatanohia ïa no roto mai i te hoê<br />

a’oraa i horo◊ahia e Elder Dallin H. Oaks i roto i te amuiraa rahi i te Eperera 1985<br />

(a hi◊o Conference Report, Apr. 1985, 101–5; e aore ra Ensign, May 1985, 80–83).<br />

• Eaha te taime e rave ai tatou i nia ia tatou iho te io◊a o te Mesia?<br />

Haapiiraa 23<br />

121


122<br />

a. I te taime e bapetizohia tatou i roto i ta÷na Ekalesia (2 Nephi 31:13; Mosia<br />

25:23; Moroni 6:3; PH&PF 18:22–25; 20:37)..<br />

b. I te taime e faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa na roto i<br />

te raveraa i te oro◊a mo◊a (Moroni 4:3; 5:2; PH&PF 20:77, 79).<br />

c. I te taime e poro haere tatou i to tatou tiaturiraa ia÷na.<br />

d. I te taime e rave tatou i nia ia tatou iho te mana no te ohipa i roto i to÷na<br />

i◊oa e ia faaohipa i taua mana ra.<br />

e. I te taime e ohipa tatou i roto i te mau oro◊a mo◊a roa o te hiero.<br />

• Eaha ta tatou i fafau i te taime e rave tatou i nia ia tatou iho i te io◊a o te Mesia?<br />

a. E faaite tatou i to tatou hinaaro ia rave i te ohipa o to÷na basileia e ta tatou<br />

faaotiraa ia tavini ia÷na e tae atu i te hopea (PH*PF 2o:37; Moroni 6:3).<br />

b. E fafau tatou ia pee ia÷na ma te aau tae mau, na roto i te haapa◊oraa<br />

[faarooraa] ia÷na e te tatarahaparaa i ta tatou mau hara (2 Nephi 31:13;<br />

Mosia 5:8).<br />

• Eaha ta Iesu Mesia i fafau ia tatou ia rave ana◊e tatou i nia ia tatou to÷na io◊a? (E<br />

riro tatou ta÷na mau tamaroa e ta÷na mau tamahine, ma te faaite atu i to÷na<br />

io◊a. <strong>Te</strong> feia o te piihia na roto i to÷na io◊a i te mahana hopea, e faateiteihia ïa; a<br />

hi◊o Mosia 5:7–9; 15:12; Alama 5:14; 3 Nephi 27:5–6; PH&PF 76:55, 58, 62).<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

<strong>Te</strong> paeraa o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,” e tuhaa no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te<br />

Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), a faaô atoa mai i te haamaramaramaraa no<br />

nia i te mau tamaaraa i te mau tau o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>. E nehenehe teie tuhaa e<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o na mua i te huru faanahoraa o<br />

te Tamaaraa Hopea e ia maramarama i te faahororaa no te p¥p¥ “[e haapii nei] i<br />

nia i to Iesu ouma” (Ioane 13:23).<br />

3. <strong>Te</strong> faaiteraa a te melo o te piha haapiiraa<br />

<strong>Te</strong> mau faaauraa mai teie “O vau te vine mau” e nehenehe e riro ei mea fifi no te<br />

tahi mau taata, te mau taure◊are◊a ihoa ra, ia maramarama i te reira. No te hoê<br />

faahoho◊araa hau atu o te taata iho no te here o Iesu Mesia no tatou, a ani<br />

manihini i te hoê e aore ra e piti melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te hoê<br />

iteraa i tupu, ua ite ratou i te here o te Faaora na roto i te horo◊araa ia ratou te<br />

puai, mai te vine e horo◊a nei i te puai i to÷na mau rauere e aore ra mau amaa. A<br />

horo◊a i te titauraa manihini hoê a◊e hebedoma na mua roa, e a faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia imi i te faaûrûraa o te Varua Maitai na roto i te<br />

maitiraa i te hoê iteraa i tupu o te tano maitai ia faaite mai.


“<strong>Te</strong>ie Hoi te Ora<br />

Mure Ore”<br />

Ioane 16–17<br />

Haapiiraa<br />

24<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia riro ei feia farii i te faaûrûraa<br />

o te Varua Maitai e ia haafatata hau atu i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ioane 16:1–15. <strong>Te</strong> faaineine nei Iesu i ta÷na mau Aposetolo no te mau taime<br />

fifi o te pee mai i to÷na faatasauroraa. <strong>Te</strong> haapii nei oia ia ratou no nia i te<br />

misioni a te Varua Maitai e te fafau nei e, e farii ratou i te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai.<br />

b. Ioane 16:16–33. <strong>Te</strong> tohu nei Iesu i to÷na pohe e te tia-faahou-raa e te a◊o nei i<br />

te mau Aposetolo “e faaitoito râ.”<br />

c. Ioane 17. <strong>Te</strong> pûpû nei Iesu i te pure aroha rahi no ta÷na mau Aposetolo e no<br />

vetahi ê atoa o te tiaturi nei ia÷na.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Ioane 14:16–31; 15:18–27; 3 Nephi 19:19–36; <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:21–24; Bible Dictionare [Ditionare o te<br />

Bibilia], “Comforter,” 648; “Holy Ghost,” 704.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i ïa i roto i te piha<br />

haapiiraa e piti na afata tao◊a horo◊a (e aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere te<br />

hoê hoho◊a o na afata tao◊a horo◊a e piti). A faaineine e piti na parau roroa no<br />

te tuu i nia i teie mau afata i roto i te taime haapiiraa: i nia i te hoê te parau ra<br />

<strong>Te</strong> Horo◊araa a te Varua Maitai e i nia i te tahi ra, te parau ra <strong>Te</strong> Ora Mure Ore.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Taa ê i te pureraa ia nehenehe outou [oe] ia haapii e<br />

te Varua, a pure ia nehenehe i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai<br />

na roto i te Varua e ia farii i ta÷na haapapuraa no te mau parau mau o te<br />

haapiihia mai (a hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 13–14).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i na afata tao◊a horo◊a e piti (e aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere te<br />

hoê hoho◊a o te afata tao◊a horo◊a e piti). A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia paraparau haapoto noa no nia i te mau horo◊araa [tao◊a horo◊a] o ta<br />

ratou e hinaaro ra ia farii.<br />

A haamaramarama e, hoê o na afata tao◊a horo◊a o ta outou e faaite nei, o te hoê<br />

ïa o te mau horo◊araa hau atu i te rahi o ta tatou e nehenehe e farii i roto i teie<br />

oraraa. <strong>Te</strong> tahi iho afata o ta te Fatu ïa e parau ra “o te horoa hau a◊e te reira i te<br />

mau horoa atoa a te Atua” (PH&PF 14:7).<br />

123


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

124<br />

A haamaramarama e, i roto i teie nei haapiiraa, e ite roa÷tu te mau melo o te piha<br />

haapiiraa, eaha mau teie na horo◊araa e, e haapii atoa mai hoi e mea nahea ia<br />

farii i te reira.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e mea nahea te mau<br />

parau a te Faaora i ta÷na mau Aposetolo e tano ai ia tatou paatoa. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> fafau nei Iesu i ta÷na mau Aposetolo e, e farii ratou i te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai.<br />

A aparau i te Ioane 16:1–15. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Ia tae i te mau hora hopea o ta÷na ohipa pororaa evanelia i te tahuti nei, ua<br />

haapii Iesu e ua haapuai [faaitoito] i ta÷na mau Aposetolo. No te aha te mau<br />

Aposetolo i hinaaro ai ia haapuaihia [faitoitohia] ratou i taua taime ra? (A hi◊o<br />

Ioane 16:1–1; a hi◊o atoa i te Ioane 15:18–20.)<br />

• <strong>Te</strong> parau ra te Faaora i te mau Aposetolo e, e tono atu oia i te Faaa◊o (te Varua<br />

Maitai) ia ratou ra (Ioane 16:7). Eaha te misioni a te Varua Maitai? (A hi◊o<br />

Ioane 14:26; 15:26; 16:7–14. A papa◊i i te mau pahonoraa i nia i te tabula<br />

ereere mai tei faaitehia i raro nei.)<br />

<strong>Te</strong> Varua Maitai:<br />

a. E faaa◊o [e haamahanahana] (Ioane 14:26).<br />

b. E haapii mai (Ioane 14:26).<br />

c. E faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau (Ioane 14:26).<br />

d. E faaite papu no te Faaora (Ioane 15:26).<br />

e. E faaite mai i to te ao i te hara, te parau tia, e te haavaraa [faahapa]<br />

(Ioane 16:8–11).<br />

f. E arata◊i ia tatou i te parau mau atoa (Ioane 16:13).<br />

g. E faaite ia tatou i te mau mea o te tae mai (Ioane 16:;13).<br />

h. E faahanahana i te Faaora (Ioane 16:14).<br />

• Ua farii na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i te mau faaiteraa i tupu a te Varua<br />

maitai i roto i te taime pororaa evanelia a Iesu i te tino [tahuti nei]nei, tera ra<br />

aita ratou i farii i te horo◊araa a te Varua Maitai e tae noa mai i muri a◊e i to÷na<br />

poheraa e te tia-faahou-raa mai (Ioane 20:22). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te<br />

hoê faaiteraa a te Varua Maitai e te horo◊araa a te Varua Maitai? (A hi◊o i te<br />

faahitiraa i raro nei.)E mea nahea te fariiraa i te horo◊araa a te Varua Maitai ia<br />

tauturu ia outou?<br />

Ua haapii o Elder Dallin H. Oaks e:<br />

“Ua horo◊ahia te mau faaiteraa a te Varua Maitai no te arata◊i i te feia e imi nei<br />

ma te aau tae i te mau parau mau o te evanelia, no te haapapu ia ratou i te<br />

tatarahaparaa e te bapetizoraa. <strong>Te</strong> horo◊araa a te Varua Maitai, ua hau atu ïa te<br />

maramarama. . .<strong>Te</strong>i roto i [te reira] te tiaraa ia farii i te hoaraa tamau, ia ‘vai<br />

noa to÷na Varua ia roto ia [tatou] nei’ (PH&PF 20:77).


“Ua parau mai te hoê melo bapetizo-apî-hia ia÷u no nia i te mea o ta÷na i farii i<br />

te taime ua farii oia i taua horo◊araa ra. E vahine Keretetiano faaroo oia o te<br />

horo◊a i to÷na oraraa i roto i te taviniraa ia vetahi ê ra. Ua ite oia e ua here i te<br />

Fatu, e ua ite oia i te mau faaiteraa a To÷na ra Varua. I te taime i farii ai oia i te<br />

tahi atu maramarama no te evanelia i faaho◊ihia mai, ua bapetizohia oia e ua<br />

tuu atu te mau peresibutero i to ratou pue rima i nia i to÷na upoo e ua horo◊a<br />

ia÷na te horo◊araa o te Varua Maitai. Ua haamana◊o oia, ‘Ua ite au i te faaûrûraa<br />

a te Varua Maitai tei haamauhia i nia ia÷u ma te puai rahi aita â vau i farii<br />

a◊enei i mua ra. Mai te huru ra i te hoê hoa tahito o tei arata◊i ia÷u i tera ao i<br />

mairi a◊enei tera râ ua haere mai i teie nei no te faaea mai’” (i roto Conference<br />

Report, Oct. 1996, 80; e aore ra Ensign, Nov. 1996, 60).<br />

Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a tuu atu i nia i te hoê o<br />

na afata te papa◊iraa i nia i te parau o te na ô ra <strong>Te</strong> Horo◊araa a te Varua Maitai.<br />

• I muri a◊e i to tatou fariiraa i te horo◊araa a te Varua Maitai, e mea nahea tatou e<br />

tiamâ ai no te hoaraa tamau noa o te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:32;<br />

PH&PF 6:14; 20:77, 79; 76:116; 121:45–46.) E mea nahea tatou e ite papu ai i te<br />

faaûrûraa o te Varua Maitai? (A hi◊o Galatia 5:22–23; PH&PF 6:15, 23; 11:13.)<br />

Ua haapii te Peresideni Boyd K. Packer e: “E parau te Varua Maitai e te hoê reo o<br />

te ite-hau-hia÷tu i tei faaroo-hia÷tu. Ua faataahia te reira mai te hoê ‘reo iti ha◊iha◊i.’<br />

A parau ai tatou no nia te ‘faarooraa’ i te mau muhumuhuraa o te Varua, hau atu<br />

i te pinepine, te faataa nei te taata i te hoê faaûrûraa i te pae varua na roto i te<br />

parauraa e, ‘Ua farii au i te iteraa i roto i te aau. . . ‘ . . . E tae mai te heheuraa mai<br />

te mau parau ta tatou e ite i roto i te aau hau atu i te faaroo” (i roto Conference<br />

Report, Oct. 1994, 77; e aore ra Ensign, Nov. 1994, 60).<br />

I roto i te hoê moemoea i horo◊ahia i te Peresideni Brigham Young, ua haapii<br />

te Peropheta Iosepha Semita ia÷na ia haapii i te Feia Mo◊a e “te Varua o te<br />

Fatu. . . e muhumuhu oia i te hau e te oaoa i to ratou mau varua; e rave ê atu<br />

oia i te faahemaraa, te inoino rahi, te tama◊i e te mau ino atoa mai roto atu i to<br />

ratou aau; e to ratou mau hinaaro atoa ia rave a te maitai, ia hopoi atu i te<br />

parau tia e ia patu i te basileia o te Atua” (Manuscript History of Brigham Young,<br />

1846–1847, comp. Elden J. Watson [1971], 529).<br />

2. <strong>Te</strong> tohu nei Iesu i to÷na pohe e te tia-faahou-raa mai.<br />

Haapiiraa 24<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te Ioane 16:16–33.<br />

• I muri a◊e i to Iesu haapiiraa i te mau Aposetolo no nia i te Varua Maitai, ua<br />

parau oia ia ratou e, e oioi atu oia i te pohe e e faatia-faahou-hia mai oia (Ioane<br />

16:16–20). I reira ua parau atura oia, “I parau atu vau ia outou i teie nei mau<br />

parau, ia hauhia to outou ia÷u nei” (Ioane 16:33). Eaha to outou mana◊o i te<br />

auraa ia hauhia to outou ia÷na ra? Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te<br />

mau haapiiraa a Iesu i roto i te Ioane 16 o te nehenehe e tauturu ia tatou ia<br />

hauhia to tatou ia÷na ra? (A hi◊o atoa Philipi 4:7–9; PH&PF 59:23.)<br />

• Ua parau o Iesu i ta÷na mau Aposetolo, “E pohe to outou i teie nei ao, E<br />

faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia÷u” (Ioane 16:33). E mea nahea te iteraa<br />

e, ua riro te re o teie nei ao ia Iesu ia tauturu ia tatou ia faaitoito ia faaruru<br />

tatou i te ati rahi? No te aha e mea faufaa ia faaitoito tatou?<br />

125


126<br />

3. <strong>Te</strong> pûpû nei Iesu i te pure aroha rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te Ioane 17, tei roto te hoê pure ta Iesu i pûpû atu na mua noa<br />

iho i to÷na oto rahi i roto i te Ô o Getesemane e i nia i te satauro. Ua parau<br />

pinepine-hia teie nei pure i te pure aroha rahi no te mea a pure ai Iesu, ua tia ma<br />

te aroha, e aore ra ua tia i rotopu ia tatou e te Metua i te Ra◊i ra, no te taparu no<br />

to tatou faaoraraa. A imi i te arata◊iraa a te Varua i roto i te mau irava i maitihia<br />

mai no te tai◊o e no te aparau.<br />

• A haamata ai Iesu i ta÷na pure, e mea nahea ta÷na faataaraa i ta÷na misioni i nia<br />

i te fenua nei? (A hi◊o Ioane 17:1–1; a hi◊o atoa Mose 1:39.) E mea nahea ta÷na<br />

faaotiraa i ta÷na misioni?<br />

• I roto i ta÷na pure, te na ô ra te Faaora, “<strong>Te</strong>ie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia<br />

oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai” (Ioane 17:3). E mea<br />

nahea te iteraa i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia i te huru-ê-raa i te ite-noaraa<br />

no nia i te reira? E mea nahea tatou e ite ai i te reira? (A hi◊o 1 Ioane 4:7–8;<br />

Mosia 5:10–13; Alama 22:18; PH&PF 18:33–36; 132:21–24.)<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a tuu atu i te parau papa◊i o te<br />

na ô ra <strong>Te</strong> Ora Mure Ore i nia i te piti o te afata tao◊a horo◊a. A ani manihini i te hoê<br />

melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 14:7.<br />

• I roto i te tuhaa matamua o ta÷na pure, ua faataa o Iesu i te mau mea o ta÷na i<br />

rave i roto i te faaotiraa i ta÷na misioni (Ioane 17:4–8). E mea nahea tatou ia<br />

faaho◊i atu i te faataaraa o to tatou mau itoito i te Metua i te Ra◊i ra? Eaha te<br />

tupu mai i ta tatou mau ohiparaa mai te mea e, e faaô mai tatou i te mau pô<br />

atoa i roto i ta tatou mau pure te hoê faataaraa o to tatou mau itoito no te<br />

tavini ia÷na i roto i taua mahana ra?<br />

• Noa÷tu â e, ia ite o Iesu ua fatata roa mai te taime e mauimui rahi ai, ua pure<br />

oia no vai ma? (A hi◊o Ioane 17:6–9, 20.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto<br />

mai i te reira?<br />

• E mea nahea tatou, mai ia Iesu hoi e ta÷na mau Aposetolo, ia ora i roto i teie<br />

ao, e “e ere râ o to teie nei ao”? (Ioane 17:14; a hi◊o atoa i te mau irava 15–16).<br />

Ua parau o Elder M. Russell Ballard e:<br />

“I roto i te Ekalesia, e mea pinepine tatou i te faahiti i te mau irava ra, ‘A<br />

parahi i roto i teie nei ao, e ere râ i to teie nei ao.’ A hi◊o maite ai tatou i te<br />

mau faaiteraa a te afata teata e faaite nei i te faufau, te iriâ, te mau vahi<br />

matauhia o te peu taiata e tae noa÷tu i te mau faaunauna, e mea pinepine tatou<br />

i te hinaaro ia ponao atu i te ao nei ma te tahi atu rave◊a, e ia faatea ê roa i to<br />

tatou mau utuafare i te reira mau mea atoa. . . .<br />

“Peneia◊e e tia ia tatou ia faahiti i te mau irava i parauhia na mua ra ei na<br />

titauraa e piti i faataa-ê-hia. A tahi, “A parahi i roto i te ao nei.’ Ia rave itoito<br />

atoa; ia haamaramaramahia. A tamata ia maramarama atu e ia faaoroma◊i e ia<br />

mauruuru i te rauraa o te ohipa. A rave i te mau horo◊araa au maitai i te<br />

sotaiete na roto atu i te taviniraa e te horo◊araa ia tatou iho. <strong>Te</strong> piti, “E ere i to<br />

teie nei ao.’ Eiaha ia pee atu i te mau haere◊a ino e aore ra ia pio atu no te<br />

faatano e aore ra no te farii i te mea tia ore.<br />

“E tia ia tatou ia tutava ia taui i te ino rahi e te mau huru aore e peu morare i<br />

roto i te afata teata e i roto i te sotaiete na roto i te haapa◊oraa i te mau mea o


te faaino e te haamarua i to tatou mau utuafare. Taa e atu i teie mau ino i roto<br />

i te ao nei, e taa e atu i te mau pato◊iraa atoa i te maitai o ta tatou e ite nei i te<br />

mau vahi atoa, eiaha tatou e tamata i te tuu ia tatou iho e aore ra i ta tatou<br />

mau tamarii i rapae i te ao nei. Ua parau o Iesu e, “E au te basileia o te ao [ra◊i]<br />

ra i te faahopue,’ e aore ra i te hopue (Mataio 13:33). E tia ia tatou ia faateitei i<br />

te ao, e ia tauturu i te mau mea atoa ia tia mai i nia i te ino rahi o te haati nei<br />

ia tatou. Ua pure atu te Faaora i te Metua:<br />

“Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe<br />

ia matou eiaha ei ino’ (Ioane 17:15)” (i roto Conference Report, Apr. 1989,<br />

101; e aore ra Ensign, May 1989, 80).<br />

• E mea nahea te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i “hoê” ai, ia au i tei faahitihia<br />

i roto i te Ioane 17:21–22?<br />

I roto i te paraparauraa no te Metua i te Ra◊i ra, no Iesu Mesia, e no te Varua<br />

Maitai, ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley: “E mau taata taa ê maitai<br />

ratou, tera râ ua hoê ratou i roto i te opuaraa e te itoito. Ua tahoê ratou i roto i<br />

te faatupuraa i te opuaraa rahi e te hanahana no te faaoraraa e no te faateiteiraa<br />

o te tamarii a te Atua. . . . O taua tahoêraa maitai roa ra i roto i te Metua, te<br />

Tamaiti, e te Varua Maitai o te taamu nei ia ratou tootoru i roto i te hoêraa o te<br />

Atuaraa hanahana” (i roto Conference Report, Oct. 1986, 69; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1986, 51).<br />

• No te aha e mea faufaa no te mau Aposetolo ia tahoê? (A hi◊o Ioane 17:22–23.)<br />

No te aha tatou e hinaaro ai ia tahoê e te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia? e i<br />

te tahi atu mau melo o te Ekalesia? e i rotopu i to tatou mau utuafare? E mea<br />

nahea tatou e nehenehe ai e tauturu ia faarahi te tahoêraa i roto i teie mau<br />

autaatiraa? (A hi’o Ioane 17:26; Mosia 18:21; PH&PF 35:2.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i ta ratou e ite i roto i te<br />

aau ia ite ana◊e ratou i te tahi taata ia pure no ratou. A ani manihini ia ratou ia<br />

feruri hohonu oia hoi, eaha pai to ratou mana◊o i roto ia ratou ahiri tei pihai iho<br />

ratou ia Iesu i te taime i pûpû ai oia i te pure aroha rahi. A haamaramarama e, e<br />

nehenehe te pure aroha rahi e tauturu ia tatou ia mauruuru rahi i te horo◊araa<br />

faufaa rahi o te ora mure ore ta te Faaora i pûpû no tatou. A faaite papu e, e<br />

haamaitaihia tatou a tutava ai tatou no te pee i te mau faaûrûraa a te Varua<br />

Maitai e ia riro mai ei hoê i pihai iho i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o i roto i te taime haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Titau-manihini-raa i te Varua<br />

No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto ia ratou e ia papu<br />

roa i te faaûrûraa o te Varua Maitai, a paraparau e te tahi pae o ratou na mua roa,<br />

ma te titau manihini atu ia ratou tataitahi ia maiti i te hoê o te mau faaiteraa<br />

ohipa i muri nei, ia rave i te reira ei tuhaa no te haapiiraa:<br />

a. Ia tai◊o i te hoê irava au-roa-hia o te papa◊iraa mo◊a.<br />

b. Ia faaite i te iteraa papu.<br />

Haapiiraa 24<br />

127


128<br />

c. Ia himene i te hoê himene pure e aore ra te hoê himene a te Paraimere<br />

no nia i te Faaora.<br />

d. Ia faaite i te here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia.<br />

e. Ia faaite atu i te hoê iteraa pae varua i tupu (mai te mea e tano).<br />

I roto i te piha haapiiraa, a ani atu i te melo ia faataa eaha to ratou mana◊o i te<br />

taime no te faaiteraa ohipa. A tai◊o i te faahitiraa a te Peresideni Boyd K. Packer i<br />

roto i teie haapiiraa, e a tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite papu atu<br />

i te mau mana◊o e vai mai o te tae mai no ô mai i te Varua Maitai ra. A paraparau<br />

i to outou mana◊o ia farii ana◊e outou i te arata◊iraa no ô mai i te Varua Maitai.


“Ia Tupu râ to Oe<br />

Hinaaro, Eiaha To÷u”<br />

Mataio 26:36–46; Mareko 14:32–42; Luka 22:39–46<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haapuai i te mau iteraa papu o te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

nehenehe ratou ia farii i te faaoreraa hara, te hau, e te ora mure ore no te<br />

Taraehara o Iesu Mesia.<br />

Haapiiraa<br />

25<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, o te<br />

horo◊a nei i te hoê aamu no te iteraa i tupu o te Faaora i roto i te Ô i<br />

Getesemane: Mataio 26:36–46, Mareko 14:32–42, e Luka 22:39–49.<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 2 Nephi 2:5–8; Alama 7:11–14; 34:8–16; 42:1–31; <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 19:15–24; Bible Dictionary [Ditionare o te<br />

Bibilia], “Atonement,” 617; “Gethsemane,” 680.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a o Iesu te pure nei i Getesemane (62175; Afata<br />

Hoho◊a no te Evanelia 227), a faaohipa i te reira i roto i te taime haapiiraa.<br />

4. A ani atu i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia haere mai i roto i te piha ma<br />

te ineine no te faaite haapoto noa mai i to ratou mau mana◊o no nia i te<br />

Taraehara o Iesu Mesia, na roto i te tai◊oraa i te hoê irava au-roa-hia o te<br />

papa◊iraa mo◊a no nia i te Taraehara e aore ra na roto i te faahitiraa mai i te<br />

tahi tau reni i roto i te hoê himene oro◊a mo◊a au-roa-hia atoa.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua parau te Fatu, “Eiaha e titau i te faaite i ta÷u nei<br />

parau, ia na mua râ i te noaa i ta÷u parau” (PH&PF 11:21). No te haapii maitai<br />

roa na roto atu i te mau papa◊iraa mo◊a, e tia ia outou ia haapii e ia feruri<br />

hohonu i te reira i te mau mahana atoa. Ia faaamu tamau noa i to outou iteraa<br />

papu no te puai o te reira e no te parau mau hoi. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 10–11, 100–01.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

E rave rahi mau matahiti hou o Elder Orson f. Whitney i faatoro◊ahia ai ei<br />

Aposetolo, ua farii oia i te hoê orama no te Faaora i roto i te Ô i Getesemane. A<br />

tai◊o i te faahitiraa i muri nei, oia hoi te faataaraa a Elder Whitney no ta÷na orama:<br />

“E au ra vau e, tei roto i te Ô i Getesemane, ei ite i te mauiui rahi o te Faaora.<br />

Ua ite atu vau Ia÷na mai ta÷u e ite noa ra i te taata nei. <strong>Te</strong>i muri au i te hoê<br />

tumu raau i te tiaraa i te vahi ite-rahi-hia, ua ite atura vau ia Iesu, e Petero, e<br />

Iakobo, e Ioane, a tomo mai ai ratou na roto mai i te hoê . . . .uputa iti i to÷u<br />

pae atau. A faarue mai ai i na Aposetolo tootoru i te pae uputa, i muri a◊e i te<br />

parauraa ia ratou ia tuturi e ia pure, ua haere ê atura oia i te tahi pae mai o te ô,<br />

i reira Oia i tuturi atoa ai e ua pure atoa÷tura. Ta÷na pure hoê â ïa i tei itehia ra i<br />

129


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

130<br />

roto i te mau Bibilia atoa tei matauhia e te feia tai◊o buka: ‘E ta÷u Metua e, ia tia<br />

ra, e hopoi ê atu i teie nei au◊a, ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to÷u.’<br />

“A pure ai Oia ra, ua tae maira te mau roimata i nia i to÷na paparia, tei mua ia÷u<br />

te reira. Ua î roa to÷u aau i taua ohipa ra e ua ta◊i atoa÷tura vau, no to÷u aroha<br />

mau. Ua pûtapû to÷u aau atoa no÷na; ua here au ia÷na ma to÷u varua atoa, e ua<br />

titau ia parahi noa i pihai iho ia÷na a ore ai e titau i te tahi noa÷tu mea.<br />

“I taua taime ra, ua tia maira oia e ua haere maira i te vahi tei reira taua mau<br />

Aposetolo ra i te tuturiraa—tei vare◊a roa i te taoto! Ua ueue atura ia ratou ma<br />

te mârû roa, ua faaara ia ratou, e ma te reo faahapa mârû atoa, ma te ore e<br />

haape◊ape◊aroa-hia e te hoê a◊e faaiteraa o te riri e aore ra o te oreraa o te<br />

faaoroma◊i, ua ani noa’tura ia ratou, e nehenehe anei ratou e ara [tia÷i]e ona ra<br />

no te hoê hora. <strong>Te</strong>i reira Oia, e taua teimaha au ore ra o te hara a te ao nei i nia<br />

i to÷na na tapono, e te mau pe◊ape◊a o te taata atoa, te vahine atoa e te tamarii<br />

atoa o te patia nei i roto i to÷na varua mauiui ra—e aita i nehenehe ia ratou ia<br />

ara [tia◊i] e ona ra no te hoê noa hora iti!<br />

“A ho◊i atu ai i to÷na vahi, ua pûpû atura i taua pure nei â mai tei pure-noa-hia<br />

atura; i muri iho, ua ho◊i faahou maira e ua ite atu ia ratou i te taotoraa. Ua faaara<br />

faahou ia ratou, ma te titau faahou â ia ratou, e ua ho◊i faahou hoê a◊e taime e ua<br />

pure. Ua tupu te reira e toru taime” (Through Memory’s Halls [1930], 82).<br />

A faaite i te hoho◊a o Iesu o te pure nei i roto i te Getesemane. A ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia mana◊o no nia i to ratou here no te Faaora e, eaha to<br />

ratou mana◊o ahiri ua ite atu ratou ia÷na i te pureraa i roto i te Ô i Getesemane i<br />

te rui hou to÷na Faasatauraahia. A ani i te tahi tau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaite i to ratou mau mana◊o.<br />

<strong>Te</strong>ie nei haapiiraa e te haapiiraa 26 no nia ïa i te Taraehara—te horo◊a-noa-raa a<br />

Iesu Mesia no te raveraa i nia ia÷na te pophe e te mau hara e te mau paruparu o te<br />

ao atoa nei. E hi◊o atu teie haapiiraa i te iteraa i tupu o te Faaora i roto i te Ô i<br />

Getesemane, area te haapiiraa 26 e aparau ïa no to÷na Faasatauroraa. E mea faufaa<br />

ia haamana◊o e, te Taraehara o te mauiui rahi ïa o te Faaora i na vahi e piti, oia<br />

hoi i roto i te ô e i nia i te satauro.<br />

Ua haapii te Peresideni Ezra Taft Benson e: “I roto i Getesemane e i nia i<br />

Kalavaria, ua rave atu oia i te taraehara hopea e te mure ore. O te reira te ohipa<br />

otahi rahi a◊e no te here i papa◊ihia i roto i te aamu. No reira ua riro Oia ei Faaora<br />

no tatou—ma te faaora ia tatou atoa i te pohe o te tino, e ma te faaora i te tahi o<br />

tatou i te pohe o te varua, o ratou ïa o te haapa◊o i te mau ture e te mau oro◊a o te<br />

evanelia” (The <strong>Te</strong>achings of Ezra Taft Benson [1988]. 14).<br />

1. <strong>Te</strong> rave nei te Faaora i nia ia÷na iho ta tatou mau hara e to tatou mau<br />

paruparu.<br />

A aparau i te Mataio 26:36–46; Mareko 14:32–42; e Luka 22:39–46. A ani i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia taio haapuai mai i te mau irava i maitihia mai<br />

• Eaha ta Iesu i ani atu i to÷na mau Aposetolo ia rave i roto i te Ô i Getesemane?<br />

(A hi◊o Luka 22:39–40.) No te aha o Iesu i ani ai i te mau Aposetolo ia pure?<br />

(A hi◊o Luka 22:40.) E mea nahea te pure i te haapuai ia tatou ia pato◊i i te<br />

faahemaraa?


• Eaha ta Iesu i ani ia Petero, Iakobo, e Ioane ia rave i roto i te Ô i Getesemane?<br />

(A hi◊o Mataio 26:38, 41. A faaite papu atu i teie faaohiparaa o te parau e ara,<br />

te auraa ra ia faaea taoto ore; a hi◊o i te papa◊iraa na◊ina◊i i raro roa 38b) E mea<br />

nahea te faaueraa e ara, e aore ra e faaea taoto ore, e tano ai ia tatou a tutava ai<br />

tatou i te ora i te evanelia? (A hi◊o 2 Nephi 4:28; Alama 7:22; 32:26–27.)<br />

• No te aha o Iesu i hinaaro ai ia na raro i te mauiui rahi ta÷na i ite, e farii oia i te<br />

reira i roto i te Ô i Getesemane? (A hi◊o Mataio 26:39, 42, 44.) Eaha ta tatou e<br />

haapii mai na roto mai i te pure a te Faaora i roto i Getesemane. E mea nahea<br />

to outou haamaitairaahia a na raro ai outou i te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra?<br />

• I muri a◊e i to Iesu parauraa e, e rave oia i te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra, “Ua<br />

fa maira te hoê melahi no te ra◊i mai, ua faaitoito maira ia÷na” (Luka 22:43).<br />

Eaha ta te reira e haapii nei ia tatou no nia i to tatou Metua i te Ra◊i ra? (I roto<br />

i te mau pahonoraa, oia hoi e faaitoito oia ia tatou a rave ai tatou i to÷na<br />

hinaaro ma te haehaa.)<br />

• Eaha ta te Faaora i ite mau i roto i Getesemane? (A hi◊o PH&PF 19:16–19; Luka<br />

22:44; Mosia 3:7; Alama 7:11–13.)<br />

Ua haapii o Elder James E. Talmage: “<strong>Te</strong> mauiui rahi o te Mesia i roto i te ô e<br />

ohipa fifi ia tatauhia e te feruriraa noa nei, i na pae e piti, i te puairaa e i te<br />

tumu. . . Ua tutava e ua uuru i te mauiui i raro a◊e i te teimaha aore â e taata atu<br />

o tei ora i nia i te fenua nei i nehenehe noa÷tu ia na reira. E ere i te mauiui i te<br />

pae tino, e ere atoa i pe◊ape◊a noa i te pae feruriraa, o te faatupu ia mauiui rahi<br />

oia mai te hamani-ino-raa ia tupu te taheraa mai o te toto na roto mai i te iri tino<br />

atoa; tera râ o te hoê mauiui i te pae varua no te varua oia hoi o te Atua ana◊e ra<br />

o te nehenehe e farii i te reira . . . I roto i taua hora pe◊ape◊a ra, ta te Mesia i farii e<br />

i tahiti atu i nia i te mau hamani ino atoa ta Satane, ‘te tamaiti arii o teie nei ao,’<br />

i rave i nia ia÷na. . . I te tahi huru ra, te ohipa riaria e tei vai i taua taime ra,<br />

noa÷tu e ore te taata e maramarama, ua rave râ te Faaora i nia Ia÷na iho te<br />

teimaha no te mau hara a te mau taata atoa mai ia Adamu e tae atu i te hopea o<br />

te ao nei” (Jesus the Christ, 3rd ed. [1916], 613).<br />

Ua parau o Elder Neal A. Maxwell: “Ei tuhaa no To÷na taraehara aore e hopea, ua<br />

ite Iesu ‘ia au i te i◊o [tino] nei’ i te mau mea atoa e na roto atu tatou ia haere atu.<br />

(Alama 7:11–12). Ua amo oia i te mau hara, te mau mauiui upoo, te mau oto,<br />

e te mau . . . .mauiui tino o te tane atoa, te vahine atoa, e te tamarii atoa (a hi◊o<br />

2 Nephi 9:21)” (i roto Conference Report, Apr. 1987, 89; e aore ra Ensign, May<br />

1987, 72).<br />

2. E hinaaro tatou i te Taraehara o Iesu Mesia.<br />

• No te aha tatou e hinaaro ai i te Taraehara o Iesu Mesia?<br />

Haapiiraa 25<br />

a. No te Hi◊araa o Adamu raua o Eva, ua tia ia tatou ia pohe i te pae tino, oia<br />

hoi te faataa-ê-raa o te tino e te varua (Mose 6:48).<br />

b. Ia hara ana◊e tatou, e hopoi mai tatou i te pohe i te pae varua i nia ia tatou<br />

iho no te mea ua faataa ê tatou ia tatou iho i te Atua. Na ta tatou mau hara e<br />

faariro ia tatou ei feia mâ ore [viivii] e aore ïa e nehenehe e parahi i pihai<br />

iho i te Atua (1 Nephi 10:21).<br />

c. No te mea e, eita e nehenehe ia tatou iho ia tahiti atu i te pohe pae tino e te<br />

pohe pae varua, ua tono mai te Metua i te Ra◊i ra i ta÷na Tamaiti Fanau Tahi<br />

no te pûpû i te Taraehara (Ioane 3:16; 2 Nephi 2:5–9).<br />

131


132<br />

• Eaha te mau haamaitairaa e vai ra ia tatou no te tumu o te tusia taraehara o te<br />

Faaora? E mea nahea tatou e farii ai i taua mau haamaitairaa ra?<br />

a. No te mea ua vaiihohia te Faaora ia pohe e ua tia faahou mai oia, e tia faahou<br />

atoa mai tatou paatoa, ma te upooti◊a i nia i te pohe pae tino (Mosia 16:7–8).<br />

b. No te mea e, ua rave oia i nia ia’na iho i ta tatou mau hara, e nehenehe<br />

tatou e tatarahapa i ta tatou mau hara, e tia tatou paatoa i nia, ma te<br />

upooti’a i nia i te pohe o te tino nei (Mosia 16:7–8).<br />

c. No te mea e, ua rave oia i nia ia’na iho i to tatou mau paruparu, te taa nei<br />

oia i to tatou mau fifi e te ite nei e mea nahea ia tauturu ia tatou (Alama<br />

7:11–12). E farii tatou i te hau i roto ia’na a faahaehaa ai tatou no te pee atu<br />

ia’na (PH&PF 19:23).<br />

Ua haamaramarama o Elder Marion G. Romney e, na roto i te Taraehara, e<br />

faaorahia te mau taata atoa i te pohe pae tino e e faaora-atoa-hia ite hara taata<br />

tatarahapa e te taata haapa◊o maitai.<br />

“Na te taraehara o Iesu Mesia i faatahoê i te tino e te varua o te taata i roto i te<br />

tia-faahou-raa. E no reira, te ao atoa nei, te feia tiaturi e te feia tiaturi ore, ua<br />

tarahu atoa ïa i te Faaora no to ratou tia-faahou-raa papu, no te mea e, e vai aano<br />

mai te tia-faahou-raa mai te hi◊araa, o tei hopoi mai i te pohe i te taata atoa.<br />

“<strong>Te</strong> vai ra te tahi atu huru o te taraehara o te turai ia÷u ia here hau atu i te<br />

Faaora, e o te faaî i to÷u varua i te aau mehara hau atu i te nehenehe e faaite.<br />

Oia hoi, taa ê atu i te taraehara no te hara a Adamu, i hopoihia mai ai te tiafaahou-raa,<br />

ua aufau te Faaora na roto i to÷na mauiui rahi i te tarahu no ta÷u<br />

mau hara. Ua aufau i te tarahu no ta outou iho mau hara e no te mau hara a te<br />

varua atoa e ora nei, e aore â hoi e parahi nei i nia i te fenua nei e aore ra te<br />

feia e ore roa e parahi i roto i te tahuti nei i nia i te fenua nei. <strong>Te</strong>ra râ, ua rave<br />

oia i te reira ma te tumu. <strong>Te</strong> mau maitai o teie mauiui rahi no ta tatou mau<br />

hara tataitahi, eita te reira e fariihia e tatou ma te tumu ore, i roto i te hoê â<br />

auraa oia hoi, e farii tatou i te tia-faahou-raa noa÷tu i te mea o ta tatou e rave.<br />

Mai te mea e farii tatou i te mau haamaitairaa o te taraehara ia au i te mau<br />

huru o ta tatou mau hara tataitahi, e tia roa ia tatou ia haapa◊o i te ture.<br />

“. . . Ia rave ana◊e tatou i te hara, e taata ê tatou i te Atua e eita e tano ia tomo<br />

atu i [to’na tiahapa] i mua ia÷na. Aore e nehenehe i te mea mâ ore [viivii] ia<br />

tomo atu i [to’na tiahapa] i mua ia÷na. Aore e nehenehe ia tatou iho, noa÷tu i<br />

te huru o ta tatou e tamata, ia tamâ ê tatou iho i te tafetafeta e vai ra i nia ia<br />

tatou ei hopea no ta tatou mau hara. E tia roa ia horoi-ê-hia te tafetafeta na<br />

roto i te toto o te Faaora, e ua haamau oia i te rave◊a e nehenehe ai i taua<br />

tafetafeta ra ia horoi-ê-hia. Taua rave◊a ra o te evanelia ïa a Iesu Mesia. E titau<br />

te Evanelia ia tatou ia tiaturi i te Faaora, ia farii i to÷na taraehara, ia tatarahapa<br />

no ta tatou mau hara, ia bapetizohia na roto i te utuhia-roa-raa i raro i te pape<br />

no te faaoreraa o ta tatou mau hara, ia farii i te horo◊araa a te Varua Maitai na<br />

roto i te tuuraa o te mau pue rima, e ia tamau noa ia haapa◊o ma te tuutuu ore,<br />

e aore ia rave i te mea maitai a◊e ta tatou e nehenehe no te haapa◊o, i te mau<br />

parau tumu o te evanelia i te mau mahana atoa o to tatou oraraa” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1953, 35–36).<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa o tei faataahia na mua roa ia horo◊a i te<br />

mau faaiteraa ohipa o ta ratou i faaineine mai (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu no Iesu Mesia e a faaite atoa i to outou aau mehara no to÷na<br />

Taraehara. Mai te mea e tano, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

na reira atoa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

<strong>Te</strong> paeraa o te tuhaa o “<strong>Te</strong> Mau Peu o te <strong>Faufaa</strong> Tahito,” e tuhaa no roto mai i te<br />

<strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), o te haamaramarama ra, te<br />

auraa o te parau Getesemane o te “haaperehuraa [taumiraa] olive. “ Mai te mea e<br />

faaite outou i teie nei tuhaa, a aparau e mea nahea o Getesemane i riro ai ei i◊oa<br />

tano no te ô i reira te Faaora i te amoraa i ta tatou mau hara.<br />

2. “<strong>Te</strong> Arai”<br />

Haapiiraa 25<br />

Ua faaohipa o Elder Boyd K. Packer i te hoê parabole no te haapii no nia i to<br />

te Taraehara a Iesu Mesia faatiamâraa ia tatou i te hara a tatarahapa ai tatou e a<br />

haapa◊o ai i te mau faaueraa. E hinaaro paha outou i te faaite i teie parabole no<br />

te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te hinaaro no te<br />

Taraehara. E iteahia te parabole i roto i te mau buka tauturu i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> mau Parau Tumu no te Evanelia [1997], te mau ap¥ 75–83.<br />

b. “<strong>Te</strong> Arai,” e tuhaa no te Buka a Moromona, <strong>Te</strong> Mau Faaiteraa Hoho’a Video<br />

9539111).<br />

c. Conference Report, Apr. 1977, pages 79–80; e aore ra Ensign, May 1977, pages<br />

54–55.<br />

133


Haapiiraa<br />

26<br />

134<br />

“I Fanau mai ai Au”<br />

Mataio 26:47–27:66; Mareko 14:43–15:39; Luka 22:47–23:56; Ioane 18–19<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i te here o te Faaora no<br />

ratou e ia faarahi i to ratou here no÷na e to ratou aau mehara no to÷na tusia<br />

taraehara.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. Mataio 26:47–75; Mareko 14:43–72; Luka 22:47–71; Ioane 18:1–27. E taime<br />

poto roa i muri a◊e i to÷na mauiui rahi i Getesemane, ua hoohia Iesu e Iuda, o<br />

tei faaite ia÷na i te mau feia tahu◊a, te mau Pharisea, e te mau faaehau. Ua<br />

vaiiho o Iesu ia÷na iho i raro a◊e i ta÷na feia haru, o te rave ê atu ia÷na mai roto<br />

atu i te ô e ua vaiiho ia÷na i raro a◊e i te haavaraa a te Ati Iuda. Ua uiuihia oia na<br />

mua e Ana, te hoê tahu◊a rahi i mairi a◊era, e i muri iho ua uiuihia e Kaiapha, te<br />

mono o Ana e ta÷na huno◊a tane. <strong>Te</strong> mau feia tahu◊a e te mau peresibutero e tia<br />

ra i reira, ua tuha i nia ia Iesu, ma te faaoooo ia÷na, ma te taamu ia÷na, e ma te<br />

pari ia÷na i te faahapa ino, te hoê ïa faahaparaa utu◊a pohe. I rapaeau i te aora◊i<br />

o Kaiapha, te huna ra o Petero e ia matau oia ia Iesu.<br />

b. Mataio 27:1–26; Mareko 15:1–15; Luka 23:1–25; Ioane 18:28–19:16. No te<br />

mea hoi e, aore e mana to te mau feia tahu◊a ia faautu◊a ia Iesu i te utu◊a<br />

pohe, no reira ua tono atura ia÷na ia haavahia e Ponotio Pilato, te faatere<br />

hau Roma i roto i Iudea (Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Pilate,”<br />

751). Na mua a◊e ia Pilato, ua parihia o Iesu i te riroraa ei enemi no Kaitara. I<br />

te iteraa e, no Galilea mai o Iesu, tono a◊enei o Pilato ia÷na ia Heroda, te<br />

faatere hau i nia i Galilea. <strong>Te</strong> pato◊i nei o Heroda ia haava ia Iesu e te faaho◊i<br />

nei ia÷na ia Pilato, o tei faaroo i te mau titauraa a te nahoa taata rahi ia<br />

faasataurohia o Iesu.<br />

c. Mataio 27:27–66; Mareko 15:16–39; Luka 23:26–56; Ioane 19:17–42. Ua<br />

papaihia e ua faasataurohia. I nia i te satauro, te ite nei oia i te mauiui rahi a<br />

pûpû ai oia ia÷na iho ei tusia no te taata i te ao nei.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Isaia 53; Mareko 15:39–47; Ioane 3:16; 15:13; 1 Nephi<br />

11:32–33; 19:7–9; 2 Nephi 9:21–22; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Crucifixion,” 651.<br />

3. A faaineine i na parau roroa e hitu i faataahia i nia i te apî 137–38 (e aore ra a<br />

faaineine ia papa◊i i te mau faahitiraa i nia i te tabula ereere).<br />

4. Mai te mea te vai ra teie mau materia, a faaohipa i te reira i roto i te taime<br />

haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> mau hoho◊a <strong>Te</strong> Hooraahia o Iesu (62468; Afata Hoho◊a no te Evanelia<br />

228); <strong>Te</strong> Hunaraa o Petero (62177; Afata Hoho◊a no te Evanelia 229); e te<br />

Faasatauroraa (62505; Afata Hoho◊a no te Evanelia 230).<br />

b. “I Fanau mai ai Au,” te hoê tuhaa hoê ahuru minuti te roa no te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>,<br />

<strong>Te</strong> Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914).


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Mai te mea e mea hau te mau orometua e te mau<br />

melo o te piha haapiiraa, e titau te reira i te Varua ia vai mai. E mea tia i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia “vai tiamâ noa no te aparau, ia vai tiamâ no te<br />

paraparau, ia vai tiamâ no te rave i te ohipa i roto i te piha, tera râ eita roa te<br />

melo o te piha haapiiraa e faahuehue atu i te tahi atu melo e haapii ra na roto<br />

i te turairaa e aore ra na roto i te tahi mau parau huru ê e te au ore” (David O.<br />

McKay, Gospel Ideals [1954], 224). A horo◊a i te hi◊oraa haapa◊o i te Atua e te<br />

faatura i te melo tataitahi o te piha haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te vahi tei reira te hoho◊a<br />

fenua “Ierusalema i te tau o Iesu” (hoho◊a 17 i roto i te bibilia a te Feia Mo◊a i te<br />

Mau Mahana Hopea Nei o te nene◊iraa o te Bibilia King James Version).<br />

A haamaramarama e, e faaite teie haapiiraa i te Faasatauroraa o te Faaora e te mau<br />

ohipa i tupu i roto i te mau hora i mua noa iho i te reira. Ua tupu teie mau ohipa i<br />

te mau vahi e itehia ra i nia i te hoho◊a fenua. A tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia ite atu i te vairaa o te mau vahi i muri nei: (1) te Ô o Getesemane, (2)<br />

te fare o Kaitara, (3) te fare haavaraa o te Ati Edene, (4) <strong>Te</strong> Patu o Anatonia (te fare<br />

o Pilato), e (5)te Aivi o Golagota (Kalavaria).<br />

Ia ite ana◊e te mau melo o te piha haapiiraa i te Aivi o Golagota, a haamaramarama<br />

e, ua faasataurohia o Iesu i reira. A faaite i te hoho◊a o te Faasatauroraa. A ani i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te hoê tamarii na◊ina◊i o te hi◊o nei i te<br />

hoho◊a e o te ani nei, “No te aha o Iesu i titauhia ai ia pohe?” A ani i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia rave i te taime i roto i te haapiiraa ia feruri no nia i te mea o<br />

ta ratou e parau atu i te tamarii. A parau ia ratou e, e aparau outou i te mau uiraa i<br />

te pae hopea o teie haapiiraa.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a tauturu atu i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te here ta te Faaora i faaite no<br />

ratou a faatia ai oia ia÷na iho ia hamani-ino-hia e ia faasataurohia.<br />

1. Ua hoohia o Iesu, ua haruhia [tapeahia], e ua parihia i te faaino rahi; te<br />

huna nei o Petero ia Iesu e toru taime.<br />

A aparau i te Mataio 26:47–75; Mareko 14:43–72; Luka 22:47–71; e Ioane<br />

18:1–27. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau<br />

irava i maitihia. E hinaaro paha outou ia haapoto noa mai i te aamu ia au i tei<br />

faanahohia i roto i te ohipa 1a o te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”. A faaite i te hoho◊a<br />

o Iesu a hoohia ai i roto i Getesemane.<br />

• E mea nahea to Petero pahonoraa i te mau tane o tei haere mai i roto i te Ô o<br />

Getesemane no te rave ê atu ia Iesu? (A hi◊o Ioane 18:10.) E mea nahea to Iesu<br />

pahonoraa i teie mau tane? (A hi◊o Luka 22:51–53; Ioane 18:11–12.) No te aha<br />

o Iesu i faatia ai ona iho ia rave ê-hia oia? (A hi◊o Mataio 26:53–54; Ioane<br />

135


136<br />

10:17–18. A haamaramarama e, e hinaaro no te Metua i te Ra◊i ra, ia horo◊a<br />

Iesu i to÷na ora no tatou.)<br />

• Ua pari te feia tahu◊a e te mau peresibutero o te Ati Iuda ia Iesu i te faaino rahi,<br />

o te hoê ofatiraa ture ïa e, e faautu◊ahia na roto i te pohe (Mareko 14:64). Eaha<br />

teie faaino rahi? (<strong>Te</strong> oreraa e faatura i te Atua e aore ra te parauraa e ua aifaito i<br />

te Atua.) Eaha ta Iesu i parau no te faainoraa rahi i te mana◊o o te feia tahu◊a e i<br />

te mau peresibutero? (A hi◊o Mareko 14:60–63.)<br />

• A arata◊i-ê-hia ai Iesu mai roto atu i te Ô, e rave rahi o ta÷na mau p¥p¥ “faarue<br />

ihora ia÷na i reira ra, horo atura” (Mataio 26:56). Area o Petero raua o Ioane, ua<br />

tamau noa ïa i te pee ia÷na (Mataio 26:58; Ioane 18:15; ua mana◊ohia e te p¥p¥<br />

aore e i◊oa i roto i te Ioane 18:15, o Ioane ïa). Eaha ta Petero i rave i te taime a<br />

parau ai te mau taata i rapaeau i te aorai o Kaitara e, ua ite oia ia Iesu? (A hi◊o<br />

Mataio 26:69–74.) Eaha ta Petero i rave a ite mau ai oia e ua huna oia ia Iesu e<br />

toru taime? (A hi◊o Mataio 26:75; a hi◊o atoa i te mau irava 33–35.)<br />

A faaite i te hoho◊a o Petero o te huna nei ia Iesu.<br />

• E mea nahea te tahi pae o tatou, mai ia Petero atoa hoi, i te huna i to tatou<br />

faaroo i te tahi mau taime? Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i te<br />

oraraa o Petero i muri a◊e a huna ai oia i te Fatu?<br />

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley e:<br />

“E faatae to÷u aroha ia Petero. E rave rahi o tatou mai ia÷na atoa te huru. E<br />

fafau tatou i to tatou parau tia roa, e haapapu i ta tatou faaotiraa ia riro mai ei<br />

taata itoito maitai; e tae noa÷tu i te faaiteraa tatou i mua i te mau taata i te tahi<br />

mau taime e, noa÷tu i te mea e tupu e rave tatou i te mea tia, e turu tatou i te<br />

tumu parau tia, e parau tatou i te parau mau ia tatou iho e ia vetahi ê.<br />

“I muri iho, e haamata te mau taumiraa o te ora i te patuhia. I te tahi taime, e<br />

mau taumiraa i te pae sotiare ïa. <strong>Te</strong> tahi atu taime, e mau hiaai o te taata iho. I<br />

te tahi atoa taime, e mau titauraa hape. E vai mai te hoê paruparu no te<br />

hinaaro. E vai mai te hoê haamarûraa o te faaititiaifaroraa. E vai mai te<br />

vaiihoraa ia tamatahia. E i muri a◊e ra, e vai mai te tatarahaparaa rahi, o te<br />

peehia e te faahaparaa-ia÷na iho e o te pee-atoa-hia e te mau roimata no te<br />

mauiui o te aau. . . .<br />

“. . . Mai te mea e, te vai ra te feia i roto i te Ekalesia, ua huna i te faaroo na<br />

roto anei i te parau e aore ra te raveraa, te pure nei au ia imi mai i te<br />

tamahanahana e te ravea mai roto mai i te hi◊oraa o Petero, o tei haere na raro<br />

i pihai iho ia Iesu i tera mahana e tera mahana, i roto i te hoê taime taiâ noa o<br />

to÷na ora, ua huna i te Fatu e i te iteraa papu atoa o ta÷na i mau i roto i to÷na<br />

iho aau. Ua tia râ oia i nia i te reira e ua riro oia ei paruru hope i te puai e ei<br />

paruru mana rahi. No reira, te vai atoa nei te hoê rave◊a no te taata atoa no te<br />

huri mai e ia amui mai i to÷na puai e te faaroo, i te puai e te faaroo o vetahi ê i<br />

roto i te paturaa i te basileia o te Atua? (“And Peter Went Out and Wept<br />

Bitterly,” Ensign, Mar. 1995, 2–4, 6).<br />

2. Ua faautu◊ahia o Iesu e ua faasataurohia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Mataio 27:1–26;<br />

Mareko 15:1–15; Luka 23:1–25; e Ioane 18:28–19:16. E hinaaro paha outou ia<br />

haapoto mai i teie aamu ia au i tei faanahohia i roto i te ohipa 1b o te tuhaa “<strong>Te</strong><br />

Faaineineraa”.


• I to Pilato iteraa mai e no Galilea mai o Iesu, ua tono atura ia÷na ia Heroda ra,<br />

oia te faatere hau i nia i Galilea (Luka 23:6–7). No te aha ua “oaoa roa a◊era” o<br />

Heroda ia hi◊o ia Iesu? (A hi◊o Luka 23:8.) E mea nahea ta te Faaora pahonoraa<br />

i te mau uiraa a Heroda? (A hi◊o Luka 23:9; a faaau atu teie irava i te tohuraa i<br />

roto i te Isaia 53:7.)<br />

• I muri a◊e i to Heroda e i ta to÷na mau taata pariraa e faaooooraa ia Iesu, ua<br />

tono faahou atu ia÷na ia Pilato ra (Luka 23:11). Eaha te haavaraa a Pilato ia<br />

Iesu? (A hi◊o Luka 23:13–17; a hi◊o atoa Luka 23:4.) No te aha o Pilato ia<br />

faautu◊a ai ia Iesu ia faasataurohia? (A hi◊o Mataio 27:15–24; Mareko 15:6–15;<br />

Luka 23:18–25; Ioane 19:1–16.) E mea nahea tatou, i te tahi mau taime ia<br />

tamata, mai ia Pilato, ia haapae i te hopoi◊a no te mau faaotiraa fifi?<br />

• I te hoê o ta Pilato mau uiraa no nia ia Iesu, e arii anei oia, ua pahono atu o<br />

Iesu e, “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau<br />

mau” (Ioane 18:37). I roto i te hea mau huru i riro ai o Iesu ei Arii? (A hi◊o<br />

Salamo 24:10; Isaia 44:6; Apokalupo 11:15; 15:3; 2 Nephi 10:14.) Eaha te auraa<br />

o te parau e, “E ere i to teie nei ao<br />

3. Ua papaihia o Iesu e ua faasataurohia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Mataio 27:27–66;<br />

Mareko 15:16–39; Luka 23:26–56; e Ioane 19:17–42. A faaite i te hoho◊a o te<br />

Faasatauroraa.<br />

• Eaha ta te mau taata i rave i nia ia Iesu i muri a◊e i to÷na faautu◊araahia ia<br />

faasataurohia? (A hi◊o Mataio 27:27–44; Luka 23:34–39.) No te eaha o Iesu i<br />

faatia ai i te mau taata ia hamani ino ia÷na? (A hi◊o 1 Nephi 19:9.)<br />

<strong>Te</strong> papa÷i ra te mau papa◊iraa mo◊a e hitu na faahitiraa ta Iesu i parau a vai ai oia i<br />

nia i te satauro. A tai◊o e a aparau i te mau irava i tapa◊ohia i raro nei. A aparau ai<br />

outou i te reira, a faaite i te mau papa◊iraa parau roroa no nia i te mau faahitiraa e<br />

aore ra a papa◊i i nia i te tabula ereere te mau faahitiraa.<br />

1. Luka 23:34. “E ta÷u Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta<br />

ratou e rave nei.”<br />

Haapiiraa 26<br />

• Na roto mai i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], e<br />

haapii mai tatou e, a parau ai Iesu i te reira, te tiaoro ra oia no te mau faaehau<br />

Roma o tei faasatauro ia÷na (Luka 23:34, papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 34c). Eaha<br />

ta teie e heheu nei no nia ia÷na? Eaha te rave◊a a te ao no te pahono i te mau<br />

taata o te haamauiui e aore ra o te faahapa mai ia tatou? E mea nahea tatou ia<br />

haamaitaihia ia pee ana◊e tatou i te hi◊oraa o Iesu?<br />

2. Luka 23:43. I te taata eiâ e tatarahapa ra: “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei<br />

â mahana, oia mau ta÷u e parau atu ia oe nei.”<br />

3. Ioane 19:26–27. I to÷na metua vahine, o Maria: “E teie nei vahine, a hi◊o na i to<br />

tamaiti!” Ia Ioane: “A hi◊o na i to metua vahine!”<br />

• No vai ma te hinaaro ta Iesu i mana◊o i roto i to÷na taime mauiui rahi? (A hi◊o<br />

Luka 23:43; Ioane 19:26–27.) Eaha ta tatou e haapii mai i roto i te reira? (Mai<br />

te mea e, e tupu mai te mau uiraa no nia i te faahitiraa a Iesu i roto i te Luka<br />

23:43, a hi◊o i te toruraa o te tahi atu mana◊o no te haapiiraa.)<br />

137


4. Mataio 27:46; Mareko 15:34. “E tau atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia÷u?”<br />

• Eaha ta Iesu i haapii mai i nia i te satauro o tei faatia ia÷na ia maramararma e ia<br />

tauturu ia tatou ia vai tatou o tatou ana◊e ra? No te aha e mea faufaa ia ite e, e<br />

nehenehe i te Faaora ia amo eiaha i ta tatou ana◊e mau hara tera râ i to tatou<br />

atoa mo◊emo◊e, te mauiui rahi e te taiâ?<br />

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland e: “No te mea e mea tia roa ia÷na ia<br />

taataahi na mua roa i te farii vine no te faaoraraa ona ana◊e ra, ua nehenehe<br />

anei ia÷na ia faaoroma◊i i taua taime pouri o ratou atoa ra, oia hoi te hauriria o<br />

te mauiui rahi atu? Aita te reira i tae mai i te mau raau putaputa e te mau<br />

naero, tera râ te riaria rahi o te iteraa e ona ana◊e: . . . ‘E tau atua, e tau Atua,<br />

eaha oe i faarue mai ai ia÷u?’ (Mareko 15:34). Ua nehenehe anei ia÷na ia amo i<br />

ta tatou atoa mau hara e i to tatou taiâ e te mo◊emo◊e atoa? Ua rave oia e te<br />

rave nei oia e e rave â oia” (i roto Conference Report, Oct. 1989, 32; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1989, 26).<br />

5. Ioane 19:28. “Ua poihâ vau.”<br />

• Noa÷tu i te taatoaraa o te mea i mauiuihia e Iesu, o tera noa ïa ta÷na parau o te<br />

au ore i te pae tino. Eaha tei horo◊ahia ia÷na a parau ai oia e, ua poihâ oia? (A<br />

hi◊o Ioane 19:29.)<br />

6. Ioane 19:30. “Ua oti.”<br />

• Ia au i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Ioseph Semita] ua parau o Iesu,<br />

“E ta÷u Metua, ua oti, ua haapa◊ohia to oe hinaaro” (Mataio 27:50, papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 50a). No te aha e mea tia i te Faaora ia pohe no te faaotiraa i<br />

te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra? (A hi◊o 2 Nephi 9:5; 3 Nephi 27:13–16. Mai<br />

te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaite i to ratou mau mana◊o e mea nahea ratou ia pahono i te<br />

uiraa a te tamarii.)<br />

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball e: “Ua titauhia ia pohe oia, ia<br />

nehenehe ia÷na ia iriti i te mau menema o te feia atoa mai to÷na ihora menema<br />

i iritihia. Aore ana◊e te pouri hohonu o taua hora o te faasatauroraa, aore atoa<br />

ïa e tau mahanahana no te haereraa mai te menema mai” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1975, 4; e aore ra Ensign, May 1975, 4).<br />

7. Luka 23:46. “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na. “<br />

Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “I Fanau mai ai<br />

Au,” a faaite i te reira i teie nei.<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, te mau parau ta te Faaora i papa◊i na mua hou teie oraraa,<br />

“<strong>Te</strong>ie au, a tono ia÷u” (Aberahama 3:27). I rotopu i ta÷na mau parau i te ao tahuti<br />

nei tei papa◊i matamuahia oia hoi, “Ia haapao vau i ta ta÷u Metua e tia◊i” (Luka<br />

2:49). I rotopu i te mau parau hopea o ta÷na i parau i roto i te ao tahuti nei, teie<br />

ïa “Ta÷u Metua, ua oti, ia haapa’ohia to oe hinaaro” (Joseph Smith Translation<br />

[Tatararaa a Iosepha Semita], Mataio 27:54; a hi◊o Mataio 27:50, te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 50a). Aita roa i mo◊ehia ia Iesu te hinaaro o to÷na Metua e aore<br />

ra ta÷na iho misioni. Ua nehenehe ia÷na ia pii i te nuu o te mau melahi ia faaora<br />

ia÷na, tera râ aita oia i na reira (Mataio 26:53–54). Noa÷tu â i te mauiui rahi, aita<br />

oia i ere i to÷na haehaa e i to÷na hinaaro ia faaoti i te Taeraehara mure ore<br />

138


A faaite papu no te mau parau mau i aparauhia i roto i teie haapiiraa. Mai te mea<br />

e tano, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa o te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> peeraa i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te mau taime fifi<br />

<strong>Te</strong> faaite nei te mau ohiparaa a te Faaora i roto i te mahana hopea o to÷na oraraa i<br />

te ao tahuti nei i te faaiteraa rahi o to÷na huru feruriraa. A hi◊o faahou i te tahi o<br />

te mau tamataraa ta Iesu i faaoroma◊i i taua mahana ra. I muri a◊e a ani i te mau<br />

uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te faaiteraa papu o te mau maitai o to Iesu huru i roto i teie taime fifi?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, ua hau atu to÷na feruriraa no vetahi ê<br />

ia÷na iho ra, e no reira ua faaore i te hara, ua vaiiho oia ia÷na i raro a◊e i te<br />

hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra, aita oia i faautu◊a ia vetahi ê no to ratou mau<br />

paruparu, e aita hoi i amuamu atu. A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia horo◊a i te mau ohipa taa ê ia papu ana◊e te mau mea maitatai.)<br />

• Eaha te mau mea maitatai tei ite pinepinehia i roto ia tatou i te mau taime o to<br />

tatou mau fifi rahi atu? E mea nahea tatou ia pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i<br />

taua mau taime fifi ra?<br />

2. “Ua hara vau, o vau i tuu i te taata hara ore nei” (Mataio 27:4)<br />

• Eaha ta Iuda i rave i roto i te tamataraa ia tatarahapa no te hooraa i te Faaora?<br />

(A hi◊o Mataio 27:3–5.) Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i to÷na iteraa i<br />

tupu no nia i te “aufauraa” ta te ao nei e horo◊a ia tatou ei tauiraa no ta tatou<br />

mau hara?<br />

3. “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei â mahana” (Luka 23:43)<br />

A hi◊o atu i te haamaramaramaraa i muri nei mai te mea e hinaaro outou ia<br />

haamaramarama i te mau parau a te Faaora i roto i te Luka 23:43.<br />

Haapiiraa 26<br />

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e, ua parau o Iesu i te taata eiâ, “I teie nei<br />

mahana, i pihai iho oe ia÷u i te ao varua ra: (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith,<br />

sel. Joseph Fielding Smith [1976], 309).<br />

No roto mai i <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:36–37, e haapii mai<br />

tatou e, ua haere Iesu i te ao varua i roto i taua taime ra i rotopu i to÷na poheraa e<br />

te Tia-faahou-raa e i reira ua faaineine oia i te mau varua haapa◊o ia poro haere i<br />

ta÷na evanelia i te mau varua o tei ore i farii i te reira i nia i te fenua nei.<br />

139


Haapiiraa<br />

27<br />

140<br />

“Aore Oia i ∞nei,<br />

Ua Tia ïa i nia”<br />

Mataio 28; Luka 24; Ioane 20–21<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite i roto i te aau te maruuru<br />

rahi no te Tia-faahou-raa o te Faaora e te mau haamaitairaa ta te reira e hopoi<br />

mai ia tatou ra.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

a. Mataio 28:1–15; Luka 24:1–12; Ioane 20:1–10. <strong>Te</strong> haere ra o Maria i Magadala<br />

e te tahi atu mau vahine i te menema o Iesu e te ite nei e, aore e taata. <strong>Te</strong><br />

faaite nei te mau Melahi e ua tia faahou mai o Iesu. <strong>Te</strong> haere nei o Petero e o<br />

Ioane e hi◊o i te menema aore e taata. <strong>Te</strong> fâ nei te Fatu i te mau vahine.<br />

b. Luka 24:13–35. <strong>Te</strong> haere nei o Iesu e te paraparau nei e na p¥p¥ toopiti i nia i<br />

te e◊a o Emausa. Aita raua i ite roa÷tu ia÷na maori râ a ofati ai oia i te pane na<br />

raua.<br />

c. Mataio 28:16–20; Luka 24:33–53; Ioane 20:19–31. <strong>Te</strong> fâ nei Iesu i ta’na mau<br />

aposetolo, te faaite atu nei ia ratou e, ua tiafaahou oia, e te faaue nei ia ratou<br />

ia poro i te evanelia i te mau nunaa atoa. Ua fafa o Toma i te puta i nia i na<br />

rima o Iesu, e to’na na avae e to’na aoao.<br />

d. Ioane 21. <strong>Te</strong> fâ faahou mai nei Iesu i te tahi atu mau aposetolo i te roto ra<br />

no Tiberia. <strong>Te</strong> faaue nei oia ia Petero ia “faaamu i ta’u mau mamoe”<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 16; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “<strong>Te</strong><br />

Tia-faahou-raa,” 761.<br />

3. A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia faaineine ia haapoto mai i te aamu<br />

o Iesu e na p¥p¥ toopiti i nia i te e◊a i Emausa (Luka 24:13–32).<br />

4. Mai te mea e, te vai nei te mau hoho◊a, a faaohipa i te reira i roto i te taime<br />

haapiiraa: <strong>Te</strong> Tanuraa o Iesu (62180; Afata Hoho◊a no te Evanelia 231); <strong>Te</strong><br />

Menema o Iesu (62111; Afata Hoho◊a no te Evanelia 232) e aore ra <strong>Te</strong> Menema<br />

aore e Taata (Afata Hoho◊a no te Evanelia 245); Maria e te Fatu i Tia Faahou<br />

mai (62186; Afata Hoho◊a no te Evanelia 233); <strong>Te</strong> Faaite nei Iesu i To÷na mau<br />

Puta (62503; Afata Hoho◊a no te Evanelia 234); e O<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: <strong>Te</strong> faaueraa a te Fatu ia Petero, “A faaamu i ta÷u<br />

mamoe” (Ioane 21:16–17), e tano ïa i te mau orometua haapii atoa. Ma te pure<br />

a imi i te mau ravea ia faaau maitai i te maa pae varua o te mau papa◊iraa mo◊a<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia hinaaro ratou e tamaa maitai i te reira. (A<br />

hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 3.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A faatia i te aamu i muri nei i parauhia e Elder James M. Paramore:<br />

“E rave rahi mau matahiti i mairi a◊enei. . . .ua ani atu te hoê taata papa◊i ve◊a i te<br />

hoê uiraa faufaa roa, ‘Eaha te parau apî faufaa roa ta te ao nei e au ia farii?’”<br />

• E mea nahea outou ia pahono i teie nei uiraa?<br />

<strong>Te</strong> parau noa ra â o Elder Paramore e: “Ua feruri e ua feruri faahou te taata afa’i<br />

ve’a i nia i te uiraa, e ua paraparau i te mau taata e rave rahi, e ua tai◊o i te mau<br />

buka atoa o ta÷na i nehenehe ma te itoito ia imi i te hoê pahono no÷na iho. E i te<br />

pae hopea, ua nene◊i ihora i ta÷na pahono roa, “Ia ite e, te ora nei o Iesu i teie nei<br />

mahana o te reira ïa te parau apî faufaa rahi roa ta te ao e nehenehe e farii. Oia<br />

mau, ahiri te ora nei Oia i teie mahana, e ora atoa ia tatou i reira e amuri noa÷tu<br />

mai Ta÷na i parau’” (i roto Conference Report, Oct. 1990, 80; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1990, 64).<br />

A faaite i te mau hoho◊a i tabulahia i nia i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”. A<br />

haamaramarama e, te oto o te mau p¥p¥ i te poheraa o te Mesia ua monohia ïa i<br />

te oaoa rahi i to÷na Tia-faahou-raa. E nehenehe atoa tatou e oaoa i te iteraa mau<br />

e, ua tia faahou mai te Mesia.<br />

A vaiiho noa i te mau hoho◊a no te faaite atu. A faahi◊o i te reira ia tae i te taime<br />

tano o te haapiiraa.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i nia i to ratou iteraa no te Tia-faahou-raa e mea nahea te reira i te<br />

faahuru ê i to ratou oraraa i te mahana tataitahi. E mea maitai a◊e ia haapapu te<br />

hi◊oraa i nia i te mau iteraa papu o te Tia-faahou-raa i horo◊ahia i roto i te aamu<br />

tataitahi o te Evanelia, i te tamata ia faaoti i te mau ana◊iraa ohipa e haati ra i te<br />

Tia-faahou-raa (te horo◊a nei te taata papa◊i tataitahi no te Evanelia i t<br />

1. Ua riro o Maria Magadala e te tahi atu mau vahine ei mau ite no te Fatu i<br />

tia faahou mai.<br />

A aparau i te Mataio 28:1–15; Luka 24:1–12; e Ioane 20:1–10. A ani i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama<br />

e, i muri a◊e i to Iesu faasatauroraahia, ua puohuhia to÷na tino i roto i te mau ahu<br />

mâ roa e ua tuuhia atu i roto i te hoê menema o Iosepha no Arimataio te fatu, te<br />

hoê o te mau p¥p¥ a Iesu (Mataio 27:57–60; Luka 23:50–53; Ioane 19:38–42). Ua<br />

rave oioihia teie ohipa i te mea e, ua fatata maira te Sabati i te haamata. <strong>Te</strong> po◊ipo◊i<br />

a◊e i muri iho i te Sabati, ua ho◊i atu o Maria Magadala e te tahi atu mau vahine i te<br />

menema e te mau faanoanoa e te mau mono◊i no te faatavai maitai roa÷tu e no te<br />

faanoanoa i te tino o Iesu.<br />

• Eaha ta Maria Magadala e ta te tahi atu mau vahine i ite i te taime i tae atu ai<br />

ratou i te menema o Iesu? (A hi◊o Mataio 28:1–4; Luka 24:1–4. A faaara e, te<br />

Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], no Mataio 28, te faaite<br />

ra, a haa ai o Luka, te vai ra na melahi toopiti i reira. A hi◊o Mataio 28:2,<br />

papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 2a.) Eaha ta te mau melahi i parau atu i te mau<br />

vahine? (A hi◊o Mataio 28:5–7; Luka 24:5–8.)<br />

• Eaha te auraa o te parau a te mau melahi, a na ô ai ratou e, “Ua tia faahou<br />

a◊enei ïa”? (Ua tia faahou o Iesu.) Eaha te auraa no te parau ua tia faahou? (A<br />

hi◊o Alama 11:42–45; a hi◊o atoa i te Bible Dictionary [Ditionare o te Biblilia],<br />

141


142<br />

“Resurrection,” 761.) Eaha te mau haamaitairaa o ta tatou e farii ei tumu no te<br />

Tia-faahou-raa o Iesu? (A hi◊o 1 Korinetia 15:22, 50–58; Alama 11:42–45. E tia<br />

faahou tatou atoa e, e horo◊ahia ia tatou te mau tino tahuti ore.)<br />

• <strong>Te</strong> parau ra te Peresideni Howard W. Hunter e, te mau parau “Aore oia i μ<br />

nei, ua tia ïa i nia” (Luka 24:6) “tei roto te tia◊i atoa, te haapapu, e te tiaturi i<br />

titauhia no te paturu ia tatou i roto i te oraraa tamata rahi tei î rahi i te<br />

pe◊ape◊a i te tahi mau taime”<br />

• Eaha ta te mau vahine i rave i muri a’e i to te mau melahi otiraa i te parau? (A<br />

hi’o Mataio 28:8; Luka 24:8–9.) Eaha ta tatou e haapii mai, mai roto mai i to<br />

ratou hi’oraa maitai? (i roto Conference Report, Apr. 1986, 18; e aore ra Ensign,<br />

May 1986, 15–16).<br />

• Ua riro o Maria e te tahi atu mau vahine ei mau ite matamua i rotopu i te mau<br />

taata e rave rahi o tei ite atu ia Iesu Mesia i muri a◊e i to÷na tia-faahou-raa mai<br />

(a hi◊o atoa i te piti e i te toru o te tahi atu mau mana◊o no te haapiiraa). No te<br />

aha outou i mana◊o ai e, e mea faufaa ia fâ te Fatu i tia faahou mai i te mau ite<br />

o te fenua nei? (A hi◊o 2 Korinetia 13:1.)<br />

2. Ua riro na p¥p¥ toopiti i nia i te e◊a i Emausa ei na ite no te Fatu i tia faahou<br />

mai.<br />

A aparau i te Luka 24:13–35. A ani i te melo o te piha haapiiraa i faataahia ia<br />

faaite poto noa mai i te i<br />

• No te aha o Keleopa raua o to÷na hoa i oto ai a haere ai hoi raua na nia i te e◊a i<br />

Emausa? A hi◊o Luka 24:13–24.) Eaha ta te Fatu i tia faahou mai i haapii atu ia<br />

raua a haere noa ai ratou? (A hi◊o Luka 24:25–27.)<br />

• Eaha tei tupu i roto i te aau o na p¥p¥ toopiti a haapii ai hoi o Iesu ia raua? (A<br />

hi◊o Luka 24:32.) Eaha tei faatupu i teie huru i roto ia raua? (<strong>Te</strong> faaûrûraa o te<br />

Varua Maitai.) A ani i te mau melo o te piha haapiira ia faaite mai i te mau<br />

iteraa i tupu a farii ai ratou i te hoê iteraa no ô mai i te Varua a haapii ai ratou<br />

i te evanelia e aore ra a faaroo ai i te tahi taata ia haapii i te reira.<br />

3. Ua riro te mau Aposetolo ei mau ite no te Fatu i tia faahou mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Mataio 28:16–20; Luka<br />

24:33–53; e Ioane 20:19–31.<br />

• Eaha ta te mau Aposetolo i mana◊o a ite atu ai ratou e ua fâ mai te Faaora ia<br />

ratou i te taperaa mahana o te mahana i tia faahou mai ai oia? (A hi◊o Luka<br />

24:36–37.) E mea nahea to Iesu faahaapapuraa ia ratou e, ua tia faahou mai<br />

oia, eiaha râ ei varua noa? (A hi◊o Luka 24:38–43.)<br />

• E mea nahea to Toma pahonoraa i to te tahi atu mau Aposetolo iteraa papu e,<br />

ua tia faahou mai te Fatu? (a hi◊o Ioane 20:24–25.) E mea nahea to÷na tiaturiraa<br />

e, ua tia faahou mai te Fatu? (A hi◊o Ioane 20:26–29.) E mea nahea tatou ia<br />

faaite i te tahi mau taime i taua â paruparu ra mai ia Toma?<br />

Ua parau o Elder Gordon B. Hinckley e:<br />

“Aore a◊enei â outou i faaroo atura ia vetahi ê ia paraparau mai ta Toma i parau<br />

ra? <strong>Te</strong> parau ra ratou e, ‘A horo◊a ia matou,’ o ta ratou i parau, ‘i te mau mea<br />

papu’ ei faaiteraa. A faaite papu i mua i to matou mau mata, e i roto i to<br />

matou mau taria, e i to matou mau rima, aore ana◊e ra eita ïa matou e tiaturi.’


O tera te reo paraparau o te tau o ta tatou e ora nei. Ua riro o Toma te Taata<br />

Feapiti o te aau ei hi◊oraa no te mau tane o te mau huru matahiti atoa o tei<br />

pato◊i ia farii i te tahi atu maoti râ i te mea ana◊e o ta ratou e nehenehe e faaite<br />

papu e, e haamaramarama i te pae tino—mai te mea ra e, e nehenehe ia ratou<br />

ia faaite papu i te huru o te here, e aore o te faaroo, e tae noa÷tu i te huru pae<br />

tino mai te uira ra te huru. . . .<br />

“I te feia atoa e rae◊ahia ra i te haruru o to÷u nei reo, o te mana◊o feapiti nei, te<br />

faahiti nei â vau i te mau parau i horo◊ahia e Toma a fafa ai oia i na rima pepe<br />

o te Fatu: “Eiaha e faaroo taiata [tutaperepere], e faaroo râ’” (i roto Conference<br />

Report, Apr. 1978, 90; e aore ra Ensign, May 1978, 59).<br />

• E mea nahea tatou ia pee hau atu i te maitai i te titauraa a te Fatu oia hoi<br />

“eiaha e faaroo taiata, e faaroo râ”? (Ioane 20:27).<br />

4. <strong>Te</strong> ite faahou nei te tahi atu mau Aposetolo ia Iesu i te Roto i Tiberia<br />

(<strong>Te</strong> Roto i Galilea).<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Ioane 21.<br />

• Ua faaite faahou â te Fatu i tia faahou mai ia÷na iho i na Aposetolo toohitu a<br />

tautai ai ratou ra. E mea nahea ratou i taa ai e, o Iesu teie i te pae roto ra? (A<br />

hi◊o Ioane 21:4–7.) I muri a◊e i to ratou ra tamaaraa, eaha ta Iesu i ani atu ia<br />

Petero e i te tahi atu mau Aposetolo ia rave? (A hi◊o Ioane 21:15–17.) E mea<br />

nahea tatou e nehenehe ai ia faaamu i te mau mamoe a te Fatu?<br />

• Eaha ta Ioane tumu no te papa◊iraa i te tahi o te mau mea ta Iesu i tia faahou<br />

mai i parau na e i rave na hoi? (A hi◊o Ioane 20:30–31.) Eaha ta outou i<br />

haamaitaihia na roto i te haapiiraa i te mau aamu o te mau papa◊iraa mo◊a no<br />

te Tia-faahou-raa o Iesu?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua tia faahou mai o Iesu Mesia e no te reira tumu, e tia faahou<br />

atoa mai tatou. A faaite i te iteraa papu no te puai e no te tamahanahanaraa ta to<br />

outou iteraa no te Tia-faahou-raa i horo◊a ia outou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “Ua tia faahou a◊enei ïa” (Mataio 28:6)<br />

A faanaho no te hoê p∂p∂ iti himene na◊ina◊i ia himene mai “Ua Tia Mai te Fatu”<br />

(<strong>Te</strong> Mau Himene, numera 116) e aore ra “Tia Faahou mai Iesu” (<strong>Te</strong> Mau Himene,<br />

numero 117) i te pae hopea o te haapiiraa. E aore ra, a ani i te hoê p∂p∂ tamarii<br />

na◊ina◊i ia himene mai “Did Jesus Really Live again?” (Children’s Songbook, 64).<br />

2. “E tera ra vahine, eaha oe i oto ai?” (Ioane 20:15)<br />

Haapiiraa<br />

A faaite papu atu e, te Evanelia a Ioane o te Evanelia ana◊era tei roto te aamu o te<br />

fâraa mai o te Fatu ia Maria Magadala i muri noa iho i to÷na Tia-faahou-raa. A ani<br />

i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i teie aamu i roto ia Ioane<br />

20:11–18. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou<br />

mau mana◊o e to ratou huru i roto i te aau no nia i teie nei ohipa i tupu.<br />

143


144<br />

3. <strong>Te</strong> tahi atu mau ite no te Fatu i tia faahou mai<br />

• Taa ê atu i te mau ite e rave rahi tei faahitihia i roto i te mau Evanelia, o vai<br />

atu â tei ite i te Fatu i tia faahou mai? (<strong>Te</strong> tahi mau pahonoraa ua tabulahia ïa<br />

i raro onei.)<br />

Setephano (<strong>Te</strong> Ohipa 7:55)<br />

Hau atu i te 500 mau taeae (1 Korinetia 15:6)<br />

<strong>Te</strong> Aposetolo ra o Iakobo (1 Korinetia 15:7)<br />

<strong>Te</strong> Aposetolo ra o Paulo (1 Korinetia 15:8)<br />

2. 500 Feia Mo◊a i te Fenua Amerika i tahito ra (3 Nephi 11:8–15; 17:25)<br />

<strong>Te</strong> Peropheta Ioseph Semita (Iosepha Semita—Aamu 1:17; PH&PF 76:22–24)<br />

Sidney Rigdon (PH&PF 76:22–24)<br />

4. <strong>Te</strong> Mau Papa◊iraa Mo◊a no nia i te Tia-faahou-raa<br />

E rave rahi mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a, no roto mai i te Buka a<br />

Moromona e te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau o tei faarahi i to tatou<br />

iteraa [maramarama] no te Tia-faahou-raa. A aparau i nia i te mau tuhaa e rave<br />

rahi i muri nei mai te mea ua rava◊i te taime:<br />

a. Ua riro o Iesu ei taata matamua o tei tia faahou mai (2 Nephi 2:8), e no to÷na<br />

Tia-faahou-raa, e tia faahou mai te mau taata atoa (2 Nephi 9:22; Alama<br />

11:42–44)<br />

b. I muri a◊e ia Iesu Mesia, te feia o tei farii i te hoê hanahana tiretiera, o ratou ïa<br />

te tia faahou mai na mua, ma te peehia mai e te feia o tei farii i te hanahana<br />

teretetiera, te feia o tei farii i te hanahana tiretia, e i te pae hopea ra, o te mau<br />

tamaiti o te pohe ra (PH&PF 88:96–102).<br />

c. Ia tia faahou ana◊e tatou, e tahoêhia to tatou mau varua i to tatou mau tino,<br />

ia ore roa ia faataa-ê-faahou-hia (Alama 11:43, 45).<br />

d. <strong>Te</strong> noaaraa i te ite e i te maramarama i roto i teie oraraa nei “e tia ïa te reira<br />

e o tatou atoa i roto i te tia-faahou-raa” (PH&PF 130:18–19).<br />

e. <strong>Te</strong> mau varua o te feia pohe e hi◊o ïa i te taa-ê-raa o te tino ei faat¥t¥raa; e faatia<br />

te tia-faahou-raa ia tatou ia ite i te îraa o te oaoa (PH&PF 138:12–17, 50).


“O Matou Nei Â<br />

Hoi te Mau P¥p¥”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 1–5<br />

Haapiiraa<br />

28<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haamana◊o atu i te mau melo o te piha haapiiraa i ta ratou hopoi◊a ia riro ei<br />

mau ite no Iesu Mesia e no te tauturu ia ratou ia ite e mea nahea te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai ia tauturu ia ratou ia na reira.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 1. I muri a◊e i te ohipa pororaa evanelia i rotopu i to÷na mau p¥p¥<br />

no na mahana e 40, te maue nei te Fatu i tia faahou mai i nia i te ra◊i ra. O<br />

Matatia tei maitihia ia faaî atu i te vahi i vata ia Iuda i roto i te P∂p∂ o na<br />

Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 2. E tae mau atura i te mahana Penetekose, ua î te mau Aposetolo i<br />

te Varua Maitai e ua paraparau i roto i te mau reo e rave rahi. E rave rahi o<br />

tei faaroo ia ratou ua faafariuhia mai ïa.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 3–4. <strong>Te</strong> faaora nei o Petero e o Ioane i te hoê taata pirio◊i e te faaite<br />

nei e, ua faaorahia tera taata na roto i te mana o Iesu Mesia. <strong>Te</strong> pure nei te<br />

mau Aposetolo no te reira e te farii nei i te mana rahi na roto i te Varua<br />

Maitai.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 5:12–42. <strong>Te</strong> tamau nei te mau Aposetolo i te poro e i te faaora ma<br />

te mana rahi. Ua tapeahia ratou e ua tuuhia i te tapearaa tera râ ua faaorahia<br />

i te tapearaa e te hoê melahi. <strong>Te</strong> faaite nei ratou i te mau tahua rahi e, te<br />

haapa◊o nei ratou i te Atua eiaha râ i te taata nei. <strong>Te</strong> a◊o nei Gamaliela i te<br />

mau Pharisea ia ore ia taparahi pohe i te mau Aposetolo.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Mareko 16:19–20; Luka 24:49–53; Iosepha Semita—Aamu<br />

1:21–25.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a <strong>Te</strong> Maueraa o Iesu (62497; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 236), a faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faanaho ia haere mai e<br />

piti na taata i roto i te piha haapiiraa hou a haamata ai te piha haapiiraa, e a<br />

parahi noa ai hoi te mau melo o te piha haapiiraa. (Mai te mea e nehenehe, e<br />

mea tia ia anihia i na taata aita raua e haere tamau mai nei i roto i ta outou<br />

piha haapiiraa.) A ani ia raua ia tomo mai i roto i te piha haapiiraa, ia rave<br />

haapoto noa mai i te tahi ohipa (mai teie te huru, ia paraparau e oe [te<br />

orometua] e aore ra ia rave i te tahi ohipa i roto i te piha), e i muri iho ia<br />

faarue mai. Eiaha raua e paraparau atu i te mau melo o te piha haapiiraa e aore<br />

ra ia imi i te tahi rave◊a ia hi◊ohia mai raua.<br />

5. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E mea tia i te mau orometua ia faaite papu e, ta<br />

ratou e haapii nei e parau mau ïa. A faaite papu no Iesu Mesia, e no ta÷na<br />

evanelia i te mau taime atoa e faaûrû te Varua ia outou, eiaha i te pae hopea<br />

noa o te haapiiraa. E hopoi mai te iteraa papu i te mana i ta outou haapiiraa.<br />

(A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 12–13, 131–33.)<br />

145


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

146<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa, ua ite atu anei ratou i tera na taata<br />

toopiti o tei tomo mai i roto i te piha e ua faarue mai hou te haapiiraa i haamata<br />

ai (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”). Mai te mea ua ite atu te mau melo o te<br />

piha haapiiraa, a ani ia ratou ia faaite mai eaha ta ratou i ite mata atu i teie na<br />

taata, oia hoi o vai ma raua, eaha te ahu ta raua i oomo mai, e eaha ta raua ohipa<br />

i rave. A faaite atu e, te mau melo o te piha haapiiraa o te ite mata i teie na taata<br />

manihini ua riro ratou ei mau ite. (Mai te mea e, aita te hoê o ratou i ite atu i na<br />

taata manihini, a faaite ia ratou i te ohipa ta raua i rave e a haamaramarama e, ua<br />

riro oe [te orometua] ei ite. <strong>Te</strong> hoê taata o te ite mata e aore ra o te ite i te tupuraa<br />

o te hoê ohipa e, a faaite ai ia vetahi ê no nia i te reira, ua riro oia ei ite.<br />

A ani i te mau melo atoa o te piha haapiiraa o tei ore i ite i na taata manihini:<br />

• E tiaturi anei outou i te mea ta teie na ite i parau mai ia outou? No te aha<br />

outou e tiaturi ai e aore ra e ore ai e tiaturi?<br />

A haamaramarama e, te haapiiraa i teie nei mahana, no nia ïa i te mau Aposetolo<br />

i te matamua ra, o tei riro ei mau ite no Iesu Mesia i tia faahou mai. Ia faaite<br />

ana◊e ratou i te papuraa no÷na, e rave rahi mau taata tei tiaturi ia raua e ua<br />

bapetizohia raua i roto i te Ekalesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a haapapu i<br />

te faaroo e te mana ta te mau Aposetolo i faaite papu atu no te Fatu i tia faahou<br />

mai. A aparau e te mau melo o te piha haapiiraa e mea nahea ratou e riro atoa ai<br />

ei mau ite no Iesu Mesia.<br />

A haamaramarama e, ua riro te buka te Ohipa ei aamu no Luka no te mau ohipa<br />

faufaa i tupu i roto i te Ekalesia i roto i na matahiti e 30 e aore ra hau atu, i muri<br />

iho i te oraraa i te tahuti nei o Iesu Mesia. <strong>Te</strong> faaite nei o Luka i na mahana e 40<br />

no te ohipa pororaa a te Fatu i tia faahou mai e to÷na Maueraa. I muri iho, te<br />

faataa nei oia i te maitai rahi pae varua i te mahana no te Penekose, te faatereraa a<br />

Petero no te Ekalesia, te mau ohipa misionare a te mau Aposetolo i mutaa ihora, e<br />

te faafariuraa i tupu ia Paulo. <strong>Te</strong> piti o te afaraa o te buka, te faahi◊o ra ïa i te mau<br />

haaraa misionare a Paulo i rotopu i te mau Ati Edene.<br />

1. <strong>Te</strong> maue nei te Fatu i te ra◊i ra. Ua piihia o Matatia ia riro ei Aposetolo.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 1. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

haapuai i te mau irava i maitihia mai. A faaite i te hoho◊a o te Maueraa.<br />

• I muri a◊e i to Iesu tia-faahou-raa mai, ua faaea oia i pihai iho i ta÷na mau p¥p¥<br />

no na mahana e 40, e “te parau ra oia ia ratou i te parau o te basileia o te Atua”<br />

(<strong>Te</strong> Ohipa 1:3). Na mua noa iho i to÷na ho◊iraa i to÷na Metua i te Ra◊i ra, eaha<br />

ta÷na i fafau atu i to÷na mau Aposetolo e farii oioi ratou i te reira? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 1:4–5; a hi◊o atoa Luka 24:49. A faaite e, noa÷tu â e, ua farii te mau<br />

Aposetolo i te mau faaiteraa a te Varua Maitai, aita â râ ratou i farii atura i te<br />

horo◊araa a te Varua Maitai.)


Haapiiraa 28<br />

• Eaha ta Iesu i parau i te mau Aposetolo o te tia ia ratou ia rave i muri a◊e a farii<br />

ai ratou i te horo◊araa a te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1:8.) Eaha te huru o<br />

teie haamaramaramaraa ia faaauhia i te hopoi◊a i te tau i muri noa iho i te Tiafaahou-raa<br />

o Iesu? (A faaara, mai teie te huru, te tahi o te faaiteraa mana roa i<br />

papa◊ihia i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 2–5.) E mea nahea ta te mau Aposetolo faaîraa i teie<br />

hopoi◊a i teie mahana?<br />

• E mea nahea te horo◊araa a te Varua Maitai ia tauturu i te mau Aposetolo i roto<br />

i ta ratou hopoi◊a ia riro ei mau ite no Iesu Mesia? (A hi◊o Ioane 15:26–27; 1<br />

Korinetia 12:3.) Eaha te ohipa a te Varua Maitai i roto i ta tatou mau tautooraa<br />

ia haapii i te evanelia? (A hi◊o 2 Nephi 33:1; PH&PF 42:14.)<br />

• A hi◊o maite atu ai te mau Aposetolo ia Iesu ia maue atu i te ra◊i ra, ua tia mai e<br />

piti na taata i pihai noa’e. Eaha ta teie na taata i parau atu i te mau Aposetolo?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1:10–11.) A faaite papu e, te Tae Pitiraa Mai o te Mesia e riro<br />

te reira ei oro◊a mau. E ho◊i mai te Mesia i te fenua nei no te faaite mai ïa i te<br />

Mileniuma e no te faatere i nia i te fenua nei.<br />

• I muri a◊e i te Maueraa o te Fatu, ua maitihia te hoê Aposetolo apî ia faaî i te<br />

vahi vata i vaiihohia e Iuda i roto i te P∂p∂. E mea nahea to Matatia<br />

maitiraahia ei Aposetolo apî? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1:21–26.) E mea nahea te mau<br />

Aposetolo e te tahi atu feia faatere o te Ekalesia ia maitihia i teie nei mahana?<br />

(A hi◊o i te Hiroa Faaroo 1:5.)<br />

2. E tae mau atura i te mahana Penetekose, ua î roa te mau Aposetolo i te<br />

Varua Maitai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 2. A<br />

haamaramarama e, te Tamaaraa o te Penetekose ra, ua riro te reira ei<br />

faahanahanaraa i te ootiraa maa o te faatupuhia e 50 mahana i muri a◊e i te<br />

Tamaaraa o te Pasa. Ua haere mai te mau Ati Iuda mai te mau nunaa e rave rahi<br />

i Ierusalema no teie tamaaraa. (A hi◊o i te Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Feasts,” 673.)<br />

• Eaha te oro◊a faufaa roa tei tupu i taua mahana no te Penetekose ra, hoê<br />

hebedoma i muri a◊e i te Maueraa o te Faaora? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:1–4. A faaite<br />

e mea nahea te reira i te faatupuraa i te mau fafauraa a te Fatu i roto i te Ioane<br />

14:26, 15:26, e 16:7–14 e i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 1:5.)<br />

• Eaha ta te mau Aposetolo i rave i te taime i farii ai ratou i te Varua Maitai? (A<br />

hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:4.) Eaha te huru o te mau taata i te taime ratou i faroo ai i te<br />

mau Aposetolo ia paraparau i roto i te mau reo huru rau? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

2:5–13.) E mea nahea te pororaa i te evanelia i teie mahana i te aifaito i te<br />

pororaa i te mahana o te Penetekose? (A hi◊o PH&PF 90:11; 100:5–8.)<br />

• E mea nahea ta Petero pahono i te feia o te faaoooo ra i te mau Aposetolo no te<br />

paraparauraa i roto i te mau reo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:14–24, 36.) Eaha to outou<br />

mana◊o no nia i te pahonoraa a Petero? No te aha e mea faufaa ia farii i te hoê<br />

iteraa papu no Iesu Mesia e ta÷na misioni hanahana? No te aha e mea faufaa no<br />

tatou ia faaite i to tatou mau iteraa papu e vetahi ê? E mea nahea e nehenehe ai<br />

i te Varua Maitai ia tauturu ia tatou ia faaite i to tatou mau iteraa papu<br />

• E mea nahea te iteraa papu o Petero i te faataui i te feia o te faaroo ra i te reira?<br />

(A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 2:37.) Eaha ta Petero i haapii i te mau taata o tei tiaturi i to÷na<br />

iteraa papu (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:38.) A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

147


148<br />

faaau i <strong>Te</strong> Ohipa 2:38 i te maha o te hiroa faaroo e te 3 Nephi 27:19–20. A faaite<br />

atu e, te mau parau tumu niu e te mau oro◊a o te evanelia, hoê â huru i roto i te<br />

mau tau tuuraa evanelia atoa.<br />

• Mai te mea ra, 3,000 taata tei tiaturi i te mau parau a Petero e ua bapetizohia. E<br />

mea nahea ta teie mau taata faaiteraa e, ua faafariu-mau-hia ratou i te evanelia<br />

a Iesu Mesia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:41–47. A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.) E mea nahea tatou ia haapii<br />

mai i roto i to ratou mau hi◊oraa?<br />

3. <strong>Te</strong> faaora nei o Petero e o Ioane i te hoê taata pirio◊i na roto i te mana<br />

o Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 3–4. E hinaaro<br />

paha outou ia ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i <strong>Te</strong><br />

Ohipa 3:1–11.<br />

• Noa÷tu â aore ta Petero e ta Ioane e moni no te horo◊a i te taata pirio◊i i te uputa<br />

o te hiero, eaha ta raua i pûpû atu ia÷na? Na roto i taua mana ra i faaorahia ai<br />

taua taata ra? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 3:6, 12–13, 16; 4:10.) E mea nahea to outou<br />

iteraa i te mana faaora o Iesu Mesia i roto i to outou oraraa?<br />

• Ua faaohipa o Petero i teie semeio ei rave◊a maitai no te faaite papu no Iesu<br />

Mesia (<strong>Te</strong> Ohipa 3:12–26; 4:5–12). Eaha te mau rave◊a maitai ta tatou i farii no<br />

te faaite papu no te Mesia? E mea nahea to outou haamaitairaahia a riro ai<br />

outou ei ite (e aore ra a faaroo ai ia vetahi ê ia riro ei mau ite) no Iesu Mesia?<br />

• E mea nahea to te mau tahu◊a e to te mau Sakutea pahonoraa i te a◊o a Petero?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:1–3. Ua tapeahia o Petero raua o Ioane.) E mea nahea to te<br />

nahoa taata pahonoraa i te a◊o? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 4:4.) No te aha i to outou<br />

mana◊oraa ua pahono teie na p∂p∂ e piti i roto i te huru taa ê rahi i teie â<br />

a◊oraa? E mea nahea ta tatou pahonoraa i te mau parau a te feia faatere o te<br />

Ekalesia i te faaite no nia i te huru o to tatou aau?<br />

• A tia noa ai te taata i faaorahia ra, eita atura e nehenehe faahou i te mau<br />

tahu◊a e te mau Sadukea ia huna i taua semeio ra i tupu (<strong>Te</strong> Ohipa4:13–14, 16).<br />

No te mea aita e tumu no te tapea ia Petero raua o Ioane, eaha atu â ta ratou i<br />

rave? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 4:15–18. A faaite e, ua tiaturi te feia faatere faaroo o te<br />

Ati Iuda e, e mo◊ehia o Iesu e ta÷na mau haapiiraa i muri a◊e i te Faasatauroraa.<br />

I te taime i tamau ai te mau Aposetolo ia poro i te evanelia a Iesu Mesia, ua<br />

tamata te feia faatere o te Ati Iuda ia tapea [haafaea] ia ratou.)<br />

• E mea nahea to Petero e to Ioane pahonoraa i te ani a te mau tahu◊a e a te mau<br />

Sadukea ia tapea i te haapiiraa i te evanelia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:19–20.) Eaha<br />

atu â te tahi mau huru i roto i to outou oraraa o te titau paha i te itoito mai<br />

teie te huru i roto i te riroraa ei ite no Iesu Mesia?<br />

• I muri a◊e i to Petero raua o Ioane tuuraahia i rapae, ua ho◊i atu raua i te mau<br />

melo ra o te Ekalesia e ua pure e ratou (<strong>Te</strong> Ohipa 4:23–30). Eaha ta ratou i ani i<br />

roto i te pure? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:29–30.) Eaha tei tupu ei hopea no teie nei<br />

pure e te ohipa a te mau Aposetolo i rave? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 4:31–35; 5:12–16.)<br />

4. <strong>Te</strong> tamau nei te mau Aposetolo i te poro e i te faaora ma te mana rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 5:12–42.


• Ia tamau noa te mau Aposetolo ia poro e ia faatupu i te mau semeio, ua<br />

haruhia ratou e te mau tahu◊a e te mau Sadukea no te tuu atu i te tapearaa (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 5:17–18). E mea nahea to ratou matararaa mai i te fare tapearaa? (A hi◊o<br />

i <strong>Te</strong> Ohipa 5:19–20.) Eaha ta ratou i rave i muri a◊e i to ratou haamatararaahia?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:29–32.)<br />

• Eaha te a◊o ta Gamaliela i horo◊a i te feia faatere o te Ati Iuda o tei hinaaro i te<br />

taparahi pohe i te mau Aposetolo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:33–39.) Eaha te mau<br />

iteraa i tupu o te faaite ia outou i te parau mau o te mau parau a Gamaliela?<br />

• Eaha te tauiraa ta te horo◊araa i te Varua Maitai i hopoi i nia i te mau Aposetolo?<br />

(A faaau atu i te Mataio 26:4l7–56, 69–75 e <strong>Te</strong> Ohipa 4:5–21; 5:17–18, 26–42.)<br />

E mea nahea te mau hi◊oraa o te mau Aposetolo i te faaûrû ia tatou ia riro ei<br />

mau ite papu no te parau mau?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, i muri a◊e i to te mau Aposetolo fariiraa i te horo◊araa a te<br />

Varua Maitai, ua riro mai ratou ei mau ite mana puai no Iesu Mesia. A farii ai te<br />

mau Aposetolo i te hoê piiraa taa ê ia riro ei mau ite no te Mesia, ua farii atoa te<br />

melo tataitahi o te Ekalesia i te hopoi◊a ia faaite i te iteraa no÷na ra. A faaite atu i<br />

te iteraa papu oia hoi, e nehenehe i te Varua Maitai ia tauturu ia outou ia ite<br />

anahea e, e mea nahea ia faaite papu no te Mesia. A pee ai tatou i te mau<br />

faaûrûraa o te Varua, e tupu i te rahi to tatou faaroo, e to tatou huru i te Varua e<br />

tupu atoa ïa, e e riro mai tatou ei mau ite maitai atu no te Fatu Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaiteraa a te Varua Maitai i te tomoraa o te Hiero i Kirtland<br />

Haapiiraa 28<br />

A haamaramarama e, te niniiraa o te Varua hoê â ïa huru i te hoê i tupu i roto i <strong>Te</strong><br />

Ohipa 2:1–4, mai tei tupu i te tomoraa o te Hiero i Kirtland i te 27 no Mati 1836.<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o haapuai mai i te Parau Haapiiraa e<br />

te Mau Parau Fafau 109:36–37, te tuhaa o te pure tomoraa ta te Peropheta Iosepha<br />

Semita i titau ei ohipa niniihia mai. I muri iho, a ani i te tahi atu melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te faahitiraa i muri nei, o te faata nei e mea nahea taua titauraa<br />

ra i te horo◊ahia mai:<br />

“<strong>Te</strong> parau ra te Peropheta Iosepha Semita e, i roto i te hoê apooraa ahiahi i te<br />

mahana i tomohia ai te Hiero Kirtland, “ua tia maira te Taeae George A. Smith e<br />

ua haamata ihora i te tohu, e ua faaroohia te hoê maniania mai te ta◊i o te hoê<br />

mata◊i puai rahi, o tei faaî roa i te Hiero, e ua tia paatoa maira te amuiraa, ma te<br />

faatiahia e te hoê mana ite-ore-hia i te mata, e rave rahi o te haamata i te<br />

paraparau i roto i te mau reo e i roto i te tohuraa; ua ite atu vetahi pae i te mau<br />

orama hanahana, e oia mau â, ua î roa te Hiero i te mau melahi, o ta÷u i faaite<br />

papu atu i te amuiraa i taua ohipa ra. Ua horo amui maira te mau taata tupu e<br />

haati ra (ma te faaroo i te hoê ta◊i matau-ore-hia i reira, e ma te ite mai hoi i te<br />

marama anaana rahi mai te hoê pou mori ra i te faaearaa i nia i te Hiero), e ua<br />

maere matou paatoa i te mea e tupu ra” (History of the Church, 2:428).<br />

149


150<br />

2. “<strong>Te</strong> tau e tia÷i te mau mea atoa nei” (<strong>Te</strong> Ohipa 3:21)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 3:20–21.<br />

• Eaha ta Petero i ite i mua atu a tohu ai oia no te hoê “tau e tia◊i te mau mea<br />

atoa nei”? (Ua ite atu oia i te faahoiraa mai o te evanelia a Iesu Mesia i te mau<br />

mahana hopea nei na roto i te Peropheta Iosepha Semita.<br />

3. “Hoê atura aau e hoê hoi varua” (<strong>Te</strong> Ohipa 4:32)<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 4:32–5:11. A haamaramarama e, te mau melo o te Ekalesia i<br />

mutaa ihora “hoê aau e hoê hoi varua” (<strong>Te</strong> Ohipa 2:44; a hi◊o atoa <strong>Te</strong> Ohipa 4:32,<br />

34–3l7). Ua haamo◊a ratou i te mau mea atoa ta ratou i farii ia pahonohia te mau<br />

hinaaro o te mau taata atoa. (E hinaaro paha outou ia faaau i teie ohipa i te oire<br />

no Enosa [Mose 7:18], te mau huaai a Lehi (4 Nephi 1:1–3], e te mau melo i<br />

mutaa ihora o te Ekalesia i roto i teie nei tau tuuraa evanelia [PH&PF 42:30–34].)<br />

• Eaha ta Baranaba i pahono i teie huru no te ohipa haamo◊araa? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 4:36–37.) A mea nahea to Anania e to Saphira faahapa-ino-raa i teie<br />

huru ohipa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:1–2.) Eaha ta Petero i parau atu ia Anania raua<br />

o Saphira no nia i ta raua faaohiparaa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:3–4, 8–9.) E mea<br />

nahea e nehenehe ai ia tatou ia haapapu e, ua parau tia tatou e te Atua?<br />

• Noa÷tu â e, aita tatou e ora nei i raro a◊e i te hoê huru no te haamo◊araa, eaha<br />

tei anihia ia tatou ia horo◊a i te Atua e aore ra ia faaite i te tahi atu mau taata?<br />

(A hi◊o Omni 1:26; Mosia 4:16; PH&PF 4:2; 119:4 no te tahi atu mau hi◊oraa.) E<br />

mea nahea tatou i te tahi mau taime ia “huna i te hoê pae”?<br />

<strong>Te</strong>ie te parau a Elder Neal A. Maxwell:<br />

“O Anania raua o Saphira. . . ua ‘huna’ i te tahi pae aita râ i haamo◊a i ta raua<br />

atoa ra (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 5:1–11). Eita roa te tahi pae e hoo atu ia Iesu no te<br />

moni e 30 pene, tera râ eita ratou e horo◊a No÷na i ta ratou atoa ra!<br />

“. . . E rahi atu to tatou mana◊o i nia i te haamo◊araa ana◊era i roto i te parau no<br />

te faufaa fenua e te moni ihoa râ. <strong>Te</strong>ra râ te vai ra e rave rahi mau rave◊a e huna<br />

ai tatou i te tahi pae. E nehenehe ia horo◊ahia i te hoê te moni e te taime e e<br />

huna â oia i te tuhaa tano maitai no÷na iho. E nehenehe te hoê e faaite i te mau<br />

taleni no te haapurororaa e a tapea â ai i te hoê te◊ote◊o taa ê. E nehenehe i te<br />

hoê ia huna atoa na roto i te oreraa e tuturi i mua i te terono o te Atua e a pi◊o<br />

ai i mua i te tahi mau p∂p∂ atu. E nehenehe i te hoê ia farii i te hoê piiraa a te<br />

Ekalesia tera râ ua tuu hau atu i to÷na aau i roto i te tapearaa i te tahi tiaraa i<br />

roto i te ao nei” (i roto Conference Report, Oct. 1992, 90; e aore ra Ensign, Nov.<br />

1992, 66).{1}<br />

• E mea nahea tatou e faaore ai i te huru [paruparu] no te “huna i te tahi pae”?<br />

Eaha te mau haamaitairaa o te nehenehe e tae mai na roto i te horo◊araa ia<br />

tatou atoa i te Fatu?<br />

4. <strong>Te</strong> Ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

E hinaaro paha te mau orometua haapii o te feia apî ia faaohipa i te raveraa no te<br />

“titauraa haapiiraa” i roto i te mau tuhaa o te haapiiraa (ua faataahia teie raveraa<br />

i roto i te buka Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, te mau ≤pi 179–80). Mai teie te<br />

huru, e nehenehe outou e ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tamata i te<br />

faaoti i te parau tumu o te haapiiraa na roto i te aniraa i te mau uiraa o te<br />

nehenehe e pahono mai na roto i te “e” e aore ra te “aita. “


“E Rahi Roa÷tura<br />

Hoi te Mau P¥p¥”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 6–9<br />

Haapiiraa<br />

29<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite mau e, te ravehia nei te<br />

ohipa a te Ekalesia na roto i te mau taata e rave rahi, e horo◊a ratou atoa i to<br />

ratou mau taleni e to ratou mau iteraa papu no te haapuai i te Ekalesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 6:1–7. <strong>Te</strong> faatoro◊a nei na Aposetolo Hoê Ahuru Ma Piti i na taata<br />

toohitu no te faatere i te ohipa pae tino a te Ekalesia.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 6:8–7:60. Setephano, te hoê o na toohitu, te faaite nei ïa i mua i te<br />

Sanederina [Haavaraa Rahi a te Ati Iuda]. Na ta÷na mau parau i riri ai te mau<br />

taata o te faaroo nei, e te rave ê nei ia÷na i rapae i te oire e te taora nei ia÷na i<br />

te ofa◊i ia pohe.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 8:4–40. Philipi, te tahi o na pìpì e hitu, te poro nei e te rave nei i te<br />

mau semeio i roto i Samaria. <strong>Te</strong> haapii nei e te bapetizo nei i te hoê eunuta<br />

no Etiopia.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 8:1–3; 9:1–31. <strong>Te</strong> hamani ino nei o Saulo i te Ekalesia e tae noa’tu i<br />

te taime te farii nei oia i te hoê orama no Iesu Mesia. Ua faafariuhia o Saulo<br />

e ua bapetizohia e, te haamata nei ïa i te poro i te evanelia.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: <strong>Te</strong> Ohipa 22:1–16; 26:1–5, 9–18.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A haamana◊o e, te haapii nei outou i te hoê piha<br />

haapiiraa e taata tataitahi to roto. E nehenehe e vai mai te taa-ê-raa rahi i roto<br />

i te mau iteraa i tupu no te oraraa, te roaraa o te meloraa i roto i te Ekalesia, te<br />

maramarama no te parau haapiiraa e te mau parau tumu no te evanelia, te<br />

mau taleni e te mau aravihi, e te mau rave◊a maitai no te ite haapiiraa. A imi ia<br />

maramarama i te mau taa-ê-raa o te mau melo o te piha haapiiraa e a tauturu i<br />

te taata tataitahi ia maramarama maitai i te mau parau mau e haapiihia nei. (A<br />

hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 27–35; a hi◊o atoa 39–42.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamatai i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa:<br />

• Eaha te tuhaa o to outou tino ia mana◊o outou e mea faufaa rahi atu? No te aha?<br />

I muri a◊e i te pahonoraa a te mau melo e rave rahi o te piha haapiiraa, a ani atu:<br />

• O vai te melo o te Ekalesia o ta outou e mana◊o nei e melo faufaa rahi atu? No<br />

te aha?<br />

A vaiiho faahou â i te mau melo e rave rahi o te piha haapiiraa ia pahono mai.<br />

I reira, a ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o 1 Korinetia 12:14–21, e a<br />

151


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

152<br />

ani i te hoê atu melo o te piha haapiiraa ia tai◊o 1 Korinetia 12:12–13. A<br />

haamaramarama e, i roto i teie mau irava te faaau nei te Aposetolo Paulo i te<br />

mau melo o te Ekalesia i te mau tuhaa o te tino. Mai te avae, te rima, te taria,<br />

e te mata e faufaa nei i roto i ta ratou mau ohipa taa ê, mai te reira atoa te mau<br />

melo o te Ekalesia i te faufaa e to ratou mau aravihi e te mau taleni taa ê.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea e tano ai te reira i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu no te faatuati i te<br />

mau parau tumu o te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. Ua faatoro◊ahia na taata toohitu no te faatere i te ohipa pae tino<br />

o te Ekalesia.<br />

A tai◊o e a aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 6:1–7. A haamaramarama e, i raro a◊e i te arata◊iraa a<br />

te mau Aposetolo, ua tupu rahi oioi te Ekalesia, ma te faafariu i te mau taata i<br />

roto i te mau nunaa e rave rahi. Ua riro te reira ei oaoa rahi, tera râ ua faatupu<br />

atoa mai i te tahi mau tamataraa. A tupu ai te Ekalesia i te rahi, ua hinaaro rahi<br />

te mau Aposetolo i te tahi atu mau melo no te tauturu tia i te Ekalesia e no te<br />

paturaa i te basileia a te Atua.<br />

• A tupu ai te Ekalesia i te rahi, i te tahi mau taime, ua farii atoa te mau p∂p∂ i<br />

roto i te mau tahitohitoraa [marôraa] i te tahi e te tahi. No te aha te tahi mau<br />

melo Hereni i amuamu ai i te mau melo Hebera? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 6:1.) E mea<br />

nahea tatou, oia te mau melo o te Ekalesia ia faaore i te mau tahitohitoraa<br />

[marôraa] e te mau afâraa i rotopu ia tatou, ua faatumuhia anei te reira i nia te<br />

pae faaroo, te pae faufaa, te pae peu tumu, e aore ra i nia i te tahi atu mau taaê-raa?<br />

No te aha e mea faufaa no tatou ia faaore i taua mau afâraa ra? (A hi◊o i<br />

2 Nephi 26:33; PH&PF 38:26–27.)<br />

Ua parau te Peresideni Howard W. Hunter e: “E mea na roto i te maramaramaraa<br />

e te fariiraa i [te] huru metuaraa tane o te Atua i te ao nei, e nehenehe ai i te mau<br />

taata atoa o te fenua nei ia mauruuru hau atu i te mana◊ona◊o o te Atua no ratou<br />

e to ratou tuatiraa i te tahi e te tahi. <strong>Te</strong>ie te hoê parau poro◊i o te oraraa<br />

e o te here o te û afaro nei i nia i te mau peu tumu atoa i faatumuhia i nia i te<br />

hiroa, te reo, te tiaraa imiraa faufaa e aore ra te politita, te ana◊iraa pae haapiiraa,<br />

e aore ra te peu tumu i mutaa ihora, no te mea, hoê â tupuna pae varua to tatou<br />

atoa. E parau tuatapaparaa tupuna no te ra◊i mai to tatou; e tamarii pae varua na<br />

te Atua te taata tataitahi” (i roto Conference Report, Oct. 1991, 22; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1991, 18).<br />

• E mea nahea te mau huru rauraa i rotopu i te mau melo i te haamaitai e i te<br />

faaitoito i te Ekalesia? E mea nahea tatou ia taa ê i te tahi atu e, noa÷tu i te reira<br />

te vai tahoê nei â tatou?<br />

• Ua mana◊o te mau Aposetolo, te tiaraa ra, eiaha ratou e rave i te taime mai roto<br />

mai i te haapiiraa i te evanelia no te faatupu i te mau marôraa e no te haapa◊o i<br />

te tahi atu mau ohipa o te pae tino nei (<strong>Te</strong> Ohipa 6:2). E mea nahea to ratou<br />

faaoreraa i teie fifi? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 6:3–6.) No te aha e mea faufaa no te ohipa<br />

a te Ekalesia ia haaparerehia [faaitehia] i rotopu i te mau taata e rave rahi? E<br />

mea nahea to outou haamaitairaahia e te mau rave◊a maitai no te taviniraa i<br />

roto i te Ekalesia?


• Eaha te mau tauiraa i te pae faanahonahoraa ta te Fatu i faaûrû i te feia faatere o<br />

te mau mahana hopea nei o te Ekalesia ia rave a tupu ai te Ekalesia i te rahi? (I<br />

roto i te mau pahonoraa, e nehenehe e vai mai te tahi atu mau P∂p∂ o te Hitu<br />

Ahuru e aore ra te faanahonahoraa o te Ekalesia i roto i te mau retioni i<br />

faaterehia e te mau Peresideniraa Area.) E mea nahea teie mau tauiraa ia tauturu<br />

ia pahono i te mau hinaaro o te mau melo o te Ekalesia na roto i te ao nei?<br />

2. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Setephano i mua i te Sanederina [Haavaraa rahi a te<br />

Ati Iuda] e ua taorahia i te ofa◊i ia pohe.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 6:8–7:60. A ani manihini i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o haapuai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• O Setephano, te hoê o na taata toohitu i piihia no te tauturu i na Aposetolo<br />

Hoê Ahuru Ma Piti, tei tapeahia i te auri no te mau pariraa hape o te mau<br />

parau faainoraa e tei afa◊ihia mai i mua i te Sanederina, oia hoi te haavaraa a te<br />

Ati Iuda (<strong>Te</strong> Ohipa 6:11–15; mai te mea e titauhia, a haamaramarama e, te riro<br />

nei te parau faaino ei ohipa tura ore i mua i te Atua e aore ra i mua i te mau<br />

mea mo◊a). Eaha ta Setephano i rave a tia ai oia i mua i te Sanederina? (A hi◊o<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 7:1–53. Ua tai◊o aau maira oia i te aamu o te Ati Iseraela.)<br />

• No te aha outou i mana◊o ai e, te haapapu nei o Setephano i te mau ohipa<br />

faufaa rahi a te Fatu i roto i te aamu o te Ati Iseraela? E mea nahea tatou ia<br />

haapapu e, aita tatou e haamo◊e nei i te mau ohiparaa a te Fatu i roto i to tatou<br />

mau oraraa? E mea nahea te haamana◊oraa i te mau haamaitairaa i mairi, mai<br />

te tautururaa te tautururaa a te Fatu ia tatou, e vai noa ai ma te haapa◊o-maitaihia<br />

i roto i teie nei tau?<br />

• No te aha outou e mana◊o ai e, ua haapapu atoa o Setephano i te mau<br />

haamo◊eraa e te mau haapa◊o ore pinepine a Iseraela i te Atua? Eaha te faaauraa<br />

ta Setephano i rave i rotopu i to÷na feia faaroo e te mau Iseraela haapa◊o ore i<br />

mua ra? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:51–53.) E mea nahea to te mau taata feruriraa i teie<br />

faaauraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:54.)<br />

• Eaha te orama ta Setephano i farii i muri a◊e i te otiraa ta÷na parauraa? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 7:55–56.) Eaha ta te mau taata i rave i te taime i parau ai oia ia ratou no<br />

ta÷na orama? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:57–58.) Eaha te mau parau hopea ta Setephano<br />

i faaite atu no nia i to÷na faatereraa ei p¥p¥? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 7:59–60.)<br />

3. <strong>Te</strong> poro nei o Philipa e te rave nei i te mau semeio i Samaria.<br />

Haapiiraa 29<br />

• O Philipa, te hoê atu o na taata toohitu tei maitihia no te tauturu i te mau<br />

Aposetolo, tei poro e tei rave i te mau semeio i roto i Samaria. E mea nahea to<br />

te mau taata o Samaria pahonoraa i te parau poro◊i a Philipa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

8:6–8, 12.) E mea nahea teie mau taata ia farii i te horo◊araa o te Varua Maitai?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:14–17.)<br />

• <strong>Te</strong> hoê o te mau taata faafariuhia no Samaria, o te hoê ïa taata tahutahu o<br />

Simona te i◊oa. Ia vai te haamana◊oraa ta Simona i horo◊a no te mau ohiparaa<br />

ta÷na i rave na roto i te tahutahu? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:9–11.) Ia vai ta te mau<br />

Aposetolo haamana◊oraa no te mau semeio ta ratou i rave? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

4:7–10.) No te aha teie taa ê-raa i te tano maitai? (A faaite e, e rave rahi mau<br />

taata o te tatau mai i to tatou haapao e te parau tia e na reira ïa no te<br />

faahanahana ia ratou iho. <strong>Te</strong> vahi taa ê râ, e horo◊a te mau tavini o te Atua i te<br />

153


154<br />

hanahana ia’na. Na roto i te maramaramaraa i teie taa-ê-raa, e tauturu te reira<br />

ia tatou ia hi◊opoa i te mau taa-ê-raa e rave rahi i roto i to tatou mau oraraa.)<br />

• Eaha ta Simona i rave i te taime i ite ai oia i te mau Aposetolo ia horo◊a i te<br />

horo◊araa o te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:18–19.) E mea nahea to Petero<br />

pahonoraa i ta Simona titauraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:20–23.) E mea nahea te<br />

hoê taata e riro ai ei taata maitai no te farii i te mana o te autahu◊araa? (A hi◊o<br />

Hebera 5:4; PH&PF 121:36.)<br />

Ua parau te Peresideni James E. Faust e: “<strong>Te</strong>ie mana rahi atu o te mau mana<br />

atoa, oia hoi te mana o te autahu◊araa, aita te reira e horo◊ahia mai te rave◊a e<br />

faaohipahia nei te mana i roto i te ao nei. Eita e nehenehe ia hoohia mai e<br />

aore ra ia hoohia atu. . . . <strong>Te</strong> mana o te ao nei e mea pinepine i te faaohipahia<br />

ma te rû rahi. Area râ, e faaohipahia te mana o te autahu◊araa na roto ana◊e ra i<br />

taua mau parau tumu ra o te parau tia a faaterehia ai te mana o te autahu◊araa”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1997, 59–60; e aore ra Ensign, May 1997, 43).<br />

• E mea nahea to Philipa farereiraa i te eunuka no Etiopia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

8:25–29.) Eaha te mau haamaitairaa i tae mai ia Philipa e i te mau taata Etiopia<br />

no to Philipa peeraa i te Varua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 8:30–38.) Eaha te mau<br />

haamaitairaa o te tae mai ia outou (e aore ra i te tahi taata o ta outou i matau)<br />

no te mea ua pee outou i te Varua?<br />

• E mea nahea to te taata Etiopia faaiteraa i te haehaa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

8:30–39.) E mea nahea te haehaa ia tauturu ia tatou ia maramarama e ia farii<br />

i te parau a te Atua?<br />

4. Ua faafariuhia e ua bapetizohia o Saulo e te haamata nei oia ia poro<br />

i te evanelia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 8:1–3 e 9:1–31. A<br />

haamaramarama e, e taata Pharisea o Saulo o tei hamani ino papu i te Feia Mo◊a i<br />

mutaa iho ra. <strong>Te</strong>i reira oia i te taime i taorahia ai o Setephano i te ofa◊i (<strong>Te</strong> Ohipa<br />

7:58) e ua riro oia ei tumu no te tapearaa i te auri e te poheraa o te mau melo e<br />

rave rahi o te Ekalesia (<strong>Te</strong> Ohipa 8:3; 22:4). Area râ, ua ite mata oia i te faafariuraa<br />

maere e ua riro mai ei misionare faahiahia.<br />

• Eaha tei faataui ia Saulo mai roto mai i te hoê taata hamani ino i te Feia Mo◊a ei<br />

tavini faahiahia i te Fatu? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 9:1–9, 17.) A faaite e, ua faafariuhia<br />

mai o Saulo i te taime i faaroo ai oia i te reo o te Fatu. E mea nahea tatou ia<br />

faaroo i te reo o te Fatu? (A hi◊o PH&PF 1:38; 6:23; 8:2; 18:34–36.) E mea nahea<br />

te faarooraa i to÷na reo ia tauturu ia tatou ia faafariuhia?<br />

A haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, e mea pinepine te faafariuraa<br />

e tupu mai ïa na roto i te hoê iteraa i tupu marû, e maa vahi iti i te taime, eita<br />

râ na roto mai i te iteraa i tupu taue, e te maere mai to Saulo. Ua parau o Elder<br />

Robert D. Hales, “I te ra taime e tera taime, e nehenehe te taata tataitahi e farii<br />

i te mau iteraa i tupu [mai to Saulo], tera râ no te pae rahi, e tupu mai te<br />

faafariuraa i roto i te roaraa o te hoê taime, a haapii ai, a pure ai, e a ite ai,<br />

e e tauturu te faaroo ia tatou ia tupu i te rahi i roto i to tatou iteraa papu e te<br />

faafariuraa” (i roto Conference Report, Apr. 1997, 111; e aore ra Ensign, May<br />

1997, 80).<br />

• Ua parau o Elder Ezra Taft Benson no nia i te uiraa a Paulo, “E te Fatu, eaha ta<br />

oe e hinaaro ia rave au nei?” o te uiraa faufaa rahi atoa ïa o ta tatou e


nehenehe e ani i roto i teie oraraa (i roto Conference Report, Oct. 1972, 53; e<br />

aore ra Ensign, Jan. 1973, 57). No te aha e mea faufaa rahi te reira ia ani atoa<br />

tatou i teie uiraa? E mea nahea to outou haamaitairaahia a vaiiho ai outou ia<br />

outou iho i raro a◊e i te hinaaro o te Atua ia outou?<br />

• No te aha o Anania i taere ai ia haere e farerei ia Saulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

9:10–14.) No te aha o Anania i haere ai noa÷tu i to÷na huru taiâ? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 9:15–16.) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i te ohiparaa a<br />

Anania? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, e nehenehe te Atua e horo◊a<br />

i te itoito ia tatou ia rave i te mea atoa ta÷na e ani ia tatou e eiaha roa tatou e<br />

otohe i mua i te hoê taata, noa÷tu i to tatou feruriraa, aita te tautururaa a te<br />

varua e manuïa.)<br />

• Eaha ta Anania i rave no Saulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 9:17–18.) Eaha ta Saulo i rave<br />

i muri a◊e i to÷na bapetizoraahia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 9:19–22, 26–29.) Eaha ta<br />

tatou mau hopoi◊a, ia oti tatou i te faafariuhia mai i te evanelia a Iesu Mesia?<br />

(A hi◊o Luka 22:32; Ioane 8:31; Mosia 18:8–10; PH&PF 88:81.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, te ora nei tatou, mai ia Setephano, ia Philipa, e ia Saulo, i roto i te hoê<br />

tau te tupu-rahi-oioi nei te Ekalesia. A faaite papu e, te hinaaro nei te Fatu ia<br />

tatou tataitahi ia tavini i roto i to÷na basileia a tupu ai te reira i te rahi. A faaitoito<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite maitai e ia mauruuru rahi i te mau aravihi<br />

maitai taa ê, te mau taleni, e te mau iteraa i tupu ta te melo tataitahi o te paroita<br />

e aore ra ta te amaa e hopoi nei i te ohipa a te Fatu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te mateira i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti atoa o na mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “E ore e tia ia oe ia tue i te tara” (<strong>Te</strong> Ohipa 9:5)<br />

• A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i <strong>Te</strong> Ohipa 9:5. Eaha te<br />

auraa o te parau “ia tue i te tara”? (Oia hoi ia ore e faaroo i te haapiiraa<br />

[haamaramaramaraa] e aore ra te arata◊iraa. I te tahi mau taime, ua<br />

faaohipahia te tapu raau oeoe no te tueraa o te animala no te faahaere<br />

vitiviti a◊e e aore ra no te faahere i te tahi pae [e hinaarohia ra]. Mai te mea<br />

e, e tue te animala i teie tapu raau a tairihia ai oia, e haamauiui hau atu te<br />

reira i te animala.) E mea nahea te mau ohipa ta Saulo i rave, hou ta÷na<br />

orama i te haamauiui ia÷na? E mea nahea tatou ia haamuiui ia tatou iho ia<br />

aro ana◊e tatou i te parau mau.<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 29<br />

A papa◊i te mau parau i muri nei i nia i te mau ≤pi parau roroa e aore ra i nia i te<br />

tabula ereere: Anania, mana, ino, mau mata, Varua Maitai, marama, poro, mau poa<br />

i◊a, parau ore, ruru, farii maitai, reo.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai’o i <strong>Te</strong> Ohipa 9:1–22 e ia faaoti i te<br />

auraa e te ana◊iraa o teie mau parau i roto i te aamu o te faafariuraa o Saulo. I<br />

reira a ani ia ratou ia faatia mai i te aamu, ma te faaohipa i teie mau parau atoa.<br />

155


Haapiiraa<br />

30<br />

156<br />

“E Ore te Atua e Haapao i te<br />

Huru o te Taata”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 10–14; 15:1–35<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tautururaa i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite maitai e, no te mau taata<br />

atoa te evanelia, e te arata◊ihia nei te Ekalesia na roto i te heheuraa tamau.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 10:1–11:18. <strong>Te</strong> fâ nei te hoê melahi ia Korenelio i roto i te hoê<br />

orama e te parau nei ia÷na ia titau atu i te Aposetolo ra o Petero. <strong>Te</strong> haapii<br />

mai nei o Petero i roto i te hoê orama e, e mea tia ia porohia te evanelia i te<br />

mau Ati Edene (te mau taata e ere i te mau Ati Iuda). <strong>Te</strong> haere nei oia i<br />

Kaisarea no te haapii ia Korenelio, e to÷na utuafare e to÷na mau hoa. Ua tae<br />

maira te Varua Maitai i nia ia Korenelio e i nia ia vetahi ê, e ua bapetizohia<br />

ratou. Ua faaino te tahi mau melo o te Ekalesia ia Petero no te haapiiraa i te<br />

mau Ati Edene, area râ a parau atu ai oia no nia i ta÷na orama, ua farii ratou i<br />

te reira ei heheuraa no te Ekalesia.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 12. <strong>Te</strong> taparahi nei te Arii o Heroda ia Iakobo e te tapea nei i te auri<br />

ia Petero. <strong>Te</strong> pure nei te Feia Mo◊a ia tuuhia o Petero i rapae [ia haamatarahia<br />

mai ia Petero], e na te hoê melahi o te Fatu i haamatara [tatara] ia÷na. <strong>Te</strong><br />

tairihia nei o Heroda e te hoê melahi a te Fatu e te pohe nei.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 13–14. O Saula (tei itehia i teie nei i te i◊oa o Paulo) raua o Baranaba,<br />

te rave nei i to raua tere matamua no te ohipa misionare, ma te haamau i te<br />

Ekalesia i rotopu i te mau Ati Edene i roto i te mau oire e rave rahi.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 15:1–35. <strong>Te</strong> haapii nei te tahi Feia Mo◊a, oia hoi te mau Ati Edene o<br />

tei amui mai i te Ekalesia e mea tia roa ia haapa◊o i te ture a Mose, tae noa÷tu i<br />

te peritomeraa o te mau tane. <strong>Te</strong> faaoti nei te mau Aposetolo e, aita te reira i<br />

titauhia e te Fatu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Circumcision<br />

[<strong>Te</strong> Peritomeraa],” 646; “Cornelius,” 650.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho◊a fenua no te tere misionare matamua a Paulo<br />

(hoho◊a 19 i roto i te nene◊iraa a te Ekalesia no te Bibilia King James), e hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te tai◊oraa: Ua parau o Elder Gordon B. Hinckley: “Ua hau atu i<br />

to outou ite o ta to outou mau melo haapiiraa e tia ia haapiihia. Ia haapiihia<br />

ratou e tia ai, e te poia nei hoi ratou i to outou faaûrûraa. <strong>Te</strong> hinaaro nei<br />

ratou i te hihi mahanahana o te mau autaatiraa o te taata iho. Ua riro noa te<br />

reira ei huru itehia no te hoê orometua faahiahia” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1965, 52; e aore ra Improvement Era, Dec. 1965, 1124). Ma te pure maite,<br />

a feruri e mea nahea outou e nehenehe ai ia faatupu e ia faaite i te here i te<br />

melo tataitahi o te piha haapiiraa. (A hi◊o Haapiiraa —Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu,<br />

6–7. 31-32, 202–03.)


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A horo◊a i te mau faaiteraa i muri nei, hoê i te taime hoê, e a ani i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaoti eaha te oro◊a au maitai i roto i te aamu o te Ekalesia ta<br />

ratou e hi◊o atu:<br />

1. Heheuraa<br />

2. 8 no Tiunu 1978<br />

3. <strong>Te</strong> Peresideni Spencer W. Kimball<br />

4. <strong>Te</strong> Autahu◊araa<br />

5. <strong>Te</strong> Faaiteraa Mana 2<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te Faaiteraa Mana 2 (tei<br />

tuuhia i te pae hopea o <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau) e a tai◊o i te piti<br />

o te paratarapha ia ratou iho (ma te haamata mai i te vahi “I roto i te mau<br />

mahana matamua o te avae tiunu”). A faaite e, ua papa◊ihia i roto i te Faaiteraa<br />

Mana 2, te vai ra te heheuraa o tei faaite i te autahu◊araa e vai ra no te mau melo<br />

tane tiamâ atoa o te Ekalesia.<br />

Mai te mea te haamana◊o ra te tahi mau melo o te piha haapiiraa i te mahana i<br />

faaitehia ai tera heheuraa, a ani manihini ia ratou ia faataa mai eaha tei tupu i<br />

roto i to ratou aau i to ratou iteraa [faarooraa] i te reira.<br />

• Na vai i faatia i te autahu◊araa ia mauhia e te mau melo tane tiamâ atoa no te<br />

Ekalesia? (Na te Fatu.) E mea nahea to te Fatu faaiteraa i to÷na hinaaro i to te<br />

Ekalesia? (Ua heheu oia i te reira i te peropheta, o te faaite atu i te reira i te<br />

mau melo o te Ekalesia.) Eaha tei tupu i nia i te Ekalesia na roto i teie<br />

heheuraa?<br />

A haamaramarama e, ua riro teie heheuraa ei hi◊oraa e mea nahea te Fatu ia tamau<br />

noa, na roto i te heheuraa i te arata◊i i ta÷na Ekalesia. E aparau teie haapiiraa i nia i<br />

te hoê â heheuraa o tei horo◊ahia i te mau melo o te Ekalesia i muri noa iho i te<br />

Tia-faahou-raa o Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa i muri nei, a haapapu i te<br />

faufaa o te heheuraa tamau noa na roto mai i te Fatu i ta÷na Ekalesia. A faaitoito i<br />

te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu no te<br />

heheuraa tamau noa.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei o Petero i roto i te hoê orama e, e mea tia i te evanelia ia<br />

porohia atu i te mau Ati Edene.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 10:1–11:18. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia maiti mai i te mau irava.<br />

• Eaha te huru o te taata ra o Koronelio? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:1–2, 30–31. Ua riro<br />

oia ei taata parau tia o tei tiaturi i te Atua, tera râ e Ati Edene oia, e ere atoa râ<br />

i te Ati Iuda.) Eaha te parau poro◊i a te melahi ia Koronelio? (A hi◊o i <strong>Te</strong> Ohipa<br />

157


158<br />

10:3–6.) Eaha te huru o Koronelio i teie parau poro◊i? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:7–8,<br />

33.) No te aha e mea faufaa ia ohipa i tera ihora taime i nia i te mau<br />

haamaramaramaraa e aore ra i nia i te mau faaûrûraa no ô mai i te Atua ra?<br />

• A ratere ai te mau taata a Koronelio i Ioapa, ua farii o Petero i te hoê orama (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 10:9–16). Eaha ta Petero i ite i roto i teie orama? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

10:11–12.) Eaha tei parauhia ia Petero ia rave? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:13.) No te<br />

aha ua pato◊i o Petero? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:14. Aita oia i hinaaro ia amu i te<br />

mau animala o te ferurihia e mea repo i au i te ture a Mose.) E mea nahea te<br />

Fatu i te pahonoraa i te feruriraa o Petero? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:15–16.)<br />

• A farerei ai oia ia Koronelio, ua taa maitai atura ia Petero ta÷na moemoea. Eaha<br />

te auraa mau o te reira? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 1`0:28, 34–35. Na te mau taata atoa te<br />

evanelia, e ere na te mau Ati Iuda ana◊era. A haamaramarama e, te auraa no te<br />

parau “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata” oia hoi, e horo◊a te Atua i te<br />

taata tataitahi i te rave◊a maitai ia farii i te mau haamaitairaa e vai ra na roto i<br />

te faanahoraa o te ora [faaoraraa].) No te aha ua faahi◊ohia te mau Ati Edene i<br />

roto i te moemoea i te mau animala mâ ore [reporepo]? (Ua mana◊o te Ati<br />

Edene e, e feia tiamâ ore i te pae varua e aore ra e feia mâ ore [repo], mai te<br />

mau animala ra no reira te ture a Mose i ore ai e faatia i te mau Ati Iuda ia<br />

amu. Na roto i te parauraa e, ua “mâ” te mau animala i roto i te moemoea i<br />

teie nei, te parau nei ïa te Fatu ia Petero e, e tia i te evanelia ia porohia i teie<br />

nei i te mau taata atoa.)<br />

• I muri a◊e i to Petero haamaramaramaraa i ta÷na moemoea, ua haamata oia i te<br />

haapii ia Koronelio e to÷na mau hoa. Eaha ta÷na i haapii ia ratou i roto i ta÷na<br />

a◊oraa matamua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:36–43.) Eaha tei tupu a poro ai o Petero?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:44, 46.) No te aha ua haapapu te reira ia Petero e, ua tia ia<br />

Koronelia e to÷na mau hoa ia bapetizohia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 10:47–48; a hi◊o<br />

atoa i <strong>Te</strong> Ohipa 11:15–17.)<br />

• Eaha te huru o te tahi mau melo o te Ekalesia a faaroo ai ratou e, ua haapii ana<br />

o Petero i te evanelia i te mau Ati Edene? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 11:1–3.) No te aha<br />

teie mau melo i huru ê ai? (Aita ratou i feruri ua riro te mau Ati Edene ei tuhaa<br />

no te mau taata maitihia a te Atua.)<br />

• E mea nahea te mau mana◊o o te mau melo o te Ekalesia i te tauiraa i muri a◊e i<br />

to Petero parauraa ia ratou no nia i ta÷na orama e te iteraa i te mea i tupu ia<br />

Koronelio? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 11:4–18.) Eaha te tia ia tatou ia rave ia farii ana◊e<br />

tatou i te mau haamaramaramaraa apî no ô mai i ta tatou feia faatere o te<br />

Ekalesia ra, noa÷tu â e, aita tatou e au mau nei i te mau haamaramaramaraa e<br />

aore ra te mana◊o nei tatou e mea fifi te reira ia maramarama maitai? (A hi◊o<br />

Ioane 7;17; 2 Nephi 28:30; PH&PF 6:11, 14–15.)<br />

• No te aha o Petero ïa te taata i farii i te heheuraa no te haapii i te Ati Edene i te<br />

evanelia? (O oia te taata faatere o te Ekalesia i taua taime ra.) O vai te farii nei i te<br />

heheuraa i teie mahana no te Ekalesia taatoa? No te aha e mea faufaa ia vai hoê<br />

taata ana◊era o te farii i te heheuraa no te Ekalesia taatoa? (A hi◊o PH&PF 43:2–6.)<br />

2. Ua matara o Petero i te fare tapearaa ma te maere rahi.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 12.<br />

• Ua taparahi pohe te Arii Heroda i te Aposetolo Iakobo, i muri iho ua haru ia<br />

Petero i roto te fare tapearaa e ua tuu atu ia÷na i raro a◊e i te tia◊iraa teiaha (<strong>Te</strong>


Haapiiraa 30<br />

Ohipa 12:1–4). E mea nahea te mau melo o te Ekalesia ia pahono i te<br />

tapearaahia o Petero i te auri? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 12:5.) E mea nahea ta tatou<br />

mau pure ia tauturu i te peropheta e i te tahi atu feia faatere o te Ekalesia i teie<br />

nei mahana? (A hi◊o PH&PF 43:12; 93:51; 107:22.)<br />

<strong>Te</strong> faahiti ra te Peresideni Joseph F. Smith e, “Eiaha roa te hoê mahana ia mairi,<br />

e mea tia râ i te taatoaraa o te mau taata o te Ekalesia ia faateitei i to ratou mau<br />

reo i roto i te pure i te Fatu no te patururaa i ta÷na mau tavini” (Gospel Doctrine<br />

[<strong>Te</strong> Parau Haapiiraa no te Evanelia], 5th ed. [1939], 223).<br />

• E mea nahea to Petero matararaa mai i te fare tapearaa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

12:6–10.) Eaha te tahi atu mau taime ua faaherehere te Fatu ma te maere rahi i<br />

te ora o te tahi taata e tae noa÷tu ua faaoti taua taata ra i ta÷na [te tane e aore ra<br />

te vahine] misioni i te fenua nei? (<strong>Te</strong> mau hi◊oraa mai roto mai i te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, mai ia Daniela; Sekarada, Meseka, e Abede-nego; Abinadi;<br />

Alama e Amuleka; e Iosepha Semita.)<br />

• Eaha tei tupu i te Arii Heroda i muri a◊e i to Petero tapuniraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

12:21–23.) A faaau i te mea i tupu ia Heroda e te mea i tupu i te Ekalesia, ia au<br />

i tei faataahia i roto i te irava i mua mai (<strong>Te</strong> Ohipa 12:24). E mea nahea to<br />

outou iteraa i te Ekalesia ia ruperupe, noa÷tu i te mau itoito o te tahi mau taata<br />

ia haamou i te reira?<br />

3. O Saula (o Paulo i teie nei) raua o Baranaba te poro nei i te evanelia i te<br />

mau Ati Edene.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 13–14. Mai te<br />

mea te faaohipa nei outou i te hoho◊a fenua, a faaite atu i te mau vahi ta Paulo<br />

raua o Baranaba i hahaere a paraparau ai i te reira.<br />

• Eaha ta te piiraa o Saula raua o Baranaba e faaite nei no nia i te huru ia piihia<br />

te mau melo o te Ekalesia i roto i te ohipa taviniraa a te Atua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

13:1–3. A aparau i te hinaaro no te pure e no te haapaeraa i te maa, te<br />

heheuraa, e te mana o te autahu◊araa i roto i te piiraa o te mau melo ia tavini i<br />

roto i te Ekalesia.) Eaha te mau iteraa i tupu tei tauturu ia outou ia ite e, ua<br />

faaûrûhia te mau piiraa a te Ekalesia na roto i te Varua?<br />

• Ua titau manihini te mau faatere o te sunago i roto i Anatio ia Paulo ia<br />

paraparau i roto i te putuputuraa o te Sabati (<strong>Te</strong> Ohipa 13:14–15). Eaha te parau<br />

poro◊i rahi a Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 13:23–31, 38–41.) Eaha te pahono a te<br />

mau Ati Edene i Anatio i te mau misionare e i ta raua parau poro◊i? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 13:42–44, 48.) No te aha te tahi mau Ati Iuda i hamani ino ai ia Paulo<br />

raua o Baranaba? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 13:45–47.)<br />

• Eaha te huru o te mau taata i Lusekera i te taime i faaora ai o Paulo i te taata<br />

pirio◊i? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 14:8–13. A haamaramarama e, Dia [Jupiter] e o Hererae<br />

[Mercurius] e mau atua haavare ïa ta te mau taata e haamori ra.) E mea nahea ta<br />

Paulo raua o Baranaba pahonoraa i teie arueraa e teie haapa◊o maitairaa? (A hi◊o<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 14:14–18.) A faaite e, e imi tamau noa te mau orometua haapii mau i<br />

te parau a te Atua no te horo◊a i te hanahana i te Atua e e faahuri ê i te haapa◊o<br />

maitairaa a te taata ia ratou iho. E mea nahea to outou ite i taua huru ra ia<br />

faaitehia e te feia faatere o te Ekalesia i teie anotau?<br />

• I roto i te oire tataitahi ta Paulo raua o Baranaba i hahaere, ua iteahia ia raua te<br />

mau taata tei anaanatae ia farii i te evanelia, tera râ ua iteahia atoa ia raua te<br />

159


mau taata o te hamani ino ra ia raua e o te faahuehue ra i te tahi pae taata ia<br />

pato’i atu i te Ekalesia (<strong>Te</strong> Ohipa 13:43–45, 50; 14:1–6, 19). No te aha o Paulo<br />

raua o Baranaba i ho◊i ai i te mau oire tataitahi noa÷tu â ua hamani-ino-hia<br />

raua i reira? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 14:21–23. Ua faatia raua i te mau amaa o te<br />

Ekalesia i roto i te mau oire, e ua ho◊i faahou mai raua no te faaitoito e no te<br />

haapii i te mau melo apî o teie mau amaa.) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no<br />

te paturu i te mau melo apî o ta tatou paroita e aore ra amaa?<br />

<strong>Te</strong> ite ra te Peresideni Gordon B. Hinckley e: “No te mau melo faafariu e tupu<br />

noa ra i te rahi, e mea tia roa ia faarahi atoa tatou i te itoito no te tauturu ia<br />

ratou a imi ai ratou i to ratou e◊a. E titau ratou atoa i na mea e toru: te hoê<br />

hoa, te hoê hopoi◊a, e te faaamuraa i “te parau maitai a te Atua ra” (Moroni<br />

6:4). <strong>Te</strong>i ia tatou te hopoi◊a e te rave◊a no te horo◊a atu i teie mau mea” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1997, 66; e aore ra Ensign, May 1997, 47).<br />

4. <strong>Te</strong> faaoti nei te mau Aposetolo e, aita i titauhia i te mau Ati Edene e<br />

haapa◊o i te ture a Mose.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 15:1–35.<br />

• Eaha te tama◊i ta Paulo raua o Baranaba ia haere i Ierusalema no te faaafaro<br />

[faaore] (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 15:1–2; a hi◊o atoa i te Bible Dictionary [Ditionare o<br />

te Bibilia], “Circumcision [Peritomeraa],” 646. A haamaramarama e, ua riro te<br />

peritomeraa ei tapa◊o no te taatoaraa o te ture a Mose. <strong>Te</strong> taata i peritomehia ra<br />

e taata ïa i haapa◊o i te ture. Noa÷tu â e ua haapa◊o o Iesu Mesia i te ture a Mose,<br />

ua faaohipa â te tahi pae o te mau Keretetiano Ati Iuda i te reira e ua hinaaro i<br />

te mau Ati Edene faafariu ia faaohipa atoa i te reira.) E mea nahea i te<br />

faaafaroraahia taua tama◊i ra? (I muri a◊e i te hoê aparauraa papu, ua faaoti te<br />

mau Aposetolo na roto i te faaûrûraa ia ore e titau i te peritomeraa.)<br />

• E mea nahea teie mau oro◊a i faataahia i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 15:6–31, ia faaite i te<br />

hoho◊a o te mau faaotiraa o te ravehia nei no nia i te mau ture arata◊i e te mau<br />

faaohiparaa a te Ekalesia?<br />

a. E farerei te feia faatere o te Ekalesia no te feruri maiteraa i te ohipa [fifi]<br />

(irava 6).<br />

b. E aparau maite ratou i nia i taua ohipa ra (mau irava 7–21).<br />

c. E rave ratou i te hoê faaotiraa mai te au i te hinaaro o te Fatu (mau irava<br />

19–21).<br />

d. Na te Varua Maitai e haapapu e ua afaro taua faaotiraa ra (irava 28).<br />

e. E faaitehia te faaotiraa i te Feia Mo◊a no te patururaa (mau irava 22–31).<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua arata◊i-noa-hia te Ekalesia e te heheuraa o te ra◊i mai e taua<br />

heheuraa ra te tamau noa nei â i teie mahana. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia pee i te a◊o a te peropheta ora e a te tahi atu feia faatere o te Ekalesia.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

160


<strong>Te</strong> Ekalesia na te ao nei<br />

Haapiiraa 30<br />

No te faaiteraa i te mau melo o te piha haapiiraa e mea nahea te Ekalesia i te<br />

tupuraa, a faaite i te hoho◊a fenua o te ao nei. A faaite atu i te mau vahi tei reira te<br />

mau melo o te Ekalesia i te oraraa i te taime o Koronelia (te Iseraela o teie anotau,<br />

o Turquie, o Grece, e te mau vahi e haati nei). I muri iho a ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i te mau vahi tei reira te mau melo o te Ekalesia i te oraraa<br />

i teie mahana. A haamaramarama e, i te haamataraa o te matahiti 1998, tei nia<br />

atu i te ahuru milioni melo o te Ekalesia o te ora nei i roto 162 o taua mau fenua<br />

rarahi e te mau fenua na’ina’i ra. Ua hau atu i te 57.000 misionare e rave nei i roto<br />

116 fenua rarahi ra, e 45 mau reo rarahi e paraparauhia ra e, e te tahi atu mau reo<br />

riirii e rave rahi. (E nehenehe paha outou e imi i te tahi atu te mau tai◊oraa ohipa<br />

e vai nei i teie nei i roto i te mau ve◊a a te Ekalesia mau.)<br />

161


Haapiiraa<br />

31<br />

162<br />

“E Itoito Atura te Mau<br />

Ekalesia i te Faaroo”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 15:36–18:22; 1 e 2 <strong>Te</strong>salonia<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii, mai roto mai i te mau<br />

haapiiraa a Paulo oia hoi, e mea nahea ia faaite i te evanelia e e mea nahea ia ora<br />

ei Feia Mo◊a.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 15:36–41; 16; 17:1–15; 18:1–22. I muri a◊e i te faaafaroraahia o te<br />

tama◊i a te mau Ati Edene faafariu e te ture a Mose, te faaineine nei o Paulo<br />

raua o Baranaba i to raua tere piti no te ohipa misionare. Aita raua i afaro i te<br />

hoê hoa misionare e te faaoti nei ia faataa ê. <strong>Te</strong> rave nei o Paulo ia Sila raua o<br />

Timoteo e te haamata nei i te mau ohipa misionare i Makedonia e Grece. Ua<br />

hamani-ino-pinepine-hia ratou tera râ ua faafariu atoa e rave rahi mau taata.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 17:16–34. <strong>Te</strong> hahaere nei o Paulo i Ateno e te ite nei i te oire taatoa<br />

i te raveraa i te peu idolo. <strong>Te</strong> faaite papu nei i te mau philosopho o Ateno e te<br />

poro nei i nia i Areopago [Mars’Hill] no nia i te huru natura o te Atua, te<br />

tahoêraa o te taata ei tamarii na te Atua, e te Tia-faahou-raa.<br />

c. 1 e te 2 <strong>Te</strong>salonia. <strong>Te</strong> papa◊i nei o Paulo i na rata e piti i te Feia Mo◊a i<br />

<strong>Te</strong>salonia, te hoê oire i Makedonia. <strong>Te</strong> a◊o nei ia ratou no nia i te faaiteraa i<br />

te evanelia, te faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai e te oraraa ei Feia Mo◊a.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 1 Korinetia 2:4–5, 10–13; Bible Dictionary,[Ditionare o te<br />

Biblilia]”Pauline Epistles: Epistles to the Thessalonians,” [<strong>Te</strong> Mau Episetole ia<br />

Paulina: <strong>Te</strong> Mau Episetolo i te mau taata <strong>Te</strong>salonia],” 743.<br />

3. Mai te mea e, te vai ra te mau materia i muri nei, e hinaaro paha outou ia<br />

faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa:<br />

a. <strong>Te</strong> hoê hoho◊a fenua no te tere misionare piti a Paulo (hoho◊a fenua 20 i roto i<br />

te nene◊iraa a te Feia Mo◊a i te Mau Mahana Hopea nei o te Bibilia King James).<br />

b. “<strong>Te</strong> Tae Pitiraa Mai,” te hoê tuhaa e toru minuti o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te mau<br />

Faaiteraa Hoho’a Video (53914).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E hopoi◊a na te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

haere mai i te haapiiraa ma te faaineine ia ani atu i te mau uiraa, ia horo◊a i te<br />

mau mana◊o, ia faaite i te mau iteraa i tupu, e ia faaite atoa i te iteraa papu. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaineine no te piha haapiiraa na<br />

roto i te haapiiraa i te mau papa◊iraa mo◊a e na roto i te pureraa i te mahana<br />

tataitahi. A faaite i te anaanatae e te mauruuru rahi no te mau horo◊araa a te<br />

mau melo o te piha haapiiraa i te haapiiraa<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A faaite i te aamu i muri nei:<br />

A ora ai oia i roto i te utuafare o Heywood i Salt Lake City i roto i te mau<br />

matahiti 1800, ua moemoeahia o John Morgan i te hoê rui e, te ratere ra oia na<br />

nia i te poromu i Georgia. Ua mataro oia i te poromu no te mea ua pinepine oia<br />

i te faaohipa i te reira a riro ai oia ei faaehau i roto i te Tama◊i o te Mau Fenua<br />

Marite. Ua tae oia i te hoê maaraa o te poromu e ua ite atu ia Brigham Young i<br />

te tiaraa i reira. Noa÷tu â e, e arata◊i te maaraa atau i te oire i mua mai, ua parau<br />

maira te Peresideni Young ia÷na ia rave i te maaraa aui.<br />

E ere o Mr. Morgan i te melo no te Ekalesia i taua taime ra, ua faaite râ oia i te<br />

Tuahine Heywood i ta÷na taoto e ua ani eaha to÷na mana◊o i te reira. Ua parau<br />

atura oia e, te tiaturi ra oia e amui mai oia [Mr. Morgan] i te Ekalesia e e tavini<br />

oia i te hoê misioni i Marite pae apatoa e ia tae i te hoê mahana e ite oia ia÷na iho<br />

i nia i taua poromu ra ta÷na i ite i roto i te taoto. Ia tupu ana◊e te reira, e mea tia<br />

ia÷na ia haamana◊o i te a◊o a Brigham Young ia rave i te maaraa poromu aui.<br />

E rave rahi mau matahiti i muri a◊era, i muri a◊e i to John Morgan bapetizoraahia e<br />

piiraahia ei misionare i te mau fenua Marite apatoa, ua tae oia i te maaraa poromu<br />

o ta÷na i ite i roto i ta÷na taoto. Ua haamana◊o oia i te a◊o ia rave i te maaraa aui, e<br />

ua na reira oia. Hoê hora i muri a◊e, ua ite oia ia÷na iho i te hiti [otia] o Heywood<br />

Valley [Faa o Heywood]—te hoê vahi nehenehe e hoê â i◊oa i to te utuafare o ta÷na<br />

i ora na i te taime i moemoea ai oia i taua taoto ra tau matahiti i mairi a◊era.<br />

A haere ai oia na te faa no te poro, ua ite oia e, ua faaineine-maitai-hia te mau<br />

taata no te faaroo i te evanelia. I muri a◊e i te faarooraa ia÷na ia haapii, e rave rahi<br />

mau utuafare tei parau atu e, ua haere mai te hoê taata matau orehia na taua faa<br />

ra hoê ahuru mahana na mua mai, ma te ani i te parau faatia ia tapa◊o i ta ratou<br />

mau Bibilia. Ua parau atu teie taata matau orehia ia ratou e, e haere mai te hoê<br />

atu ve◊a e nana e haamaramarama ia ratou i te mau irava i tapa◊ohia. Ua<br />

haamaramarama o John Morgan i teie mau irava i tapa◊ohia a haapii ai oia i te<br />

evanelia. I roto i te mau hebedoma i muri mai, ua haapii o Elder Morgan e ua<br />

bapetizo i te taaotoaraa o te mau taata maori râ e toru i rotopu i na utuafare e piti<br />

ahuru ma toru i roto i te faa. (Bryant S. Hinckley, <strong>Te</strong> faith of Our Pioneer Fathers<br />

[<strong>Te</strong> Faaroo o To Tatou Mau Metua Omua Ohipa [1956], 242–44.)<br />

• Eaha te mea i faatupu i te manuïa o John Morgan ei misionare? (<strong>Te</strong>ie te tahi o<br />

te mau pahonoraa oia hoi, ua hinaaro oia ia rave puai i te ohipa, ia faaroo i te<br />

Varua, e ua faaineinehia te aau o te mau taata no te farii i te evanelia.)<br />

A haamaramarama e, no nia teie haapiiraa i te Aposetolo Paulo, o tei faaroo, mai<br />

ia John Morgan, i te Varua e ua riro ei misionare manuïa rahi. I roto i to÷na tere<br />

misionare piti, ua mauiui rahi o Paulo i te mau hamani-ino-raa e rave rahi area râ<br />

ua ite atoa oia e rave rahi mau taata o tei faaineinehia no te farii i te evanelia a<br />

Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou no nia i te tere misionare piti a Paulo, a aparau eaha ta tatou<br />

e nehenehe e haapii mai roto mai ia Paulo no nia i te haapiiraa i te evanelia, te<br />

faaineineraa ia tatou iho no te haapii mai i te evanelia, e te haapuairaa i to tatou<br />

mau iteraa papu.<br />

163


164<br />

1. O Paulo, o Sila, e o Timoteo o te poro nei na roto i Makedonia e Grece.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 15:36–41; 16; 17:1–15; 18:1–22. A ani manihini i te mau<br />

melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai. E hinaaro paha<br />

outou ia haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, ua papa◊ihia te buka o <strong>Te</strong><br />

Ohipa e Luka. Ua ratere atoa oia e Paulo no te tahi mau tere misionre a Paulo, no<br />

te mea e mea pinepine oia i te faaohipa i te parau matou ia faaau ana◊e i te mau<br />

ohiparaa a Paulo e to÷na mau hoa misionare (<strong>Te</strong> Ohipa 16:10).<br />

• I roto i te tere misionare piti, ua poro o Paulo i roto e rave rahi mau oire i<br />

Makedonia e i Grece, e tae noa÷tu i Philipi, i <strong>Te</strong>salonia, i Berea, i Korinetia,<br />

e i Ateno. (A faaite atu i teie mau oire i nia i te hoho◊a fenua.) E mea nahea<br />

te Varua i te arata◊i ia Paulo e to÷na mau hoa i roto i te tere? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

16:6–10; 18:9–11.) E mea nahea to te Varua arata◊iraa i to outou mau itoito<br />

ia tavini i te Fatu?<br />

• <strong>Te</strong> tapa◊ohia ra i roto i te mau papa◊iraa mo◊a e, ua faaroo o Lydia e ua tiaturi<br />

i te mau parau a Paulo no te mea ua haamatara te Fatu i to÷na aau (<strong>Te</strong> Ohipa<br />

16:14–15). No te aha e mea titauhia te “aau matara” no te faafariuraa i te<br />

evanelia? (A hi◊o Mosia 2:9; PH&PF 64:34.) A ani manihini i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia faaite no nia i te mau iteraa i tupu i te taime a haamatara<br />

ai te Fatu i to ratou aau (e aore ra i te aau o te tahi taata ta ratou i ite) i te<br />

evanelia.<br />

• No te aha o Paulo e to÷na mau hoa i mau ai i te fare tapearaa i Tiatira (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 16:16–24.) E mea nahea ratou i te haamatararaahia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

16:25–26.) E mea nahea to ratou faaohiparaa i teie iteraa i tupu ei rave◊a maitai<br />

no te ohipa misionare? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 16:27–34.) Eaha atu â te tahi mau<br />

hi◊oraa, no roto mai anei i te aamu o te Ekalesia e aore ra i roto i to outou iho<br />

oraraa, i te vahi ua matara mai te maitai na roto mai i te hamani-ino-raa?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i te mau taata i roto i <strong>Te</strong>salonia i te taime i horo◊a ai oia<br />

e toru Sabati i roto i te sunago e ratou ra? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:1–3.) Eaha te<br />

mau mea i noaa mai na roto i te mau haapiiraa a Paulo i <strong>Te</strong>salonia? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 17:4–10.)<br />

• E mea nahea to te mau taata i roto i te sunago i Berea, fariiraa i te mau haapiiraa<br />

a Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:10–12.) E mea nahea tatou ia faatupu i te hoê<br />

“ineineraa i te feruriraa” no te haapiiraa mai i te evanelia?<br />

2. <strong>Te</strong> poro nei o Paulo i Areopago [Mars’Hill] i te mau philosopho Ateno<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia no roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 17:16–34. A<br />

haamaramaram e, i muri a◊e i to Paulo faarueraa i Berea, ua tae atu oia i Ateno,<br />

tei riro ei pû no te mau peu tumu o te ao nei. Ua hi◊opoa te mau philosopho i<br />

reira i te Atua ei taata ite-ore-hia e aore ra mana ore, ei Metua mau no to tatou<br />

mau varua. Ua haamori ratou i te mau hamaniraa a te Atua i te Atua iho. Ua<br />

mono atu ratou i te heheuraa i te tumu e te marôraa, ma te haafaufaa i te paari o<br />

te taata hau atu i te mau parau mau a te Atua.<br />

• <strong>Te</strong> mau philosopho i Ateno ra, ua “haamau◊a i to ratou taime i te ohipa ore, ia<br />

faaite noa râ, e aore ra ia faaroo noa i te tahi mea apî” (<strong>Te</strong> Ohipa 17:21). E mea<br />

nahea te reira i te tupu mau i teie mahana? Eaha te mau fifi o te nehenehe e<br />

tupu mai i roto i te imi-noa-raa “i te tahi mea apî”?


• Eaha ta Paulo i haapii i te taata Ateno no nia i te Atua? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

17:22–31; a hi◊o atoa i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita]<br />

no <strong>Te</strong> Ohipa 17:27 i roto i te papa◊iraa na◊ina◊i 27b) No te aha e mea faufaa ia<br />

ite e “o tatou te mau tamarii mau [a te Atua]”? (<strong>Te</strong> Ohipa 17:28). E mea nahea<br />

te maramarama maitairaa i te natura mau o te Atua e ta÷na ohipa ei Metua no<br />

tatou, ia tauturu ia tatou ia here e ia haamori ia÷na?<br />

• Ua pato◊i o Paulo i te tumu e te feruriraa noa a te mau philosopho, ma te ite<br />

papu e, o te Atua to tatou Metua. I roto i te haapiiraa i te evanelia, no te aha te<br />

iteraa papu ma te a◊o atoa i hau atu ai i te haapapu i te mana◊o noa e te tumu<br />

noa? (a hi◊o 1 Korinetia 2:4–5, 10–13.)<br />

• No te aha te mau philosopho i faaroo ai ia Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:18–21.)<br />

I to outou mana◊oraa e mea nahea teie ohipa i te tura◊i i roto i ta ratou pahono<br />

i te parau poro◊i a Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 17:32–33.) E mea nahea tatou e<br />

nehenehe ai ia faaineine ia tatou iho no te faaroo e no te maramarama i te<br />

mau parau a te feia faatere o te Ekalesia?<br />

3. <strong>Te</strong> papa◊i nei o Paulo i te mau rata a◊o i te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia.<br />

Haapiiraa 31<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 1 e te 2 <strong>Te</strong>salonia.<br />

• Ua haape◊ape◊a o Paulo no nia i te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia tera râ aita i nehenehe<br />

ia÷na ia ho◊i atu no te hahaere ia ratou, no reira ua tono oia ia Timoteo (1<br />

<strong>Te</strong>slonia 2:17–18; 3:1–2, 5–7). I muri a◊e i te ho◊iraa mai o Timoteo, ua papa◊i o<br />

Paulo e piti na rata ma te horo◊a i te a◊o tauturu e te faaitoitoraa i te Feia Mo◊a i<br />

<strong>Te</strong>salonia. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai roto mai i te mau itoito o<br />

Paulo no nia i te mau melo apî o te Ekalesia?<br />

• Eaha ta Paulo e haapii nei i roto i te 1 <strong>Te</strong>salonia 1:5 e te 2:2–13 no nia i te huru<br />

ia haapii i te evanelia ia vetahi ê? (A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.) E mea nahea te peeraa i teie mau<br />

parau tumu i te tauturu ia outou ia haapii i te evanelia?<br />

• Eaha te mau feruriraa pe◊ape◊a o te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia i iteahia i roto i te<br />

mau haamaramaramaraa a Paulo no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 1 <strong>Te</strong>salonia<br />

4:13–18; 5:1–3.) Eaha ta Paulo i parau i to <strong>Te</strong>salonia no nia i te mea e tupu hou<br />

te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 2 <strong>Te</strong>salonia 2:1–4.) E mea nahea teie tohuraa i te<br />

tupu-maitai-raa? (A hi◊o PH&PF 1:15–16; 112:23; Iosepha Semita—Aamu 1:19.)<br />

• Eaha ta Paulo i parau atu i te Feia Mo◊a i <strong>Te</strong>salonia o ta ratou e tia ia rave no te<br />

faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 1 <strong>Te</strong>salonia 5:4–8.) Eaha te tia ia<br />

tatou ia rave no te faaineine no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 1 <strong>Te</strong>salonia 5:4–8.)<br />

Eaha te tia ia tatou ia rave no te faaineine no te Tae Pitiraa Mai?<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “<strong>Te</strong> Tae Pitiraa mai,”<br />

a faaite i te reira i teie nei. A aparau poto noa no nia i te a◊o tauturu a Elder<br />

Packer e a Elder Maxwell no nia i te faaineineraa no te Tae Pitiraa Mai tera râ<br />

eiaha ia haape◊ape◊a roa ahea te reira e tupu ai.<br />

• Eaha te a◊o ta Paulo e horo◊a nei i to <strong>Te</strong>salonia no nia i te oraraa ei Feia Mo◊a?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong>salonia 4:9–12; 5:11–22.) A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. Ia au i ta te Varua e arata◊i, a aparau i<br />

te tahi o te mau a◊oraa ta outou i papa◊i atu. E nehenehe ia vai mai i roto i te<br />

aparauraa oia hoi, e mea nahea tatou ia pee hau atu i te maitai i te a◊o e, e mea<br />

nahea tatou ia haamaitaihia a rave ai tatou i te reira.<br />

165


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite i te iteraa papu no te mau parau mau ta Paulo i haapii no nia i te mau<br />

aravaihi ite e te tia ia vai i te mau misionare manuïa rahi, e i te Feia Mo◊a aroha o<br />

te Mau Mahana Hopea Nei. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi ia<br />

faatupu i teie mau aravahi ite ia nehenehe ia ratou ia tauturu ia faaineine ia<br />

ratou iho e ia vetahi ê no te Tae Pitiraa Mai o te Fatu.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

166<br />

<strong>Te</strong> haapiiraa i te evanelia ma te huru afaro maitai<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o 1 <strong>Te</strong>salonia 2:2–3. A faaite e, ua<br />

parau o Paulo e mea tia i te evanelia ia haapiihia ma te parau hapa ore, e ma te<br />

haavarevare ore e aore ra ma te haavare ore. Ua na ô atoa o Elder James E. Talmage<br />

e, e tia ia tatou ia haapii i te parau mau ma te hapa ore, ma te ore te faaino e aore<br />

ra ma te faatito ore atu i te to te tahi atu mau taata tiaturiraa. A faaite i te aamu i<br />

muri nei no te faahoho◊a i te reira:<br />

I te taime e melo haapiiraa â oia, ua haafatata mai te hoê taata ia Elder Talmage<br />

no te hoo ia÷na te hoê mori lamepa maitai roa. E mori lamepa ta Elder Talmage,<br />

ta÷na i mana◊o ua rava◊i ïa, tera râ ua faatia oia i te taata hoo mori lamepa ia haere<br />

mai i roto i to÷na piha no te faaiteite.<br />

“Ua tomo maira maua i roto i to÷u piha, e ua faaama atura vau i to÷u mori lamepa<br />

nehenehe maitai. Ua rahi te faatiatia i to÷u taata manihini. O te mori lamepa hau<br />

atu i te maitai i to÷na huru, ta÷na i parau mai, e aita â oia i ite a◊enei i te hoê mori<br />

lamepa mai te reira te nehenehe maitai. Ua taviri te uiti i nia e i raro, e ua parau i<br />

te parau maitai roa no te uiti.<br />

“‘I teie nei,’ ua parau oia ‘ mai te mea e faatia oe, e faaama vau i ta÷u mori,’ mai<br />

te rave mai i te reira mai roto mai i ta÷na farii. . . .E mea anaana ta÷na marama e<br />

tae roa te maramarama i te poro atea roa o to÷u piha. <strong>Te</strong> ama anana o ta÷na mori e<br />

faariro ïa i ta÷u mori ei mori paruparu e te ama ore. E tae noa÷tu i taua taime ra no<br />

te faaiteiteraa papu aita â vau i ite a◊enei i tera huru pouri roa i roto i to÷u oraraa e<br />

ta÷u raveraa ohipa, ta÷u haapiiraa e ta÷u tutavaraa. “<br />

Ua hoo mai o Elder Talmage i te mori lamepa apî, e ua horo◊a i te mana◊o i muri<br />

a◊era e, te mea o ta tatou e nehenehe ia haapii mai i roto i te taata hoo mori<br />

lamepa a haapii ai tatou i te evanelia: “Aita te taata o te hinaaro ia hoo i ta÷na<br />

mori lamepa i faatea atu i ta÷u. Ua tuu noa maira oia i ta÷na mori ama rahi i pihai<br />

iho i ta÷u mori paruparu, e ua rû vau no te hoo mai i te reira.<br />

“Ua tono haerehia te mau misionare tavini o te Ekalesia a Iesu Mesia i teie nei<br />

mahana, e ere no te aro atu e ere atoa no te haamaau i te mau tiaturiraa o te<br />

taata nei, no te tuu atu râ i mua i to te ao nei i te hoê mori hau atu i te maitai, ia<br />

iteahia noa mai te mohimohi auauahi o te mau amaraa o te mau haamaniraa a te<br />

taata nei. E ohipa faahaere i mua ta te Ekalesia, e ere i te ohipa haamouraa: ( i<br />

roto Albert L. Zobell Jr., Story Gems [1953]. 45–48’ a hi◊o atoa The Parables of James<br />

E. Talmage, comp. Albert L. Zobell Jr. [1973]. 1–6).


“I Noaa Anei te Varua”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 18:23–20:38; Galatia<br />

Haapiiraa<br />

32<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoitoraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i te mau faaûrûraa no<br />

o mai i te Varua Maitai e ia ape i te mau huru e te mau faaohiparaa o te tapea ê ia<br />

ratou i te fariiraa i teie mau faaûrûraa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai`o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa’iraa mo’a:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 18:23–19:41. <strong>Te</strong> haamata nei o Paulo i to’na tere misionare toru.<br />

<strong>Te</strong> haapii nei o Akuila e o Peresila i te evanelia i to Apolo. <strong>Te</strong> haapii nei o<br />

Paulo, te bapetizo nei, e te horo’a nei i te horo’araa o te Varua Maitai i te<br />

feia tiaturi i roto ia Ephesia. Ua faaahuehue [faatiarepu] o Demeterio e te<br />

tahi mau tahu’a ario i te mau taata o Ephesia ia aro ia Paulo.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 20. <strong>Te</strong> vaiiho nei o Paulo ia Ephesia e te poro nei i Makedonia e i<br />

Greece [Heleni]. I nia i te e’a no te ho’i atu i Ierusalema, te horo’a nei oia i te<br />

a’o hopea i te feia faatere o te Ekalesia no Ephesia, ma te faaara ia pato’i i te<br />

taivaraa.<br />

c. Galatia. <strong>Te</strong> papa’i nei o Paulo i te hoê rata ma te faaite ino i to Galatia ia ore<br />

ia ho÷i faahou i te ture a Mose. <strong>Te</strong> haamana’o nei ia ratou i te titauraa o te<br />

faaroo ia Iesu Mesia e te faaitoito nei ia ratou ia imi i te mau hotu o te Varua.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai’oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Holy Ghost,”<br />

704; “Pauline Epistles: Epistle to the Galatians,” 744–45.<br />

3. Mai te mea te vai ra te hoho’a fenua no te tere misionare toru a Paulo (hoho’a<br />

fenua 21 i roto i te nene’iraa a te Feia Mo’a no te Bibilia King James), e hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te reira i roto i te haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: <strong>Te</strong> tahi o te mau aamu maitai roa e te mau hi◊oraa o<br />

te mau aamu o te noaa mai no roto mai i to outou iho oraraa. A tiaturi i nia i<br />

te Varua no te tauturu ia outou ia ite e, te hea te mau iteraa i tupu o te tano e o<br />

te faaohipa no te faaite i te mau melo o te piha haapiiraa. (A hi◊o Haapiiraa—<br />

Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 87, 127.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te hoê taleni e aore ra te hoê<br />

aravihi (mai te hautiraa i te hoê mauhaa upaupa, te niraraa i te ahu, te papa’iraa,<br />

e aore ra te hoê hautiraa haatuaro) o ta ratou i faatupu i te hoê taime tera râ aita<br />

ratou i faaohipa i te reira no te hoê taime roa. A ani:<br />

• E afaro maitai anei outou ia faaohipa i teie taleni e aore ra i teie aravihi i teie<br />

mahana? Eaha to outou manuïa ia na reira outou? Eaha ta outou e titau ia rave<br />

167


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

168<br />

no te faaohipa i teie taleni e aore ra teie aravihi, mai tei na reirahia i mairi<br />

a◊enei ra? (Mai te mea aita e melo o te piha haapiiraa e mana÷o ra i te hoê<br />

taleni e aore ra i te aravihi, a aparau i te hoê hi◊oraa no roto mai i to outou [oe]<br />

iho oraraa.)<br />

A faaite e, no te ite maitai i te mau faaûrûraa o te Varua Maitai, e nehenehe ia<br />

ferurihia mai te hoê taleni e aore ra aravihi i te pae varua. Ia rahi atu to tatou<br />

faaohiparaa i taua taleni nei, e rahi roa’tu to tatou maitai i te reira.<br />

• E mea nahea tatou ia faatupu i te aravihi no te ite maitairaa i te mau faaûrûraa<br />

o te Varua Maitai? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, na roto i te ora<br />

parau tia, na roto i te imiraa i te faaûrûraa na roto atu i te Varua Maitai, e na<br />

roto i te haapa◊oraa i te mau faaûrûraa ia fariihia ai te reira.) Eaha te tupu mai<br />

te mea e, e faatupu tatou i tera aravihi e i reira a haapa’o ore atu ai i te reira?<br />

A haamaramarama e, i roto i te aparauraa o teie mahana no nia i te tere<br />

misionare toru a Paulo, e i ta’na rata i to Galatia, e aparauhia ïa te mau huru, i<br />

reira e titauhia ai ia pee tatou i te faaûrûraa a te Varua Maitai e, e mea nahea<br />

tatou ia haamaitaihia na roto i te raveraa i te reira.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a e te mau uiraa o te<br />

pahono maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A aparau<br />

e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a i te tano i to tatou oraraa o te mahana<br />

tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau<br />

iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo, te bapetizo nei, e te horo’a nei i te Varua Maitai i te<br />

feia tiaturi i Ephesia.<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 18:23–19:41. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te mau irava i maitihia mai. A haamaramarama e, i muri iho i<br />

to Paulo ho◊iraa mai na to÷na tere misionare piti, ua faaea rii oia no te tahi tau i<br />

Anetiohia e i muri iho, ua reva atu no te misioni toru (<strong>Te</strong> Ohipa 18:22–23). I roto<br />

i ta’na misioni toru, to’na horo’a-rahi-raa i te pae rahi o to÷na taime—faatata i te<br />

toru matahiti—no te pororaa i Ephesia. (Mai te mea e, te faaohipa nei outou i te<br />

hoho◊a fenua, a faaite i te vahi tei reira o Paulo i te mau taime tano a aparau ai<br />

outou i nia i to÷na tere misionare toru.)<br />

• E taata Ati Iuda o Apolo o te ite maitai i nia i te bapetizoraa ia au i tei<br />

haapiihia e Ioane Bapetizo tera râ aita oia i ite no nia i te horo◊araa a te Varua<br />

Maitai. I te taime o Akuila e o Peresila, na melo toopiti o te Ekalesia i faaea ai i<br />

Ephesia, ua faaroo o Apolo i te pororaa, ta raua i haapii ia÷na “ua faaite maite<br />

atura ia÷na i te parau a te Atua” (<strong>Te</strong> Ohipa 18:26). Eaha te mau aravihi o tei<br />

faariro ia Apolo ei taata o te farii ia haapiihia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 18:24–28.) E<br />

mea nahea teie mau aravihi i faariro atoa ai ia÷na ei orometua haapii maitai<br />

roa? (E mea nahea tatou ia faatupu i teie mau aravihi?)<br />

• Eaha te faaiteraa pae varua tei tupu i te taime a farii ai te tahi pae o te mau<br />

Ephesia i te horo◊araa o te Varua Maitai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:6.) Eaha te tahi atu<br />

mau taime i tupu ai teie huru faaiteraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 2:1–4; 10:44–46. Ua<br />

paraparau te mau Aposetolo i roto i te mau reo i te taime i farii ai ratou i te<br />

horo◊araa a te Varua Maitai i te mahana Penetoke. Ua paraparau atoa e rave rahi<br />

mau Ati Edene i Kaisarea i roto i te mau reo i muri a◊e i to Petero fariiraa i te hoê<br />

orama e, e tia i te evanelia ia haapiihia i te mau Ati Edene.) Eaha te mau faaiteraa


Haapiiraa 32<br />

o te Varua Maitai o te itehia ra ia tupu pinepine i teie mahana? (A hi◊o PH&PF<br />

6:15, 23; 8:2 no te tahi atu mau hi◊oraa; a hi◊o atoa i te 1 Arii 19:12.)<br />

• No te aha o Paulo i faarue ai i te sunago i Ephesia e haamata ai i te haapii i<br />

roto i te fare haapiiraa o Turano? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:8–9. A faaara e, te auraa o<br />

te parau mârôraa i roto i teie mau irava, te pororaa ïa e aore ra te faaafaroraa te<br />

auraa.) E mea nahea tatou ia pahono i te mau taata o te faaino nei e aore ra o<br />

te pato◊i nei i te evanelia? (A hi◊o 3 Nephi 11:29–30.)<br />

Ua haapii o Elder Marvin J. Ashton e: “Ia ore ana◊e te tahi pae e afaro i to tatou<br />

tiaraa, eita e tia ia tatou ia mârô, ia parau mai to ratou ra mau huru, e aore ra<br />

ia tahitohito atu ia ratou. . . Ta tatou ohipa, o te haamaramaramaraa i to tatou<br />

tiaraa na roto i te haapiiraa i te tumu, te faaiteraa na roto i te hoaraa, e na roto<br />

i te mau ohipa afaro maitai. Ta tatou ohipa, o te tia-papu-raa ïa e te fati ore i<br />

nia i te mau ture morare o teie mahana, e te mau parau tumu mure ore o te<br />

evanelia, eiaha hoi e tahitohito e te tahi noa÷tu taata e aore ra Ekalesia. E patu<br />

te mârôraa i te mau papa◊i e e tuu atoa i te mau paruru aua. Na te here e iriti i<br />

te mau uputa. . . Aita roa te mârôraa e eita roa oia e hoa i te haereraa i mua” (i<br />

roto Conference Report, Apr. 1978, 10; e aore ra Ensign, May 1978, 7–8).<br />

• No te aha o Demeterio e te tahi mau tahu◊a ario i au ore ai i te pororaa a<br />

Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:23–28. <strong>Te</strong> hamani ra ratou e te hoo ra i te mau<br />

hiero riirii na Diana, te hoê atua vahine hape, e te haape◊ape◊a no nia i te<br />

ereraa te feia e hoo mai a tauturu ai hoi o Paulo i te mau taata ia fariu mai i te<br />

evanelia a Iesu Mesia.) E mea nahea to tatou mau feruriraa i nia i te mau tao◊a<br />

rahi materia e aore ra i nia i te tahi atu mau anaanatae o te ao nei i te faatupu i<br />

to tatou parau tia ore i te Atua? E mea nahea taua mau feruriraa ra i te faaino i<br />

to tatou aravihi ia faaroo i te mau faaûrûraa a te Varua?<br />

• A faaau i te mau huru o Demeterio e te mau tahu◊a ario i te huru o to te<br />

Ephesia o tei haamou i ta ratou mau buka tahutahu a haamata ana◊e ai ratou i<br />

te pee ia Iesu Mesia (<strong>Te</strong> Ohipa 19:18–19). E mea nahea tatou ia tapea i te<br />

feruriraa tano no nia i ta tatou mau faturaa o te tino nei [o te fenua nei]?<br />

2. <strong>Te</strong> horo◊a nei o Paulo i te a◊o hopea i te feia faatere o te Ekalesia i Ephesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai no roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 20. A<br />

haamaramarama e, ua faarue atu o Paulo i Ephesia e ua ratere na roto atu i<br />

Makedonia e Greece [Heleni], ma te poro i te evanelia. Ua opua ia ho◊i atu i<br />

Ierusalema no te Tamaaraa o te Penetoke. I nia i to’na e◊a i Ierusalema, ua tono<br />

oia i te hoê ve◊a ia ani i te feia faatere o te Ekalesia i Ephesia ia farerei mai ia÷na<br />

i Mileto. Ua horo◊a i te hoê a◊oraa hopea faaaueue e i muri iho ua haapoto maira<br />

i to’na tere.<br />

• Ma te tiaturi e, o tera ïa te taime hopea e paraparau ai oia i te mau peresibutero<br />

i Ephesia, eaha ta Paulo i haapapu puai i roto i ta÷na a◊o hopea [a faarue mai<br />

ai]? A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:28–35.) O vai ma te “mau uri tahae” ta Paulo e faaara<br />

ra? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:29. <strong>Te</strong> mau enemi o te Ekalesia.) O vai ma atoa ta Paulo<br />

i faaara atu? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:30. <strong>Te</strong> mau melo o te Ekalesia o te taiva e o te<br />

tamata ia arata◊i ê atu i te tahi atu mau melo.) E mea nahea tatou ia paruru ia<br />

tatou i nia i te taivaraa i roto i to tatou oraraa?<br />

• Eaha ta Paulo i parau atu i te mau peresibutero o Ephesia o ta ratou e tia ia rave<br />

no te tauturu ia paruru i te mau melo o te Ekalesia, i te feia o te tamata ia arata◊i<br />

169


170<br />

ê ia ratou i te Ekalesia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 20:28; a hi◊o atoa Ioane 21:15–17.) E<br />

mea nahea tatou ia tauturu ia paruru i te n≤n≤ a te Atua i te mau “uri tahae”?<br />

• Ua faaoti o Paulo i ta÷na a◊o i te mau taeae i Ephesia na roto i te haamana◊oraa<br />

ia ratou i te haapiiraa a te Fatu e “E mea maitai i te horoa’tu i te rave mai” (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 20:35). E mea nahea to outou iteraa i te reira i te riroraa ei parau mau i<br />

roto i to outou oraraa?<br />

3. <strong>Te</strong> tama◊i nei Paulo e te a◊o nei i te Feia Mo◊a i Galatia<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te episetole a Paulo i<br />

to Galatia. A haamaramarama e, a haere ai o Paulo i to÷na tere misionare toru, ua<br />

papa◊i oia i te rata i te Feia Mo◊a i Galatia, e rave rahi o ratou tei ho÷i i muri no te<br />

haapa◊o i te ture a Mose. Ua tama◊i oia ia ratou o tei tiaturi e, e nehenehe te ora<br />

[faaoraraa] e tae mai na roto i te mau ohipa e titauhia ra e te ture a Mose eiaha ra<br />

na roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia.<br />

• Eaha te tumu o te ture a Mose? (A hi◊o Galatia 3:23–26; Iakobo 4:4–5; Mosia<br />

13:29–30. Ua horo◊a te Fatu i te Ati Iseraela i teie ture no te tauturu ia ratou ia<br />

haamana◊o ia÷na e ia faaineine ia ratou no te farii i te ora [faaoraraa] na roto i<br />

to÷na Taraehara.) E mea nahea te ture a Mose i te faaîraahia? (A hi◊o 3 Nephi<br />

15:2–5; Alama 34:10; 3 Nephi 9:19. Ua faaoti roa o Iesu i te ture a Mose na<br />

roto i to’na Taraehara, o tei riro ei tapa◊o no te mau oro◊a o te ture e rave rahi.)<br />

• Ua maere o Paulo e ua ho◊i atu te Feia Mo◊a i Galatia i te ture a Mose i muri<br />

noa iho i te haapiiraa mai i te evanelia a Iesu Mesia (Galatia 1:6; 4:9). No te<br />

aha teie ho◊iraa i te ture a Mose i faaite ai i te hoê ereraa o te faaroo i roto i te<br />

Fatu? (A hi◊o Galatia 2:16; 3:1–5; 5:1–6.)<br />

• I roto i te mau mahana o Paulo, ua imi te tahi mau taata ia faaino, e aore ra ia<br />

taui, i te evanelia a Iesu Mesia (Galatia 1:7–8). Eaha te tahi mau faaiteraa papu<br />

o teie nei anotau no te reira? E mea nahea tatou ia pahono atu i te mau itoito<br />

no te faainoraa i te evanelia?<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te Galatia 1:11–12 no nia i te parau e<br />

mea nahea tatou ia farii i te hoê iteraa papu no te evanelia? No te aha e mea<br />

faufaa ia faatumuhia to tatou mau iteraa papu i nia i te heheuraa no o mai ia<br />

Iesu Mesia ra? (E hinaaro paha outou ia aparau e mea nahea teie mau iteraa<br />

papu o tei patuhia i nia i te tahi mau niu, mai te autaatiraa sotiare, e aore ra te<br />

faanahoraa maramarama a te taata, e mea pinepine eita e tia i mua i te mau<br />

tamataraa o te faaroo.)<br />

• Ua faaara o Paulo i to Galatia i nia i te raveraa o “te mau ohipa o te tino”<br />

(Galatia 5:19). Eaha te mau ohipa o te tino? (A hi◊o Galatia 5:19–21.) Eaha<br />

te mau faahopearaa na roto i te raveraa i taua mau ohipa ra? (A hi◊o Galatia<br />

5:21.) Noa÷tu i te faaararaa o te mau ohipa o te tino i roto i te ao nei i teie<br />

mahana, eaha te nehenehe ia tatou ia rave i teie hebedoma no te haamaitairaa<br />

i te huru pae varua ta outou e ora nei?<br />

• Ua faaitoito o Paulo i to Galatia ia imi i te mau hotu, e aore ra te mau hopearaa<br />

ohipa, na roto i te oraraa e te Varua (Galatia 5:16, 25). Eaha te tahi o teie mau<br />

hotu? (A hi◊o Galatia 5:22–23.) E mea nahea teie mau hotu i te faaiteraahia i<br />

roto i to outou oraraa? Eaha ta tatou e tia ia rave mai te mea te ite ra tatou e te<br />

mairi ra teie mau hotu i roto i to tatou oraraa?


• Eaha ta Paulo i haapii i te Feia Mo◊a i Galatia no nia i te huru ia haapa◊o i to<br />

tatou mau taata tupu? (A hi◊o Galatia 5:14; 6:2; a hi◊o atoa Mosia 18:8–10.) E<br />

mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia “tauturu . . . i te tahi i te tahi i te hopoi i<br />

ta [ratou] mau hopoia”? E mea nahea te raveraa i te reira ia haafatata ia tatou<br />

ia Iesu Mesia?<br />

• Eaha te auraa ta Paulo parau a na ô ai oia e “E ore te Atua e noaa i te haavare”<br />

(A hi◊o Galatia 6:7; a hi◊o atoa PH&PF 63:58. <strong>Te</strong> hoê auraa oia hoi, o ratou o te<br />

haapa◊o ore i te Atua e aita i tatarahapa, o ratou te haavare [faaoooo] nei ia÷na<br />

e e faautu◊ahia ratou.) E mea nahea to te mau taata haavareraa [faaooooraa] i<br />

te Atua i teie nei mahana?<br />

• Eaha te auraa o te parau ra “o ta te taata e ueue ra, o ta÷na â ïa e ooti mai”? (A<br />

hi◊o Galatia 6:7–9.) E mea nahea teie parau tumu i te tano i to tatou aravihi ia<br />

faaroo e ia pee i te mau faaûrûraa o te Varua Maitai? E mea nahea te reira e<br />

tano ai i to tatou mau autaatiraa e te tahi atu mau taata? E mea nahea te reira<br />

e tano ai i te tahi atu mau huru i roto i to tatou oraraa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te mau huru e te mau ohiparaa parau tia ore, mai te mârôraa,<br />

te mau mea o te ao nei, e te taivaraa, e paruru te reira ia tatou ia farii i te mau<br />

faaûrûraa no o mai i te Varua Maitai. Area râ, mai te mea e e tutava tatou no te<br />

ora ma te parau tia e e pee tatou i te mau faaûrûraa ta tatou e faarii papu, e<br />

faarahihia to tatou aravihi ia ite maite e ia pee i te mau faaûrûraa. A faaitoito<br />

i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi e ia pee i te mau faaûrûraa no ô mai<br />

i te Varua Maitai ra.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi mai te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E<br />

hinaaro paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Haapiiraa i te evanelia mai ta Paulo i na reira<br />

Haapiiraa 32<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai roto mai ia Paulo no nia i te haapiiraa i te evanelia?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 19:8–10; 21; 20:7–12, 18–24, 27, 31, 35–36. A hi◊o atoa i te<br />

aparauraa o te 1 <strong>Te</strong>salonia 1:5 e te 2:2–12 i roto i te haapiiraa 31.)<br />

A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula<br />

ereere, e a aparau e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia pee i te hi◊oraa o Paulo<br />

i roto i ta tatou haapiiraa.<br />

171


Haapiiraa<br />

33<br />

172<br />

“O te Hiero Outou<br />

o te Atua”<br />

1 Korinetia 1–6<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaûrûraa i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi i te mau haamaitairaa o<br />

te tae mai na roto i te tahoêraa i te Mesia, te peeraa i te Varua, e te riroraa ei taata<br />

mâ noa i te pae morare.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Korinetia 1:10–13; 3:1–11. <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia<br />

haapae i te mârôraa e ia riro ei hoê i roto i te feruriraa e te haavaraa.<br />

b. 1 Korinetia 1:17–31; 2:1–16. <strong>Te</strong> a◊o nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia tiaturi i te<br />

Varua eiaha ra i te paari e te mau philosopho o te ao nei.<br />

c. 1 Korinetia 3:16–17; 5; 6:9–20. <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia vai<br />

mâ noa i te pae morare.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 1 Korinetia 7–10; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Pauline Epistles: Epistles to the Corinthians,” 743–44.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: Ua a◊o maira o Elder Boyd K. Packer e: “E mea<br />

faufaa roa no te hoê orometua haapii ia maramaramara maitai e, e mea maitai<br />

ihoa te taata. E mea faufaa roa ia ite e, ta ratou e hinaaro ia rave ïa i te mea tia.<br />

I taua mana◊o teitei ra e tupu mai ïa te hoturaa o te faaroo. Na te reira e horo◊a<br />

i te taa-ê-raa ia tia ana◊e tatou i mua i ta tatou iho mau tamarii e aore ra ia<br />

haere tatou i mua i te hoê piha haapiiraa e mau taata apî no te haapii atu ia<br />

ratou” (<strong>Te</strong>ach Ye Diligently [1975], 73).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i te hoê poromu i nia i te tabula ereere, e a papa◊i i te hoê pereoo uira e<br />

aore ra te tahi atu huru pereoo i nia i te poromu. I muri iho a faaite i te iteraa i<br />

tupu i muri nei i faatiahia e Elder Joseph B. Wirthlin:<br />

“A ratere ai maua na nia i te hoê poromu mou◊a i te hoê taperaa mahana na roto<br />

atu te faahororaa i roto i te vero uâ rahi, tei haapapuhia e te mau haruru o te<br />

patiri e te mau anaparaa o te uira, e mea fifi roa ia maua o te Tuahine Wirthlin<br />

ia ite atu i te poromu, i mua anei ia maua e aore ra i te atau e i te aui. Ua hi◊o<br />

maite noa vau i te reni uouo i nia i taua poromu ra ma te haapa◊o maitai i tei ore<br />

â i na reirahia i mua ra. Na roto i te tapearaa i nia i te mau reni, ua tauturu te<br />

reira ia maua ia ore e haere ê atu i te poromu e topa atu ai i raro i te mau mato<br />

hohonu i te hoê pae, e ua tauturu atoa te reira ia maua ia ape atu i te û pereoo i<br />

te tahi pae. No te haere noa na nia i te reni anei, e nehenehe atoa e riro ei mea


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

fifi rahi. I muri iho ua feruri ihora vau, e tere anei te hoê taata feruriraa tia i te<br />

aui e aore ra i te atau i nia i te reni pereoo rahi mai te mea e, ua ite oia e fifi ino<br />

atu o te tupu mai i te hopea? Mai te mea e, e haafaufaa oia i to÷na ora i te tahuti<br />

nei, e mea papu e faaea oia i rotopu i teie mau reni.<br />

“Taua iteraa ra i tupu i roto i te ratereraa na nia i te poromu mou◊a ua riro ïa mai<br />

te oraraa nei. Mai te mea e, e faaea noa tatou i rotopu i te mau reni ta te Atua i<br />

tapa◊o, e paruru oia ia tatou, e e tapae atu tatou i te vahi i faataahia ma te maitai”<br />

(i roto Conference Report, Oct. 1990, 80; e aore ra Ensign, Nov. 1990, 64).<br />

A haamaramarama e, i te tau i papa◊i ai o Paulo i ta÷na episetole matamua i te<br />

Feia Mo◊a i Korinetia, ua haamata te tahi o ratou i te haere ê atu i te mau reni o te<br />

evanelia. E aparau teie nei haapiiraa i te mau titauraa a Paulo i te Feia Mo◊a ia<br />

tatarahapa i na rave◊a e toru ta ratou i haamata no te haere ê. A papa◊i e toru reni<br />

i nia i te tabula ereere o te faaite nei i te pereoo i atea i te reni. I te pae hopea o te<br />

reni matamua, a papa◊i Mârôraa e Tahoê-ore-raa. I te hopea o te reni piti a papa◊i<br />

Tiaturi i te paari o te ao nei. I te hopea o te reni toru a papa◊i Peu Taiata.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea<br />

te a◊o a Paulo e tano ai i to tatou anotau e e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia<br />

faatano i ta÷na mau haapiiraa i to tatou iho oraraa.<br />

1. A haapae i te mârôraa e ia tahoêhia.<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 1:10–13; 3:1–11.<br />

• Eaha te fifi ta Paulo i a◊o atu i roto i te 1 Korinetia 1:10–13? Eaha te auraa a<br />

parau ai te tahi o te Feia Mo◊a “na Paulo” ratou, te tahi pae “na Apolo,” te tahi<br />

atu “na Sepha [Petero],” e te tahi ra “na te Mesia” ïa? (Aita râ ratou i tahoê ei<br />

feia pee ia Iesu Mesia, ua vahi te tahi o te Feia Mo◊a ia ratou iho i roto i te mau<br />

p∂p∂ rii e aore ra te mau tuhaa rii i roto i te Ekalesia. E mea nahea tatou i te<br />

tahi mau taime i te rave atoa i taua â hape ra? Eaha te tahi mau faahopearaa<br />

no teie mau huru o te vahiraa? E mea nahea te mau vahiraa e te mârôraa ia<br />

faaino i te aupururaa ei mau p¥p¥ na te Mesia? (A hi◊o Mosia 18:21–22; 3 Nephi<br />

11:29–30; PH&PF 38:27.)<br />

• Eaha ta Paulo i a◊o i te Feia Mo◊a ia rave, ia riro ratou ei feia hau atu i te tahoê?<br />

(A hi◊o 1 Korinetia 1:10. A tai◊o mai ai te hoê melo o te piha haapiira i teie<br />

irava, a tapa◊o i te tuhaa tataitahi o te a◊o a Paulo i nia i te tabula ereere mai tei<br />

faaitehia i raro nei.) E mea nahea tatou ia faaohipa i teie a◊o i roto i te utuafare<br />

e i roto i te Ekalesia?<br />

a. “A paraparau i taua â mea nei.”<br />

b. Ia ore e vai mai “te vahiraa i rotopu ia outou.”<br />

c. “Ia amui maitai roa i roto hoê â feruriraa e i roto hoê â haavaraa. “<br />

• No te aha te Feia Mo◊a i Korinetia i farii ai i te “û” o te evanelia ana◊e ra? (A<br />

hi◊o 1 Korinetia 3:1–4.) No te aha te mârôraa i paruru ai ia tatou ia farii i te<br />

“ina◊i” o te evanelia? E mea nahea tatou ia faaineine ia tatou iho ia faaamuhia<br />

i te “ina◊i” o te evanelia?<br />

• Ua haapii o Paulo e, te vai ra e rave rahi mau orometua (mau tavini) o te<br />

evanelia tera râ o Iesu Mesia te niu papu ana◊era (1 Korinetia 3:5–11). No te aha<br />

e mea faufaa ia riro te Faaora ei niu no to tatou faaroo? (A hi◊o Helamana 5:12.)<br />

173


174<br />

2. A tiaturi i te Varua eiaha ra i te paari o te ao nei.<br />

A aparau i te 1 Korinetia 1:17–31; 2:1–16. A ani manihini i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o mai i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Ua haapii o Paulo e, na te paari o te Atua e faariro “ei mea maamaa” te paari<br />

o te ao nei (1 Korinetia 1:18–21). E mea nahea te paari o te Atua i te taa ê i te<br />

paari o te ao nei? (A hi◊o Isaia 55:8–9; PH&PF 38:1–2.) Eaha te tahi mau hi◊oraa<br />

o te paari o te Atua i roto i te faariroraa ei mea maamaa te paari o te ao nei?<br />

• I roto i te hea mau rave◊a e nehenehe ai i te haapiiraa a te hau ia riro ei<br />

haamaitairaa ia tatou? (Mai te mea e e titauhia, a haamaramarama e, te auraa o<br />

te parau a te hau , e ere i ta te faaroo [ekalesia].) I roto i te hea rave◊a e riro ai te<br />

reira ei ofa◊i tiavâ ia tatou? E mea nahea tatou ia faaaifaito i te haapiiraa i te<br />

pae a te hau e i te pae varua? (a hi◊o 2 Nephi 9:28–29.)<br />

Ua haapii te Peresideni Spencer W. Kimball e: “<strong>Te</strong> vai ra te rave◊a maitai ia noaa<br />

na [haapiiraa i te pae a te hau e i te pae varua] e piti atoa hoê â taime. . . Mai te<br />

mea e horo◊a tatou i to tatou mau mahana i te tahuti nei i roto i te putuputuraa i<br />

te ite a te hau ma te tuu i te hiti i te ite pae varua, i reira aita ïa tatou e faaineine<br />

ra ia haere i mua, no te mea o teie te taime no te taata ia faaineine no te farerei i<br />

te Atua; o teie te taime no te faaroo ia patuhia, no te bapetizoraa ia ravehia, no<br />

te Varua Maitai ia fariihia, no te mau oro◊a ia ravehia. Ma te apiti mai i teie<br />

faanahoraa, e nehenehe e tae atoa mai te ite a te hau, no te mea, i roto i te ao<br />

varua, e tamau noa â to tatou varua i te haapii mai” (The <strong>Te</strong>achings of Spencer W.<br />

Kimball, ed. Edward L. Kimball [1982], 390).<br />

• Eaha te auraa a na ô ai o Paulo e, ua maiti râ te Atua “i te mau mea maamaa o<br />

te ao nei, ei faahaama÷tu i te feia paari” e “i te mea paruparu o te ao nei, ei<br />

faahaamaraa’tu i te . . . feia puai”? (1 Korinetia 1:27). No te aha te Atua i maiti<br />

pinepine ai i te “mau mea paruparu o te ao nei” no te faaoti roa i ta÷na mau<br />

opuaraa?<br />

• Eaha te mau paruparu ta Paulo i farerei a haapii ai oia i te evanelia? (A hi◊o<br />

1 Korinetia 2:1–3.) E mea nahea to÷na mau paruparu i riro ai ei mau puai? (A<br />

hi◊o 1 Korinetia 2:2, 4–5.) E mea nahea to te Fatu tautururaa ia outou i te taime<br />

i mana◊o ai outou aita i afaro maitai e aore ra ua riaria rii ia rave i ta÷na ohipa?<br />

• Ia au i ta Paulo [parau], e mea nahea tatou ia ite i te “mau mea a te Atua”? (A<br />

hi◊o 1 Korinetia 2:10–13.) No te aha tatou i te tahi mau taime, e tiaturi hau atu<br />

ai i nia i to tatou iho paari e te ite eiaha ra i nia i te heheuraa na roto i te Varua?<br />

Eaha te mau taa-ê-raa o ta outou i ite mata i rotopu i te haapiiraa mai o te tae<br />

mai na roto i te Varua e te haapiiraa mai o te tae mai na roto i te ite noa nei?<br />

Ua haapii o Elder Bruce R. McConkie e: “<strong>Te</strong> faaroo mau o te hoê ïa mea o te<br />

Varua e e ere râ i te ite noa nei, e to’na mau parau mau ra e mea tia ia<br />

hopoihia i roto i te aau o te feia taria faaroo na roto i te mana o te Varua, ahiri<br />

aita ra, eita ïa te varua taata e tauihia. . . e te taata imi na muri i te ora<br />

[faaoraraa] eita ïa e ora i te Mesia” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3<br />

vols. [1966–73], 2:318).<br />

• Ua haapii o Paulo e, eita e tia i te “taata natura” nei ia farii i te mau mea o te<br />

Atua (1 Korinetia 2:14). No te aha teie huru? Eaha ta tatou e tia roa ia rave no<br />

te upooti’a i nia i te taata natura? (A hi◊o Mosia 3:19.)


3. Ia mâ roa i te pae morare.<br />

Haapiiraa 33<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 1 Korinetia 3:16–17;<br />

5; 6:9–20.<br />

• Eaha ta Paulo i faaau atu i to tatou mau tino? (A hi◊o 1 Korinetia 3:16–17;<br />

6:19–20.) No te aha outou e mana◊o ai e, e faaauraa tano teie? Eaha te mau<br />

mea o te faaino i to outou mau tino? Eaha te tia ia tatou ia rave no te ravemaitai-raa<br />

i to tatou mau tino ei mau hiero?<br />

• I roto i to’na faaararaa i nia i te mau hara rahi e rave rahi o teie mahana, ua<br />

parau atu o Paulo i te mau hara apeni [taotoraa te tane e te vahine ma te<br />

faaipoipo ore] e rave rahi (1 Korinetia 6:9). Eaha te ture a te Atua no nia i te<br />

oraraa morare i te pae apeni [taotoraa te tane i te vahine ma te faaipoipo ore?<br />

(A hi◊o PH&PF 42:23; 59:6.)<br />

Ua parau o Elder Richard G. Scott e: “<strong>Te</strong> here rahi i rotopu i na taata i te pae<br />

apeni, i rapaeau i te mau otia o te faaipoiporaa—ta’u e parau nei, te mana◊o<br />

paraparau noa i te mau tuhaa mo◊a e no÷na iho i nia i te tahi noa÷tu tino, e ahu<br />

e aore ra aita e ahu to nia i te tino—e hara ïa e ua tap∂hia ïa e te Atua. Ua riro<br />

atoa ei hara ia faaô mai ma te mana◊o [opua] i teie mau huru au i roto i to<br />

outou iho tino” (i roto Conference Report, Oct. 1994, 51; e aore ra Ensign,<br />

Nov. 1994, 38).<br />

• No te aha te hara apeni [taotoraa] i riro ai ei hara rahi? (A hi◊o i te mau faahitiraa<br />

i muri nei.) Eaha te mau haamaitairaa no te vai mâraa i te pae morare?<br />

Ua haapii o Elder Joseph B. Wrthlin: “<strong>Te</strong> hoê o te mau oto papu i roto i teie<br />

mau matahiti nei o te iteraa e, ua riro te ino pae morare ei peu matarohia e tei<br />

fariihia e aita e mau faahopearaa ino. <strong>Te</strong> parau mau râ, ua riro te ino pae morare<br />

ei tumu papu no te mauiui rahi e no te mau fifi e rave rahi o te aano nei i teie<br />

mahana, ma te faaô mai i te ma◊i pee, te haamaruaraa aiu, te mau utuafare taahaere,<br />

te mau utuafare aore e metua tane e te mau metua vahine, o ratou iho ei<br />

mau tamarii atoa ïa (i roto Conference Report, Oct. 1994, 100–101; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1994, 76).<br />

Ua haapii o Elder Boyd K. Packer: “<strong>Te</strong> ite nei o [Satane] e aita te mana no te<br />

poieteraa i tupu noa aore e faanahoraa, no te mea o te taviri ïa e noaa ai te<br />

reira. <strong>Te</strong> ite nei oia, mai te mea e nehenehe ia’na ia haavare ia outou no te<br />

faaohipa i teie mana ma mua roa, ia faaohipa i te reira ma te oioi roa, e aore<br />

ra ia faaohipa hape i te reira noa÷tu te huru, e ere maua â outou i ta outou<br />

mau rave◊a maitai no te haereraa mure ore i mua” (i roto Conference Report,<br />

Apr. 1972, 137; e aore ra Ensign, July 1972, 112).<br />

• Ua a◊o o Paulo i te Feia Mo◊a “eiaha e amui atu [faahoa] i te taiata” (1 Korinetia<br />

5:9). E mea nahea e tano atoa ai teie a◊o ia tatou? (A aparau e mea nahea te<br />

mau hoa e te mau huru o te faaanaanataeraa o ta tatou e maiti e nehenehe ai e<br />

faaino i to tatou hinaaro e te aravihi ia vai mâ noa.) E mea nahea e nehenehe<br />

ai ia tatou ia haapae i te mau mana ino o te pae morare?<br />

• Eaha te mau raveraa ta Satane e faaohipa nei i roto i te tamataraa ia parau<br />

papu ia tatou e, te vai ra te mau mea taa ê i roto i te mau ture a te Atua no te<br />

pae morare? (A hi◊o i te faahitiraa i raro nei.) E mea nahea tatou ia pato◊i i teie<br />

mau faameharaa? Eaha te haapapuraa ta te 1 Korinetia 10:13 e horo◊a nei ia<br />

175


tatou a tutava ai tatou ia ore ia hema i te faahemaraa, oia hoi te raveraa i te<br />

hara apeni [taotoraa]?E mea nahea to outou haamaitairaahia a imi ai outou i<br />

te tauturu a te Fatu ia ore ia hema i te faahemaraa?<br />

Ua parau o Elder Richard G. Scott e: “<strong>Te</strong> faahema nei o Satane i te hoê taata no<br />

te tiaturi e, te vai ra te mau faito faatiahia no te apitiraa pae tino i rotopu i te<br />

mau taata tataitahi, o te faatia ia imi i te ravea puai ia faatupu te mana◊o ia<br />

horo◊a ia ratou, e mai te mea e tapeahia i rotopu i te mau otia, aore ïa e<br />

hamani ino e tupu mai. Ei ite no Iesu Mesia, te faaite papu nei au e, e mea<br />

hape roa te reira. A faaoti e rave outou e aore ra, aita. Ia tae ana◊e mai te<br />

faahemaraa, eiaha e taui i ta outou mau faatureraa” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1994, 51; e aore ra Ensign, Nov. 1994, 38).<br />

• Eaha te fafauraa ta te Taraehara o Iesu Mesia e pûpû nei ia ratou o te<br />

tatarahapa i te hara raveraa na roto i te taotoraa? (A hi◊o 1 Korinetia 6:11; Isaia<br />

1:18; PH&PF 58:42.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, mai ia Paulo, te tamau noa nei â te mau aposetolo e te mau<br />

peropheta o to tatou anotau i te haapii ia tatou i te mea o ta tatou e tia ia rave no<br />

te faaea i rotopu i te mau otia ta te Fatu i haamau. E hinaaro paha outou ia<br />

aparau poto noa i te hoê amuiraa i tupu noa a◊enei e i roto i taua amuiraa ra, ua<br />

parau te peropheta e aore ra te hoê o te mau aposetolo i nia i te hoê tumu parau<br />

ta Paulo i faahiti i roto i ta÷na rata i to Korinetia, oia hoi te haapaeraa i te<br />

mârôraa, te tiaturiraa i nia i te Varua, e aore ra te faaearaa mâ i te pae morare.<br />

Mai te mea e tano, a faaite e mea nahea to outou haamaitairaahia i to outou<br />

faaohiparaa i te a◊o mai roto mai ia Paulo e aore ra te hoê o te mau aposetolo e<br />

aore ra te mau peropheta o te mau mahana hopea nei.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o<br />

no te Haapii E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na mana◊o e piti ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

176<br />

1. “O te mau mea o ta te Atua i vaiiho no te feia i hinaaro ia÷na ra”<br />

(1 Korinetia 2:9)<br />

• Eaha te mea maere rahi e aore ra te mea nehenehe roa o ta outou i ore a’enei i<br />

ite e aore ra i rave?<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 1 Korinetia 2:9. A faaite papu<br />

e, te mau haamaitairaa ta te Atua i faaineine no tatou mai te mea e hinaaro [e<br />

here] tatou ia÷na e e haapa◊o hoi i ta÷na mau faaueraa, e mau mea maere rahi i te<br />

mau mea atoa o ta tatou e nehenehe e feruri.<br />

2. “<strong>Te</strong> haava na hoi te tahi taeae i te tahi” (1 Korinetia 6:6)<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 6:1–8.<br />

• E mea nahea te Feia Mo◊a e rave rahi i roto i Korinetia ia faaore i ta ratou mau<br />

tama◊iraa? (A hi◊o 1 Korinetia 6:1–8.) E mea nahea tera mau tama÷iraa ia<br />

faatupu i te tahoê ore rahi? E mea nahea teie fifi i te iteahia atoa i teie<br />

mahana? Eaha ta tatou e haapii mai roto mai i te a◊o a Paulo?


“E te Tapea na Outou i te Poro◊i<br />

Ta÷u i Tuu atu ia Outou na”<br />

1 Korinetia 11–16<br />

Haapiiraa<br />

34<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ite papu i te faufaa o te oraraa<br />

mai te au i te mau parau haapiiraa o te evanelia e ia farii i te mau oro◊a o te<br />

autahu◊araa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Korinetia 11:1–3, 11–12. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i te mau autaatiraa o te tane<br />

e te vahine i te tahi e te tahi e i te Fatu.<br />

b. 1 Korinetia 11:17–29. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e ua riro te oro◊a mo◊a ei tapa◊o<br />

no te tusia o te Faaora e e tia ia ravehia te reira na roto i te haamana◊oraa<br />

Ia÷na.<br />

c. 1 Korinetia 12–14. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, te vai nei te mau horo◊araa pae<br />

varua e rave rahi, e e mea faufaa paatoa i te Ekalesia. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, ua<br />

hau atu te faufaa o te aroha i te tahi noa÷tu horo◊a e aore ra aravihi. <strong>Te</strong><br />

haapii nei oia e, e mea tia ia faaohipahia taua mau horo◊araa pae varua ra no<br />

te maitai o te taatoaraa.<br />

d. 1 Korinetia 15. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, no Iesu Mesia, e tia faahou mai tatou<br />

atoa. <strong>Te</strong> paraparau atoa nei oia no te bapetizoraa no tei pohe e no na faito e<br />

toru o te hanahana.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: 3 Nephi 18:1–14; Moroni 7:44–48; 10:8–18; <strong>Te</strong> Parau<br />

Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46:1–26; 76:50–119; 88:27–32, 95–102.<br />

3. Mai te mea te vai ra te mau hoho◊a i muri nei, a faaohipa i te tahi o te reira i<br />

roto i te taime haapiiraa no te faaiteraa i te aroha: <strong>Te</strong> Tia◊iraa i To Tatou Taime<br />

(62316), <strong>Te</strong> Faaiteraa i te Pereoo Taataahi e Toru Huira (62317), <strong>Te</strong> Anaanatae o<br />

te Utuafare (62384), <strong>Te</strong> Haamaitairaa i te Ma◊i (62342; Afata Hoho◊a no te<br />

Evanelia 613), <strong>Te</strong> Hahaereraa Utuafare (Afata Hoho◊a no te Evanelia 614), <strong>Te</strong><br />

Taviniraa te Tahi i te Tahi (Afata Hoho◊a Evanelia 615).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: No te haapii i te evanelia ma te maitai roa, e hinaaro<br />

te mau orometua haapiiraa i te horo◊araa o te aau maramarama maitai. No te<br />

maramarama maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa, e<br />

mea tia i te mau orometua haapii ia farii i te aroha e ia arata◊ihia e te Varua<br />

Maitai. E mea tia i te mau orometua haapii ia feruri maite na roto i te pure i te<br />

mau hinaaro o te melo tataitahi o te piha haapiiraa e, e mea nahea ia tauturu ia<br />

pahono i taua mau hinaaro ra. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 27–28)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

177


178<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa, ua ite anei ratou eaha te hoê vahi tauiraa<br />

no te mau pereoo auahi. A papa◊i hoê i nia i te tabula ereere (ia au i tei faaitehia i<br />

nia i te ≤pi i mua mai), e a haamaramarama e, te hoê vahi tauiraa o te hoê vahi ïa<br />

i nia i te tereraa pereoo auahi ei reira te pereoo auahi e tauihia ai mai te hoê<br />

tereraa pereoo auahi haere atu i nia i te tahi..<br />

A faaite i te iteraa i muri nei i faatiahia e Elder Gordon B. Hinckley:<br />

“E rave rahi mau matahiti i mairi, ua rave na vau i te piha toro◊a faatere no te<br />

hoê o taua mau tereraa pereoo auahi ra. I te hoê mahana, ua farii au i te hoê<br />

niuniu mai te hoê vahi i raro mai i Newark, New Jersey, o te na ô maira e, ua tae<br />

mai te hoê pereoo auahi faauta ratere aita râ e tavere no te mau taihaa. Ua riri roa<br />

te mau fatu.<br />

“Ua ite atu matou e, ua hamani-maitai-hia te pereoo auahi i nia i Oakland,<br />

California, e ua tae maitai mai i St. Louis, e mai teie tapearaa ei reira e faaterehia<br />

atu ai i te vahi i faataahia oia hoi i te hitia o te râ o te fenua Marite. Area râ, i<br />

roto i te mau aua o St. Louis, ua iriti ê te taata taui feruri ore i te tereraa pereoo<br />

auahi i te hoê tapu iti auri e toru noa initi te roa. Taua tapu iti auri ra, o te hoê ïa<br />

o te mau vahi tauiraa, e te pereoo o te tia ia tae atu i Newark, New Jersey, ua tae<br />

atu ïa i New Orleans, Louisiana, hoê ahuru ma toru hanere maile i te atea” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1972, 106–7; e aore ra Ensign, Jan. 1973, 91).<br />

Ia oti ta oe faatiaraa i te aamu, e faaho÷i atu i te vahi tauiraa o te tereraa pereoo<br />

auahi i nia i te tabula ereere e a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• E mea nahea taua tauiraa iti noa ra i te faatupu i taua ohipa fifi ra i nia i te<br />

vahi tapaeraa o te pereoo auahi? Eaha te tahi mau vahi tauiraa e vai nei i roto i<br />

to tatou oraraa? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te mau oro◊a e tupu,<br />

te mau faaotiraa ohipa, te ite apî, e aore ra te tahi atu mea o te taui i te avei◊a o<br />

to tatou oraraa. E nehenehe te mau vahi tauiraa e riro ei mea ino mai te mea e,<br />

e arata◊i ê te reira ia tatou i te parau mau e aore ra e nehenehe e riro ei mea<br />

maitai mai te mea e faaho◊i te reira ia tatou i nia i te tereraa tia.)<br />

<strong>Te</strong> mau pene hopea o te episetole matamua a Paulo i to Korinetia, e paraparau ïa<br />

no na vahi tauiraa pae haapiiraa e maha i te vahi i haere ê ai to Korinetia i te<br />

parau mau. A haamaramarama e, a haapii ai tatou i te mau haapiiraa a Paulo i<br />

roto i teie mau pene, e nehenehe tatou e haapuai i ta tatou fafauraa ia pee i te e◊a<br />

o te parau tia o te arata◊i ia tatou i to tatou Metua i te Ra◊i ra.


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

A haapii ai outou i te mau aamu pae papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea ia faaohipa i te reira i to tatou ora o te mahana tataitahi. A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mau iteraa i tupu no te tuati i te<br />

mau parau tumu o te mau papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> mau autaatiraa o te tane e te vahine i te tahi e te tahi e i te Fatu<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 11:1–3, 11–12.<br />

• Eaha na autaatiraa e toru ta Paulo e paraparau ra i roto i te 1 Korinetia 11:3?<br />

No te aha i to outou mana◊oraa, ua amui mai o Paulo i taua mau autaatiraa<br />

atoa ra? Eaha te faufaa e vai ra i roto i te autaatiraa i rotopu ia Iesu Mesia e<br />

to÷na Metua Tane? (A hi◊o Ioane 5:20; 8:29; 17:21–22.) E mea nahea tatou ia<br />

faatupu i teie mau aravihi [maitai] i roto i to tatou autaatiraa e Iesu Mesia? E<br />

mea nahea te mau tane e te mau vahine ia faatupu i teie mau aravihi i roto i to<br />

ratou autaatiraa?<br />

• Eaha te auraa o te parau “”aita râ te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine<br />

i taa ê i te tane i te Fatu nei”? (1 Korinetia 11:11). No te aha te autaatiraa o te<br />

tane e te vahine e riro ai ei mea faufaa roa i roto i te basileia o te Atua? Eaha ta<br />

te reira e haapii nei ia tatou no nia i te mau huru o te tia i te mau tane e te<br />

mau vahine ia rave no te tahi e te tahi?<br />

Ua haapii te Peresideni Marion G. Romney e: “E mea tia i [te tane e te vahine]<br />

ia hoê i roto i te hoêraa, te faatura, e te feruriraa te tahi i te tahi. Eiaha roa ia<br />

faanaho e aore ra ia pee i te tereraa ohipa aore te tahi. E mea tia ra ia farerei<br />

raua, ia pure, e ia faaoti amui. . . A haamana◊o e, eita te vahine e eita te tane i<br />

te tîtî na te tahi o raua. Ua riro te tane e te vahine ei na hoa aifaito” (“In the<br />

Image of God,” Ensign, Mar. 1978, 2, 4).<br />

Mai te mea e faaohipa outou i te faahi◊oraa ohipa, a aparau e mea nahea teie mau<br />

autaatiraa e nehenehe ai e riro ei mau vahi tauiraa maitai e aore ra ei mau vahi<br />

tauiraa ino i roto i to tatou oraraa.<br />

2. <strong>Te</strong> tumu o te oro◊a mo◊a<br />

Haapiiraa 34<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Korinetia 11:17–29. A haamaramarama e, e rave rahi Feia<br />

Mo◊a i roto i Korinetia aita ratou e haapa◊o ra i te tumu no te raveraa i te oro◊a<br />

mo◊a. Aita ratou i hi◊o rahi atu i nia i te oro◊a no te raveraa i te oro◊a mo◊a, ua mârô<br />

râ ratou i te tahi e te tahi i te amuraa e te inuraa rahi (1 Korinetia 11:18–22).<br />

• Eaha te tumu matamua o te pureraa oro◊a? (A hi◊o 1 Korinetia 11:20, te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa 20b, o te horo◊a ra i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha<br />

Semita] no teie irava: “E ere anei no te amu i te tamaaraa a te Fatu”)<br />

Ua haapii o Elder Jeffrey R. Holland e: “No te rahi roa i roaa mai, e mea tia ia<br />

ravehia [te oro◊a mo◊a] hau atu i te feruri-maite-raa i te rave noa i te tahi mau<br />

taime. E mea tia ia riro taua taime ra ei taime mana rahi, te tura, e te feruri<br />

mau. E mea tia ia faaitoitohia te mau mana◊o e te mau paraparauraa pae varua.<br />

I taua taime atoa ra, e mea tia ia ore e rûhia. Eita i te hoê mea o te ‘rave-noahia<br />

ia oti’ ia nehenehe ia faahaerehia te tumu mau o te pureraa oro◊a. O teie te<br />

tumu mau o te pureraa” (i roto Conference Report, Oct. 1995, 89; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1995, 68).<br />

• Ia au i ta Paulo parau, eaha te mau tumu o te oro◊a mo◊a? (A hi◊o 1 Korinetia<br />

11:23–26; a hi◊o atoa Luka 22:19–20.) E mea nahea tatou ia tapea maitai a◊e i to<br />

tatou feruriraa e to tatou aau i nia ia Iesu a rave ai tatou i te oro◊a mo◊a?<br />

179


180<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te faufaa o te raveraa i te oro◊a mo◊a ma te<br />

tiamâ? (A hi◊o 1 Korinetia 11:27–29.) Eaha te auraa ia rave ana◊e i te oro◊a mo◊a<br />

ma te tiamâ ore? (No te aha te hi◊opoaraa i to tatou tiamâ i riro ai ei tuhaa<br />

faufaa no te oro◊a mo◊a?<br />

• E mea nahea te raveraa i te oro◊a mo◊a ia haamaitai ia outou? E mea nahea<br />

tatou ia rave i teie oro◊a ia hau atu te auraa i roto i to tatou oraraa?<br />

Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a aparau e mea nahea e<br />

riro ai to outou huru i nia i te oro◊a mo◊a ei vahi tauiraa i roto i to outou oraraa.<br />

3. <strong>Te</strong> faufaa o te mau horo◊araa pae varua atoa<br />

A aparau i te 1 Korinetia 12–14. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, te horo◊a nei te rata a<br />

Paulo i te mana◊o e, ua tuu rahi roa paha te Feia Mo◊a i roto i Korinetia i te faufaa<br />

no te horo◊araa o te mau reo (1 Korinetia 14:2–14, 27–28). I roto i te mau pene<br />

12–14, te haamaramarama nei o Paulo e, e mea faufaa te mau horo◊araa atoa o te<br />

Varua, tera râ e mea tia i te Feia Mo◊a ia imi i te mau horo◊araa o te riro ei maitai<br />

no te taatoaraa.<br />

• Eaha te mau horo◊araa pae varua? (<strong>Te</strong> mau haamaitairaa pae varua e aore ra te<br />

mau aravihi i horo◊ahia na roto i te Varua Maitai. A hi◊o 1 Korinetia 12:7–11;<br />

PH&PF 46:11.) No te aha te Atua i horo◊a ai i te mau horo◊araa pae varua? (A<br />

hi◊o PH&PF 46:26.)<br />

• Eaha te mau horo◊araa o te Varua ta outou i ite i te tupuraa e aore ra ta outou i<br />

hi◊o maite atu? (E hinaaro paha outou ia tabula e ia aparau i te tahi o teie mau<br />

horo◊araa pae varua ia au i tei faahitehia i roto i te 1 Korinetia 12:8–10, Moroni<br />

10:8–17, e PH&PF 46:13–25.) E mea nahea teie mau horo◊araa i te haamaitai<br />

raa ia outou e aore ra ia vetahi ê?<br />

• No te aha i to outou mana◊oraa, ua faaau o Paulo i te mau melo o te Ekalesia i<br />

te mau tuhaa ≥ê o te tino? (1 Korinetia 12:12–25. No te faaite e, e mea faufaa te<br />

melo tataitahi i te tahi atu mau melo e i te Ekalesia ei taatoaraa.) E mea nahea<br />

tatou ia faaohipa i teie faaauraa i te mau horo◊araa ≥ê o te Varua?<br />

• <strong>Te</strong> tauturu nei te mau papa◊iraa mo◊a ia tatou ia imi i te mau horo◊araa pae<br />

varua (1 Korinetia 12:31; PH&PF 46:9. Mai te mea e titauhia, a haamaramarama<br />

e, no te faateitei e tia ïa ia patu, ia haapii, ia haamaitai, e ia haamaramarama.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii e, o te mea rahi a◊e ïa i te mau horo◊araa pae varua atoa?<br />

(A hi◊o 1 Korinetia 13. A faataa i te mau atiributi [huru] o te aroha tataitahi i<br />

faahitihia i roro i te mau irava 4–7, e a aparau e mea nahea e nehenehe ai ia<br />

faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. E hinaaro paha outou ia tabula i te<br />

mau atiributi i nia i te tabula ereere.) No te aha e mea faufaa rahi atu te aroha<br />

i te tahi noa÷tu horo◊araa pae varua? (A hi◊o 1 Korinetia 13:1–3, 8–13.)<br />

• E mea nahea outou i te haamaitairaahia e te tahi atu taata o te faaite mai i te<br />

aroha ia outou? E mea nahea outou i te faatupuraa i te aroha rahi atu? (A hi◊o<br />

Moroni 7:44–48.)<br />

Mai te mea e, ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a aparau e mea nahea te<br />

aroha e nehenehe ai e riro ei vahi tauiraa i roto i to outou oraraa.


4. <strong>Te</strong> Tia-faahou-raa e te mau faito o te hanahana<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 1 Korinetia 15. A<br />

haamaramarama e, e rave rahi o to Korinetia ua haamata i te tama◊i no nia i te<br />

huru mau o te Tia-faahou-raa (1 Korinetia 15:12).<br />

• Eaha te mau iteraa no te Tia-faahou-raa ta Paulo i faahiti? (A hi◊o 1 Korinetia<br />

15:5–8.) No te aha, i to outou feruriraa, ua faahiti o Paulo e rave rahi mau<br />

iteraa o te Tia-faahou-raa? (A hi◊o 2 Korinetia 13:1.) No te aha e mea faufaa ia<br />

outou te mau iteraa no te Tia-faahou-raa?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te autaatiraa i rotopu i te Hi◊araa o Adamu e te<br />

Tia-faahou-raa? (A hi◊o 1 Korinetia 15:20–23.)<br />

• E mea nahea to Paulo faaohiparaa i te parau haapiiraa o te bapetizoraa no tei<br />

pohe, no te haapii no nia i te Tia-faahou-raa? (A hi◊o 1 Korinetia 15:29. Aita e<br />

auraa no te oro◊a o te bapetizoraa no tei pohe aore ana◊e te Tia-faahou-raa.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te mau basileia hanahana? (A hi◊o 1 Korinetia<br />

15:35–44. E tia faahou mai tatou i roto i te mau basileia hanahana taa<br />

ê–tiretiera, teretetiera, e tiretia. A hi◊o atoa PH&PF 88:27–32.) E mea nahea to<br />

outou ite no te Tia-faahou-raa e no te mau basileia hanahana ia faaûrû ia<br />

outou i te huru o to outou oraraa?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te faufaa no te peeraa i te mau parau haapiiraa o te arata◊i ia<br />

tatou i mua i to tatou Metua i te Ra◊i ra. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong><br />

Faahi’oraa Ohipa, a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia hi◊o maite i to ratou<br />

iho oraraa no te mau vahi tauiraa—te mau huru e te mau ohiparaa, mai te mea<br />

e peehia, e nehenehe ïa e taui i te avei◊a o to ratou oraraa. A faaitoito ia ratou ia<br />

maiti i te mau avei◊a o te faatupu maitai i to ratou oraraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau Mana◊o no te Haapiiraa<br />

E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na mana◊o atoa e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa” (1 Korinetia 14:33)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 1 Korinetia 14:33. I muri iho<br />

a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te tahi mau tumu parau [fâ] no nia i te vahi tei reira te anoiraa rahi e te<br />

mârôraa rahi i roto i te ao nei? No te aha, i to outou mana◊oraa, te vai nei teie<br />

anoiraa rahi mau i roto i te ao nei? No te aha o te Atua i riro ai ei “tumu . . .<br />

no te hau”?<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 34<br />

Hou te haapiiraa, a feruri na i te mau huru e rave rahi i roto i te oraraa o te<br />

mahana tataitahi o te apîraa, te vai ra te mau rave◊a maitai no te faaite i te aroha<br />

(mai teie te huru, ia ite ana◊e i te hoê taata o te hinaaro ra i te tauturu i te fare<br />

haapiiraa anei, e te oreraa e afaro e te taeae e aore ra e te tuahine, e aore ra te<br />

fariiraa i te hoê hoa o te mo◊emo◊e ra ona ana◊e ra, e aore ra, aore oia e auhia ra?)<br />

A vauvau atu i teie mau huru i te feia apî, e a ani e mea nahea ratou ia faaohipa<br />

i te mau atiributi [huru] o te aroha, ia au i tei haapiihia e Paulo i roto i te<br />

1 Korinetia 13, no te haamaitai te huru.<br />

181


Haapiiraa<br />

35<br />

182<br />

“E Faafaaite Outou<br />

i te Atua”<br />

2 Korinetia<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia riro ei mau p¥p¥ mau na Iesu<br />

Mesia na roto i te faaohiparaa i te a◊o a Paulo i roto i te 2 Korinetia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 2 Korinetia 1:3–11; 4; 6:1–10; 11:21–33; 12:1–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo no<br />

nia i te upootiaraa i nia i te ati.<br />

b. 2 Korinetia 2:5–11. <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia faaore i te<br />

hara a te tahi e te tahi.<br />

c. 2 Korinetia 7:8–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo no nia i te huru o te oto e au i te<br />

Atua ra no te mau hara.<br />

d. 2 Korinetia 5:17–21. <strong>Te</strong> titau nei o Paulo no te Feia Mo◊a ia faafaaite i te Atua ra.<br />

2. Mai te mea te vai ra te <strong>Faufaa</strong> Api, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video (53914), a<br />

faaite i “<strong>Te</strong> Oto e Au i te Atua,” e te hoê tuhaa hoê ahuru ma hoê minuti, i roto<br />

i te taime haapiiraa.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te tahi maa<br />

one [tahatai] no te haapiiraa.<br />

4. Mana◊o no te haapiiraa: A vaiiho i te taime i te hopea o te haapiiraa no te<br />

aparau haapoto mai i te mea o ta outou i haapii. E nehenehe te hoê haapotoraa<br />

faanaho-maitai-hia e tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia faanahonaho<br />

e ia haamaramarama i te mea o ta ratou i haapii mai e ia feruri maite e mea<br />

nahea ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e<br />

Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, apî 95, no te tahi atu mau huru raveraa no te haapotoraa.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa i te one [tahatai] o ta outou i afa◊i mai<br />

no te haapiiraa.<br />

• Mai te mea e horo◊a mai te tahi taata o ta outou i tiaturi i te one ma te fafau<br />

mai e, te vai ra te auro i roto, eaha te ohipa ta outou e rave?<br />

A faatia i te mau melo o te piha haapiiraa ia pahono i te uiraa. I muri iho a tai◊o<br />

atu i ta Elder Henry B. Eyring faahitiraa i muri nei, no nia i te fariiraa i te a◊o no ô<br />

mai i te mau peropheta ra:<br />

“Eiaha e haapa◊o ore atu i te a◊o, area râ a mau maite mai i te reira. Ahiri te hoê<br />

taata ta outou i tiaturi ua horo◊a mai oia i te one noa ma te fafau e te vai ra te


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

auro, e mau maite outou i te reira i roto i to outou rima no te tahi taime, ma te<br />

ueue marû rii noa. I te mau taime atoa ua rave au i taua ohipa ra ma te a◊o no ô<br />

mai i te hoê peropheta, ua haamata mai te mau hu◊ahu◊a auro i te fâ mai i muri<br />

mai e ua mauruuru rahi vau” (i roto Conference Report, Apr. 1997, 35; e aore ra<br />

Ensign, May 1997, 26).<br />

• Eaha te auraa o te faahitiraa a Elder Eyring?<br />

A haamaramarama e, i roto i te buka no te 2 Korinetia te vai ra te a◊o tohu o te<br />

tano i to tatou anotau. Hoê â huru te mau haapiiraa a Paulo i roto i teie rata, i te<br />

mau haapiiraa ta tatou i faaroo pinepine i roto i te amuiraa rahi. Ua hi◊o maite o<br />

Elder Eyring, “Mai te mea e, e tapitihia te faahiti i te mau parau no te mau<br />

peropheta, e tia ia faahuri oioi i to tatou hi◊oraa i nia i [te reira]” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1997, 32; e aore ra Ensign, May 1997, 25). A faaitoito i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia farii i te a◊o i roto i teie haapiiraa e ia “mau maite<br />

mai i te reira. “<br />

Ua tatufaahia teie haapiiraa i roto e maha tuhaa o te faahi◊o atu i nia i te mau<br />

tumu parau faufaa i roto i te 2 Korinetia. Na roto i te pure, a maiti o tehea o teie<br />

mau tumu parau no te aparau e te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> upooti’araa i te ati<br />

A tai◊o e a aparau i te 2 Korinetia 1:3–11; 4; 6:1–10; 11:21–33; 12:1–10. A ani i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua papa◊ihia te rata a Paulo i to Korinetia i muri a◊e i te hoê taime hamani-inoraa<br />

rahi i te taime “aita roa [Paulo raua o Timoteo] i mana◊o e e ora” (2 Korinetia<br />

1:8). No te aha o Paulo raua o Timoteo i nehenehe ai ia ape i te mana◊o e, e ora i<br />

roto i te taime e fifihia, e pe◊ape◊ahia, e haamani-ino-hia, e topahia i raro? (A hi◊o<br />

2 Korinetia 1:3–5; 4:5–15.) No te aha te Metua i te Ra◊i ra e o Iesu Mesia i riro ai<br />

ei na tauturu au rahi no te tamahanahana ia tatou?<br />

Ua haapapu o Elder Neal A. Maxwell ia tatou e, te tauturu nei o Iesu Mesia ia<br />

tatou na roto i to tatou mau ati:<br />

“Ia rave tatou i te suko a Iesu i nia ia tatou, e faatia te reira ia tatou i te mea ta<br />

Paulo i parau, te aupururaa i to te [Mesia] mau ati (Philipi 3:10). I roto anei i te<br />

ma◊i e aore ra te mo◊emo◊eraa, te parau tia ore e aore ra te pato◊iraa, . . . to tatou<br />

mau ati faito na◊ina◊i ia faaauhiara, mai te mea e mârû tatou, e topa atu ia te<br />

reira i roto i te hohonuraa o to tatou varua ra. No reira, e tia ia tatou ia<br />

mauruuru eiaha i te mau ati ana◊e o Iesu no tatou, tera râ no To÷na huru<br />

feruriraa, tei faahaere ia tatou i roto i te haamoriraa rahi e tae noa÷tu i te peeraa.<br />

“Ua faaite o Alama e, ua ite Iesu e mea nahea ia horo◊a i te tauturu i rotopu i to<br />

tatou mau mauiui e mau ma◊i ihoa ra no te mea e, ua amo a◊ena Iesu i to tatou<br />

mau mauiui e to tatou mau ma◊i (a hi◊o Alama 7:11–12). Ua ite oia i te reira na<br />

mua roa; no reira to’na aroha i noaa ai. Oia mau â, aita tatou e maramarama roa<br />

hau atu i ta tatou e maramarama nei, e mea nahea To÷na amoraa i te mau hara<br />

tahuti nei atoa, tera râ ua vai mai To÷na Taraehara ei faaora e ei haapapu-mauraa”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1997, 13; e aore ra Ensign, May 1997, 12).<br />

• E mea nahea to te Metua i te Ra◊i ra e to Iesu Mesia tautururaa ia outou i roto i<br />

te taime ati?<br />

183


184<br />

• Ua faaite o Paulo i te hinaaro ia tauturu ia vetahi ê ia farii hoê â<br />

tamahanahanaraa ta÷na i farii mai te Atua mai ra (2 Korinetia 1:4). E mea<br />

nahea tatou ia tauturu ia vetahi ê ia farii i te tamahanahanaraa no ô mai<br />

i te Atua ra?<br />

• Ua haamauruuru o Paulo i te Feia Mo◊a o tei pure no÷na e no Timoteo i roto i<br />

to raua taime ati (2 Korinetia 1:11). No te aha e mea faufaa no tatou ia pure no<br />

te tahi e te tahi? E mea nahea te mau pure a vetahi ê i te haamaitairaa ia outou<br />

e aore ra i te tahi taata o ta outou i matau? E mea nahea tatou ia haamaitaihia<br />

ia pure ana◊e tatou no vetahi ê ra?<br />

• E mea nahea te mau haapiiraa i roto i te 2 Korinetia 4:17–18, ia tauturu ia<br />

tatou i roto i te mau ati? (A hi◊o atoa PH&PF 121:7–8.) No te aha e mea<br />

maitai ia ite i to tatou mau tamataraa i roto i te mau hi◊oraa mure ore? E mea<br />

nahea tatou ia haapii mai ia hi◊o i to tatou mau tamataraa i roto i te hi◊oraa<br />

mure ore?<br />

• Ua faaite o Paulo i to Korinetia i te mau tamataraa o ta÷na e ta te Feia Mo◊a e<br />

rave rahi i faaoroma◊i no to ratou tiaturi ia Iesu Mesia (2 Korinetia 6:4–5;<br />

11:23–33). Eaha te mau huru o ta Paulo i haapii o te tia ia faatupu no te<br />

tauturu ia tatou ia faaoroma◊i i te mau tamataraa? (A hi◊o 2 Korinetia 6:4, 6–7.)<br />

E mea nahea hoê e aore ra hau atu o teie mau huru i te tauturu ia outou i roto<br />

i te taime tamataraa?<br />

• Ua parau o Paulo e, ua horo◊a te Fatu i te hoê paruparu ia÷na—te hoê “tara i roto<br />

i te tino” (2 Korinetia 12:7). No te aha te Fatu i horo◊a ai i teie paruparu ia Paulo?<br />

(A hi◊o 2 Korinetia 12:7.) Eaha ta Paulo i haapii mai i te taime aita te Fatu i iriti i<br />

ta÷na “tara i roto i te tino” mai ta÷na i ani atu? (A hi◊o 2 Korinetia 12:8–10.) E<br />

mea nahea to tatou mau paruparu i te tauturu ia tatou ia farii i te puai no ô mai<br />

ia Iesu Mesia ra? (A hi◊o Etera 12:27.) E mea nahea to outou iteraa i te parau mau<br />

no ta Paulo faahitiraa e “ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira”?<br />

2. <strong>Te</strong> Faaoreraa i te hara a vetahi ê<br />

A tai◊o e a aparau i te 2 Korinetia 2:5–11.<br />

• <strong>Te</strong> titau u◊ana nei o Paulo i te Feia Mo◊a ia faaore i te hara a te tahi e te tahi (2<br />

Korinetia 2:5–8). No te aha e mea faufaa ia faaore tatou i te hara a vetahi ê? (A<br />

hi◊o Mataio 6:14–15; 2 Korinetia 2:7–8; PH&PF 64:9–10. A aparau, eaha te mea e<br />

tupu i nia ia tatou—e vetahi ê—ia faaore tatou e ia ore tatou ia faaore i te hara.)<br />

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley e:<br />

“<strong>Te</strong> ite nei tatou i te hinaaro no te [faaoreraa i te hara] i roto i te mau utuafare<br />

o te mau taata, ua riro te mau tama’iraa na◊ina◊i noa ei mau mârôraa. E ite<br />

tatou i te reira i rotopu i te mau taata tupu, i reira te mau taa-ê-raa au ore e riro<br />

ai ei tama÷i au ore aore e hopea. E ite tatou i te reira i rotopu i te mau taata imi<br />

faufaa o te tama◊i e o te pato◊i ia faaafaro e ia faaore i te hara, ahiri i te pae rahi<br />

o te taime, ïa te vai ra te hinaaro ia parahi amui e ia aparau mârû te tahi i te<br />

tahi, e nehenehe te fifi e faaafarohia, e riro mai ïa ei haamaitairaa no te<br />

taatoaraa. Aita râ, te haamau◊a nei ratou i te mau mahana no te faaamu i te<br />

mau mana◊o auraa ore e te faanahoraa i te faautu◊araa. . . .<br />

“Mai te mea e, te vai ra te hoê taata o te faaamu ra i roto i te aau i te mana◊o<br />

taero no te enemiraa i te tahi e te tahi, te ani haehaa nei au ia outou ia ani i te<br />

Fatu i te puai no te faaore i te hara. E riro teie faaiteraa no te hinaaro ia rave ei


tao◊a mau no to outou tatarahaparaa. Eita paha te reira i te mea ohie, e eita<br />

paha te reira tae oioi noa mai. <strong>Te</strong>ra râ, mai te mea e imi outou i te reira ma te<br />

haehaa i te aau e a faaohipa maitai ai i te reira, e tae mai ïa te reira. . .<br />

“ . . . Aita e hau ia feruri noa i nia i te mauiui o te mau pepe tahito. <strong>Te</strong>i roto<br />

noa te hau i te tatarahapa e te faaoreraa hapa e te faaoreraa i te hara <strong>Te</strong>ie te<br />

hau au mau o te Mesia, o tei na ô mai e, ‘E ao to tei faatupu i te parau hau ra; e<br />

parauhia ratou i te tamarii na te Atua.’ (Mataio 5:9.)” (“Of You It Is Required to<br />

Forgive,” Ensign, June 1991, 2, 5).<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe ia rave ia riro mai ei feia hau atu i te faaore i te hara?<br />

3. O te oto hoi e au i te Atua ra no ta tatou mau hara<br />

A tai◊o e a aparau i te 2 Korinetia 7:8–10.<br />

• I muri a◊e i te faarooraa e, na te hoê o teie mau episetolo i “faatupu i te oto i<br />

[to Korinetia],” ua oaoa o Paulo (2 Korinetia 7:8–9). No te aha o Paulo i<br />

pahono ai mai teie te huru i te oto o to Korinetia? (A hi◊o 2 Korinetia 7:9–10.)<br />

Eaha te auraa ia farii i te “oto ia au i te Atua ra” no ta tatou mau hara?<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “<strong>Te</strong> Oto ia Au i te<br />

Atua ra,” a faaite i te reira i teie nei.<br />

• Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te oto ia au i te Atua ra e “te oto o te ao nei”? No te<br />

aha te oto ia au i te Atua ra i riro ai ei tuhaa faufaa no te tatarahaparaa?<br />

Ua haamaramarama te Peresideni Spencer W. Kimball e: “Mai te mea e, te oto<br />

noa nei te taata no te mea ua ite te tahi taata i ta÷na hara, aita ta’na<br />

tatarahaparaa i oti maitai. E faatupu te oto ia au i te Atua i te taata ia hinaaro<br />

ia tatarahapa, noa÷tu â ïa aita oia i noaahia i te hararaa e vetahi ê, e faaoti ïa<br />

oia ia rave i te maitai noa÷tu i te mea e tupu. Na teie huru oto e hopoi mai i te<br />

parau tia e te faaohiparaa ia tae i te faaoreraa o te hara” (Repentance Brings<br />

Forgiveness [pamphlet, 1984], 8).<br />

4. <strong>Te</strong> faafaaiteraa i te Atua<br />

A tai◊o e a aparau 2 Korinetia 5:17–21.<br />

Haapiiraa 35<br />

• Ua a◊o o Paulo raua o Timoteo i to Korinetia ia “faafaaite i te Atua” (2 Korinetia<br />

5:20). Eaha te auraa ia faafaaite i te Atua?<br />

Ua haapii o Elder Bruce R. McConkie: “<strong>Te</strong> faafaiteraa o te hoê ïa rave◊a no te<br />

faaora i te taata mai to’na huru hara e te pouri pae varua e ia faahoi ia÷na i te<br />

hoê huru au e te tahoê i te Atuaraa. . . . <strong>Te</strong> taata, i vai na i ta te tino nei e i ta te<br />

ino i mutaa ihora, o tei ora na mai te mau peu o te tino nei, ua riro oia ei taata<br />

apî i te Varua Maitai; ua fanau-faahou-hia mai oia; e, mai te hoê tamarii iti ra,<br />

e ora oia i roto i te Mesia”(Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols.<br />

[1965–73], 2:422–23).<br />

• E mea nahea tatou e faafaaite ai i te Atua? (A hi◊o 2 Korinetia 5:17–19, 21; 2<br />

Nephi 25:23; Iakoba 4:10–11.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te mau parau mau o ta outou i aparau. A faaitoito i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa ia<br />

185


<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

186<br />

1. <strong>Te</strong> “taata i rapae au” e te “taata i roto” (2 Korinetia 4:16)<br />

• Ua paraparau o Paulo no te “taata i rapae au” e te “taata i roto” (2 Korinetia<br />

4:16). Eaha te auraa no teie na pereota e piti? E mea nahea te “taata i roto” ia<br />

faapîhia i tera mahana e tera mahana”? (2 Korinetia 4:16).<br />

2. “<strong>Te</strong> mau ve◊a no te Mesia” (2 Korinetia 5:20)<br />

• Ua parau o Paulo e, ua riro raua o Timoteo ei “ve◊a na te Mesia” (2 Korinetia<br />

5:20). Eaha te hoê ve◊a? (<strong>Te</strong> hoê ve◊a o te hoê ïa tia mana o te paraparau ei<br />

mono no te hoê taata faatere no te hoê fenua e aore ra no te hoê<br />

faanahonahoraa. E rave te hoê ve◊a i te ohipa no te haamau i te mau autaatiraa<br />

i rotopu i te mau taata o ta÷na e tia nei e te tahi atu mau taata.) E mea nahea e<br />

nehenehe ai i te taata tataitahi ia riro ei ve◊a no Iesu Mesia?


“E Tamarii na te Atua, e<br />

Parauhia Outou e Taata No÷u”<br />

Roma<br />

Haapiiraa<br />

36<br />

<strong>Te</strong> Tumu Ia haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa, e mau tamarii ratou na te Atua e<br />

ia faaitoito ia ratou ia ora tiamâ no ta ratou faturaa hanahana.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Roma 2–5. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e tiahia te taata atoa i to◊na faaroo ia<br />

Iesu Mesia, o tei faaitehia na roto i te mau ohipa parau tia.<br />

b. Roma 6; 8. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e nehenehe i te mau tamarii a te Atua e<br />

fanau-faahou-hia e ia riro mai ei feia tufaa [ai’a] e te Mesia.<br />

c. Roma 12–13; 15:1–7. <strong>Te</strong> a’o nei o Paulo i to Roma ia ora ei feia mo’a.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Grace,” 697;<br />

“Pauline Epistles: Romans,” 745.<br />

3. E hinaaro paha outou ia ani i te hoê taata ia himene, e aore ra te hoê p∂p∂<br />

na◊ina◊i ia himene mai e aore ra ia hauti “E tamarii Au na te Atua ra” (<strong>Te</strong> Mau<br />

Himene, numera 185, e aore ra Children’s Songbook, 2–3) e aore ra “I Feel My<br />

Savior’s Love” (Children’s Songbook, 74–75). Mai te mea e, eita e nehenehe ia na<br />

reira, e hinaaro paha oe ia faaineine ia himene hoê e aore ra e piti atoa o teie<br />

na himene e te mau melo o te piha haapiiraa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I roto i ta’na episetole i to Roma, ua faahaamana◊o o<br />

Paulo i te mau orometua haapii i te faufaa no te oraraa i te mau parau tumu ta<br />

ratou i haapii (Roma 2:21–22). E nehenehe to oe hi◊oraa e haapii i te mau melo<br />

tataitahi o te piha haapiiraa hau atu i ta oe mau parau. A faaite i te mau melo o<br />

te piha haapiiraa e, to oe iteraa papu no te mau parau tumu o te evanelia no<br />

roto mai ïa i te haapa’oraa i taua mau parau tumu ra i te mau mahana atoa<br />

(Ioane 7:17). (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 9, 104–105.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta oe iho<br />

no te haamata i te haapiiraa<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai Roma 3:10. A haamaramarama<br />

e, i roto i teie irava aita o Paulo e parau ra e, aita roa e taata e rave nei i te mau<br />

ohipa parau tia; teie râ, te faaite nei oia e, aita e taata parau tia hope roa i nia i te<br />

fenua nei. O te Mesia ana◊e ra o tei ora na i te oraraa hara ore roa. Ua rave te tahi<br />

atu mau taata atoa i te tahi hara (a hi◊o atoa Roma 3:23).<br />

• Ia hara ana◊e tatou, eaha te tia ia tatou ia rave no te riroraa ei taata mâ faahou?<br />

(A faaohipa i te faaro i te Mesia e a tatarahapa i ta tatou mau hara ia nehenehe<br />

ia farii i te mana tamâraa o to÷na Taraehara.)<br />

187


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

188<br />

A haamaramarama e, ia rave ana◊e tatou i te hara, eita tatou e mâ i ta tatou hara<br />

na roto ia tatou iho. E aparau teie nei haapiiraa e mea nahea tatou e mâ mai ai<br />

na roto i te Taraehara o Iesu Mesia, te hoê rave◊a ta Paulo i parau e, e faaafaroraa.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a e te mau uiraa o<br />

te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite i to ratou mau iteraa papu no<br />

te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu i aparauhia i roto i te haapiiraa.<br />

1. E tiahia tatou na roto i te faaroo ia Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Roma 2–5. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, na Paulo i papa◊i i te<br />

mau melo o te Ekalesia i roto i te mau vahi e rave rahi o tei ho◊i faahou i roto i<br />

te faaohiparaa i te ture a Mose, ma te tiaturi hoi e, e mea titau rahihia te haapa◊o<br />

etaeta roa o taua ture ra no te faaoraraa. Noa÷tu â e, e mea itoito te Feia Mo◊a i<br />

Roma i roto i te evanelia (Roma 1:8), ua papa◊i o Paulo i teie episetole no te<br />

haapapu i taua tiaraa ra e taua faaoraraa ra o te tae mai na roto mai i te faaroo i<br />

te Mesia, eiaha ra na roto i te mau ohipa o te ture a Mose.<br />

• I roto i ta÷na rata, ua tamata o Paulo ia tauturu i te Feia Mo◊a o Roma ia<br />

maramarama i te parau haapiiraa no te tiaraa [afaro maitai]. Eaha te auraa o te<br />

parau ia tiahia? (Ia faafaitehia i te Atua, ia faaorehia i te faautu◊araa no te hara,<br />

e ia faaitehia te parau tia e te hara ore.)<br />

• No te aha tatou e titauhia ai ia tiahia? (A hi◊o Roma 3:10–12, 23; a hi◊o atoa<br />

Alama 7:21. Ua faahapa tatou atoa i te Atua e ua mâ ore ïa tatou na roto i te<br />

hara. No te mea hoi e, eita roa te hoê ohipa mâ ore e parahi i pihai iho i te<br />

Atua, e mea tia roa ia tiahia tatou ia nehenehe ia ho◊i faahou ia÷na ra.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii e mea nahea tatou e tiahia ai? (A hi◊o Roma 3:24, 28;<br />

5:1–2; a hi◊o atoa 2 Nephi 2:6. Ua tiahia tatou na roto i te aroha [faito ore] o<br />

Iesu Mesia e to tatou faaroo ia÷na.) Eaha te aroha [faito ore]? <strong>Te</strong> tauturu no te<br />

ra◊i mai e aore ra te puai; a hi◊o atoa Bible Dictionary, “Grace,” 697.) E mea<br />

nahea teie tauturu no te ra◊i mai i vai mai ai no tatou? (A hi◊o Roma 5:8–11; 2<br />

Nephi 2:7–8. Ua vai mai te aroha [faito ore] o Iesu Mesia ia tatou na roto i to÷na<br />

Taraehara.) No te aha e mea titauhia ia tatou ia noaa te faaroo no te farii-roa-raa<br />

i te aroha [faito ore] o te Faaora?<br />

• Ua haamaramarama o Paulo e, e tiahia tatou na roto i te aroha faito ore o Iesu<br />

Mesia, eiaha râ na roto i te “mau raveraa o te ture” (Roma 3:20, 24, 28).No te<br />

aha eita tatou e farii rahi ia tiahia e ia faaorahia na roto i ta tatou mau ohipa?<br />

(See Mosiah 2:20–21; Alma 22:14.)<br />

• E rave rahi mau taata o tei tatara i te mau papa◊iraa a Paulo ma te parau e, eita<br />

tatou e tiahia na roto ana◊e i te faaroo aore te mau ohipa maitai. Eaha te<br />

autaatiraa i rotopu i ta tatou mau ohiparaa (e aore ra mau ohipa) e te tiahia<br />

na roto i te aroha faito ore o te Mesia? (A hi◊o Roma 3:31; Iakobo 2:14–18, 24;<br />

2 Nephi 25:23; PH&PF 88:38–39.)<br />

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita: “Ia tiahia i mua i te Atua, e mea tia roa<br />

ia here te tahi i te tahi: e mea tia roa ia tatou ia upooti’a i nia◊e i te ino; e mea<br />

tia roa ia tatou ia hahaere i te otare e te ivi i roto i to ratou ati, e e mea tia roa<br />

hoi ia tapea ia tatou ia ore ia tafetafeta i te mau mea o te ao nei: no te mea


taua mau viritu [huru viiriiore] ra, e tahe mai na roto mai i te punavai rahi o te<br />

faaroo mau, te puai o to tatou faaroo na roto i te amuiraa mai i te maitai atoa<br />

ia here i te mau tamarii a Iesu tei haamaitaihia. E nehenehe tatou e pure i roto<br />

i te tau no te pure, e nehenehe tatou e here i to tatou taata tupu mai ia tatou<br />

iho, e ia haapa◊o i roto i te ati, ma te ite e, te utu◊a maitai no taua ohipa ra e<br />

mea rahi atu ïa i roto i te basileila o te ra◊i ra. Auê ïa faaitoitoraa! Auê ïa oaoa!”<br />

(<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith [1976], 76).<br />

2. E nehenehe tatou e fanau-faahou-hia e ia riro mai ei feia tuhaa i te Mesia ra.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Roma 6 e 8.<br />

Haapiiraa 36<br />

• Ua faaau o Paulo i te bapetizoraa i te pohe, te tanuraa, e te tia-faahou-raa. E<br />

mea nahea te bapetizoraa e riro ai mai te pohe, te tanuraa, e te tia-faahou-raa<br />

(fanauraa apî)? (A hi◊o Roma 6:3–4; PH&PF 76:50–52.) E mea nahea i riro ai te<br />

bapetizoraa ei fanauraa apî no outou?<br />

A haamaramarama e, te bapetizoraa na roto i te utuhi, e tapa◊o ïa no to tatou<br />

fanau-faahou-raa i te pae varua. Ia haere tatou i raro i te pape, e tapa◊o ïa te<br />

tanu nei tatou i to tatou huru tahito i roto i te menema. Ia haere mai tatou i<br />

nia mai raro mai i te pape, e tapa◊o ïa ua mâ i te horoihia. Ua riro tatou ei taata<br />

apî o tei fafau ia pee i te Mesia.<br />

• E mea nahea tatou ia tapea i te mâraa e te “apîraa o te ora” (Roma 6:4) o ta<br />

tatou i ite i te tupuraa i te bapetizoraa? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia<br />

hoi, na roto i te faaapîraa i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa a rave ai<br />

tatou i te oro◊a mo◊a i te hebedoma tataitahi, na roto i te tatarahaparaa e te<br />

imiraa i te faaoreraa hara no ô mai i te Fatu ra, e na roto i te haamataraa i te<br />

mahana tataitahi ma te faapî i te faaotiraa ia tavini i te Atua.)<br />

• Eaha te auraa te parau ra ia au “i ta te tino ra”? (A hi◊o Roma 8:5–6.) Eaha te mau<br />

hopearaa no te auraa i ta te tino? (A hi◊o Roma 8:6–8, 13.) E mea nahea tatou ia<br />

faaore roa i to te tino mai roto atu i to tatou mau feruriraa e to tatou aau? E mea<br />

nahea to outou haamaitairaahia i te taime i maiti ai outou ia au i to te varua?<br />

• Ua faaite papu o Paulo “e mau tamarii tatou na te Atua” (Roma 8:16). Eaha to<br />

outou huru na roto i te iteraa e, e tamarii outou na te Atua? Eaha te tupu no<br />

nia i to tatou mau huru e te mea e vai ra ia tatou?<br />

Ua parau o Elder Dallin H. Oaks: “A feruri i te puai o te mana◊o i haapiihia i roto<br />

i ta tatou himene auhia ‘E Tamarii Au na te Atua’ (<strong>Te</strong> Himene, numera 185). . . .<br />

<strong>Te</strong>ie te pahonoraa i te hoê o ta tatou mau uiraa rahi o te oraraa, ‘O vai au nei? E<br />

tamarii au na te Atua no roto mai i te opu varua o na metua i te ra◊i ra. Na taua<br />

metuaraa ra e faataa i to tatou huru mure ore. Taua mana puai rahi ra e raau tera<br />

no te oto. E nehenehe e haapuai ia tatou tataitahi ia rave i te mau maitiraa parau<br />

tia e ia imi i te mea maitai a◊e e vai ra i roto ia tatou. A haamau i roto i te feuriraa<br />

o te hoê taure◊are◊a te mana◊o puai rahi, e tamarii oia, te tamaroa e aore ra te<br />

tamahine, na te Atua, e ua horo◊ahia ia ratou te faatura ia ratou iho, e te itoito ia<br />

haere i mua i nia i te mau fifi o te oraraa” (i roto Conference Report, Oct. 1995,<br />

31; e aore ra Ensign, Nov. 1995, 25).<br />

Mai te mea e, e faaafaro outou ia himenehia “E Tamarii Au na te Atua” e aore<br />

ra ia hautihia ei pehe taa ê, a ani i te hoê taata himene, e aore ra te hoê p∂p∂<br />

na◊ina◊i ia faaite mai i te reira i teie nei. E aore ra a himene te reira e te mau<br />

melo o te piha haapiiraa (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).<br />

189


190<br />

• Eaha te fafauraa rahi ta Paulo i parau i te mau tamarii a te Atua e farii ratou? (A<br />

hi◊o Roma 8:17.) Eaha te auraa ia riro ei fatu tuhaa e te Mesia ra? (A hi◊o PH&PF<br />

76:50, 54–70.) Eaha te tia roa ia tatou ia rave no te farii i teie faturaa rahi? (A<br />

hi◊o PH&PF &^:51–53.)<br />

• E mea nahea te iteraa e, e tamarii tatou na te Atua e e feia fatu tuhaa e te Mesia,<br />

ia tauturu ia tatou ia faaoroma◊i i te mau tamataraa o teie ao? (A hi◊o Roma 8:18,<br />

28, 31; a hi◊o atoa Roma 5:3–5.) E mea nahea outou i te iteraa e “te faatupu nei<br />

te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua”? (Roma 8:28).<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i to Roma 8:35–39 no te here o Iesu Mesia? E mea<br />

nahea to outou iteraa i te here o te Faaora i roto i to outou oraraa? Eaha te taaê-raa<br />

ta to’na here i faatupu i roto i to outou oraraa?<br />

Mai te mea e, ua faanaho outou ia himenehia “I Feel My Savior’s Love” e aore<br />

ra ia hautihia ei pehe taa ê, a ani i te taata himene otahi e aore ra te hoê p∂p∂<br />

ia faaite mai i te reira i teie nei. E aore ra ia himene i te reira e te mau melo o te<br />

piha haapiiraa (a hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).<br />

3. E mea tia ia ora tatou ia riro mai ei Feia Mo◊a.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Roma 12–13; 15:1–7.<br />

• Ua titau u◊ana o Paulo i te Feia Mo◊a i Roma ia faaite ia ratou iho ei “tusia ora,<br />

e te mo◊a , e te au hoi i te Atua ra” (Roma 12:1). E mea nahea tatou ia faaite ia<br />

tatou iho ei tusia ora i te Atua ra? (A hi◊o 3 Nephi 9:20; PH&PF 59:8.)<br />

Ua haamaramarama o Elder Bruce R. McConkie, “<strong>Te</strong> horo◊a [ia÷na iho] ei tusia<br />

ora o te faaiteraa ïa i te aau oto e te varua taiâ na roto i te haapa◊oraa” (Doctrinal<br />

New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols. [1966–73], 2:292).<br />

• Ua a◊o o Paulo i te Feia Mo◊a i Roma e “eiaha e faaau atu i t eie nei ao” (Roma<br />

12:1). Eaha te tahi mau rave◊a o ta tatou e tamata nei ia faaau i te ao nei i teie<br />

mahana? E mea nahea tatou ia upooti’a [manuïa] i nia i teie peu? (A hi◊o<br />

Roma 12:2.)<br />

• <strong>Te</strong> tabula nei te Roma 12 e 13 i te mau atiributi [huru]e rave rahi o te Feia Mo◊a<br />

mau. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi maite i teie mau atiributi, e<br />

a papa◊i i te reira i nia i te tabula ereere. (E hinaaro paha outou ia vahi i te piha<br />

i roto i te mau p∂p∂ na◊inai e ia faataa i te p∂p∂ tataitahi ia imi i te tahi tuhaa<br />

o te hoê pene.) I muri iho, a aparau i te mau uiraa i muri nei no nia i teie mau<br />

atiributi e rave rahi: No te aha e mea faufaa i teie atiributi ia faatupu maitai?<br />

Eaha ta tatou e nehenehe ia rave i teie hebedoma no te faahaere i mua te<br />

faatupuraa i teie atiributi?<br />

• E mea nahea to Paulo haapiiraa ia tatou i to tatou huru aupuru i to tatou mau<br />

enemi? (A hi◊o Roma 12:19–21.) Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai i roto i<br />

to tatou oraraa ia au i to tatou huru i nia i te enemi? Eaha te mau hi◊oraa o ta<br />

outou i ite i te tahi taata o te faaohipa i te mârû no te manuïa i nia i te ino e<br />

aore ra te hinaaro ino?<br />

• Eaha te faaueraa ta Paulo i parau, tei roto te tahi mau faaueraa atoa? (A hi◊o<br />

Roma 13:8–9.) E mea nahea teie faaueraa i te faaô mai i te tahi atu? (A hi◊o<br />

Roma 13:10.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te mau melo puai i roto i te faaroo, o te tia ia<br />

pahono i te mau melo paruparu i roto i te faaroo? (A hi◊o Roma 15:1–7.) E mea<br />

nahea te hoê taata puai i roto i te faaroo ia tauturu i te hoê taata paruparu?


<strong>Te</strong> Faahopearaa A haapapu e, e mea na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te oraraa parau tia e<br />

nehenehe ai ia tatou ia tiahia— i faaitehia te parau tia e i faafaaitehia i te Atua.<br />

A faaite papu e, e mau tamarii tatou na te Atua e te vai ra te maitai ia riro ei feia<br />

tuhaa e te Mesia mai te mea te vai ra te faaroo ia÷na, e te ora nei ia au i ta’na i<br />

faaue ia tatou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mau<br />

Mana◊o no te<br />

Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra e piti o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. “Aore hoi au i haama i te evanelia o[a] te Mesia ra”<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o mai i te Roma 1:16.<br />

• E mea nahea tatou ia faaite e, aore tatou e haama i te evanelia a Iesu Mesia? (A<br />

hi◊o 1 Petero 3:15 no te hoê mana◊o. A tabula i te mau pahono a te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere, e a faaitoito i te melo tataitahi o te<br />

piha haapiiraa ia rave hoê a◊e o teie mau mea i roto i te hebedoma i mua nei.)<br />

2. <strong>Te</strong> ohiparaa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

Haapiiraa 36<br />

A horo◊a i te melo tataitahi o te piha haapiiraa i te hoê ap¥ iti parau e te hoê peni<br />

e aore ra peni tara. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia papa◊i i nia i ta<br />

ratou mau parau riirii te uiraa i muri nei mai roto mai i te Roma 8:31:<br />

“Ahiri te Atua tei pihai iho ia tatou, o vai te nehenehe e aro mai ia tatou?” (E<br />

hinaaro paha outou ia faaohipa i te parauraa no roto mai i te Joseph Smith<br />

Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], o te horo◊a nei i te tuhaa hopea o te<br />

parau oia hoi “o vai te nehenehe e upooti’a i nia ia tatou?”<br />

A aparau e mea nahea teie faaiteraa e nehenehe ai e haapuai i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i roto i to ratou oraraa. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tuu i teie parau i te vahi e nehenehe ratou e hi◊o pinepine atu i te reira.<br />

191


Haapiiraa<br />

37<br />

192<br />

Iesu Mesia: “<strong>Te</strong> Papa◊i e te<br />

Faaoti o to Tatou Faaroo”<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, e tae mai te faaoraraa na<br />

roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te haapa◊oraa i ta÷na mau faaueraa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

Hebera<br />

a. Hebera 1–4. <strong>Te</strong> haapapu nei o Paulo e, o Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a<br />

te Metua i te Ra◊i ra, o to tatou ïa Faaora.<br />

b. Hebera 5; 6:20; 7. <strong>Te</strong> haamaramarama nei o Paulo e, ua riro te Autahu◊araa<br />

Melehizedeka ei tuhaa no te îraa o te evanelia.<br />

c. Hebera 8:1–10:18. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e fafauraa tahito te ture a Mose i<br />

rotopu i te Atua e ta÷na mau tamarii, area te evanelia a Iesu Mesia ra, e<br />

fafauraa apî ïa. Ua riro te fafauraa tahito ei huru, e aore ra ei hoho◊a, no te<br />

fafauraa apî, tera râ tei te fafauraa apî te mana no te faaora.<br />

d. Hebera 10:19–11:40. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Pauo i te feia mo’a ia faaite i te faaroo<br />

ia Iesu Mesia, i reira hoi ratou e farii ai i te hoê parahiraa i roto i te basileia o<br />

te Atua.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Hebera 6: 12–13; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Pauline Epistles: Epistle to the Hebrews,” 746–47.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A haapa◊o maitai eiaha ia riro ei taata orero parau. I<br />

te tahi mau taime, e hinaaro oe ia parau orero haapoto noa no te vauvau atu i<br />

te haamaramarmaraa, tera râ e mo◊ehia te maitai rahi o te ohipa i roto i te<br />

orero parau mai te mea o te reira ana◊e ra te rave◊a haapiiraa e faaohipahia. I<br />

muri iho a horo◊a ai oe i te haamaramarmaraa e aore ra a faataa ai i te hoê<br />

parau tumu, a haapapu ia horo◊a i te mau rave◊a maitai no te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia pahono mai e ia horo◊a [i te mana◊o]. (A hi◊o Haapiiraa—Aore<br />

e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 152.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faataa i te mau huru i muri nei, e a ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia imi<br />

i te hoê papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto hoê o te mau huru.<br />

(Ua mana◊ohia mai te tahi tau papa◊iraa mo◊a tei tuuhia i roto i te mau paruru.)<br />

1. <strong>Te</strong> hoê tamarii o ta outou i matau, ua haapii noa maira i roto i te Paraimere e,<br />

ua hamani Iesu Mesia i te ao nei e te hinaaro nei oia ia ite tei hea teie mea i te<br />

haamaramaramaraahia i roto i te mau papa◊iraa mo◊a. (Hebera 1:2; Ioane<br />

1:1–3, 10; Ephesia 3:9; Mosia 3:8)


<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

2. <strong>Te</strong> farii nei te hoê hoa i te tahi mau fifi, e te feruri nei e mea nahea te Faaora ia<br />

haapa◊o o’na iho ia÷na e aore ra e maramarama anei oia i te mea ta’na e fifi nei.<br />

(Hebera 2:6–8, 18; 2 Nephi 1:15; Alama 7:11–12)<br />

3. <strong>Te</strong> maere ra te hoê melo ore oia hoi, e mea titau-roa-hia anei no te hoê taata ia<br />

farii i te autahu◊ara no te faatere i te mau bapetizoraa e te tahi atu mau oro◊a.<br />

(Hebera 5:1, 4; Exodo 28:41; Ioane 15:16)<br />

A ani hoê e aore ra e piti melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau papa◊iraa mo◊a<br />

o ta ratou i maiti no te huru tataitahi. A faaite papu atu e, tei roto i te rata a<br />

Paulo i to Hebera te mau papa◊iraa mo◊a o te nehenehe ia faaohipahia i roto i na<br />

huru tataitahi e toru. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaroo i taua mau<br />

papa◊iraa mo◊a ra a aparau ai outou i te buka Hebera.<br />

A haapii ai oe i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea nahea<br />

ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te<br />

papa◊iraa mo◊a.<br />

A haamaramarama e, na roto i to÷na mau tere misionare, ua imi Paulo ia faafariu<br />

i te mau melo o te Ekalesia, oia hoi, eiaha ratou e faaohipa faahou i te ture a<br />

Mose. A haapiihia ai hoi te mau Keretetiano Ati Iuda e, e tae mai te faaoraraa<br />

[ora] na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, ua tiaturi â e rave rahi o ratou e, e mea<br />

faufaa rahi te haapa◊oraa i te ture a Mose no to ratou faaoraraa [ora]. Ua papa◊i o<br />

Paulo i te episetole i to Hebera no te haapapu faahou â e, ua faatupuhia te ture a<br />

Mose i te Mesia.<br />

1. O Iesu Mesia, te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua i te Ra◊i ra, oia to tatou<br />

Faaora.<br />

A aparau i te Hebera 1–4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te mau<br />

irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iesu Mesia mai roto mai i te Hebera 1 (A<br />

tabula i te mau pahono a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula<br />

ereere. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, mai te mau mea i tabulahia i<br />

raro nei.)<br />

a. Ua hamani oia i te ao nei (mau irava 2, 10).<br />

b. E hoho◊a oia no te Atua te Metua (irava 3).<br />

c. Ua pohe ei taraehara no ta tatou mau hara (irava 3).<br />

d. O oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua te Metua (mau irava 5–6).<br />

e. E mea mure ore e te taui ore to’na hanahana e to÷na mana (mau irava 6–6).<br />

• Ua parau o Paulo e, te Tamaiti a te Atua, o tei hamanihia “e maitai hau ê hoi<br />

to÷na i to te mau melahi” (Hebera 1:4), o tei “faahaehaa-[atoa]-hia i raro iti a◊e i<br />

te mau melahi” (Hebera 2:9). I roto i te hea rave◊a Iesu i “faahaehaahia ai i raro<br />

iti a◊e i te mau melahi”? (A hi◊o Mosia 13:34–35. Ua haere mai oia i te fenua<br />

nei ei taata tahuti e ua ite oia i te mauiui e te pohe.) No te aha e mea titauhia<br />

te reira? (A hi◊o Hebera 2:9–10, 16–18; 4:15–16; a hi◊o atoa Mataio 23:10–11.)<br />

• Ua faaitoito o Paulo i te Feia Mo◊a ia ora ma te parau tia ia nehenehe ia ratou<br />

ia tomo i roto i te faafaaearaa o te Atua (Hebera 3:7–19; 4:1–11). Eaha te auraa<br />

193


194<br />

o te parau ia tomo i roto i te faaearaa o te Atua? (A hi◊o PH&PF 84:23–24; 3<br />

Nephi 27:19.) Eaha ta Paulo i haamaramarama no nia i te tumu te tahi o te<br />

mau tamarii o Iseraela i ore ai, i te tau o Mose, i nehenehe ia ratou ia tomo i<br />

roto i te faaearaa o te Atua? (A hi◊o Hebera 3:7–11, 16–19; 4:1–2.) E mea nahea<br />

tatou ia tauturu i te tahi e te tahi ia tiamâ no te tomo i roto i te faaearaa o te<br />

Atua? (A hi◊o Hebera 3:13–14; 4:11; Alama 13:12–13, 16.)<br />

2. Ua riro te Autahu◊araa Melehizedeka ei tuhaa no te îraa o te evanelia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Hebera 5; 6:20; 7.<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te fariiraa e te faaohiparaa te hoê taata i te mana<br />

o te autahu◊araa? (A hi◊o Hebera 5:1–4.) No te aha e mea tia roa i te hoê taata o<br />

tei mau i te autahu◊ara ia “piihia e te Atua” eiaha râ “i rave i teie hanahana<br />

no÷na iho”?<br />

• Eaha te mana autahu◊araa o te apee i te ture a Mose? (<strong>Te</strong> Autahu◊araa Aarona, o<br />

te pii-atoa-hia te autahu◊araa ati Levi, tei iti a◊e, e aore ra no te faaineineraa. A<br />

hi◊o PH&PF 84:25–27.) Eaha te mana autahu◊araa ta Iesu i mau? (A hi◊o Hebera<br />

5:5–6; 6:20.) A haamaramarama e, i te taime i haere mai ai o Iesu e i faaî ai i te<br />

ture a Mose, ua faatia atoa oia i te Autahu◊araa Melehizedeka. No te aha e mea<br />

titauhia te reira? (A hi◊o Hebera 7:11. Aita e mana to te Autahu◊araa Aarona no<br />

te faatere i te mau oro◊a i titauhia no te faaoraraa [ora].)<br />

“Aore te ture a Mose, e aore atoa te autahu◊araa Aarona o te faatere i te reira,<br />

e nehenehe ia hopoi i te mau tamarii a te Atua ia maitai roa. Ua riro te<br />

Autahu◊araa Aarona ei mana iti a◊e, e e faatere te reira i te evanelia faaineineraa<br />

ana◊e ra. Area te Autahu◊a Melehizedeka e autahu◊araa teitei a◊e ïa, i faaauhia<br />

no te faatere i te mau oro◊a o te evanelia i roto i te îraa o te reira e, e nehenehe<br />

ia haamaitai roa i to tatou oraraa ia nehenehe ia tatou ia haere i mua i te aro<br />

o te Fatu” (The Life and <strong>Te</strong>achings of Jesus and His Apostles [Church Educational<br />

System manual, 1979], 385–86; a hi◊o atoa PH&PF 107:18–20).<br />

• No te aha tatou e pii ai i te Autahu◊araa Melehizedeka te autahu◊araa teitei atu?<br />

(A hi◊o PH&PF 107:2–4.) E mea nahea te mau melo o te Ekalesia i teie mahana<br />

i te haamaitaihia na roto i te fariiraa i te Autahu◊araa Melehizedeka e te<br />

Autahu◊araa Aarona atoa hoi? E mea nahea te autahu◊araa i te haamaitai i to<br />

outou oraraa?<br />

3. Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei fafauraa apî i rotopu i te Atua e ta÷na<br />

mau tamarii.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Hebera 8:1–10:18.<br />

A haamaramarama e, ua faahaamana◊o o Paulo i te mau melo o te Ekalesia e,<br />

te haamoriraa i raro a◊e i te ture a Mose, ua faaite papu ïa i te Fatu Iesu Mesia.<br />

• Ia au i te Hebera 8:5, eaha ta te Fatu i faaite ia Mose ia rave a hamani ai oia i te<br />

sekene ia faaohipahia e te Ati Iseraela no te haamoriraa? (A haamaramarama e,<br />

ua riro te mau oro◊a i roto i te sekene ei tapa◊o no te “mau mea o te ra◊i,” ia au<br />

hoi i tei faanahohia i raro nei.)


<strong>Te</strong> oro◊a i roto i te sekene: Eaha te faahoho’araa:<br />

Haapiiraa 37<br />

a. Ua pûpû te mau tahu◊a i te mau Ua pûpû oia ia’na iho ei tusia no ta<br />

animala ei tusia no te Atua tatou mau hara (Hebera 9:26–28;<br />

(Hebera 10:1–4, 11). 10:4–12).<br />

b. Ua tuu te mau tahu◊a i te toto To Iesu toto, tei tahe i roto i te<br />

o te mau animala i faatusiahia Taraehara, ua horoi e ua tamâ roa ia<br />

i nia te fata ei tapa◊o no te horoi tatou i te hara (Hebera 9:11–15).<br />

e te tamâraa o te mau<br />

taata (Hebera 9:6–7, 19–23).<br />

c. Ua haere te tahua rahi na roto i O Iesu, te tahu◊a rahi teitei, ua<br />

te paruru i roto i te [vahi] Mo◊a o haere i te ra◊i ra na roto i te paruru<br />

te mau vahi Mo◊a ra [te vahi Mo◊a (Hebera 9:24).<br />

Roa ra] (Hebera 10:1–4, 11).<br />

• Ua haamaramarama o Paulo e, o te ture a Mose te fafauraa tahito [i mutaa ihora]<br />

i rotopu i te Atua e to’na mau taata (Hebera 8:9; a hi◊o atoa Galatia 3:24–25).<br />

Eaha te fafauraa apî i afa◊ihia mai e Iesu Mesia? (A hi◊o Hebera 8:6–8, 10–13. <strong>Te</strong><br />

îraa o te evanelia.) A faaite papu atu e, ua faataahia te fafauraa tahito i roto i te<br />

<strong>Faufaa</strong> Tahito o te Bibilia, ua faataahia hoi te fafauraa apî i roto i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>.<br />

• No te aha te fafauraa tahito i ore ai i nehenehe ia haamaitai roa i to’na mau<br />

taata? (A hi’o Hebera 10:1–4.) No te aha te fafauraa apî e horo’a rahi a’e ai ia<br />

tatou i te tiaturiraa no te haamaitairaa roa? (A hi’o Hebera 10:9–10.)<br />

4. <strong>Te</strong> feia o te faaohipa i te faaroo i roto ia Iesu Mesia, e farii ïa i te hoê vahi<br />

i roto i te basileia o te Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia, mai roto mai i te Hebera 10:19–11:40.<br />

A faaite papu atu e, i muri a◊era i to Paulo haamaramaraa i te mau rave◊a e riro ai<br />

te îraa o te evanelia ei ohipa teitei atu, ei ture hau atu i te î o te mono i te ture a<br />

Mose, ua titau oia i te Feia Mo◊a ia pee i teie “rave◊a apî e te ora” na roto i te<br />

tuuraa i to ratou faaroo i roto ia Iesu Mesia (Hebera 10:19–22).<br />

• Eaha te parau tumu matamua, e aore ra te parau tumu i te tumu roa no te<br />

evanelia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Mau Hiroa Faaroo 1:4.) Eaha te faaroo? (A hi◊o Hebera 11:1;<br />

Alama 32:21; Etera 12:6.) E mea nahea te faaroo i hau atu ai i te tiaturiraa? No<br />

te aha te faaroo ia Iesu Mesia i riro ai ei ohipa faufaa no to tatou faaoraraa [ora]?<br />

• Ua horo◊a o Paulo i te mau hi◊oraa e rave rahi no te mau taata o tei rave faaoti<br />

i te mau mea rarahi na roto i te faaroo ia Iesu Mesia. O vai ta÷na i faahiti?<br />

(A hi◊o Hebera 11:4–12, 17–34.) A papa◊i i nia i te tabula ereere i te mau i◊oa o<br />

te feia i faahitihia, e a aparau e mea nahea te mau ohiparaa a te taata tataitahi<br />

ia titau i te faaroo.<br />

E hinaaro paha outou ia tuu i te mau melo o te piha haapiiraa i roto i te mau<br />

p∂p∂ na◊ina◊i no teie aparauraa. A faataa i te p∂p∂ tataitahi no te feruri maite<br />

i te tahi tau taata i faahitihia i roto i te Hebera 11. A horo◊a i te mau p∂p∂ i te<br />

tahi tau minuti no te aparau e mea nahea te mau ohiparaa a te mau taata i titau<br />

ai i te faaroo, e i muri iho a ani i te p∂p∂ tataitahi ia vauvau haapoto noa i ta<br />

ratou mau faahopearaa ohipa i te piha haapiiraa.<br />

195


• Ua haapii atoa o Paulo e, e nehenehe i te faaroo ia tauturu ia tatou i roto i te<br />

mau taime no te ati e aore ra no te pato÷iraa (Hebera 11:32–38). E mea nahea<br />

te faaroo ia tauturu ia outou ia ohipa e te ati? Eaha te tahi atu mau<br />

haamaitairaa ta outou (e aore ra ta te tahi atu taata ta outou i matau) i farii na<br />

roto i te faaohiparaa i te faaroo ia Iesu Mesia?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu atu e, ua haamaitaihia tatou ia ora i roto i te hoê taime te vai nei te<br />

îraa o te evanelia. A faaite papu e, e tae mai te faaoraraa [ora] na roto i te faaroo<br />

ia Iesu Mesia e na roto i te haapa◊oraa i ta÷na mau faaueraa. A faaitoito i te mau<br />

melo o te piha haapiira ia haapa◊o i te mau fafauraa e te mau faaueraa o te<br />

evanelia i faaho◊ihia mai.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i te hoê e aore i teie na mana◊o e piti ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

196<br />

1. E tape◊a [haapa◊o] te Atua i ta÷na fafauraa<br />

• Eaha ta te Hebera 6:10–19 e haapii nei no nia i te mau fafauraa a te Atua i<br />

Ta÷na mau tamarii? Eaha ta te irava 15 e haapii nei no nia i te autaatiraa i<br />

rotopu i te mau tamataraa e tia ia faaoroma◊hia e te fariiraa i te mau fafauraa<br />

no ô mai i te Atua ra? (A hi◊o atoa PH&PF 82:10.) Eaha te mau iteraa i tupu o<br />

ta outou i farii i te Atua ra i roto i te faatupuraa i teie mau fafauraa no outou?<br />

2. “O ta te Fatu e here ra, o ta÷na ïa e a◊o mai” (Hebera 12:6)<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Hebera 12:5–11.<br />

• E mea nahea te Fatu ia a◊o ia tatou? E mea nahea i riro ai te a◊o no ô mai i te Fatu<br />

ra ei “faufaa no tatou”? (A hi◊o Hebera 12:10; PH&PF 61:8; 95:1; 101:5.) E mea<br />

nahea tatou ia faaohipa i te a◊o ei rave◊a maitai no te haapii mai e no te faatupu<br />

ia tatou? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai no nia i te mau<br />

taime ta te Fatu i a◊o ia ratou e eaha te mea ta ratou i haapii mai na roto mai i<br />

taua iteraa ra i tupu.


“Mai Ta Oe i Faaite<br />

i te Parau No÷u”<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 21–28<br />

Haapiiraa<br />

38<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee i te hi◊oraa o Paulo e ia<br />

riro ei mau ite haapa◊o maitai no Iesu Mesia noa÷tu â ïa tei rotopu i te mau<br />

tamataraa e te ati rahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

a. <strong>Te</strong> Ohipa 21:1–22:21. Noa÷tu â te mau pato◊iraa a to÷na mau hoa, o tei taiâ<br />

no to÷na ora, te ratere nei o Paulo i Ierusalema. <strong>Te</strong> faaite nei oia i to÷na mau<br />

tere misionare i te mau taeae i reira. <strong>Te</strong> haere nei oia i te hiero e ua<br />

haruhia÷tu e te hoê p∂p∂ taata ino i riri roa. <strong>Te</strong> tape◊a nei te tapena raatira<br />

ia÷na tera râ te faatia nei ia÷na ia paraparau i te mau taata. <strong>Te</strong> faaite nei o<br />

Paulo i te mau taata no nia i to÷na faafariuraahia i te evanelia a Iesu Mesia.<br />

b. <strong>Te</strong> Ohipa 22:22–23:35. <strong>Te</strong> pato◊i nei te mau taata iino ia Paulo e te imi nei ia<br />

iriti i to÷na ora. <strong>Te</strong> faaatea nei te tapena raatira ia Paulo mai roto atu i te mau<br />

taata ino e ua tape◊a ia÷na i roto i te hoê pare paari. I te mahana i muri iho, te<br />

arata’i nei te tapena raatira ia Paulo i mua i te Sanederena. <strong>Te</strong> tupu faahou<br />

nei te mau haatafifiraa rahi, e te faaatea ê faahou nei te tapena raatira ia<br />

Paulo e ia afa◊ihia oia i te tahi pare. I taua pô nei, te fâ nei te Fatu ia Paulo e<br />

te parau nei ia÷na e, ua piihia oia no te faaite i te iteraa papu i Roma e i<br />

Ierusalema atoa. Ua hau atu i te 40 Ati Iuda o te opua ia taparahi pohe ia<br />

Paulo, e ua afa◊ihia oia ia Felisi, te tavana, no te parururaa.<br />

c. <strong>Te</strong> Ohipa 26. I muri a◊era i te mau matahiti e rave rahi o te hamani-ino-raa i<br />

te fare tape◊araa, ua afa◊ihia mai o Paulo no te faaite papu i mua i te Arii<br />

Ageripa. <strong>Te</strong> pato◊i nei o Ageripa i te iteraa papu o Paulo e te tono nei ia÷na i<br />

Roma no te hi◊o ia Kaisarea.<br />

d. <strong>Te</strong> Ohipa 27–28. Ua iri te pahi o Paulo i nia i to÷na tere i Roma i muri a◊e i to<br />

te tapena o te pahi faaroo oreraa i ta÷na a◊o. A tae ai i Roma, ua mau oia i te<br />

fare tape◊araa, tera râ te poro nei oia i te taatoaraa o te faaroo mai.<br />

2. Mai te mea e, te vai nei te mau materia i muri nei, a faaohipa i te reira i roto i<br />

te taime haapiiraa:<br />

a. “O Paulo—<strong>Te</strong> Hoê Ve◊a i Maitihia,” te hoê tuhaa hoê ahuru ma hoê minuti<br />

o te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> Mau Faaiteraa hoho’a Video (53914). A hi◊o na mua i teie<br />

tuhaa, mai te mea e nehenehe, ia ite oe i te vahi e faaea ai te video no te<br />

aparau atu.<br />

b. <strong>Te</strong> hoê hoho’a fenua no te tere o Paulo i Roma (hoho’a fenua i roto i te King<br />

James Bible a te Ekalesia).<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “E mea faufaa no te feia o te haapii ia faaamuhia, e<br />

haapiihia ratou i te tahi mea. I te taime atoa, e haere mai ratou i reira, e tia ia<br />

vai mai hoê a◊era mana◊o, hoê tumu parau, hoê faaûrûraa no ratou iho, no to<br />

ratou taeraa mai i te piha haapiiraa. E nehenehe o te hoê noa mana◊o iti, te<br />

hoê mana◊o noa—oia ïa, ia rahi atu i te tumu iho, e rahi atu atoa o ta outou e<br />

rave faaoti” (Boyd K. Packer, <strong>Te</strong>ach Ye Diligently [1975], 154).<br />

197


<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Aparauraa no te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

198<br />

• <strong>Te</strong> vai ra anei te hoê taata i roto i te mau papa◊iraa mo◊a o ta outou e mana◊o<br />

nei e nehenehe outou e faaauhia i nia ia’na, no te mea hoê â mau mana◊o,<br />

mau iteraa, e aore ra mau huru e to outou? No te aha outou e mana◊o ai i te<br />

hoê fatataraa taa ê i teie nei taata?<br />

A vaiiho i te mau melo e rave rahi o te piha haapiiraa ia horo◊a i te mana◊o no te<br />

aparau. I muri iho a faaite atu e, i roto i te hi◊oraa faahou i te mau iteraa i tupu ia÷na,<br />

i muri a◊era i te Orama Matamua, ua ite mai te Peropheta Iosepha Semita e, hoê â<br />

huru teie mau iteraa i tupu i to te Aposetolo Paulo. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te Joseph Smith—History 1:23–25 no te ite i te tumu i tupu ai..<br />

A haamaramarama e, te tiaraa atu te Aposetolo Paulo i mua i te Arii Ageripa, o te<br />

hoê ïa o te mau mea o te aparauhia i roto i teie nei haapiiraa. I roto i teie huru e na<br />

roto i to÷na mau tere misionare, noa÷tu â i te pato◊iraa e te hamani-ino-raa, ua mau<br />

papu o Paulo i te faaro e ma te itoito rahi ua faaite i te iteraa papu no Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e<br />

mea nahea e nehenehe ai ia faatupu i te itoito e te faaroo ia puai mai to Paulo. A<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite no nia i te mau taime i faaite<br />

itoito ai ratou i te iteraa papu na roto i ta ratou mau parau e aore ra te mau<br />

ohiparaa.<br />

1. <strong>Te</strong> faaite nei o Paulo no nia i to÷na mau tere e te aro nei i te hoê p∂p∂<br />

taata iino i roto i Ierusalema.<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video “Paulo—<strong>Te</strong> Hoê Ve◊a<br />

i Maitihia,” a faaite i te tuhaa matamua i teie nei. A faaea i te video i muri a◊e i to<br />

te taata parau na ôraa e, “Ua faatupu oia i te mau parau a te Fatu, oia hoi e faaite<br />

oia i te iteraa no To÷na i◊oa i mua i te mau arii e te mau faatere ture” (i roto i teie<br />

mau parau, te arata◊ihia nei o Paulo i roto i te hoê aroâ e te mau faaehau e rave<br />

rahi).<br />

A aparau i <strong>Te</strong> Ohipa 21:1–22:21. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, i muri a◊e i na tere misionare<br />

e toru o tei afa◊i ia÷na na roto i te aora◊i Roma, ua ho◊i atu o Paulo i Ierusalema,<br />

noa÷tu ua ite oia e mea fifi roa ia na reira.<br />

• No te aha te mau hoa o Paulo i tamata ai ia tapea mai ia÷na ia ore e ho◊i i<br />

Ierusalema? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:10–12.) E mea nahea to Paulo pahonoraa i te<br />

mau huru feruriraa o to÷na mau hoa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:13.) E mea nahea teie<br />

ohipa i te faaiteraa i te fafauraa a Paulo i te Mesia?<br />

• Eaha ta Paulo i rave i te mahana i muri a◊e a tae ai oia i Ierusalema? (A hi◊o <strong>Te</strong><br />

Ohipa 21:17–19.) E mea nahea teie ohipa i te tueâraa i te mea ta te mau<br />

misionare e rave i teie mahana i muri a◊e i te ho◊iraa mai i ta ratou mau<br />

misioni? (E faaite ratou i te mau iteraa i tupu i roto i ta ratou misioni i te<br />

peresideni t¥t¥ e te apooraa teitei e, e mea pinepine atoa i te mau melo o te


paroita e aore ra amaa i roto i te pureraa oro◊a.) E mea nahea outou ia<br />

haamaitaihia na roto i te faaoaoaraa i te mau iteraa misionare o vetahi ê?<br />

• Aita te mau Ati Iuda e rave rahi i au ia Paulo no te haapiiraa e, e tae mai te<br />

ora na roto ia Iesu Mesia, eiaha râ i te ture a Mose (<strong>Te</strong> Ohipa 15:1–35). No te<br />

faaoaoa i teie mau taata, ua ani te mau taeae i Ierusalema ia Paulo ia haere i<br />

te hiero e ia rave i te tamâraa matauhia ei faaiteraa e, te haapa◊o noa râ â oia<br />

i te ture (<strong>Te</strong> Ohiopa 21:20–25). Eaha te mea i tupu a tae ai o Paulo i te hiero?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:26–30. Ua haruhia oia e te hoê p∂p∂ taata ino o tei pari<br />

ia÷na i te haapiiraa faahapa i te ture a Mose e te faareporaa i te hiero na roto i<br />

te afa◊iraa mai i roto i te hoê taata e ere i te Ati Iuda.) E mea nahea to Paulo<br />

faaoraraahia i teie p∂p∂ taata ino? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 21:31–36.) Eaha ta Paulo<br />

i rave i to te tapena raatira faatiaraa ia÷na ia paraparau i te mau taata? (A hi◊o<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 21:37–22:21.) No te aha teie ohipa i titau ai i te itoito?<br />

E hinaaro paha outou ia haamata i te hoê tabula i nia i te tabula ereere no te<br />

mau taime atoa i roto i <strong>Te</strong> Ohipa 21–28 ua faaite o Paulo i te itoito rahi i roto i<br />

te riroraa ei ite papu no Iesu Mesia. A amui atu te tabula i roto i te haapiiraa ia<br />

tano ana◊e.<br />

• I nahea to outou faaiteraa i to outou iteraa papu i roto i te hoê huru o te titau<br />

i te itoito? E mea nahea te noaaraa te itoito ia rave i te reira? E mea nahea te<br />

haapiiraa no nia i te mau ohiparaa a Paulo i te tauturu ia tatou ia farii i te<br />

itoito hau atu no te faaite i to tatou mau iteraa papu ia vetahi ê ra.<br />

2. Ua arata◊i-ê-hia o Paulo i mua i te Sanederina<br />

Haapiiraa 38<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 22:22–23:35.<br />

• E mea nahea te nahoa taata i rapaeau i te hiero i te pahonoraa i te aamu o<br />

Paulo no to÷na faafariuraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 22:22.) Eaha te opuaraa a te tapena<br />

raatira i roto i te faaatearaa ia Paulo i te p∂p∂ taata ino? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 22:24.)<br />

E mea nahea o Paulo i nehenehe ai ia ape i te haamauiuihia? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

22:25–26. Ua faaite oia e, e taata ai◊a oia no Roma. Na te reira i horo◊a ia÷na i te<br />

mau tiaraa taa ê e te mau rave◊a maitai i roto i te aora◊i Roma, e ua riro hoi o<br />

Ierusalema ei tuhaa no te reira aora’i.)<br />

• Eaha te ohipa matamua ta Paulo i parau i te taime i afa◊ihia ai oia i mua i te<br />

Sanederina (te apooraa Ati Iuda)? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 23:1; a hi◊o atoa <strong>Te</strong> Ohipa<br />

24:16. A hi◊o PH&PF 135:4 no te hoê â faahitiraa a te Peropheta Iosepha<br />

Semita.) E nahea outou ia feruri i to Paulo “feruriraa maitai i mua i te Atua” ia<br />

tauturu hoi ia÷na i taua taime ra? A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

feruri maite eaha te mau tauiraa ta ratou e hinaaro ia rave i roto i to ratou iho<br />

oraraa ia farii i te hoê “feruriraa maitai i mua i te Atua.”<br />

• Eaha ta te Fatu i parau i te taime i fâ atu ai oia ia Paulo i muri iho i te<br />

tamataraahia o Paulo na te Sanederina? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 23:11.) E mea nahea<br />

to te Fatu tautururaa ia outou “ia oaoa” i roto i te mau taime fifi?<br />

• I te mahana i muri a◊e i to te Fatu fâraa ia Paulo, hau atu i te 40 Ati Iuda o tei<br />

opua ia taparahi pohe ia Paulo, ma te horeo ia ore e tamaa e aore e inu e tae<br />

noa÷tu ua manuïa ratou (<strong>Te</strong> Ohipa 23:12–15). E mea nahea to Paulo parururaahia<br />

i ta ratou opuaraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 23:16–35. E hinaaro paha outou ia faaite e,<br />

o teie ïa te toru o te taime i roto noa i na mahana rii i paruruhia ai o Paulo i te<br />

pohe.)<br />

199


200<br />

3. <strong>Te</strong> faaite papu nei o Paulo ia Ageripa, tera râ ua pato◊ihia to÷na iteraa papu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 26. E hinaaro<br />

paha outou ia haapoto noa mai i te haamaramaramaraa i muri nei no roto mai i<br />

<strong>Te</strong> Ohipa 24–25: Ua tonohia o Paulo ia Felisi, te tavana, e ua faaite papu ma te<br />

te◊ote◊o [haamâ ore] i mua ia÷na. Ua faaea o Paulo ei taata mau auri no na matahiti<br />

e piti a tiaturi ai o Felisi ia farii i te moni no te tatara ia÷na. I te taime i monohia ai<br />

o Felisi ei tavana na Phetiso, ua ani te mau Ati Iuda ia Phetiso ia tono ia Paulo i<br />

Ierusalema no te haavaraa. Ua pato◊i o Paulo ia haere, ma te ite eita oia e farii i te<br />

hoê haavaraa tano i reira. <strong>Te</strong>ra râ, ua faataehia o Paulo i mua ia Kaisarea, ia au i<br />

to÷na tiaraa ei taata ai◊a no Roma. Ua faatia o Phetiso ia tonohia o Paulo i Roma,<br />

tera râ e mea tia ia Paulo ia tia÷tu i mua ia Heroda Ageripa, te faatere ture Roma i<br />

faataahia no Iudea.<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite i te tuhaa<br />

piti i teie nei. A tapea te video i muri a◊e i te faahitiraa a Paulo, “To÷u ïa hinaaro i<br />

te atua, eiaha o oe ana◊e ra, o te feia atoa râ e faaroo mai ia÷u i teie nei mahana, ia<br />

fatata, e ia faito roa mai ia’u nei, eiaha râ teie nei tapea” (na mua noa iho i to<br />

Paulo arata◊iraahia mai te vahi haavaraa o te Arii Ageripa).<br />

• Eaha te haapûtapû nei ia outou no nia i te mau parau a Paulo i te Arii Ageripa?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 26:2–27.) E mea nahea ta Ageripa pahono i te mau parau a<br />

Paulo? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 26:28.) Eaha tei tapea ia Ageripa i ore ia riro ei<br />

Keretetiano? Eaha te mau huru e aore ra eaha te tahi atu mau fifi o te tapea<br />

i te mau taata i teie mahana ia ore e farii i te evanelia a Iesu Mesia?<br />

• Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te huru o Phesito e to Ageripa, i nia ia Paulo? E<br />

mea nahea ratou i hoê â ai? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 26:24, 28. A faaite e, maoti ra te<br />

horo’araa atoa e farii te Fatu eiaha râ ia iti mai. Noa÷tu â e, ua ite o Ageripa i<br />

te poro◊i a Paulo tei fatata i te tiaturi-atoa-hia a pato÷i afaro ai o Phesito i te<br />

reira, aore e piti atoa i manuïa i roto i te tamataraa o te faaroo o ta Paulo i<br />

pûpû ia raua.)<br />

4. Ua iri te pahi o Paulo i nia i to’na tere i Roma.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i <strong>Te</strong> Ohipa 27–28. A<br />

haamaramarama e, ua hinaaro o Ageripa ia tuuhia o Paulo i rapae (<strong>Te</strong> Ohipa 26:32),<br />

tera râ ua tia atu o Paulo i mua ia Kaisarea e no reira ua tonohia i Roma. A aparau ai<br />

outou no te tere o Paulo i Roma, a hohora atu i te hoho◊a fenua e a faaite i te mau<br />

vahi faahiahia, mai ia tiataroraa maitai [Fair Havens] i te oire i Lasea, i te vahi ta<br />

Paulo i a◊o i te mau taata ia faaea no te tau to◊eto◊e, e i Melita, te vahi i au atu ai te<br />

mau horo pakete o te pahi i iri i tatahi.<br />

• Eaha tei tupu i te taime i pato’i ai te fatu o te pahi i te faaararaa a Paulo oia<br />

hoi e mea fifi ino roa ia taie atu na te vahi tiataroraa maitai {Fair Havens]?<br />

(A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 27:7–20.) Eaha tei faatupu ia ore te faaehau ia haapa◊o i te a◊o<br />

a Paulo. (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 27:11–12.) No te aha te tahi pae o tatou e haapa◊o<br />

ore ai i tera taime e tera taime i te a◊o a te feia faatere o te Ekalesia? E mea<br />

nahea to outou haapiiraa mai i te faufaa no te peeraa i te a◊o a te feia faatere o<br />

te Ekalesia?<br />

• E mea nahea to Paulo iteraa e, e tae paatoa te mau horo pakete i nia i te fenua<br />

ma te paruruhia, noa÷tu â e ino roa te pahi i roto i te vero? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa<br />

27:21–26.) E mea nahea teie tohuraa i te tupuraa? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 27:27–44.)


• E mea nahea to Paulo faaohiparaa i te mana o to’na autahu◊araa a faaea ai oia i<br />

te motu no Lelita? (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 28:7–9.) Eaha ta teie ohipa i tupu e faaite nei<br />

no nia i te tumu o te mana o te autahu◊araa? E mea nahea te faahanahanaraa i<br />

te autahu◊araa ia tauturu ia tatou ia tavini ei mau ite no te Mesia?<br />

• I muri a◊era e rave rahi mau ava◊e, inaha ua tae atura o Paulo i Roma, te vahi<br />

oia i mau faahou ai i te fare tapearaa. E mea nahea teie taereraa i te faahuriraa<br />

ei maitai no’na (A hi◊o <strong>Te</strong> Ohipa 28:16–31. Ua horo◊ahia ia÷na te tiamâraa e au,<br />

ia nehenehe ia÷na ia horo’a i to÷na taime i te haapiiraa i te evanelia e i te faaitepapu-raa<br />

no te Mesia.) Eaha te nehenehe ia tatou ia haapii mai na roto mai ia<br />

Paulo, no nia i te riroraa ei ite haapa◊o maitai no Iesu Mesia? (Mai te mea ua<br />

papa◊i outou i te hoê tabula i nia i te tabula ereere no te mau tau ta Paulo i<br />

faaite i te itoito i roto i te riroraa ei ite haapa◊o maitai, a faahi◊o i te reira.)<br />

Mai te mea te faaohipa nei outou i te faaiteraa hoho’a video, a faaite i te toe◊a i<br />

teie nei.<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, te mana◊o nei te mau taata papa◊i aamu e, ua pohe o Paulo i<br />

te pohe hamani ino i Roma mai te mau matahiti 65 A. D. [i muri a◊e i te poheraa<br />

o te Mesia]. Na roto i to’na oraraa, ua rave faaoti oia i ta’na hopoi◊a ei Aposetolo<br />

ia “haere e haapii i te mau fenua atoa” (Mataio 28:19). Ua rave faaoti atoa oia i te<br />

tohu a te Fatu oia hoi ia poro oia i te evanelia “i mua i te aro o te mau Etene ra,<br />

e i te hui arii ra, e i te tamarii hoi a Iseraela ra” (<strong>Te</strong> Ohipa 9:15). Ua riro oia ei ite<br />

haapa◊o maitai no te Mesia noa÷tu â i te mau faainoraa na roto i te parau e i te<br />

pae tino, te tapearaa hape i te fare tapearaa, e te mau ati rahi o te natura.<br />

A faaite papu e, ia pee ana◊e tatou i te hi◊oraa o Paulo na roto i te riroraa ei mau<br />

ite haapa◊o maitai no Iesu Mesia i roto i te mau huru atoa ra, e horo◊a oia ia tatou<br />

i te puai no te faaoroma◊iraa i to tatou mau tamataraa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu Mana◊o no te Haapiiraa<br />

Haapiiraa 38<br />

E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

A hi◊opo◊a i te<br />

oraraa o Paulo No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maururu i te huru no to Paulo<br />

faaotiraa i ta÷na misioni o te faaite-papu-raa no te Mesia, a ani ia ratou ia huri mai<br />

i te vahi “Paulo” i roto i te Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia] (pages 742–43).<br />

A ani i te melo tataitahi o te piha haapiiraa ia maiti i te hoê ohipa i roto i te oraraa<br />

o Paulo i te taime i faaite ai oia no te Mesia. (E nehenehe atoa ia faaohipahia te<br />

mau ohipa i ore i tabulahia i roto i te Bible Dictionay.) A ani i te melo tataitahi ia<br />

faaite i to÷na maitiraa i te piha haapiiraa, e ia tabula i te mau oro◊a atoa i nia i te<br />

tabula ereere. I muri iho a ani i te mau melo o te piha haapiiraa i muri atu i te<br />

mau hoho◊a o te mau tere o Paulo (te mau hoho◊a 19–22 i roto i te Bibilia a King<br />

James) e a hi◊o maite i te vahi i tupu ai te oro◊a tataitahi. A tauturu i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia hi◊opoa i te mau papa◊iraa mo◊a i tano, mai te mea e titauhia<br />

ia faaoti i te vahi o te oro◊a.<br />

201


Haapiiraa<br />

39<br />

202<br />

“Ei Faaau i te Feia Mo◊a<br />

ia Tupu i te Maitai”<br />

Ephesia<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia mararamarama e, te<br />

faanahoraa no te “Faaau i te Feia Mo’a . .. .ia tupu i te maitai” (Ephesia 4:12) e<br />

titauhia ïa ia tatou ia faarahi i to tatou faaroo i roto i te Mesia, ia pee i te mau<br />

haapiiraa a te mau aposetolo e a te mau peropheta, e ia paruru ia tatou iho i te<br />

ino o te ao nei.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Ephesia 1:9–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, te tumu no te tuuraa parau no te<br />

îraa o te mau tau, e “amui ai oia i te mau mea atoa i te Mesia ra. “<br />

b. Ephesia 2:12–22; 4:1–16. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, o Iesu Mesia to tatou ofa◊i<br />

tihi. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, ua horo◊a te Fatu ia tatou i te mau aposetolo e te<br />

mau peropheta no te tauturu ia tatou ia tupu i te maitai roa e ia riro tatou<br />

atoa nei i “te faaroo hoê.”<br />

c. Ephesia 5:22–29; 6:1–4. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i te hinaaro no te tahoêraa i<br />

rotopu i te tane e te vahine e i rotopu i te mau metua e te mau tamarii.<br />

d. Ephesia 4:21–32; 6:10–18. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e tia ia tatou “ia faataa<br />

apî” e “ia ahu i te haana tama◊i atoa a te Atua ra” no te paruru ia tatou i te<br />

ino o te ao nei.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Ioane 17:11; Mosia 18:21–22; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 27:15–18; 38:25–27; Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Dispensations,” 657–58.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i te ohipa faahi’oraa, a afa◊i mai i te piha haapiiraa<br />

te hoê maa tauraa nira ahu (mai te mea ra 1 e tae atu i te 3 avae te roa) e te hoê<br />

maa taura orarahi [ropiani] o te fatata hoê â roa.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: E tauturu te tapa◊oraa i te mau papa◊iraa mo◊a i te<br />

mau orometua e i te mau melo o te piha haapiiraa, ia tapa◊o ratou i te mau<br />

parau, te mau mana◊o, te mau taata, e te mau oro◊a faufaa. E nehenehe outou e<br />

faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapa◊o i ta ratou mau papa◊iraa<br />

mo◊a na roto i te faaiteraa i te mau parau tumu, ma te horo◊a i te hoê<br />

faahororaa, e aore ra na roto i te faaiteraa i te mea ta outou i papa◊i i te hiti o ta<br />

outou mau papa◊iraa mo◊a.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te mau melo o te piha haapiiraa i te taura nira ahu e te taura orarahi (a<br />

hi◊o i te tuhaa “<strong>Te</strong> Faaineineraa”).


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

• Eaha te vahi i tueâ ai te taura nira ahu e te taura orarahi? (Ua hamanihia na<br />

mea e piti atoa i te taura raau e aore ra i te mau taura ahu.) Eaha to raua taa-êraa?<br />

(Hoê noa ave no te taura nira ahu, e te taura orarahi ua hamanihia ïa i te<br />

mau ave e rave rahi tei firi-amui-hia.) O tehea o teie na ohipa e mea paari a◊e?<br />

A haamaramarama e, mai te taura iti ra, e mea paruparu tatou ia tiaturi ana◊e<br />

tatou ia tatou iho. Area râ, mai te taura orarahi, e nehenehe tatou e paari atu ia<br />

tahoê ana◊e tatou e vetahi ê i roto i te faaroo e te parau tia. I roto i ta’na episetole<br />

i to Ephesia, ua haapapu Paulo i te faufaa ia “tupu . . . [te feia mo◊a] i te maitai” e<br />

tae atu i te “tahoêraa o te faaroo” (Ephesia 4:12–13). E aparau teie haapiiraa e<br />

mea nahea tatou ei mau utuafare e ei Ekalesia e nehenehe ai e rave i te ohipa no<br />

te faatupu i te maitai e te tahoêraa na roto i te tiaturiraa i roto i te Faaora, te<br />

peeraa i te mau aposetolo e te mau peropheta, te faatupuraa i te mau utuafare<br />

puai, e te ahuraa i te haana tama◊i atoa o te Atua.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a e te mau uiraa o te<br />

pahono maitai atu i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa. A faaitoito<br />

i te mau melo o te piha ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau<br />

tumu o te papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> tau tuuraa parau o te îraa o te mau tau<br />

A tai◊o e a aparau i te Ephesia 1:9–10.<br />

• I roto i te pene hoê o te Ephesia, ua paraparau o Paulo no “te tau tuuraa parau o<br />

te îraa o te mau tau: (Ephesia 1:10). Eaha te hoê tau tuuraa parau o te evanelia?<br />

(<strong>Te</strong> hoê tau ta te Fatu i farii hoê tavini noa i nia i te fenua nei o tei mau i te mau<br />

taviri o te autahu◊araa e tei haamanahia no te faatere i te evanelia. A hi◊o Bible<br />

Dictionary, “Dispensations,” 657–58.)<br />

• Eaha te tau tuuraa parau o te îraa o te mau tau? (<strong>Te</strong> tau tuuraa parau i haamata<br />

i te faaho◊iraa mai o te evanelia e te faatiaraa o te Ekalesia na roto ia Iosepha<br />

Semita.) No te aha to tatou tau tuuraa parau i faaauhia ai ei îraa no te mau<br />

tau?<br />

Ua haapii te Peresideni Gordon B. Hinckley: “O outou e o vau atoa hoi, te ite<br />

nei tatou i te mau haamaitairaa hohonu e te maere o te [tau] tuuraa parau no<br />

te îraa o te mau tau. I roto i teie nei mahana, e teie tau hoi, ua faaho◊ihia mai i<br />

nia i te fenua nei te mau parau tumu, te mau mana, te mau taviri atoa o te<br />

mau tau tuuraa parau atoa i mua ra” (i roto Conference Report, Apr. 19992, 98;<br />

e aore ra Ensign, May 1992, 70).<br />

• Eaha ta Paulo i parau o ta to tatou Metua i te Ra◊i ra e rave i roto i teie tau<br />

tuuraa parau? (A hi◊o Ephesia 1:9–10.) Eaha to outou mana◊o te auraa e “amui<br />

oia i te mau mea atoa i te Mesia ra”? Eaha te tahi mau mea o tei amuihia i teie<br />

nei mahana to tatou? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, te mau<br />

papa◊iraa mo◊a, te mau melo o te Ekalesia, te mau parau tuataparaa o te feia<br />

pohe, e te mau utuafare o tei taatihia i roto i te hiero.) E mea nahea tatou ia<br />

tauturu i roto i teie raveraa no te amuiraa?<br />

2. O Iesu Mesia to tatou ofa◊i tihi<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Ephesia 2:12–22<br />

e 4:1–16.<br />

203


204<br />

• A faaau i te Ephesia 2:12 e 2:19. E mea nahea to Paulo faataaraa i te mau tauiraa<br />

o tei tupu i roto i te feia o tei farii e o tei pee i te Faaora? E mea nahea to outou<br />

iteraa i teie â mau tauiraa i roto ia outou iho e aore ra i roto ia vetahi ê ra?<br />

• Eaha te auraa ta Paulo e parau ra, na roto i te haapiiraa e, o Iesu Mesia ia te “ofa◊i<br />

tihi rahi” o te Ekalesia? (Ephesia 2:20). (Mai te mea e titauhia, a haamaramarama<br />

e, te hoê ofa◊i tihi o te hoê ïa ofa◊i niu i tuuhia i te hoê poro i te vahi e tuati ai e<br />

piti na papa◊i fare. E mea faufaa roa te ofa◊i tihi no te puai e no te tahoêraa o te<br />

hamaniraa.) E mea nahea o Iesu Mesia i riro ai ei ofa◊i tihi no to tatou faaroo?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i te Ephesia 2:20 e 4:11–14 no nia i te faufaa o<br />

te mau aposetolo e te mau peropheta? No te aha te mau aposetolo e te mau<br />

peropheta ora i riro ai ei mea faufaa no te Ekalesia mau? Eaha te tahi mau<br />

haapiiraa mai roto mai i te mau aposetolo e te mau peropheta o te mau<br />

mahana hopea nei, o te tauturu ia tatou ia haere i mua ia tupu i te maitai roa<br />

e te tahoêraa? (E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere.)<br />

Ua haapii te Peresideni Boyd K. Packer: “E arata◊i tamau noa te ohipa a te mau<br />

peropheta e a te mau aposetolo ia ratou i te fare e i te utuafare. . . . <strong>Te</strong> titauraa<br />

hopea o te mau mea atoa o ta tatou e haapii nei no te tahoêraa ïa i te mau<br />

metua e te mau tamarii i roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, oia hoi ia oaoa<br />

ratou i te utuafare, ia taatihia i roto i te faaipoiporaa mure ore, ia taamuhia i to<br />

ratou mau u◊i, e ia haapapuhia te faateiteiraa i mua i te aro o to tatou Metua i te<br />

Ra◊i ra” (i roto Conference Report, Apr. 1995, 8; e aore ra Ensign, May 1995, 8).<br />

• Eaha te auraa ta Paulo e parau ra, na roto i te haapiiraa e “hoê hoi fatu, hoê<br />

faaroo, hoê bapetizo”? (Ephesia 4:5). No te aha e mea faufaa ia tahoêhia tatou<br />

i roto i to tatou iteraa e te haapiiraa i te mau haapiiraa tumu o te Ekalesia?<br />

3. <strong>Te</strong> tahoêraa i rotopu i te tane e te vahine e i rotopu i te mau metua e te<br />

mau tamarii<br />

A tai◊o e a aparau i te Ephesia 5:22–29; 6:1–4.<br />

• Eaha te faaauraa ta Paulo i faaohipa i te taime a faataa ai oia i te autaatiraa i<br />

rotopu i te tane e te vahine? (A hi◊o Ephesia 5:22–29.) Eaha ta te mau tane e ta<br />

te mau vahine e nehenehe e haapii mai i roto i teie faaauraa no te tautururaa<br />

ia ratou ia faatupu i te here rahi e te tahoêraa i roto i to ratou faaipoiporaa?<br />

(A aparau i te mau rave◊a taa maitai ta Iesu i faaite i to÷na here no te Ekalesia e<br />

e mea nahea te rave◊a tataitahi e nehenehe ai e faatanohia i te faaipoiporaa.<br />

E hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i nia i te tabula ereere.)<br />

Ua haapii te Peresideni Spencer W. Kimball: “E nehenehe anei outou e imi i<br />

roto i te mau papa◊iraa mo◊a atoa i te vahi te Fatu Iesu Mesia i ore ai i manuïa i<br />

roto i ta÷na ekalesia?. . .Ua haapa◊o maitai anei oia? Ua parau mau anei oia? <strong>Te</strong><br />

vai ra anei te tahi mea maitai e te faufaa o ta÷na i ore i horo◊a? I muri iho, o te<br />

reira ïa o ta tatou e ani—o te mea ïa ta÷na e ani i te hoê tane faaipoipo. . .<br />

“. . .E nehenehe anei ia outou ia feruri e mea nahea oia i here ai i te Ekalesia?<br />

O to÷na mau hutiraa aho atoa e mea faufaa ia÷na. O to÷na mau tupuraa atoa, o<br />

to÷na huru taata atoa, e mea faufaa rahi ia÷na. Ua horo◊a oia i taua mau taata ra<br />

i to÷na puai atoa, i to÷na mana atoa, i to÷na anaanatae atoa. Ua horo◊a i to÷na


ora—eaha atua â o ta te taata e nehenehe e horo◊a?” (Men of Example [a◊oraa i<br />

horo◊ahia i te feia haapii no te pae faaroo, 12 Sept. 1975], 4–5).<br />

• Eaha ta Paulo a◊o i te mau tamarii i roto i te Ephesia 6:1–3? No te aha teie a◊o i<br />

faufaahia ai i teie nei mahana? E mea nahea to outou haamaitairaahia no te<br />

faaturaraa i to outou mau metua?<br />

• Eaha ta Paulo auraa a a◊o ai oia i te mau metua ia aupuru i te hoê tamarii “e<br />

haapii râ ia ratou e ia paari ma te a◊o a te Fatu ra”? (Ephesia 6:4). E mea nahea<br />

te mau metua ia haapii i te tamarii i te pae varua? E mea nahea te mau metua<br />

ia pee i te hi◊oraa o te Fatu ia a’o i te mau tamarii?<br />

• E mea nahea ta Paulo a◊o i te mau metua e te mau tamarii ia tauturu ia haapuai<br />

i te mau autaatiraa o te utuafare e ia tapea i te tahoê i roto i te utuafare? Eaha<br />

te a◊o ta te mau aposetolo e ta te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i<br />

horo◊a ia tatou no nia i te mau utuafare? A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia aparau i te a◊o i mairi noa iho nei i horo◊ahia i roto i te mau<br />

amuiraa rahi, i roto i te tahi atu mau pureraa e aore ra mau putuputuraa pae<br />

auahi, e i roto i te mau ve◊a a te Ekalesia.<br />

I roto “<strong>Te</strong> Utuafare: E Poro◊i i to te Ao nei,” ua haapii te Peresideniraa Matamua e<br />

te P∂pu no te Ahuru Ma Piti Aposetolo e, “te oaoa i roto i te oraraa utuafare, e<br />

faaotihia te reira i te pae rahi ia patu-ana◊e-hia i nia i te mau haapiiraa a te Fatu<br />

Iesu Mesia. E haamauhia te mau faaipoiporaa e te mau utuafare manuïa rahi e e<br />

tapeahia i nia i te mau parau tumu no te faaroo, te pure, te tatarahapa, te<br />

faaoreraa hara, te faatura, te here, te aroha, te ohipa, e te mau ohipa faaoaoaraa<br />

taatoa” (Ensign, Nov. 1995, 102).<br />

4. <strong>Te</strong> “faataata apîraa” e te “ahuraa i te haana tama◊i o te Atua”<br />

A tai◊o e a aparau i te Ephesia 4:21–32 e te 6:10–18.<br />

Haapiiraa 39<br />

• Eaha ta Paulo auraa i te taime i faaitoito ai oia i to Ephesia ia “faataata apî”?<br />

(Ephesia 4:24). Eaha atu â te tahi mau huru o te mau taata o tei “faataata apî”<br />

na roto i te Taraehara o Iesu Mesia? (A hi◊o Ephesia 4:21–32.)<br />

• A titau ai oia i te Feia Mo◊a ia ahu i te haana tama◊i o te Atua, ua faaara o Paulo<br />

ia ratou i te mau huru mana ino e rave rahi (Ephesia 6:10–12). Eaha te tahi o<br />

te mau mana ino i roto i teie oraraa?<br />

• Eaha te mau tuhaa o te mea ta Paulo e parau ra te haana tama◊i o te Atua?<br />

Eaha ta te tuhaa tataitahi e tia nei? (A hi◊o Ephesia 6:13–18; PH&PF 27:15–18.<br />

E hinaaro paha outou ia tabula te mau pahonoraa i nia i te tabula ereere i raro<br />

a◊e i te upoo parau Haana Tama◊i e Faaauraa.) E mea nahea te tuhaa tataitahi o<br />

te haana tama◊i o te Atua e paruru ai ia tatou i te mana o Satane? Eaha te tia ia<br />

tatou ia rave no te ahu i teie haana tama’i i te mahana tataitahi?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, ua haamau te Fatu i ta÷na Ekalesia, e te mau aposetolo e te mau<br />

peropheta, no te tauturu ia tatou ia riro mai, mai ia÷na te huru e ia ho◊i e ora i<br />

pihai iho ia÷na. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia tutava amui no te<br />

“tupuraa i te maitai roa o te feia mo◊a” na roto i te peeraa i te mau haapiiraa a<br />

Paulo i roto i te Ephesia.<br />

205


<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

206<br />

1. “A ahu i te haana tama◊i a te Atua (Ephesia 6:11)<br />

A faaite “<strong>Te</strong> Haana Tama◊i Taatoa o te Atua,” te hoê tuhaa video hoê ahuru ma<br />

toru minuti te roa no roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, <strong>Te</strong> mau Faaineineraa (53914). I<br />

muri iho a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te mau fifi rahi ta te mau faaehau i roto i te faaiteraa hoho’a video i farerei?<br />

Eaha te mau fifi ta te mau taata apî i farerei? E mea nahea te mau melo o te p∂p∂<br />

tataitahi i te haamaitairaahia na roto i te ahuraa i to ratou haana tama◊i?<br />

2. <strong>Te</strong> pureraa no te feia faatere o te Ekalesia<br />

• A tai◊o i te Ephesia 6:18–20. No te aha outou i mana◊o ai e, ua ani o Paulo i to<br />

Ephesia ia pure no÷na? eaha te taime i haapuaihia ai outou na roto i te mau<br />

pure a vetahi ê ra? No te aha e mea faufaa ia pure tatou no te tahi e te tahi e,<br />

no te feia faatere o te Ekalesia?<br />

3. “Ia ora hoi outou i te aroha mau i te faaroo” (Ephesia 2:8)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i te Ephesia 2:8–9 no nia i te huru e farii ai te hoê<br />

taata i te faaoraraa? No te aha eita e nehenehe ia tatou ia faaora ia tatou iho na<br />

roto i ta tatou mau ohipa? (A hi◊o Roma 3:23; Mosia 3:17; Alama 22:14. E<br />

hinaaro paha outou ia faaite atu e, e mea pinepine o Paulo ia faahamana◊o i te<br />

Feia Mo◊a Ati Iuda, e te mau ohipa no te ture a Mose, eita ïa e nehenehe e<br />

faaora ia ratou.


“E Tia Ia÷u te Mau Mea<br />

Atoa nei i te Mesia”<br />

Philipi; Kosa; Philemona<br />

Haapiiraa<br />

40<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faatupu i te mau huru o te<br />

feia pee mau ia Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Philipi. <strong>Te</strong> haamauruuru nei o Paulo i te Feia Mo◊a i roto i te Philipi no te<br />

tauturu ta ratou i haapono no÷na, e te faaitoito nei ia ratou ia tahoê, ia riro<br />

ei feia haapa’o maitai i te pee i te Mesia.<br />

b. Kolosa 1. <strong>Te</strong> faahaamana◊o nei o Paulo i te Feia Mo◊a i Kolosa e, e tae mai te<br />

faaoraraa na roto ana◊e ra ia Iesu Mesia.<br />

c. Kolosa 2:1–8, 16–23; 3; 4. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i te Feia Mo◊a i Kolosa no nia<br />

i te mau mea o ta ratou e tia ia rave, e te mau atiributi [huru e tano] o te tia<br />

ia ratou ia faatupu ei feia i maitihia e te Atua ra.<br />

d. Philemona. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Paulo i to Philemona ia faaore i te hara a<br />

Onesimo, te hoê tamaiti i horo ê.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Pauline Epistles:<br />

Epistle to the Philippians,” 745–46; “Pauline Epistles: Epistle to the<br />

Colossians,” 746; e “Pauline Epistles: Epistle to Philemon,” 746.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: I roto i te hoê faanahoraa haapiiraa e aore ra i roto i<br />

te hoê amuiraa papa◊iraa mo◊a, e nehenehe e vai mai hau atu te materia i te<br />

taime o ta outou e faaohipa i roto i te piha haapiiraa. A faaineine ai outou i te<br />

haapiiraa tataitahi, a faaoti na roto i te pure o te hea te mau parau haapiiraa e te<br />

mau parau tumu o te faaohipa-rahi-hia no ta outou piha haapiiraa. A faanaho ia<br />

haapii i teie na mua, e tae noa÷tu i te tahi atu mau tuhaa o te haapiiraa mai te<br />

mea e, e taime te vai ra. Area râ, a haapii ai outou, ia vai araara noa i te Varua e<br />

ia ohie noa’toa outou i te tamârûraa no te taui i ta outou faanahoraa mai te mea<br />

e, e faaûrûhia outou ia na reira. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 113.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i nia i te tabula ereere i te mau parau e rave rahi ei taviri mai roto mai<br />

i te hiroa faaroo ahuru ma toru, mai te parau mau, te parau tia, te viivii ore, e te<br />

tiamâ no te arue atu.<br />

• <strong>Te</strong>i roto i te hea hiroa faaroo teie mau parau? (Mai te mea aita te mau melo<br />

o te piha haapiiraa i ite, a ani ia ratou ia hi◊o i te mau Hiroa Faaroo, o te itehia<br />

i te hopea o te Poe Tao◊a Rahi.)<br />

207


<strong>Te</strong> Aparauraa<br />

Papa◊iraa Mo◊a<br />

e te Faaohiparaa<br />

208<br />

Ia pahono afaro ana◊e mai te mau melo o te piha haapiiraa, a ani i te hoê melo o<br />

te piha haapiiraa ia faahiti mai e aore ra ia tai◊o mai i te hiroa faaroo ahuru ma<br />

toru. I muri iho, a ani i te melo o te piha haapiiraa ia faahiti faahou mai i te afa<br />

matamu o te hiroa faaroo, tae atu i te “titauraa a Paulo.”<br />

• Eaha te “titauraa a Paulo”? I hea roa e itehia ai?<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia huri atu i te Philipi 4:8 e ia faaau i te<br />

reira i te hiroa faaroo ahuru ma toru. A haamaramarama e, i te taime i faahiti ai<br />

Iosepha Semita i te titauraa a Paulo i roto i te hiroa faaroo ahuru ma toru, te<br />

parau ra oia i te Philipi 4:8, oia te hoê tuhaa o te hoê rata ta Paulo i papa◊i i te<br />

Feia Mo◊a i Philipi. E puohu te haapiiraa o teie mahana i teie rata e te mau rata a<br />

Paulo i to Kolosa e i to Philemona, ua papa◊i-atoa-hia i roto i te taime i mau ai o<br />

Paulo i te fare tapearaa i Roma. E aparau teie mau rata i te mau atiributi [mau<br />

huru tano] o te tia ia tatou ia imi no te faatupu ia tatou ei feia pee ia Iesu Mesia.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei, a aparau e mea<br />

nahea ia faatano i te reira ia tatou i teie mahana mai te au hoi i ta te reira i<br />

faatano i te Feia Mo◊a i roto i te tau o Paulo. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaite i te iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te pae varua.<br />

1. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Paulo i te Feia Mo◊a i Philipi ia pee ia Iesu Mesia.<br />

A aparau i te episetole a Paulo i to Philipi. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua mau o Paulo i te fare tapearaa i Roma i te taime i papa◊i ai oia i to Philipi.<br />

Eaha te mana◊o o te tahi mau melo o te Ekalesia i te mauraa o Paulo i te fare<br />

tapearaa? (A hi◊o Philipi 1:12–18.) Ua tauturuhia anei outou na roto i te iteraa e<br />

aore ra te faarooraa no nia ia vetahi ê o tei itoito roa i roto i te taviniraa i te Fatu?<br />

• I roto i te Philipi 2:2–3, eaha ta Paulo i titau i te mau melo o te Ekalesia ia rave?<br />

I roto i te hea rave◊a e tia ai i te mau melo o te Ekalesia i te “tahoê-maite-raa to<br />

[ratou] mana◊o”? (A hi◊o Philipi 1:27; 2:14–15.) No te aha tatou e rave ai i te tahi<br />

mau taime i te mau mea “eiaha no÷na iho”? No te aha i to outou mana◊o, i a◊o<br />

ai o Paulo ia ore e turu i te reira? No te aha e mea faufaa ia ore tatou e mana◊o e,<br />

e mea maitai a◊e tatou i te tahi atu mau taata? (A hi◊o PH&PF 38:24–26.)<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia ia Iesu i roto i te Philipi 2:5–8? E mea nahea Iesu<br />

i te haamau raa i te hi◊oraa maitai roa i roto i te haehaa e te fariiraa i te hinaaro<br />

a to÷na Metua? (A hi◊o Ioane 8:29.) E mea nahea tatou e riro mai ai hau atu te<br />

haehaa e te fariiraa i te hinaaro o te Metua i te Ra◊i ra?<br />

• I to outou mana’oraa, eaha te auraa o te parau a Paulo a parau ai oia i to Philipi,<br />

“e rave faaoti hua i to outou ora ma te m≤ta◊u e te rurutaina”? (Philipi 2:12).<br />

Ua haamaramarama te Peresideni David O. McKay: “‘A rave faaoti i to outou iho<br />

ora o te hoê ïa titauraa o te faaitehia na roto i te ohiparaa, te mana◊o, te itoito ia<br />

faatura, o te vai-mau-raa ïa o te faaroo. <strong>Te</strong>ra râ, e mea tia ia ravehia te reira ma<br />

te feruriraa papu e, te tiaturiraa ana◊era ia÷na iho e nehenehe e hotu mai te<br />

te◊ote◊o e te paruparu o te hopoi mai i te hi◊araa. Ma te ‘mâta◊u e te rurutaina, o<br />

ta tatou ïa e imi i te puai e te aroha rahi o te Atua no te faaûrûraa ia noaa te rê<br />

hopea” (i roto Conference Report, Apr. 1957, 7).


• Ua a◊o tamau noa o Paulo i to Philipi ia “oaoa i te Fatu” (Philipi 3:1; 4:4).<br />

E mea nahea tatou e oaoa ai i te Fatu?<br />

Haapiiraa 40<br />

• Ua parau o Paulo i to Philipi e, ua faatusia oia i te mau mea atoa no te Mesia<br />

(Philipi 3:7–8). Eaha ta Paulo i faatusia? No te aha e mea faufaa ia rave i te mau<br />

faatusiaraa no te Mesia? (A hi◊o Philipi 3:9–12.)<br />

Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita: “Ia ore te hoê faaroo e titau i te tusia o<br />

te mau mea atoa, aita ïa to’na mana e rava◊i no te faahotu i te faaroo i titauhia<br />

i roto i te oraraa e te faaoraraa; no te mea, mai te omuaraa o te oraraa o te<br />

taata nei, te faaroo i titauhia i roto i te oaoa o te oraraa e te faaoraraa, aita ïa e<br />

nehenehe e noaa ma te ore te tusia o te mau mea atoa o te fenua nei” (Lectures<br />

on Faith [1985], 69).<br />

• E mea nahea e noaa ai ia tatou te “hau o te Atua” i faahitihia i roto i te Philipi<br />

4:7? (A hi◊o Philipi 4:6–7.) I nahea to outou iteraa i te hau o te Atua?<br />

• E mea nahea tatou ia faaohipa i te a◊o a Paulo i roto i te Philipi 4:8? (A hi◊o<br />

atoa i te mau Hiroa Faaroo 1:13.) E mea nahea to outou haamaitairaahia ia pee<br />

ana◊e outou i teie titauraa?<br />

• Ua faaite papu o Paulo, “E tia ia÷u te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu<br />

mai ia÷u ra” (Philipi 4:13). E mea nahea i to outou mana◊oraa i noaa ai ia Paulo<br />

teie iteraa papu no te Mesia? E mea nahea to outou iteraa e, e “tia [ia outou] te<br />

mau mea atoa nei i te Mesia”?<br />

2. <strong>Te</strong> haamana◊o nei o Paulo i to Kolosa e, e tae mai te faaoraraa na roto noa<br />

i te Mesia.<br />

A aparau Kolosa 1. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te<br />

mau irava i maitihia. A haamaramrama e, te Feia Mo◊a i Kolosa, oia te hoê oire<br />

iti i te pae hitia o te râ no Ephesia, tei raro a◊e ïa ratou i te mau mana o te mau<br />

haapiiraa o te faaiti mai i te faufaa o te Faaora e, tei nia te mana◊o puai i te<br />

noaaraa te maitai roa na roto i te haapa÷oraa i te mau oro◊a e, na roto i te<br />

haamoriraa i te mau melahi. I roto i ta÷na rata i to Kolosa, ua faaara Paulo no teie<br />

mau haapiiraa, ma te titau i te Feia Mo◊a ia tamau noa i te “tamau i te tatumu e ia<br />

mau maite” (Kolosa, 1:23; a hi◊o atoa Kolosa 2:5–7) i roto i te iteraa e, e tae mai te<br />

faaoraraa na roto ana◊era ia Iesu Mesia.<br />

• Eaha te mau parau mau no Iesu Mesia ta Paulo i haapii i to Kolosa? (A hi◊o<br />

Kolosa 1:12–22. A tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa<br />

i nia i te tabula ereere.) No te aha e mea faufaa no to Kolosa ia maramarama i<br />

teie mau parau mau? E mea nahea to outou iteraa e, to outou iteraa papu no<br />

Iesu Mesia, ua faahuru ê i te huru o ta outou e ora nei?<br />

• Eaha te “tuhaa i te ai◊a o te feia mo◊a” o ta tatou e nehenehe e farii no ô mai i<br />

to tatou Metua i te Ra◊i ra? (A hi◊o Kolosa 1:12; 2 Nephi 9:18; PH&PF 50:5.) Na<br />

vai e faatupu i teie tuhaa ai◊a? (A hi◊o Kolosa 1:12–14.) Eaha ta tatou e tia roa ia<br />

rave no te farii i teie tuhaa ai◊a? (A hi◊o Kolosa 1:10–12; 2 Nephi 9:18; Alama<br />

5:51; PH&PF 50:5.)<br />

• Eaha te auraa o te parau a Paulo a titau ai oia i to Kolosa ia “tamau i te tatumu<br />

e ia mau maite” i te evanelia? (A hi◊o Kolosa 1:23.) Eaha te faatupu i te tahi<br />

209


210<br />

mau taata ia “tamau maite i te faaroo”? (Kolosa 1:23). Eaha te nehenehe ia<br />

tatou ia rave no te haapuai i to tatou mau iteraa papu?<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo i to Kolosa i te mea o te tia ia ratou ia rave ei feia<br />

maitihia no te Atua.<br />

A aparau i te Kolosa 2:1–8, 16–23; 3; 4. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua hinaaro o Paulo i te Feia Mo◊a ia “au-tahi-maite i te aroha” to ratou aau e i<br />

roto i te ite o te Atua te Metua e Iesu Mesia (Kolosa 2:2–3). E mea nahea tatou<br />

ia rave faaoti i teie ohipa i roto i to tatou iho paroita e amaa?<br />

• Eaha te auraa o te parau “ia aahia e ia patuhia” i roto i te Mesia? (A hi◊o Kolosa<br />

2:7.) E mea nahea tatou e aahia ai i roto i te Mesia? E mea nahea teie huru “ia<br />

aahia e ia patuhia” i roto i te Mesia ia tauturu ia tatou i roto i te mau taime no<br />

te tamataraa? (E hinaaro paha outou e faaau atu i te hoê tumu raau e te mau<br />

aa potopoto i te vahi papau, i te hoê tumu raau e te mau aa roroa, i te vahi<br />

hohonu. A aparau eaha te tumu raau ia hi◊ohia e ora i te mau tamataraa mai te<br />

mau vero anei e aore ra mai te mau pa◊ura.)<br />

• Eaha te mau atiributi [huru tano] o te taata “maitihia o te Atua” tei tabulahia i<br />

roto i te Kolosa 3:12–15? (A tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i nia i te tabula ereere.) E mea nahea to Iesu Mesia faaiteraa i te hi◊oraa<br />

maitai i roto i teie mau atiributi? (A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

feruri i te mau huru taa maitai o ta Iesu i faahi◊o atu i te atiributi tataitahi.) E<br />

mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faatupu maitai roa÷tu i teie mau atiributi?<br />

• E mea nahea tatou ia vaiiho i te parau o te Mesia ia vai i rotopu ia tatou, ia au i<br />

ta Paulo i a’o mai? (A hi◊o Kolosa 3:16–17; a hi◊o atoa PH&PF 1:37; 18:34–36.)<br />

E mea nahea te mau himene pure ia haapuai i to tatou ite e te iteraa papu no<br />

te parau a te Mesia? E mea nahea tatou ia faaohipa maitai a’e i te mau himene<br />

pure e te tahi atu mau pehe mo◊a?<br />

Ua parau o Elder Dallin H. Oaks: “E mea tia ia tatou ia faaohipa hau atu i ta<br />

tatou mau himene [pure] no te faaaifaito ia tatou i nia i te Varua o te Fatu, no<br />

te tahoê ia tatou, e no te tauturu ia tatou ia haapii atu e ia haapii mai i ta tatou<br />

parau haapiiraa. E mea tia ia tatou ia faaohipa maitai a◊e i ta tatou mau<br />

himene [pure] i roto i te haapiiraa misionare, i roto i te mau piha haapiiraa<br />

evanelia, i roto i te mau putuputuraa a te mau p∂p∂ [autahu◊araa], i roto i te<br />

mau pô utuafare, e i roto i te mau hahaereraa utuafare. Ua riro te pehe ei rave◊a<br />

maitai roa no te haamori i to tatou Metua i te Ra◊i ra e i ta÷na Tamaiti, o Iesu<br />

Mesia. E mea tia ia faaohipa tatou i te mau himene [pure] ia hinaaro ana◊e<br />

tatou i te puai pae varua e te faaûrûraa” (i roto Conference Report, Oct. 1994,<br />

13; e aore ra Ensign,<br />

• Ua tataipiti o Paulo i te haapapuraa i te faufaa ia haamarururu atu (Kolosa 2:7;<br />

3:15, 17). No te aha e mea faufaa ia haamauruuru tatou? E mea nahea tatou ia<br />

faaite i te aau mehara [mauruuru] i te Metua i te Ra◊i ra e ia Iesu Mesia i roto i<br />

te mau huru atoa?<br />

4. <strong>Te</strong> faaitoito nei o Paulo ia Philemona ia faaore i te hara a Onesimo.<br />

A aparau i te episetole a Paulo ia Philemona. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, ua


papa◊i o Paulo i te hoê rata na’na iho ia Philemona, te hoê melo o te Ekalesia i<br />

Kolosa, no nia i te taata tîtî a Philemona o Onesimo. Ua eiâ o Onesimo ia<br />

Philemona, e ua horo ê atu i Roma, i reira hoi oia i te fareireiraa ia Paulo e a<br />

faafariuhia mai ai i roto i te Ekalesia. Ua ani o Paulo ia Philemona ia faaore i te<br />

hapa o Onesimo, e ia farii ia’na ei taeae i roto i te evanelia.<br />

• Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Paulo na roto mai i ta÷na rata<br />

ia Philemona.<br />

• E mea nahea o Paulo ia faaite i te faatura no te tiamâraa o Philemona? (A hi◊o<br />

Philemona 1:14.) E mea nahea o Paulo ia faaite i ta’na fafauraa i te ohipa<br />

tautururaa ia Onesimo?<br />

• Eaha ta tatou e haapii mai no nia i teie episetole no nia i te mana o te evanelia<br />

ia taui i te mau autaatiraa o te taata nei? (A hi◊o Philemona 1:16.) E mea nahea<br />

te evanelia ia faahuru ê i to outou mau autaatiraa e te mau taata e haaati ra ia<br />

outou?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu no te faufaa o te faatupuraa i te mau atiributi [huru tano] o te<br />

tauturu ia tatou ia riro atu mai ia Iesu Mesia, oia hoi mai tei faahitihia i roto i te<br />

mau rata a Paulo i to Philipi, to Kolosa, e to Philemona. A ani i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia tai◊o i te Philipi 4:8 e te Kolosa 3:12–15 e a maiti i te hoê<br />

atiributi mai roto mai i taua mau irava ra no te haamaitai i teie hebedoma.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> mau autaatiraa i rotopu i te mau metua e te mau tamarii<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Kolosa 3:20–21.<br />

• Ia au ia Paulo, eaha te titauraa a te hoê tamarii i to’na na metua? Eaha te<br />

titauraa a te metua i te hoê tamarii? E mea nahea outou ia haamaitai i te<br />

autaatiraa i rotopu i na metua e te mau tamarii i roto i to outou utuafare?<br />

2. “<strong>Te</strong> tavini nei hoi outou i te Fatu ra i te Mesia” (Kolosa 3:24)<br />

Haapiiraa 40<br />

• E mea nahea tatou ia pee i te haapiiraa a Paulo i roto i teie mau irava? (A hi◊o<br />

atoa Mataio 25:34–40.) Eaha te taa-ê-raa ta teie huru e faatupu i nia i te huru o<br />

ta tatou taviniraa?<br />

211


Haapiiraa<br />

41<br />

212<br />

“Ua Oti Ta÷u Hororaa”<br />

1 e 2 Timoteo; Tato<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia haapii mai e ia haapii atu hoi<br />

i te parau haapiiraa mau e ia riro ei hi◊oraa parau tia ia vetahi ê ra.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Timoteo 4; 2 Timoteo 1–4; Tito 1. <strong>Te</strong> faataa nei o Paulo i te mau tapa◊o no<br />

te taivaraa. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, te haapiiraa mai e te haapiiraa atu i te parau<br />

haapiiraa mau e tauturu ïa ia paruru atu i te taivaraa.<br />

b. 1 Timoteo 4:12. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e mea tia ia riro tatou “ei haapa◊oraa<br />

râ [tatou] na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi].<br />

c. 1 Timoteo 6; Tito 2–3. <strong>Te</strong> haapii nei o Paulo e, e mea tia ia “tapi [pee] râ i te<br />

parau tia” e ia huna i tei ore i te huru atua ra.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “Pauline Epistles:<br />

1 Timothy,” 747; “Pauline Epistles: 2 Timothy,” 748; “Pauline Epistles: Epistle<br />

to Titus,” 747; “Timothy,” 785; “Titus,” 785–86.<br />

3. Mai te mea e, e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaineine i te mau<br />

parau roroa no te mau faahitiraa i muri nei, e aore ra a faaineine ia papa◊i i te<br />

reira i nia i te tabula ereere:<br />

No te faaoti i ta÷u hororaa, e mea tia roa ia÷u:<br />

Ia haapii mai e ia haapii atu i te parau haapiiraa mau<br />

Ia riro ei haapa◊oraa [tatou] na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi].<br />

Ia tapi [pee] râ i te parau tia e ia huna i te ore i te huru atua ra.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A taui-haere te mau materia e te mau huru raveraa<br />

o ta outou e faaohipa i roto i te haapiiraa. Mai teie te huru, e nehenehe outou<br />

e faaohipa i te mau hoho◊a e aore ra i te mau materia faaiteiteraa, te hoê<br />

aparauraa rave-taa-ê-hia, e aore ra te hoê faanahoraa parahiraa taa ê. E<br />

nehenehe te huru rauraa e tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia tapea i<br />

te anaanatae i roto i te mau haapiiraa. A hi◊o Haapiiraa–Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu,<br />

te mau ap¥ 66–67 e 112–113, no te mau materia e te mau huru raveraa o te<br />

tano paha no ta outou mau haapiiraa.<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

• Eaha te hororaa hopea no te tatauraa o ta outou i tatau atu i roto e aore ra o ta<br />

outou i mata◊ita◊i atu? Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te rêraa e te faaoti-noa-raa i te<br />

hoê hororaa no te tatauraa? Ehia rahiraa taata i rê [upootia] i roto i te hoê<br />

hororaa matauhia? Eaha ta outou e tia ia rave no te noaaraa te rê.


<strong>Te</strong> aparauraa i te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e<br />

te Faaohiparaa<br />

• E mea nahea te haere◊a o to outou oraraa i riro ai mai te hoê hororaa no te<br />

tatauraa? E mea nahea e ore ai e riro mai te hoê hororaa no te tatauraa? (E<br />

nehenehe te mau taata atoa e rê i te “hororaa” o te oraraa.) Eaha te tia roa ia<br />

tatou ia rave no te faaoti i te hororaa o te oraraa ma te manuïa rahi?<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 2 Timoteo 4:7. (E hinaaro paha<br />

outou ia faaite atu e, te hoê “tata’uraa”, e nehenehe atoa ia parauhia te hoê<br />

“hororaa.”) A haamaramarama e, ua ora na te Aposetolo Paulo i te atea ê, e no<br />

reira ua nehenehe ia÷na ia rave i teie faaiteraa i te pae hopea o to÷na oraraa. E<br />

aparau teie nei haapiiraa i te mau haapiiraa e rave rahi a Paulo no te tauturu ia<br />

tatou a tutava ai tatou ia faaoti i ta tatou hororaa ma te manuïa rahi.<br />

A faaite i te parau roroa No te faaoti i ta÷u hororaa, e mea tia roa ia÷u:<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e mea nahea ia<br />

faatano i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia faaite i te mau iteraa o te tuati i te mau parau tumu pae varua.<br />

A haamaramarama e, ua riro o Timoteo raua o Tito ei na hoa tiaturihia no Paulo<br />

o tei tauturu ia÷na i roto i te pororaa i te evanelia. I muri a◊era i te mauraa<br />

matamua o Paulo i te fare tapearaa, ua haapoto mai oia i te mau tere misionare.<br />

I Ephesia ua vaiiho atu oia ia Timoteo ia faatere i te Ekalesia, e i Kereta ua vaiiho<br />

atu oia ia Tito e te hoê â faataaraa ohipa. A tamau atu ai o Paulo i to÷na tere, ua<br />

papa◊i oia i te mau rata no te haapuai i teie mau taeae e no te a◊o ia ratou i roto i<br />

ta ratou mau hopoi◊a ei mau orometua a◊o e aore ra ei mau tia◊i mamoe i nia i te<br />

Feia Mo◊a. Mai te reira taime mai, ua parau-pinepine-hia teie mau rata, te mau<br />

episetole a te mau orometua a◊o.<br />

1. A haapii mai e a haapii atu i te parau haapiiraa mau.<br />

A aparau i te 1 Timoteo 4; te 2 Timoteo 1–4; e te Tito 1. A ani i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Eaha te mau tapa◊o o te taivaraa o ta Paulo i faataa i roto i ta÷na mau rata ia<br />

Timoteo raua o Tito? (A hi◊o 1 Timoteo 4:1–3; 2 Timoteo:1–7, 13; 4:3–4; Tito<br />

1:10–11.) E mea nahea teie mau tapa◊o o te taivaraa i papu ai i teie anotau?<br />

(A hi◊o 2 Nephi 28:3–9; PH&PF 1:15–16.) E mea nahea tatou e nehenehe ai<br />

e paruru ia tatou iho i nia i teie mau ino?<br />

• No te aha te tahi mau taata “e te tamau-noa-raa hoi i te haapii, aore roa râ i<br />

noaa te ite i te parau mau”? (2 Timoteo 3:7). E mea nahea tatou e nehenehe ai<br />

e haapapu e, e afa◊i ta tatou arata’i ia tatou i te hoê ite o te parau mau?<br />

• Eaha ta Paulo i haapii ia Timoteo no nia i te mau hopoi◊a o te mau taata o te<br />

haapii atu i te evanelia? (A hi◊o 1 Timoteo 4:6–7, 13–16; 2 Timoteo 2:16,<br />

23–25; 3:14–17; 4:2, 5. E hinaaro paha outou ia tabula i teie mau hopoi◊a i nia<br />

i te tabula ereere.) Eaha te mau rave◊a maitai te vai ra ia tatou no te haapii i te<br />

evanelia? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi te haapiiraa i te mau melo<br />

o te utuafare, te rave-faaoti-raa i te mau piiraa i roto i te Ekalesia, e te<br />

aparauraa i te evanelia e te mau hoa e te feia i matauhia. A faaite e, o tatou<br />

tataitahi e orometua haapii tatou i te tahi huru, no te evanelia.) E mea nahea<br />

tatou ia haapii i te evanelia ia hau atu i te maitai?<br />

213


214<br />

• Ua haapapu o Paulo i te faufaa o te haapiiraa atu e o te haapiiraa mai i te parau<br />

haapiiraa mau (1 Timoteo 1:3; 4:6, 13; Tito 2:1). E mea nahea te haapii mai i te<br />

parau haapiiraa mau ia tauturu ia tatou ia paruru ia tatou i nia i te taivaraa?<br />

Eaha te tahi mau fifi rahi o te mau haapiiraa hape? E mea nahea te haapiiraa<br />

mai i te mau parau haapiiraa mau o te evanelia ia haamaitai i to outou oraraa?<br />

A paraparau ana◊e ai i te mana o te parau haapiiraa mau, ua parau o Elder Boyd<br />

K. Packer: “<strong>Te</strong> parau haapiiraa mau, ia maramaramahia, e taui ïa i te mau huru<br />

e te peu. Na te haapiiraa i te mau parau haapiiraa o te evanelia e haamaitai<br />

vitiviti a’e i te huru [o te taata] eiaha ra na te haapiiraa i te huru [o te taata] e<br />

haamaitai a’e i te huru [o te taata]. . . .No reira, te haapuai rahi nei matou i te<br />

haapiiraa o te mau parau haapiiraa o te evanelia” (i roto Conference Report,<br />

Oct. 1986, 20; e aore ra Ensign, Nov. 1986, 17).<br />

• E mea nahea e nehenehe ai tatou e papu maitai e, te mea o ta tatou e haapii<br />

nei e parau haapiiraa mau ïa? (A hi◊o Mosia 18:19–20; PH&PF 52:9.)<br />

Ua a◊o o Elder Joseph B. Wirthlin: “Ua heheu mai te Atua i te mau mea atoa i<br />

titauhia no to tatou faaoraraa [ora]. E mea tia ia tatou ia haapii e ia faaea i nia i<br />

te mau mea o tei heheuhia mai; e ia faaea i te tuatapapa i te mau mea e paraurahi-hia<br />

ra, e mau mea hohonu. Ta÷u a◊o i te mau orometua haapii i roto i te<br />

Ekalesia, o te haapii nei i roto i te mau paroita e te mau t¥t¥, i roto i te mau fare<br />

haapiiraa a te Ekalesia, no te haapiiraa teitei atu, i roto i te mau fare haapiiraa<br />

evanelia o te faaroo, te mau seminare, e tae noa÷tu i te mau metua i roto i to<br />

ratou mau utuafare, ia faatumu i ta ratou mau haapiiraa i nia i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a e te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1994, 101; e aore ra Ensign, Nov. 1994, 77).<br />

• Eaha ta Paulo i a◊o mai ia tatou ia rave i te taime ihoa ua farii tatou i te hiroa<br />

parau haapiiraa? (A hi◊o 2 Timoteo 1:13; Tito 1:9.) I to outou mana◊o, eaha te<br />

auraa o te parau ia “mau maite’? (A hi◊o 1 Nephi 15:23–24.)<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite i te parau roroa A<br />

haapii mai e a haapii atu i te parau haapiiraa mau.<br />

2. “Ia riro. . . ei haapa◊oraa na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi]”.<br />

A tai◊o e a aparau 1 Timoteo 4:12.<br />

• Eaha to outou mana◊o i te auraa o te parau “Ia riro. . . ei haapa◊oraa na tei<br />

faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi]”? (1 Timoteo 4:12). E mea nahea to outou<br />

faaûrûraahia e te hoê taata tei “riro. . . ei haapa◊oraa na tei faaroo ra [ei hi◊oraa<br />

na te feia tiaturi]”?<br />

A tabula i te mau rave◊a tataitahi ta Paulo i titau ia Timoteo ia riro ei hi◊oraa. A<br />

ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia faataa e mea nahea e nehenehe ai ia<br />

ratou ia riro ei hi◊oraa i roto i teie mau rave◊a tataitahi.<br />

Aparauraa (e nehenehe atoa te auraa, te peu e aore ra te huru)<br />

Aroha<br />

Varua<br />

Faaroo<br />

Mâraa [viivii ore]<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite i te parau roroa Ia<br />

riro ei haapa◊oraa na tei faaroo ra [ei hi◊oraa na te feia tiaturi].


3. “A tapî [pee] râ i te parau tia” e ia huna hoi i tei ore i te huru atua ra.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai na roto mai i te 1 Timoteo 6<br />

e Tito 2–3.<br />

• Eaha ta Paulo i haapii no nia i te here o te moni? (A hi◊o 1 Timoteo 6:7–10.) I<br />

roto i tehea auraa i riro ai te here o te moni ei “aa no te mau ino atoa”? E mea<br />

nahea tatou ia haapapu e, aita tatou e hi◊o rahi roa ra i nia i te moni e i nia i te<br />

tahi mau tao◊a rahi materia? (A hi◊o 1 Timoteo 6:17–19; Iakoba 2:18–19.)<br />

Ua haapii o Elder Dallin H. Oaks: “E ere no te moni te ino. Ua faaohipa te<br />

Taata Samaria i taua â mau pene ra no te tavini i to÷na taata tupu, o ta Iuda<br />

atoa i faaohipa no te hoo i te Fatu. O te ‘here i te moni tei riro ei aa no te mau<br />

ino atoa.’ (1 Timoteo 6:10; papa◊iraa opa tei tuuhia÷atu.) <strong>Te</strong> taa ê-raa fifi o te<br />

faito ïa no te pae varua ta tatou e faaohipa i roto i te hi◊oraa, te hi◊opoaraa, e te<br />

faatereraa i te mau mea o teie nei ao” (i roto Conference Report, Oct. 1985, 78;<br />

e aore ra Ensign, Nov. 1985, 63).<br />

• I roto i ta÷na mau rata ia Timoteo raua o Tito, ua horo◊a o Paulo i te mau<br />

haamaramaramaraa [haapiiraa] e rave rahi no nia i te oraraa ma te parau tia.<br />

Eaha te a◊o ta Paulo i horoa i roto i te mau irava i muri nei: 1 Timoteo 6:11–12;<br />

2 Timoteo 2:22; Tito 2:1–8, 12; 3:1–2, 8? (A haapoto te mau pahono a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. A aparau i te auraa o teie mau<br />

haamaramaraa [haapiiraa] e mea nahea ia faatano i te reira i to tatou mau<br />

oraraa.)<br />

Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite i te parau roroa A<br />

tapî [pee] râ i te parau tia” e ia huna hoi i tei ore i te huru atua ra.<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A haamaramarama e, ua ite Paulo e, ua fatata roa te taime e hamani-ino-hia oia<br />

no to÷na iteraa papu no Iesu Mesia. <strong>Te</strong>ra râ ua ite atoa oia e, no te mea ua ora<br />

oia i te evanelia, “te vaiihohia ra no÷na te korona o te parau tia” (2 Timoteo 4:8).<br />

A faite i te iteraa papu no te faufaa o te raveraa i te mau mea tia i te mau mahana<br />

atoa e ia faaea noa i nia i te haere◊a ia nehenehe ia tatou ia parau mai ia Paulo,<br />

I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to÷u hororaa, i mau maite na vau i te parau”<br />

(2 Timoteo 4:7).<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa o te 1 Timoteo<br />

• Eaha te a◊o ta Paulo i horo◊a no nia i te pure i roto i te 1 Timoteo 2:1–3? No te<br />

aha e mea tia ia tatou ia pure no te mau taata atoa? E mea nahea tatou ia rave<br />

i te reira ma te au maitai? No te aha e mea tia ia tatou ia pure no te feia faatere<br />

ihoa ra o te mau nunaa?<br />

• I roto i te 1 Timoteo 3:1–7 ua haamau o Paulo i te mau aravihi no te hoê<br />

episekopo. No te aha teie mau aravihi i riro ai ei mea faufaa no te hoê<br />

episekopo?<br />

Haapiiraa 41<br />

215


216<br />

• Eaha ta Paulo i haapii i roto i te 1 Timoteo 5:8 no nia i te haapa◊o-maitai-raa i<br />

to tatou mau utuafare? No te aha outou i mana◊o ai e, ua puai roa ta Paulo<br />

parau i nia i te feia o tei ore i rave faaoti i taua hopoi’a ra?<br />

2. “E ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai no tatou” (2 Timoteo 1:7)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 2 Timoteo 1:7.<br />

• Eaha te tahi mau mea ta te mau taata e taiâ i roto i teie nei ao i teie mahana?<br />

Eaha te haapapuraa ta Paulo i horo◊a ia Timoteo no nia i te “varua taiâ”? E mea<br />

nahea to outou iteraa i teie haapapuraa ia riro ei parau mau i roto i to outou<br />

oraraa?<br />

3. <strong>Te</strong> riroraa ei feia rave ohipa maitai<br />

A tai◊o e a aparau i te Tito 2:9–10.<br />

• E mea nahea ta Paulo a◊o i te feia tavini i roto i teie mau irava, e tano atoa ai i<br />

te feia rave ohipa? (A faaite e, te parau eiaha e rave huna noa i te tao◊a, te auraa<br />

ra te eiâraa, e aore ra te raveraa ani ore.) E mea nahea te feia rave ohipa i te eiâ<br />

i te tahi mau taime na roto mai i to ratou mau fatu ohipa? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te<br />

mau pahonoraa, oia hoi, te faaohipa-huna-raa i te moni, te raveraa i te mau<br />

ohipa no ta ratou iho faaohiparaa, e aore ra te oreraa e rave i te ohipa no te<br />

hoê mahana atoa.)<br />

• Eaha ta Paulo i parau e mea tia ia tatou ia rave eiaha ra ia rave huna noa i te<br />

tao◊a? (A faaite “ei haapa’o maitai roa râ,” e aore ra ia haapa◊o maitai e ia<br />

tiaturihia.) Eaha te mau faahopearaa o ta outou i ite i roto i te faaiteraa i te<br />

“haapa◊o maitai roa” i roto i te vahi raveraa ohipa?


“O te Paieti Mau”<br />

Iakobo<br />

Haapiiraa<br />

42<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te mau huru o<br />

ta tatou e tia ia faatupu no te ora i ta tatou faaroo ma te maitai roa.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Iakobo 1:1–4; 5:10–11. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia<br />

faaoroma◊i rahi i te mau ati.<br />

b. Iakobo 1:5–7; 4:8. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia pure i te<br />

Atua i roto i te faaroo.<br />

c. Iakobo 1:19–20, 26; 3:2–18. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia<br />

tapea maite i to tatou mau arero e ia haere maine [marû] i te riri.”<br />

d. Iakobo 1:22–25, 27; 2:14–26; 4:17. <strong>Te</strong> haapii nei o Iakobo e, e mea tia ia<br />

tatou ia riro “ei feia rave i te parau,” ma te faaite i to tatou faaroo na roto<br />

i ta tatou mau ohipa.<br />

2. <strong>Te</strong> Tahi Atu Tai◊oraa: Bible Dictionary [Ditionare o te Bibilia], “James,” 709;<br />

“James, Epistle of,” 709–10.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “A haapii i te vai-mau-raa o te aparauraa a te taata<br />

iho na ô mai e i te Atua ra. A tauturu i te taata tataitahi ia maramarama e mea<br />

nahea ia pure ma te tiamâ e e mea nahea ia farii e ia ite maitai i te mau<br />

pahonoraa mai ô mai i te Atua” (Richard G. Scott, “Four Fundamentals for<br />

Those Who <strong>Te</strong>ach and Inspire Youth,” in CES Old <strong>Te</strong>stament Symposium<br />

Speeches, 1987 [1987], 3).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A papa◊i i te parau o te faaroo paieti mau i nia i te tabula ereere, e a ani i te mau<br />

uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te auraa o te parau paieti? (I roto i te mau pahonoraa, e nehenehe e vai<br />

mai te mau parau, oia mau, maitai, î maitai, maitai roa.) Eaha te auraa o te parau<br />

faaroo? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi te taviniraa e te haamoriraa i<br />

te Atua, te hoê faanahoraa no te mau tiaturiraa e te mau faaohiparaa, e te hoê<br />

fafauraa e aore ra te horo◊araa i te taime atoa i te hoê huru taa-ê-raa o te oraraa.)<br />

• E mea nahea outou ia faataa i te parau o te paieti mau?<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te Iakobo 1:27. A haamaramarama<br />

e, e aparau teie nei haapiiraa e mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i te<br />

mau haapiiraa a Iakobo no te tauturu ia tatou ia ora ma te “paieti mau” e ia riro ei<br />

taata “paieti i mua i te Atua. “<br />

217


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

218<br />

A aparau ai outou i te mau haapiiraa i roto i te buka a Iakobo, a tabula i te reira i<br />

nia i te tabula ereere i raro a◊e i te upoo parau O te paieti mau. A aparau e mea<br />

nahea te mana◊o tataitahi i haapiihia e Iakobo e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia<br />

ora i te hoê paieti mau.<br />

A haamaramarama e, ua mana◊ohia e, te taata papa◊i i te buka a Iakobo o te taeae<br />

ïa o Iesu Mesia. I muri a◊e i te tia-faahou-raa mai Iesu, ua tavini atu o Iakobo ei<br />

Aposetolo e ua riro ei taata faatere faufaa i roto i te Ekalesia i mutaa ihora (<strong>Te</strong><br />

Ohipa 12:17; 15:13–20).<br />

1. E mea tia ia tatou ia faaoroma◊i rahi i te ati.<br />

A tai◊o e a aparau i te Iakobo 1:1–4; 5:10–11.<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te tiaraa i mua i te mau tamataraa o to tatou<br />

faaroo? (A hi◊o Iakobo 1:2–3 e te papa◊iraa na◊ina◊i roa 2a, o te faaite ra e, i roto<br />

i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], te pereota te mau<br />

faahemaraa huru rau, ua tauihia ïa te mau ati e rave rahi.) E mea nahea te mau<br />

tamataraa ia tauturu ia tatou ia faatupu i te faaoroma◊i? E mea nahea tatou ia<br />

haamaitaihia ia faaoroma◊i rahi ana◊e tatou i te mau ati? (A hi◊o Iakobo 1:4;<br />

Roma 5:3–5; Alama 36:3.)<br />

Ua papa◊i o Elder Orson F. Whitney: “Aore e mauiui o ta tatou e oto nei, aore e<br />

tamataraa o ta tatou e ite ia tupu mai, ua mau◊a ïa. E faatere te reira i to tatou<br />

ite haapiiraa, i te faatupuraa i te mau aravihi mai te faaoroma◊i, te faaroo, te<br />

oroma◊i e te haehaa. <strong>Te</strong> mau mea atoa o ta tatou e oto, e te mau mea atoa o ta<br />

tatou e faaoroma◊i, i te taime ihoa ra ia faaroma◊i rahi tatou i te reira, e faatupu<br />

ïa i to tatou mau huru, e tamâ maitai i to tatou aau, e faaaano i to tatou varua,<br />

e e faariro ia tatou ia hau atu te mârû e te aroha, hau atu te tiamâ ia piihia ei<br />

mau tamarii a te Atua” (faahitihia i roto i te buka a Spencer W. Kimball, Faith<br />

Precedes the Miracle [1972], 98).<br />

• O vai ta Iakobo i faahiti e, e mau hi◊oraa maitai no te faaoroma◊i i roto i te ati?<br />

(A hi◊o Iakobo 5:10–11.) E mea nahea to outou iteraa i te mau peropheta o te<br />

mau mahana hopea nei ia faaite i teie faaoroma◊i? E mea nahea to ratou hioraa<br />

i te tauturu ia outou?<br />

2. E mea tia ia tatou ia pure i te Atua na roto i te faaroo.<br />

A tai◊o e a apara i te Iakobo 1:5–7 e te 4:8.<br />

• Eaha te a◊o ta Iakobo i horo◊a i te feia o te “ere i te ite [paari]” (A hi◊o Iakobo<br />

1:5–6.) Eaha ta te Metua i te Ra◊i ra e rave, mai te mea e ani tatou na roto i te<br />

faaroo? Eaha te mau iteraa i tupu o ta outou i roaa ma te farii atoa i te mau<br />

pahonoraa i te pure?<br />

• E mea nahea to te Peropheta Iosepha Semita faaûrûraahia e te a◊o i roto i te<br />

Iakobo 1:5? (A hi◊o Iosepha Semita—Aamu 1:11–13.) Eaha ta tatou e nehenehe<br />

e haapii mai i roto i teie iteraa i tupu? E mea nahea te faaotiraa a Iosepha ia pee<br />

i te a◊o i roto i te Iakobo 1:5 e faahuru ê ai ia tatou? (A hi◊o Iosepha Semita—<br />

Aamu 1:14–20.)<br />

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball: “No te mea ua haere atu te hoê<br />

tamaiti ahuru ma maha matahiti i roto i te uru raau no te pure, i muri iho i te<br />

tai◊oraa i te mau papa◊iraa mo◊a, . . . no te mea ua ora i te mau heheuraa no ô<br />

mai i nia râ, ua farii tatou i <strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo◊a i te Mau


Haapiiraa 42<br />

Mahana Hopea nei. Ua farii tatou i te mau haamaitairaa atoa o te nehenehe e<br />

faariro ia tatou ei mau taata oaoa a◊e i roto i te ao atoa nei, no te mea e, ua<br />

haere atu te hoê tamaiti ahuru ma maha matahiti i roto i te mau uru raau no<br />

te pure” (i roto Conference Report, Melbourne Australia Area Conference<br />

1976, 23).<br />

Mai te mea te haapii nei outou i te feia apî, a faaite papu e, te aniraa i te Atua<br />

na roto i te faaroo e te fariiraa i te paari, aita ïa i taotiahia i te matahiti e aore<br />

ra i te tahi atu mau huru. Ua 14 matahiti to Iosepha Semita i tamata maitai roa<br />

ai oia i te mau parau a Iakobo e ua farii i te Oroma Matamua. Ua 17 matahiti<br />

to÷na a haere mai ai te melahi Moroni e farerei ia÷na e ua faaite mai i te vahi tei<br />

reira te mau papaa parau auro i te vai paruru-raa-hia.<br />

• E mea nahea to Iakobo faataaraa i te feia o te pure ma te ore te faaroo? (A hi◊o<br />

Iakobo 1:5–7.) Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te haapuai i to tatou faaroo?<br />

• Ua haapii o Iakobo, “E haafatata atu i te Atua, e na÷na e haafatata mai ia outou<br />

na” (Iakobo 4:8). E mea nahea te pure aau tae ia haafatata ia tatou i te Atua?<br />

3. E mea tia ia tatou ia tapea maite to tatou arero e ia “haere maine [marû] i te riri.”<br />

A aparau i te Iakobo 1:19–20, 26; 3:2–18. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa<br />

ia tai◊o puai mai i te mau irava i maitihia.<br />

• Ua haapii o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia “rû i te faaroo, ia haere maine i te<br />

parau” (Iakobo 1:19). Eaha te mau iteraa i tupu i roto i to outou oraraa o tei<br />

haapapu i te paari o teie a◊o? E mea nahea tatou e riro ai ei mau taata faaroo<br />

maitai a◊e e ei mau taata parau ma te feruri hau atu?<br />

• Ua haapii atoa o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia “haere maine i te riri” (Iakobo<br />

1:19). Eaha te tahi mau hopearaa o te parauraa e aore ra te ohiparaa i roto i te<br />

riri? Eaha te mau iteraa i tupu i roto i to outou oraraa o tei haapapu i te paari o<br />

te a◊o a Iakobo? E mea nahea tatou ia upootia e aore ra ia tapea i to tatou mau<br />

mana◊o riri?<br />

• Ua haapii o Iakobo e, e mea tia ia tatou ia tapea i to tatou mau arero (Iakobo<br />

1:26). Eaha te tumu no te tavaha o te hoê puaahorofenua? (no te arata◊i e no te<br />

tapea i te puaahorofenua.) E mea nahea tatou ia faaohipa i te a◊o a Iakobo ia<br />

“tapea” to tatou mau arero (A hi◊o Iakobo 4:11. I roto i te mau pahonoraa, e<br />

nehenehe e iteahia, na roto i te haapaeraa i te faaino, te haavare, te tama◊i, te<br />

tuhi, e te mau parau riri. <strong>Te</strong>ie râ, e mea tia ia tatou ia faaohipa i to tatou mau<br />

arero no te parau i te mau parau mârû, no te parau i te parau mau, no te pure, e<br />

no te faatupu i te hau.)<br />

• A tai◊o Iakobo 3:3–5. Eaha ta Iakobo i faaau i te arero i roto i teie mau irava?<br />

(<strong>Te</strong> auri i nia i te hoê tavaha puaahorofenua e te hôe o te hoê pahi. E hinaaro<br />

paha outou ia haamaramarama e, taua auri ra o te tuhaa ia o te tavaha o te<br />

tuuhia i roto i te vaha o te puaahorofenua.) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii<br />

mai, mai roto mai i teie mau faaauraa? E mea nahea te haapiiraa ia tapea i ta<br />

tatou mau parau e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia tapea i te tahi atu mau<br />

huru o to tatou oraraa?<br />

• A tai◊o Iakobo 3:9–13. Eaha ta Iakobo i haapii i roto i teie mau irava no nia i te<br />

faatanoraa i ta tatou paraparauraa? (A aparau i te mau faaohiparaa o teie a◊o e te<br />

mau melo o te piha haapiiraa. Mai teie te huru, mai te mea e, te vai ra te tahi<br />

mau melo o te piha haapiiraa e mau tahu◊a, e nehenehe outou e aparau i te<br />

219


faufaa no te tapea-mâ-raa i ta ratou paraparauraa i roto i te hebedoma ia<br />

nehenehe ia ratou ia vai tiamâ no te haamaitai i te oro◊a mo◊a i te Sabati. E<br />

nehenehe te hoê â faaohiparaa ia ravehia no te feia o te haapii nei i te evanelia.)<br />

• E mea nahea te tapearaa i to tatou mau arero ia tauturu ia arata◊i i te hau?<br />

(A hi◊o Iakobo 3:16–18.) No te aha e riro ai te tapearaa i to tatou mau arero<br />

ei tuhaa faufaa no te faaroo paieti mau?<br />

4. E mea tia ia tatou ia riro ei “feia rave i te parau,” ma te faaite i to tatou<br />

faaroo na roto i ta tatou mau ohipa.<br />

• Eaha te auraa ia riro ei “feia faaroo noa” no te parau? (Iakobo 1:22). I roto i<br />

tehea auraa e faahapa ai te “feia faaroo noa” ia ratou iho? (A hi◊o Iakobo<br />

1:22–25; 4:17.) Eaha te mau haamaitairaa no te riroraa “ei feia rave i te parau”?<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te autaatiraa i rotopu i te faaroo e te mau ohipa?<br />

(A hi◊o Iakobo 2:14–26.) No te aha te faaroo aore e ohipa e pohe ai? E mea nahea<br />

te mau ohipa maitai ia haapuai i to tatou faaroo ia Iesu Mesia?<br />

• Eaha ta Iakobo i haapapu o te tia ia tatou ia rave no te ora i te paieti? (A hi◊o<br />

Iakobo 1:27 e aore ra a faahaamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa no <strong>Te</strong><br />

Faahi’oraa Ohipa.) No te aha outou e mana◊o ai e, te hahaereraa e te tautururaa<br />

i te mau taata i roto i te hepohepo e tuhaa ïa no te paieti mau?<br />

• Eaha te nehenehe ia tatou ia rave ia vai noa “eiaha ia viivii i teie nei ao”?<br />

(Iakobo 1:27; a hi◊o PH&PF 59:9). E mea nahea te haereraa i te pureraa e te<br />

raveraa i te oro◊a mo◊a i te hebedoma tataitahi ia tauturu ia tatou ia faaea,<br />

eiaha ia viivii i teie nei ao”?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te parau mau no te mau haapiiraa a Iakobo. A haapapu e,<br />

e nehenehe ia tatou ia ora i ta tatou faaroo hau atu i te paieti, na roto i te<br />

faaoroma◊i i roto i te ati, te pure i te Atua i roto i te faaroo, te faatere-maite-raa<br />

ia tatou iho, e te raveraa i te mau ohipa maitai.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

220<br />

1. <strong>Te</strong> mau faaiteraa ohipaa te mau melo o te piha haapiiraa<br />

<strong>Te</strong> hebedoma na mua i teie haapiiraa e haapiihia ai, a ani e pae na melo o te piha<br />

haapiiraa ia haapii tataitahi i te hoê pene taa maitai o te Iakobo. I te haamataraa<br />

o te piha haapiiraa (i muri noa iho i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, mai te mea e faaohipa<br />

outou i te reira), a ani i teie mau taata ia faaite i to ratou mau mana◊o no te mau<br />

pene o ta ratou i haapii mai.<br />

2. <strong>Te</strong> faaiteraa hoho’a video<br />

A tai◊o i te Iakobo 1:27 e i muri iho, a faaite i te hoê tuhaa video e ono minuti<br />

“E Hiero te Tino,” mai roto mai i te <strong>Faufaa</strong> <strong>Apî</strong>, te Mau Faaiteraa Hoho’a Video<br />

(53914). A aparau eaha ta teie faaiteraa hoho’a video e haapii nei no nia i te<br />

tapearaa ia tatou iho eiaha ia viivii i teie nei ao.


3. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa no te buka a Iakobo<br />

Haapiiraa 42<br />

• I roto i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita] no Iakobo 1:12;<br />

te parau faaoroma◊i, ua tauihia ïa i te parau ◊eta◊eta [paari] (a hi◊o te papa◊iraa<br />

na◊ina◊i roa i raro 1:12b). Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te parau, faaoroma◊iraa i te<br />

faahemaraa e te etaeta [paari] i te faahemaraa? Eaha te mau fafauraa i te feia o te<br />

eta◊eta [paari] i te faahemaraa? (A hi◊o Iakobo 1:12; 4:7.)<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te haavaraa ia vetahi ê? (A hi◊o Iakobo 2:1–9.)<br />

No te aha te tahi mau taata e haava ai ia vetahi ê na roto i to ratou mau tiaraa i<br />

te fenua nei e aore ra na roto i te mau tao◊a materia e fatuhia ra? E mea nahea<br />

tatou ia haapii mai ia hi◊o atu na nia atu i te huru rapaeraa e i roto hoi i te aau o<br />

te taata, mai ta te Atua e na reira nei? (A hi◊o 1 Samuela 16:7; PH&PF 38:24–27.)<br />

• Eaha ta Iakobo e haapii nei no nia i te mau tupuraa o te nounou e te titau<br />

rahi? (A hi◊o Iakobo 3:16; 4:1–6.) E mea nahea tatou ia upootia i nia i te mau<br />

mana◊o nounou e aore ra titau rahi? (A hi◊o Iakobo 4:7–10.)<br />

• Eaha ta Iakobo i haapii no nia i te haamaitairaa i te feia ma◊i (A hi◊o Iakobo<br />

5:14–15.) E mea nahea to outou haamaitairaahia e aore ra iteraa ia vetahi ê ia<br />

haamaitaihia e te mana faaora o te autahu◊araa?<br />

• Ua haapapu o Iakobo i te faufaa o te tautururaa i te taata o tei “hahau ê i te<br />

parau mau” (Iakobo 5:19–20). E mea nahea tatou ia rave i te reira?<br />

221


Haapiiraa<br />

43<br />

222<br />

“E U◊i Maitihia râ Outou”<br />

1 e te 2 Peteo; Iuda<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia ora i roto i te mo◊araa e ia riro<br />

ei u◊i maitihia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Petero 1; 2:1–10. <strong>Te</strong> haapii nei o Petero e, e mea tia roa ia farii i te faaroo<br />

e ia ora i roto i te mo◊araa. <strong>Te</strong> haapii nei oia e, ua riro te Feia Mo◊a ei u◊i<br />

maitihia, i piihia no te faaite i te mau arueraa a te Faaora.<br />

b. 1 Petero 2:19–24; 3:13–17; 4:12–19. <strong>Te</strong> haapii nei o Petero e, e mea tia roa ia<br />

pee tatou i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa<br />

e te mau hamani-ino-raa.<br />

c. 2 Petero 1. <strong>Te</strong> titau nei o Petero ia tatou ia noaa te huru Atua e ia imi maite<br />

ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia.<br />

d. 2 Peter 2–3; Iuda. <strong>Te</strong> faaara nei o Petero raua o Iuda i nia i te mau orometua<br />

haapii hape e te feia o te huna nei i te Tae Pitiraa Mai. <strong>Te</strong> titau nei raua i te<br />

feia pee i te Mesia ia faaea noa ma te haapa◊o maitai.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊ora: 1 Ioane 3:2–3; 3 Nephi 12:48; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau<br />

Parau Fafau 122:7–8.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: A haapii atu i te haapiiraa tataitahi ia nava◊i maitai<br />

ia nehenehe ia outou ia haapii i te reira ma te ore e hi◊o pinepine rahi roa i te<br />

buka. Na te ite-maitai-raa i ta outou materia haapiiraa, e faatia ia outou ia hi◊o<br />

atu te mata e te mata i te mau melo o te piha haapiiraa a haapii ai outou. Na te<br />

hi◊o-tamau-raa te mata e te mata e haamaitai i te ohiparaa e te huru o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa, e e tauturu te reira ia outou ia faatae i to outou here<br />

e te feruriraa no ratou. (A hi◊o Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 126–27).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te aamu i muri nei i faatiahia e te Episekopo Vaughn J. Featherstone:<br />

“E rave rahi matahiti i mairi a◊e nei, ua faaroo vau i te aamu no te tamaiti a te<br />

Arii Louis XVI no te fenua Farani. Ua iritihia te Arii Louis i to÷na terono e ua<br />

tamauhia i te fare tapearaa. Ta÷na râ tamaiti apî roa, oia te tamaiti hui arii, ua<br />

rave-ê-hia atu ïa e te feia o tei iriti i te arii i te terono. Ua mana◊o ratou e, a vai<br />

noa ai te tamaiti a te arii ei tia no te terono, e mai te mea e, ua nehenehe ia ratou<br />

ia faaino roa ia÷na i te pae morare, eita roa oia e tia atu i te vahi rahi e te<br />

faahiahia i faataahia, oia hoi ta te oraraa i tuu i nia ia÷na.


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

“Ua afa◊i ratou ia÷na i te hoê oire atea roa, e i reira ua vaiiho ratou i te tamaiti ra<br />

i te mau mea faufau e te hairiiri atoa o ta te oraraa e nehenehe e pûpû. . . .No na<br />

maororaa hau atu i te ono ava◊e, o tera ïa te huru raveraa i nia ia÷na—area râ, aita<br />

roa hoê taime, ua hema te tamaiti apî ra i te faateimaharaa. I te pae hopea, i muri<br />

a◊era i te mau faahemaraa rahi, ua ui atura ratou ia÷na. No te aha aita oia i vaiiho<br />

ia÷na i raro a’e i teie mau mea—no te aha oia aita i rave i te reira? E horo◊a taua<br />

mau mea ra i te oaoa rahi, te mâha o to÷na mau hiaai, e e mea hinaaro-roa-hia;<br />

na’na teie mau mea atoa. Ua parau atura te tamaiti, ‘Aita e nehenehe ia÷u ia rave<br />

i te mea ta outou e ani no te mea e, ua fanauhia vau ia riro ei arii’” (The King’s<br />

Son,” New Era, Nov. 1975, 35).<br />

<strong>Te</strong> parau ra te Episekopo Featherstone:<br />

“E arii to tatou Metua e mai te tamaiti a te arii i tuuhia i mua i te mau mea hairiiri<br />

atoa e te faufau atoa o teie oraraa, mai te reira atoa tatou i te tuuhia i te rahiraa o<br />

te hairiiri e te mau hi◊araa o to tatou u◊i. <strong>Te</strong>ra râ, outou pai. . . ua fanauhia ia riro ei<br />

mau arii tane e ei mau arii vahine, ei mau tahu◊a tane e ei mau tahu◊a vahine”<br />

(New Era, Nov. 1975, 35).<br />

• Ei mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ra◊i ra, eaha ta outou hi◊oraa i mua<br />

nei? E mea nahea te iteraa o te hi◊oraa hanahana i mua nei ia faaûrû i te rave◊a<br />

o ta outou e ora nei?<br />

A haapapu e, ei mau tamarii na to tatou Metua i te Ra◊i ra, e nehenehe ia tatou ia<br />

riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te mau mea atoa e vai ra ia÷na. <strong>Te</strong> pûpû nei te<br />

mau episetole a Petero e a Iuda i te mau haapiiraa faufaa no te tauturu ia tatou ia<br />

ora ma te tiamâ ei mau tamarii na te Atua.<br />

Na roto i te pure, a maiti i te mau irava o te papa◊iraa moa, te mau uiraa, e te tahi<br />

atu materia no te haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. A aparau e mea nahea teie mau papa◊iraa mo◊a e tano ai<br />

i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati atu i te mau parau tumu o te papa◊iraa<br />

mo◊a.<br />

1. A ora i roto i te faaroo e te mo◊araa ei u◊i maitihia.<br />

A aparau i te 1 Petero 1 e te 2:1–10. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

tai◊o i te mau irava i maitihia mai.<br />

• Eaha ta Petero i haapii i roto i te pene 1 no nia i te misioni a Iesu Mesia? (A<br />

hi◊o 1 Petero 1:3–4, 18–21.) E mea nahea te iteraa i te misioni e te tusia a te<br />

Faaora e faahuru ê ai i ta tatou mau ohiparaa o te mahana tataitahi? (A hi◊o<br />

1 Petero 1:8, 13–16, 22–23; 2:5. E hinaaro paha outou ia tabula i te mau<br />

pahonoraa a te mau melo o te piha haapiira i nia i te tabula ereere.)<br />

• No te aha te faaroo i “rahi roa ai te maitai . . .i to te auro,” ia au i ta Petero i<br />

parau? (A hi◊o 1 Petero 1:7; Hebera 11:6; 1 Nephi 7:12.) Eaha i to outou mana◊o<br />

te auraa, ia vaiiho i to tatou faaroo ia tamatahia e te auahi? Eaha te tumu mau<br />

o to tatou faaroo? (A hi◊o 1 Petero 1:5, 9.)<br />

• Ua haapii o Petero e, te mau peropheta o tei faaite papu no Iesu Mesia, ua<br />

“uiui e ua imi papu maite” ïa (1 Petero 1:10; a hi◊o atoa i te irava 11). E mea<br />

nahea te pure maite e te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a ia haapuai i to tatou mau<br />

iteraa papu no te Faaora?<br />

223


224<br />

• O vai te u◊i maitihia o ta Petero e parau ra? (A hi◊o 1 Petero 2:9–10 e te<br />

faahitiraa i raro onei.) Eaha ta tatou hopoi◊a ei u◊i maitihia? (A hi◊o 1 Petero<br />

2:9.) E mea nahea tatou ia rave faaoti i teie hopoi◊a? (A hi◊o Mataio 5:16.)<br />

Ua faataa o Elder Bruce R. McConkie i te hoê u◊i maitihia, “eiaha te feia o te<br />

ora nei i roto i te hoê tau e aore ra matahiti taa ê maitai, tera râ. . . te fare o<br />

Iseraela i mutaa ihora, i roto i te afa tia o te mau tau, e i teie nei hoi i roto i te<br />

mau mahana hopea nei. . . [<strong>Te</strong>i roto atoa] te mau melo haapa◊o o te Ekalesia o<br />

tei rave i nia ia ratou iho te i◊oa o te Mesia e o tei faaamuhia i roto i to÷na<br />

utuafare” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols. [1966–73], 3:294).<br />

2. A pee i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa<br />

e te hamani-ino-raa.<br />

A tai◊o e a aparau i te 1 Petero 2:19–24; 3:13–17; 4:12–19.<br />

• Ua papa◊i o Petero e “i pohe atoa hoi . . . te Mesia iho no outou, ua vaiiho hoi i<br />

te haapaoraa na outou [ua mauiui rahi. . . te Mesia no tatou, ma te vaiiho mai i<br />

te hoê hi◊oraa]” (1 Petero 2:21). Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te pee i te<br />

hi◊oraa o te Faaora i roto i te pahonoraa i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa?<br />

(A hi◊o 1 Petero 2:19–23.) Eaha te mau hi◊oraa o ta outou i ite no te mau taata o<br />

tei riro mai te huru o te Mesia i roto i te faaoroma◊iraa i te mau tamataraa? E mea<br />

nahea tatou ia haamaitaihia a pee ai tatou i te hi◊oraa o te Faaora i roto i te<br />

pahonoraa i te mau tamataraa?<br />

• Eaha te taime outou (e aore ra te tahi atu taata o ta outou i matau) i hamaniino-hia<br />

ai na roto i te raveraa i te hinaaro o te Fatu? E mea nahea ta Petero a◊o<br />

ia tatou ia pahono i taua mau huru ra? (A hi◊o 1 Petero 3:13–17; 4:12–19. E<br />

hinaaro paha outou ia tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te piha<br />

haapiiraa i nia i te tabula ereere.) I roto i tehea mau rave◊a e horo◊a ai te mau<br />

tamataraa ia tatou i te hoê rave◊a maitai ia haafatata i te Fatu e ia faahanahana<br />

ia÷na?<br />

3. Ia noaa ia outou te huru Atua e ia tamata ia itea-mau-hia to outou<br />

parauraahia e te maitiraahia.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 2 Petero 1.<br />

• Eaha te mau atiributi ta Petero i faataa ei tuhaa no te huru Atua? (A hi◊o<br />

2 Petero 1:4–7. A tabula i te mau atiributi i nia i te tabula ereere.) No te aha<br />

e mea faufaa ia faatupu tatou i teie mau aravihi? (A hi◊o 2 Petero 1:8.) E mea<br />

nahea outou ia hi◊o i teie mau atiributi i faaitehia e vetahi ê?<br />

• Ua titau o Petero i te Feia Mo◊a “e faaitoito, ia itea-mau-hia to outou<br />

parauraahia e te maitiraahia” (2 Petero 1:10). Eaha te auraa ia itea-mau-hia to<br />

outou parauraahia e te maitiraahia? (Ia farii mai te Fatu mai te haapapuraa e<br />

aore ra te fafauraa o te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. No te hoê taata,<br />

ua haapapuhia to÷na parauraahia e to÷na maitiraahia, e ite oia, ua taatihia÷tu<br />

oia no te ora mure ore, na roto hoi i te heheuraa e te varua no te tohu”<br />

[PH&PF 131:5]. Ua farii o Iosepha Semita i teie fafauraa mai ô mai i te Fatu, ia<br />

au i tei papa◊ihia i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:49.)<br />

• Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia haapapuhia to tatou parauraahia e te<br />

maitiraahia?


Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita: “I muri a◊e a farii ai te hoê taata i te<br />

faaroo i te Mesia, e tatarahapa oia i ta÷na mau hara, e e bapetizohia oia no te<br />

matararaa o ta÷na mau hara e e farii oia i te Varua Mo◊a (na roto i te tuuraa o te<br />

mau rima), . . .i muri iho e vaiiho oia ia÷na ia tamau noa ia faahaehaa ia÷na iho<br />

i mua i te Atua, ma te poiâ e te poiha i te parau tia, e ma te ora i te mau parau<br />

atoa a te Atua, e e parau oioi mai te Fatu ia÷na, ta÷u Tamaiti, e faateiteihia oe.<br />

Ia faaite roa mai ana◊e te Fatu ia÷na, e a ite ai oia e, ua faaoti taua taata ra ia<br />

tavini Ia÷na i te mau huru atoa, i reira e ite ai te taata e itea-mau-hia oia i te<br />

parauaraahia e te maitiraahia” (<strong>Te</strong>achings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph<br />

Fielding Smith [1976], 150).<br />

4. Ia ◊eta◊eta i te mau orometua haavare, e i te feia o te huna i te Tae<br />

Pitiraa Mai.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te 2 Petero 2–3 e te Iuda.<br />

A haamaramarama e, e tamaiti o Iuda na Iosepha raua o Maria e, e teina ïa no Iesu.<br />

• Ua faaara o Petero raua o Iuda e, e vai mai te mau orometua haavare i rotopu i<br />

te mau melo o te Ekalesia. Eaha ta raua i parau no te tahi mau huru o te mau<br />

orometua haavare? (A hi◊o 2 Petero 2:1–3, 10, 12–19; Iuda 1:4, 8, 10–13, 16,<br />

18–19.) E mea nahea tatou e ite roa ai i te mau orometua haavare i teie mahana?<br />

• Eaha te a◊o ta Petero raua o Iuda i horo◊a, o te nehenehe e tauturu ia tatou ia<br />

pato◊i i te mau haapiiraa hape [haavare] e ia faaea noa ma te haapa◊o maitai a<br />

faaineine ai tatou no te Tae Pitiraa Mai? (A hi◊o 2 Petero 3:11–14, 17–18; Iuda<br />

1:3, 20–21; a hi◊o atoa Moroni 7:12–17; PH&PF 45:57; 46:7–8.)<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te mau parau mau o ta outou i aparau. A faaitoito i te mau melo<br />

o te piha haapiiraa ia pee i te mau haapiiraa a Petero raua o Iuda a tutava ai ratou<br />

ia ora i roto i te faaroo e te mo◊araa.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o<br />

no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai.E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra i na piti atoa o teie mau mana◊o ei tuhaa no<br />

te haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> tahi atu aparauraa no te 1 Petero<br />

Haapiiraa 43<br />

• I roto i te 1 Petero 1, eaha te mau taa-ê-raa ta Petero i faaite i rotopu i te tuhaa<br />

ino e aore ra te maheahea e eaha te tuhaa ino ore, e aore ra mure ore? (A hi◊o 1<br />

Petero 1:4, 7, 18–19, 23–25. A tabula i te mau pahonoraa a te mau melo o te<br />

piha haapiiraa i nia i te tabula ereere i raro a◊e i na upoo parau: Tuhaa ino e aore<br />

ra te Maheahea e te Tuhaa ino ore e aore ra Mure Ore.) Eaha ta tatou e nehenehe e<br />

haapii mai i roto i teie mau taa-ê-raa?<br />

• Ua haapii o Petero e, ua “haapao-atea-hia [Iesu] hou te tumu o teie nei ao” ia<br />

riro ei Faaora (1 Petero 1:20; a hi◊o atoa Apokalupo 13:8). No te aha e mea<br />

faufaa teie parau mau? Eaha ta te mau papa◊iraa mo◊a e faaite mai i roto i te<br />

mau mahana hopea nei, tei amui mai i to tatou ite no te haapao-atea-raa-hia o<br />

te Faaora? (A hi◊o Mose 4:1–4; Aberahama 3:27–28.)<br />

225


226<br />

• Eaha te a◊o ta Petero i horo◊a no nia i te mau ture o te fenua? (A hi◊o 1 Petero<br />

2:13–15.) Eaha te a◊o ta te Fatu i heheu mai i roto i teie mau mahana hopea nei<br />

no nia i te mau ture o te fenua? (A hi◊o PH&PF 58:21–22; 98:4–10; 134:5; <strong>Te</strong><br />

Mau Hiroa Faaroo 1:12.)<br />

• Eaha ta Petero i haapii no nia i te ohipa no te pororaa i te evanelia i te feia<br />

pohe? (A hi◊o 1 Petero 3:18–20; 4:6.) I nahea to Iesu haereraa i te ao varua no<br />

te faanahonaho i te pororaa o te evanelia i rotopu i te feia pohe? (A hi◊o<br />

PH&PF 138:27.) No te aha oia i rave ai i te reira? (A hi◊o PH&PF 138:29–37.)<br />

Eaha ta te ohipa pororaa evanelia a te Faaora i roto i te ao varua i faaite mai no<br />

nia i te ohipa a te Atua? (I roto i te mau pahonoraa, e nehenehe e vai mai, no<br />

te haavaraa maitai roa e te aroha rahi o te Atua, te mau taata atoa i ora na i nia<br />

i te fenua nei, e farii ratou i te hoê rave◊a maitai ia farii i te evanelia e ia oaoa i<br />

to÷na mau haamaitairaa atoa.)<br />

• Eaha te a◊o ta Petero i horo◊a i te feia faatere o te Ekalesia i roto i te 1 Petero<br />

5:1–4? E mea nahea te feia faatere o te Ekalesia “e faaamu ai i te n≤n≤ a te<br />

Atua”? (1 Petero 5:2; a hi◊o 2 Petero 1:12–15; PH&PF 42:12–14). E mea nahea<br />

to outou haamaitairaahia e te feia faatere o te Ekalesia o tei pee i teie a◊o?<br />

2. “ I roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa. . . te mea imihia e te taata nei<br />

[Aore. . .e papa◊iraa mo◊a i riro ei tatararaa na te taata iho]” (2 Petero 1:20)<br />

• A tai◊o 2 Petero 1:20–21. Eaha ta Petero i haapii i roto i teie mau irava no nia i<br />

te tumu i noaa mai ai te mau papa◊iraa mo◊a? Eaha ta Petero i haapii no nia i te<br />

tatararaa i te mau papa◊iraa mo◊a? E mea nahea tatou e nehenehe ai ia haapapu<br />

e, te tatara afaro nei tatou i te mau papa◊iraa mo◊a? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, na roto i te imiraa i te mau tatararaa faaûrûhia a te feia<br />

faatere o te Ekalesia e na roto i te imiraa i te arata◊iraa a te Varua Mo◊a.) E mea<br />

nahea te mau haapiiraa a te feia faatere o te Ekalesia e aore ra te arata◊iraa a te<br />

Varua ia tauturu ia outou ia maramarama i te hoê papa◊iraa mo◊a taa-ê maitai?


“E Aroha Hoi te Atua”<br />

1, 2, e te 3 Ioane<br />

Haapiiraa<br />

44<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama e mea nahea te<br />

Metua e te Tamaiti ia faaite i to raua here no tatou e e mea nahea tatou ia faaite i<br />

to tatou here no raua e tia ai.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. 1 Ioane 2:28–29; 3:1–2; 4:7–19; 5:1, 11–15. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, te faaite<br />

nei to tatou Metua i te Ra◊i ra i to÷na here no tatou na roto i te horo◊araa i te<br />

hoê rave’a no tatou ia riro mai ia÷na ra te huru e ia fatu i te ora mure ore.<br />

b. 1 Ioane 1:7–9; 2:1–2; 3:5–8, 16; 5:11–13. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, ua faaite o<br />

Iesu i to÷na here no tatou na roto i to÷na tusia taraehara, o te faatia ia tatou<br />

ia riro mai to tatou Metua i te Ra◊i ra.<br />

c. 1 Ioane 2:3–17; 3:9–24; 4:4–21; 5:1–10; 2 Ioane; 3 Ioane. <strong>Te</strong> haapii nei o<br />

Ioane e, te faaite nei tatou i to tatou here no to tatou Metua i te Ra◊i ra, e ia<br />

Iesu Mesia na roto i to tatou haapa◊o e to tatou here i te tahi e te tahi.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Moroni 7:48; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau<br />

45:3–5.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a afa◊i mai i te hoê hoho◊a<br />

o te utuafare e aore ra hoê o te mau hoho◊a i muri nei: <strong>Te</strong> Hoê Utuafare o te<br />

Rave Amui nei i te Ohipa (62313), <strong>Te</strong> Arearea o te Utuafare (62384), e aore ra<br />

<strong>Te</strong> Tahoêraa o te Utuafare (<strong>Te</strong> Afata Hoho◊a no te Evanelia, 616).<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “<strong>Te</strong> here, te aupuru, te horo◊araa i te taime no te<br />

ohipa, te pipiri ore, te haapiiraa i te papa◊iraa mo◊a, e te pure, e horo◊a te reira i<br />

ta outou haapiiraa i te niu pae varua. Na roto i te amuiraa i teie mau tuhaa a<br />

faaineine ai outou i te mau haapiiraa, e tauturu te reira ia outou ia faatupu i te<br />

mau haapiiraa i te pae varua i roto i to outou feruriraa e i roto i te aau hou<br />

outou a haapii ai i te reira i ta outou mau melo o te piha haapiiraa”<br />

(Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, iii).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A faaite i te hoê hoho◊a o te hoê utuafare.<br />

• Eaha te tahi o te mau rave◊a ta te mau metua no te faaite i te here no ta ratou<br />

mau tamarii? E mea nahea te mau tamarii ia faaite i te here no to ratou mau<br />

metua, mau taeae, e mau tuahine?<br />

• I roto i tehea rave◊a e riro ai tatou ei mau melo no te hoê â utuafare?<br />

227


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

228<br />

A haamana◊o i te mau melo o te piha haapiiraa e, hau atu i te riroraa ei utuafare i<br />

te fenua nei, e tamaiti varua e aore ra e tamahine varua tatou tataitahi na to tatou<br />

Metua i te Ra◊i ra, o tei here ia tatou e o te hinaaro ia haamaitai ia tatou. I roto i<br />

ta÷na mau episetole, ua tamau noa o Ioane i te haapapu e mea nahea te Metua e te<br />

Tamaiti ia faaite i to raua here no tatou e, e mea nahea tatou e nehenehe ai ia<br />

faaite i to tatou here no raua.<br />

A haapii ai outou i te mau irava o te papa◊iraa mo◊a, a aparau e mea nahea te reira<br />

ia faaohipa i roto i te oraraa o te mahana tataitahi. A faaitoito i te mau melo o te<br />

piha haapiiraa ia faaite i te mau iteraa i tupu o te tuati i te mau parau tumu o te<br />

papa◊iraa mo◊a.<br />

1. <strong>Te</strong> Mau Faaiteraa no te Here o te Metua i te Ra◊i ra no Tatou<br />

A aparau i te mau irava i tabulahia i raro nei. E hinaaro paha outou ia haapoto i<br />

te aparauraa na roto i te tabularaa i nia i te tabula ereere te mau faaiteraa no te<br />

here [aroha] o te Atua.<br />

• Ahiri e faaohipa outou hoê parau no te faataa i te Metua i te Ra◊i ra, eaha ïa<br />

taua parau ra? Eaha te parau ta Ioane i faaohipa no te faataaraa i te Metua i te<br />

Ra◊i ra i roto i te 1 Ioane 4:8, 16? No te aha e parau tano tera?<br />

• A tai◊o 1 Ioane 3:1–2. Eaha te faaiteraa no te here o te Atua ta Ioane i faahiti i<br />

roto i teie mau irava? (E pii te Atua ia tatou ta÷na mau tamaroa e e faariro oia ia<br />

tatou mai te Mesia—ia faahanahanahia, ia faateiteihia, ia fatu ai◊a apiti e o÷na;<br />

a hi◊o atoa Roma 8:14–17.) Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia piihia, ei mau<br />

tamaiti a te Atua? (A hi◊o 1 Ioane 2:28–29; 4:7; 5:1; Galatia 3:26–27; Mosia<br />

5:5–9; Moroni 7:48. A haamaramarama e, a riro noa ai tatou atoa ei mau<br />

tamarii varua na te Atua, te faaohiparaa o te mau parau “te mau tamaiti a te<br />

Atua” i roto i te 1 Ioane 3:1–2 ei faaau ïa no te feia o te rave i nia ia ratou iho<br />

te i◊oa o te Mesia na roto i te bapetizoraa e, o te faahanahana i to÷na i◊oa na<br />

roto i te faaroo e te parau tia.)<br />

• A tai◊o i te Ioane 4:9–10. Eaha te faaiteraa no te here [aroha] o te Atua ta Ioane<br />

i faahiti i roto i teie mau irava? (A hi◊o atoa Ioane 3:16; 1 Ioane 5:11; 2 Nephi<br />

9:10. A haamaramarama e, te parau ei taraehara [tamârû] i roto i te 1 Ioane<br />

4:10 ei faaau ïa no te tusia taraehara o Iesu Mesia.) E mea nahea te tonoraa i<br />

ta÷na Tamaiti ia taraehara no ta tatou mau hara ia faaite i te here o te Metua i<br />

te Ra◊i ra no tatou?<br />

• A tai◊o 1 Ioane 4:13. Eaha te faaiteraa no te here o te Atua ta Ioane i faahiti i<br />

roto i teie irava? E mea nahea te Varua i te riroraa ei horo◊a faufaa i roto i to<br />

outou oraraa?<br />

• Ua haapii o Ioane e, e pahono mai te Metua i te Ra◊i ra i ta tatou mau pure mai<br />

te mea e, e ani tatou ia au i To÷na hinaaro (1 Ioane 5:14–15). E mea nahea te pure<br />

i te tautururaa ia outou ia ite i te here o te Metua i te Ra◊i ra? No te aha e mea<br />

faufaa rahi te pure no tatou ia riro mai to tatou Metua i te Ra◊ira te huru?<br />

• Ua haapii o Ioane e, “<strong>Te</strong> hinaaro nei tatou ia÷na, no te mea oia na tei hinaaro<br />

mai na ia tatou nei [te here nei tatou i te [Atua], no te mea ua here oia ia tatou<br />

na mua roa” (1 Ioane 4:19). Eaha te tahi o te mau rave◊a, ua faaite te Atua i<br />

to÷na here no tatou? Eaha to outou huru ia feruri ana◊e i te mau rave◊a ta te<br />

Atua i faaite mai i to÷na here no outou?


Ua parau te Peresideni Thomas S. Monson e: “<strong>Te</strong>i roto i te faanahoraa [opuaraa] a<br />

to tatou Metua i te Ra◊i ra te mau faaiteraa tumu no te here mau. <strong>Te</strong> mau mea<br />

atoa ta tatou e tapea au nei—mai to tatou mau utuafare, to tatou mau hoa, to<br />

tatou oaoa, to tatou ite, to tatou mau iteraa papu—e mâ atoa ïa ahiri aita e vai ra<br />

to tatou Metua e Ta÷na Tamaiti, te Fatu Iesu Mesia. . . . Aita â te ao nei i ite papu<br />

a◊enei i te horo◊a rahi atu, aita hoi i ite a◊enei i te here mure ore rahi atu”<br />

(i roto Conference Report, Apr. 1993, 77; e aore ra Ensign, May 1993, 62–63).<br />

2. <strong>Te</strong> mau faaiteraa no te here o te Faaora no tatou<br />

A aparau i te mau irava i papa◊ihia i raro nei.<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 3:16. Eaha te faaiteraa no te here o te Faaora ta Ioane i<br />

faahiti i roto i teie irava? Eaha te mau haamaitairaa te nehenehe ia tatou ia<br />

farii, no te tumu o te tusia taraehara o te Faaora? (A hi◊o 1 Ioane 1:7–9;<br />

5:11–13; 2 Nephi 9:11–13; Alama 11:40–44. E hinaaro paha outou ia papa◊i i te<br />

mau pahonoraa a te mau melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere a<br />

aparau ai outou i teie mau irava.)<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 2:1–2. Eaha te faaiteraa no te here o te Faaora ta Ioane i<br />

faahiti i roto i teie mau irava? (Eaha te hoê arai? (<strong>Te</strong> hoê taata o te paruru i te<br />

tahi taata.) Eaha ta Iesu, ei arai, i rave no tatou? (A hi◊o PH&PF 45:3–5.)<br />

• Ua haapii o Ioane e, ua haere mai te Tamaiti a te Atua no te haamou i te mau<br />

ohipa a te diabolo (1 Ioane 3:8). E mea nahea te oraraa e te mau haapiiraa a te<br />

Faaora ia haamou i te mau ohipa a te diabolo?<br />

3. <strong>Te</strong> faaiteraa i to tatou here no te Metua i te Ra◊i ra, ia Iesu Mesia, e ia<br />

vetahi ê<br />

Haapiiraa 44<br />

A aparau i te mau irava i papa◊ihia i raro nei. E hinaaro paha outou ia haapoto i<br />

te aparauraa na roto i te papa◊iraa i nia i te tabula ereere, i te mau rave◊a ta tatou e<br />

nehenehe e faaite i te here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu Mesia.<br />

• A tai◊o i te Ioane 2:3–6. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i roto i teie mau<br />

irava no nia i te huru ia faaite i to tatou here no te Atua? (A hi◊o Ioane 14:15;<br />

1 Ioane 3:24; 5:3; 2 Ioane 1:6.) E mea nahea te haapa◊o ia faaite i to tatou here<br />

no te Atua?<br />

• A tai◊o i te 2 Ioane 1:4 e te 3 Ioane 1:4. E mea nahea to tatou haapa◊o maitai ia<br />

hopoi i te oaoa i to tatou Metua i te Ra◊i ra?<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 2:15–17. Eaha te nehenehe ia tatou ia haapii mai i roto i teie<br />

mau irava no nia i te huru ia faaite i to tatou here no te Atua? E mea nahea tatou<br />

i te tahi taime, ia faaite i te here no te ao nei ma te faaite ore i te here no te<br />

Atua? E mea nahea tatou ia faahuru-ê-hia ia faaite ana◊e tatou i te here no te ao<br />

nei? E mea nahea tatou ia upootia i nia i te here no te mau mea o teie nei ao?<br />

• A tai◊o i te 1 Ioane 4:7–8, 11. Eaha ta tatou e nehenehe ia haapii mai i roto i<br />

teie mau irava no nia i te huru ia faaite i to tatou here no te Atua? (A hi◊o atoa<br />

1 Ioane 3:11, 23; 4:21.) E mea nahea ta Ioane faataaraa i te feia o te parau nei<br />

ia here i te Atua, tera râ aita e “here nei i te tahi e te tahi”? (A hi◊o 1 Ioane 2:9,<br />

11; 3:14–15, 17; 4:20.) No te aha te here ia vetahi ê i riro ai ei faito no to tatou<br />

here i te Atua? E mea nahea e nehenehe ai ia ite e ia faaite atu i te here rahi atu<br />

no te tahi e te tahi? E mea nahea to outou haamaitairaahia na roto i te here o<br />

te tahi atu taata ia outou?<br />

229


Mai te mea ua faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaite faahou atu i te<br />

hoho◊a o te utuafare e a ani i te mau uiraa i muri nei:<br />

• Eaha te mau haamaitairaa no te oraraa i roto i te hoê utuafare, e mea here anei<br />

te mau melo i te tahi e te tahi e te here atoa ra anei i te Atua? E mea nahea<br />

tatou e nehenehe ai ia tauturu ia vetahi ê ia oaoa i taua â mau haamaitairaa ra<br />

ei tuhaa no te utuafare o te Atua?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu i te here rahi o ta te Metua i te Ra◊i ra e Iesu Mesia i farii no tatou.<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia haamana◊o i te mau haapiiraa a<br />

Ioane a tutava ai ratou ia faaite i to ratou here no te Metua i te Ra◊i ra e no Iesu<br />

Mesia e no te tahi atu mau taata.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o<br />

no te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

230<br />

1. “Ia haere râ tatou na te maramarama” (1 Ioane 1:7)<br />

A tai◊o i te 1 Ioane 1:6–7.<br />

• Eaha te auraa no te parau “ia haere i roto i te pouri”? Eaha te auraa no te parau<br />

“ia haere i roto i te maramarama”? (Ei tuhaa no ta oe aparauraa no teie mau<br />

uiraa, e hinaaro paha oe e ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia himene mai<br />

“Haapii Ia÷u ia Ite i te Maitai.” A hi◊o <strong>Te</strong> Mau Hime, numera 189, e aore ra<br />

Children’s Songbook, 177.)<br />

2. <strong>Te</strong> faaara nei o Ioane i nia i te varua no te aneti-Mesia<br />

• I roto i teie mau episetole, ua tataipiti te faaararaa a Ioane i te Feia Mo◊a ia<br />

pato◊i i te mau aneti-Mesia. Eaha ta Ioane i parau, oia hoi eaha ta te aneti-<br />

Mesia e tamata ia rave? (A hi◊o 1 Ioane 2:22–23; 4:1–3; 2 Ioane 1:7.) No te aha<br />

outou e mana◊o ai e, te tamata nei te enemi ia haamou i to tatou mau iteraa<br />

papu no te Faaora? Eaha te nehenehe ia tatou ia rave no te tapea puai i to<br />

tatou mau iteraa papu?<br />

Ua haapii o Elder M. Russel Ballard: “<strong>Te</strong> iteraa papu o te taata iho, te iteraa<br />

papu o te taata tataitahi no te parau mau o te evanelia, no nia ihoa ra i te<br />

oraraa hanahana e te misioni a te Fatu Iesu Mesia, e mea faufaa rahi ïa no to<br />

tatou oraraa mure ore. . . Ua tohuhia te ora mure i nia i to tatou iho ite, oia<br />

hoi to te taata iho e to te taata tataitahi ite, no to tatou Metua i te Ra◊i ra e no<br />

Ta÷na Tamaiti Mo◊a. Na roto noa i te iteraa no nia i te reira, eita e rava◊i. E mea<br />

tia roa râ ia tatou ia farii i te mau iteraa i tupu i te pae varua, te iteraa o te taata<br />

iho no te tutau ia tatou. E tae mai te reira na roto i te imiraa i roto i taua â<br />

rave◊a aano, e te feruriraa hoê mai ta te hoê taata poiâ e imi i te maa” (i roto<br />

Conference Report, Apr. 1996, 111; e aore ra Ensign, May 1996, 80).<br />

3. “Aita e taata i hi◊o i te Atua” (1 Ioane 4:12)<br />

Mai te mea e, te maere nei te mau melo o te piha haapiiraa, oia hoi te auraa no<br />

te 1 Ioane 4:12, eita te taata e hi◊o i te Atua, a ani ia ratou ia hi◊o i te mau irava<br />

i roto i te Joseph Smith Translation [Tatararaa a Iosepha Semita], o te na ô ra e,


“Aita te taata i hi◊o i te Atua i te mau taime atoa, maori râ o ratou o te tiaturi”<br />

(1 Ioane 4:12, papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 12a). A faaite e, e rave rahi mau<br />

peropheta tei hi◊o i te Atua. (A hi◊o Exodo 33:9–11; Ioane 6:46; <strong>Te</strong> Ohipa<br />

7:55–56; <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 67:10–12; Mose 1:1–2;<br />

Aberahama 3:11; Joseph Smith—History [Iosepha Semita—Aamu] 1:16–17.<br />

4. <strong>Te</strong> aparauraa a te Feia <strong>Apî</strong><br />

A pee atu i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa ma te aparau faahu◊ahu◊a hau atu oia hoi, e mea<br />

nahea te feia apî e nehenehe ai ia faaite hau atu i te here no to ratou mau metua.<br />

A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia pee na roto i to ratou mau mana◊o,<br />

e a ani ia ratou ia ineine no te faaite i to ratou mau iteraa i te hebedoma i mua nei.<br />

5. <strong>Te</strong> mau himene no nia i te here<br />

Haapiiraa 44<br />

A maiti i te hoê himene no nia i te here (a hi◊o i raro a◊e “Here” i roto i te mau<br />

“Tumu Parau” oia te faaiteraa o te buka himene). A faanaho ia noaa te hoê p∂p∂<br />

na◊ina◊i o te mau melo o te piha haapiiraa no te himene mai, e aore ra a himene<br />

[oe] i te himene a tai◊ohia ai te mau parau, e aore ra a hautihia ai te hoê<br />

haruharuraa no te reira.<br />

231


Haapiiraa<br />

45<br />

232<br />

“O <strong>Te</strong>i Riro Ia÷na te Rê ra,<br />

No÷na te Mau Mea Atoa ra”<br />

Apokalupo 1–3; 12<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia maramarama i te tahi o te mau<br />

haamaitairaa o te tae mai i te feia o te upooti◊a i nia i te mau tamataraa o te<br />

tahuti nei na roto i to ratou iteraa papu no Iesu Mesia.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia Mai<br />

a. Apokalupo 1:1–3, 9–20. Ua haapiihia o Ioane ia papa◊i i te apokalupo ta÷na i<br />

farii mai ô mai i te Fatu na roto mai i te hoê melahi. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane i roto<br />

i te apokalupo i te mau tapa◊o e rave rahi o te tia nei ei mau tuhaa no te<br />

Ekalesia a Iesu Mesia.<br />

b. Apokalupo 2–3. Na roto ia Ioane, te haapii nei te Fatu i te mau amaa e hitu<br />

o te Ekalesia i Asia, no nia i te mau haamaitairaa rahi o te tia◊i ra ia ratou o<br />

te upooti◊a i nia i te mau tamataraa e te mau faahemaraa o te tahuti nei.<br />

c. Apokalupo 12. <strong>Te</strong> hi◊o nei o Ioane i te hoê orama no te Tama◊i i te Ra◊i e te<br />

tama◊i-tamau-raa i nia i te fenua nei. <strong>Te</strong> haapii mai nei oia e, e upooti◊a te<br />

Feia Mo◊a i nia ia Satane na roto i te Taraehara o te Faaora e na roto i to<br />

ratou mau iteraa papu.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: Apokalupo 21:7; Bible Dictionary, [Ditionare o te Bibilia],<br />

“Revelation of John,” 762–63.<br />

3. Mai te mea e faaohipa outou i <strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa, a faaineine ia faaohipa<br />

i te mau hoho◊a i nia i te ap¥ 238. E hinaaro paha outou ia papa◊i i te mau<br />

faahoho◊araa rahi atu no teie mau hoho◊a i nia i te tabula ereere e aore ra i nia<br />

i te hoê ap¥ parau rahi maitai ia nehenehe i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

ite atu i te reira.<br />

4. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa. Ua riro te mau orometua maitai ei mau taata faaroo<br />

maitai. I roto i te faaroo eita i te faaroo noa area râ o te tamataraa atoa ïa ia<br />

maramarama i te mea e parauhia ra. <strong>Te</strong> mau orometua o te faaroo maitai roa, e<br />

faaite ratou e te maramarama ra ratou e, te haafaufaa ra i te melo tataitahi o te<br />

piha haapiiraa. (A hi◊o Haapiiraa- Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 204–07).<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia feruri i te mau tapa◊o ta te Fatu i faaohipa<br />

i roto i ta÷na haapiiraa i roto i ta÷na ohipa pororaa evanelia i nia i te fenua nei.<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te miti papaa, te sitona e te zitania, te<br />

pane, e te mau tumu olive.)


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

• No te aha e mea maitai ia faaohipa i te mau tapa◊o i roto i te haapiiraa? (E<br />

tauturu te reira i te taata i haere mai e haapii ia maramarama e ia haamana◊o,<br />

na roto i te faaauraa i te mau mana◊o matau-ore-hia e aore ra te mau mea i te<br />

feia o tei matau rahi atu; e nehenehe te reira e faaite mai i te mau faito taa ê<br />

no te auraa, e nehenehe te reira e faaitoito i te taata i haere mai e haapii ia<br />

feruri hau atu te hohonu i nia i te mea e haapiihia ra.)<br />

A haamaramarama e, ua faaohipahia te mau tapa◊o na roto i te mau papa◊iraa<br />

mo◊a, i roto ihoa râ i te buka o te Apokalupo. A faaite i te mau hoho◊a i nia i te<br />

ap¥ 238, e a parau maite atu e, e faaite teie mau hoho◊a i te mau tapa◊o o tei<br />

aparauhia i roto i te pene 1 o te Apokalupo. E aparauhia teie mau tapa◊o tataitahi<br />

i roto i teie haapiiraa.<br />

E hinaaro paha outou ia haamaramarama e, te Aposetolo Ioane, oia te taata<br />

papa◊i i te buka o te Apokalupo, no roto mai oia i te hoê [nunaa ta ratou] peu<br />

tumu o te faaohiparaa rahi roa i te tapa◊o i roto i to÷na reo e te tai◊oraa i te buka.<br />

E farii pinepine te feia tai◊o buka o teie anotau i te fifi i te [faaauraa] tapa◊o i roto i<br />

te mau papa◊iraa a Ioane. Mai te mea e tatara noa tatou i te mau hoho◊a, e<br />

nehenehe ia huru ê e te ano◊ino◊i te buka o te Apokalupo. Mai te mea te<br />

haamana◊o nei tatou e, ua riro te mau hoho◊a e rave rahi ei tapa◊o e ei tia no te<br />

mau taata, te mau mea, e aore ra te mau ohiparaa ua matau a◊ena ïa tatou, e mea<br />

ohie a◊e ïa ia maramarama i roto i te buka.<br />

Na roto i te pure, a feruri maite eaha te mau irava o te papa◊iraa mo◊a e te mau<br />

uiraa i roto i teie haapiiraa o te pahono maitai a◊e i te mau hinaaro o te mau<br />

melo o te piha haapiiraa. A rave i te pae rahi o te taime o te haapiiraa no te<br />

aparauraa i teie mau irava e te mau uiraa. A tauturu i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia ite e, e mea tano e, e mea maitai te buka o te Apokalupo no tatou<br />

i teie mahana.<br />

1. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane i te mau tapa◊o e rave rahi o te tia nei ei mau tuhaa<br />

no te Ekalesia a Iesu Mesia.<br />

A tai◊o e a aparau i te Apokalupo 1:1–3, 9–20.<br />

A hi◊opoa e te piha haapiiraa i te haamaramaramaraa rahi i muri nei no nia<br />

i te buka o te Apokalupo.<br />

Ua riro na o Ioane te hoê o te mau Aposetolo tumu a te Faaora. Ua tiahi-ê-hia oia e<br />

te hau Roma i Patamo, te hoê motu iti i rapae i te pae apatoa o te fenua Turkey i<br />

teie nei mahana, no te faaiteraa i te iteraa papu no Iesu Mesia. A parahi ai oia i<br />

reira, ua haere mai te hoê melahi e farerei ia’na e ua horo◊ahia ia◊na te hoê<br />

heheuraa o ta÷na i papa◊i i roto i te mau rata i na amaa e hitu o te Ekalesia i te fenua<br />

Asia (Apokalupo 1:1, 9–11). Ua riro mai teie mau rata, te buka o te Apokalupo.<br />

Ua papa◊ihia te buka o te Apokalupo i te pae rahi i roto i te reo tapa◊o. <strong>Te</strong> tumu<br />

parau, oia hoi “e vai mai te hoê upooti◊araa mau o te Atua i nia i teie nei fenua, i<br />

nia i te diabolo; te rê aueue ore o te maitai i nia i te ino, o te feia mo◊a i nia i to<br />

ratou feia hamani-ino, o te basileia o te Atua i nia i te mau basileia o te taata e o<br />

Satane. . .<strong>Te</strong> faahu◊ahu◊araa no nia i te mau mea ora, te mau tama◊i, te mau<br />

melahi, te taata nei, e te tahi atu., e tauturu ïa i te faatupuraa o teie nei tumu<br />

parau. Na roto i te hoê haapiiraa iti, e nehenehe i te tumu parau ia ite-maitai-hia,<br />

noa÷tu aita te mau faahu◊ahu◊araa i matara roa i tei faataahia” (Bible Dictionary,<br />

“Revelation of John,” 762).<br />

233


234<br />

I roto i na pene e toru o te omuaraa o te buka, ua papa◊ihia te iteraa papu o Ioane<br />

no te parau mau o te heheuraa, te mau haapiiraa a Ioane no ô mai i te Fatu ra, e<br />

te a◊o a Ioane i na amaa e hitu o te Ekalesia i te fenua Asia. I roto i te pene 4, ua<br />

papa◊ihia te orama a Ioane no te ra◊i, e na roto i te mau pene 5 e tae atu i te 20, o<br />

ta÷na ïa orama no te hopea i mua i te upooti◊araa hopea o te basileia o te Atua. <strong>Te</strong><br />

faaite nei teie orama i te mau aroraa i nia i te basileia o Satane, te haamouraa o te<br />

basileia o Satane, e te hoho◊a hopea i roto i te aamu o teie nei ao. I muri a◊e i te<br />

reira, o te hoê orama ïa no te mau ra◊i apî e te fenua apî—te ao i roto i to÷na huru<br />

tiretiera (Apokalupo 21:1–5). <strong>Te</strong> faaoti ra te buka o te Apokalupo na roto i te<br />

iteraa papu o te melahi e te tahi atu a◊o no ô mai i te Fatu ra.<br />

• Eaha te hoho◊a matamua, e aore ra te tapa◊o, ta Ioane i ite i roto i teie heheuraa?<br />

(A hi◊o Apokalupo 1:12.) Eaha ta te mau mori hinu e tia nei? (A hi◊o Apokalupo<br />

1:20.) No te aha te mau mori hinu i riro ai ei tapa◊o tano no te mau amaa o te<br />

Ekalesia? (A hi◊o 3 Nephi 18:24 e te faahitiraa i raro nei.) E mea nahea te mau<br />

paroita e te mau amaa i teie nei mahana ia ohipa ei mau mori hinu?<br />

Ua parau o Elder Bruce R. McConkie e: “E hopoi te mau mori hinu i te<br />

maramarama; aita ratou e hamani ra i te reira. Ta ratou ohipa o te faaineine-raa<br />

ïa, e ere râ i te hopoiraa i te taata nei. No reira na roto i te faaohiparaa i na mori<br />

hinu e hitu no te faahoho◊a i na ekalesia e hitu o ta Ioane e horo◊a nei i teie nei i<br />

te a◊o, te faaite nei ïa te Fatu e, e mea tia i ta÷na mau amuiraa taata i nia i te fenua<br />

nei ia hopoi i to÷na iho maramarama i to te ao nei” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament<br />

Commentary, 3 vols. [1966–73], 3:442).<br />

• I tehea vahi te Faaora i tuati ai i na mori hinu e hitu? (A hi◊o Apokalupo 1:13.)<br />

Eaha te huru o te Faaora i rotopu i ta÷na Ekalesia i teie nei mahana? No te aha<br />

e mea faufaa no tatou ia ite e, tei rotopu oia i to÷na mau taata?<br />

• Eaha ta te Faaora i tapea na i roto i to÷na rima atau i te taime i tia ai oia i<br />

rotopu i na mori hinu e hitu? (A hi◊o Apokalupo 1:16.) Eaha ta te mau fetia e<br />

hitu i tia atu? (A hi◊o Apokalupo 1:20 e te papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 20b; a<br />

hi◊o atoa i te Apokalupo 2:1, te papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 1a, Apokalupo 3:1,<br />

papa◊iraa na◊ina◊i roa i raro 1a. Na roto i te Joseph Smith Translation [Tatararaa<br />

a Iosepha Semita] no te Apokalupo 1–3, ua tauihia te parau mau melahi ei mau<br />

tavini, ei haamaramaramaraa i te reira, te tia nei te mau fetia no te feia faatere<br />

o na amaa e hitu o te Ekalesia.) E mea nahea te feia faatere o te Ekalesia i riro<br />

ai mai te mau fetia ra? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa oia hoi, e vai tamau<br />

noa mai ratou e e horo◊a hoi i te arata◊i ia ratou o tei imi i te reira.)<br />

• Eaha tei mahuti mai, mai roto mai i te vaha o te Faaora i roto i teie orama? A<br />

hi◊o Apokalupo 1:16.) Eaha ta teie parau i tia mai? (A hi◊o PH&PF 6:2.) I roto<br />

i tehea mau rave◊a e riro ai te parau a te Fatu mai te hoê o◊e? (A hi◊o Hebera<br />

4:12; Helamana 3:29.)<br />

• Eaha te tahi atu tapa◊o i vai i te Fatu i roto i teie heheuraa? (A hi◊o Apokalupo<br />

1:18.) Eaha ta te Faaora e rave i teie mau taviri? (E faaora oia i te mau taata<br />

atoa i te pohe pae tino, e e faaora oia i te feia parau tia mai te pohe pae varua.<br />

A hi◊o 2 Nephi 9:10–13.)<br />

2. <strong>Te</strong> faaite nei te Fatu i na amaa e hitu i roto i te fenua Asia no nia i te mau<br />

haamaitairaa i fafauhia ia ratou o te upootia mai.<br />

A aparau i te Apokalupo 2–3. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o puai<br />

mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, te mau pene 2 e te 3, te vai ra


te mau parau a te Fatu i na amaa tataitahi e hitu o te Ekalesia i te fenua Asia. Ua<br />

hi◊o faahou te Fatu i te tahi o te mau puai e te mau paruparu i roto i te aamaa<br />

tataitahi e ua faaara i te Feia Mo◊a ia faaafaro i to ratou mau paruparu.<br />

• Mai ta te Fatu i faaue e i faaafaro i te mau melo o te Ekalesia i Asia, te faaue nei<br />

e te faaafaro atoa nei oia ia tatou i teie nei mahana. Eaha ïa ta te Fatu e faaue ia<br />

tatou? Eaha ta te Fatu i parau ia tatou ia faaafaro?<br />

A haamaramarama e, i roto i ta’na haamaramaramaraa i te mau amaa o te Ekalesia<br />

i Asia, ua fafau atoa te Fatu i te mau haamaitairaa rahi i te feia o te upootia i nia i<br />

te mau tamataraa e te mau faahemaraa o te tahuti nei. A papa◊i i nia i te tabula<br />

ereere Mau Fafauraa i te Feia o te Upootia. A paraparau ai outou i te fafauraa<br />

tataitahi, a papa◊i i te reira i nia i te tabula ereere i raro a◊e i teie upoo parau.<br />

Ia Ephesia (Apokalupo 2:1–7)<br />

• Ua faaara te Fatu i to Ephesia i to ratou titauraa ia tatarahapa, ua fafau atoa râ<br />

oia, “<strong>Te</strong> riro ia÷na te re ra, e faaamu ïa vau ia÷na i te raau ra o te ora. “ Eaha ta te<br />

raau o te ora e tia nei (A hi◊o 1 Nephi 11:21–22.) No te aha i riro ai te reira, te<br />

mea hinaaro-roa-hia o te mau haamaitairaa atoa?<br />

Ia Semurina (Apokalupo 2:8–11)<br />

• Ua faaara te Fatu i te Feia Mo◊a i Semurina e, e mauiui ratou i te mau ati rahi,<br />

area râ ua fafau atoa oia, “O te riro ia÷na te re ra, e ore roa oia e ino i te piti o<br />

te pohe. “ Eaha te piti o te pohe? (A hi◊o Alama 12:16, 32; Helamana 14:18.)<br />

E mea nahea e nehenehe ai i te fafauraa a te Fatu i te Feia Mo◊a i Semurina ia<br />

tauturu ia tatou ia ite i to tatou mau ati rahi i roto i te hi◊oraa tano?<br />

Ia Peregamo (Apokalupo 2:12–17)<br />

• Ua faahapa te Fatu i te tahi o te mau taata i Peregamo no te peeraa i te parau<br />

haapiiraa a Balaama, oia te hoê peropheta o te <strong>Faufaa</strong> Tahito o tei hinaaro i te<br />

mau hanahana e te mau haamauruururaa o te fenua nei hau atu i ta÷na i titau<br />

ia pee i te hinaaro o te Fatu. Eaha te mau hanahana e te mau haamauruururaa<br />

o te fenua nei o ta tatou e tia ia haapae roa no te haapa◊o i te hinaaro o te Fatu?<br />

• I te Feia Mo◊a i Peregamo, ua fafau te Fatu, “<strong>Te</strong> riro ia÷na te re ra, e faaamu ïa<br />

vau ia÷na i te mâna i moe ra,” (<strong>Te</strong> auraa o te parau moe i roto i teie parau , oia<br />

hoi e mea mo◊a, e aore ra, eita e itea-noa-hia i te taata atoa.) Eaha ta te mâna<br />

moe e nehenehe e tia? (A hi◊o Ioane 6:35, 49–51.)<br />

Ia Tuatira (Apokalupo 2:18–29)<br />

Haapiiraa 45<br />

• I roto i ta÷na mau parau i te Feia Mo◊a i Tuatira, eaha ta te Fatu i fafau ia ratou<br />

o te upooti◊a? (Apokaupo 2:26–28. A haamaramarama e, e faaauhia teie mau<br />

fafauraa i te mau haamaitairaa o te faateiteiraa e te ora mure ore, ia tae i te<br />

taime e faatere ai te feia parau tia i nia i te mau basileia o te ra◊i ra.) Eaha te<br />

tapearaa auri o ta te feia parau tia e faatere i nia i te mau nunaa? (A hi◊o<br />

1 Nephi 11:25; Joseph Smith Translation, Apokalupo 2:27.) E mea nahea<br />

tatou ia faaohipa i te parau a te Atua no te faatere i to tatou iho oraraa?<br />

• O vai te fetia po◊ipo◊i i faahitihia i roto i te Apokalupo 2:28? (A hi◊o<br />

Apokalupo 22:16.) Eaha te auraa i parauhia e riro e horo◊ahia te fetia po◊ipo◊i?<br />

(<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, ia farii i te Mesia i roto i to tatou<br />

oraraa e ia farii i te mau haamaitairaa no to÷na Taraehara.)<br />

235


236<br />

Ia Saradi (Apokalupo 3:1–6)<br />

• Eaha te mau haamaitairaa ta te Fatu i fafau i te Feia Mo◊a i Saradi? (A hi◊o<br />

Apokalupo 3:5.) E mea nahea te ohiparaa i roto i te mau oro◊a o te hiero ia<br />

faaineine ia tatou ia riro ei [feia] “ahuhia i te oaoa” e amuri noa÷tu? Eaha te<br />

buka o te oraraa? (A hi◊o PH&PF 128:7; a hi◊o atoa Exodo 32:33; Alama 5:58;<br />

Bible Dictionary, “Book of Life,” 626–27.) Eaha te mea e tupu mai i te feia to<br />

ratou mau i◊oa ua papa◊ihia i roto i te buka e aita râ i tumâhia no te ino rahi?<br />

(A hi◊o Apokalupo 21:10, 23–27; Alama 5:58; PH&PF 88:2.)<br />

Ia Philadelephia (Apokalupo 3:7–13)<br />

• Eaha ta te Fatu i parau e rave oia no te Feia Mo◊a i Philadelephia, no te mea<br />

“ua mau papu [ratou] i [ta÷na] parau, e. . . aore i huna i [to÷na] i◊oa”? (A hi◊o<br />

Apokalupo 3:10.) E mea nahea te oraraa parau tia ia faaohie a◊e ia pato◊i i te<br />

faahemaraa?<br />

• Ua fafau te Fatu i te feia o te upooti◊a, “E papai au i te i◊oa o tau Atua i nia iho<br />

ia÷na, e te i◊oa no te oire o tau Atua ra. “ Eaha te auraa ia farii i te i◊oa o te Atua<br />

e te i◊oa o to÷na oire, ia papa◊ihia i nia ia tatou? (E riro ïa tatou mai te Atua te<br />

huru e riro tatou ei feia ai◊a i to÷na basileia mure ore.)<br />

Ia Laodikea (Apokalupo 3:14–22)<br />

• Ua faautu◊a te Fatu i te Feia Mo◊a i Laodikea o tei “ore i toetoe, aore hoi i<br />

mahanahana” (Apokalupo 3:15–16). E mea nahea tatou i te tahi mau taime ia<br />

“ore e toetoe” i te pae varua? E mea nahea e nehenehe ai ia faarahi i ta tatou<br />

fafauraa i te evanelia a Iesu Mesia?<br />

• Ua fafau te Fatu i to Laodikea, “O te riro ia÷na te re ra, e haaparahi au ia÷na ia÷u<br />

nei i nia i to÷u nei terono, mai tei riro atoa mai te re ia÷u ra, e te parahi nei au e<br />

tau Metua atoa i nia iho i to÷na ra terono” (Apokalupo 3:21). Eaha te mau<br />

haamaitairaa tei riro ei tapa◊o na roto i te fafauraa ia parahi e te Fatu i nia iho i<br />

to÷na ra terono” (A hi◊o Roma 8:16–17.)<br />

A hi◊o atu i te tabula no te mau fafauraa i nia i te tabula ereere, e a<br />

haamaramarama e, ia feruri maite-ana◊e-hia teie mau fafauraa atoa, te faataa ra te<br />

reira i te hopea mure ore i mua no te feia parau tia. A ani i te mau melo o te piha<br />

haapiiraa ia tai◊o i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 132:20 ei haapotoraa<br />

o teie mau fafauraa.<br />

3. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, ia re [upooti◊a] te Feia Mo◊a i nia ia Satane na roto<br />

i te Taraehara o Iesu Mesia e na roto i to ratou mau iteraa papu.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai i roto i te Apokalupo 12. A<br />

haamaramarama e, ei tuhaa no ta÷na heheuraa, ua ite o Ioane i te hoê orama<br />

tapa◊o [faahoho◊araa] no te Tama◊i i te Ra◊i ra e i to÷na tamauraa i nia i te fenua nei.<br />

A haamaramarama e, te vahine i faataahia i roto i te Apokalupo 12:1–2, 5 te tia<br />

nei ïa no te Ekalesia a te Atua. <strong>Te</strong> tamarii ta÷na i hopoi i mua, te tia nei ïa no te<br />

basileia o te Atua—te hau o te vai i nia i te fenua nei i roto i te faatere mileniuma<br />

o Iesu Mesia. (A hi◊o Joseph Smith Translation, Revelation 12:7; a hi◊o atoa<br />

Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, comp. Bruce R. McConkie, 3 vols.<br />

[1954–56], 1:229.)


• O vai ta te teni e tia nei i roto i te Apokalupo 12? (A hi◊o Apokalupo 12:9.)<br />

Eaha tei tupu i te teni e to÷na feia apee i roto i te Tama◊i i te Ra◊i ra? (A hi◊o<br />

Apokalupo 12:3–4, 7–9.) Eaha ta te teni i rave i muri a◊e i to÷na huriraahia i<br />

rapae? (A hi◊o Apokalupo 12:17.) O vai ta Satane e aro nei i teie nei mahana?<br />

(A hi◊o Apokalupo 12:12.)<br />

Ua parau te Peresideni Wilford Woodruff: “E piti na mana i nia i te fenua nei<br />

e i rotopu i te mau taata e parahi nei i te fenua nei—te mana o te Atua e te<br />

mana o te diabolo. . . I te taime te Atua i tuu ai te hoê nunaa i te fenua nei,<br />

aita e pe◊ape◊a i te matahiti, ua aro o Lucifero, te tamaiti o te po◊ipo◊i, e te<br />

rahiraa milioni o te mau varua i hi◊a o tei hurihia i rapae i te ra◊i, i te Atua, i te<br />

Mesia, i te ohipa a te Atua, e i te mau taata o te Atua. E aita ratou i pouri i<br />

roto i te raveraa i te reira i roto i to tatou nei anotau e u◊i. I te vahi atoa e tuu<br />

te Fatu i To÷na rima no te rave i te tahi ohipa, e haa atoa taua mau mana ra no<br />

te faatahuri i te reira” (i roto Deseret Evening News, 17 Oct. 1896, 9; faahitihia<br />

e Gordon B. Hinckley, i roto Conference Report, Oct. 1986, 56; e aore ra<br />

Ensign, Nov. 1986, 43).<br />

• E mea nahea te Ekalesia e te basileia o te Atua ia re i te pae hopea i nia ia<br />

Satane? (A hi◊o Apokalupo 12:11.) E mea nahea te Taraehara o te Mesia e to<br />

tatou iteraa papu no te reira e tauturu ai ia tatou i roto i ta tatou tutavaraa<br />

tataitahi i nia ia Satane?<br />

<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite papu e, te feia o te re i nia i te mau faahemaraa e te mau tamataraa o te<br />

ao nei, e farii ratou i te mau haamaitairaa o te ora mure ore. A haamana◊o i te<br />

mau melo o te piha haapiiraa e, e horo◊a te Taraehara o te Faaora i te hoê rave◊a<br />

no tatou ia re, mai te mea e tatarahapa tatou e e haapa◊o maitai tatou.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia haapiiraa i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai.<br />

E hinaaro paha outou ia faaohipa i teie mana◊o ei tuhaa no te haapiiraa.<br />

“Inaha, te tia noa nei au i te uputa” (Apokalupo 3:20)<br />

Haapiiraa 45<br />

A faaite i te hoho◊a o Iesu i te Uputa (62170; Afata hoho◊a no te evanelia 237).<br />

• Eaha ta te Apokalupo 3:20 e haapii nei no nia i te Fatu? (A hi◊o atoa Apokalupo<br />

22:17.) E mea nahea to outou iteraa i te reira ei parau mau?<br />

237


“E Parahi Oia i Roto ia Ratou<br />

ra, e Ei Taata Ratou No÷na”<br />

Apokalupo 5–6; 19–22<br />

Haapiiraa<br />

46<br />

<strong>Te</strong> Tumu No te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia tia atu i mua nei ma te tiaturi<br />

no te mea, ua ite ratou e, e upooti◊a ratou i nia i te mau puai o te ino, e e faatere<br />

te Faaora ma te manuïa rahi.<br />

<strong>Te</strong> Faaineineraa 1. A tai◊o, a feruri hohonu, e a pure no nia i te mau papa◊iraa mo◊a i muri nei:<br />

<strong>Te</strong> Tatararaa o<br />

te Haapiiraa i<br />

Mana◊ohia mai<br />

a. Apokalupo 5:1–5; 6. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane na roto i te heheuraa te hoê buka tei<br />

taatihia e na tapao taati e hitu e te hi◊o maite nei oia i te tahi o te mau<br />

tupuraa ohipa o na tapao taati matamua e ono, e aore ra te mau tau. <strong>Te</strong> ite<br />

nei oia e, ua aro Satane i te feia parau tia i roto i te mau tau atoa.<br />

b. Apokalupo 19:1–9; 20:1–11. <strong>Te</strong> ite nei o Ioane e, e taamuhia o Satane<br />

e e faatere te Mesia ma te manuïa rahi i roto i te Mileniuma.<br />

c. Apokalupo 20:12–22:21. <strong>Te</strong> haapii nei o Ioane e, i muri a◊e a tupu<br />

ai te haavaraa hopea, e parahi mai te feia parau tia e te Atua.<br />

2. <strong>Te</strong> tahi atu tai◊oraa: <strong>Te</strong> Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 77; Bible<br />

Dictionary, “Revelation of John,” 762–63.<br />

3. <strong>Te</strong> mana◊o no te haapiiraa: “I nia i te mau mea atoa, te faaineineraa hau atu i<br />

te faufaa oia hoi o outou [oe] iho ïa. A faaineine ia farii i te mana o te Varua<br />

Maitai” (Boyd K. Packer, <strong>Te</strong>ach Ye Diligently [1975], 219). E mea tia ia tatou<br />

tataitahi ia tutava ia ora mai ta te Faaora i ora na e ia haapii ia au i ta÷na i<br />

haapii atu. Na roto i te pure, a feruri maite i te mea o ta outou e nehenehe e<br />

rave no te haapapu e, te haapii nei outou e te mana o te Varua Maitai. (A hi◊o<br />

Haapiiraa—Aore e Piiraa <strong>Te</strong>itei Atu, 9, 13.)<br />

<strong>Te</strong> Faahi’oraa Ohipa Mai te mea e tano, a faaohipa i te ohiparaa i muri nei e aore ra hoê o ta outou<br />

iho no te haamata i te haapiiraa.<br />

A hohora atu i te hoê ve◊a apî roa, e a faaite e piti e aore e toru o te mau papa◊iraa<br />

oto rahi, mai te mau aamu o te taparahiraa taata e aore te mau ati rahi o te natura.<br />

• Eaha te tupu i roto ia outou ia tai◊o ana◊e outou i te mau ati mai te reira te<br />

huru? (Eiaha e aparau no te mau ati o te taata tataitahi ma te faahu◊ahu◊a roa.)<br />

A ani i te hoê melo o te piha haapiiraa ia tai◊o i te 2 Timoteo 3:1.<br />

A faaite e, te ora nei tatou i roto i te mau mahana hopea nei, i roto i te mau taime ta<br />

te Aposetolo Paulo i faataa ei tau “fifi rahi.” A haamaramarama e, te hoê o te mau<br />

titauraa o te oraraa i roto i teie mau mahana hopea nei o te haapiiraa mai ïa ia aro i te<br />

taiâ e te oto rahi,ia nehenehe ia re i te mau tamataraa e te mau faahemaraa. E aparau<br />

teie haapiiraa e mea nahea tatou ia imi i te tiaturi e te itoito na roto i te ramaramaraa<br />

no te mau tupuraa ohipa o te tae mai i roto i te mau mahana hopea nei.<br />

239


<strong>Te</strong> Aparauraa o te<br />

Papa◊iraa Mo◊a e te<br />

Faaohiparaa<br />

240<br />

A aparau e mea nahea te mau irava o te papa◊iraa mo◊a i muri nei e nehenehe<br />

ai e tauturu ia tatou ia farii i te tiaturiraa ia tia ana’e tatou i mua i te mau fifi<br />

o te mau mahana hopea nei. A tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

maramarama e, eiaha te feia parau tia e taiâ i te Tae Pitiraa Mai.<br />

1. <strong>Te</strong> aro nei o Satane i te feia parau tia.<br />

A aparau i te Apokalupo 5:1–5; 6. A ani i te mau melo o te piha haapiiraa ia tai◊o<br />

puai mai i te mau irava i maitihia. A haamaramarama e, teie na pene e toru o te<br />

buka o te Apokalupo, no nia ïa i te tau o Ioane (a hi◊o i te haapiiraa 45). <strong>Te</strong> toe◊a<br />

o te buka, e faataa ra ïa i te mau tupuraa ohipa i te tau i mua nei ia Ioane, mai te<br />

Taivaraa o te tupu i muri a◊e i te poheraa o te mau Aposetolo e tae atu i te Tae<br />

Pitiraa Mai o Iesu Mesia, e te haavaraa hopea.<br />

A haamaramarama e, te faaohipa nei te mau pene 5 e te 6 o te Apokalupo i te<br />

mau tapa◊o o te hoê buka “i taatihia e na tapa◊o taati e hitu” (Apokalupo 5:1). <strong>Te</strong><br />

tia nei te tapa◊o taati tataitahi no te hoê tau hoê tauasini matahiti i nia i te oraraa<br />

pae tino, i te fenua nei (PH&PF 77:6–7); te ora nei tatou i roto i te mau tau o te<br />

tiahia nei e na tapa◊o taati e ono. (A hi◊o i te toruraa o te tahi atu mana◊o o te<br />

haapiiraa, no te haamaramaramaraa hau atu no nia i na tapa◊o taati e hitu.) I<br />

roto i te pene 6, na te Arenio (Iesu Mesia) e iriti i na tapa◊o taati matamua e ono,<br />

ma te faaite i te tahi o te mau tupuraa ohipa tei au e te tau tataitahi.<br />

• Hoê mea ta tatou e haapii mai i roto i te pene 6, oia hoi ua aro Satane i te feia<br />

parau tia i roto i te roaraa o te aamu o te fenua nei. Ia au i te Apokalupo<br />

6:4–11, eaha te tahi mau raveraa ta’na i faaohipa no te reira? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te<br />

mau pahonoraa, oia hoi, te mau mea i papa◊ihia i raro nei.)<br />

a. <strong>Te</strong> ino e te tama’i (Apokalupo 6:4, 8)<br />

b. <strong>Te</strong> poia e te o’e (Apokalupo 6:5–6, 8. A haamaramara e, te moni pene a to<br />

Roma o te hoê ïa aufauraa tia no te mahana ohipa e, te hoê faito no te<br />

sitona o te hoê ïa mahana faufaa no te maa na te hoê taata; te faaite nei te<br />

irava 6, e noaa noa ia hoo mai i te hoê mahana ohipa i faufaahia te hoe<br />

mahana i faufaahia no te maa a te hoê taata.)<br />

c. <strong>Te</strong> hamani-ino-raa (Apokalupo 6:9–11)<br />

• Eaha te mau raveraa na murimuri ta Satane e faaohipa nei i teie nei mahana<br />

no te tamata ia<br />

“Taua tama◊i ra, auê te maramara, te u’ana, ua tupu noa, e aita roa â i faaea<br />

atura. O te tama◊i ïa i rotopu i te parau mau e te hape, i rotopu i te tiamâraa e<br />

te faaheporaa, i rotopu i te feia pee i te Mesia e te feia o tei huna Ia÷na. Ua<br />

faaohipa to÷na mau enemi i te mau huru raveraa atoa i roto i taua tama◊i ra. Ua<br />

faatia i te haavare. Ua faaohipa i te moni e te tao◊a rahi. Ua haavarevare i te<br />

feruriraa o te taata nei. Ua taparahi haapohe ratou e ua haamou e ua faaô<br />

ratou iho i roto i te tahi mau faaohiparaa faufau e te viivii no te paruru i te<br />

ohipa a te Mesia. . . .<br />

“Ua itehia te [pato◊iraa] i roto i te mau itoito pohe ore o te mau taata e rave<br />

rahi, i roto i na pae e piti, oia hoi i roto e i rapae mai i te Ekalesia, no te<br />

haamou i te faaroo, no te haafaufaa ore, no te faatura ore, no te faaite i te<br />

iteraa hape, no te faahema e te faarû e no te faatupu i te mau faaohiparaa papu<br />

ore i to tatou mau taata i te mau haapiiraa e te mau ture arata◊i o teie ohipa a<br />

te Aua. . .


“<strong>Te</strong> tamau noa nei â te tama◊i. Ua riro te reira ei aroraa i te ao nei i nia i te mau<br />

ohipa o te tiamâraa e o te faaheporaa. Ua riro te reira ei aroraa na te hoê nuu<br />

faaehau misionare i nia i te mau ohipa o te parau mau e o te hape. Ua riro te<br />

reira ei aroraa i roto i to tatou iho mau oraraa, i tera mahana e tera mahana, i<br />

roto e i rapae hoi, i roto i to tatou mau utuafare, i roto i ta tatou mau ohiparaa,<br />

i roto i ta tatou mau autaatiraa o te fare haapiiraa; ua riro hoi te reira ei aroraa i<br />

nia i te mau uiraa o te here e te faatura, o te parau tia e te haavare ore, o te<br />

haapa◊o maitai e te paieti. <strong>Te</strong>i roto ana◊e tatou paatoa i te reira” (i roto<br />

Conference Report, Oct. 1986, 55–58; e aore ra Ensign, Nov. 1986, 42, 44–45).<br />

• I muri a◊e i te paraparauraa i te mau ohipa i faahitihia i nia nei, te parau<br />

faahou ra te Peresideni Hinckley, “<strong>Te</strong> [upooti◊a] nei tatou [i te tama◊i i nia ia<br />

Satane], e aita roa te tau i mua nei i hi◊o teatea a’enei” (i roto Conference<br />

Report, Oct. 1986, 58; or Ensign, Nov. 1986, 45). E mea nahea tatou ia tapea<br />

noa i te tiaturiraa e te hi◊oraa maitai a aro ai tatou i te tama◊i i nia ia Satane?<br />

Eaha te mau tautururaa ta tatou e vai nei no te haapuai ia tatou i nia i te puai<br />

o Satane e ta÷na feia pee? (<strong>Te</strong>ie te tahi o te mau pahonoraa, oia hoi, te mau<br />

papa◊iraa mo◊a e te mau haapiiraa a te mau peropheta ora, te mana<br />

autahu◊araa, te mau hiero, e te autaatiraa e te tahi atu mau melo o te Ekalesia.)<br />

2. E taamuhia o Satane, e e faatere te Mesia ma te upooti◊a i roto i te<br />

Mileniuma.<br />

A tai◊o e a aparau i te Apokalupo 19:1–9 e te 20:1–11.<br />

Haapiiraa 46<br />

• Ua ite atu o Ioane i te mau ma◊i e rave rahi, te mau tama◊i, e te mau haavaraa o<br />

te tupu hou te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia (Apokalupo 8–16). I muri iho, i<br />

roto i te Apokalupo 19, ua faataa oia i te taeraa mai o te Fatu, tei faaauhia i te<br />

tamaaraa o te faaipoiporaa (Apokalupo 19:7–9). Eaha ta te vahine a te Arenio e<br />

tia ra? (<strong>Te</strong> Ekalesia a Iesu Mesia.) Eaha ta te tapa◊o o te tamaaraa o te<br />

faaipoiporaa, e te Mesia ei tane faaipoipo e te Ekalesia ei vahine faaipoipo, e<br />

horo◊a nei i te mana◊o no nia i te autaatiraa i rotopu i te Fatu e ta÷na Ekalesia?<br />

• Eaha te tia roa ia tatou ia rave ia titau manihinihia tatou i teie taamaraa o te<br />

faaipoiporaa?<br />

• Ua haamaramarama o Elder Bruce R. McConkie: “<strong>Te</strong> faatae nei te mau<br />

peresibutero o Iseraela i teie nei i te titauraa manihini i te tamaaraa o te<br />

faaipoiporaa a te Fatu; i te feia o te tiaturi nei e o te haapa◊o nei i te evanelia, e<br />

no reira e farii ïa i te titauraa manihini e e parahi i te vahi i faataahia. . . . i te<br />

tamaaraa o te faaipoiporaa” (Doctrinal New <strong>Te</strong>stament Commentary, 3 vols.<br />

[1966–73], 3:563–64).<br />

• E haamata te Tae Pitiraa Mai o Iesu Mesia i te Mileniuma, te hoê tau hoê<br />

tauasini matahiti, ei reira te Mesia e faatere ai oia iho i nia i te fenua nei. Eaha<br />

te tupu ia Satane i roto i te Mileniuma? (A hi◊o Apokalupo 20:1–3.) Eaha te<br />

huru o te oraraa ia taaamu-ana◊e-hia o Satane? (A hi◊o 1 Nephi 22:26; PH&PF<br />

45:55, 58.) E mea nahea e nehenehe ai ia tatou ia taotia i te mana o Satane i<br />

roto i to tatou oraraa i teie nei ihoa?<br />

• I muri a◊e i te Mileniuma, e haamatarahia o Satane no te hoê tau, e e arohia te<br />

hoê tama◊i rahi hopea i rotopu i te mau nuu o te Atua e te mau nuu o Satane<br />

(Apokalupo 20:7–8; PH&PF 88:111–13). E parau atoa-hia te reira te tama◊i o<br />

Goga e Magoga. Eaha te hopea o teie tama◊i rahi i te hopea o te Mileniuma?<br />

241


242<br />

(A hi◊o Apokalupo 20:9–11; PH&PF 88:114–15.) No te mea hoi e, ua ite<br />

a◊enahia te hopea o te tama◊i, eaha ta outou hopoi◊a no nia i teie re?<br />

• Ua parau te Peresideni Ezra Taft Benson: “I te mahana tataitahi, te tihepu nei<br />

te mau puai o te ino e te mau puai o te maitai i te mau taata apî. I te mahana<br />

tataitahi, te rave nei tatou iho i te mau faaotiraa e rave rahi ma te faaite i te<br />

tumu ta tatou e paturu. E mea papu te hopea—e re te mau puai o te parau tia.<br />

<strong>Te</strong>ra râ, o te toe mai ia hi◊ohia atu ra, eaha te vahi ta tatou e tia atu, tatou<br />

tataitahi iho, i teie nei anei e i te tau i mua anei, i roto i teie tama◊i—e eaha te<br />

teitei o ta tatou e tia atu. E parau tia anei tatou i roto i to tatou mau mahana<br />

hopea, e e rave faaoti anei tatou i ta tatou mau misioni i parauhia i tera ao ra?”<br />

(“In His Steps,” Ensign, Sept. 1988, 2).<br />

3. I muri a◊e i te haavaraa hopea, e parahi te feia parau tia i pihai iho i te<br />

Atua.<br />

A tai◊o e a aparau i te mau irava i maitihia mai roto mai i te Apokalupo 20:12–22:21.<br />

• I muri a◊e i te tama◊i rahi hopea, e tupu te haavaraa hopea. Eaha ta tatou e<br />

haapii mai i roto i te Apokalupo 20:12 no nia i te reira e te huru e haavahia ai<br />

tatou? Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai i te feia o te haavahia ei feia<br />

parau tia? (A hi◊o Apokalupo 21:3–7. A papa◊i i te mau pahonoraa a te mau<br />

melo o te piha haapiiraa i nia i te tabula ereere. <strong>Te</strong>ie te tahi o te mau<br />

pahonoraa, oia hoi, te mau mea i tabulahia i nia i te ap¥ i muri nei.)<br />

<strong>Te</strong>ie te tupu i te feia parau tia:<br />

a. E parahi i mua i te aro o te Atua (Apokalupo 21:3).<br />

b. Eita ratou e ite faahou i te pohe, te oto, te ta◊i u◊ana, e te mauiui<br />

(Apokalupo 21:4).<br />

c. E fatu ratou i te mau mea atoa ei mau tamaiti e ei mau tamahine a te Atua<br />

(Apokalupo 21:7).<br />

• E mea nahea te iteraa i teie mau haamaitairaa rarahi ia tauturu ia tatou a tia ai<br />

tatou i mua i te mau fifi i roto i te tahuti nei?<br />

• <strong>Te</strong> faataa nei te Apokalupo 21:10–22:5 i te hanahana tiretiera o te fenua nei e<br />

te oire i reira te feia o te tae i te hanahana tiretiera e parahi ai. No te aha aita e<br />

hiero i roto i te oire tiretiera? (A hi◊o Apokalupo 21:22. <strong>Te</strong> tumu o te hiero no<br />

te hopoi ïa ia tatou ia fatata atu i te Atua e ia haapii ia tatou no ta÷na<br />

faanahoraa. Ia ora ana◊e tatou i pihai iho faahou ia÷na, aita ïa e titau faahouhia<br />

te mau hiero.) Eaha ta te Apokalupo 22:14 e faaite nei ia tatou o te tia roa<br />

ia tatou ia rave ia nehenehe ia tomo na te mau uputa o te oire mure ore?<br />

Ua parau te Peresideni David O. McKay no te hoê orama e ua ite atu oia i te hoê<br />

oire nehenehe, ua ahu te mau taata e rave rahi i te ahu uouo, e te Faaora atoa:<br />

“<strong>Te</strong> oire, o ta÷u i maramarama, no te Faaora ïa. Ua riro ei Oire Mure Ore; e te<br />

mau taata e pee ra ia÷na, ua parahi i reira i roto i te hau e te oaoa mure ore.<br />

“Area râ, o vai ma ratou?<br />

“Mai te mea ra, te tai◊o ra te Faaora i to÷u mau mana◊o, e ua pahono mai na roto<br />

i te faaiteraa mai i te hoê afa o te menemene, e i muri iho, ua fâ i nia mai ia<br />

ratou, e i nia i te reira, ua papa◊ihia te mau parau i roto i te auro: O Ratou O te Re<br />

[Upooti◊a] i nia i te Ao Nei—O <strong>Te</strong>i Fanau-faahou-hia!” (Cherished Experiences from<br />

the Writings of President David O. McKay, comp. Clare Middlemiss [1976], 60).


<strong>Te</strong> Faahopearaa A faaite e, te faahopea nei te <strong>Faufaa</strong> Api na roto i te hoê parau poro◊i o te tiaturi<br />

rahi. Ua ite te mau peropheta mai ia Ioane te Heheu Parau, i te mau mea o te tae<br />

mai e ua faaite oia ia tatou i te mau haamaitairaa o ta tatou e farii mai te mea e<br />

faaea parau tia tatou e e faaoroma◊i e tae atu i te hopea. A faaite papu e, e re te<br />

parau tia i te hopea o te ao nei. A faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia<br />

rave i te huru itoito e te tiaturi na roto mai i teie iteraa, a tia ai hoi tatou i nia i te<br />

paruparu e a imi ai ia upooti◊a i nia i te mau faataupeperaa o te oraraa nei.<br />

<strong>Te</strong> Tahi Atu<br />

Mau Mana◊o no<br />

te Haapiiraa E puoi te materia i muri nei i te faanahoraa haapiiraa i mana◊ohia mai. E hinaaro<br />

paha outou ia faaohipa hoê e aore ra hau atu o teie mau mana◊o ei tuhaa no te<br />

haapiiraa.<br />

1. <strong>Te</strong> mau fifi ia tuu i to tatou aau i roto i te mau tao◊a rahi o te ao nei<br />

• <strong>Te</strong> haapii nei te Apokalupo 18:11–18 e, e oto te feia ino i te mo◊eraa o ta ratou<br />

mau tao◊a rahi o te ao nei e, e maerehia hoi, ua nehenehe i te basileia rahi o te<br />

ao nei ia haamouhia i roto i te hoê taime poto. Ua ite a◊ena tatou i te mau tao◊a<br />

rahi o te ao nei ia haamouhia e aore ra i mo◊e i roto i te hoê taime poto noa?<br />

• Eaha te mau fifi i roto i te tuuraa i to tatou aau i roto i te mau mea o te ao nei?<br />

Nahea te mau mea o te ao nei ia ruri e atu ia tatou i te mau mea o te pae varua?<br />

2. <strong>Te</strong> Tia-faahou-raa Matamua<br />

A ani i te hoê melo no te piha haapiiraa ia tai’o mai i te Apokalupo 20:4–6. No te<br />

tauturu i te mau melo o te piha haapiiraa ia taa i teie mau irava, a faaite atu ia<br />

ratou i teie mau haamaramaramaraa i ni’a i te api hopea.<br />

E haamata te Tia-faahou-raa Matamua, e aore ra, te tia-faahou-raa o te feia parau<br />

tia, i te Tae Pitiraa mai o te Faaora. O ratou o te farii i te haamauruururaa tiretiera<br />

e aore ra teretetiera, o ratou ïa te tia mai na mua i roto i teie tia-faahou-raa<br />

(PH&PF 88:98–99). Area te Piti o te Tia-faahou-raa ra, e aore ra, te tia-faahou-raa<br />

o te feia parau tia ore, eita ïa e tupu e tae roa’tu i te hopea o te Mileniuma. O<br />

ratou o te farii i te haamaitairaa tiretia e tae noa’tu i te mau tamaiti no te pohe, o<br />

ratou ïa te tia mai i roto i teie nei tia-faahou-raa (PH&PF 88:100–102).<br />

3. Na tapa◊o taati e hitu i roto i te buka o te Apokalupo<br />

Haapiiraa 46<br />

Na te tabula i muri nei e horo◊a i te tahi atu haamaramaramaraa no nia i na<br />

tapa◊o taati e hitu tataitahi. E nehenehe atoa ia faaohipahia te tabula i roto i te<br />

maramaramaraa i te huru o te buka o te Apokalupo.<br />

243


244<br />

Tapa◊o Mau Oro◊a Rahi<br />

Taati<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> hamaniraa [te poieteraa] e te hi◊araa o Adamu e o Eva; te ohipa pororaa evanelia a<br />

Matamua Enosa e te iritiraahia to÷na oire i nia i te ra◊i (Apokalupo 6:1–2).<br />

Tapa◊o Taati Noa e te Tirui (Apokalupo 6:3–4).<br />

Piti<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> mau ohipa pororaa evanelia a Aberahama, Isaaka, Iakoba, e Iosepha (Apokalupo 6:5–6).<br />

Toru<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> ohipa pororaa evanelia a Mose; te Exodo; te tau o te faatereraa a te mau tavana; te tau o te<br />

Maha faatereraa a te mau arii; te vahiraa o te basileia; te aroraa o te mau basileia (Apokalupo 6:7–8).<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> fanauraa, te ohipa pororaa evanelia, te faasatauroraa, e te tia-faahou-raa o Iesu Mesia;<br />

Pae te haamauraa o ta÷na Ekalesia e te ohipa pororaa evanelia a te mau Aposetolo; te hamani-inoraa<br />

o te mau Aposetolo; te Taivaraa (Apokalupo 6:9–11).<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> tamau-noa-raa o te Taivaraa; te faaho◊i-raa mai o te evanelia na roto i te Peropheta<br />

Ono Iosepha Semita; te mau tapa◊o no te mau tau i faaitehia (Apokalupo 20:1–6).<br />

Tapa◊o Taati <strong>Te</strong> mau tama◊i, te mau ma◊i rahi, e te ati ino; te Tae Pitiraa Mai o te Fatu<br />

Hitu (Apokalupo 8:1–19:21). Mileniuma o te hau (Apokalupo 20:1–6). Ua tatarahia o Satane<br />

no te hoê tau, te tama◊i rahi hopea, e te haavaraa hopea (Apokalupo 20:7–15).<br />

I muri a◊e E riro te fenua nei ei ao tiretiera (Apokalupo 21:1–22:6).<br />

i te tapa◊o<br />

taati hitu<br />

• A faaite e, tei roto na tapa◊o taati matamua e pae i na 11 irava, te tapa◊o taati<br />

ono tei roro ïa i na 14<br />

A faaite e, ua horo◊a o Ioane te haapa◊o pae rahi i te mau oro◊a o to tatou tau e o<br />

te hoê ïa o te tae mai. Ua papa◊ihia te buka o te Apokalupo no to tatou anotau e,<br />

e haamaitaihia to tatou oraraa a haapao ai tatou i te reira, e a faaineine ai no te<br />

Tae Pitiraa Mai o te Faaora.


4 02356 81895<br />

35681 895<br />

5

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!