104159162-farmacie-part1

1 Rezidentiat 2004 

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I 

Tema nr. 1 

Farmacocinetica generala 

BIBLIOGRAFIE: 

1. Farmacologie generala – Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998 

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 

F1201001. Care din afirmatiile referitoare la calea intravenoasa sunt adevarate: 

A. are o latenta mare 

B. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi 

C. pe cale intravenoasa pot fi administrate si volume mari de solutii sub forma de perfuzii 

D. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice 

E. medicamentele se injecteaza cu viteza mare 

(pag. 46-171) 

F1201002. Care din afirmatiile referitoare la calea orala de absorbtie a medicamentelor sunt adevarate: 

A. are o complianta redusa din partea pacientilor 

B. se utilizeaza exclusiv pentru o actiune sistemica 

C. in cazul administrarii pe cale orala, unele medicamente pot suferi un efect al primului pasaj hepatic 

D. aclorhidria nu influenteaza absorbtia orala a medicamentelor 

E. la nou-nascut absorbtia digestiva a fierului este mult crescuta 

(pag. 46-171) 

F1201003. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate: 

A. eliminarea are loc la nivelul nefronului 

B. eliminarea se face prin mecanisme pasive 

C. se pot elimina pe cale biliara eritromicina, rifampicina, tetraciclina 

D. eliminarea pe cale biliara scade timpul de injumatatire al medicamentelor 

E. medicamentele eliminate biliar nu pot intra in circuitul enterohepatic 

(pag. 46-171) 

F1201004. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale renala sunt adevarate: 

A. filtrarea glomerulara se opune eliminarii 

B. prin filtrare glomerulara se pot elimina substante hidrosolubile 

C. diureza nu influenteaza eliminarea renala 

D. in cazul eliminarii renale nu este posibila competitia pentru sisteme de transport activ 

E. secretia tubulara se opune eliminarii 

(pag. 46-171) 

F1201005. Care din afirmaţiile referitoare la transportul activ sunt adevărate: 

A. nu depinde de procesele metabolice celulare generatoare de energie 

B. prin transport activ trec substantele lipofile, nedisociate 

C. are o inalta specificitate sterică 

D. nu permite competitia intre 2 substante transportate de acelasi carrier 

E. se realizează numai în sensul gradientului de concentraţie 

(pag. 46-171) 

F1201006. Inhibitia enzimatica: 

A. poate fi produsa de cimetidina 

1 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 

www.rezidentiat2004.ro



B. 

consta in accelerarea sintezei de enzime 

C. produce scaderea efectului terapeutic si diminuarea incidentei reactiilor adverse 

D. este produsa de fenobarbital 

E. 

este ireversibilă 

(pag. 46-171) 

F1401007. Precizaţi pentru care dintre următoarele medicamente se impune o ajustare a posologiei sau 

a ritmului de administrare când valoarea clearance-ului creatininei este de 10-20 ml/min: 

A. 

B. 

eritromicina 

benzilpenicilină 

C. tetraciclină 

D. kanamicină 

E. 

ciprofloxacina 

(pag. 140) 

F1501008. Antipirina este folosită pentru testarea funcţiei de epurare hepatică pentru următoarele 

calităţi, cu excepţia: 

A. 

B. 

este biotransformată total în ficat 

nu circulă legată de proteinele plasmatice 

C. se distribuie numai intravascular 

D. se distribuie în toate spaţiile hidrice 

E. 

variabilitatea Vd este mică 

(pag. 111) 

F1501009. Calea i.v. este corelată cu efectul primului pasaj 

A. 

B. 

pulmonar 

pulmonar şi hepatic 

C. hepatic 

D. pulmonar, hepatic şi intestinal 

E. 

intestinal 

(pag. 57) 

F1501010. Care dintre următoarele grupe de medicamente nu sunt utilizate la nivelul căii de 

administrare? 

A. 

B. 

antibiotice şi chimioterapice oral 

antiacide oral 

C. bronhodilatatoare inhalator 

D. antidiuretice prin inhalaţie nazală 

E. 

purgative oral 

(pag. 56) 

F1501011. Următoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vârstnici, cu excepţia: 

A. 

B. 

diazepam 

paracetamol 

C. warfarina 

D. imipramina 

E. 

teofilina 

(pag. 117) 

F1501012. Următoarele medicamente sunt biotransformate prin hidroliză, cu excepţia: 

A. 

B. 

succinilcolina 

atropina 

C. cocaina 





D. fenacetina 

E. 

lidocaina 

(pag. 128) 

F1501013. Următoarele preparate sunt prodroguri, cu excepţia: 

A. 

B. 

ulei de ricin 

ulei de parafină 

C. benzatinpenicilina 

D. hidrocortizon acetat 

E. 

cloramfenicol palmital 

(pag. 55) 

F1601014. Care dintre afirmaţiile următoare este incorectă? 

A. 

B. 

Eliminarea substanţelor prin bilă are loc la nivelul hepatocitelor prin mecanisme fiziologice active 

Există sisteme specializate de transport activ la nivel biliar pentru acizi, baze, glucurono-conjugaţi 

C. Circuitul entero-hepatic conduce la prelungirea timpului de înjumătăţire a medicamentelor 

D. Eliminarea biliară a antibioticelor este utilă în infecţii ale colecistului 

E. 

Eliminarea biliară este independentă de mecanismele de transport activ 

(pag. 141-142) 

F1601015. Care dintre afirmaţiile următoare nu este adevărată? 

A. 

B. 

Legarea de proteine măreşte hidrosolubitatea medicamentelor liposolubile 

Prin legare de proteine, medicamentele pot deveni antigenice 

C. Substanţele cu caracter bazic se leagă preponderent pe poziţia I (tip warfarină) a albuminelor 

D. Medicamentele se leagă de albumine şi alfa-1-acid glicoproteină 

E. 

La administrarea concomitentă a două medicamente care se leagă de proteine pe acelaşi situs, apar 

interacţiuni de deplasare 

(pag. 85-87) 

F1601016. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? 

A. 

B. 

Antiacidele alcalinizante cresc absorbţia gastrică a substanţelor bazice 

Parasimpatoliticele întârzie absobţia medicamentelor luate concomitent prin influenţarea motilităţii gastrice 

C. Substanţele mucilaginoase reduc absorbţia medicamentelor prin reducerea contactului cu mucoasa 

D. Antiacidele alcalinizante scad absorbţia gastrică a substanţelor bazice 

E. 

Parasimpatomimeticele grăbesc evacuarea stomacului şi modifică viteza absorbţiei intestinale a 

medicamentelor 

(pag. 63) 

F1601017. Consecinţele inhibiţiei enzimatice sunt: 

A. 

B. 

Apariţia sindromului de abstinenţă 

Apariţia toleranţei 

C. Creşterea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse 

D. Creşterea eliminării renale a medicamentelor 

E. 

Scăderea timpului de înjumătăţire a medicamentelor 

(pag. 123) 

F1601018. Cre dintre medicamentele următoare este metabolit activ? 

A. 

B. 

Prednison 

Codeină 

C. Fenobarbitalul 

D. Amitriptilina 

E. 

Levodopa 





(pag. 107) 

F1601019. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatică: 

A. 

B. 

Fenobarbitalul 

Cimetidina 

C. Griseofulvina 

D. Rifampicina 

E. 

Meprobamatul 

(pag. 123) 

F1601020. Sunt reacţii metabolice de oxidare nemicrozomială (citoplasmatice): 

A. 

B. 

Hidroxilarea alifatică şi aromatică 

Dezaminarea oxidativă 

C. S-oxidarea 

D. N-oxidarea aminelor secundare 

E. 

Oxidarea alcoolilor şi aldehidelor 

(pag. 127) 

F2101021. Care dintre urmatoarele cai de administrare se utilizeaza numai pentru actiune locala? 

A. 

B. 

intraosoasa 

bucala 

C. intrarectala 

D. subcutanata 

E. 

uretrala 

(pag. 60,82) 

F2101022. Alegeti medicamentul care nu este metabolit activ: 

A. 

B. 

paracetamol 

nortriptilina 

C. morfina 

D. fenobarbital 

E. 

diazepam 

(pag. 107) 

F2101023. Calea de referinta utilizata in mod obisnuit in Clinica pentru determinarea biodisponibilitatii 

absolute a unei substante medicamentoase noi este calea de administrare: 

A. 

B. 

sublinguala 

alveolara 

C. intracardiaca 

D. intravenoasa 

E. 

intraarteriala 

(pag. 21) 

F2101024. Calea de administrare, ce se utilizeaza exclusiv pentru actiune generala, este: 

A. 

B. 

intraosoasa 

bucala 

C. intrarectala 

D. intraperitoneala 

E. 

uretrala 

(pag. 60, 82) 

F2101025. Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii obligatorii, cu o exceptie: 

A. 

sterile si apirogene 





B. 

izotone sau slab hipertone 

C. pH strict = 7,4 

D. fara substante hemolitice 

E. 

fara substante ce precipita proteinele plasmatice 

(pag. 77, 78) 

F2101026. Un medicament care se distribuie in doua compartimente hidrice (intravascular si 

intercelular) are, la un adult normal, un volum de distribuire Vd (l/70 kg exprimati procentual) egal cu 

aproximativ: 

A. 

B. 

5 

20 

C. 30 

D. 50 

E. 

70 

(pag. 97, 99) 

F2101027. Sistemele oxidazice microzomale hepatice (S.O.M.H.) au urmatoarele caracteristici, cu 

exceptia: 

A. 

B. 

metabolizeaza substante lipofile 

prezinta specificitate de substrat 

C. utilizeaza oxigen molecular (O2) 

D. depind de citocromul P450 redus 

E. 

necesita prezenta de NAD citoplasmatic 

(pag. 83, 99, 103) 

F2101028. Flufenazina decanoat are durata de actiune: 

A. 

B. 

8 ore 

12 ore 

C. 24 ore 

D. 3-4 saptamani 

E. 

1-2 luni 

(pag. ) 

F2101029. Risperidon este neuroleptic prin urmatorul mecanism de actiune: 

A. 

B. 

depletia depozitelor de catecolamine 

agonist predominant dopaminergic D2 

C. antagonist predominant D2 

D. agonist predominant serotoninergic 5-HT2 

E. 

antagonist predominant 5-HT2 

(pag. 118) 

F2101030. Moclobemid este antidepresiv cu mecanism de actiune: 

A. 

B. 

inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor 

inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei 

C. IMAO neselectiv şi ireversibil 

D. IMAO- A selectiv şi reversibil 

E. 

blocant al receptorilor alfa - 2 presinaptici 

(pag. 146) 

F2101031. Mirtazapin este antidepresiv cu mecanism de actiune: 

A. 

B. 

inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor 

inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei 

C. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei 





D. blocant al receptorilor alfa-2 presinaptici 

E. 

IMAO-A selectiv şi ireversibil 

(pag. 146) 

F2101032. Notati singurul mecanism corespunzator, pentru antidepresivul modern paroxetin: 

A. 

B. 

inhibitor neselectiv al MAO (IMAO) 

inhibitor selectiv al MAO-A (IMAO-A) 

C. inhibitor selectiv al recaptarii NA şi ADR 

D. inhibitor selectiv al recaptarii 5HT 

E. 

antagonist alfa-2 presinaptic 

(pag. 146) 

F2201033. Care din afirmatiile referitoare la transferul prin membranele biologice sunt adevarate: 

A. 

B. 

trec usor substantele cu greutate moleculara mare 

substantele legate in procent mare de proteine traverseaza rapid membranele 

C. trec foarte usor substantele cu coeficient de partitie lipide/apa foarte mare (tiopentalul) 

D. substantele hidrosolubile si disociate traverseaza usor membranele 

E. 

masa moleculara nu influenteaza transferul prin membranele biologice. 

(pag. 46-171) 

F2201034. Care din afirmatiile referitoare la transportul activ sunt adevarate: 

A. 

B. 

se realizeaza fara consum de energie 

se face in sensul gradientului de concentratie (de la concentratii mari la concentratii mici) 

C. se efectueaza la nivelul porilor membranei 

D. prin transport activ trec substantele polare, disociate si ionii 

E. 

L-dopa este transportata activ de Na/K -ATP-aza membranara. 

(pag. 46-171) 

F2201035. Care din afirmatiile referitoare la legarea medicamentelor de proteinele plasmatice sunt 

adevarate: 

A. 

B. 

pozitia verticala a corpului scade concentratia albuminelor sanguine si scade capacitatea de legare 

substantele medicamentoase legate in proportie mare de proteinele plasmatice au eliminare lenta si durata 

lunga de actiune 

C. la nou nascut, varstnic si gravide, creste albuminemia si creste capacitatea de legare 

D. legarea de proteinele plasmatice scade capacitatea antigenica a unor medicamente 

E. 

proteinele plasmatice de care se leaga medicamentele sunt interleukinele. 

(pag. 46-171) 

F2201036. Biotransformarea medicamentelor : 

A. 

B. 

se realizeaza in principal prin reactii neenzimatice 

in stadiul I al biotransformarii au loc reactii de conjugare 

C. in stadiul II al biotransformarii intervin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza 

D. metabolitii rezultati in stadiul I al biotransformarii pot fi activi farmacologic 

E. 

metabolitii rezultati din stadiul II al biotransformarii sunt mai lipofili. 

(pag. 46-171) 

F2201037. Inhibitia enzimatica: 

A. 

B. 

duce la scaderea efectului terapeutic 

poate fi produsa de rifampicina 

C. poate creste incidenta si gravitatea reactiilor adverse 

D. nu este niciodata incrucisata 

E. 

este produsa adeseori de griseofulvina. 





(pag. 46-171) 

F2201038. Calea i.v. evita: 

A. primul pasaj pulmonar 

B. primul pasaj pulmonar si intestinal 

C. primul pasaj intestinal si hepatic 

D. toate prime pasajele 

E. primul pasaj pulmonar si hepatic. 

(pag. 46-171) 

F2201039. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea pulmonara: 

A. permite administrarea anestezicelor generale in anestezie 

B. este folosita exclusiv pentru efecte locale 

C. se pot administra doar gaze si lichide volatile 

D. ritmul respirator accelerat favorizeaza absorbtia 

E. particulele cu diametru mai mare de 10 micrometri se absorb alveolar mai bine 

(pag. 46-171) 

F2201040. Care sunt dezavantajele caii intravenoase: 

A. nu se pot administra volume mari de lichid 

B. latenta este lunga 

C. nu se pot administra suspensii, solutii uleioase 

D. se pot administra substante nutritive si sange 

E. se evita primul pasaj hepatic 

(pag. 46-171) 

F2201041. Administrarea intrarahidiana: 

A. se face intre vertebrele T2-T5 

B. se face la nivel peridural 

C. se foloseste pentru efectele sistemice 

D. permite tratamentul unor infectii ale SNC 

E. este specifica anestezicelor generale 

(pag. 46-171) 

F2201042. Care afirmatii sunt adevarate pentru transportul medicamentelor in sange: 

A. medicamentele sunt transportate intotdeauna de plasma sanguina 

B. hipoalbuminemia creste legarea medicamentului de proteinele plasmatice 

C. o substanta legata in procent ridicat de proteinele plasmatice se elimina rapid din organism 

D. interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice scad latenta medicamentului deplasat 

E. forma activa a medicamentului este cea legata de proteinele plasmatice 

(pag. 46-171) 

F2201043. Un medicament care se distribuie in toate cele trei compartimente hidrice ale organismului: 

A. Are o viteza de eliminare crescuta 

B. Are o durata de actiune scurta 

C. Are un timp de injumatatire crescut 

D. Are un volum de distributie mic 

E. Este o macromolecula proteica 

(pag. 46-171) 

F2201044. Viteza de eliminare renala: 

A. nu depinde de pH-ul urinei 





B. nu depinde de varsta 

C. este scazuta in insuficienta cardiaca 

D. creste cu cresterea procentului de legare de proteinele plasmatice 

E. scade cu cresterea diurezei. 

(pag. 46-171) 

F2201045. Care din urmatoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul caii renale de eliminare: 

A. purgativele 

B. diureticele 

C. expectorantele 

D. aminoglicozidele 

E. antiacidele neutralizante. 

(pag. 46-171) 

F2201046. Care cai de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale: 

A. sublingual 

B. intravenos 

C. respirator 

D. cutanat 

E. intravaginal 

(pag. 46-171) 

F2201047. Care este cea mai rapida cale in ce priveste aparitia unui efect sistemic: 

A. orala 

B. intrarectala 

C. nazala 

D. conjunctivala 

E. intravenoasa 

(pag. 46-171) 

F2501048. Apa măsurată în l/70Kg este în sînge de: 

A. 5 

B. 3 

C. 10-12 

D. 20-35 

E. 44 

(pag. 97) 

F2501049. Se distribuie exclusiv în spaţiul intravascular 

A. manitol 

B. streptomicina 

C. teofilina 

D. heparina 

E. peniciline 

(pag. 97) 

F2501050. Se distribuie uniform în toate ţesuturile: 

A. tetraciclina 

B. narcotice 

C. vitamina B12 

D. As (Arsen) 

E. calciu 





(pag. 98) 

F2501051. Care dintre afirmaţii nu este corectă: 

A. Vd=D/Co 

B. Vd se determină la administrarea i.v. 

C. Vd(β)=Vd determinat în starea de echilibru 

D. Vd aparent nu corespunde întotdeauna cu cel real 

E. Vd(ss)=Q/Css 

(pag. 98,99) 

F2501052. Circuitul entero-hepatic determină 

A. întârzierea eliminării 

B. creşterea duratei de acţiune 

C. efecte adverse când eliminarea este întârziată 

D. efecte hepatice pentru rifampicină 

E. scăderea T1/2 

(pag. 101) 

F2501053. Următoarele afirmaţii sunt reale cu excepţia: 

A. ClT=ClH+ClE 

B. ClE=ClR+ClnR 

C. ClT=Ke/Vd 

D. ClT=C/Ve 

E. ClT=ClH+ClR+ClnR 

(pag. 104 -105) 

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 

F1201054. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: 

A. evita orice prim pasaj 

B. se pot administra sange si produse din sange 

C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi 

D. nu permite administrarea de volume mari de solutie 

E. poate precipita o insuficienta cardiaca 

(pag. 46-171) 

F1201055. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: 

A. este influenţată de pH 

B. nu este influenţată de conţinutul intestinal 

C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac 

D. este influentată de vascularizaţie 

E. nu este influentata de enzimele digestive 

(pag. 46-171) 

F1201056. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 

A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala 

B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica 

C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea 

D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor 

E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 

(pag. 46-171) 





F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: 

A. 

B. 

fenobarbitalul 

cimetidina 

C. eritromicina 

D. rifampicina 

E. 

cloramfenicol 

(pag. 46-171) 

F1201058. Efectul primului pasaj hepatic: 

A. 

B. 

poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament 

poate limita administrarea orala a unui medicament 

C. poate fi compensat prin cresterea dozei 

D. poate determina activarea unor compusi 

E. 

inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 

(pag. 46-171) 

F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: 

A. 

B. 

sublingual 

oral 

C. intrarectal 

D. intravenos 

E. 

intraarterial 

(pag. 46-171) 

F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: 

A. 

B. 

niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante 

medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta 

C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare 

D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice 

E. 

se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 

(pag. 46-171) 

F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: 

A. 

B. 

folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; 

administrare dupa masa (pe stomacul plin); 

C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; 

D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); 

E. 

folosirea de comprimate retard. 

(pag. 46-171) 

F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii 

factori: 

A. 

B. 

liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; 

suprafata foarte mica de absorbtie; 

C. suprafata foarte mare de absorbtie; 

D. existenta unei vascularizatii reduse; 

E. 

existenta unei vascularizatii abundente. 

(pag. 46-171) 

F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: 

A. 

B. 

cele fiziologice; 

cai speciale; 





C. cai utilizate numai pentru medicamente; 

D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si 

devenite inutile; 

E. 

atat cai fiziologice cat si cai speciale. 

(pag. 46-171) 

F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: 

A. 

B. 

introducerii substantei active direct in sange; 

aparitiei rapide a efectului; 

C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; 

D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; 

E. 

aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 

(pag. 46-171) 

F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? 

A. 

B. 

exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; 

exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; 

C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; 

D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; 

E. 

exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 

(pag. 46-171) 

F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? 

A. 

B. 

rifampicina; 

disulfiramul; 

C. fenobarbitalul; 

D. imipramina; 

E. 

neostigmina. 

(pag. 46-171) 

F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? 

A. 

B. 

substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; 

substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; 

C. concentratia mare a substantei medicamentoase; 

D. circulatia bogata la locul de absorbtie; 

E. 

suprafata mare de absorbtie. 

(pag. 46-171) 

F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? 

A. 

B. 

absorbtie rapida; 

permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; 

C. face posibila administrarea de substante iritante; 

D. este conditionata de hidrosolubilitate; 

E. 

evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 

(pag. 46-171) 

F1301069. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare 

glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: 

A. 

B. 

cresterea diurezei; 

diminuarea diurezei; 

C. acidifierea urinei; 

D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; 





E. 

alcalinizarea urinei. 

(pag. 46-171) 

F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange: 

A. 

B. 

transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; 

transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele 

plasmatice; 

C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; 

D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; 

E. 

manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 

(pag. 46-171) 

F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: 

A. 

B. 

aceasta este obligatorie pentru toate substantele; 

aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; 

C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea; 

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; 

E. 

rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 

(pag. 46-171) 

F1301072. Inductia enzimatica: 

A. 

B. 

apare la orice doza; 

apare numai la o anumita doza de inductor; 

C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; 

D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; 

E. 

cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 

(pag. 46-171) 

F1301073. Medicamentele administrate parenteral: 

A. 

B. 

trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), 

subcutanata (s.c); 

pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); 

C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; 

D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; 

E. 

trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 

(pag. 46-171) 

F1301074. Rinichiul este calea de excretie: 

A. 

B. 

pentru foarte multe medicamente; 

pentru un numar mic de substante; 

C. pentru substante sub forma hidrosolubila; 

D. pentru substante sub forma liposolubila; 

E. 

pentru substante insolubile. 

(pag. 46-171) 

F1401075. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: 

A. 

B. 

permite absorbţia moleculelor puternic ionizate 

evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic 

C. permite administrarea substanţelor iritante 

D. este condiţionată de hidrosolubilitate 

E. 

favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 

(pag. 68) 





F1401076. Calea de administrare rectală a medicamentelor: 

A. 

B. 

permite o absorbţie rapidă şi completă 

evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic 

C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale 

D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie 

E. 

permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 

(pag. 68) 

F1401077. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: 

A. 

B. 

tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice 

hemoragii acute 

C. edem pulmonar acut 

D. tulburări circulatorii periferice grave 

E. 

infarct miocardic acut 

(pag. 79) 

F1401078. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice 

este incorectă 

A. 

B. 

doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă 

legarea se face numai de albuminele plasmei 

C. legarea este un proces ireversibil 

D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard 

E. 

forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului 

(pag. 86) 

F1401079. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice 

este incorectă: 

A. 

B. 

doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă 

legarea se face numai de albuminele plasmei 

C. legarea este un proces ireversibil 

D. medicamentul slab legat de proteinele plasmatice are un profil farmacocinetic retard 

E. 

forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului 

(pag. 85) 

F1401080. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase produc inducţie enzimatică: 

A. 

B. 

izoniazida 

eritromicina 

C. rifampicina 

D. griseofulvina 

E. 

fenitoina 

(pag. 120) 

F1401081. În stadiul II al biotransformării medicamentelor, au loc următoarele tipuri de reacţii: 

A. 

B. 

hidrolize 

sulfoconjugări 

C. oxidări 

D. glucuronoconjugări 

E. 

acetilări 

(pag. 125) 

F1401082. Nu suferă efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale: 

A. 

intrarectală 





B. intravenoasă 

C. intracardiacă 

D. intraarterială 

E. orală 

(pag. 37) 

F1401083. Pot fi administrate pe cale oculară următoarele forme farmaceutice: 

A. cataplasme 

B. ungvente 

C. sisteme terapeutice cu eliberare programată 

D. geluri 

E. implante terapeutice solubile 

(pag. 74) 

F1401084. Precizaţi factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament: 

A. fracţia de medicament legată de proteinele tisulare 

B. concentraţia substanţei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului 

C. clerance-ul hepatic intrinsec 

D. debitul sanguin hepatic 

E. fracţia de medicament liberă în sânge 

(pag. 40) 

F1401085. Se elimină prin bilă sub formă activă în cantităţi semnificative: 

A. ampicilina 

B. tetraciclina 


D. penicilina G 

E. streptomicina 

(pag. 141) 

F1401086. Se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice la următoarele medicamente: 

A. antiepileptice 

B. antibiotice betalactamice 

C. sărurile de litiu 

D. digitalice 

E. bronhodilatatoarele simpaticomimetice 

(pag. 90) 

F1401087. Stările patologice care pot modifica clerance-ul hepatic al unui medicament sunt: 

A. insuficienţa cardiacă 

B. hipertiroidia 

C. insuficienţa respiratorie 

D. ciroza hepatică 

E. sindromul dislipidemic 

(pag. 40) 

F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoasă deoarece: 

A. cresc concentraţiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant 

B. cresc concentraţiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazonă 

C. este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral 

D. se produce inhibiţie enzimatică încrucişată 

E. creşte coagulabilitatea sângelui 





(pag. 125) 

F1501089. Factori specifici care cresc absorbţia i.m. a medicamentelor: 

A. în repaus mai mare decât în mişcare 

B. din braţ mai mare decât din fesă 

C. asocierea cu factori vasoconstrictori 

D. la bărbat este mai crescută decât la femeie 

E. masaj local 

(pag. 80) 

F1501090. Factori specifici ce influenţează favorabil absorbţia percutanată a medicamentelor: 

A. caracter hidrofil al substanţei 

B. caracter lipofil al substanţei 

C. coeficient de partaj 1 între stratul cornos şi vehiculul formei farmaceutice 

D. coeficient de partaj mai mic decât 1 între stratul cornos şi vehiculul formei farmaceutice 

E. masaj local 

(pag. 75, 76) 

F1501091. Factorii care favorizează absorbţia la nivel bronşiolar: 

A. ritm respirator rapid 

B. oprirea voluntară a respiraţiei 

C. transportul cu ajutorul mişcărilor cililor celulelor epiteliului bronşiolar 

D. particule din aerosol cu diametrul egal cu 1 – 8 micrometri 

E. particule cu diametrul mai mic de 0,5 – 1 micrometru 

(pag. 72) 

F1501092. Factorii ce influenţează viteza de eliminare renală: 

A. distribuirea în sectoarele hidrice 

B. procentul de legare de proteinele plasmatice 

C. vârsta 

D. ulcerul gastric 

E. icterul mecanic 

(pag. 137) 

F1501093. O substanţă medicamentoasă bazică se află în cantitate mai mare în forma nedisociată când: 

A. pH > pKa 

B. pKa > pH 

C. pKa – pH > 0 

D. pH – pKa > 0 

E. pH – pKa = 0 

(pag. 51) 

F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face: 

A. cu consum de energie 

B. contra gradientului de concentraţie 

C. în sensul gradientului de concentraţie 

D. în funcţie de interrelaţia pH – pK 

E. pentru substanţe medicamentoase liposolubile, nedisociate 

(pag. 53) 

F1501095. Următoarele stări patologice influenţează absorbţia orală a medicamentelor: 

A. bronşita cronică 





B. insuficienţa cardiacă 

C. enterocolita 

D. spasmul sfincterului piloric 

E. febra 

(pag. 62) 

F1601096. Bariera sânge lapte este uşor permeabilă pentru: 

A. Medicamente lipofile neionizate 

B. Medicamente bazice, care se pot concentra în lapte 

C. Medicamente hidrofile, cu moleculă mare 

D. Medicamente disociate electrolitic 

E. Compuşi macromoleculari 

(pag. 95) 

F1601097. Calea intraarterială: 

A. Este o cale de referinţă absolută, exclude primul pasaj hepaj hepatic şi pulmonar 

B. Se foloseşte mai frecvent decât calea intravenoasă 

C. Se utilizează în tulburări circulatorii periferice grave 

D. Se pretează la administrarea substanţelor citotoxice în tumori canceroase 

E. Nu evită inactivarea la primul pasaj hepatic 

(pag. 79) 

F1601098. Calea sublinguală: 

A. Permite numai administrarea substanţelor liposolubile şi active la doze mici 

B. Asigură o absorbţie rapidă şi efect promt 

C. Se poate utiliza numai pentru substanţele hidrosolubile care se dizolvă lent în salivă 

D. Ocoleşte bariera hepatică 

E. Este utilă pentru medicamentele degradabile în tubul digestiv (izoprenalina) 

(pag. 67-68) 

F1601099. Care dintre următoarele medicamente pot produce inducţie enzimatică? 

A. Tolbutamida 

B. Griseofulvina 

C. Fenitoina 

D. Paracetamolul 

E. Izoniazida 

(pag. 120) 

F1601100. Care sunt consecinţele inducţiei enzimatice? 

A. Scăderea efectului terapeutic în timp 

B. Apariţia toleranţei 

C. Creşterea efectului terapeutic în timp 

D. Tendinţa de creştere a dozei cu creşterea frecvenţei efectelor adverse 

E. Supradozarea relativă a medicamentelor administrate concomitent 

(pag. 122) 

F1601101. Cinetica de ordinul 0 în procesul de absorbţie este caracteristică pentru: 

A. Administrarea i.v. a medicamentelor în bolus 

B. Perfuzia i.v. cu debit constant 

C. Administrarea medicamentelor sublingual 

D. Anestezia generală cu debit constant de gaze 

E. Administrarea formelor farmaceutice medicamentoase cu cedare controlată 





(pag. 58) 

F1601102. Inducţia enzimatică se caracterizează prin: 

A. 

B. 

Existenţa unui medicament care creşte rata sintezei enzimelor microzomiale hepatice 

Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul 

C. Efecte favorabile în icterul nuclear prin inducerea UDP-glucuroniltransferazei 

D. Efecte favorabile în porfiria hepatică prin inducţia ALA-sintetazei 

E. 

Creşterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos) 

(pag. 120,122) 

F1601103. Se pot administra intravenos: 

A. 

B. 

Soluţii apoase sau emulsii ulei/apă 

Substanţe iritante pentru ţesuturi 

C. Suspensii apoase sterile şi apirogene 

D. Soluţii sterile şi apirogene cu conţinut de substanţe tensioactive 

E. 

Volume mari de soluţii (prerfuzii) 

(pag. 78-79) 

F1601104. Sunt reacţii de biotransformare de fază II (conjugări): 

A. 

B. 

Glucuronoconjugarea 

Acetilarea 

C. O-, S-, N-metilarea 

D. Glutation-conjugarea 

E. 

Decarboxilarea 

(pag. 128) 

F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele 

medicamente: 

A. 

B. 

rifampicina 

paracetamol 

C. fenobarbital 


E. 

cimetidina 

(pag. 120-121) 

F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de 

transport: 

A. 

B. 

pielea 

placenta 

C. mucoasa sublinguala 

D. mucoasa intestinului subtire 

E. 

mucoasa rectala 

(pag. 47-48) 

F2101107. In cazul caii de administrare sublinguala propriu-zisa, sunt valabile urmatoarele afirmatii: 

A. 

B. 

se foloseste atat pentru actiunea generala, cat si locala 

mucoasa este lipidica, fara pori, permeabila pentru substante lipofile 

C. este o cale de urgenta 

D. nivelele plasmatice ale substantelor absorbite prezinta doua picuri 

E. 

comprimatele administrate sunt de talie mare, dar usoare 

(pag. 67-68) 

F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele 





caracteristici: 

A. 

B. 

diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni 

circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie 

C. dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os 

D. avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice 

E. 

nivelurile serice prezinta un singur pic 

(pag. 72-73) 

F2101109. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici: 

A. 

B. 

difuzeaza substantele lipofile 

include transfer specializat 

C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice 

D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000 

E. 

nu depinde de modificarile de pH sanguin 

(pag. 92) 

F2101110. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici: 

A. 

B. 

metabolizeaza substante lipofile si hidrofile 

prezinta specificitate de substrat 

C. utilizeaza oxigen molecular 

D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea 

E. 

depind de citocromul P450 redus 

(pag. 112-113) 

F2101111. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi: 

A. 

B. 

iod 

fier 

C. tetraciclina 

D. tiopental 

E. 

hexobarbital 

(pag. 98) 

F2101112. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a 

medicamentelor: 

A. 

B. 

filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare 

substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva 

C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali 

D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa 

E. 

interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea 

riscului aparitiei reactiilor adverse 

(pag. 137) 

F2101113. Precizati care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasa (i.v.): 

A. 

B. 

hemolitice 

cu pH diferit de cel sanguin 

C. care precipita proteinele plasmatice 

D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina 

E. 

iritante tisulare 

(pag. 77, 78) 

F2101114. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule: 

A. 

cu masa mica 





B. 

nedisociate 

C. lipofile 

D. cationi trivalenti 

E. 

legate de proteine 

(pag. 49, 64) 

F2101115. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenta absorbtia si biodisponibilitatea 

anumitor medicamente prin urmatoarele interactiuni directe sau indirecte: 

A. 

B. 

formarea de chelati greu absorbabili cu ionii bi- si trivalenti 

adsorbtia moleculelor de substanta activa 

C. cresterea pH-ului gastric 

D. favorizarea absorbtiei tetraciclinelor 

E. 

reducerea hidrosolubilitatii acizilor 

(pag. 63) 

F2101116. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia: 

A. 

B. 

de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile 

fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic 

C. nu difuzeaza hormonii sexuali 

D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii 

E. 

difuziunea este crescuta de catre ocitocice 

(pag. 94, 95) 

F2101117. Notati consecintele posibile ale inductiei enzimatice: 

A. 

B. 

stimularea sintezei proteice microzomale 

modificarea aspectului electronomicroscopic al reticulului endoplasmatic 

C. cresterea greutatii ficatului 

D. intensificarea actiunii farmacodinamice a unor medicamente 

E. 

aparitia tolerantei la unele medicamente 

(pag. 122) 

F2101118. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru: 

A. 

B. 

starea amorfa 

starea anhidra 

C. formele metastabile 

D. starea hidratata 

E. 

starea cristalina 

(pag. 31) 

F2101119. Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin urmatoarele: 

A. 

B. 

in intoxicatii trebuie scurtcircuitat 

participa medicamente liposolubile 

C. participa medicamente bazice 

D. participa medicamente acide 

E. 

participa exclusiv medicamentele administrate per os 

(pag. 101) 

F2101120. Urmatoarele medicamente, la concentratii plasmatice din zona terapeutica, satureaza 

sistemele enzimatice care le metabolizeaza, urmand o cinetica de tip Michaelis-Menten: 

A. 

B. 

rifampicina 

fenitoina 

C. griseofulvina 





D. teofilina 

E. 

fenobarbital 

(pag. 113) 

F2101121. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii 

totale de apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri: 

A. 

B. 

insuficienta renala 

gravida 

C. nou-nascut 

D. obez 

E. 

varstic 

(pag. 97, 100) 

F2101122. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica: 

A. 

B. 

hidrosolubilitatea medicamentului 

liposolubilitatea medicamentului 

C. caracterul acid al medicamentului 

D. caracterul bazic al medicamentului 

E. 

procentul mare de legare de proteinele plasmatice 

(pag. 101, 141) 

F2101123. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian, acatizie, 

diskinezie): 

A. 

B. 

butirofenone 

diazepine şi oxazepine 

C. fenotiazine piperazinilalchilice 

D. fenotiazine aminoalchilice 

E. 

fenotiazine piperidilalchilice 

(pag. 121-122) 

F2101124. Clorpromazina poate induce urmatoarele RA: 

A. 

B. 

somnolenta 

efecte toxice hepatice 

C. reactii alergice 

D. tulburari extrapiramidale intense 

E. 

reactivarea crizelor epileptice 

(pag. 123-125) 

F2201125. Calea orala de absorbtie a medicamentelor : 

A. 

B. 

are o latenta redusa 

este utila mai ales pentru administrari repetate si tratament de intretinere 

C. biodisponibilitatea este inferioara cailor parenterale 

D. se utilizeaza doar pentru a obtine un efect sistemic 

E. 

se utilizeaza frecvent pentru administrarea insulinei 

(pag. 46-171) 

F2201126. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt 

adevarate: 

A. 

B. 

calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala 

se pot administra gaze si lichide volatile 

C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima 

D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata 

E. 

ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara. 





(pag. 46-171) 

F2201127. Calea intravenoasa: 

A. este indicata in urgente 

B. permite administrarea suspensiilor sterile si apirogene cu particule fine 

C. are o latenta a efectului foarte scurta 

D. permite administrarea unor substante iritante pentru tesuturi 

E. are avantajul de a evita toate efectele primului pasaj . 

(pag. 46-171) 

F2201128. Bariera hemato-encefalica: 

A. nu contine sisteme membranare de transport activ 

B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial 

C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu 

D. este traversata cu usurinta de dopamina 

E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice. 

(pag. 46-171) 

F2201129. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate: 

A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul 

B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice 

C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice 

D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta 

E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor. 

(pag. 46-171) 

F2201130. Circuitul entero-hepatic: 

A. se desfasoara pentru medicamentele administrate per os sau pe alte cai 

B. are drept consecinta cresterea vitezei de eliminare a medicamentelor 

C. scade durata de actiune a medicamentelor 

D. apare in cazul rifampicinei si eritromicinei 

E. poate favoriza unele efecte adverse. 

(pag. 46-171) 


A. apare in aproximativ 3 saptamani 

B. este favorizata de dozele mari de medicament 

C. poate fi produsa de fenobarbital 

D. duce la cresterea efectului terapeutic in timp 

E. poate fi produsa de insecticidele halogenate. 

(pag. 46-171) 

F2201132. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea renala a medicamentelor sunt adevarate: 

A. se realizeaza doar prin mecanisme active 

B. secretia tubulara este cel mai rapid mecanism de eliminare 

C. medicamentele legate puternic de proteinele plasmatice se elimina rapid 

D. eliminarea renala este influentata negativ de insuficienta cardiaca 

E. viteza de eliminare a medicamentelor creste cu numarul sectoarelor hidrice in care se distribuie. 

(pag. 46-171) 

F2201133. Eliminarea pe cale cutanata: 

A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare 





B. poate aparea in cazul iodurilor 

C. nu prezinta importanta terapeutica 

D. prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As 

E. poate aparea in cazul barbituricelor. 

(pag. 46-171) 

F2201134. Filtrarea: 

A. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie 

B. este caracteristica substantelor lipofile 

C. se face cu consum de energie 

D. are nevoie de sisteme speciale de transport 

E. se realizeaza la nivelul porilor membranei. 

(pag. 46-171) 

F2201135. Difuziunea simpla: 

A. se realizeaza cu consum de energie 

B. este in functie de gradul de ionizare al substantei 

C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare 

D. este caracteristica substantelor hidrofile 

E. implica competitia pentru transportor. 

(pag. 46-171) 

F2201136. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie: 

A. filtrarea 

B. difuziunea simpla 

C. difuziunea facilitata 

D. transportul activ 

E. pinocitoza. 

(pag. 46-171) 

F2201137. Calea de administrare a unui medicament se alege: 

A. functie de starea bolnavului 

B. functie de locul unde dorim efectul 

C. functie de viteza cu care dorim efectul 

D. functie de caracteristicile medicamentului 

E. functie de receptorii pe care actioneaza. 

(pag. 46-171) 

F2201138. Care din urmatoarele cai de administrare sunt cai naturale: 

A. sublinguala 

B. vaginala 

C. intravenoasa 

D. cutanata 

E. intrarahidiana. 

(pag. 46-171) 

F2201139. Care din urmatoarele cai sunt folosite doar pentru efecte sistemice: 

A. intrapericardic 

B. sublingual 

C. oral 

D. subcutanat 

E. cutanat. 





(pag. 46-171) 

F2201140. Care sunt factorii fiziologici care pot influenta absorbtia orala a unui medicament: 

A. PH-ul 

B. timpul de golire al stomacului 

C. prezenta altor medicamente 

D. diareea 

E. temperatura mediului ambiant. 

(pag. 46-171) 

F2201141. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica: 

A. sarurile de fier 

B. carbonatul de calciu 

C. digoxinul 

D. teofilina 

E. diosmectita. 

(pag. 46-171) 

F2201142. Absorbtia orala: 

A. nu este influentata de vascularizatia locala 

B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase 

C. nu este influentata de continutul intestinal 

D. nu este influentata de flora microbiana digestiva 

E. este influentata de peristaltismul intestinal. 

(pag. 46-171) 

F2201143. Avantajele caii orale sunt: 

A. este o cale naturala 

B. se preteaza la administrari repetate 

C. biodisponibilitatea este superioara cailor parenterale 

D. se pot administra substante cu structura polipeptidica 

E. latenta este scurta fiind o cale utilizata in urgente 

(pag. 46-171) 

F2201144. La administrarea sublinguala: 

A. latenta este lunga 

B. substantele absorbite sunt hidrofile 

C. mucoasa sublinguala subtire favorizeaza absorbtia 

D. saliva preia o parte din substanta medicamentoasa 

E. se evita primul pasaj pulmonar 

(pag. 46-171) 

F2201145. Calea rectala: 

A. se foloseste doar pentru efecte sistemice 

B. evita intotdeauna primul pasaj hepatic 

C. este folosita in urgente 

D. este folosita la persoanele cu varsaturi, copii, inconstienti 

E. nu este intotdeauna bine tolerata, aparand reflexul de respingere 

(pag. 46-171) 

F2201146. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta: 

A. prin masaj 





B. 

prin vasoconstrictoare 

C. prin pansamente ocluzive 

D. la varstnici 

E. 

in zone cu leziuni si inflamatii cutanate 

(pag. 46-171) 

F2201147. Care din substantele medicamentoase sunt conditionate sub forma de sisteme 

transdermice: 

A. 

B. 

adrenalina 

nitroglicerina 

C. aspirina 

D. estradiolul 

E. 

furosemidul 

(pag. 46-171) 

F2201148. Bariera hemato-encefalica : 

A. 

B. 

Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite 

Este traversata usor de substante disociate 

C. Prezinta sisteme membranare de transport activ 

D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui 

E. 

Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele. 

(pag. 46-171) 

F2201149. Trec placenta si trebuie evitate la gravide: 

A. 

B. 

Tetraciclina 

Ampicilina 

C. Vitamina D 

D. Fenitoina 

E. 

Benzodiazepinele 

(pag. 46-171) 

F2201150. Etapele circuitului entero-hepatic sunt: 

A. 

B. 

intestin - circulatie sistemica 

intestin - vena porta 

C. ficat - bila 

D. ficat - circulatie sistemica 

E. 

bila - stomac. 

(pag. 46-171) 

F2201151. Care medicamente se leaga ireversibil de substraturile receptoare: 

A. 

B. 

fluostigmina 

fenoxibenzamina 

C. aspirina 

D. hidrocortizonul 

E. 

ranitidina. 

(pag. 46-171) 

F2201152. Care din urmatoarele medicamente sunt metaboliti activi ai altor substante: 

A. 

B. 

paracetamolul 

codeina 

C. prednisonul 

D. dopamina 





E. oxazepamul 

(pag. 46-171) 

F2201153. Care din afirmatiile referitoare la primul pasaj nu sunt adevarate: 

A. reprezinta biotransformarea medicamentului inainte de a ajunge in circulatia sistemica arteriala 

B. poate fi redus prin cresterea dozei sau schimbarea caii de administrare 

C. calea intravenoasa evita orice prim pasaj 

D. prin efectul primului pasaj medicamentele sunt intotdeauna inactivate 

E. poate fi intestinal, hepatic, pulmonar. 

(pag. 46-171) 

F2201154. Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare: 

A. oxidarea 

B. conjugarea 

C. reducerea 

D. hidroliza 

E. metilarea. 

(pag. 46-171) 

F2201155. Biotransformarea: 

A. se face diferit la specii diferite 

B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut 

C. este redusa in hepatita cronica si ciroza 

D. este crescuta de post 

E. este crescuta de inhibitia enzimatica. 

(pag. 46-171) 

F2201156. Care din urmatoarele medicamente sunt inductoare enzimatice: 

A. cloramfenicolul 

B. cimetidina 

C. fenobarbitalul 

D. eritromicina 

E. carbamazepina 

(pag. 46-171) 

F2201157. Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitoare enzimatice: 

A. rifampicina 

B. fumul de tutun 

C. alcoolul in administrarea acuta 

D. cimetidina 

E. fenitoina. 

(pag. 46-171) 

F2201158. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate: 

A. eliminarea se face prin mecanism activ 

B. eliminarea creste cu cresterea filtrarii glomerulare 

C. se elimina biliar orice substanta administrata parenteral 

D. medicamentele eliminate biliar intra in circuitul enterohepatic 

E. eliminarea biliara a unor antibiotice este benefica in infectii biliare. 

(pag. 46-171) 

F2201159. Care din urmatoarele medicamente pot fi administrate sublingual: 





A. 

B. 

neostigmina 

nitroglicerina 

C. captopril 

D. izoprenalina 

E. 

nifedipin 

(pag. 46-171) 

F2201160. Intravenos: 

A. 

B. 

nu se pot administra volume mari de solutie 

se evita primul pasaj hepatic 

C. se pot administra solutii nutritive 

D. efectul apare rapid 

E. 

nu se administreaza suspensii. 

(pag. 46-171) 

F2301161. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii 

factori: 

A. 

B. 

liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; 

suprafata foarte mica de absorbtie; 

C. suprafata foarte mare de absorbtie; 

D. existenta unei vascularizatii reduse; 

E. 

existenta unei vascularizatii abundente. 

(pag. 46-171) 

F2301162. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? 

A. 

B. 

substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; 

substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; 

C. concentratia mare a substantei medicamentoase; 

D. circulatia bogata la locul de absorbtie; 

E. 

suprafata mare de absorbtie. 

(pag. 46-171) 

F2301163. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? 

A. 

B. 

exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; 

exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; 

C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; 

D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; 

E. 

exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 

(pag. 46-171) 

F2301164. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? 

A. 

B. 

absorbtie rapida; 

permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; 

C. face posibila administrarea de substante iritante; 

D. este conditionata de hidrosolubilitate; 

E. 

evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 

(pag. 46-171) 

F2301165. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? 

A. 

B. 

rifampicina; 

disulfiramul; 

C. fenobarbitalul; 





D. imipramina; 

E. 

neostigmina. 

(pag. 46-171) 

F2301166. Viteza absorbtiei medicamentelor administrate oral in diferite forme farmaceutice descreste 

in ordinea: 

A. 

B. 

solutii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri; 

solutii, emulsii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri; 

C. solutii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate drajeuri; 

D. drajeuri, comprimate, capsule, pulberi, suspensii, emulsii, solutii; 

E. 

solutii, emulsii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate, drajeuri. 

(pag. 46-171) 

F2301167. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: 

A. 

B. 

folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; 

administrare dupa masa (pe stomacul plin); 

C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; 

D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); 

E. 

folosirea de comprimate retard. 

(pag. 46-171) 

F2301168. Medicamentele administrate parenteral: 

A. 

B. 

trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), 

subcutanata (s.c); 

pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); 

C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; 

D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; 

E. 

trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 

(pag. 46-171) 

F2301169. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: 

A. 

B. 

introducerii substantei active direct in sange; 

aparitiei rapide a efectului; 

C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; 

D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; 

E. 

aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 

(pag. 46-171) 

F2301170. In etapa de transport a substantelor active in sange: 

A. 

B. 

transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; 

transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele 

plasmatice; 

C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; 

D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; 

E. 

manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 

(pag. 46-171) 

F2301171. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: 

A. 

B. 

aceasta este obligatorie pentru toate substantele; 

aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; 

C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea; 

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; 

E. 

rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 





(pag. 46-171) 


A. 

B. 

apare la orice doza; 

apare numai la o anumita doza de inductor; 

C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; 

D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; 

E. 

cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 

(pag. 46-171) 

F2301173. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: 

A. 

B. 

cele fiziologice; 

cai speciale; 

C. cai utilizate numai pentru medicamente; 

D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si 

devenite inutile; 

E. 

atat cai fiziologice cat si cai speciale. 

(pag. 46-171) 

F2301174. Rinichiul este calea de excretie: 

A. 

B. 

pentru foarte multe medicamente; 

pentru un numar mic de substante; 

C. pentru substante sub forma hidrosolubila; 

D. pentru substante sub forma liposolubila; 

E. 

pentru substante insolubile. 

(pag. 46-171) 

F2301175. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare 

glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: 

A. 

B. 

cresterea diurezei; 

diminuarea diurezei; 

C. acidifierea urinei; 

D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; 

E. 

alcalinizarea urinei. 

(pag. 46-171) 

F2301176. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de 

substanta medicamentoasa: 

A. 

B. 

liposolubilitatea formei nedisociate; 

doza si concentratia; 

C. tipul membranei; 

D. structura chimica; 

E. 

greutatea moleculara (masa moleculara). 

(pag. 46-171) 

F2301177. Unele cai de administrare a medicamentelor sunt utilizate exclusiv pentru efectele locale, la 

nivelul caii: 

A. 

B. 

calea oculara; 

calea intravenoasa; 

C. calea intravaginala; 

D. calea subcutanata; 

E. 

calea intraarticulara. 





(pag. 46-171) 

F2301178. Alegerea caii de administrare se face in functie de multiple considerente legate de bolnav si 

medicament: 

A. 

B. 

viteza instalarii efectului; 

locul actiunii urmarite; 

C. biodisponibilitatea medicamentului pe diferite cai; 

D. costul tratamentului; 

E. 

starea bolnavului. 

(pag. 46-171) 

F2301179. Dintre caile de administrare a medicamentelor sunt cai naturale: 

A. 

B. 

calea sublinguala; 

calea respiratorie; 

C. calea intravenoasa; 

D. calea intrarectala; 

E. 

calea orala. 

(pag. 46-171) 

F2301180. Dintra caile de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale (parenterale): 

A. 

B. 

calea subcutanata; 

calea cutanata; 

C. calea intramusculara; 

D. calea intravenoasa; 

E. 

calea oculara. 

(pag. 46-171) 

F2501181. Scade apa totală din organism: 

A. 

B. 

la femeia gravidă 

la bătrâni 

C. la nou născut 

D. la prematur 

E. 

în obezitate 

(pag. 9) 

F2501182. Medicamente metabolizate în metaboliţi cu alt tip de acţiune 

A. 

B. 

Fenilbutazona 

Adrenalina 

C. Acid acetilsalicilic 

D. Codeina 

E. 

Amitriptilina 

(pag. 107) 

F2501183. Consecinţele distribuirii medicamentelor în toate compartimentele hidrice sunt: 

A. 

B. 

creşterea vitezei de eliminare 

micşorarea vitezei de eliminare 

C. creşterea timpului de înjumătăţire plasmatică 

D. scăderea duratei de acţiune 

E. 

creşterea duratei de acţiune 

(pag. 97) 

F2501184. Se distribuie în toate cele trei spaţii hidrice: 

A. 

teofilina 





B. glicozide cardiotonice 

C. dextrani 

D. cefalosporine 

E. alcool 

(pag. 97) 

F2501185. Medicamente metabolizate la metaboliţi activi cu acelaşi tip de acţiune: 

A. fenacetina 

B. diazepam 

C. codeina 

D. adrenalina 

E. prednison 

(pag. 107) 

F2501186. Medicamente metabolizate la metaboliţi cu toxicitate mare 

A. sulfamide 

B. izoniazida 

C. adrenalina 

D. paracetamol 

E. acetilhidrazina 

(pag. 108) 

F2501187. Consecinţe negative ale primului pasaj hepatic: 

A. concentraţie plasmatică ineficientă terapeutic 

B. biodisponibilitate absolută redusă 

C. contraindicaţie per os când E>75% 

D. se administrează per os când E>75% 

E. doze mult mai mari la administrarea per os 

(pag. 110) 

F2501188. Clearance-ul hepatic este diminuat la vârstnici la următoarele medicamente: 

A. diazepam 

B. imipramina 

C. fenilbutazona 

D. propranolol 

E. warfarina 

(pag. 117) 

F2501189. Se elimină prin secreţie tubulară activă: 

A. substanţe acide 

B. substanţe hidrosolubile 

C. metaboliţi sulfoconjugaţi 

D. substanţe liposolubile 

E. metaboliţi glucuronoconjugaţi 

(pag. 136) 

F2601190. La proba machetelor protezelor totale: 

A. se trimit sabloanele de ocluzie în cabinet; 

B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie în cabinet; 

C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul închis; 

D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa; 

E. în prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor. 





(pag. 206) 

F2601191. În tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, 

daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita: 

A. 

B. 

pacientul are un facies crispat; 

rosul buzelor este diminuat; 

C. santurile peribucale sunt accentuate; 

D. dintii nu sunt vizibili 

E. 

dintii sunt prea vizibili. 

(pag. 214) 

F2601192. Controlul extrabucal al machetelor: 

A. 

B. 

se face în prezenta pacientului; 

verifica corectitudinea realizarii în laborator a machetelor; 

C. se face în prezenta tehnicianului; 

D. verifica respectarea indicatiilor date prin sabloane si fisa; 

E. 

medicul face doar controlul intrabucal, cel extrabucal fiind sarcina tehnicianului. 

(pag. 206) 

F2601193. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic: 

A. 

B. 

medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului; 

terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste; 

C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei; 

D. sa verifice închiderea etansa a coridorului bucal; 

E. 

sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila. 

(pag. 212) 

F2601194. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim: 

A. 

B. 

în propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti; 

sa coincida pozitia de IM cu cea de RC; 

C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil; 

D. sa se respecte libertatea mandibulei în propulsia de fonatie; 

E. 

muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale 

incisivilor superiori. 

(pag. 217) 

F2601195. La controlul arcadelor artificiale se urmareste: 

A. 

B. 

curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural; 

înaltimea frontalilor sa se încadreze între planul de ocluzie si linia surâsului; 

C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound; 

D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare; 

E. 

dintii sa realizeze unitati masticatorii de câte trei dinti; 

(pag. 207) 

F2601196. Când verificam bazele din ceara urmarim: 

A. 

B. 

sa aiba o buna stabilitate pe câmpul protetic; 

sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de închidere palatinala posterioara; 

C. sa intre în fundurile de sac ale modelelor functionale; 

D. dintii sa respecte culoarea si forma notata în fisa; 

E. 

linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model. 

(pag. 207) 

F2601197. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca: 





A. 

B. 

în momentul verificarii gura sa fie întredeschisa pentru a nu pune în tensiune musculatura de la periferie; 

limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta; 

C. pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze cât mai bine la câmpul protetic; 

D. sa se faca presiuni alternative dreapta-stânga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a 

verifica stabilitatea machetelor; 

E. 

baza machetei superioare sa cuprinda întreaga zona de închidere posterioara. 

(pag. 209) 





Tema nr. 2 

Farmacodinamie generala 

BIBLIOGRAFIE: 



F1202001. Antagonismul: 

A. apare cand doua medicamente asociate actioneaza in sensuri opuse 

B. este exclusiv unul chimic 

C. antagonismul adrenalina-histamina este unul pe receptori de tip competitiv 

D. antagonismul pilocarpina-atropina este unul fiziologic, de efect 

E. antagonismul procaina-sulfamide se utilizeaza in terapie 

(pag. 172-231) 

F1202002. Care din afirmatiile referitoare la actiunea farmacodinamica sunt adevarate: 

A. actiunea farmacodinamica secundara este cea mai utilizata in terapie 

B. poate fi principala sau secundara 

C. actiunea famacodinamica sistemica se manifesta la locul administrarii 

D. inhibitia enzimatica este o actiune farmacodinamica la nivel celular 

E. majoritatea actiunilor farmacodinamice sunt ireversibile 

(pag. 172-231) 

F1202003. Care din afirmatiile referitoare la latenta sunt adevarate: 

A. este timpul scurs de la administrare pana la aparitia efectului 

B. medicamentele administrate i.v. au o latenta mare 

C. medicamentele legate in procent mare de proteinele plasmatice au o latenta redusa 

D. fenobarbitalul are o latenta ultrascurta 

E. preparatele retard au o latenta mai mica decat cele cu eliberare rapida 

(pag. 172-231) 

F1202004. Care din afirmaţiile referitoare la starea receptorilor sunt adevărate: 

A. numarul de receptori este reglat prin externalizare sau internalizare membranara 

B. in up-regulation scade numarul de receptori ca urmare a cresterii concentratiei ligandului 

C. down-regulation apare ca o consecinta a scaderii stimularii receptorilor 

D. in down-regulation receptorii se externalizeaza 

E. fenomenele de up si down-regulation au exclusiv implicatii toxicologice 

(pag. 172-231) 

F1202005. Care din afirmaţiile referitoare la starea sistemelor enzimatice sunt adevărate: 

A. este un factor de variabilitate dependent de medicament 

B. bolile sistemelor enzimatice pot determina devieri de la raspunsul farmacodinamic normal 

C. inductia enzimatica genereaza o actiune farmacodinamica exacerbata 

D. inhibitia enzimatica produce o diminuare a reactiilor adverse 

E. in cazul idiosincraziilor, deviatiile actiunii farmacodinamice sunt doar de ordin cantitativ 

(pag. 172-231) 

F1402006. Acţiunea cardiotonică a digitalei este din punct de vedere farmacoterapeutic o acţiune: 

A. simptomatică 





B. paleativă 

C. patogenică 

D. de substituţie 

E. etiotropă 

(pag. 182) 

F1402007. Potenţa este: 

A. proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism 

B. capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil 

C. timpul scurs de la administrarea substanţei medicamentoase până la apariţia efectului 

D. capacitatea unei substanţe de a avea activitate biologică 

E. intervalul de timp în care se menţine efectul farmacologic al unui medicament 

(pag. 175) 

F1502008. Au timp de latenţă cel mai mic: 

A. medicamentele legate de proteine plasmatice 

B. medicamente cu mecanism indirect 

C. medicamente care acţionează prin metabolit activ 

D. forme farmaceutice retard 

E. medicamente administrate intravenos 

(pag. 178) 

F1502009. Medicamente administrate la 30 – 60 de minute după masă: 

A. anorexigene 

B. orexigene 

C. antiacide 

D. hipoglicemiante 

E. diuretice 

(pag. 203) 

F1502010. Teoria ocupaţională (Ariens) a receptorilor consideră că: 

A. efectul agonistului este direct proporţional cu numărul de receptori ocupaţi 

B. efectul agonistului este direct proporţional cu abilitatea de a produce un stimul după legarea de receptor 

C. efectul este direct proporţional cu numărul de receptori activaţi 

D. antagonistul posedă activitate intrinsecă 

E. activitatea intrinsecă maximă este produsă de un agonist total 

(pag. 221) 

F1502011. Următoarele afirmaţii sunt reale, cu excepţia: 

A. eficacitatea maximă se exprimă prin efectul maxim 

B. eficacităţi maxime diferite rezultă prin activităţi intrinseci diferite 

C. eficacităţi maxime diferite prin acţiuni receptori diferiţi 

D. eficacităţi maxime diferite prin polimorfism enzimatic 

E. eficacitate maximă dependentă de proprietăţi farmacocinetice şi farmacodinamice 

(pag. 177) 

F1502012. Următoarele afirmaţii sunt reale, cu excepţia: 

A. digitoxina are T 1/2 = 7 zile 

B. clorpropamida are T 1/2 = 36 ore 

C. digoxina are T1/2 = 4 zile 

D. strofantina are T 1/2 = o zi 

E. tolbutamida are T 1/2 = 6 ore 





(pag. 179) 

F1502013. Următoarele medicamente au selectivitate pentru un subtip de receptori, cu excepţia: 

A. 

B. 

ranitidina 

famotidina 

C. izoprenalina 

D. moclobemid 

E. 

selegilin 

(pag. 175) 

F1602014. Antagonismul competitiv se caracterizează prin: 

A. 

B. 

Competiţie cu mediatorul fiziologic pentru acelaşi situs de legare la nivel receptorial 

Activitate intrinsecă maximă 

C. Lipsa afinităţii faţă de receptor 

D. pD2 prim - logaritmul negativ al concentraţiei molare de antagonist care reduce la jumătate efectul 

agonistului 

E. 

Împiedicarea legării mediatorului, antagonistul legându-se de acelaşi receptor, dar pe un alt situs 

(pag. 226-227) 

F1602015. Este antagonism farmacodinamic utilizat în terapeutică: 

A. 

B. 

Neostigmină + Suxametoniu 

Neostigmină + D- tubocurarină 

C. ß-adrenolitice + antidiabetice 

D. Droperidol + fentanil 

E. 

Tonicardiace + săruri de Ca i.v 

(pag. 210-212) 

F1602016. Este sinergism de potenţare utilizat în terapeutică: 

A. 

B. 

Tonicardiace + săruri de Ca i.v. 

Antidiabetice orale + ß -adrenolitice 

C. Parasimpatolitice + anticolinesterazice 

D. Antihipertensive + diuretice 

E. 

Neostigmină + suxametoniu 

(pag. 210) 

F1602017. Reglarea ascendentă ("up regulation") a receptorilor este consecinţa: 

A. 

B. 

Blocării continue a receptorilor (antagonişti competitivi) 

Stimulării continue a receptorilor (agonişti farmacologici) 

C. Creşterii eliberării de mediator în fanta sinaptică 

D. Inhibării recaptării mediatorului 

E. 

Inhibării degradării metabolice a mediatorului 

(pag. 199) 

F1602018. Sunt interacţiuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism de 

potenţare) cu semnificaţie clinică (risc crescut de reacţii adverse): 

A. 

B. 

Guanedidina + antidepresive triciclice 

Antibiotice bactericide în faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice 

C. Tetracicline + săruri de Ca p.o. 

D. Antidiabetice orale + ß-adrenolitice 

E. 

Antidiabetice orale + diuretice tiazidice 

(pag. 214) 

F1602019. Următoarele proprietăţi caracterizează un anatagonist necompetitiv: 





A. 

B. 

Afinitate pentru situsul de legare a mediatorului 

Activitate intrinsecă maximă 

C. pA2 - logaritmul concentraţiei pentru care trebuie dublată doza de agonist pentru a produce acelaşi efect 

D. Legarea de receptor de un alt situs, împiedicând legarea normală a mediatorului fiziologic 

E. 

Competiţie cu mediatorul pentru legarea de receptor, raportul de legare fiind direct proporţional cu 

afinitatea compuşilor. 

(pag. 226-228) 

F2102020. Una dintre urmatoarele caracteristici nu confera unui produs medicamentos calitatea retard: 

A. 

B. 

forma farmaceutica retard 

structura chimica de tip ester 

C. secretia tubulara activa 

D. reabsorbtia tubulara inalta 

E. 

legarea de proteinele plasmatice in procent mare 

(pag. 180) 

F2102021. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii 

farmacodinamice: 

A. 

B. 

radicalii grefati pe nucleu confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune 

farmacodinamica 

gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic 

C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic 

D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori 

E. 

structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica 

(pag. 183, 184) 

F2102022. In general, daca nu exista o recomandare precisa, este preferabil ca medicamentele sa fie 

administrate in raport cu mesele: 

A. 

B. 

inainte cu 30 minute 

in timpul 

C. imediat dupa 

D. la 30 - 60 minute, dupa 

E. 

1 ora inainte sau 3 ore dupa 

(pag. 203) 

F2102023. Penicilinele injectabile se pot amesteca "in vitro" ( in seringa sau saci de perfuzie) cu: 

A. 

B. 

aminoglicozide 

solutie de clorura de sodiu izotonica 

C. solutie glucozata izotonica 

D. solutie de lactat de sodiu 

E. 

solutie de carbonat acid de sodiu 

(pag. 208, 209) 

F2102024. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind potenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia : 

A. 

B. 

se exprima prin DE50 

potenta relativa este raportul dozelor echiactive 

C. depinde de afinitatea pentru substrat 

D. se exprima prin efectul maxim 

E. 

este data de proiectia curbei pe abscisa 

(pag. 175, 176) 

F2102025. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia : 

A. 

formele retard au latenta lunga 





B. 

latenta cea mai mica este pe calea orala 

C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare 

D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mare 

E. 

mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga 

(pag. 178) 

F2102026. Rezultatele cercetarilor de farmacologie experimentala, efectuate pe rozatoare mici, au 

valoare orientativa limitata, la extrapolarea pe om, deoarece urmatoarele propozitii sunt adevarate, cu 

exceptia : 

A. 

B. 

sunt animale nocturne, mai active noaptea 

multe bioritmuri diurne sunt inversate fata de om 

C. sistemele oxidazice microzomale hepatice sunt mai active fata de om 

D. pot avea unele sisteme enzimatice specifice, absente la om 

E. 

studiile nu sunt efectuate in sistem dublu orb 

(pag. 116, 205) 

F2202027. Care din urmatorii factori ce influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti de 

medicament: 

A. 

B. 

structura chimica 

rata absorbtie / epurare 

C. doza 

D. calea de administrare 

E. 

coeficientul de partaj lipide / apa. 

(pag. 172-231) 

F2202028. Care din urmatorii factori care influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti 

de organism : 

A. 

B. 

specia 

locul actiunii 

C. starea sistemelor enzimatice 

D. calea de administrare 

E. 

sexul. 

(pag. 172-231) 

F2202029. Care sunt parametrii actiunii farmacodinamice: 

A. 

B. 

pH-ul 

calea de administrare 

C. latenta 

D. ritmul de administrare 

E. 

mecanismul de actiune. 

(pag. 172-231) 

F2202030. Care afirmatii sunt adevarate pentru selectivitate: 

A. 

B. 

este proprietatea unei substante de a avea eficacitate maxima 

este consecinta concentrarii medicamentului in organul sau tesutul respectiv 

C. cu cat un medicament este mai selectiv, cu atat riscul de reactii adverse e mai mare 

D. selectivitatea nu e influentata de doza 

E. 

selectivitatea este o caracteristica a agonistilor farmacologici. 

(pag. 172-231) 

F2202031. Care din urmatorii compusi nu sunt selectivi: 

A. 

B. 

salbutamol 

dobutamina 





C. atenolol 

D. ranitidina 

E. 

diclofenacul 

(pag. 172-231) 

F2202032. In ce conditii latenta este scurta: 

A. 

B. 

administrare orala 

legare in procent redus de proteinele plasmatice 

C. substante ce actioneaza prin metabolitul activ 

D. medicamente retard 

E. 

medicamente cu mecanism indirect. 

(pag. 172-231) 

F2202033. Actiunea farmacodinamica: 

A. 

B. 

este intodeauna sistemica 

este intotdeauna reversibila 

C. este stimulatoare si/sau inhibitoare 

D. este intotdeauna neselectiva 

E. 

este intotdeauna directa pe receptori. 

(pag. 172-231) 


A. 

B. 

nucleul beta-feniletilamina confera selectivitate pentru receptorii colinergici 

un radical voluminos pe azotul nucleului beta-feniletilamina face molecula mai putin selectiva pe beta2 

C. derivatii N-metilati ai acidului barbituric au coeficientul de partaj lipide /apa scazut 

D. lipsa gruparilor OH fenolice pe nucleul beta-feniletilamina face compusii mai hidrofili 

E. 

radicalul nitro pe nucleul benzodiazepinic confera proprietati hipnotice 

(pag. 172-231) 

F2202035. In stabilirea dozei nu trebuie sa se tina cont de: 

A. 

B. 

varsta 

greutate 

C. suprafata corporala 

D. reactivitate placebo 

E. 

starea de functionare a organelor ce participa la epurarea medicamentelor 

(pag. 172-231) 

F2202036. Care din asocieri sunt permise in vitro: 

A. 

B. 

Heparina-gentamicina 

Aminoglicozide -peniciline 

C. Saruri de calciu -tetraciclina 

D. Peniciline -bicarbonat de sodiu 

E. 

Butilscopolamina -metamizol 

(pag. 172-231) 

F2302037. In functie de latenta actiunii famacodinamice (timpul de debut al efectului) in urgente se 

aleg urmatoarele categorii de medicamente: 

A. 

B. 

medicamente cu perioada de latenta scurta si foarte scurta; 

forme farmaceutice retard; 

C. substante care actioneaza prin metabolit activ; 

D. medicamente legate de proteinele plasmatice in procent mare; 

E. 

medicamente cu mecanism indirect de actiune. 





(pag. 172 - 231) 

F2502038. Tipurile de acţiune farmacodinamică se clasifică după diferite criterii, cu excepţia: 

A. 

B. 

utilitate terapeutică 

revesibilitate 

C. selectivitate 

D. metabolizare 

E. 

sensul acţiunii 

(pag. 180–181) 

F2502039. Sunt cunoscute următoarele modele de relaţii cantitative structură chimică-acţiune 

farmacodinamică, cu excepţia: 

A. 

B. 

modelul Free-Wilson 

modelul Ariens 

C. modelul Hansch 

D. modelul Wolf 

E. 

modelul MTD Simons 

(pag. 187) 

F2502040. Morfina are acţiune analgezică superioară analgezicelor de tip antipiretic pentru că este: 

A. 

B. 

agonist total al receptorilor opioizi μ şi k 

agonist parţial al receptorilor k 

C. acţionează periferic la nivelul zonei de generare a durerii 

D. produce dependenţă 

E. 

agonist-antagonist pe receptorii opioizi 

(pag. 192) 

F2502041. La altitudini foarte mari: 

A. 

B. 

creşte capacitatea de metabolizare a medicamentelor 

pragul durerii creşte 

C. potenţa analgezicelor scade 

D. creşte secreţia de hormon antidiuretic 

E. 

creşte difuziunea tisulară amedicamentelor 

(pag. 202) 

F2502042. Medicamente administrate dimineaţa, înainte de masă cu 30 minute: 

A. 

B. 

anorexigene 

antihelmintice 

C. orexigene 

D. stimulatoare ale secreţiei gastrice 

E. 

substituenţi ai secreţiei gastrice 

(pag. 203) 

F2502043. Bioritmuri circadiene sunt: 

A. 

B. 

enzimatice 

cardiace 

C. electrice a creierului 

D. respiratorii 

E. 

a temperaturii corpului 

(pag. 204) 

F2502044. Determină sinergism de potenţare: 

A. 

warfarina asociată cu acid acetilsalicilic 





B. 

clorpropamida cu hidroclorotiazida 

C. guanetidina cu antidepresive triciclice 

D. peniciline cu tetracicline 

E. 

tubocurarina cu gentamicina 

(pag. 214) 

F2602045. La adaptarea protezelor totale, contactele premature în propulsie se vor suprima dupa 

regula: 

A. 

B. 

DUML; 

MUDL; 

C. LUBL; 

D. BULL; 

E. 

Nu necesita slefuire 

(pag. 228) 

F2602046. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza: 

A. 

B. 

hipocloriti alcalini; 

acizi concentrati; 

C. acizi diluati; 

D. enzime; 

E. 

peroxizi alcalini 

(pag. 234) 

F2602047. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel: 

A. 

B. 

sa efectueze acest control în prezenta pacientului; 

sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete; 

C. sa accentueze gravarea la linia Ah; 

D. sa verifice pozitia corecta a dintilor; 

E. 

sa verifice contactele dento-dentare în relatie centrica 

(pag. 223) 

F2602048. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel: 

A. 

B. 

se aplica mai întâi proteza superioara; 

se aplica mai întâi proteza inferioara; 

C. se folosesc anestezice de contact pentru a înlatura senzatia de voma; 

D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare începând cu deschiderea usoara a gurii; 

E. 

aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali 

(pag. 224) 

F2602049. Dupa aplicarea protezei totale în cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele 

recomandari; 

A. 

B. 

folosirea arcadelor artificiale în aceeasi maniera ca si dintii naturali; 

protezele se tin în cavitatea bucala doar în timpul zilei; 

C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti; 

D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ; 

E. 

consumarea alimentelor de consistenta crescuta în primele zile 

(pag. 232) 

F2602050. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care împiedica intercuspidarea maxima 

daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula: 

A. 

B. 

MUDL; 

LUBL; 

C. BULL; 





D. DUML; 

E. 

Se slefuiesc vârfurile cuspizilor de sprijin 

(pag. 227) 


si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula: 

A. 

B. 

MUDL; 

LUBL; 

C. BULL; 

D. DUML; 

E. 


(pag. 227) 


si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pâna la 1 mm, se slefuiesc dupa regula: 

A. 

B. 

MUDL; 

LUBL; 

C. BULL; 

D. DUML; 

E. 


(pag. 227) 


F1202053. Care afirmatii sunt adevarate: 

A. 

B. 

se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante 

efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic 

C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare 

D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse 

E. 

latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 

(pag. 172-231) 

F1202054. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: 

A. 

B. 

efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite 

adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator 

C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze 

mari este proagregant plachetar 

D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul 

vascular dar in doze mici actioneaza proagregant 

E. 

efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 

(pag. 172-231) 

F1202055. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: 

A. 

B. 

apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens 

sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti 

C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie 

D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe 

receptori diferiti 

E. 

asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 

(pag. 172-231) 

F1202056. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: 





A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare 

B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat 

C. agonistii totali au activitate intrinseca maximă 

D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct 

E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 

(pag. 172-231) 

F1202057. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: 

A. antagonistii au afinitate pentru receptori 

B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic 

C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici 

D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii 

E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 

(pag. 172-231) 

F1202058. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: 

A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu 

B. tetraciclina-saruri de calciu 

C. fentanil-droperidol 

D. alcool-benzodiazepine 

E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 

(pag. 172-231) 

F1202059. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: 

A. parasimpatoliticele la nivel cardiac 

B. opioidele la nivelul SNC 

C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive 

D. barbituricele la nivel cardio-vascular 

E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice 

(pag. 172-231) 

F1202060. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: 

A. diureticele seara 

B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa 

C. antiacidele dupa masa 

D. digitalicele inainte de masa 

E. antihistaminicele H2 de obicei seara 

(pag. 172-231) 

F1202061. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: 

A. structura chimica 

B. doza 

C. calea de administrare 

D. starea sistemelor enzimatice 

E. procentul de legare de proteinele plasmatice 

(pag. 172-231) 

F1202062. Fenomenul de up-regulation: 

A. inseamna cresterea numarului de receptori 

B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor 

C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi 

D. sta la baza tolerantei 





E. 

sta la baza efectului rebound 

(pag. 172-231) 

F1302063. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: 

A. 

B. 

afinitatii mari pentru receptori; 

legarii de proteinele plasmatice in procent mare; 

C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen; 

D. legaturii covalente cu receptorii; 

E. 

legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 

(pag. 172-231) 

F1302064. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: 

A. 

B. 

modificarea fluiditatii membranelor; 

modificari conformationale ale unor macromolecule; 

C. schimbari de permeabilitate membranara; 

D. deschiderea de canale cu schimburi ionice; 

E. 

influentarea unor enzime membranare. 

(pag. 172-231) 

F1302065. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? 

A. 

B. 

sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste; 

sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva; 

C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii; 

D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii; 

E. 

sensul depinde de structura chimica a substantei active. 

(pag. 172-231) 

F1302066. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor 

farmacoreceptori? 

A. 

B. 

morfina; 

atropina; 

C. salbutamolul; 

D. manitolul; 

E. 

adrenalina. 

(pag. 172-231) 

F1302067. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? 

A. 

B. 

structura chimica; 

doza; 

C. calea de administrare; 

D. farmacocinetica substantei; 

E. 

asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 

(pag. 172-231) 

F1302068. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? 

A. 

B. 

calea de administrare; 

alimentatia; 

C. factori fiziologici; 

D. temperatura mediului ambiant; 

E. 

factori patologici. 

(pag. 172-231) 





F1302069. Ce proprietati au agonistii partiali? 

A. 

B. 

afinitate pentru receptori zero; 

afinitate pentru receptori maxima; 

C. activitate intrinseca maxima; 

D. activitate intrinseca submaximala; 

E. 

activitate intrinseca zero. 

(pag. 172-231) 

F1302070. Ce proprietati au agonistii totali? 

A. 

B. 

activitate intrinseca maxima; 

activitate intrinseca zero; 

C. activitate intrinseca submaximala; 

D. afinitate pentru receptori zero; 

E. 

afinitate pentru receptori maxima. 

(pag. 172-231) 

F1302071. Ce proprietati au antagonistii? 

A. 

B. 



C. afinitate pentru receptori maxima; 


E. 

afinitate pentru receptori zero. 

(pag. 172-231) 

F1302072. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: 

A. 

B. 

activitatea intrinseca (la nivel de receptor); 

doza maxima; 

C. ansamblul receptor-sistem efector; 

D. eficacitate (la nivel de receptor); 

E. 

calea de administrare. 

(pag. 172-231) 

F1302073. In privinta interactiunii medicament-receptor: 

A. 

B. 

legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; 

legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; 

C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca 

efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati; 

D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati; 

E. 

pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. 

(pag. 172-231) 

F1302074. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice 

precum si mecanismul interactiunii: 

A. 

B. 

accident trombotic; 

deplasare de pe proteinele plasmatice; 

C. inhibitie enzimatica; 

D. accident hemoragic; 

E. 

inductie enzimatica. 

(pag. 172-231) 

F1302075. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor: 

A. 

stabil; 





B. 

instabil; 

C. putin stabil; 

D. in conditii biolgice este desfacut cu dificultate; 

E. 

in conditii biolgice este desfacut usor; 

(pag. 172-231) 

F1302076. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui 

complex medicament -receptor: 

A. 

B. 

ca urmare a unei reactii reversibile; 

ca urmare a unei reactii ireversibile; 

C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals; 

D. prin legaturi chimice covalente; 

E. 

fara nici un fel de legatura chimica. 

(pag. 172-231) 

F1302077. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: 

A. 

B. 

latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa; 

mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta; 

C. formele retard au latenta lunga; 

D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare; 

E. 

subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 

(pag. 172-231) 

F1402078. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: 

A. 

B. 

noradrenalina 

reserpina 

C. neostigmina 

D. acetilcolina 

E. 

nizatidina 

(pag. 181) 

F1402079. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: 

A. 

B. 

căii sale de administrare 

formei farmaceutice 

C. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă 

D. structurii chimice modificate intenţionat 

E. 

structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 

(pag. 180) 

F1402080. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui 

medicament este(sunt) corectă(corecte): 

A. 

B. 

medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică 

formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă 

C. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă 

D. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare 

E. 

în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 

(pag. 178) 

F1402081. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: 

A. 

B. 

diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific 

au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici 

C. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia 

receptorului, împiedicând legarea agonistului 





D. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori 

E. 

nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi 

blochează 

(pag. 226) 

F1402082. Pot induce efecte bisens (stimulator şi inhibitor) următoarele medicamente: 

A. 

B. 

aspirina 

atropina 

C. adrenalina 

D. levomepromazina 

E. 

nifedipina 

(pag. 174) 

F1402083. Precizaţi situaţiile în care se urmăreşte în terapeutică un sinergism de potenţare: 

A. 

B. 

fentanil+droperidol 

verapamil+metoprolol 

C. atenolol+tolbutamid 

D. amlodipin+indapamid 

E. 

ampicilină+gentamicină 

(pag. 210) 

F1402084. Precizaţi situaţiile în care sinergismul de potenţare este evitat în terapeutică: 

A. 

B. 

analgezic-neuroleptic 

tranchilizante-alcool 

C. sulfamidă hipoglicemiantă-beta adrenolitic 

D. antihipertensiv-diuretic 

E. 

anestezic general-tranchilizant 

(pag. 210) 

F1402085. Reprezintă o interacţiune prin mecanism farmacodinamic asocierea dintre: 

A. 

B. 

contraceptivele orale-rifampicină 

sulfamidele antidiabetice-fenilbutazonă 

C. sulfamidele antidiabetice-beta adrenolitice 

D. tranchilizante-hipnotice 

E. 

glucocorticoizi-barbiturice 

(pag. 212) 

F1402086. Ritmul administrării unui medicament influenţează: 

A. 

B. 

durata efectului farmacodinamic 

intensitatea acţiunii farmacodinamice 

C. latenţa efectului farmacodinamic 

D. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase 

E. 

procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 

(pag. 191) 

F1402087. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: 

A. 

B. 

este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil 

poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici, în anumite ţesuturi 

C. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut, secundar unei 

permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut 

D. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism 

E. 

se exprimă prin dozele eficace 





(pag. 174) 

F1402088. Sinergismul de potenţare: 

A. apare când substanţele medicamentoase asociate acţionează pe receptori diferiţi 

B. este uneori nedorit şi evitat în terapeutică 

C. efectul asocierii este mai mare decât suma efectelor separate 

D. se întâlneşte când medicamentele asociate acţionează pe acelaşi tip de receptori 

E. uneori asocierile cu sinergism de potenţare trebuie făcute cu precauţii de reducere a dozelor 

(pag. 210) 

F1402089. Sunt medicamente cu acţiune selectivă pentru anumite subtipuri de receptori: 

A. adrenalina 

B. metoprololul 

C. famotidina 

D. selegilina 

E. ondansetron 

(pag. 175) 

F1402090. Sunt medicamente cu acţiune topică: 

A. halotanul 

B. carbonatul de calciu 

C. pentazocina 

D. procaina 

E. tiopentalul 

(pag. 180) 

F1502091. Bolile autoimune ale receptorilor sunt: 

A. miastenia gravis 

B. hipercolesterolemia familială 

C. diabet zaharat insulino-rezistent 

D. boala Graves 

E. feminizarea fătului masculin 

(pag. 200) 

F1502092. Consecinţele farmacologice ale proceselor de reglare "up“ şi "down“ ale receptorilor sunt: 

A. modificări în intensitatea efectului 

B. modificări în durata efectului 

C. efect rebound 

D. toleranţă 

E. sensibilizare alergică 

(pag. 199) 

F1502093. Efectul bisens în funcţie de doză se întâlneşte în cazul: 

A. adrenalinei la nivelul vaselor 

B. acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare 

C. furosemidului asupra diurezei 

D. morfinei asupra centrului respirator 

E. pilocarpinei pe glandele salivare 

(pag. 174) 

F1502094. Exemple de asocieri medicamentoase incompatibile "in vitro“: 

A. kanamicina cu meticilina 





B. 

heparina cu gentamicina 

C. barbiturat de sodiu cu colimicina sulfat 

D. heparina cu clorpromazina 

E. 

penicilina G cu cefalotina 

(pag. 208) 

F1502095. În cazul relaţiei structură chimică - efect se poate afirma că: 

A. 

B. 

nucleul beta-feniletilamină este specific pentru receptorii adrenergici 

nucleul beta-feniletilamină este specific pentru receptorii dopaminergici 

C. gruparea lactonică este indispensabilă acţiunii cardiotonice 

D. grupările hidroxil ale heterozidelor cardiotonice sunt indispensabile activităţii cardiotonice 

E. 

radicalul metil la azotul de pe nucleul barbituric determină compuşi cu efect narcotic 

(pag. 183) 

F1502096. Următoarele afirmaţii sunt reale: 

A. 

B. 

efectul placebo este efectul atribuit unei substanţe placebo 

placebo este o substanţă fără efect farmacodinamic obiectiv 

C. placebo reactiv este persoana care raportează efect placebo 

D. s-a stabilit o relaţie între efectul placebo şi gradul de inteligenţă 

E. 

procentul efectelor placebo este diferit, în circumstanţe variate 

(pag. 194) 

F1502097. Următoarele afirmaţii sunt reale: 

A. 

B. 

antipireticele scad febra, dar şi temperatura normală 

antiastmaticele au efect în bronhoconstricţie 

C. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv în insuficienţa cardiacă 

D. analepticele respiratorii stimulează centrii respiratori bulbari deprimaţi 

E. 

tranchilizantele au efect în anxietate 

(pag. 196) 

F1502098. Variabilitatea farmacodinamică este dată de variabilitatea biologică în starea funcţională a 

sistemului receptor - efector ca: 

A. 

B. 

desensibilizarea receptorilor 

boli autoimune ale receptorilor 

C. aberaţii ale receptorilor induse de medicamentele mutagene şi oncogene 

D. numărul şi capacitatea de legare a receptorilor 

E. 

enzimopatii determinate genetic 

(pag. 216, 217) 

F1502099. Variabilitatea farmacologică anormală are: 

A. 

B. 

reprezentare grafică prin curba frecvenţă - distribuţie cu alură de clopot 

este determinată de tipul fiziologic 

C. este consecinţa bolilor genetice 

D. alură grafică polimodală 

E. 

frecvenţa de distribuţie 95% ce corespunde la distribuţia ± 2 

(pag. 230) 

F1602100. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă? 

A. 

B. 

Hormonii estrogeni cresc câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici 

Hormonii tiroidieni cresc câmpul receptorial ß1-adrenergic 

C. Hormonii estrogeni scad câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici 

D. Hormonii tiroidieni scad câmpul receptorial ß1-adrenergic 





E. 

Progesteronul scade numărul receptorilor oxitocinici 

(pag. 199) 

F1602101. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ? 

A. 

B. 

Reglarea descendentă ("down regulation") este procesul de scădere a numărului de receptori 

Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa internalizării receptorilor în membrană 

C. Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa stimulării continue a receptorilor 

D. Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa blocării continue a receptorilor 

E. 

Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa externalizării receptorilor în membrană 

(pag. 199) 

F1602102. Care dintre următoarele afirmaţii legate de relaţia structură chimică - acţiune 

farmacodinamică este adevărată ? 

A. 

B. 

Esterii tropanolului (tropinei) au acţiune parasimpatolitică, iar ai pseudotropanolului (pseudotropinei) au 

acţiune anestezică locală. 

Înlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al derivaţilor de morfinan (morfină, oximorfonă) 

cu radicalul alil coonduce la obţinerea de antagonişti ai receptorilor opioizi. 

C. Introducerea unor grupări hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei creşte durata acţiunii 

farmacodinamice 

D. Derivaţii barbiturici N-metilaţi au acţiune de durată lungă şi coeficient de reparţie lipide/apă mai scăzut 

E. 

Catecolaminele penetrează uşor bariera hemato-encefalică, datorită prezenţei grupărilor -OH pe nucleul 

aromatic 

(pag. 183-187) 

F1602103. Cauzele posibile ale reactivităţii particulare la medicaţia SNC la vârstnici sunt: 

A. 

B. 

Scăderea capacităţii de reglare homeostatică 

Scăderea numărului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescută la anticolinergice centrale) 

C. Creşterea cantităţii de mediatori (catecolamine, serotonină, acetilcolină) 

D. Creşterea afinităţii şi a numărului receptorilor ß-adrenergici 

E. 

Scăderea numărului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reacţii extrapiramidale frecvente la 

neuroleptice) 

(pag. 195-196) 

F1602104. Concentraţia ionilor de Na influenţează capacitatea de legare a receptorilor opioizi astfel: 

A. 

B. 

Creşterea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru agonişti 

Creşterea concentraţiei ionilor de Na scade afinitatea pentru agonişti 

C. Creşterea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru antagonişti 

D. Scăderea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru agonişti 

E. 

Scăderea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru antagonişti 

(pag. 198) 

F1602105. Consecinţele farmacologice ale proceselor de reglare ascendentă ("up regulation") sunt: 

A. 

B. 

Efect rebound la oprirea administrării medicaţiei 

Instalarea toleranţei (obişnuinţei) 

C. Apariţia sindromului de abstinenţă la oprirea administrării medicaţiei 

D. Diminuarea eficacităţii medicaţiei 

E. 

Apariţia tahifilaxiei 

(pag. 199) 

F1602106. Sunt boli autoimune ale receptorilor: 

A. 

B. 

Boala Cushing 

Miastenia gravis 

C. Acromegalia 





D. Diabetul zaharat insulino-rezistent 

E. Boala Basedow-Grave 

(pag. 200) 

F1602107. Sunt boli genetice ale receptorilor cu consecinţe farmacodinamice: 

A. Hipercolesterolemia ereditară 

B. Feminizarea fătului masculin 

C. Fenilcetonuria 

D. Acatalazia 

E. Porfiria hepatică 

(pag. 200) 

F1602108. Un agonist complet se caracterizează prin: 

A. Afinitate faţă de receptori 

B. Efect farmacologic submaximal 

C. Efect farmacologic maxim 

D. Activitate intrinsecă 

E. Lipsa activităţii intrinseci 

(pag. 224-225) 

F2102109. Durata lunga a actiunii farmacodinamice este consecinta 

A. legarii de proteinele plasmatice, in procent mare 

B. afinitatii scazute pentru receptori 

C. legaturii ionice cu receptorii, intarite prin punti de hidrogen 

D. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 

E. legaturii covalente cu receptorii 

(pag. 178, 179) 

F2102110. Eficacitatea maxima a unui medicament depinde de: 

A. legarea de proteinele plasmatice 

B. numarul de receptori activati 

C. activitatea intrinseca 

D. cinetica de metabolizare 

E. calea de eliminare 

(pag. 177) 

F2102111. Antagonistii competitivi au urmatoarele proprietati: 

A. au activitate intrinseca maxima 

B. au afinitate pentru receptori 

C. se leaga de receptori la nivelul unui situs diferit de cel al agonistului specific 

D. diminua potenta agonistului, prin competitie 

E. prin legarea de receptor, nu pot declansa efect farmacodinamic 

(pag. 226) 

F2102112. Antagonistii necompetitivi au urmatoarele proprietati: 

A. nu au activitate intrinseca 

B. diminua potenta agonistului specific 

C. diminua pana la anulare efectul agonistului specific 

D. se leaga de receptor pe un situs de legare diferit de al agonistului specific 

E. impiedica legarea agonistului 

(pag. 226) 





F2102113. Precizati asocierile finalizate cu sinergism de potentare utilizat in terapeutica: 

A. 

B. 

anestezic general + tranchilizant 

alcool + medicamente deprimante SNC 

C. analgezic + neuroleptic 

D. antihipertensiv + diuretic 

E. 

adrenalina + histamina 

(pag. 210, 211) 

F2102114. Sunt antagonisme nedorite in terapeutica: 

A. 

B. 

naloxon + morfina 

vitamina K + anticoagulante cumarinice 

C. neostigmina + tubocurarina 

D. diuretice tiazidice + antidiabetice 

E. 

procaina + sulfamide antimicrobiene 

(pag. 211, 212) 

F2102115. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice 

A. 

B. 

formele retard au latenta lunga 

latenta cea mai mica este pe calea per os 

C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare 

D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 

E. 

mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga 

(pag. 178) 

F2102116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind eficacitatea maxima a unui medicament, cu 

exceptia: 

A. 

B. 

se exprima prin efectul maxim 

este data de proiectia curbei pe ordonata 

C. depinde de activitatea intrinseca 

D. depinde de numarul de receptori ocupati 

E. 

agonistii totali au potenta maxima 

(pag. 176-178) 

F2102117. Precizati ce proprietati au antagonistii totali: 

A. 

B. 

activitate intrinseca maxima 

activitate intrinseca zero 

C. activitate intrinseca submaximala 

D. afinitate pentru receptori maximala 

E. 

afinitate pentru receptori zero 

(pag. 177) 

F2102118. Antagonistul competitiv se caracterizeaza prin: 

A. 

B. 

afinitate pentru situsul agonistului fiziologic 

activitate intrinseca 

C. pA2 

D. pD2’ 

E. 

reduce efectul maxim al agonistului specific 

(pag. 221, 226, 227) 

F2102119. Variabilitatea farmacologica anormala se caracterizeaza prin: 

A. 

B. 

alura grafica polimodala 

consecinta enzimopatiilor 





C. consecinta bolilor genetice si autoimune ale receptorilor 

D. consecinta reglarii "up" sau "down" 

E. 

frecventa 95% corespunde la distributia ± 2 DS 

(pag. 218, 229-231) 

F2102120. Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin: 

A. 

B. 

alura de clopot gaussian unimodal 

determinata de tipul fiziologic si HLA 

C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice 

D. consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune 

E. 

frecventa 95% corespunde la distributia de ± 1 DS. 

(pag. 218, 229-231) 

F2102121. Notati afirmatiile corecte privind factorii dependenti de organism ce influenteaza actiunea 

farmacodinamica: 

A. 

B. 

structura imuno-genetica din sistemul HLA confera o reactivitate particulara la anumite medicamente 

varstele extreme influenteaza exclusiv indirect, prin modificarea profilului farmacocinetic 

C. unele actiuni farmacodinamice apar exclusiv in prezenta unei stari patologice 

D. enzimopatiile pot influenta actiunea farmacodinamica exclusiv calitativ 

E. 

efectele farmacologice pot fi influentate de modificarea exclusiv cantitativa a starii receptorilor 

(pag. 195-201) 

F2102122. Notati afirmatiile corecte, privind datele de cronofarmacologie la om: 

A. 

B. 

schema optima farmacografica, in corticoterapia de substitutie, prevede 2/3 din doza zilnica, dimineata 

teofilina este de preferat intr-o singura doza mai inalta, seara 

C. antiastmaticele adrenomimetice au potenta mai mare noaptea 

D. antihipertensivele simpatolitice sunt mai eficace noaptea 

E. 

antihistaminicele H2 sunt indicate o data pe zi, seara 

(pag. 206, 207) 

F2102123. Relatiile exponentiale doza-efect au urmatoarele caracteristici: 

A. 

B. 

sunt relatii gradate 

corespund ecuatiei y = ax + b 

C. la o doza limita se atinge efectul maxim posibil 

D. in grafic semilogaritmic, curba este o sigmoida cuantala 

E. 

sunt valabile pentru substante ce actioneaza pe receptori specifici 

(pag. 219-221) 

F2102124. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii 

farmacodinamice: 

A. 

B. 

nucleul confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica 

gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic 

C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic 

D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori 

E. 

structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica 

(pag. 183, 184) 

F2102125. Calitatea retard se datoreste: 

A. 

B. 

formei farmaceutice retard 

structurii chimice de tip ester 

C. secretiei tubulare active 

D. reabsorbtiei tubulare inalte 





E. 

legarii de proteinele plasmatice in procent mare 

(pag. 180) 

F2102126. Notati afirmatiile adevarate, privind timpul de injumatatire (T1/2): 

A. 

B. 

T1/2 este in general mai lung la soarece, comparativ cu omul 

digitoxina are T1/2 ≈ 7 zile 

C. fenilbutazona are o variabilitate interindividuala a T1/2 de aproximativ 1-7 zile 

D. la nou-nascut, cloramfenicolul are T1/2 de pana la 20 de ori mai scurt fata de adult 

E. 

la anurici, streptomicina are T1/2 de pana la 30 de ori mai lung comparativ cu cel normal 

(pag. 116-118, 179) 

F2202127. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antagonism sunt adevarate: 

A. 

B. 

poate duce la diminuarea sau anularea actiunii farmacodinamice 

adrenalina si histamina sunt antagonisti fiziologici 

C. in antagonismul chimic sunt blocate sediile de legare de pe receptori 

D. histamina si antihistaminicele sunt antagonisti competitivi 

E. 

penicilinele si aminoglicozidele sunt antagonisti fiziologici. 

(pag. 172-231) 

F2202128. Care din afirmatiile referitoare la agonisti sunt adevarate: 

A. 

B. 

au afinitate dar nu prezinta activitate intrinseca 

agonistii totali au activitate intrinseca maxima 

C. agonistii partiali pot avea proprietati antagoniste in prezenta agonistului total 

D. agonistii sunt substante ce blocheaza specific receptorii farmacologici 

E. 

pentazocina este un agonist total al tuturor receptorilor opioizi. 

(pag. 172-231) 

F2202129. Antagonistii: 

A. 

B. 

cresc efectele agonistilor 

prezinta afinitate fata de receptorii farmacologici 

C. antagonistii competitivi nu pot fi deplasati de pe receptori 

D. antagonistii necompetitivi modifica conformatia receptorului impiedicand legarea agonistilor 

E. 

prezinta o activitate intrinseca mai slaba decat a agonistilor. 

(pag. 172-231) 

F2202130. Coeficientul de partitie lipide / apa : 

A. 

B. 

nu influenteaza profilul farmacocinetic 

influenteaza indirect profilul farmacodinamic 

C. depinde de raportul dintre gruparile hidrofobe si cele hidrofile 

D. poate influenta calitativ actiunea farmacodinamica in cazul barbituricelor 

E. 

aminele simpatomimetice cu coeficient de partitie lipide / apa mare nu prezinta efecte stimulatoare 

centrale. 

(pag. 172-231) 

F2202131. Care din afirmatiile referitoare la indicele terapeutic sunt adevarate: 

A. 

B. 

este raportul dintre DE 50 si DL 50 

este raportul dintre DL 50 si DE 50 

C. daca este < 10, medicamentul nu se poate utiliza in terapie 

D. cand este > 10, medicamentul prezinta siguranta terapeutica 

E. 

este raportul DL 1 / DE 99. 

(pag. 172-231) 





F2202132. Care din afirmatiile referitoare la interactiunile farmacocinetice sunt adevarate: 

A. apar in faza biofarmaceutica 

B. interactiunea farmacocinetica NaHCO3 / barbiturice este utila in terapie 

C. rifampicina accelereaza biotransformarea sulfonamidelor hipoglicemiante prin inductie enzimatica 

D. pot sa apara in etapele de transport si biotransformare 

E. barbituricele inhiba biotransformarea glucocorticoizilor prin inhibitie enzimatica. 

(pag. 172-231) 

F2202133. Latenta: 

A. nu depinde de calea de administrare 

B. este timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la aparitia efectului 

C. este mai mare in cazul formelor farmaceutice retard 

D. este mai mica in cazul medicamentelor cu mecanism indirect de actiune 

E. poate diferi in cadrul aceleasi grupe farmacodinamice. 

(pag. 172-231) 

F2202134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica sunt adevarate: 

A. nucleul confera afinitate selectiva pentru substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica 

B. gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza afinitatea pentru substrat 

C. structura chimica influenteaza atat afinitatea pentru substrat, cat si activitatea intrinseca 

D. gruparile farmacofore distribuitoare influenteaza profilul farmacocinetic 

E. nucleul beta-feniletilamina confera specificitate pentru receptorii opioizi. 

(pag. 172-231) 

F2202135. Fenomenul down - regulation: 

A. consta in scaderea numarului de receptori 

B. apare in cazul reducerii stimularii receptorilor 

C. se poate produce prin internalizarea receptorilor in membrana 

D. are drept consecinta fenomenul de toleranta 

E. poate provoca efecte rebound. 

(pag. 172-231) 

F2202136. Agonistii: 

A. nu se leaga de receptori 

B. au afinitate pentru receptori 

C. nu au activitate intrinseca 

D. blocheaza ireversibil receptorul 

E. pot fi totali sau partiali. 

(pag. 172-231) 


A. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii 

B. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii antagoniste 

C. efectul inhibitor apare prin inhibarea unei functii 

D. efectul inhibitor apare prin stimularea excesiva a unei functii 

E. efectul bisens inseamna efectul stimulator sau inhibitor functie de doza. 

(pag. 172-231) 

F2202138. Potenta: 

A. este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica 

B. se exprima prin doze toxice 

C. depinde de afinitatea pentru substrat 





D. poate fi diferita la indivizi diferiti 

E. este cu atat mai mare cu cat doza eficienta e mai mare. 

(pag. 172-231) 

F2202139. Eficacitatea maxima: 

A. se exprima prin efectul maxim 

B. agonistii totali au eficacitate maxima inferioara agonistilor partiali 

C. este influentata in principal de activitatea intrinseca 

D. analgezicele opioide au eficacitate maxima inferioara analgezicelor antipiretice 

E. atingerea sa este limitata de aparitia efectelor adverse la doze mari. 

(pag. 172-231) 

F2202140. Latenta: 

A. scurta este preferata in urgente 

B. este timpul cat se mentine efectul medicamentului 

C. este cantitatea de medicament care ajunge netransformata la locul de actiune 

D. depinde de calea de administrare 

E. este mai mare la formele retard decat la cele cu eliberare rapida. 

(pag. 172-231) 

F2202141. Care din urmatorii factori dependenti de organism sunt factori fiziologici: 

A. tipul de sistem nervos 

B. tipul de metabolism 

C. structura imuno-genetica 

D. insuficienta hepatica 

E. febra 

(pag. 172-231) 

F2202142. Care din urmatorii compusi au durata lunga de actiune: 

A. digitoxina 

B. dopamina 

C. omeprazol 

D. benzatinpenicilina G 

E. nifedipin. 

(pag. 172-231) 

F2202143. Durata actiunii farmacodinamice: 

A. este timpul pana la aparitia efectului 

B. se exprima prin timpul de injumatatire 

C. nu influenteaza ritmul de administrare 

D. este lunga la preparatele retard 

E. este aceeasi pentru un medicament indiferent de specie. 

(pag. 172-231) 

F2202144. Actiunea farmacodinamica poate fi: 

A. etiotropa 

B. de substitutie 

C. simptomatica 

D. fiziopatologica 

E. idiopatica 

(pag. 172-231) 





F2202145. Care din urmatorii factori dependenti de medicament influenteaza actiunea 

farmacodinamica: 

A. 

B. 

specia 

sexul 

C. doza 

D. ritmul de administrare 

E. 


(pag. 172-231) 

F2202146. Care din urmatorii factori dependenti de organism influenteaza actiunea farmacodinamica: 

A. 

B. 

structura chimica 

coeficientul de partitie lipide - apa 

C. mecanismul de actiune 

D. starea receptorilor 

E. 

starea patologica. 

(pag. 172-231) 

F2202147. Doza: 

A. 

B. 

influenteaza cantitativ si calitativ actiunea medicamentului 

nu influenteaza afinitatea pentru un anumit teritoriu sau subtip de receptori 

C. poate influenta sensul actiunii unui medicament 

D. se exprima intotdeauna in mg/kg corp 

E. 

crescuta poate creste intensitatea efectului farmacodinamic 

(pag. 172-231) 

F2202148. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea de administrare a unui medicament: 

A. 

B. 

medicamentele se administreaza doar pe cai naturale 

calea de administrare a medicamentului este un factor ce tine de medicament 

C. latenta unui medicament poate fi diferita functie de calea de administrare 

D. orice medicament administrat pe orice cale are aceeasi actiune 

E. 

calea de administrare poate influenta potenta unui medicament 

(pag. 172-231) 


A. 

B. 

medicamentul placebo contine o substanta farmacodinamic activa 

o persoana placebo reactiva raporteaza un efect placebo 

C. exista o relatie intre efectul placebo si gradul de inteligenta 

D. efectul placebo nu prezinta importanta in terapie 

E. 

efectul placebo se foloseste in evaluarea unui nou medicament introdus in terapie. 

(pag. 172-231) 


A. 

B. 

medicamentele ocitocice au efecte slabe asupra uterului gravid 

copii sunt rezistenti la actiunea deprimantelor SNC 

C. riscul de confuzie la cimetidina creste la batrani 

D. la batrani poate scadea numarul unor tipuri de neuroni 

E. 

varsta nu influenteaza activitatea farmacodinamica a unui medicament 

(pag. 172-231) 


A. 

B. 

cardiotonicele au efect inotrop pozitiv evident in insuficienta cardiaca 

hipercalcemia scade toxicitatea glicozidelor cardiotonice 





C. ciroticii au o sensibilitate particulara la morfina 

D. modificarea tranzitului intestinal nu poate influenta actiunea unor medicamente 

E. insuficienta renala poate determina modificarea posologiei pentru bolnav. 

(pag. 172-231) 

F2202152. Procesul de up-regulation: 

A. reprezinta scaderea numarului de receptori 

B. implica incetinirea degradarii receptorilor 

C. implica internalizarea receptorilor 

D. este consecinta cresterii stimularii receptorilor 

E. explica efectul rebound al unor medicamente 

(pag. 172-231) 

F2202153. Procesul de down-regulation: 

A. reprezinta scaderea numarului de receptori 

B. este consecinta scaderii stimularii lor 

C. implica internalizarea receptorilor 

D. explica toleranta la unele medicamente 

E. poate duce la cresterea eficacitatii medicamentului. 

(pag. 172-231) 

F2202154. Care din urmatoarele afectiuni sunt consecinta modificarii calitative a receptorilor: 

A. anemia feripriva 

B. miastenia gravis 

C. boala Grave 

D. hipercolesterolemia ereditara 

E. parkinson 

(pag. 172-231) 

F2202155. Care din urmatorii factori dependenti de mediu pot influenta actiunea unui medicament: 

A. alimentatia 

B. temperatura corporala 

C. momentul administrarii raportat la mese 

D. altitudinea 

E. stresul 

(pag. 172-231) 

F2202156. Care din urmatoarele medicamente se administreaza dimineata inainte de masa: 

A. antiacidele 

B. colereticele 

C. iritantele mucoasei digestive 

D. diureticele 

E. purgativele 

(pag. 172-231) 

F2202157. Care din urmatoarele medicamente se administreaza seara inainte de culcare 

A. Ranitidina 

B. Laxativele 

C. Psihostimulantele 

D. Antiparkinsoniene 

E. Hipnoticele 

(pag. 172-231) 





F2202158. Sinergismul 

A. Este o relatie ce apare la asocierea a doua sau mai multe medicamente 

B. Apare cand medicamentele actioneaza in sens diferit 

C. Poate fi competitiv si necompetitiv 

D. Impune de multe ori reducerea dozelor medicamentelor asociate 

E. Trebuie intotdeauna evitat in terapie 

(pag. 172-231) 

F2202159. Care din urmatoarele asocieri reprezinta sinergism de potentare 

A. Codeina -aspirina 

B. Fentanil -droperidol 

C. Aspirina -paracetamol 

D. Heparina -protamina 

E. Warfarina -vitamina K 

(pag. 172-231) 

F2202160. Antagonismul: 

A. Apare cand substantele actioneaza in sensuri opuse 

B. Poate duce la scaderea efectului terapeutic 

C. nu duce la anularea efectului farmacodinamic 

D. Poate duce la inversarea efectului 

E. Nu este util in terapie 

(pag. 172-231) 

F2202161. Este antagonism pe receptori asocierea: 

A. Morfina -naloxon 

B. Histamina -adrenalina 

C. Aspirina -paracetamol 

D. Pilocarpina -aspirina 

E. Diazepam- flumazenil 

(pag. 172-231) 

F2202162. Care din urmatoarele interactiuni au mecanism farmacodinamic: 

A. Tetraciclina -saruri de calciu 

B. Anticoagulante cumarinice -barbiturice 

C. Antidiabetice -diuretice tiazidice 

D. Tranchilizante -alcool 

E. Eritromicina -tetraciclina 

(pag. 172-231) 

F2202163. Asocierea glicozide cardiotonice-diuretice tiazidice: 

A. este un antagonism fiziologic 

B. duce la scaderea potasemiei 

C. duce la scaderea toxicitatii glicozidelor cardiotonice 

D. necesita cresterea dozei de glicozid cardiotonic 

E. necesita asocierea sarurilor de potasiu 

(pag. 172-231) 

F2202164. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: 

A. apare la asocierea unor medicamente ce actioneaza in acelasi sens 

B. in sinergismul de potentare efectul asocierii este mai mic decat suma efectelor individuale 





C. in sinergismul de aditie, efectul asocierii poate fi mai mic sau egal cu suma efectelor individuale 

D. neuroleptanalgezia are la baza un sinergism de potentare 

E. 

datorita efectului sinergic, codeina nu poate fi asociata cu paracetamolul 

(pag. 172-231) 


A. 

B. 

anticoagulantele de sinteza sunt mai active in insuficienta hepatica 

analepticele respiratorii stimuleaza centrul respirator deprimat 

C. antipireticele scad temperatura corpului cand nu exista febra 

D. hipertiroidienii au o sensibilitate crescuta la narcotice 

E. 

femeile sunt mai putin sensibile la medicamente cu actiune SNC decat barbatii 

(pag. 172-231) 

F2202166. Calitatea retard a unui medicament se datoreaza: 

A. 

B. 

formei farmaceutice 

structurii chimice 

C. legarii reduse de proteinele plasmatice 

D. distribuirii reduse in organism 

E. 

reabsorbtiei tubulare in procesul de eliminare 

(pag. 172-231) 

F2302167. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: 

A. 

B. 

activitatea intrinseca (la nivel de receptor); 

doza maxima; 

C. ansamblul receptor-sistem efector; 

D. eficacitate (la nivel de receptor); 

E. 


(pag. 172 - 231) 

F2302168. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: 

A. 

B. 

modificarea fluiditatii membranelor; 

modificari conformationale ale unor macromolecule; 

C. schimbari de permeabilitate membranara; 

D. deschiderea de canale cu schimburi ionice; 

E. 

influentarea unor enzime membranare. 

(pag. 172 - 231) 

F2302169. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor 

farmacoreceptori? 

A. 

B. 

morfina; 

atropina; 

C. salbutamolul; 

D. manitolul; 

E. 

adrenalina. 

(pag. 172 - 231) 

F2302170. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? 

A. 

B. 

structura chimica; 

doza; 

C. calea de administrare; 

D. farmacocinetica substantei; 

E. 

asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 





(pag. 172 - 231) 

F2302171. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? 

A. 

B. 

calea de administrare; 

alimentatia; 

C. factori fiziologici; 

D. temperatura mediului ambiant; 

E. 

factori patologici. 

(pag. 172 - 231) 

F2302172. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui 

complex medicament -receptor: 

A. 

B. 

ca urmare a unei reactii reversibile; 

ca urmare a unei reactii ireversibile; 

C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals; 

D. prin legaturi chimice covalente; 

E. 

fara nici un fel de legatura chimica. 

(pag. 172 - 231) 

F2302173. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor: 

A. 

B. 

stabil; 

instabil; 

C. putin stabil; 

D. in conditii biologice este desfacut cu dificultate; 

E. 

in conditii biologice este desfacut usor; 

(pag. 172 - 231) 

F2302174. In privinta interactiunii medicament-receptor: 

A. 

B. 

legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; 

legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic; 

C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca 

efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati; 

D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati; 

E. 

pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. 

(pag. 172 - 231) 

F2302175. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? 

A. 

B. 

sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste; 

sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva; 

C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii; 

D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii; 

E. 

sensul depinde de structura chimica a substantei active. 

(pag. 172 - 231) 

F2302176. Ce proprietati au antagonistii? 

A. 

B. 



C. afinitate pentru receptori maxima; 


E. 

afinitate pentru receptori zero. 

(pag. 172 - 231) 

F2302177. Ce proprietati au agonistii totali? 





A. 

B. 



C. activitate intrinseca submaximala; 

D. afinitate pentru receptori zero; 

E. 

afinitate pentru receptori maxima. 

(pag. 172 - 231) 

F2302178. Ce proprietati au agonistii partiali? 

A. 

B. 

afinitate pentru receptori zero; 

afinitate pentru receptori maxima; 

C. activitate intrinseca maxima; 


E. 

activitate intrinseca zero. 

(pag. 172 - 231) 

F2302179. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: 

A. 

B. 

latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa; 

mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta; 

C. formele retard au latenta lunga; 

D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare; 

E. 

substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica. 

(pag. 172 - 231) 

F2302180. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: 

A. 

B. 

afinitatii mari pentru receptori; 

legarii de proteinele plasmatice in procent mare; 

C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen; 

D. legaturii covalente cu receptorii; 

E. 

legaturii cu receptorii prin forte van der Waals. 

(pag. 172 - 231) 

F2302181. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice 

precum si mecanismul interactiunii: 

A. 

B. 

accident trombotic; 

deplasare de pe proteinele plasmatice; 

C. inhibitie enzimatica; 

D. accident hemoragic; 

E. 

inductie enzimatica. 

(pag. 172 - 231) 

F2302182. Raportat la interactiunea medicament - receptor, medicamentele pot fi: 

A. 

B. 

medicamente agoniste (agonisti totali) avand afinitate si activitate intrinseca asupra receptorilor; 

medicamente antgoniste avand numai activitate intrinseca; 

C. medicamente agoniste (agonisti totali) avand numai afinitate pentru receptori; 

D. medicamente antgoniste avand afinitate, fara activitate intrinseca; 

E. 

medicamente agonisti partiali avand afinitate si un anumit grad de activitate intrinseca (mai mic decat 

agonistii totali) 

(pag. 172 - 231) 

F2302183. Actiunea predominanta si selectiva a unui medicament (selectivitatea) asupra unui teritoriu 

cat mai limitat din organism poate fi consecinta: 

A. 

B. 

unei afinitati deosebite pentru componentele tesutului respectiv; 

unei afinitati scazute pentru componentele tesutului respectiv; 





C. unei permeabilitati crescute a membranelor tesutului respectiv; 

D. existentei de subtipuri de receptori specifici in anumite tesuturi; 

E. 

realizarii unei concentratii mai mari in tesutul sau organul respectiv. 

(pag. 172 - 231) 

F2302184. Potenta actiunii farmacodinamice a unui medicament este dependenta de: 

A. 

B. 

afinitatea substantei active pentru substrat (numarul de receptori ocupati); 

proprietatile farmacocinetice ale substantei active; 

C. organism; 

D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active; 

E. 

eficacitatea maxima. 

(pag. 172 - 231) 

F2302185. Eficacitatea maxima a actiunii farmacodinamice este dependenta de: 

A. 

B. 

potenta; 

proprietatile farmacocinetice ale substantei active; 

C. organism; 

D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active; 

E. 

activitate intrinseca (numarul de receptori pe care substanta activa ii poate activa sau bloca). 

(pag. 172 - 231) 

F2502186. Mecanisme farmacodinamice ale variabilităţii farmacologice: 

A. 

B. 

numărul şi capacitatea de legare a R 

concentraţia agonistului fiziologic la nivelul R 

C. inducţia enzimatică 

D. concentraţia anumitor ioni la nivelul R 

E. 

inhibiţia enzimatică 

(pag. 216) 

F2502187. Melatonina este: 

A. 

B. 

secretată de glanda hipofiză 

hormonul ce generează ritmul circadian veghe – somn 

C. redusă ca secreţie cu vârsta 

D. are un puternic efect antioxidant 

E. 

activă pe receptori din structuri cerebrale şi periferice 

(pag. 205) 

F2502188. Durata acţiunii farmacodinamice este crescută de: 

A. 

B. 

procentul mare delegare de proteinele plasmatice 

difuziunea în toate sectoarele hidrice 

C. difuziunea prin bariera hematoencefalică 

D. distribuirea selectivă într-un ţesut 

E. 

fixarea greu reversibilă de substrat 

(pag. 188) 

F2502189. Radical metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formează derivaţi barbiturici N- 

metilaţi, cu: 

A. 

B. 

coeficient de partaj L/A ridicat 

efect hipnotic 

C. efect anticonvulsivant 

D. efect narcotic 

E. 

coeficient de partaj L/A scăzut 





(pag. 183) 

F2502190. Variabilitatea farmacodinamică anormală se exprimă grafic prin: 

A. curbe bimodale 

B. curbă în clopot 

C. curbă sigmoidă cuantală 

D. curbe trimodale 

E. variabilitate unimodală 

(pag. 229,230) 

F2502191. Caracteristica curbelor asocierii agonist-antagonist necompetitiv: 

A. curbele sunt paralele 

B. curbele au panta progresiv mai redusă 

C. reducerea pantei este cu atât mai mare cu cât potenţa antagonistului necompetitiv este mai mare 

D. curbele sunt deplasate spre dreapta cu un factor x 

E. reducerea înălţimii curbelor poate să fie 100% 

(pag. 228) 

F2502192. Relaţia doză–efect poate fi: 

A. relaţie gradată lineară 

B. relaţie gradată exponenţială 

C. relaţie cuantală “tot sau nimic” 

D. relaţie tip curbă Gaus 

E. relaţia tip curbă Trevan 

(pag. 219) 

F2502193. Biotransformarea medicamentului crescută la asocierea cu rifampicină 

A. prednison 

B. contraceptive orale 

C. izoniazida 

D. warfarina 

E. glicozizi cardiotonici 

(pag. 212) 

F2602194. Tabletele Corega Tabs contin: 

A. acid citric 

B. EDTA 

C. Clorura de benzal Konium 2,5% 

D. Perborat de sodiu 

E. Peroxid de sodiu 

(pag. 234.) 

F2602195. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate: 

A. apa lui Javel; 

B. Steradent 

C. Deterdent; 

D. Polident; 

E. Corega Tabs 

(pag. 234) 

F2602196. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze: 

A. montarea dintilor laterali înafara crestei; 





B. existenta unor margini vestibulareprea groase; 

C. nefolierea torusului palatin; 

D. erori de amprentare; 

E. xerostomie 

(pag. 226) 

F2602197. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate: 

A. pretentiile absurde ale pacientului; 

B. dorinta de esec a pacientului 

C. anxietatea deosebita a pacientului; 

D. folosirea prafurilor adezive 

E. vârsta pacientului 

(pag. 230) 

F2602198. Pentru igienizarea protezelor totale se folosesc: 

A. peroxizii alcalini; 

B. enzime; 

C. acizi concentrati; 

D. antiseptice; 

E. pasta de dinti 

(pag. 234) 

F2602199. Dupa aplicarea protezelor totale: 

A. functia fonetica se îmbunatateste treptat; 

B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor; 

C. masticatia nu este modificata; 

D. simtul gustativ este pierdut; 

E. pacientul revine la control la 24-48 de ore 

(pag. 230) 





Tema nr. 3 

Farmacotoxicologie generala 

BIBLIOGRAFIE: 



F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate: 

A. 

B. 

au la baza mecanisme toxice 

sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor 

C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar 

D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar 

E. 

nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar 

(pag. 232-274) 

F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate: 

A. 

B. 

farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere 

morfina produce doar dependenta psihica 

C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa 

D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere 

E. 

farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale 

(pag. 232-274) 

F1203003. Insuficienta functionala: 

A. 

B. 

apare la intreruperea administrarii cimetidinei 

se poate evita prin administrarea de doze mari 

C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate 

D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza 

E. 

nu poate fi produsa de corticosteroizi 

(pag. 232-274) 

F1203004. Intoleranta dobandita: 

A. 

B. 

are la baza enzimopatii 

se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza 

C. se mai numeste hipersensibilizare 

D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine 

E. 

nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul 

(pag. 232-274) 

F1203005. Sindromul de retragere: 

A. 

B. 

este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor 

se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate 

C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat 

medicamentul 

D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor 

E. 

apare la beta-blocante 

(pag. 232-274) 

F1203006. Toleranta cronica: 





A. 

B. 

consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp 

mitridatismul este o forma de toleranta cronica 

C. se instaleaza foarte rapid 

D. este ireversibila 

E. 

se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic 

(pag. 232-274) 

F1403007. Care dintre reacţiile de mai jos se încadrează în grupul reacţiilor adverse de tip idiosincrazic: 

A. 

B. 

modificarea genotipului indusă de citostaticele alchilante 

citoliza hepatică produsă de izoniazidă 

C. hemoliza produsă de nitrofurantoină 

D. aplazia medulară survenită după tratamentul cu cloramfenicol 

E. 

edemul Quincke produs de penicilina G 

(pag. 244) 

F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene: 

A. 

B. 

colchicina 

metil-dopa 

C. fenitoina 

D. sărurile de aur 

E. 

citostaticele alchilante 

(pag. 242) 

F1403009. Pot provoca reacţii adverse prin insuficienţă funcţională, la întreruperea bruscă a 

farmacoterapiei: 

A. 

B. 

beta-adrenoliticele 

glucocorticoizii 

C. antihistaminicele H2 

D. anticolinergicele centrale 

E. 

barbituricele 

(pag. 264) 

F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt următoarele, cu excepţia: 

A. 

B. 

se instalează repede 

apare la prima administrare 

C. poate fi completă 

D. este reversibilă 

E. 

este de scurtă durată după întrerupere 

(pag. 259) 

F1503011. Medicamente ce declanşează tulburări la oprirea bruscă a tratamentului sunt următoarele, 

cu excepţia: 

A. 

B. 

barbiturice 

clonidina 

C. beta-adrenomimetice 

D. aminofilina 

E. 

antihistaminice H2 

(pag. 267) 

F1503012. Pot produce colorarea dinţilor în brun-violaceu sau gri-bleu: 

A. 

B. 

antimalarice 

citostatice 





C. fenotiazine neuroleptice 

D. tetraciclina 

E. minociclina 

(pag. 241) 

F1503013. Următoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excepţia: 

A. aplazia medulară la cloramfenicol 

B. hemoliză cu anemie la medicamente oxidante 

C. anemie megaloblastică la fenitoin 

D. leucopenie la citostatice 

E. trombopenie la ampicilină 

(pag. 236) 

F1503014. Următoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excepţia: 

A. kanamicină 

B. minociclina 

C. amikacina 

D. furosemid 

E. salicilaţi > 6 g/zi 

(pag. 238) 

F1503015. Următoarele medicamente produc fotoreacţie la administrarea sistemică, cu excepţia: 

A. fenotiazine 

B. bromuri 

C. tetracicline 

D. griseofulvină 

E. acid nalidixic 

(pag. 241) 

F1603016. Sunt mecanisme implicate în instalarea toleranţei cronice: 

A. Instalarea inhibiţiei enzimatice 

B. Fenomenul de reglare descendentă ("down regulation”) 

C. Fenomenul de reglare ascendentă ("up regulation”) 

D. Mecanismul imunoalergic 

E. Externalizarea receptorilor 

(pag. 259-260) 

F1603017. Sunt reacţii adverse cu mecanism de producere imunologic: 

A. Idiosincrazia 

B. Alergia medicamentoasă 

C. Dependenţa 

D. Toleranţa acută (tahifilaxie) 

E. Reacţiile de tip toxic 

(pag. 249) 

F1603018. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: 

A. Dependenţa la morfinomimetice 

B. Sindromul de abstinenţă 

C. Acatalazia 

D. Şocul anafilactic 

E. Intoleranţa dobândită 

(pag. 245) 





F1603019. Sunt reacţii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente: 

A. Trombocitopenia, granulocitopenia; 

B. Şocul anafilactic; 

C. Dermatita atopică; 

D. Glomerulonefrita; 

E. Boala serului 

(pag. 251) 

F1603020. Toleranţa la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la bază: 

A. Fenomenul de reglare descendentă ("down regulation”) 

B. Fenomenul de reglare ascendentă ("up regulation”) 

C. Instalarea inducţiei enzimatice 

D. Modificarea densităţii receptoriale prin internalizare 

E. Instalarea inhibiţiei enzimatice 

(pag. 260) 

F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare: 

A. tahifilaxie 

B. sindrom de rebound (ricoseu) 

C. sindrom de abstinenta 

D. obisnuinta 

E. insuficienta de organ 

(pag. 264) 

F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia: 

A. penicilina G 

B. ampicilina 

C. cefalosporine 

D. acidul acetilsalicilic 

E. furosemid 

(pag. 250) 

F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este: 

A. tratament fiziopatogenic 

B. reducerea lenta a dozelor de medicament 

C. reducerea rapida a dozelor de medicament 

D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat 

E. tratament simptomatic 

(pag. 232) 

F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic: 

A. amfetamina 

B. morfina 

C. cocaina 

D. barbiturice 

E. benzodiazepine 

(pag. 263) 

F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia: 

A. cocaina 

B. amfetamina 





C. morfina 

D. barbiturica 

E. 

benzodiazepine 

(pag. 263) 

F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu 

exceptia: 

A. 

B. 

sunt nedorite si daunatoare 

sunt provocate exclusiv de dozele toxice 

C. sunt favorizate de tratament prelungit 

D. sunt favorizate de complianta deficitara 

E. 

sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari 

(pag. 232) 

F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia: 

A. 

B. 

prurit 

eruptie acneiforma aseboreica 

C. eritem nodos 

D. pigmentare bruna tip boala Addison 

E. 

toxicitate cohleara 

(pag. 240-242) 

F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice: 

A. 

B. 

aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice 

sindromul astmatic produs de propranolol 

C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice 

D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol 

E. 

insuficienta cardiaca produsa de verapamil 

(pag. 232-274) 

F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin: 

A. 

B. 

aplazia medulara produsa de cloramfenicol 

leucopenia produsa de citostatice 

C. hemoragiile produse de heparina 

D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina 

E. 

anemia megaloblastica produsa de fenitoina 

(pag. 232-274) 

F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce: 

A. 

B. 

Citoliza 

Steatoza 

C. Hepatita 

D. Rabdomioliza 

E. 

Ciroza 

(pag. 232-274) 

F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene: 

A. 

B. 

Hidrocarburile policiclice 

Penicilinele 

C. Substantele alchilante 

D. Aflatoxinele 

E. 

Azocolorantii 





(pag. 232-274) 

F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina: 

A. Isoxuprina 

B. Salbutamolul 

C. Ergometrina 

D. Indometacinul 

E. Sulfatul de magneziu 

(pag. 232-274) 


A. este caracteristica muschilor netezi 

B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu glucocorticoizi 

C. se poate evita crescand dozele 

D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective 

E. are la baza cresterea numarului de receptori 

(pag. 232-274) 

F2203034. Efectul rebound: 

A. se mai numeste withdrawal sindrome 

B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti 

C. are la baza un mecanism de down-regulation 

D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate 

E. este caracteristic morfinomimeticelor 

(pag. 232-274) 


A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor 

B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei 

C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate 

D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute 

E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza 

(pag. 232-274) 


A. respecta relatia doza-efect 

B. este influentata de reactivitatea individuala 

C. nu este influentata de calea de administrare 

D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul 

E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic 

(pag. 232-274) 

F2203037. Tahifilaxia: 

A. este toleranta cronica 

B. se instaleaza rapid 

C. are ca mecanism un proces de up-regulation 

D. duce la cresterea efectelor terapeutice 

E. este ireversibila 

(pag. 232-274) 

F2503038. Sunt efecte secundare: 

A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor 





B. somnolenta dupa fenobarbital 

C. hemoliza produsa de medicamentele oxidante 

D. socul anafilactic 

E. aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol 

(pag. 234- 236) 

F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt: 

A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor 

B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar 

C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar 

D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar 

E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar 

(pag. 234- 237) 

F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia: 

A. aplazia medulara produsa de cloramfenicol 

B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante 

C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni 

D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice 

E. porfiria cutanata produsa de sulfamide 

(pag. 236- 241) 


A. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza 

B. mecanismul implicat "up-regulation" 

C. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu antihistaminice H2 

D. nu poate fi produsa de corticosteroizi 

E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament 

(pag. 266) 

F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat: 

A. tranchilizantele benzodiazepine 

B. fenitoina 

C. antineoplazice 

D. litiu 

E. anticoagulante cumarinice 

(pag. 269) 

F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt: 

A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu 

B. anemia hemolitica imuna 

C. rinita alergica 

D. eritemul polimorf 

E. citoliza hepatica produsa de izoniazida 

(pag. 247) 

F2603044. Captusirea directa presupune: 

A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresiva; 

B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil; 

C. ambalarea protezei fara a se turna în prealabil un model; 

D. utilizarea de materiale reziliente; 

E. amprentarea cu un cauciuc siliconic 





(pag. 243) 

F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicata 

când: 

A. 

B. 

fragmentele protezelor se potrivesc perfect; 

baza protezelor este impregnata, deteriorata; 

C. ocluzia este dezechilibrata; 

D. dintii laterali sunt montati în afara crestei; 

E. 

dimensiunea verticala este supraevaluata 

(pag. pag 241) 

F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici: 

A. 

B. 

este indicata în cazul câmpului protetic care suporta foarte bine presiunile; 

se efectueaza numai prin tehnica directa; 

C. materialele pastreaza un grad de porozitate; 

D. materialul devine iritant pentru mucoasa; 

E. 

protezele vor fi usor de prelucrat si netezit 

(pag. 248) 


F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: 

A. respecta relatia doza-efect 

B. pot imbraca forma socului anafilactic 

C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului 

D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice 

E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 

(pag. 232-274) 

F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: 

A. uscaciunea gurii la atropina 

B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata 

C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice 

D. reactiile alergice 

E. ototoxicitatea 

(pag. 232-274) 

F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: 

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor 

B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide 

C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina 

D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective 

E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 

(pag. 232-274) 

F1203050. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: 

A. opioidele 

B. cloramfenicolul 


D. preparatele pe baza de fier 

E. vitamina D 





(pag. 232-274) 


A. 

B. 

apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici 

apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor 

C. are la baza fenomene de up-regulation 

D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate 

E. 

apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 

(pag. 232-274) 

F1203052. Fenomenul de toleranta: 

A. 

B. 

presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor 

presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor 

C. are la baza un efect down-regulation 

D. poate apare la nitratii organici 

E. 

apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 

(pag. 232-274) 

F1203053. Idiosincrazia: 

A. 

B. 

este un raspuns anormal la un medicament 

este intoleranta congenitala 

C. apare dupa administrari repetate 

D. are la baza enzimopatii 

E. 

se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 

(pag. 232-274) 

F1203054. Instalarea obisnuintei implica: 

A. 

B. 

fenomene de up-regulation 

diminuarea absorbtiei 

C. inhibitie enzimatica 

D. scaderea eliminarii 

E. 

scaderea efectului in timp 

(pag. 232-274) 

F1203055. Obisnuinta: 

A. 

B. 

este o forma de toleranta acuta 

este ireversibila 

C. poate fi data de inductia enzimatica 

D. poate fi data de fenomene de up-regulation 

E. 

necesita marirea dozei 

(pag. 232-274) 

F1303056. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut 

si sugar: 

A. 

B. 

medicamente anorexigene amfetaminice; 

opioide; 

C. barbiturice; 

D. neuroleptice; 

E. 

benzodiazepine. 

(pag. 172-231) 

F1303057. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la 

fat sau nou/nascut si sugar: 





A. 

B. 

paracetamolul; 

acidul acetilsalicilic; 

C. anticoagulantele cumarinice; 

D. contraceptivele orale; 

E. 

cloramfenicolul. 

(pag. 172-231) 

F1303058. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: 

A. 

B. 

anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol); 

sulfamide antidiabetice; 

C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat); 

D. beta-adrenolitice; 

E. 

saruri de litiu. 

(pag. 172-231) 

F1303059. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? 

A. 

B. 

apar datorita unor particularitati farmacocinetice; 

sunt independente de doza; 

C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic; 

D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural; 

E. 

frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. 

(pag. 172-231) 

F1303060. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta 

psihica? 

A. 

B. 

amfetamina; 

neostigmina; 

C. morfina; 

D. cocaina; 

E. 

teofilina. 

(pag. 172-231) 

F1303061. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si 

dependenta fizica? 

A. 

B. 

morfina: 

carbamazepina; 

C. imipramina; 

D. clemastina; 

E. 

alcoolul etilic. 

(pag. 172-231) 

F1303062. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? 

A. 

B. 

toxicitatea mare si indicele terapeutic mic; 

deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi); 

C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea 

concentratiei plasmatice); 

D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa; 

E. 

folosirea unei cai de administrare nepotrivite. 

(pag. 172-231) 

F1303063. Efectele (reactiile adverse) sunt; 

A. 

reactii nocive (daunatoare), nedorite; 





B. 

favorizate de tratamentul prelungit; 

C. provocate numai de dozele mari, toxice; 

D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente; 

E. 

manifestate la doze eficace terapeutice mari. 

(pag. 172-231) 

F1303064. Efectele adverse teratogene sunt: 

A. 

B. 

anomalii morfologice; 

defecte fiziologice; 

C. malformatii; 

D. efecte dismorfogene; 

E. 

suferinte fetale. 

(pag. 172-231) 

F1303065. Efectele secundare sunt: 

A. 

B. 

efecte nedorite (de obicei); 

uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie; 

C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice; 

D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice; 

E. 

tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. 

(pag. 172-231) 

F1303066. In cadrul farmacodpendentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: 

A. 

B. 

dependenta psihica; 

toleranta; 

C. dependenta fizica; 

D. tahifilaxia; 

E. 

psihotoxicitatea. 

(pag. 172-231) 

F1303067. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la 

medicamente sunt: 

A. 

B. 

mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica); 

mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor); 

C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica); 

D. accelerarea biotransformarii; 

E. 

mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). 

(pag. 172-231) 

F1303068. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: 

A. 

B. 

ampicilina; 

adrenalina; 

C. penicilina G; 

D. procaina; 

E. 

acidul acetilsalicilic. 

(pag. 172-231) 

F1303069. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: 

A. 

B. 

este o enzimopatie manifesta; 

se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ; 

C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament; 

D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale; 





E. 

efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. 

(pag. 172-231) 

F1303070. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): 

A. 

B. 

necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism; 

prezinta o relatie gradata doza-efect; 

C. prezinta un titru ridicat de anticorpi; 

D. lipseste relatia gradata doza-efect; 

E. 

este favorizata de un teren imunodepresiv. 

(pag. 172-231) 

F1403071. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: 

A. 

B. 

indometacina 

tolbutamida 


D. gentamicina 

E. 

terbutalina 

(pag. 271) 

F1403072. Farmacodependenţa fizică: 

A. 

B. 

impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice 

sindromului de abstinenţă 

constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului 

C. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor 

sale 

D. survine ca urmare a saturării unor receptori 

E. 

constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale 

scurte de timp 

(pag. 261) 

F1403073. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: 

A. 

B. 

atropină iv 

corticoterapie iv 

C. salbutamol aerosoli 

D. adrenalină iv 

E. 

teofilină iv 

(pag. 254) 

F1403074. Pot provoca dependenţă psihică: 

A. 

B. 

ondansetron 

montelukast 

C. amfetamina 

D. meprobramat 

E. 

diazepam 

(pag. 262) 

F1403075. Pot suprima lactaţia: 

A. 

B. 

furosemidul 

contraceptivele orale 

C. reserpina 

D. bromocriptina 

E. 

carbimazol 





(pag. 273) 

F1403076. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: 

A. sunt independente de doză 

B. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural 

C. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor 

D. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza 

E. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 

(pag. 250) 

F1403077. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: 

A. neomicina 

B. alfa-metildopa 

C. izoniazida 

D. tiouracil 

E. aspirina 

(pag. 252) 

F1403078. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: 

A. bleomicina 

B. neomicina 

C. contraceptivele orale 

D. fenitoina 

E. halotanul 

(pag. 236) 

F1403079. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: 

A. amoxicilina 

B. carbimazol 

C. cloramfenicol 

D. aspirina 

E. metoclopramida 

(pag. 272) 

F1403080. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: 

A. litiul 

B. acidul valproic 


D. dietilstilbestrol 

E. metotrexat 

(pag. 269) 

F1403081. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: 

A. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv 

B. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament 

C. este reversibilă 

D. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic 

E. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 

(pag. 259) 

F1403082. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: 

A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor 





B. 

necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic 

C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate, în doză 

constantă 

D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 

E. 

totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 

(pag. 259) 

F1503083. Anemia hemolitică imună poate să apară la: 

A. 

B. 

penicilină 

sulfonamide 

C. tiouracili 

D. fenilbutazonă 

E. 

fenacetină 

(pag. 251) 

F1503084. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? 

A. 

B. 

penicilina G 

ampicilina 

C. neomicina 

D. aspirina 

E. 

dextranii 

(pag. 251) 

F1503085. Citoliza hepatică apare la: 

A. 

B. 

izoniazidă 

rifampicină 

C. paracetamol 

D. contraceptive orale 

E. 

corticosteroizi 

(pag. 237) 

F1503086. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: 

A. 

B. 

penicilina G sodică 

cloramfenicol 

C. tetracicline 

D. ampicilină 

E. 

paracetamol 

(pag. 272) 

F1503087. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: 

A. 

B. 

cloramfenicol 

tetracicline 

C. lidocaina 

D. streptomicina 

E. 

neuroleptice fenotiazine 

(pag. 257) 

F1503088. Sunt medicamente methemoglobinizante: 

A. 

B. 

paracetamolul 

cloramfenicolul 

C. sulfonamidele 

D. ampicilina 





E. gentamicina 

(pag. 246) 

F1503089. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: 

A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară 

B. hemoglobinopatii 

C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară 

D. inducţie de ALA-sintetază 

E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 

(pag. 244) 

F1503090. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: 

A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii lenţi 

B. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi 

C. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă 

D. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi 

E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 

(pag. 247, 248) 

F1503091. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepţia: 

A. cimetidina 

B. ranitidină 

C. beta-adrenoblocante 

D. polimixina 

E. D-penicilamina 

(pag. 239) 

F1603092. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 

A. Penicilina G 

B. Clorhidrat de procaină 

C. Loratadina 

D. Dexametazona 

E. Hemisuccinat de hidrocortizon 

(pag. 251) 

F1603093. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? 

A. Sulfametoxazol 

B. Suxametoniu 

C. Izoniazida 

D. Piracetam 

E. Penicilina G 

(pag. 244, 247) 

F1603094. Efectele adverse de tip toxic: 

A. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) 

B. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor 

C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic 

D. Apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obişnuite au efecte toxice 

E. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 

(pag. 235) 

F1603095. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: 





A. 

B. 

Acţiune hipoplazică medulară 

Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor 

C. Creşterea sintezei de anticorpi 

D. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen 

E. 

Stimularea mitozei limfocitare 

(pag. 257) 

F1603096. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: 

A. 

B. 

alfa-adrenomimeticele 

ß-adrenoliticele 

C. antihistaminice H2-blocante 

D. antidepresivele triciclice 

E. 

metil-xantinele 

(pag. 264) 

F1603097. Reactiile adverse de tip alergic: 

A. 

B. 

Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect 

Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai 

ales pe cale parenterala (i.v.); 

C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma 

supradozarii 

D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune 

E. 

Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 

(pag. 249-250) 

F1603098. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: 

A. 

B. 

Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH 

Apneea toxică la suxametoniu 

C. Şocul anafilactic la peniciline 

D. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice 

E. 

Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 

(pag. 244, 246, 247) 

F1603099. Sunt substanţe incriminate în apariţia unor efecte adverse cancerigene? 

A. 

B. 

Aminofenazona 

Corticosteroizii 

C. Azocoloranţii 

D. Citostaticele alchilante 

E. 

Antibioticele ß-lactamice 

(pag. 242) 

F1603100. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: 

A. 

B. 

Fenomenul de "up regulation” 

Fenomenul de "down regulation” 

C. Inducţia enzimatică 

D. Întreruperea bruscă a tratamentului 

E. 

Sensibilizarea la medicament 

(pag. 260) 

F1603101. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: 

A. 

B. 

Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice 

Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic şi imunosupresor 





C. Diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare 

D. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat 

E. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 

(pag. 254) 

F2103102. Frecvent implicate in idiosincrazia cu manifestari farmacodinamice sunt: 

A. deficienta de G-6-PDH 

B. deficienta de pseudocolintransferaza 

C. polimorfismul N-acetiltransferazei 

D. acatalazia 

E. inductia de ALA-sintetaza 

(pag. 244, 247) 

F2103103. Tahifilaxia se caracterizeaza prin urmatoarele: 

A. este o toleranta acuta de tip dobandit 

B. este o toleranta cronica de tip dobandit 

C. se instaleaza prin saturarea receptorilor implicati in mecanismul de actiune 

D. este ireversibila 

E. nu poate fi niciodata completa 

(pag. 259) 

F2103104. Caracteristicile intolerantei dobandite (sensibilizarea la medicament) sunt: 

A. existenta unei relatii gradate doza-efect 

B. necesitatea unui contact prealabil medicament-organism 

C. prezenta unui titru ridicat de anticorpi 

D. este favorizata de un teren imunosupresiv 

E. apare prin mecanism imunoalergic 

(pag. 249-250) 

F2103105. Manifestarile clinice ale idiosincraziei datorate deficitului de glucuroniltransferaza sunt: 

A. icter nuclear la copii 

B. dispnee si cianoza 

C. anemie hemolitica 

D. icter (prin hiperbilirubinemie) 

E. accidente hemoragice 

(pag. 245) 

F2103106. Mecanismele ce pot sta la baza aparitiei obisnuintei sunt: 

A. reglarea "down" a receptorilor 

B. reglarea "up" a receptorilor 

C. inductia enzimatica 

D. inhibitia enzimatica 

E. desensibilizarea receptorilor 

(pag. 260) 

F2103107. Cloramfenicolul poate produce urmatoarele reactii adverse: 

A. methemoglobinemie 

B. anemie megaloblastica 

C. anemie aplastica 

D. aplazie medulara 

E. la fat, sindrom cenusiu 

(pag. 236, 271) 





F2103108. In cadrul toxicomaniei poate fi notata aparitia urmatoarelor tipuri de reactii adverse: 

A. 

B. 

tahifilaxia 

dependenta psihica 

C. dependenta fizica 

D. idiosincrazia 

E. 

obisnuinta 

(pag. 262) 

F2103109. Suprima lactatia: 

A. 

B. 

anticonceptionalele estro-progestative 

bromocriptina 

C. parasimpatomimeticele 

D. progestativele 

E. 

tiazinele 

(pag. 273) 

F2103110. Ibuprofen poate provoca urmatoarele R.A.: 

A. 

B. 

disfunctii cognitive, psihoze si halucinatii 

sindrom depresiv 

C. meningita aseptica 

D. rabdomiolize 

E. 

citoliza hepatica 

(pag. 236, 239) 

F2103111. Notati enzimopatiile care genereaza idiosincrazie cu manifestari cantitative farmacocinetice 

si reprezentare grafica polimodala: 

A. 

B. 

deficit de pseudocolinesteraza 

deficienta de UDP- glucuronil-transferaza 

C. deficienta de NADH -methemoglobinreductaza 

D. polimorfism de N-acetiltransferaza 

E. 

polimorfism al hidroxilazelor 

(pag. 247-249) 

F2103112. Notati tipurile de reactii adverse semnalate in grade diferite in cadrul toxicomaniei: 

A. 

B. 

obisnuinta 

toleranta cronica 

C. tahifilaxia 

D. dependenta fizica 

E. 

dependenta psihica 

(pag. 262) 

F2103113. Induc cea mai intensa dependenta psihica: 

A. 

B. 

amfetamina 

morfina 

C. cocaina 


E. 

benzodiazepine 

(pag. 263) 

F2103114. Efectele teratogene sunt: 

A. 

B. 

efecte dismorfogene 

malformatii 





C. anomalii morfologice 

D. defecte fiziologice 

E. suferinte fetale 

(pag. 269) 

F2103115. Enumerati medicamentele ce pot suprima lactatia: 

A. parasimpatomimetice 

B. diuretice 

C. hormoni estrogeni 


E. bromocriptina 

(pag. 273) 

F2103116. Pot provoca sindrom de abstinenta (retragere) la nou-nascut si sugar: 

A. anorexigene amfetaminice 

B. morfinomimetice 

C. barbiturice 

D. benzodiazepine 

E. neuroleptice 

(pag. 270, 273) 

F2103117. Pot provoca hemoragii la fat sau nou-nascut si sugar: 

A. acid acetilsalicilic 

B. paracetamol 

C. anticoagulante cumarinice 


E. cloramfenicol 

(pag. 270, 273) 

F2103118. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale: 

A. antineoplazice antimetaboliti 

B. hormoni glucocorticoizi 

C. hormoni androgeni 

D. hormoni estrogeni 

E. estrogeni + progestative 

(pag. 269) 

F2103119. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale: 

A. antidepresive triciclice 

B. acid valproic 

C. benzodiazepine 


E. neuroleptice fenotiazinice 

(pag. 269) 

F2203120. Efectele secundare: 

A. sunt tulburari functionale sau morfologice diferite de efectele farmacodinamice 

B. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor 

C. convulsiile tonico-clonice sunt efecte secundare ale anestezicelor locale 

D. psihozele sunt efecte secundare ale glucocorticoizilor 

E. sindroamele depresive induse de simpatolitice sunt considerate efecte secundare 

(pag. 232-274) 





F2203121. Efectele adverse mutagene: 

A. constau in alterarea mesajului genetic 

B. pot determina alterarea fenotipului 

C. pot fi produse de epoxizi 

D. apar la sulfamidele antibacteriene 

E. sunt produse numai de radiatii 

(pag. 232-274) 


A. este o intoleranta dobandita 

B. este o intoleranta congenitala de grup 

C. poate aparea chiar de la prima doza 

D. se manifesta ca un raspuns anormal cantitativ sau calitativ la un medicament 

E. are la baza un fenomen de down-regulation 

(pag. 232-274) 


A. poate fi temporara sau permanenta 

B. are la baza enzimopatii diverse 

C. este cunoscuta sub numele de hipersensibilitate 

D. are mecanisme de tip imunologic (reactii antigen-anticorp) 

E. are la baza fenomene de down-regulation 

(pag. 232-274) 


A. apare la intreruperea unui tratament cu antagonisti ai receptorilor 

B. este declansat la intreruperea unui tratament cu agonisti ai receptorilor 

C. are la baza un fenomen de hetero-up-regulation 

D. poate sa apara la cimetidina 

E. apare la intreruperea administrarii morfinei dupa o terapie indelungata 

(pag. 232-274) 


A. se manifesta prin diminuarea lenta a efectului farmacologic 

B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu antagonisti ai receptorilor 

C. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate 

D. poate sa apara la anticolinergicele centrale 

E. are la baza un fenomen de down-regulation 

(pag. 232-274) 


A. poate aparea la cresterea brusca a dozelor de corticosteroizi 

B. are la baza un fenomen de feed-back negativ 

C. poate aparea la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu corticosteroizi 

D. se poate preveni prin schimbarea medicamentului 

E. se manifesta clinic prin hipofunctia glandei respective 

(pag. 232-274) 


A. necesita cresterea dozei pentru obtinerea aceluiasi efect 

B. mitridatismul este o forma de obisnuinta 





C. se instaleaza rapid 

D. are la baza fenomenul de up-regulation 

E. se poate datora desensibilizarii receptorilor 

(pag. 232-274) 

F2203128. Care din urmatorii factori favorizeaza reactiile adverse: 

A. dozele mari 

B. asocierile medicamentoase 

C. tratamentul prelungit 

D. scaderea absorbtiei orale 

E. rezistenta la medicamente 

(pag. 232-274) 


A. Nefropatia fenacetinica 

B. Somnolenta reziduala a hipnocoercitivelor 

C. Tulburarile extrapiramidale ale neurolepticelor 

D. Ototoxicitatea aminoglicozidelor 

E. Uscaciunea gurii la anticolinergice 

(pag. 232-274) 


A. hipovitaminoza din tratamentul cu antibiotice cu spectru larg 

B. aritmiile ectopice ale glicozidelor cardiotonice 

C. malformatiile cranio-faciale ale glucocorticoizilor 

D. agranulocitoza la metamizol 

E. nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 

(pag. 232-274) 

F2203131. Care din urmatorii compusi pot produce hipercoagulabilitate: 

A. aspirina 

B. glucocorticoizii 

C. contraceptivele orale 

D. anticoagulantele orale 

E. fibrinoliticele 

(pag. 232-274) 

F2203132. Care din urmatorii compusi pot produce methemoglobinemie: 

A. Fenitoina 

B. Paracetamolul 

C. Nitroglicerina 

D. Heparina 

E. Alprazolamul 

(pag. 232-274) 

F2203133. Care substante pot favoriza litiaza renala: 

A. Bicarbonatul de sodiu 

B. Hidroclorotiazida 

C. Sulfamidele antimicrobiene 

D. Sarurile de calciu 

E. Aminoglicozidele 

(pag. 232-274) 






A. Beta2-adrenomimeticele pot trata tremorul esential 

B. Benzodiazepinele au efect miorelaxant 

C. Glucocorticoizii produc hipertrofie musculara 

D. Rabdomioliza poate fi data de statine 

E. La acetilatorii rapizi hidralazinele produc sindroame de tip colagenoza 

(pag. 232-274) 

F2203135. Care din urmatoarele substante pot suprima lactatia: 

A. Diureticele 

B. Hormonii estrogeni 

C. Neurolepticele 

D. Cimetidina 

E. Contraceptivele orale 

(pag. 232-274) 

F2203136. Care medicamente trebuie contraindicate in timpul alaptarii: 

A. Vitamina D 

B. Cloramfenicolul 

C. Sarurile de calciu 

D. Purgativele 

E. Opiaceele 

(pag. 232-274) 

F2203137. Care din urmatoarele substante au efecte tocolitice: 

A. Fenoterol 

B. Ocitocina 

C. Isoxuprina 

D. Morfina 

E. nifedipin 

(pag. 232-274) 

F2203138. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: 

A. Aminoglicozidele 

B. Tetraciclina 

C. Antiacidele neutralizante 

D. Vitaminele 

E. Benzodiazepinele 

(pag. 232-274) 

F2203139. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate in timpul alaptarii: 

A. cloramfenicol 

B. vitamina C 

C. opiacee 

D. antitiroidiene 

E. purgative 

(pag. 232-274) 

F2203140. Care din urmatoarele medicamente pot suprima lactatia: 

A. estradiol 

B. paracetamol 





C. norfloxacin 

D. bromocriptina 

E. 

enalapril 

(pag. 232-274) 

F2203141. Prezinta potential fetotoxic: 

A. 

B. 

neurolepticele fenotiazinice 

warfarina 

C. opioidele 

D. noradrenalina 

E. 

cloramfenicolul 

(pag. 232-274) 

F2203142. Prezinta potential teratogen: 

A. 

B. 

benzodiazepinele 

etretinatul 

C. penicilinele 

D. fenitoina 

E. 

aspirina 

(pag. 232-274) 

F2203143. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele reactiilor adverse la intreruperea 

brusca a farmacoterapiei sunt adevarate: 

A. 

B. 

efectul rebound are la baza un fenomen de up regulation 

sindromul de retragere are la baza un fenomen de desensibilizare 

C. insuficienta functionala este produsa printr-un mecanism de feed-back negativ 

D. fenomenul de hetero-up-regulation sta la baza sindromului de retragere 

E. 

efectul rebound apare la glucocorticoizi 

(pag. 232-274) 

F2203144. Care din afirmatiile referitoare la potentialul toxicomanogen al unor substante sunt 

adevarate: 

A. 

B. 

barbituricele produc dependenta psihica si fizica 

morfina produce dependenta fizica puternica 

C. cocaina produce predominant o dependenta psihica 

D. amfetamina produce predominant dependenta fizica 

E. 

marihuana produce o dependenta fizica puternica 

(pag. 232-274) 

F2203145. Farmacodependenta fizica: 

A. 

B. 

duce la aparitia tolerantei 

apare la intreruperea administrarii unei substante 

C. se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta 

D. poate sa apara la barbiturice 

E. 

este puternica in cazul cannabisului 

(pag. 232-274) 


A. 

B. 

este ireversibila 

are o durata variabila dupa intreruperea tratamentului 

C. apare la hipnoticele barbiturice 

D. necesita scaderea dozelor 





E. se instaleaza lent 

(pag. 232-274) 


A. se poate datora unui fenomen de up-regulation 

B. poate sa apara prin cresterea vitezei de metabolizare 

C. se poate datora cresterii absorbtiei 

D. are la baza un fenomen de desensibilizare a celulelor sau receptorilor 

E. are la baza un mecanism farmacotoxic 

(pag. 232-274) 

F2203148. Agranulocitoza poate fi produsa de: 

A. derivati de pirazolona 

B. derivati de anilina 

C. vitamina C 

D. neuroleptice fenotiazinice 

E. antimalarice 

(pag. 232-274) 

F2203149. Produc frecvent reactii adverse la acetilatorii lenti: 

A. aspirina 

B. izoniazida 

C. dapsona 

D. sulfasalazina 

E. penicilinele 

(pag. 232-274) 

F2203150. Care din urmatoarele substante sunt teratogene: 

A. anticoagulantele cumarinice 

B. derivatii de vitamina A 

C. dietilstilbestrolul 

D. antiacidele neutralizante 

E. ampicilina 

(pag. 232-274) 

F2203151. Care din urmatoarele medicamente produc tulburari la oprirea brusca a tratamentului: 

A. anticonvulsivantele 

B. antihistaminicele H2 

C. antiinflamatoarele nesteroidiene 

D. corticosteroizii 

E. colereticele 

(pag. 232-274) 

F2203152. Care din afirmatiile referitoare la corticosteroizi sunt adevarate: 

A. sunt secretati de medulosuprarenala 

B. secretia celor endogeni este sub control hipotalamo-hipofizar 

C. pot da insuficienta functionala la oprirea brusca a tratamentului 

D. pot da fenomene rebound 

E. mecanismul insuficientei functionale este feed-back-ul negativ 

(pag. 232-274) 






A. se mai numeste withdrawal sindrome 

B. este declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata cu antagonisti 

C. poate fi dat de antihistaminice H2 

D. se manifesta prin simptome opuse sau complementare actiunii farmacodinamice 

E. la opioide are o simptomatologie adrenergica 

(pag. 232-274) 

F2203154. In sindromul de retragere la fenobarbital: 

A. fenobarbitalul blocheaza receptorii GABA 

B. administrarea fenobarbitalului deprima eliberarea mediatorului in sistemul activator 

C. are loc un fenomen de down-regulation in sistemul activator 

D. la oprirea brusca a fenobarbitalului se elibereaza glutamatul 

E. la oprirea brusca a fenobarbitalului se accentueaza fenomenele de deprimare 

(pag. 232-274) 

F2203155. In cazul efectului rebound la beta-blocante: 

A. beta blocantul stimuleaza receptorii beta adrenergici 

B. are loc un fenomen de up-regulation al receptorilor beta adrenergici 

C. oprirea brusca a tratamentului poate declansa crize de bradicardie 

D. are loc inactivarea si internalizarea receptorilor beta adrenergici 

E. agonistul fiziologic va actiona asupra sistemului receptor sensibilizat 

(pag. 232-274) 

F2203156. Toxicomania se caracterizeaza prin: 

A. dependenta psihica 

B. dependenta fizica 

C. toleranta 

D. idiosincrazie 

E. efect rebound 

(pag. 232-274) 

F2203157. Care din urmatoarele substante pot produce farmacodependenta: 

A. parasimpatomimetice 

B. morfinomimetice 

C. sedativ-hipnotice 

D. inhibitori ai enzimei de conversie 

E. fibrinolitice 

(pag. 232-274) 


A. este o forma de toleranta acuta 

B. poate apare chiar la prima doza 

C. are drept cauza particularitati genetice innascute 

D. are la baza o serie de enzimopatii 

E. se manifesta ca o deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal 

(pag. 232-274) 


A. se mai numeste sensibilizare 

B. reprezinta o alergie la medicamente 

C. nu necesita contactul prealabil cu medicamentul 

D. este accentuata in stari de imunosupresie 





E. 

duce la cresterea in organismul sensibilizat a concentatiei IgE 

(pag. 232-274) 

F2203160. Care din urmatoarele substante produc tahifilaxie: 

A. 

B. 

beta-blocantele 

efedrina 

C. nafazolina 

D. captoprilul 

E. 

verapamilul 

(pag. 232-274) 

F2303161. Efectele secundare sunt: 

A. 

B. 

efecte nedorite (de obicei); 

uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie; 

C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice; 

D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice; 

E. 

tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. 

(pag. 232 - 274) 

F2303162. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? 

A. 

B. 

toxicitatea mare si indicele terapeutic mic; 

deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi); 

C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea 

concentratiei plasmatice); 

D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa; 

E. 

folosirea unei cai de administrare nepotrivite. 

(pag. 232 - 274) 

F2303163. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? 

A. 

B. 

apar datorita unor particularitati farmacocinetice; 

sunt independente de doza; 

C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic; 

D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural; 

E. 

frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. 

(pag. 232 - 274) 

F2303164. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta 

psihica? 

A. 

B. 

amfetamina; 

neostigmina; 

C. morfina; 

D. cocaina; 

E. 

teofilina. 

(pag. 232 - 274) 

F2303165. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si 

dependenta fizica? 

A. 

B. 

morfina: 

carbamazepina; 

C. imipramina; 

D. clemastina; 

E. 

alcoolul etilic. 





(pag. 232 - 274) 

F2303166. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: 

A. 

B. 

este o enzimopatie manifesta; 

se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ; 

C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament; 

D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale; 

E. 

efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. 

(pag. 232 - 274) 

F2303167. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): 

A. 

B. 

necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism; 

prezinta o relatie gradata doza-efect; 

C. prezinta un titru ridicat de anticorpi; 

D. lipseste relatia gradata doza-efect; 

E. 

este favorizata de un teren imunodepresiv. 

(pag. 232 - 274) 

F2303168. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: 

A. 

B. 

ampicilina; 

adrenalina; 

C. penicilina G; 

D. procaina; 

E. 

acidul acetilsalicilic. 

(pag. 232 - 274) 

F2303169. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la 

medicamente sunt: 

A. 

B. 

mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica); 

mecanisme de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor); 

C. mecanisme de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica); 

D. accelerarea biotransformarii; 

E. 

mecanisme de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). 

(pag. 232 - 274) 

F2303170. Efectele (reactiile adverse) sunt: 

A. 

B. 

reactii nocive (daunatoare), nedorite; 

favorizate de tratamentul prelungit; 

C. provocate numai de dozele mari, toxice; 

D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente; 

E. 

manifestate la doze eficace terapeutice mari. 

(pag. 232 - 274) 

F2303171. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: 

A. 

B. 

dependenta psihica; 

toleranta; 

C. dependenta fizica; 

D. tahifilaxia; 

E. 

psihotoxicitatea. 

(pag. 232 - 274) 

F2303172. Efectele adverse teratogene sunt: 

A. 

anomalii morfologice; 





B. 

defecte fiziologice; 

C. malformatii; 

D. efecte dismorfogene; 

E. 

suferinte fetale. 

(pag. 232 - 274) 

F2303173. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la 

fat sau nou-nascut si sugar: 

A. 

B. 

paracetamolul; 

acidul acetilsalicilic; 

C. anticoagulantele cumarinice; 

D. contraceptivele orale; 

E. 


(pag. 232 - 274) 

F2303174. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut 

si sugar: 

A. 

B. 

medicamente anorexigene amfetaminice; 

opioide; 

C. barbiturice; 

D. neuroleptice; 

E. 

benzodiazepine. 

(pag. 232 - 274) 

F2303175. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: 

A. 

B. 

anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol); 

sulfamide antidiabetice; 

C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat); 

D. beta-adrenolitice; 

E. 

saruri de litiu. 

(pag. 232 - 274) 

F2303176. Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intilneste la varstnici datorita unor factori 

multipli: 

A. 

B. 

particularitatile farmacocinetice specifice organismului varstnic; 

complianta, frecvent deficitara; 

C. particularitatile farmacodinamice specifice organismului varstnic; 

D. utilizarii de obicei de doze mai mari decat la adultul tanar; 

E. 

polimedicatia, consecinta a polipatologiei. 

(pag. 232 - 274) 

F2303177. Caracteristicile comune ale efectelor secundare sau toxice sunt urmatoarele: 

A. 

B. 

nu sunt dependente de doza, relatia gradata doza - efect lipseste; 

sunt dependente de doza si favorizate de supradozare in general; 

C. ambele apar la dozele eficace, ca efecte adverse (de obicei); 

D. ambele apar la doze toxice, in intoxicatii medicamentoase; 

E. 

sunt evidentiabile experimental pe animale de laborator. 

(pag. 232 - 274) 

F2303178. Exemple de efecte secundare sunt: 

A. 

B. 

sindroame depresive induse de simpatoltice (reserpina, metil-dopa); 

uscaciunea gurii data de atropina; 





C. nefropatii (de exemplu, prin aminoglicozide nefrotoxice); 

D. somnolenta dupa trezirea din somn (hipnocoercitive de lunga durata - fenobarbital); 

E. hipovitaminoza in cursul tratamentului cu antibiotice spectru larg (tetraciclina) pe cale orala. 

(pag. 232 - 274) 

F2303179. Exemple de efecte adverse toxice sunt: 

A. psihoze si halucinatii produse de unele antiinflamatoare nesteroidiene (ex. upa indometacin); 

B. leucopenie pana la agranulocitoza (ex. dupa citostatice); 

C. constipatie (ex. dupa atropina); 

D. nefropatii (ex. dupa fencetina); 

E. hipovitaminoza dupa administrarea per os de antibiotice cu spectru larg. 

(pag. 232 - 274) 

F2303180. Factorii favorizanti ai aparitiei alergiei la medicamente dependenti de organism sunt: 

A. potentialul antigenic al medicamentului; 

B. atopia ereditara; 

C. calea de administrare (aparitie mai frecventa la aplicare locala, pe piele si mucoase); 

D. frecventa contactului medicamentului cu organismul; 

E. reactivitatea individuala (mai mare la femei). 

(pag. 232 - 274) 

F2503181. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 

A. morfina induce dependenta fizica si psihica intensa 

B. cocaina induce dependenta fizica si psihica 

C. cocaina induce dependenta fizica mai puternica decat morfina 

D. amfetamina induce dependenta fizica 

E. LSD induce dependenta fizica puternica 

(pag. 263) 

F2503182. Urmatoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: 

A. fenilbutazona 

B. salbutamol 


D. halotan 

E. indapamida 

(pag. 271) 

F2503183. In socul anafilactic se administreaza: 

A. atropina intravenos 

B. adrenalina intravenos 

C. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos 

D. beclometazona dipropionat inhalator 

E. teofilina intravenos 

(pag. 254) 

F2503184. Socul anafilactic se caracterizeaza prin: 

A. bronhospasm 

B. somnolenta 

C. edem laringian 

D. dispnee 

E. hipotensiune arteriala pana la colaps 

(pag. 254) 





F2503185. Urmatoarele medicamente pot induce reactii autoimune: 

A. gentamicina 

B. alfa-metildopa 

C. acidul acetilsalicilic 

D. D-penicilamina 

E. izoniazida 

(pag. 252) 

F2503186. Dependenta psihica produc: 

A. diazepam 

B. amfetamina 

C. alcoolul 

D. zafirlukast 

E. mesalazina 

(pag. 262) 

F2503187. Efecte adverse cancerigene pot provoca: 

A. aflatoxinele 

B. aminofenazona 

C. citostaticele alchilante 

D. colchicina 

E. saruri de aur 

(pag. 242) 

F2503188. Pot suprima lactatia: 

A. bromocriptina 

B. furosemidul 

C. atropina 

D. contraceptivele orale 

E. amitriptilina 

(pag. 273) 

F2503189. Care medicamente pot declana soc anafilactic ? 


B. dextranii 

C. aspirina 


E. ampicilina 

(pag. 251) 

F2603190. Obiectivele captusirii totale sunt: 

A. ameliorarea mentinerii prin refacerea închiderii marginale; 

B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia câmpului protetic; 

C. înaltarea ocluziei; 

D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni; 

E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata 

(pag. 242) 

F2603191. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt: 

A. existenta unui torus palatin foarte proeminent; 

B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva; 





C. dimensiunea verticala supraevaluata; 

D. existenta dintilor laterali montati în afara crestei; 

E. existenta parafunctiilor (bruxism) 

(pag. 246) 

F2603192. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune: 

A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil; 

B. întinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore; 

C. existenta mucoasei balante hiperemiate; 

D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vâscogel 

E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil 

(pag. 248) 

F2603193. Contraindicatiile captusirii sunt: 

A. dimensiunea verticala supraevaluata; 

B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie; 

C. existenta dintilor laterali montati în afara crestei; 

D. proteze cu multiple reparatii; 

E. câmp protetic incapabil sa suporte presiuni 

(pag. 242) 

F2603194. Obiectivele captusirii partiale sunt: 

A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni; 

B. îmbunatatirea mentinerii prin refacerea închiderii marginale; 

C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pâna la limite normale, la o proteza subextinsa; 

D. îmbunatatirea mentinerii în cazul în care câmpul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii; 

E. înaltarea ocluziei 

(pag. 242) 

F2603195. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune: 

A. turnarea modelului si ambalarea protezei; 

B. îndepartarea unui strat uniform din baza protezei; 

C. nepurtarea protezei pîna a doua zi; 

D. utilizarea acrilatului termopolimerizabil; 

E. utilizarea acrilatului autopolimerizabil 

(pag. 243) 





Tema nr. 4 

Antibiotice cu structura betalactamica 

BIBLIOGRAFIE: 

3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2 


F1204001. Amoxicilina: 

A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu în preparatul TICARPEN 

B. Are absorbţie digestivă inferioară ampicilinei 

C. Este activă şi asupra unor bacili gram negativi 

D. Aparţine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze 

E. Absorbţia este puternic influenţată de alimente 

(pag. 41-66) 

F1204002. Aparţine grupului monobactamelor: 

A. Sulbactam 

B. Aztreonam 

C. Imipenem 

D. Acid clavulanic 

E. Tienamicina 

(pag. 41-66) 

F1204003. Aparţine grupului oxacefalosporinelor: 

A. Cefalexina 

B. Cefadroxil 

C. Cefuroxima 

D. Latamoxef 

E. Azlocilina 

(pag. 41-66) 

F1204004. În structura tuturor penicilinelor, apare ca structură de bază: 

A. Acidul 5-aminopenicilanic 

B. Acidul peniciloic 

C. Acidul penicilenic 

D. Acidul 6-amino penicilanic 

E. Acidul penilic 

(pag. 41-66) 

F1204005. Mecanismul de acţiune al beta-lactaminelor constă în: 

A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian 

B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene 

C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic 

D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic 

E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene 

(pag. 41-66) 

F1204006. Penicilina G este antibiotic de elecţie în: 

A. Infectii cu streptococ hemolitic 





B. 

Ricketsioze 

C. Salmoneloze 

D. Infectii cu piocianic 

E. 

Bruceloza 

(pag. 41-66) 

F1204007. Preparatul AUGMENTIN conţine o asociere penicilină-inhibitor de beta-lactamază. Asocierea 

este reprezentată de: 

A. 

B. 

Ampicilină + Mecilinam 

Amoxicilină + Clavulanat de potasiu 

C. Amoxicilină + Sulbactam 

D. Sultamicilină + Acid clavulanic 

E. 

Sultamicilină + Pivsulbactam 

(pag. 41-66) 

F1304008. Benzatinpenicilina nu este indicata in: 

A. 

B. 

angina, scarlatina; 

infectii grave (septicemii, meningita meningococica); 

C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; 

D. lues (sifilis); 

E. 

profilaxia reumatismului poliarticular acut. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304009. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice: 

A. 

B. 

oxacilina; 

ampicilina; 

C. cloxacilina; 

D. meticilina; 

E. 

nafcilina. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1404010. Acţiunea bactericidă a cefalosporinelor se datorează: 

A. 

B. 

fixării pe subunităţile ribozomale 50S 

inhibării ADN-girazei 

C. fixării pe subunităţile ribozomale 30S 

D. inhibării dihidrofolatreductazei 

E. 

inhibării biosintezei substanţelor din structura peretelui bacterian 

(pag. 23) 

F1404011. Carbenicilina este antibioticul beta-lactamic de elecţie pentru tratamentul infecţiilor produse 

de: 

A. 

B. 

stafilococul aureus 

meningococ 

C. treponema pallidum 

D. pseudomonas 

E. 

clostridium tetani 

(pag. 53) 

F1404012. Cefalosporinele acţionează prin: 

A. 

B. 

inhibarea dihidrofolatreductazei 

inhibarea acetilării coenzimei A 

C. împiedicarea formării peretelui bacterian 





D. fixarea pe subunităţile ribozomale 30 S 

E. inhibiţia funcţiilor membranei citoplasmatice 

(pag. 23) 

F1404013. Efectul de scurtă durată al benzilpenicilinei se explică prin: 

A. eliminare rapidă prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară 

B. inactivare prin enzimele bacteriene 

C. captare în sistemul reticulo-histiocitar 

D. metabolizare la nivel hepatic 

E. legare ireversibilă de proteinele tisulare 

(pag. 42) 

F1404014. Penicilina "G” este în mod obişnuit activă pe următorii germeni: 

A. hemophylus influenzae 

B. mycoplasma pneumoniae 

C. clostridium tetani 

D. legionella pneumophyla 

E. pseudomonas aeruginosa 

(pag. 12) 

F1404015. Penicilina G acţionează: 

A. la nivelul citoplasmei celulei bacteriene 

B. la nivelul ribozomilor celulei bacteriene 

C. la nivelul membranei citoplasmatice 

D. la nivelul peretelui bacterian 

E. la nivelul nucleului celulei bacteriene 

(pag. 23) 

F1404016. Ticarcilina este indicată în tratamentul: 

A. tuberculozei pulmonare 

B. anginei streptococice 

C. a micozelor cutanate 

D. infecţiilor produse de pseudomonas aeruginosa 

E. meningitei cu hemophylus influenzae 

(pag. 54) 

F1504017. Care dintre următoarele afirmaţii despre benzilpenicilină nu este adevărată? 

A. este sinonim cu penicilina G 

B. este inactivată de sucul gastric 

C. este antibioticul de elecţie in infecţiile cu streptococ beta-hemolitic 

D. este antibioticul de elecţie în infecţiile cu pseudomonas 

E. poate fi utilă în tetanos şi difterie 

(pag. 42, 43) 

F1504018. Care dintre următoarele cefalosporine nu se administrează pe cale orală: 

A. cefalexina 

B. cefaclor 

C. cefradina 

D. cefazolina 

E. cefradoxina 

(pag. 55) 





F1504019. În care dintre următoarele infecţii cu streptococ nu este recomandată administrarea de 

fenoximetilpenicilină (penicilina V): 

A. 

B. 

angină 

erizipel 

C. traheobronşită 

D. otită 

E. 

septicemie 

(pag. 46) 

F1504020. Meticilina: 

A. 

B. 

se administrează oral 

nu se administrează parenteral 

C. nu este rezistentă la penicilinază 

D. este rezistentă la penicilinază 

E. 

nu este nefrotoxică 

(pag. 49) 

F1504021. Următoarele afirmaţii despre peniciline sunt adevărate, cu excepţia: 

A. 

B. 

nucleul de bază este acidul 6 aminopenicilanic 

sunt antibiotice naturale sau de semisinteză 

C. se administrează numai pe cale orală 

D. oxacilina este penicilină rezistentă la penicilinază 

E. 

fenoximetilpenicilina se administrează pe cale orală 

(pag. 114) 

F1504022. Următoarele peniciline au spectru larg de acţiune, cu excepţia: 

A. 

B. 

ampicilină 

amoxicilină 

C. bacampicilină 

D. carbenicilină 

E. 

penicilină G 

(pag. 41, 49) 

F1604023. Benzilpenicilina: 

A. 

B. 

Se absoarbe bine oral 

Se utilizează frecvent local 

C. Are timp de înjumătăţire lung 

D. Acţionează bactericid, prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene 

E. 

Difuzează uşor în sistemul nervos central, precum şi în ţesuturile nevascularizate 

(pag. 42) 

F1604024. Carbenicilina: 

A. 

B. 

Este activă pe stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv, având acţiune bactericidă 

Este activă pe Pseudomonas şi pe germenii din genul Proteus 

C. Se absoarbe ca atare din tubul digestiv 

D. Poate fi utilizată ca alternativă a penicilinei G la bolnavii alergici la aceasta 

E. 

Poate fi utilizată şi la bolnavii cu insuficienţă renală gravă 

(pag. 53) 

F1604025. Care dintre antibioticele enumerate mai jos are structură monobactamică şi este rezistent la 

majoritatea ß-lactamazelor? 

A. 

Latamoxef 





B. 

Sulbactam 

C. Aztreonam 

D. Mezlocilină 

E. 

Carbenicilină 

(pag. 61) 

F1604026. Fenoximetilpenicilina: 

A. 

B. 

Este antibioticul de elecţie în infecţii cu piocianic 

Este antibioticul de elecţie în infecţii cu pneumococ, streptococi anaerobi 

C. Prezintă nefrotoxicitate marcată 

D. Se foloseşte în infecţii cu bacili gram negativi 

E. 

Se foloseşte în tratamentul anginei Vincent 

(pag. 46) 

F1604027. În infecţii sistemice produse de Staphylococcus aureus secretor de penicilinază 

(penicilinazo-pozitiv) sunt utile următoarele antibiotice: 

A. 

B. 

Bacitracina 

Oxacilina 

C. Ampicilina 

D. Fenoximetilpenicilina 

E. 

Carbenicilina 

(pag. 47) 

F1604028. Penicilinele de semisinteză rezistente la penicilinază sunt următoarele: 

A. 

B. 

Oxacilina 

Amoxicilina 

C. Fenoximetilpenicilina 

D. Carbenicilina 

E. 

Moldamin 

(pag. 47) 

F2104029. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica, sunt atinse de: 

A. 

B. 

hetacilina 

amoxicilina 

C. ampicilina 

D. ciclacilina 

E. 

epicilina 

(pag. (I) 52) 

F2104030. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica sunt atinse de: 

A. 

B. 

ampicilina 

hetacilina 

C. epicilina 

D. amoxicilina 

E. 

ciclacilina 

(pag. 52, [vol. 1]) 

F2104031. Notati antibioticul care provoaca cel mai frecvent reactii alergice: 

A. 

B. 

co-trimoxazol 

penicilina G 

C. ampicilina 

D. cefalexina 





E. 

eritromicina 

(pag. 50, [vol. 1]) 

F2104032. Sunt peniciline cu spectrul larg urmatoarele antibiotice, cu exceptia: 

A. 

B. 

ampicilina 

amoxicilina 

C. carbenicilina 

D. ticarcilina 

E. 

oxacilina 

(pag. 47-54, [vol. 1]) 

F2104033. Notati singura indicatie gresita, pentru benzilpenicilina: 

A. 

B. 

angina streptococica 

scarlatina 

C. pneumonii cu pneumococ 

D. infectii urinare colibacilare 

E. 

lues 

(pag. 12, 43, [vol. 1]) 

F2104034. Sunt indicate in infectii cu stafilococ peniclilinazosecretor urmatoarele peniciline, cu 

exceptia: 

A. 

B. 

nafcilina 

dicloxacilina 

C. cloxacilina 

D. benzatin benzil penicilina 

E. 

amoxicilina+acid clavulanic 

(pag. 45, [vol. 1]) 

F2204035. Produsul Clamoxyl are ca substanta activa 

A. 

B. 

Claritromicina 

Amoxicilina 

C. Roxitromicina 

D. Piperacilina 

E. 

Ampicilina 

(pag. 51) 

F2204036. Produsul Rocephin are ca substanta activa: 

A. 

B. 

Ceftriaxona 

Cefazolina 

C. Cefaloridina 

D. Cefacetril 

E. 

Ceftazidima 

(pag. 58) 

F2204037. Imipenemul apartine: 

A. 

B. 

Penicilinelor 

Cefalosporinelor 

C. Carbapenemelor 

D. Oxapenemelor 

E. 

Penicilat sulfonelor 

(pag. 61) 





F2204038. Produsul Zinacef contine ca substanta activa 

A. Cefradina 

B. Cefadroxil 

C. Cefuroxima 

D. Cefoxitina 

E. Cefotetan 

(pag. 60) 

F2204039. Precizati mecanismul de actiune al betalactaminelor 

A. Inhiba biosinteza unor componente din structura peretelui celular bacterian 

B. Inhiba pteroat sintetaza 

C. Inhiba ADN-giraza 

D. Inhiba sinteza proteica bacteriana 

E. Modifica permeabilitatea membranei citoplasmatice 

(pag. 23) 

F2204040. Preparatul AUGMENTIN contine asocierea: 

A. Ampicilina/sulbactam 

B. Amoxicilina/acid clavulanic 

C. Amoxicilina/sulbactam 

D. Sultamicilina/acid clavulanic 

E. Ampicilina/mecilinam 

(pag. 61) 

F2204041. Produsul farmaceutic Moldamin contine ca substanta activa 

A. Penicilina V 

B. Cloxacilina 

C. Benzatin benzilpenicilina 

D. Procain benzilpenicilina 

E. Clemizol penicilina 

(pag. 46) 

F2204042. In structura tuturor penicilinelor apare ca structura de baza 

A. Acidul 5-aminopenicilanic 

B. Acidul peniciloic 

C. Acidul penicilenic 

D. Acidul penilic 

E. Acidul 6-aminopenicilanic 

(pag. 41) 


A. Se asociaza cu clavulant de potasiu in produsul Ticarpen 

B. Are absorbtie digestiva inferioara ampicilinei 

C. Este activa si pe unii bacili gram negativi 

D. Apartine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze 

E. Absorbtia orala este puternic influentata de alimente 

(pag. 51) 

F2204044. Apartine oxacefalosporinelor 

A. Cefalexina 

B. Cefadroxil 

C. Cefuroxima 





D. Latamoxef 

E. Azlocilina 

(pag. 55) 

F2204045. Eliminarea renala a benzilpenicilinei poate fi retardata de: 

A. Cilastatin 

B. Betamipron 

C. Trihidroximetilaminometan 

D. Probenecid 

E. Acid clavulanic 

(pag. 42) 

F2204046. Penicilina G potasica se conditioneaza sub forma de: 

A. colire 

B. comprimate orale 

C. erine 

D. flacoane cu pulbere de uz parenteral 

E. suspensii pediatrice de uz oral 

(pag. 43) 

F2304047. Benzatinpenicilina nu este indicata in: 

A. angina, scarlatina; 

B. infectii grave (septicemii, meningita meningococica); 

C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; 


E. profilaxia reumatismului poliarticular acut. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304048. Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice: 

A. oxacilina; 

B. ampicilina; 


D. meticilina; 

E. nafcilina. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304049. Nu prezinta rezistenta la benzilpenicilina: 

A. gonococ; 

B. streptococ nehemolitic; 

C. enterococ; 

D. treponema pallidum; 

E. stafilococ. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2504050. Structura de baza a tuturor penicilinelor este: 

A. acidul 6-aminopenicilanic 

B. acidul peniciloic 

C. acidul penilic 

D. acidul 5-aminopenicilanic 

E. acidul penicilenic 

(pag. 41) 





F2504051. Antibiotice cu structura betalactamica pot fi administrate pe cale orala, cu exceptia: 

A. 

B. 

cloxacilina 

carbenicilina 

C. carindacilina 

D. cefradina 

E. 

cefadroxil 

(pag. 53, 55) 

F2504052. Sunt peniciline rezistente la penicilinaza, cu exceptia: 

A. 

B. 

oxacilina 

nafcilina 

C. meticilina 


E. 

cloxacilina 

(pag. 47- 49) 

F2504053. Benzatinbenzilpenicilina este indicata in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: 

A. 

B. 

angina, scarlatina 

profilaxia reumatismului poliarticular acut 

C. sifilis 

D. infectii streptococice 

E. 

septicemie 

(pag. 45) 

F2504054. Care este mecanismul de actiune al cefalosporinelor? 

A. 

B. 

inhibarea AND-girazei 

inhibarea biosintezei substantelor din structura peretelui bacterian 

C. actioneaza la nivelul membranei citoplasmatice 

D. inhibarea ciclooxigenazei 

E. 

inhibarea dihidrofolactreductazei 

(pag. 23) 

F2604055. În cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii 

imediate bazale: 

A. 

B. 

hipertrofii si hiperplazii; 

eroziuni in situ; 

C. iritatii traumatice; 

D. tulburari vasculare; 

E. 

alergii 

(pag. 278) 

F2604056. Reactiile imediate totale se declanseaza: 

A. 

B. 

datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei; 

datorita exostozelor câmpului protetic; 

C. datorita structurii chimice a protezei, 

D. datorita greselilor de amprentare; 

E. 

datorita factorului microbian 

(pag. pag. 279) 

F2604057. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate în producerea: 

A. 

B. 

reactiilor imediate marginale; 

reactiilor imediate bazale; 





C. reactiilor imediate totale, 

D. reactiilor tardive totale, 

E. reactiilor bazale tardive 

(pag. 279) 


F1204058. Au la bază nucleul cefem: 

A. Piperacilina 

B. Cefepima 

C. Cefalexina 

D. Sultamicilina 

E. Tazobactam 

(pag. 41-66) 

F1204059. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: 

A. Amoxiclina 

B. Bacampicilina 

C. Carbenicilina 

D. Cloxacilina 

E. Meticilina 

(pag. 41-66) 

F1204060. Penicilinele retard: 

A. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic 

B. Eliberează lent benzilpenicilina 

C. Realizează concentraţii sanguine mici 

D. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii 

E. Pot fi utilizate în sifilis 

(pag. 41-66) 

F1204061. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: 

A. Prezintă eliminare urinară lentă 

B. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase 

C. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare 

D. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat 

E. Pot fi administrate şi intraarticular 

(pag. 41-66) 

F1204062. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: 

A. Cefoperazona 

B. Ticarcilina 

C. Piperacilina 

D. Flucloxacilina 

E. Carbenicilina 

(pag. 41-66) 

F1204063. Sunt peniciline de depozit: 

A. Carbenicilina 

B. Ampicilina 

C. Benzatin-benzil penicilina 





D. Procain - benzil penicilina 

E. Oxacilina 

(pag. 41-66) 

F1204064. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: 

A. Ampicilina 

B. Oxacilina 


D. Fenoximetil penicilina 

E. Cloxacilina 

(pag. 41-66) 

F1204065. Sunt rezistente la betalactamaze: 

A. Benzilpenicilina 

B. Fenoximetil penicilina 

C. Oxacilina 

D. Ampicilina 

E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 

(pag. 41-66) 

F1304066. Benzatinpenicilina este indicata in: 

A. septicemii; 

B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; 

C. meningita meningococica; 


E. angine, scarlatina. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304067. Benzilpenicilina potasica: 

A. este stabila in mediul acid; 

B. se administreaza pe cale orala; 

C. este incompatibila cu alcoolul, 

D. se administreaza parenteral; 

E. este inactivata in mediul bazic. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304068. Carbenicilina este: 

A. alfacarboxibenzilpenicilina; 

B. alfahidroxibenzilpenicilina; 

C. alfaaminobenzilpenicilina; 

D. alfacarboxifenilpenicilina; 

E. o penicilina cu spectru larg de actiune. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304069. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? 

A. carbenicilina + tazobactam; 

B. amoxicilina + acid clavulanic; 

C. ampicilina = sulbactam; 

D. piperacilina + tazobactam; 

E. oxacilina + acid clavulanic. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 





F1304070. Cefalexina: 

A. este o cefamicina naturala; 

B. este o cefalosporina de semisinteza; 

C. se absoarbe bine pe cale orala; 

D. este un derivat de 3-cefem; 

E. este un derivat de 3-carbacefem. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304071. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: 

A. cefsulfodina; 

B. ceftazidina; 

C. cefapirina 

D. cefazolina; 

E. cefalotina. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304072. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: 

A. cefalexina; 

B. cefradina; 

C. cefadroxil 

D. cefamandol; 


(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304073. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: 

A. sulbactam; 

B. ticarcilina; 

C. tazobactam; 

D. piperacilina; 

E. acidul clavulanic. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304074. Oxacilina: 

A. este rezistenta la penicilinaza; 

B. este rezistenta la aciditatea gastrica; 

C. are spectru ultralarg de actiune; 

D. se administreaza oral sau parenteral; 

E. este o penicilina de semisinteza. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304075. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: 

A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin; 

B. dupa preparare extemporaneu; 

C. asociata in seringa cu alte medicamente; 

D. singura in seringa; 

E. pastrata la + 4 °C, maximum 24 ore. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304076. Peniciline active pe protes si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: 

A. carbenicilina; 

B. cloxacilina; 

C. fenoximetilpenicilina; 





D. oxacilina; 

E. ticarcilina. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304077. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: 

A. gonococ; 

B. streptococ hemolitic; 

C. protes vulgaris; 

D. stafilococ auriu; 

E. treponema. 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1304078. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: 

A. oxacilina; 

B. amoxicilina; 

C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) 

D. ampicilina 

E. ticarcilina 

(pag. 41- 62, (vol. 1)) 

F1404079. Ampicilina are următoarele proprietăţi: 

A. se concentrează în bilă 

B. produce rareori reacţii alergice 

C. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei 

D. este acido-rezistentă 

E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 

(pag. 50) 

F1404080. Ampicilina are următoarele proprietăţi: 

A. este rezistentă la sucul gastric acid 

B. are risc alergizant redus 

C. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 

D. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor 

E. se concentrează în bilă 

(pag. 50) 

F1404081. Benzatin-benzilpenicilina are următoarele caracteristici: 

A. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor 

B. se administrează exclusiv parenteral 

C. este un antibiotic cu spectru larg 

D. produce frecvent reacţii alergice 

E. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 

(pag. 45) 

F1404082. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: 

A. profilaxia reumatismului articular acut 

B. pielonefrită colibacilară 

C. meningită meningococică 

D. lues 

E. dizenterie bacilară 

(pag. 45-46) 





F1404083. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: 

A. epurare predominent hepatică 

B. toxicitate redusă 

C. structură beta-lactamică 

D. liposolubilitate mare 

E. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 

(pag. 55) 

F1404084. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: 

A. cefazolina 

B. cefotaxim 

C. cefuroxim 

D. ceftriaxonă 

E. cefoperazonă 

(pag. 55) 

F1404085. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: 

A. se administrează exclusiv oral 

B. prezintă rezistenţă la penicilinază 

C. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) 

D. este activă în infecţiile ţesutului cerebral 

E. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 

(pag. 48) 

F1404086. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: 

A. gentamicina 

B. cicloserina 

C. rifampicina 

D. vancomicina 

E. ampicilina 

(pag. 23) 


A. are absorbţie bună digestivă 


C. eliminarea renală este întârziată de probenecid 

D. are efect bactericid 

E. se administrează în infecţiile aparatului respirator 

(pag. 51) 

F1504088. Ampicilina: 

A. se administrează oral şi parenteral 


C. se elimină predominant netransformată prin urină 

D. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 

E. nu are capacitate alergizantă 

(pag. 50) 

F1504089. Benzatin benzilpenicilina: 

A. este penicilină de depozit (retard) 

B. sinonim cu Moldamin 

C. sinonim cu Efitard 





D. se administrează oral 

E. se administrează zilnic 

(pag. 45) 

F1504090. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? 

A. bacampicilina 

B. carbenicilina 

C. carfecilina 

D. feneticilina 

E. meticilina 

(pag. 47, 52, 54) 

F1504091. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? 


B. ampicilina 



E. meticilina 

(pag. 41) 

F1504092. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? 


B. carbenicilina 

C. ticarcilina 


E. oxacilina 

(pag. 53, 54) 

F1504093. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): 

A. benzilpenicilina 

B. procain benzilpenicilina 

C. amoxicilina 

D. benzatin benzilpenicilina 

E. carbenicilina 

(pag. 45) 

F1504094. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? 

A. procainpenicilina G 

B. ampicilina 


D. nafcilina 

E. cefoperazona 

(pag. 48, 49, 57) 

F1504095. La care dintre cefalosporine s-a demonstrat experimental că preziintă acţiune nefrotoxică? 

A. cefaloridina 

B. cefoperazona 

C. cefalotina 

D. cefapirina 

E. cefazolina 

(pag. 56) 






A. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei 

B. Acţionează bactericid, acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei 

C. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv 

D. Având acţiune mai intensă decât ampicilina, nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază 

E. Necesită administrarea înaintea meselor, deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 

(pag. 50, 51) 

F1604097. Ampicilina: 

A. Este penicilinazo-rezistentă 

B. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare 

C. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază 

D. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid 

E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 

(pag. 50, 61) 

F1604098. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? 

A. Cefoperazon difuzează bine în LCR, fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi; 

B. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare 

C. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas 

D. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine 

E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 

(pag. 56-59) 

F1604099. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: 

A. Cefamandolul 

B. Cefuroxima sodică 

C. Cefuroxima axetil 

D. Cefalexina 

E. Cefoperazona 

(pag. 57-60) 


A. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac 

B. Este instabilă în mediul acid din stomac, dar termorezistentă 

C. Este indicată în infecţii cu streptococ, în profilaxia reumatismului 

D. Este indicată în infecţii grave (meningite, pielonefrite) 

E. Este indicată în septicemii 

(pag. 46) 

F1604101. Se absorb bine din tubul digestiv: 

A. Cefalexina 

B. Benzilpenicilina G potasică 

C. Procainbenzilpenicilina 

D. Fenoximetilpenicilina 

E. Amoxicilina 

(pag. 41-60) 

F1604102. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: 


B. Aztreonamul 

C. Vancomicina 





D. Eritromicina 

E. Azlocilina 

(pag. 53, 54, 61) 

F1604103. Sunt inhibitori de ß-lactamază: 

A. Clavulanatul de potasiu 

B. Canrenoatul de potasiu 

C. Sulbactamul 

D. Aztreonamul 

E. Latamoxef 

(pag. 60-61) 

F1604104. Ticarcilina: 

A. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază 

B. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas 

C. Se asociază cu gentamicina, pe baza sinergismului de acţiune 

D. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală, deoarece nu are acţiune nefrotoxică 

E. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 

(pag. 50, 54) 

F2104105. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: 

A. nafcilina 

B. flucoxacilina 

C. fenoximetilpenicilina 

D. ampicilina 

E. oxacilina 

(pag. (I) 47-49) 

F2104106. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: 

A. infectii urinare colibacilare 

B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv 

C. angina streptococica 

D. pneumonii cu pneumococ 

E. sifilis 

(pag. (I) 12, 43) 

F2104107. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: 

A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor 

B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid 

C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei 

D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina 

E. se biotransforma in proportie mica 

(pag. (I) 51,52) 

F2104108. Din grupa proampicilinelor, fac parte: 

A. carbenicilina 

B. amoxicilina 

C. pivampicilina 

D. bacampicilina 

E. talampicilina 

(pag. (I) 52) 





F2104109. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele: 

A. 

B. 

ticarcilina 

carbenicilina 

C. oxacilina 

D. fenoximetilpenicilina 

E. 

cloxacilina 

(pag. (I) 53, 54) 

F2104110. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt: 

A. 

B. 

cefalotina 

cefazolina 

C. cefsulodina 

D. ceftazidima 

E. 

cefapirina 

(pag. (I) 55) 

F2104111. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: 

A. 

B. 

cefalotina 

cefadroxil 

C. cefradina 

D. cefalexina 

E. 

cefamandol 

(pag. (I) 54) 

F2104112. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: 

A. 

B. 

cefoperazon 

cefotaxim 

C. oxacilina 

D. cloxacilina 

E. 

nafcilina 

(pag. (I) 57) 

F2104113. Formele depozit ale benzilpenicilinei (procainbenzilpenicilina si benzatinbenzilpenicilina), 

cuprind in spectrul antimicrobian: 

A. 

B. 

proteus vulgaris 

stafilococ auriu penicilinazopozitiv 

C. treponema 

D. streptococ hemolitic 

E. 

colibacil 

(pag. (I) 45) 

F2104114. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzinpenicilinei cuprinde: 

A. 

B. 

streptococ hemolitic 

proteus vulgaris 

C. treponema 

D. stafilococ auriu 

E. 

gonococ 

(pag. 45, [vol. 1]) 

F2104115. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: 

A. 

B. 

stafilococ penicilinazosecretor 

gonococ 





C. enterococ 

D. treponema 

E. streptococ piogen 

(pag. 42, [vol. 1]) 


A. ticarcilina 

B. dicloxacilina 

C. nafcilina 

D. meticilina 

E. flucloxacilina 

(pag. 47-49, 54, [vol. 1]) 

F2104117. Din grupa proampicilinelor fac parte: 

A. bacampicilina 

B. pivampicilina 

C. talampicilina 


E. carbenicilna 

(pag. 52, [vol. 1]) 

F2104118. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: 

A. carbenicilina 

B. oxacilina 

C. ticarcilina 

D. feniximetilpenicilina 

E. cloxacilina 

(pag. 53, 54, [vol. 1]) 

F2104119. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: 

A. cefalotina 

B. ceftazidina 

C. cefazolina 

D. cefsulodina 

E. cefapirina 

(pag. 55, [vol. 1]) 

F2104120. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte: 

A. cefadroxil 

B. cefradina 

C. cefalexina 

D. cefalotina 

E. cefamandol 

(pag. 54, [vol. 1]) 

F2104121. Meningitele cu germeni gram-negativ pot beneficia de: 

A. cefoperazon 

B. oxacilina 

C. cefotaxim 

D. cloxacilina 

E. nafcilina 

(pag. 57, [vol. 1]) 





F2104122. Ampicilina are urmatoarele caracteristici farmacocinetice: 

A. este rezistenta la sucul gastric 

B. absorbtia este neinfluentata de alimente 

C. realizeaza concentratii mari in bila 

D. nu difuzeaza in LCR 

E. eliminarea renala este intarziata de probenecid 

(pag. 50, [vol. 1]) 

F2104123. Benzilpenicilina: 

A. este inactivata de sucul gastric 

B. se elimina predominant renal 

C. nu este activa in infectiile cu stafilococ penicilinazo-secretor 

D. se administreaza cel mai frecvent i.m. 

E. este antibioticul de electie in infectiile cu Pseudomonas 

(pag. 42, 43, [vol. 1]) 

F2204124. Sunt proampiciline: 

A. Amoxicilina 

B. Pivampicilina 

C. Talampicilina 

D. Meticilina 


(pag. 52) 

F2204125. Carbenicilina: 

A. Este denumita penicilina pentru pseudomonas si proteus 

B. Este activa pe stafilococul penicilinazopozitiv 

C. Se recomanda in infectii urinare cu bacili gram negativi 

D. Se utilizeaza ca sare sodica 

E. Este o carbacefema 

(pag. 53) 

F2204126. Sunt cefalosporine de uz oral: 

A. Cefalotina 

B. Cefaclor 

C. Cefalexina 

D. Cefsulodina 


(pag. 55) 

F2204127. Legarea de proteinele plasmatice este mare pentru: 

A. Cefaloridina 

B. Cefalexina 

C. Cefadroxil 

D. Cefazolina 

E. Cefalotina 

(pag. 55) 

F2204128. Apartin clasei cefamicinelor 

A. Cefotaxima 

B. Cefadroxil 





C. Cefoxitina 

D. Cefotetan 

E. Cefuroxima 

(pag. 55) 

F2204129. Apartin ureidopenicilinelor: 

A. Ticarcilina 

B. Azlocilina 

C. Mezlocilina 

D. Piperacilina 

E. Mecilinam 

(pag. 54) 

F2204130. Mecilinamul: 

A. Este o carboxipenicilina 

B. Este activ pe bacterii gram negative 

C. Este activ si pe pseudomonas 

D. Se recomanda in infectii urinare 

E. Se administreaza intramuscular si intravenos 

(pag. 55) 

F2204131. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 

A. Ampicilina scade efectul contraceptivelor orale 

B. Amoxicilina are absorbtie digestiva modesta 

C. Spectrul amoxicilinei este asemanator ampicilinei 

D. Alopurinolul scade incidenta eruptiilor produse de ampicilina 

E. Ampicilina este incompatibila in solutie cu gentamicina 

(pag. 51) 

F2204132. Cefoperazona: 

A. Se administreaza oral si parenteral 

B. Actioneaza bactericid prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene 

C. Este activa pe Bacteroides fragilis 

D. In septicemii cu unii bacili gram negativi se poate asocia cu un aminozid 

E. Difuzeaza bine in tesuturi si fluidele organismului 

(pag. 57) 

F2204133. Apartin penicilat sulfonelor 

A. Sulbactam 

B. Tienamicina 

C. Aztreonam 

D. Pivsulbactam 

E. Imipenem 

(pag. 61) 

F2204134. Sunt inhibitori de beta-lactamaze 

A. Acidul clavulanic 

B. Cefoxitina 

C. Latamoxef 

D. Cilastatin 

E. Sulbactam 

(pag. 61) 





F2204135. Tienamicina: 

A. Este stabila la betalactamaze 

B. Se utilizeaza in asociere cu acidul clavulanic 

C. Are spectru larg, inclusiv Pseudomonas 

D. Este o carbapenema naturala 

E. Este o monobactama 

(pag. 61) 

F2204136. Sunt monobactame: 

A. Sulbactamul 

B. Aztreonamul 

C. Nocardicin A 

D. Latamoxef 

E. Mecilinam 

(pag. 61, 62) 

F2204137. Monobactamele: 

A. Sunt betalactamine monociclice produse de bacterii 

B. Se obtin din culturi de mucegaiuri 

C. Sunt active pe gram pozitivi 

D. Sunt active pe Pseudomonas 

E. Sunt rezistente la betalactamaze 

(pag. 61) 

F2204138. Se evita utilizarea la nou nascut a: 

A. Tetraciclinei 

B. Streptomicinei 

C. Cloramfenicolului 

D. Penicilinei V 

E. Amoxicilinei 

(pag. 32) 

F2204139. Sunt rezistente la betalactamaze 


B. Fenoximetilpenicilina 

C. Oxacilina 

D. Ampicilina 

E. Meticilina 

(pag. 47-49) 

F2204140. Sarurile de sodiu si potasiu ale benzilpenicilinei: 

A. Prezinta eliminare urinara lenta 

B. Se administreaza oral 

C. Sunt greu solubile in apa 

D. Sunt inactivate de sucul gastric 

E. Sunt higroscopice 

(pag. 42) 

F2204141. Sunt peniciline retard: 


B. Ampicilina 





C. Benzatin benzilpenicilina 

D. Procain benzilpenicilina 

E. Oxacilina 

(pag. 45) 

F2204142. Penicilina G este antibiotic de electie in: 

A. infectii cu streptococ hemolitic 

B. lues 

C. infectii cu micoplasme 

D. tuberculoza 

E. candidoze 

(pag. 43) 


A. Este o penicilina de uz parenteral 

B. Nu se recomanda in profilaxia reumatismului articular 

C. Este indicata in erizipel 

D. Este indicata in otite 

E. Este indicata in angina Vincent 

(pag. 46) 

F2204144. Penicilina G este inactiva asupra 

A. Streptococului hemolitic 

B. Ricketsiilor 

C. Salmonelelor 

D. Bacilului piocianic 

E. Brucella 

(pag. 43) 

F2204145. Penicilinele retard: 

A. Se injecteaza intramuscular si intravenos din solutii preparate in ser fiziologic 

B. Elibereaza lent benzilpenicilina 

C. Realizeaza concentratii sanguine mici 

D. Au spectrul de activitate extins si pe enterobacterii 

E. Pot fi utilizate in tratamentul sifilisului 

(pag. 45) 

F2204146. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze 


B. Carbenicilina 

C. Carfecilina 

D. Nafcilina 

E. Meticilina 

(pag. 49) 

F2204147. In infectii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomanda 


B. Bacampicilina 


D. Meticilina 


(pag. 47, 48, 49) 





F2204148. Sunt peniciline de semisinteza cu spectru larg 

A. Ampicilina 

B. Amoxicilina 

C. Metampicilina 

D. Latamoxef 

E. Clavulanat de potasiu 

(pag. 50-52) 

F2204149. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa 

A. Cefoperazona 

B. Ticarcilina 


D. Flucloxacilina 

E. Carbenicilina 

(pag. 53,54,58) 


A. Este o cefalosporina de semisinteza 

B. Apartine penicilinelor rezistente la penicilinaze 

C. Are spectrul asemanator carbenicilinei 

D. Se administreaza oral 

E. Are sinergism in vitro cu gentamicina 

(pag. 54) 

F2204151. La nou nascuti si prematuri se pot utiliza: 

A. Sulfamidele 

B. Izoniazida 

C. Ampicilina 

D. Benzilpenicilina 

E. Kanamicina 

(pag. 32) 

F2204152. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : 

A. Tetraciclina/cloramfenicol 

B. Gentamicina/ampicilina 

C. Eritromicina/clindamicina 

D. Sulfametoxazol / trimetoprim 

E. Kanamicina / Colimicina 

(pag. 33) 

F2204153. Ampicilina este inactiva pe: 

A. Clamidii 

B. Streptococi 

C. Micoplasme 

D. Protozoare 

E. Salmonelle 

(pag. 50) 

F2204154. Nu fac parte din indicatiile oxacilinei: 

A. Tifosul exantematic 

B. Infectiile dermice cu stafilococi 





C. Legionelozele 

D. Osteomielitele stafilococice 

E. Infectiile urinare cu Pseudomonas 

(pag. 47) 

F2204155. Nu apartin clasei betalactaminelor 

A. Ceftriaxona 

B. Polimixina B 


D. Claritomicina 

E. Neomicina 

(pag. 54, 55) 

F2204156. Sunt rezistente la sucul gastric: 

A. Fenoximetipenicilina 

B. Benzilpenicilina 

C. Dicloxacilina 

D. Ampicilina 

E. Pivampicilina 

(pag. 42-50) 

F2204157. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la carbenicilina sunt false: 

A. este absorbabila dupa administrare orala 

B. este activa pe pseudomonas 

C. este foarte activa pe stafilococcul penicilinazopozitiv 

D. se leaga in proportie de 50% de proteinele plasmatice 

E. se administreaza intramuscular si intravenos 

(pag. 53) 

F2204158. Sunt cefalosporine de generatia 1 

A. Cefalotina 

B. Cefotiam 

C. Cefazolina 

D. Cefuroxima 


(pag. 55) 


A. Ceftriaxona 

B. Cefmenoxima 

C. Cefamandol 

D. Cefotiam 

E. Cefuroxima 

(pag. 55) 


A. Cefmenoxima 

B. Cefoperazona 

C. Ceftazidima 

D. Cefepima 

E. Cefpirona 

(pag. 55) 





F2204161. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa 

A. 

B. 

Cefoperazona 

Piperacilina 

C. Cefsulodina 

D. Doxiciclina 

E. 

Ceftazidima 

(pag. 54-57) 

F2204162. Referitor la cefalosporinele de generatia a treia , care dintre urmatoarele afirmatii sunt 

corecte: 

A. 

B. 

Se folosesc profilactic in chirurgie 

Sunt mai stabile la betalactamazele enterobacteriilor fata de cefalosporinele de generatia a doua 

C. Unele sunt active pe anaerobi 

D. Activitatea pe Enterobacter este slaba 

E. 

Sunt mai active decat cele din generatia a doua pe coci grampozitivi 

(pag. 55-57) 

F2304163. Oxacilina: 

A. 

B. 

este rezistenta la penicilinaza; 

este rezistenta la aciditatea gastrica; 

C. are spectru ultralarg de actiune; 

D. se administreaza oral sau parenteral; 

E. 

este o penicilina de semisinteza. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304164. Carbenicilina este: 

A. 

B. 

alfacarboxibenzilpenicilina; 

alfahidroxibenzilpenicilina; 

C. alfaaminobenzilpenicilina; 

D. alfacarboxifenilpenicilina; 

E. 

o penicilina cu spectru larg de actiune. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304165. Cefalexina: 

A. 

B. 

este o cefamicina naturala; 

este o cefalosporina de semisinteza; 

C. se absoarbe bine pe cale orala; 

D. este un derivat de 3-cefem; 

E. 

este un derivat de 3-carbacefem. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304166. Benzilpenicilina potasica: 

A. 

B. 

este stabila in mediul acid; 

se administreaza pe cale orala; 

C. este incompatibila cu alcoolul, 

D. se administreaza parenteral; 

E. 

este inactivata in mediul bazic. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304167. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: 

A. 

B. 

in solutii perfuzabile cu pH acid sau alcalin; 

dupa preparare extemporaneu; 





C. asociata in seringa cu alte medicamente; 

D. singura in seringa; 

E. pastrata la + 4 °C, maximum 24 ore. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 


A. septicemii; 

B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; 

C. meningita meningococica; 


E. angine, scarlatina. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304169. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: 

A. oxacilina; 

B. amoxicilina; 

C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam); 

D. ampicilina; 


(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304170. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: 

A. sulbactam; 

B. ticarcilina; 

C. tazobactam; 

D. piperacilina; 

E. acidul clavulanic. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304171. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? 

A. carbenicilina + tazobactam; 

B. amoxicilina + acid clavulanic; 

C. ampicilina + sulbactam; 

D. piperacilina + tazobactam; 

E. oxacilina + acid clavulanic. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304172. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: 

A. gonococ; 

B. streptococ hemolitic; 

C. proteus vulgaris; 

D. stafilococ auriu; 

E. treponema. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304173. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: 

A. carbenicilina; 

B. cloxacilina; 

C. fenoximetilpenicilina; 

D. oxacilina; 


(pag. 41 - 62, vol. 1) 





F2304174. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: 

A. cefalexina; 

B. cefradina; 

C. cefadroxil; 

D. cefamandol; 


(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304175. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: 

A. cefsulfodina; 

B. ceftazidina; 

C. cefapirina; 

D. cefazolina; 


(pag. 41 - 62, vol. 1) 


A. profilaxia reumatismului poliarticular acut; 

B. lues (sifilis); 

C. infectii grave (septicemii, meningita meningococica); 

D. angina, scarlatina; 

E. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A; 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 


A. meticilina; 

B. nafcilina; 


D. ampicilina; 

E. oxacilina. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304178. Nu sunt cuprinse in spectrul de actiune al formelor de depozit ale penicilinei G: 

A. streptococ hemolitic; 

B. stafilococ auriu; 

C. gonococ; 

D. proteus vulgaris; 

E. treponema pallidum. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2304179. Fac parte din grupa proampicilinelor: 

A. bacampicilina; 

B. carbenicilina; 

C. metampicilina; 

D. amoxicilina; 

E. pivampicilina. 

(pag. 41 - 62, vol. 1) 

F2504180. Reactii adverse inregistrate la administrarea benzilpenicilinei: 

A. soc anafilactic 

B. boala serului 





C. reactia Herxheimer 

D. difterie 

E. edem angioneurotic 

(pag. 42- 43) 

F2504181. Penicilina G este antibioticul de electie in tratamentul infectiilor cu: 

A. streptococ hemolitic 

B. pneumococ 

C. streptococ viridans 

D. clostridium tetani 

E. pseudomonas aeruginosa 

(pag. 43) 

F2504182. Antibiotice bactericide numai in faza de multiplicare a bacteriilor sunt: 

A. vancomicina 

B. oxacilina 



E. cefapirina 

(pag. 23) 

F2504183. Aztreonamul: 

A. este produs de sinteza 

B. foarte activ pe germeni gramnegativ 

C. ineficient pe germeni grampozitiv 

D. este hidrolizat de betalactamaza 

E. este indicat in infectii grave 

(pag. 61) 

F2504184. Alegeti afirmatiile corecte: 

A. Sultamicillin asociaza sulbactam+ ampicilina 

B. Timentin asociaza ticarcilina+ acid clavulanic 

C. Imipenem se foloseste asociat in parti egale cu cilastatina 

D. Augmentin reprezinta asocierea amoxicilina+ acid clavulanic 

E. Aztreonamul este oxacefalosporina 

(pag. 61) 

F2504185. Dintre inhibitorii de betalactamaze fac parte: 

A. ticarcilina 

B. sulbactamul 

C. acidul clavulanic 

D. tienamicina 

E. latamoxef 

(pag. 61) 

F2504186. Ceftriaxon: 

A. este sinonim cu Rocephin 

B. este rezistent la betalactamaza 

C. efect aditiv cu aminoglicozidele fata de Pseudomonas aeruginosa 

D. se administreaza per os si intramuscular 

E. nu este activ fata de Mycobacterium, Mycoplasma si fungi 

(pag. 58) 





F2504187. Cefalosporinele se caracterizeaza prin: 

A. structura betalactamica 

B. actiune bactericida in faza de multiplicare a bacteriilor 

C. liposolubilitate mare 

D. impiedicarea formarii peretelui bacterian 

E. fixare pe subunitatea ribozomala 50 S 

(pag. 23,25) 


A. este penicilina cu spectru larg 

B. este activa fata de Proteus si Pseudomonas aeruginosa 

C. se asociaza in acelasi flacon cu gentamicina 

D. are efecte bune in micozele cutanate 

E. se utilizeaza in infectii urinare cu bacterii gramnegativ 

(pag. 54) 


A. absorbtie digestiva neinfluentata de alimentatie 

B. eliminare renala intarziata de probenecid 

C. se biotransforma in proportii mari 

D. in infectiile aparatului respirator isi mentine eficacitatea si dupa diminuarea procesului inflamator 

E. se administreaza oral si parenteral 

(pag. 51) 

F2604190. Factorii generali ce pot fi incriminati în etiologia stomatolpatiilor protetice sunt 

A. diabetul; 

B. enteropatiile; 

C. insuficienta renala cronica; 

D. afectiunile aparatului respirator; 

E. bolile vasculare 

(pag. 275) 

F2604191. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice: 

A. se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale; 

B. coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat, 

C. incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans; 

D. incrimineaza monomerul acrilic rezidual; 

E. subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilica 

(pag. 276) 

F2604192. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma: 

A. eroziunilor in situ; 

B. ulceratiilor de decubit; 

C. hiperplaziilor, 

D. iritatiilor chimico-toxice; 

E. eroziunilor la insertie 

(pag. 278) 

F2604193. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii: 

A. se prezinta clinic sub forma de tumefieri; 

B. se prezinta clinic ca zone congestive, eventual însotite de ulceratii; 





C. se însotesc de tulburari functionale; 

D. pot fi însotite de adenopatie; 

E. 

niciodata nu se însotesc cu adenopatie 

(pag. 278) 

F2604194. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit 

cauzate de proteze sunt: 

A. 

B. 

prezenta halenei fetide permanente; 

frecvent disckeratoza; 

C. tumefactie edematoasa sau ferma; 

D. flora microbiana moderata; 

E. 

localizare predilecta în zona canina la maxilar 

(pag. 280) 

F2604195. Fata de leziunile de decubit cauzate de protezele totale, leziunile maligne se diferentiaza 

prin urmatoarele caractere: 

A. 

B. 

pot fi localizate la orice nivel în cavitatea bucala; 

lipseste flora microbiana; 

C. diskeratoza este frecventa; 

D. absenta mirosului fetid, 

E. 

adenopatie moderata si inconstanta 

(pag. 280) 

F2604196. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales: 

A. 

B. 

porozitatilor protezei; 

avitaminozelor; 

C. disarmoniilor ocluzale; 

D. camerelor cu vid; 

E. 

detergentilor folositi pentru igienizarea protezei 

(pag. 281) 

F2604197. Stomatopatiile tardive traumatice: 

A. 

B. 

apar de regula la sediul unui contact prematur; 

apar de regula la distanta de sediul contactului prematur; 

C. se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra câmpului protetic; 

D. se datoreaza imperfectiunilor bazale; 

E. 

apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei. 

(pag. 281) 

F2604198. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale: 

A. 

B. 

se pot manifesta sub forma papiloamelor; 

se pot prezenta ca epulide; 

C. pot avea caracteristicile epitelioamelor; 

D. nu necesita alt tratament decât modificarea protezei prin captusire partiala în zona respectiva; 

E. 

se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezei 

(pag. 280) 





Tema nr. 5 

Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, feniculi si 

polipeptide 

BIBLIOGRAFIE: 



F1205001. Aparţine antibioticelor macrolidice: 

A. Lincomicina 

B. Spiramicina 

C. Tobramicina 

D. Paromomicina 

E. Rifampicina 

(pag. 62-65) 

F1205002. Bacitracina: 

A. Este un antibiotic polipeptidic cu acţiune sistemică după administrare orală 

B. Se obţine prin procedee de semisinteză 

C. Se utilizează local în combinaţii cu neomicina 

D. Este o aminoglicozidă activă pe stafilococi 

E. Este contraindicată în eczeme şi ulcere cutanate infectate 

(pag. 85-90) 

F1205003. Clindamicina: 

A. Este o macrolidă de semisinteză 

B. Se indică şi în infecţii cu anaerobi 

C. Are absorbţie orală inferioară lincomicinei 

D. Se utilizează exclusiv oral 

E. Absorbţia orală este influenţată puternic de alimente 

(pag. 62-65) 

F1205004. Cloramfenicolul: 

A. Are efecte adverse hematologice 

B. Are utilizare largă, fiind putin toxic 

C. Este inactiv în meningita meningococică 

D. Parenteral se utilizează sub formă de palmitat de cloramfenicol 

E. Hemisuccinatul de cloramfenicol şi sodiu, solubil în apă, se utilizeaza pentru prepararea de colire 

(pag. 76-85) 

F1205005. Doxiciclina: 

A. Este o tetraciclină cu eliminare rapidă 

B. Acţionează prin inhibarea sintezei proteice bacteriene 

C. Este inactivă pe micoplasme şi clamidii 

D. Are absorbţie gastro-intestinală redusă 

E. Nu are contraindicaţii în sarcină 

(pag. 76-85) 


A. Este o tetraciclină de semisinteză obţinută prin hidrogenarea oxitetraciclinei 





B. 

Este 6-alfa-dezoxi-oxitetraciclina 

C. Uzual se utilizează 600 mg/zi, divizat la 6 ore 

D. Se elimină preferenţial pe cale renală 

E. 

Poate fi indicată şi la copii mici 

(pag. 76-85) 

F1205007. Eritromicina: 

A. 

B. 

Este antibiotic activ pe Chlamidia trachomatis 

Sub formă de bază este rezistentă la sucul gastric 

C. Sub formă de bază se absoarbe mai bine decât sub formă de propionat 

D. Este inactivă pe streptococi 

E. 

Nu traversează placenta, ca urmare a masei moleculare mari 

(pag. 62-65) 

F1205008. Este un derivat de semisinteză al kanamicinei: 

A. 

B. 

Amikacina 

Neomicina 

C. Netilmicina 

D. Colistina 

E. 

Gramicidina 

(pag. 66-76) 

F1205009. Ototoxicitatea şi nefrotoxicitatea sunt reacţii adverse caracteristice: 

A. 

B. 

Penicilinelor 

Aminoglicozidelor 

C. Macrolidelor 

D. Tetraciclinelor 

E. 

Fenicolilor 

(pag. 66-76) 

F1305010. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul: 

A. 

B. 

are spectru larg de actiune; 

antibiotic de electie in infectii cu anaerobi; 

C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent; 

D. prduce sindrom cenusiu, la nou-nascut; 

E. 

produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara) 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1405011. Care dintre următoarele asocieri de substanţe antibacteriene este(sunt) recomandate în 

terapeutică: 

A. 

B. 

ampicilină+cloramfenicol 

tetraciclină+cloramfenicol 

C. gentamicină+kanamicină 

D. benzilpenicilină+tetraciclină 

E. 

izoniazidă+rifampicină 

(pag. 32) 

F1405012. Colistina poate produce: 

A. 

B. 

nevrită optică 

displazii dentare 

C. sindrom cenuşiu 

D. apnee prin efect curarizant 





E. eritem multiform 

(pag. 87) 

F1405013. Fiecare din afirmaţiile referitoare la aminoglicozide este adevărată, cu exceptia: 

A. se absorb în cantitate redusă după administrarea orală 

B. ating concentraţii biliare mari 

C. se excretă pe cale renală 

D. împiedică sinteza proteinelor bacteriene 

E. toţi membrii grupului au un potenţial toxic semnificativ 

(pag. 66) 

F1405014. Precizaţi care dintre afirmaţiile referitoare la aminoglicozide este (sunt) incorectă(e): 

A. prezintă o absorbţie digestivă redusă 

B. au o acţiune curarizantă 

C. prezintă o difuzie crescută în LCR 

D. împiedică sinteza proteinelor bacteriene 

E. se elimină renal, peste 90% în formă activă 

(pag. 66) 

F1405015. Printre efectele adverse ale eritromicinei se numără: 

A. agranulocitoza 

B. polinevrita 

C. tulburări acustico-vestibulare 

D. greaţă şi vomă 

E. apneea prin bloc neuromuscular 

(pag. 62) 

F1405016. Una din indicaţiile majore ale streptomicinei este: 

A. angina streptococică 

B. tifosul exantematic 

C. tuberculoza pulmonară 

D. meningita meningococică 

E. febra tifoidă 

(pag. 68) 

F1505017. Aminoglicozidele: 

A. prezintă absorbţie digestivă bună 

B. prezintă aborbţie digestivă redusă 

C. se administrează exclusiv local 

D. nu sunt oto- şi nefrotoxice 

E. nu se elimină pe cale renală 

(pag. 66) 

F1505018. Care dintre antibioticele enumerate se foloseşte exclusiv local? 

A. colistin 

B. neomicină 

C. kanamicină 

D. eritromicină 

E. bacitracină 

(pag. 88) 

F1505019. Care dintre tetracicline se administrează injectabil? 





A. metaciclina 

B. minociclina 

C. doxiciclina 

D. rolitetraciclina 

E. tetraciclina 

(pag. 76) 

F1505020. Streptomicina prezintă următoarele efecte adverse, cu excepţia: 

A. tulburări de echilibru 

B. pierderea acuităţii auditive 

C. alergii 

D. albuminurie şi cilindrurie 

E. hiperglicemie 

(pag. 68) 

F1505021. Următoarele afirmaţii despre eritromicină sunt adevărate, cu excepţia: 

A. face parte din clasa antibioticelor macrolide 

B. prezintă difuziune bună în toate ţesuturile 

C. se concentrează în bilă sub forma activă 

D. se elimină prin bilă, fecale şi urină 

E. nu este indicată la bolnavii alergici la penicilină 

(pag. 62) 

F1505022. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide, cu excepţia: 

A. streptomicină 

B. gentamicină 

C. kanamicină 

D. spiramicină 

E. neomicină 

(pag. 67, 69, 71, 73) 


A. Se administrează oral, având o biodisponibilitate de 90% 

B. Are efect bactericid faţă de germenii gram pozitivi 

C. Se administrează parenteral, fiind relativ bine tolerată 

D. Nu se recomandă în aplicaţii locale, deoarece produce frecvent reacţii alergice 

E. Este foarte activă pe enterobacteriacee. 

(pag. 88) 

F1605024. Care dintre următoarele antibiotice cu spectru larg se poate utiliza în insuficienţa renală? 

A. Tetraciclina 

B. Doxiciclina 

C. Metaciclina 

D. Minociclina 

E. Rolitetraciclina 

(pag. 77) 

F1605025. Colistina (Colimicina): 

A. Are absorbţie digestivă bună 

B. Acţionează bactericid pe colibacili, Salmonella, Klebsiella 

C. Nu se administrează parenteral 

D. Se asociază frecvent cu aminoglicozidele pentru lărgirea spectrului 





E. Traversează foarte bine bariera hemato-encefalică 

(pag. 87) 


A. Este un antibiotic cu spectru larg 

B. Este strict contraindicată în insuficienţa renală 

C. Are timp de înjumătăţire scurt, necesitând mai multe prize zilnic 

D. Se asociază frecvent cu benzilpenicilina, datorită sinergismului de acţiune 

E. Carbamazepina îi potenţează efectul 

(pag. 80) 

F1605027. Traversează bariera hemato-encefalică, fiind utile în meningitele cu germeni sensibili: 

A. Cloramfenicolul 

B. Eritromicina 

C. Aminoglicozidele 

D. Bacitracina 

E. Polimixinele 

(pag. 62, 66, 81, 88) 

F2105028. Care antibiotic produce cel mai rar reactii alergice: 


B. ampicilina 


D. cefalotina 

E. sulfafurazol 

(pag. 77, [vol. 1]) 

F2105029. Notati antibioticul caracterizat prin nefrotoxicitate: 


B. rifampicina 

C. cloramfenicol 


E. nitrofurantoina 

(pag. 77, [vol. 1]) 

F2105030. Urmatoarele afirmatii privind eritromicina sunt adevarate, cu exceptia: 

A. este activa pe stafilococul penicilinazosecretor 

B. realizeaza concentratii mari in bila 

C. activa in infectii cu Escherichia coli 

D. are actiune bacteriostatica 

E. eliminare prin bila, fecale si urina. 

(pag. 62, [vol. 1]) 

F2105031. Urmatoarele afirmatii privind tetraciclinele sunt adevarate, cu exceptia: 

A. toate tetraciclinele sunt contraindicate in ultimul trimestru al sarcinii 

B. au spectru larg de actiune 

C. rezistenta se instaleaza rapid 

D. absorbtia tetraciclinelor scade la asocierea cu ioni de Ca2+, Al 3+ 

E. realizeaza in bila concentratii mai mari decat in sange 

(pag. 76-79, [vol. 1]) 

F2105032. Notati antibioticul a carui posologie trebuie ajustata corespunzator insuficientei renale: 






B. gentamicina 


D. doxiciclina 


(pag. 71, [vol. 1]) 


A. Este o tetraciclina cu eliminare rapida 

B. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene 

C. Este inactiva pe micoplasme si clamidii 

D. Are absorbtie gastro-intestinala redusa 

E. Nu are contraindicatii in sarcina 

(pag. 80) 

F2205034. Ototoxicitatea si nefrotoxicitatea sunt reactii adverse caracteristice: 

A. Penicilinelor 

B. Aminoglicozidelor 

C. Macrolidelor 

D. Tetraciclinelor 

E. Fenicolilor 

(pag. 66) 

F2205035. Apartine antibioticelor cu structura macrolidica: 

A. Lincomicina 


C. Tobramicina 

D. Paromomicina 


(pag. 62-64) 


A. Este activa pe Chlamidia trachomatis 

B. Sub forma de baza este rezistenta la sucul gastric 

C. Sub forma de baza se absoarbe mai bine decat sub forma de propionat 

D. Este inactiva pe streptococi 

E. Nu traverseaza placenta, ca urmare a masei moleculare mari 

(pag. 62) 

F2205037. Este derivat de semisinteza al kanamicinei 

A. Amikacina 

B. Neomicina 


D. Colistina 

E. Gramicidina 

(pag. 75) 


A. Are efecte adverse hematologice 

B. Are utilizare larga fiind putin toxic 

C. Este inactiv in meningita meningococica 

D. Parenteral se utilizeaza sub forma de palmitat de cloramfenicol 





E. 

Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu, solubil in apa, se utilizeaza pentru prepararea de colire 

(pag. 81-82) 

F2205039. Troleandomicina apartine clasei: 

A. 

B. 

betalactaminelor 

aminoglicozidelor 

C. macrolidelor 

D. lincosamidelor 

E. 

tetraciclinelor 

(pag. 64) 

F2205040. Tobramicina este: 

A. 

B. 

analog al kanamicinei B 

analog al gentamicinei 

C. dideoxikanamicina B 

D. obtinuta prin sinteza chimica 

E. 

antibiotic macrolidic 

(pag. 72) 

F2205041. Este dideoxikanamicina B 

A. 

B. 

Propikacina 

Amikacina 


D. Framicetina 

E. 

Dibekacina 

(pag. 74) 

F2205042. Produsul Vibramycin contine ca substanta activa: 

A. 

B. 

Minociclina 

Doxiciclina 

C. Rolitetraciclina 

D. Metaciclina 

E. 

Piperaciclina 

(pag. 80) 

F2305043. Precizati afirmatia incorecta in legatura cu cloramfenicolul: 

A. 

B. 

are spectru larg de actiune; 


C. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent; 

D. produce sindrom cenusiu, la nou-nascut; 

E. 

produce reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara). 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305044. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si este caracterizat prin 

nefrotoxicitate: 

A. 

B. 

nitrofurantoina; 

rifampicina; 

C. gentamicina; 

D. cloramfenicolul; 

E. 

penicilina G. 

(pag. 62- 89, vol. 1) 





F2305045. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si nu prezinta absorbtie 

digestiva semnificativa: 

A. 

B. 

oxacilina; 

kanamicina; 

C. rifampicina; 

D. eritromicina; 

E. 

tetraciclina. 

(pag. 62- 89, vol. 1) 

F2305046. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si necesita ajustarea dozelor 

in insuficienta renala: 

A. 

B. 

eritromicina; 

cloramfenicolul; 

C. doxiciclina; 

D. gentamicina; 

E. 

penicilina G. 

(pag. 62- 89, vol. 1) 

F2505047. Streptomicina: 

A. 

B. 

are absorbtie buna digestiva 

nu traverseaza placenta 

C. excretia urinara nu se modifica in caz de insuficienta renala 

D. produce albuminurie si cilindrurie 

E. 

contraindicata administrarea sub forma de aerosoli 

(pag. 68) 

F2505048. Neomicina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia: 

A. 

B. 

preoperator pentru suprimarea florei bacteriene, in chirurgia colonului 

infectii ale tubului digestiv cu germeni sensibili 

C. injectabil, in micoze suprainfectate 

D. coma hepatica 

E. 

local, in infectii oftalmologice 

(pag. 73,74) 

F2505049. Tetraciclina are urmatoarele particularitati farmacologice, cu exceptia: 

A. 

B. 

absorbtie buna din tubul digestiv 

nu se elimina prin urina 

C. este contraindicata in prima copilarie 

D. la adulti se administreaza oral 2-4 g/zi in 4 prize egale 

E. 

este indicata in infectii cu Chlamydia si Mycoplasma 

(pag. 77,78,79) 

F2505050. Datorita tratamentului cu cloramfenicol pot aparea urmatoarele efecte adverse, cu exceptia: 

A. 

B. 

glosite si stomatite 

aplazie medulara 

C. anemie aplastica 

D. confuzie si halucinatii 

E. 

poliglobulie 

(pag. 82) 

F2505051. Urmatoarele afirmatii despre colistin sunt adevarate, cu exceptia: 

A. 

sinonim cu polimixina E 





B. 

difuzeaza in toate tesuturile 

C. trece usor bariera hematoencefalica 

D. eliminare renala 80% 

E. 

produce tulburari neuropsihice 

(pag. 87) 

F2505052. Exclusiv local, se administreaza: 

A. 

B. 

polimixina B 

bacitracina 

C. tiamfenicol 

D. cloramfenicol 

E. 

metaciclina 

(pag. 79,83,84,88) 

F2605053. Indicatiile incrustatiilor sunt: 

A. 

B. 

leziuni coronare ample, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul; 

leziuni coronare reduse, la dintii laterali, pentru a stimula bimetalismul; 

C. leziuni carioase multiple pa aceiasi hemiarcada; 

D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare comform gradului de abraziune; 

E. 

în edentatiile partiale întinse, restaurate prin proteze fixe. 

(pag. 193) 

F2605054. Onlay-urile se indica în situatiile: 

A. 

B. 

leziuni coronare întinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti; 

leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular; 

C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral; 

D. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic; 

E. 

în orice leziuni coronare. 

(pag. 193) 

F2605055. Contraindicatiile incrustatiilor sunt: 

A. 

B. 

sine fixe de imobilizare în parodontitele marginale; 

leziuni coronare reduse, la dintii laterali pentru a evita bimetalismul; 

C. leziuni carioase multiple pe aceiasi hemiarcada; 

D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coromare comform ocluziei functionale; 

E. 

igiena deficitara. 

(pag. 193) 

F2605056. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte, 

respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje: 

A. 

B. 

adaptare marginala satisfacatoare; 

realizarea aproximativa a ariei de contact; 

C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile 

D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime; 

E. 

toate avantajele enumerate mai sus. 

(pag. 194) 

F2605057. Procedeul de fatetare cu materiale compozite prezinta avantajele: 

A. 

B. 

risc mare de iritatie pulpara; 

efect estetic de durata; 

C. efect estetic multumitor, dar nu de durata; 

D. risipa de tesuturi dentare; 





E. elimina posibilitatea relipirii în cazul dezlipirii. 

(pag. 211) 

F2605058. Contraindicatiile fatetarilor ceramice sunt: 

A. rezistenta la carii dentare; 

B. igiena bucala buna; 

C. absenta bruxismului; 

D. prezenta unor mici obturatii coronare; 

E. bruxismul. 

(pag. 211) 


F1205059. Cloramfenicolul are: 

A. Spectru de actiune larg 

B. Actiune intensă pe bacilul tuberculos 

C. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi 

D. Actiune antifungică 

E. Acţiune antivirală 

(pag. 76-85) 

F1205060. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: 

A. Polimixinele 

B. Cisplatina 

C. Ampicilina 

D. Furosemidul 

E. Amfotericina B 

(pag. 66-76) 

F1205061. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: 

A. Josamicina 

B. Azitromicina 

C. Roxitromicina 

D. Diritromicina 

E. Lincomicina 

(pag. 62-65) 

F1205062. Fac parte din indicaţiile gentamicinei: 

A. Infecţiile cu anaerobi 

B. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară 

C. Infecţiile stafilococice 

D. Infecţiile cu Pseudomonas, la concentraţii de 4 micrograme/ml 

E. Infecţiile urinare cu Coli 

(pag. 66-76) 

F1205063. Gentamicina: 

A. Este activă pe bacili gram-negativi 

B. Nu se poate asocia cu betalactamine 

C. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile 

D. La doze mari este nefrotoxică 

E. Are structura tetraciclică 





(pag. 66-76) 

F1205064. Tetraciclinele: 

A. 

B. 

Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu 

Pot fi utilizate sub formă de aerosoli 

C. Au toxicitate relativ redusă 

D. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia 

E. 

Pot fi utilizate în bruceloză 

(pag. 76-85) 

F1305065. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea 

concomitenta de: 

A. 

B. 

produse lactate (in cantitate mare); 

preparate din fier; 

C. antiacide gastrice neutralizante; 

D. antispastice; 

E. 

enzime pancreatice. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305066. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: 

A. 

B. 

sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi; 

nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil; 

C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara; 

D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava; 

E. 

dau nefro si ototoxicitate. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305067. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? 

A. 

B. 

nu se absorb bine dupa administrarea orala; 

impiedica sinteza proteinelor bacteriene; 

C. toate au un potential toxic important; 

D. se elimina pe cale renala; 

E. 

prezinta toxicitate redusa; 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305068. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene; 

A. 

B. 

penicilina; 

polimixina; 

C. ampicilina; 

D. colistina 

E. 

tetraciclina 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305069. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? 

A. 

B. 

eritromicina; 

benzilpenicilina; 

C. tetraciclina; 

D. polimixina; 

E. 


(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305070. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: 





A. 

B. 

absorbtie digestiva absenta; 

ototoxicitate; 

C. nefrotoxicitate; 

D. stimulare neurmusculara; 

E. 

activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305071. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: 

A. 

B. 


antibiotic de electie in salmoneloze sistemice; 

C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); 

D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". 

E. 

provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara). 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305072. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: 

A. 

B. 

activa pe germeni gram-negativ; 

activa pe Pseudomonas aeruginosa; 

C. activa pe germeni gram-pozitiv; 

D. se absoarbe bine din tubul digestiv; 

E. 

in infectii sistemice se administreaza per os. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305073. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: 

A. 

B. 

absorbtie per os buna; 

concentratii active in 12 ore; 

C. absorbtie per os neinfluentata de alimente; 

D. se administreaza la 4 ore; 

E. 

efect bactericid. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305074. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) 

urmatoarele: 

A. 

B. 

gentamicina; 

kanamicina; 

C. tobramicina; 

D. neomicina; 

E. 

streptomicina. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305075. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? 

A. 

B. 

streptomicina; 

neomicina; 

C. bacitracina; 

D. tobramicina; 

E. 

rifampicina. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305076. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: 

A. 

B. 

realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian; 

nu este activa pe cale orala; 

C. sufera o biotransformare hepatica importanta; 





D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern; 

E. 

se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1305077. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: 

A. 

B. 

se elimina in majoritate renal in forma activa; 

nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); 

C. se asociaza cu diuretice de ansa; 

D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch); 

E. 

rezistenta se instaleaza brusc. 

(pag. 62- 89, vol. 1) 

F1305078. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: 

A. 

B. 

calea de administrare numai injectabila; 

absorbtie per os partiala, variabila; 

C. depozitare la nivelul musculaturii striate; 

D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor; 

E. 

absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier. 

(pag. 62- 89, (vol. 1)) 

F1405079. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea 

concomitentă de: 

A. 

B. 

fermenţi pancreatici 

antiacide gastrice 

C. produse lactate 

D. preparate de fier 

E. 

antispastice 

(pag. 76) 


A. 

B. 

pot provoca atrofia nervului optic 

sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă 

C. au absorbţie digestivă redusă 

D. traversează uşor bariera hematoencefalică 

E. 

sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 

(pag. 66) 


A. 

B. 

realizează concentraţii mari la nivel biliar 

sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară 

C. au o absorbţie digestivă redusă 

D. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal 

E. 

nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 

(pag. 66) 

F1405082. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: 

A. 

B. 

tetraciclina 

fenoximetilpenicilina 


D. acidul nalidixic 

E. 

oxacilina 

(pag. 77) 





F1405083. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: 

A. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară 

B. se elimină biliar în concentraţii mari 

C. inhibă sinteza proteinelor bacteriene 

D. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele 

E. este contraindicata in insuficienta respiratorie 

(pag. 62) 


A. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală 

B. este un antituberculos major 

C. are o toxicitate renală ridicată 

D. are proprietăţi inductoare enzimatice 

E. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 

(pag. 71) 

F1405085. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: 

A. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului 

B. poate fi letal 

C. are o natură imunoalergică 

D. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice 

E. se caracterizează prin hipertermie malignă 

(pag. 82) 

F1405086. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 

A. tifos exantematic 

B. acnee 

C. infecţii cu mycoplasma pneumoniae 

D. meningită meningococică 

E. gonoree 

(pag. 77) 

F1505087. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? 

A. tetraciclinele au spectru larg de acţiune 

B. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern 

C. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia 

D. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie 

E. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 

(pag. 77) 

F1505088. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? 

A. kanamicina 

B. cloramfenicol 

C. polimixina B 

D. eritromicina 

E. gentamicina 

(pag. 69, 71, 86) 


A. are absorbţie bună rectală 

B. nu traversează placenta 

C. este biotransformat la nivel hepatic 





D. se elimină biliar 

E. produce anemie aplastică 

(pag. 82) 


A. se administrează oral în doză de 2 - 4 g/zi la adulţi 

B. se aplică local în unguente 

C. se administrează într-o singură priză zilnică 

D. nu se administrează rectal 

E. nu se administrează pe cale parenterală 

(pag. 83) 

F1505091. Colistin: 

A. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune 

B. penetrează uşor bariera hematoencefalică 

C. trece greu prin bariera placentară 

D. se elimină predominant renal 

E. are absorbţie digestivă bună 

(pag. 87) 

F1505092. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: 

A. tulburări vestibulare 

B. tulburări auditive 

C. anemie hemolitică 

D. alergii 

E. albuminurie, cilindrurie 

(pag. 68) 

F1505093. Polimixina B: 

A. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor 

B. se absoarbe digestiv 

C. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară 

D. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor 

E. are acţiune bactericidă 

(pag. 86) 

F1505094. Următoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepţia: 

A. eritromicină 

B. spiramicină 

C. streptomicină 

D. kanamicină 

E. rosaramicină 

(pag. 62, 63) 

F1505095. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: 

A. anemie aplastică 

B. aplazie medulară 

C. leucopenie 

D. pigmentaţii dentare 

E. ototoxicitate 

(pag. 82) 





F1605096. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: 

A. Se absorb bine după administrare orală 

B. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian 

C. Sunt oto- şi nefrotoxice 

D. Prezintă acţiune de tip curarizant 

E. Sinergism de acţiune utilizat în terapie, cu diminuarea toxicităţii, la asocierea între ele 

(pag. 66, 67) 

F1605097. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? 


B. Gentamicina 

C. Ciprofloxacina 

D. Tetraciclinele 

E. Eritromicina 

(pag. 42, 62, 76) 

F1605098. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: 

A. Kanamicina 

B. Amikacina 

C. Clindamicina 

D. Lincomicina 

E. Netilmicina 

(pag. 66-75) 

F1605099. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: 

A. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) 

B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili 

C. Tifos exantematic 

D. Tuberculoză extrapulmonară la copii 

E. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 

(pag. 82-83) 

F1605100. Cresc efecte cloramfenicolului: 

A. Cimetidina 

B. Barbituricele 

C. Fenitoina 

D. Paracetamolul 

E. Glutetimida 

(pag. 83) 

F1605101. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: 

A. Cefalosporinele 

B. Penicilina G 

C. Polimixinele 


E. Fenoximetilpenicilina 

(pag. 67) 

F1605102. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: 

A. Difuziune bună în toate ţesuturile 

B. Traversarea barierei hemato-encefalice 

C. Traversarea barierei placentare 





D. Concentrare în formă activă în bilă 

E. 

Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 

(pag. 62) 

F1605103. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: 

A. 

B. 

Mycoplasma pneumoniae 

Bordetella pertussis 

C. Pseudomonas aeruginosa 

D. Mycobacterium tuberculosis 

E. 

Corynebacterium diphteriae 

(pag. 62) 

F1605104. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: 

A. 

B. 

Nefro- şi ototoxicitate 

Aplazie medulară 

C. Enterită stafilococică severă 

D. Tulburări la nivelul mucoaselor 

E. 

Alcaloză metabolică 

(pag. 82) 

F1605105. Se elimină prin bilă, putând fi utilizate în infecţii biliare: 

A. 

B. 

Ampicilina 

Griseofulvina 

C. Eritromicina 

D. Bacitracina 

E. 

Gentamicina 

(pag. 50, 62) 

F2105106. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt: 

A. 

B. 

eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric 

se concentreaza in bila, in forma activa 

C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica 

D. creste toxicitatea teofilinei 

E. 

este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 

(pag. (I) 62) 

F2105107. Notati afirmatiile incorecte: 

A. 

B. 

spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ, 

stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium 

spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice 

C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme 

D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis 

E. 

pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 

(pag. (I) 63-65) 

F2105108. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor, substantele: 

A. 

B. 

amfotericina B 

furosemid 

C. cisplatin 

D. ticarcilina 

E. 

carbenicilina 

(pag. (I) 67) 





F2105109. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt: 

A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) 

B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) 

C. este activa pe bacilul tuberculos 

D. are efect ototoxic 

E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite, dizenterie) 

(pag. (I) 67-69) 

F2105110. Notati afirmatiile corecte: 

A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni sensibili (Salmonella, Shigella) 

B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina 

C. gentamicina este activa pe stafilococ 

D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina 

E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 

(pag. (I) 69-74) 

F2105111. Tetraciclinele sunt indicate in: 

A. pneumonie cu pneumococ 

B. infectii urinare cu colibacil 

C. infectii produse de Mycoplasma 

D. infectii produse de Chlamydia 

E. infectii digestive produse de Candida albicans 

(pag. (I) 77) 


A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ cu cele plasmatice 

B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu 

C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore 

D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A 

E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 

(pag. (I) 78-80) 

F2105113. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: 

A. absorbtia orala este incompleta 

B. este activ pe bacili gram negativ 

C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic 

D. nu traverseaza placenta 

E. produce aplazie medulara 

(pag. (I) 81-82) 

F2105114. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B, sunt: 

A. absorbtie digestiva inalta 

B. foarte activa pe gonococ 

C. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala 

D. este activa pe bacili gramnegativ 

E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 

(pag. (I) 86, 87) 

F2105115. Notati afirmatiile gresite: 

A. bacitracina are absorbtie digestiva redusa 

B. bacitracina are efect bactericid pe germeni grampozitiv 

C. colistin se administreza exclusiv oral 





D. polimixina B este inactiva pe bacili gram negativ 

E. colistin are efect curarizant care se poate manifesta la administrare intramusculara 

(pag. (I) 86, 87) 

F2105116. Prezinta contraindicatie absoluta asocierea eritromicinei cu: 

A. carbamazepina 

B. acid salicilic 

C. teofilina 

D. atenolol 

E. rifampicina 

(pag. 63, [vol. 1]) 

F2105117. Afirmatiile corecte privind cloramfenicolul sunt: 

A. produce aplazie medulara 

B. are spectru de actiune larg 

C. produce anemie aplastica 

D. se preteaza la serii repetate de tratament 

E. este antibiotic de prima alegere in infectii cu stafilococ penicilinorezistent 

(pag. 82, [vol. 1]) 

F2105118. Sunt active pe bacilul Koch uman aminoglicozidele 

A. streptomicina 

B. gentamicina 

C. kanamicina 

D. tobramicina 

E. neomicina 

(pag. 68, 69, [vol. 1]) 

F2105119. Se pot administra ca antituberculoase, antibioticele: 

A. tobramicina 

B. streptomicina 

C. bacitracina 

D. rifampicina 

E. neomicina 

(pag. 67-85, [vol. 1]) 

F2105120. Antibiotice polipeptidice utilizate exclusiv in aplicatii locale sunt: 

A. bacitracina 

B. polimixina B 

C. tirotricina 

D. colistin 

E. capreomicina 

(pag. 88, [vol. 1]) 

F2105121. Eritromicina are urmatoarele indicatii de electie: 

A. lues 

B. infectii cu streptococ grupa A 

C. difterie 

D. pnumonie cu M. Pneumoniae 

E. infectii cu bacili gram negativi 

(pag. 62, [vol. 1]) 





F2105122. Streptomicina: 

A. se absoarbe bine la administrarea orala 

B. difuzeaza usor prin membrane 

C. produce tulburari vestibulare 

D. produce tulburari auditive 

E. este activa pe Mycobacterium tuberculosis 

(pag. 67, 68, [vol. 1]) 

F2105123. Produc ototoxicitate: 

A. streptomicina 

B. tetraciclina 




(pag. 66, 74, [vol. 1]) 

F2105124. Sunt corecte urmatoarele afirmatii: 

A. tetraciclina produce dismicrobism intestinal 

B. cloramfenicol produce aplazie medulara 

C. kanamicina are efect ototoxic 

D. doxiciclina se administreaza la 6 ore 

E. eritromicina este activa pe stafilococul penicilinazosecretor 

(pag. 62-81, [vol. 1]) 

F2105125. Lincomicina este activa in infectii cu: 

A. pneumococ 

B. streptococ 

C. stafilococ 

D. bacil Koch 

E. Pseudomonas 

(pag. 64, [vol. 1]) 

F2205126. Cloramfenicolul are: 

A. Spectru antibacterian larg 

B. Actiune intensa pe bacilul tuberculos 

C. Actiune intensa pe unii bacili gram negativi 

D. Actiune antifungica 

E. Actiune antivirala 

(pag. 82) 

F2205127. Fac parte din grupul antibioticelor cu structura macrolidica: 

A. Josamicina 

B. Eritromicina 

C. Lincomicina 

D. Spiramicina 


(pag. 62-64) 


A. Este activa pe bacili gram negativi 

B. Nu se recomanda asocierea cu betalactamine 

C. Se conditioneaza sub forma de solutii injectabile 





D. La doze mari este nefrotoxica 

E. Are structura tetraciclica 

(pag. 71) 

F2205129. Bacitracina 

A. Este o aminoglicozida activa pe stafilococi 

B. Se obtine prin semisinteza 

C. Se utilizeaza local in combinatie cu neomicina 

D. Structural este o polipeptida 

E. Este contraindicata in ulcere cutanate infectate 

(pag. 88) 

F2205130. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: 

A. Polimixinele 

B. Cisplatina 

C. Ampicilina 


E. Amfotericina B 

(pag. 67) 

F2205131. Fac parte din indicatiile gentamicinei: 

A. Infectiile cu anaerobi 

B. Tuberculoza pulmonara si extrapulmonara 

C. Infectiile stafilococice 

D. Infectiile cu Pseudomonas 

E. Infectiile cu Escherichia coli 

(pag. 71) 

F2205132. Tetraciclinele: 

A. Interactioneaza cu antiacidele pe baza de ioni de calciu 

B. Pot fi utilizate la sugari 

C. Au toxicitate relativ redusa 

D. Sunt active pe mycoplasme si clamidii 

E. Pot fi utilizate in bruceloza 

(pag. 78) 


A. Este o tetraciclina de semisinteza 

B. Uzual se administreaza 600 mg/zi, divizat la 6 ore 

C. Se elimina preferential pe cale renala 

D. Este contraindicata in sarcina 

E. Are un timp de eliminare scurt 

(pag. 80) 

F2205134. Se administreaza oral: 

A. Eritromicina lactobionat 

B. Propionileritromicina 

C. Claritromicina 

D. Carfecilina 

E. Hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu 

(pag. 62, 64, 65) 





F2205135. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false: 

A. Eritromicina lactobionat este solubila in apa 

B. Eritromicina baza este stabila la sucul gastric 

C. Propionatul de eritromicina este rezistent la sucul gastric 

D. Eritromicina difuzeaza slab in tesuturi 

E. Eritromicina se elimina biliar, prin fecale si urina 

(pag. 62) 


A. Este antibiotic de electie in pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae 

B. Nu se recomanda administrarea la copii 

C. Este antibiotic de rezerva in infectii cu Chlamidia trachomatis 

D. Scade toxicitatea teofilinei prin inductie enzimatica 

E. Creste toxicitatea carbamazepinei prin inhibitie enzimatica 

(pag. 62) 


A. au absorbtie digestiva redusa 

B. difuzeaza slab in tesuturi 

C. sunt active pe enterobacteriaceae 

D. realizeaza concentratii scazute in parenchimul renal 

E. se elimina renal, peste 90% in forma activa 

(pag. 66) 

F2205138. Este contraindicata asocierea aminoglicozidelor la utilizare sistemica cu: 

A. cefalosporine nefrotoxice 

B. aminopeniciline 

C. diuretice tiazidice 

D. amfotericina B 

E. polimixine 

(pag. 67) 

F2205139. Streptomicina contine in structura: 

A. un aglicon 2-desoxistreptaminic 

B. streptidina 

C. streptoza 

D. N-metilglucozamina 

E. cladinoza 

(pag. 67) 

F2205140. Streptidina este: 

A. derivat de manitol 

B. biguanidino-inozitol 

C. agliconul din neomicina 

D. agliconul din streptomicina 

E. identica streptobiozaminei 

(pag. 67) 

F2205141. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt adevarate: 

A. se prezinta ca o pulbere alba, higroscopica 

B. este termostabila 

C. prezinta caracter bazic puternic 





D. cu acizii formeaza saruri greu solubile in apa 

E. activitatea maxima a substantei se manifesta la pH 9 

(pag. 67) 

F2205142. Care din afirmatiile referitoare la streptomicina sunt false: 

A. apartine clasei aminozidelor 

B. se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 30% 

C. are absorbtie digestiva de peste 50% 

D. nu traverseaza placenta 

E. lezeaza perechea 8 de nervi cranieni 

(pag. 67) 

F2205143. Kanamicina: 

A. se obtine din culturi de Streptomyces griseus 

B. este o aminozida de semisinteza, derivat al gentamicinei 

C. are absorbtie digestiva redusa 

D. actioneaza bacteriostatic si bactericid fata de E. coli 

E. este inactiva pe bacilul Koch 

(pag. 69) 

F2205144. Nu fac parte din indicatiile gentamicinei 

A. infectiile cu anaerobi 

B. infectiile urinare cu Escherichia coli 

C. tratamentul unor meningite 

D. infectiile osoase cu stafilococi 

E. sifilisul 

(pag. 71) 

F2205145. Tobramicina: 

A. are spectru de activitate asemanator gentamicinei 

B. are actiune sinergica cu carbenicilina fata de Pseudomonas 

C. are efecte adverse acustico-vestibulare mai intense decat gentamicina 

D. nu se recomanda in infectii urinare 

E. se administreaza pe cale orala si are absorbtie digestiva buna 

(pag. 72) 

F2205146. Neomicina: 

A. are absorbtie digestiva buna 

B. este foarte activa pe coci gram pozitivi 

C. este activa pe Salmonella si Shigella 

D. este inactiva fata de virusuri 

E. se poate utiliza preoperator pentru suprimarea florei intestinale sensibile 

(pag. 73) 

F2205147. Nu apartin clasei aminoglicozidelor: 

A. Spectinomicina 


C. Azitromicina 

D. Amikacina 

E. Dibekacina 

(pag. 74) 





F2205148. Sunt aminoglicozide naturale: 

A. Paromomicina 

B. Amikacina 


D. Dibekacina 

E. Sisomicina 

(pag. 74) 

F2205149. Sunt aminoglicozide semisintetice: 

A. Spectinomicina 

B. Amikacina 

C. Sisomicina 

D. Dibekacina 

E. Framicetina 

(pag. 74) 

F2205150. Sunt tetracicline de semisinteza: 

A. Metaciclina 

B. Tetraciclina 

C. Doxiciclina 

D. Rolitetraciclina 

E. Minociclina 

(pag. 76) 

F2205151. Care din urmatoarele tetracicline au actiune semiretard: 

A. Doxiciclina 

B. Metaciclina 

C. Minociclina 

D. Rolitetraciclina 

E. Tetraciclina 

(pag. 76, 81) 

F2205152. Efectul tetraciclinelor dupa administrare orala este scazut de: 

A. contraceptive orale 

B. anticoagulante orale 

C. antiacide orale 

D. preparate orale cu fier 

E. compusi ai bismutului 

(pag. 78) 


A. este activa pe pneumococ 

B. este tetraciclina preferata in infectii urinare 

C. se poate utiliza si in caz de insuficienta renala 

D. are absorbtie digestiva buna 

E. se obtine prin hidrogenarea metaciclinei 

(pag. 80) 


A. este usor solubil in apa 

B. are absorbtie digestiva incompleta 

C. se absoarbe rectal 





D. difuzeaza bine in tesuturi 

E. sub forma de palmitat se hidrolizeaza rapid in intestin 

(pag. 81) 

F2205155. Care din afirmatiile referitoare la cloramfenicol sunt false: 

A. nu se recomanda in infectii care pot fi tratate cu alte antibiotice 

B. nu se administreaza serii repetate de tratament cu cloramfenicol 

C. este inactiv in febra tifoida si paratifoida 

D. este activ in dizenterii bacilare 

E. este inactiv in ricketsioze 

(pag. 83) 

F2205156. Tiamfenicolul: 

A. este un detivat al cloramfenicolului in care grupa nitro a fost inlocuita cu metilsulfonil 

B. ca si cloramfenicolul, poate produce aplazie medulara ireversibila 

C. se utilizeaza oral, intramuscular si intravenos 

D. este inactiv pe anaerobi 

E. este inactiv pe Salmonella 

(pag. 82) 

F2205157. Sunt antibiotice solubile in apa: 

A. hemisuccinatul de cloramfenicol si sodiu 

B. palmitatul de cloramfenicol 

C. stearatul de cloramfenicol 

D. rolitetraciclina 

E. lactobionatul de eritromicina 

(pag. 63, 81) 

F2205158. Sunt antibiotice polipeptidice: 

A. Novobiocina 

B. Gramicidina 

C. Bacitracina 

D. Neomicina 

E. Tirotricina 

(pag. 88) 

F2205159. Colistina se administreaza: 

A. oral in gastroenterite 

B. oral in infectii urinare 

C. parenteral in endocardite 

D. oral pentru profilaxia complicatiilor hiperamoniemiei 

E. oral in endocardite 

(pag. 87) 

F2305160. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: 

A. se elimina in majoritate renal in forma activa; 

B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); 

C. se asociaza cu diuretice de ansa; 

D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch); 

E. rezistenta se instaleaza brusc. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 





F2305161. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: 

A. 

B. 

calea de administrare numai injectabila; 

absorbtie per os partiala, variabila; 

C. depozitare la nivelul musculaturii striate; 

D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor; 

E. 

absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305162. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: 

A. 

B. 

absorbtie per os buna; 

concentratii active in 12 ore; 

C. absorbtie per os neinfluentata de alimente; 

D. se administreaza la 4 ore; 

E. 

efect bactericid. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305163. Cloramfenicolul prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: 

A. 

B. 


antibiotic de electie in salmoneloze sistemice; 

C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.); 

D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". 

E. 

provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara). 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305164. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) 

urmatoarele: 

A. 

B. 

gentamicina; 

kanamicina; 


D. neomicina; 

E. 

streptomicina. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305165. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? 

A. 

B. 


neomicina; 

C. bacitracina; 

D. tobramicina; 

E. 

rifampicina. 

(pag. 62- 89, vol. 1) 

F2305166. Care sunt antibioticele cu structura polipeptidica utilizare exclusiv in: 

A. 

B. 

polimixina B; 

colistin; 

C. tirotricina; 

D. capreomicina; 

E. 

bacitracina 

(pag. 62- 89, vol. 1) 

F2305167. Care dintre antibioticele cu structura de aminoglicozide nu sunt active pe Mycobacterium 

tuberculosis (bacilul Koch) uman: 

A. 






B. 

neomicina; 


D. gentamicina; 

E. 

kanamicina. 

(pag. 62- 89, vol. 1) 

F2305168. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: 

A. 

B. 

sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi; 

nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil; 

C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara; 

D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava; 

E. 

dau nefro si ototoxicitate. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305169. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea 

concomitenta de: 

A. 

B. 

produse lactate (in cantitate mare); 

preparate din fier; 

C. antiacide gastrice neutralizante; 

D. antispastice; 

E. 

enzime pancreatice. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305170. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? 

A. 

B. 

nu se absorb bine dupa administrarea orala; 

impiedica sinteza proteinelor bacteriene; 

C. toate au un potential toxic important; 

D. se elimina pe cale renala; 

E. 

prezinta toxicitate redusa; 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305171. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? 

A. 

B. 

eritromicina; 

benzilpenicilina; 

C. tetraciclina; 

D. polimixina; 

E. 


(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305172. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene; 

A. 

B. 

penicilina; 

polimixina; 

C. ampicilina; 

D. colistina; 

E. 

tetraciclina. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305173. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: 

A. 

B. 

realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian; 

nu este activa pe cale orala; 

C. sufera o biotransformare hepatica importanta; 

D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern; 





E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305174. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: 

A. activa pe germeni gram-negativ; 

B. activa pe Pseudomonas aeruginosa; 

C. activa pe germeni gram-pozitiv; 

D. se absoarbe bine din tubul digestiv; 

E. in infectii sistemice se administreaza per os. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2305175. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: 

A. absorbtie digestiva absenta; 

B. ototoxicitate; 

C. nefrotoxicitate; 

D. stimulare neuromusculara; 

E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. 

(pag. 62 - 89, vol. 1) 

F2505176. Polimixina B are urmatoarele particularitati farmacologice: 

A. nu se absoarbe digestiv 

B. are absorbtie buna dupa injectarea i.m. 

C. este activ fata de bacili gram-pozitiv 

D. se administreaza local, in infectii cutanate 

E. se administreaza parenteral in infectii digestive 

(pag. 86,87) 


A. circula nelegata de proteinele plasmatice 

B. se elimina urinar aproape complet nemodificata 

C. este activa fata de anaerobi 

D. este inactiva fata de Pseudomonas si Klebsiella 

E. se administreaza in infectii grave cu germeni gram-negativ sensibili 

(pag. 71) 


A. sunt distruse de sucurile digestive 

B. au difuziune buna in l.c.r. 

C. se elimina renal mai ales in forma activa 

D. au actiune curarizanta 

E. nu afecteaza functia renala 

(pag. 66) 

F2505179. Afirmatiile corecte privind lincomicina sunt: 

A. difuzeaza in spatiul extra- si intracelular 

B. se elimina preponderent prin urina 

C. este activa mai ales fata de germeni gram-pozitiv 

D. este contraindicata in osteomielita 

E. se administreaza exclusiv local 

(pag. 64) 






A. are difuziune buna in toate tesuturile 

B. traverseaza meningele normal 

C. se concentreaza in bila 

D. este antibioticul de electie in pneumonie cu Mycoplasma pneumoniae 

E. se administreaza in faringita streptococica la subiecti cu alergie la penicilina 

(pag. 62,63) 

F2505181. Urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate: 

A. au absorbtie scazuta la asocierea cu ioni de calciu, fier, aluminiu 

B. se administreaza in aerosoli 

C. au difuziune buna in toate tesuturile 

D. rezistenta se instaleaza rapid 

E. produc hipertensiune intracraniana benigna mai ales la tineri 

(pag. 76,77) 


A. are absorbtie digestiva buna 

B. este bactericid fata de germeni gram-pozitiv 

C. se administreaza injectabil 

D. se administreaza exclusiv local, singura sau asociata 

E. este utila in piodermite si impetigo 

(pag. 88) 

F2505183. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tetracicline sunt adevarate ? 

A. doxiciclina este singura tetraciclina recomandata in insuficienta renala 

B. minociclina are absorbtie digestiva buna 

C. barbituricele si carbamazepina potenteaza efectul doxiciclinei 

D. efectul tetraciclinelor este potentat de antiacide 

E. rolitetraciclina se administreaza injectabil i.v. sau i.m. 

(pag. 77,78,79,80,81) 

F2505184. Antibiotice macrolide sunt: 

A. spiramicina 

B. rosaramicina 

C. streptomicina 

D. sisomicina 

E. spectinomicina 

(pag. 63) 

F2605185. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt: 

A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului; 

B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului; 

C. îmbunatatirea adaptarii marginale; 

D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile; 

E. nu coloreaza tesuturile dentare. 

(pag. 192) 

F2605186. Indicatiile incrustatiilor sunt: 

A. sine fixe de imobilizare în parodontitele marginale; 

B. elemente de agregare în edentatii redus, mai ales frontale; 

C. elemente de agregare în edentatii reduse, mai ales laterale; 

D. elemente de agregare în edentatii ample, mai ales frontale; 





E. 

în edentatii partiale întinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru îmbunatatirea conditiilor de sprijin si 

stabilitate. 

(pag. 193) 

F2605187. Onlay-urile se indica în urmatoarele situatii: 

A. 

B. 

molari tratati endodontic, care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate; 

molari netratati endodontic; 

C. molari cu procese periapicale cronice; 

D. când istmul reprezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala; 

E. 

molari cu peretii vestibulari si orali distrusi 

(pag. 193) 

F2605188. Contraindicatiile incrustatiilor sunt: 

A. 

B. 

pacienti cu indice de intensitate a cariei mediu sau crescut; 

pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut; 

C. igiena satisfacatoare; 

D. igiena deficitara; 

E. 

la tineri când exista riscul deschiderii camerei pulpare. 

(pag. 193) 

F2605189. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini 

compozite fata de cele directe sunt: 

A. 

B. 

timp de lucru scurt; 

timp de lucru mai lung; 

C. pret ridicat; 

D. necesitatea unor echipamente si materiale mai scumpe; 

E. 

calitatea adaptarii marginale. 

(pag. 195) 

F2605190. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari: 

A. 

B. 

sunt mai estetice; 

ofera rezistenta structurilor dentare subiacente; 

C. reprezinta o metoda conservativa; 

D. executie tehnica facila; 

E. 

pret redus. 

(pag. 201) 

F2605191. Avantajele inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt: 

A. 

B. 

estetica deosebita; 

necesitatea unor echipamente moderne; 

C. rezistenta la uzura; 

D. radioopacitate; 

E. 

adaptare marginala buna. 

(pag. 201) 

F2605192. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt: 

A. 

B. 

rezista la uzura; 

timp de lucru îndelungat; 

C. pret de cost ridicat; 

D. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste; 

E. 

necesitatea unor echipamente speciale. 

(pag. 201) 





F2605193. Indicatiile fatetarilor ceramice sunt: 

A. prezenta de fisuri amelare; 

B. deschideri de diasteme; 

C. închideri de diasteme; 

D. distrofii dentare de pe fata vestibulara; 

E. anomalii de forma 

(pag. 211) 





Tema nr. 6 

Chimioterapice antibacteriene 

BIBLIOGRAFIE: 



F1206001. Are acţiune sistemică semiretard: 

A. Sulfafurazolul 

B. Sulfacetamida 

C. Sulfametoxazolul 

D. Salazosulfapiridina 

E. Sulfadiazina 

(pag. 90-99) 

F1206002. Este constituient activ al salazosulfapiridinei după bioactivarea hidrolitică a acesteia: 

A. Trimetoprimul 

B. Acidul salicilic 

C. Acidul 5-amino salicilic 

D. Acidul clavulanic 

E. Sulbactamul 

(pag. 90-99) 

F1206003. Se utilizează în lepră: 

A. Mesalazina 

B. Terizidona 

C. Dapsona 

D. Metenamina 

E. Mafenidul 

(pag. 103-109) 

F1206004. Sulfamidele chimioterapice: 

A. Scad efectul anticoagulantelor orale 

B. Cresc efectul antidiabeticelor orale 

C. Scad activitatea fenitoinei 

D. Acţionează prin inhibarea sintezei proteice bacteriene 

E. Sunt chimioterapice cu origine naturală 

(pag. 90-99) 

F1306005. Alegeti raspunsurile corecte pentru Sulfametoxazol: 

A. este o sulfamida cu durata scurta de actiune 

B. este o componenta a Co-trimoxazolului 

C. nu cauzeaza cristalurie 

D. asocierea cu Trimetoprim determina scaderea efectului antibacterian al Sulfametoxazolului 

E. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) 

(pag. 95 [3]) 

F1306006. Selectati raspunsurile corecte pentru Norfloxacinum: 

A. este principiul activ din: Noroxin, Nolicin 





B. este principiul activ din Flucloxaciline 

C. are spectru de actiune limitat la germeni Gram negativ 

D. se indica in infectii respiratorii, tuberculoza pulmonara, rectocolita hemoragica 

E. se poate asocia cu nitrofurantoina si cu tetracicline 

(pag. 103, [3]) 

F1406007. Acidul nalidixic: 

A. acţionează la nivelul subunităţilor ribozomale 50S 

B. inhibă sinteza acizilor nucleici 

C. blochează ARN-polimeraza ADN-dependentă 

D. inhibă sinteza peretelui bacterian 

E. acţionează la nivelul subunităţilor ribozomale 30S 

(pag. 23) 

F1406008. Cotrimoxazolul: 

A. prezintă incompatibilitate faţă de preparatele de calciu 

B. este indicat în profilaxia infecţiilor streptococice 

C. asociază două chimioterapice antibacteriene 

D. poate produce creşterea uricemiei 

E. trebuie evitat la bolnavii cu mononucleoză infecţioasă 

(pag. 98) 

F1406009. Face parte din grupul sulfamidelor utilizate pentru aplicaţii locale: 

A. sulfametizol 

B. sulfafenazol 

C. sulfafurazol 

D. sulfacetamidă 

E. sulfametoxidiazină 

(pag. 97) 

F1406010. Pentru a evita apariţia cristaluriei sulfamidele antibacteriene nu se asociază cu: 

A. acidul nalidixic 

B. pefloxacina 

C. ceftriaxona 

D. metenamina 

E. cotrimoxazol 

(pag. 93) 

F1406011. Sulfametoxazolul se poate asocia cu: 

A. bacitracina (în preparatele topice) 

B. acidul clavulanic 

C. etambutolul 

D. trimetoprimul 

E. tazobactamul 

(pag. 98) 

F1506012. Care dintre următoarele efecte nu caracterizeauă sulfamidele? 

A. bacteriostatic 

B. diuretic 

C. hipotiroidian 

D. hiperglicemiant 

E. hipogliceminat 





(pag. 91) 

F1506013. Care dintre următoarele substanţe nu se administrează în infecţii urinare? 

A. acid nalidixic 

B. norfloxacina 

C. acid oxolinic 

D. ciprofloxacina 

E. furazolidona 

(pag. 100, 103) 

F1506014. Spectrul de acţiune cuprinde fungi patogeni (candida) în cazul următoarelor chimioterapice: 

A. sulfacetamida 

B. ciprofloxacina 

C. furazolidon 

D. clorchinaldol 

E. sulfafenazol 

(pag. 106) 

F1506015. Sulfamidele sistemice retard au următoarele proprietăţi, cu excepţia: 

A. absorbţie bună şi rapidă din tubul digestiv 

B. transport în sânge legată de proteine în proporţii mari (98%) 

C. eliminare renală lentă 

D. eliminare predominant prin fecale 

E. T 1/2 mare 

(pag. 91) 

F1506016. Următorii compuşi sunt sulfamide cu acţiune de lungă durată (retard), cu excepţia: 

A. sulfametoxidiazina 

B. sulfalen 


D. sulfadimetoxina 

E. sulfametoxipiridazina 

(pag. 92) 

F1506017. Următorii compuşi sunt sulfamide cu acţiune de scurtă durată, cu excepţia: 

A. sulfafurazol 

B. sulfadiazina 

C. sulfametizol 

D. sulfadimetoxina 

E. sulfatiazol 

(pag. 92) 

F1606018. Chinolonele : 

A. Inhibă ARN-polimeraza 

B. Inhibă ADN-giraza 

C. Inhibă sinteza proteică la nivelul subunităţii ribozomale 50 S 

D. Produc efecte adverse mai grave decât sulfamidele 

E. Sunt nefrotoxice 

(pag. 100) 

F1606019. Contraindicaţiile sulfamidelor antibacteriene : 

A. Infecţia cu nocardia 





B. La pacienţi cu anemie hemolitică în antecedente 

C. În infecţiile urinare acute 

D. În toxoplasmoză 

E. În dizenteria bacilară 

(pag. 93) 

F1606020. Furazolidona : 

A. Se indică în infecţiile urinare şi profilactic în caz de cateterizare a căilor urinare externe 

B. Este activă pe Giardia şi Entamoeba 

C. Este un adjuvant în tratamentul poliartritei reumatoide 

D. Se poate administra la bolnavii cu deficit de G-6-PD 

E. Inhibă ADN-giraza bacteriană 

(pag. 105) 

F1606021. Nitrofurantoina : 

A. Este un antiseptic intestinal eubiotic 

B. Este un derivat chinolinic 

C. Are efect bacteriostatic sau bactericid în funcţie de doză 

D. Se poate administra în infecţiile urinare ale nou născutului 

E. Se poate asocia cu acid nalidixic 

(pag. 104) 

F1606022. Salazosulfapiridina : 

A. Este o sulfamidă cu acţiune la nivel intestinal 

B. Se indică în infecţii respiratorii şi urinare cu germeni sensibili 

C. Se absoarbe bine digestiv 

D. Se foloseşte şi sub formă de cremă 1%, fiind activă în prezenţa puroiului 

E. Este combinată cu trimetorprimul în preparatul co-trimoxazol 

(pag. 96) 

F1606023. Sulfamidele antibacteriene au următorul mecanism de acţiune : 

A. Sunt antagonişti competitivi ai acidului folic 

B. Interferă sinteza bacteriană de piridoxină 

C. Inhibă dihidrofolat reductaza bacteriană 

D. Inhibă ARN-polimeraza bacteriană 

E. Inhibă sinteza peretelui rigid al celulei bacteriene 

(pag. 191) 

F2106024. Posologia corecta pentru ofloxacina, este: 

A. 300 mg/seara (1/24 h) 

B. 200 mg de 2 ori/zi 

C. 1 g de 4 ori/zi 

D. 750 mg de 2 ori/zi 

E. 100 mg de 2 ori/zi. 

(pag. 103, [vol. 1]) 

F2106025. Chimioterapicul antimicrobian indicat in dispepsii la sugari este: 

A. notrofurantoina 

B. sulfafenazol 

C. furazolidona 

D. norfloxacina 

E. ofloxacina 





(pag. 105, [vol. 1]) 

F2106026. Rezistenta microbiana se instaleaza repede pentru: 

A. norfloxacina 

B. acid pipemidic 

C. rosoxacina 

D. acid nalidixic 

E. cinoxacina 

(pag. 100, [vol. 1]) 

F2106027. Indicatiile terapeutice ale ftalilsulfatiazolului sunt urmatoarele, cu o exceptie: 

A. dizenteria bacilara 

B. infectii digestive acute 

C. pielonefrita acuta 

D. purtatori cronici de bacili dizenterici 

E. pregatirea tubului digestiv pentru interventii chirurgicale 

(pag. 96, [vol. 1]) 

F2106028. Antagonism microbiologic apare la asocierea urmatoarelor substante, cu exceptia: 

A. sulfametoxazol - trimetoprim 

B. norfloxacina - tetraciclina 

C. nitrofurantoina - acid nalidixic 

D. norfloxacina - nitrofurantoina 

E. ampicilina - doxiciclina 

(pag. 33, 103, 104, [vol. 1]) 

F2206029. Intra in combinatie cu trimetoprimul: 


B. Sulfametoxazol 

C. Ofloxacina 

D. Rosoxacina 

E. Ciprofloxacina 

(pag. 98) 

F2206030. Sulfamidele chimiterapice: 

A. scad efectul anticoagulantelor orale 

B. cresc efectul antidiabeticelor orale 

C. scad activitatea fenitoinei 

D. inhiba sinteza proteica bacteriana 

E. sunt chimioterapice de origine naturala sau de semisinteza 

(pag. 93) 

F2206031. Are actiune sistemica semiretard: 

A. Sulfafurazolul 

B. Sulfacetamida 

C. Sulfametoxazolul 

D. Salazosulfapiridina 

E. Sulfadiazina 

(pag. 91) 

F2206032. Este constituient activ al salazosulfapiridinei dupa bioactivarea hidrolitica a acesteia: 

A. trimetoprimul 





B. 

acidul salicilic 

C. acidul 5-aminosalicilic 

D. acidul clavulanic 

E. 

sulbactamul 

(pag. 96) 

F2206033. Se utilizeaza in lepra: 

A. 

B. 

Mesalazina 

Terizidona 

C. Dapsona 

D. Metenamina 

E. 

Mafenidul 

(pag. 109) 

F2206034. Produsul farmaceutic Sulfamylon contine ca substanta activa: 

A. 

B. 

Sulfatiazol 

Mafenid 

C. Salazosulfapiridina 

D. Mesalazina 

E. 

Sulfametoxidiazina 

(pag. 97) 

F2206035. Produsul farmaceutic Saprosan contine ca substanta activa: 

A. 

B. 

Clorchinaldol 

Cliochinol 

C. Terizidona 

D. Acid mandelic 

E. 

Mesalazina 

(pag. 106) 

F2206036. Are actiune antileproasa 

A. 

B. 

Terizidona 

Dapsona 

C. Acidul mandelic 

D. Mesalazina 

E. 

Acidul 5-aminosalicilic 

(pag. 109) 

F2306037. Care este singurul din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene activ in infectia cu 

Mycobacterium leprae: 

A. 

B. 

mesalazina; 


C. dapsona; 

D. sulfafenazol; 

E. 

ofloxacina. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306038. In dispepsii la sugar este indicat unul din chimioterapicele urmatoare: 

A. 

B. 

ofloxacina; 

furazolidona; 

C. norfloxacina; 

D. nitrofurantoinul; 





E. sulfafenazol. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306039. Acidul nalidixic este indicat in: 

A. micoze cutanate; 

B. infectii urinare; 

C. meningite; 

D. infectii intestinale; 

E. infectii ale aparatului respirator. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2506040. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: 

A. actiunea antibacteriana a sulfamidelor este diminuata de puroi 

B. sulfamidele au efect bactericid 

C. sulfamidele actioneaza ca antagonisti competitivi ai APAB (acid paraaminobenzoic) 

D. rezistenta la sulfamide se instaleaza lent 

E. rezistenta la sulfamide este ireversibila sau foarte greu reversibila 

(pag. 91) 

F2506041. Urmatoarele sulfamide antimicrobiene au actiune de scurta durata, cu exceptia: 

A. sulfamerazina 

B. sulfametizol 

C. sulfapiridina 

D. sulfadoxina 

E. sulfadiazina 

(pag. 92) 

F2506042. Care este sulfamida antimicrobiana utilizata pentru aplicatii locale ? 

A. sulfadimidina 

B. sulfafurazol 

C. sulfatiazol 

D. sulfalen 

E. sulfacetamida 

(pag. 92) 

F2506043. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: 

A. tratamentul cu sulfamide antimicrobiene poate determina tulburari de coagulare prin hipovitaminoza K 

B. aparatul excretor este afectat de obicei la administrarea de sulfamide antimicrobiene retard 

C. sulfamidele sistemice se folosesc pentru tratamentul infectiilor urinare 

D. in nocardioza sulfamidele antimicrobiene sunt medicatia de electie 

E. local, in conjunctivite se foloseste sulfacetamida sodica 

(pag. 92) 

F2506044. Notati afirmatia falsa: 

A. sulfamidele antimicrobiene diminua efectele anticoagulantelor orale 

B. sulfamidele antimicrobiene accentueaza efectele fenitoinei si tiopentalului 

C. antiinflamatoarele nesteroidiene potenteaza efectele sulfamidelor antimicrobiene 

D. sulfamidele antimicrobiene nu se asociaza cu metenamina 

E. controlul hematologic este necesar in tratamentul prelungit cu sulfamide antimicrobiene 

(pag. 93) 

F2506045. Sulfafurazol: 





A. 

B. 

are absorbtie digestiva redusa 

se distribuie intra- si extracelular 

C. prezinta risc mic de cristalurie 

D. se elimina prin fecale 95% in 24 ore 

E. 

este contraindicat in infectii urinare produse de E.coli 

(pag. 94) 

F2606046. Sa indicati acele sulfonamide heterociclice care prezinta doi atomi de nitrogen in 

heterociclu: 

A. 

B. 

sulfametoxidiazina si salazosulfopiridina 

sulfametoxidiazina si sulfametoxazolul 

C. sulfametoxidiazina si sulfafurazolul 

D. salazosulfopiridina si sulfadiazina 

E. 

sulfadiazina si sulfametoxidiazina 

(pag. 167, 168) 

F2606047. Sa indicati care dintre urmatorii derivati sulfonamidici se utilizeaza in special pentru 

actiunea lor locala: 

A. 

B. 

sulfametoxazolul si salazosulfopiridina 

ftalilsulfatiazolul si mafenidul 

C. sulfafurazolul si mafenidul 

D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul 

E. 

sulfametoxazolul si mafenidul 

(pag. 205,206) 

F2606048. Sulfonamidele bacteriostatice sunt considerate ca derivati ai: 

A. 

B. 

clorurii de 4-amino-benzoil 

4-amino-benzamidei 

C. 3-amino-benzamidei 

D. 3-amino-benzensulfonamidei 

E. 

4-amino-benzensulfonamidei 

(pag. 193-194) 

F2606049. Sa indicati care sunt derivatii hidrosolubili ai sulfonamidelor bacteriostatice: 

A. 

B. 

sarurile de cupru si de argint 

derivatii bromurati la nivelul ciclului aromatic 

C. derivatii alchilati la gruparea de amina 

D. sarurile formate cu metale alcaline 

E. 

derivatii acilati la gruparea de amina 

(pag. 189) 

F2606050. Sa indicati care sunt heterociclurile prezente in structura urmatoarelor sulfonamide: 

sulfafurazol, sulfatiazol si sulfametoxazol: 

A. 

B. 

izoxazolul, tiofenul 

oxazolul, pirazolul 

C. izoxazolul, tiazolul 

D. furanul, tiazolul 

E. 

pirazolul, tiazolul 

(pag. 166) 

F2606051. Sa indicati care sunt componentii structurali ai salazosulfapiridinei: 

A. 

B. 

sulfapirimidină si acid 4-amino-benzoic 

sulfapirimidină si acid 5-amino-salicilic 





C. sulfapirimidină si acid 4-hidroxi-benzoic 

D. sulfapiridină si acid 4-amino-benzoic 

E. 

sulfapiridină si acid salicilic 

(pag. 170,188) 

F2606052. Sa indicati care este caracterul structural comun in cazul ftalilsulfatiazolului si al 

mafenidului: 

A. 

B. 

ambii compusi prezinta grupare de amina aromatica 

ambii compusi se pot diazota si formeaza coloranti azoici 

C. ambii compusi prezinta grupare sulfonamidica nesubstituita 

D. ambii compusi sunt nitroderivati 

E. 

ambii compusi au un rest de benzen-sulfonamida 

(pag. 169,172) 

F2606053. Sa indicati care este deosebirea in proprietatile sulfatiazolului si ai ftalilsulfatiazolului: 

A. 

B. 

ftalilsulfatiazolul se dizolva la rece in acizi 

ftalilsulfatiazolul poate fi diazotat in mod direct 

C. sulfatiazolul da reactia ftaleinelor 

D. sulfatiazolul are caracter amfoter 

E. 

ftalilsulfatiazolul are caracter amfoter 

(pag. 190) 

F2606054. Actiunea bacteriostatica a sulfonamidelor poate fi antagonizata cu: 

A. 

B. 

acid benzoic 

acid 2-nitrobenzoic 

C. acid 4-clor-benzoic 

D. acid 4-amino-benzoic 

E. 

acid 2-amino-benzoic 

(pag. 195) 

F2606055. Actiunea bacteriostatica a sulfanilamidei poate fi intensificata, prin: 

A. 

B. 

substituirea azotului amidic cu heterocicluri 

substituirea azotului aminic cu heterocicluri 

C. substituirea azotului aminic cu grupare alchil 

D. substituirea azotului amidic cu grupare alchil 

E. 

substituirea azotului aminic cu grupare fenil 

(pag. 174) 

F2606056. Sulfacetamida este un derivat al sulfanilamidei: 

A. 

B. 

acilat la nitrogenul aminic 

alchilat la nitrogenul amidic 

C. acilat la nitrogenul amidic 

D. alchilat la nitrogenul aminic 

E. 

acetilat la nitrogenul aminic 

(pag. 165) 

F2606057. Sa precizati substituentul gruparii sulfonamidice in ordinea: sulfacetamida, sulfafurazol, 

sulfatiazol, sulfadiazina, salazosulfapiridina: 

A. 

B. 

etil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina 

acetil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina 

C. etil, izoxazol, tiazol, pirazina, piridina 

D. acetil, imidazol, tienil, pirimidina, piridazina 





E. 

acetil, izoxazol, tiazol, pirimidina, piridina 

(pag. 165-167,170) 

F2606058. Care dintre urmatoarele sulfonamide sunt inactive in vitro: sulfacetamida, ftalilsulfatiazol, 

sulfametoxazol, salazosulfapiridina: 

A. 

B. 

sulfametoxazol, salazosulfapiridina 

salazosulfapiridina, ftalilsulfatiazol 

C. sulfametoxazol, ftalilsulfatiazol 

D. sulfacetamida, ftalilsulfatiazol 

E. 

salazosulfapiridina, sulfacetamida 

(pag. 171) 

F2606059. Sa indicati raspunsul corect referitor la structura nitrofurantoinei: 

A. 

B. 

ciclu imidazolic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 2 

ciclu furanic, grupare azometinica, grupare nitro in pozitia 5 

C. ciclu pirolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 5 

D. ciclu imidazolic, grupare azoica, grupare nitro in pozitia 4 

E. 

ciclu furanic, grupare azometinica, grupare amino in pozitia 5 

(pag. 111) 

F2606060. Să indicaţi care sunt aspectele comune din structura nitrofurantoinei şi furazolidonei: 

A. 

B. 

sunt derivaţi de 5-nitroimidazol, cu grupare azoică, având în moleculă două heterocicluri pentaatomice 

sunt derivaţi de 5-nitroimidazol, cu grupare azometinică, având în moleculă două heterocicluri 

pentaatomice 

C. sunt derivaţi de 5-nitroimidazol, cu grupare aminică, având în moleculă două heterocicluri 

D. sunt derivaţi de 5-nitrofuran, cu grupare azoică, având în moleculă două heterocicluri 

E. 

sunt derivaţi de 5-nitrofuran, cu grupare azometinică, având în moleculă două heterocicluri pentaatomice 

(pag. 109, 111) 

F2606061. Să indicaţi răspunsul corect privitor la proprietăţile nitrofurantoinei: 

A. 

B. 

se prezintă în pulbere galbenă, are caracter bazic; 

se prezintă în pulbere albă, cu caracter acid; 

C. este un lichid galben, cu caracter acid; 

D. este un lichid galben, vâscos, cu caracter bazic; 

E. 

se prezintă în pulbere cristalină galbenă, cu caracter acid. 

(pag. 117) 

F2606062. Clorchinaldolul prezintă următoarele caractere: 

A. 

B. 

este un derivat chinolinic cu grupare fenolică; 

este un derivat de piridină cu grupare nitro; 

C. este un derivat chinolinic cu grupare de aldehidă; 

D. este un derivat pirimidinic cu grupare fenolică; 

E. 

este un derivat de piridină cu grupare fenolică. 

(pag. 122) 

F2606063. Clorchinaldolul se identifică: 

A. 

B. 

prin reacţia cu clorura de fier (III) şi a grupării nitro; 

prin reacţia de diazotare şi cuplare cu 2-naftol; 

C. prin reacţia de dehalogenare reductivă 

D. prin reacţia cu clorura de fier (III) şi a clorului; 

E. 

prin reacţia de diazotare şi a grupării nitro. 

(pag. 126) 





F2606064. Unitatea structurală farmacoforă a chinolonelor este: 

A. 

B. 

nucleul piridin-3-carboxilic; 

nucleul chinolin-3-carboxilic; 

C. nucleul 1,4-dihidro-4-oxo-piridin-3-carboxilic; 

D. nucleul tetrahidro-piridin-4-carboxilic; 

E. 

nucleul tetrahidro-pirimidin-4-carboxilic. 

(pag. 128) 

F2606065. Molecula chinolonelor din generaţia a II-a se caracterizează prin prezenţa: 

A. 

B. 

grupării nitro; 

grupării amino; 

C. atomului de fluor; 

D. atomului de clor; 

E. 

grupării hidroxil. 

(pag. 135) 

F2606066. Chinolonele se caracterizează prin faptul, că: 

A. 

B. 

sunt baze, se solubilizează în mediu acid; 

sunt compuşi cu grupare carboxil, se solubilizează în mediu bazic; 

C. sunt compuşi cu caracter amfoter, se solubilizează în mediu acid şi în mediu bazic; 

D. sunt compuşi cu caracter reducător; 

E. 

sunt baze, care se pot diazota. 

(pag. 146) 

F2606067. Sa indicati care dintre reactivii urmatori se folosesc pentru identificarea sulfonamidelor 

bacteriostatice? 

A. 

B. 

nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru 

nitratul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru 

C. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de sodiu 

D. nitratul de argint, nitratul de sodiu si nitritul de sodiu 

E. 

nitratul de sodiu, nitritul de sodiu si sulfatul de sodiu 

(pag. 190) 

F2606068. Sa indicati care dintre urmatorii substituenti se intalneste in structura unor sulfonamide 

bacteriostatice - la gruparea sulfonamidica: 

A. 

B. 

gruparea propil 

pirimidina 

C. gruparea fenil 

D. gruparea 1-naftil 

E. 

gruparea 2-naftil 

(pag. 167) 

F2606069. Sa indicati care dintre sulfonamidele următoare prezinta in structura un heterociclu cu doi 

atomi de nitrogen: 

A. 

B. 

sulfametoxidiazina 

salazosulfapiridina 

C. mafenidul 

D. sulfatiazolul 

E. 

sulfametoxazolul 

(pag. 168) 

F2606070. Sa indicati care dintre urmatoarele sulfonamide nu poseda substituent heterociclic la 

gruparea sulfonamidica: sulfatiazol, sulfametoxazol, sulfacetamida, mafenid, sulfametoxidiazina: 





A. 

B. 

sulfatiazolul şi sulfametoxazolul 

sulfametoxazolul si sulfacetamida 

C. sulfacetamida si mafenidul 

D. mafenidul si sulfametoxidiazina 

E. 

mafenidul si sulfatiazolul 

(pag. 165-168) 

F2606071. Sa indicati care dintre următorii derivati se abat cel mai mult prin structura lor de la 

majoritatea sulfonamidelor: 

A. 

B. 

sulfacetamida si mafenidul 

ftalilsulfatiazolul si mafenidul 

C. ftalilsulfatiazolul si sulfurazolul 

D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul 

E. 

sulfametoxazolul si mafenidul 

(pag. 171-172) 

F2606072. Sa indicati care dintre urmatorii compusi cu actiune bacteriostatica din punct de vedere 

structural nu este o sulfonamida: 

A. 

B. 

mafenidul 

salazosulfopiridina 

C. trimetoprimul 

D. sulfadiazina 

E. 

sulfanilamida 

(pag. 195) 

F2606073. Sa indicati ce unitate structurala se gaseste deopotriva in structura sulfametoxidiazinei si 

trimetoprimului: 

A. 

B. 

ciclu izoxazolic 

grupare sulfonamidica 

C. grupare metoxi 

D. ciclu pirimidinic 

E. 

ciclu piridinic 

(pag. 168, 195) 

F2606074. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba 

o înclinare de: 

A. 

B. 

3° ; 

6° ; 

C. 10° ; 

D. 12° ; 

E. 

15°. 

(pag. 551) 

F2606075. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor 

opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de: 

A. 

B. 

6 °; 

10 °; 

C. 12 °; 

D. 15 °; 

E. 

20° 

(pag. 551) 

F2606076. Pragul cu bizou: 





A. 

B. 

este usor de realizat; 

este dificil de realizat; 

C. faciliteaza modelarea marginilor restaurarii; 

D. permite plasarea supragingivala a marginii restaurarii; 

E. 

protejeaza parodontiul marginal 

(pag. 572) 

F2606077. Referitor la marginile protezelor unidentare plasate subgingival, parodontologii considera 

ca situatie normala la nivelul gingiei libere terminatia: 

A. 

B. 

în " muchie de cutit”; 

chanfrein; 

C. bizou; 

D. prag în unghi drept; 

E. 

prag cu bizou. 

(pag. 613) 



A. Se recomandă în infecţii urinare 

B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat în insuficienta renală severă 

C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare 

D. Are eliminare redusă prin fecale 

E. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 

(pag. 99-103) 

F1206079. Aparţin grupului chinolonelor: 

A. Acidul pipemidic 

B. Flumequina 

C. Norfloxacina 

D. Cliochinolul 

E. Clorchinaldolul 

(pag. 99-103) 

F1206080. Chinolonele: 

A. Cele din prima generaţie sunt active pe bacili gram negativi 

B. Cele de generaţia a doua sunt active şi pe unele bacterii gram pozitive 

C. Acţioneaza prin inhibarea ADN-girazei 

D. Unele sunt fluorurate 

E. Au o grupă carboxil în poziţia 4 

(pag. 99-103) 

F1206081. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: 

A. Clorchinaldolul 

B. Fleroxacina 

C. Sulfametoxazol 

D. Nitrofurantoina 

E. Rosoxacina 

(pag. 99-103) 

F1206082. Fluorochinolonele: 





A. Au absorbţie digestivă redusă 

B. Sunt antiinfecţioase de origine naturală 

C. Se obţin prin sinteză chimică 

D. Nu se indică în infecţii urinare 

E. Au spectru antibacterian larg 

(pag. 99-103) 

F1206083. Furazolidona: 

A. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale 

B. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD 

C. Este un derivat de nitroimidazol 

D. Apartine clasei derivatilor de chinoleină 

E. Este activă şi pe unele protozoare 

(pag. 103-109) 

F1206084. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: 


B. Sulfametoxazol 

C. Ofloxacina 

D. Sulfadimidina 

E. Sulfamedrol 

(pag. 90-99) 

F1206085. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: 

A. Angina streptococica 

B. Lambliaza 

C. Amoebiaza 

D. Gastroenterita nespecifica 

E. Sifilisul 

(pag. 103-109) 

F1206086. Nu se obţin prin biosinteză: 

A. Nitrofuranii cu proprietăţi antibacteriene şi antiprotozoarice 

B. Sulfamidele chimioterapice 

C. Tetraciclina 

D. Eritromicina 

E. Streptomicina 

(pag. 90-110) 

F1206087. Prezinta în structură o grupă nitro: 

A. Doxiciclina 

B. Furazolidona 

C. Cloramfenicol 

D. Norfloxacina 

E. Nifuroxazid 

(pag. 103-109) 

F1206088. Sulfametoxazolul: 

A. Se administrează oral, uzual, la adult, 1 gram la 12 ore 

B. Are acţiune semiretard 

C. Are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim 

D. Este activ în colita ulceroasă 





E. 

În infecţii urinare, se poate asocia cu metenamina 

(pag. 90-99) 

F1306089. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: 

A. 

B. 

reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina 

reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) 

C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti 

D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina scaderea absorbtiei 

Ciprofloxacinei 

E. 

prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii cutanate 

(pag. 100,103, [3]) 

F1306090. Alegeti variantele corecte pentru Pefloxacina: 

A. 

B. 

antibiotic similar flucloxacilinei 

derivat de acid 4-oxo-3-chinolein-carboxilic fluorurat in pozitia 6 

C. reprezinta o fluorochinolona cu spectru extins pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv 

D. sub forma de Peflacine se administreaza oral in doza unica, la interval de 7 zile 

E. 

se utilizeaza exclusiv in infectii dermatologice 

(pag. 103, [3]) 

F1306091. Alegeti variantele corecte pentru Salazosulfapiridina: 

A. 

B. 

este sinonim cu Sulfasalazina 

reprezinta tratament specific in colita ulceroasa 

C. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridazinei si a mesalazinei 

D. se scindeaza in colon cu formarea sulfapiridinei si a acidului 5-amino-salicilic 

E. 

se contraindica in poliartrita reumatoida 

(pag. 96-97, [3]) 

F1306092. Care afirmatii sunt corecte pentru Co-trimoxazol: 

A. 

B. 

reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim 

reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin 

C. are efect de foarte lunga durata 

D. este eficace in tuberculoza la nivel renal 

E. 

este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de germeni sensibili 

(pag. 98-99, [3]) 

F1306093. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: 

A. 

B. 

este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv 

se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante 

C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite, toxiinfectii alimentare 

D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool 

E. 

in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru 

(pag. 105, [3]) 

F1306094. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: 

A. 

B. 

este sulfamida semiretard 

se indica in trahom si profilaxia holerei 

C. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata 

D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) 

E. 

nu se va utiliza la copii, fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 

(pag. 98, [3]) 





F1306095. Care din afirmatii sunt corecte pentru Trimetoprim: 

A. reprezinta derivat de 2,4-diamino-pirimidina 

B. inhiba alcooldehidrogenaza 

C. inhiba dihidrofolatreductaza 

D. se indica exclusiv in monoterapie 

E. se prefera asocierea cu sulfonamide antimicrobiene 

(pag. 98-99, [3]) 

F1306096. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Acid nalidixic: 

A. reprezinta principiul activ din: Negram, Nevigramon 

B. reprezinta principiul activ din: Negamicina, Nebacetina 

C. este derivat de 8-hidroxi-chinoleina 

D. se recomanda exclusiv in infectii urinare cauzate de bacterii Gram negativ sensibile 

E. se contraindica in epilepsie, sarcina 

(pag. 100-101, [3]) 

F1306097. Selectati raspunsurile corecte pentru Mafenid: 

A. reprezinta amino-metil-4-benzen-sulfonamida 

B. nu este antagonizat de acid para aminobenzoic 

C. actioneaza prin antagonism competitiv cu acidul para aminobenzoic 

D. este total ineficient fata de anaerobi 

E. este principiul activ din Sulfamylon 

(pag. 97, [3]) 

F1306098. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: 

A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene 

B. inhiba ADN-giraza bacteriana 

C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv 

D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate 

E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 

(pag. 99-100, [3]) 

F1306099. Selectati variantele corecte pentru Nitrofurantoina: 

A. se recomanda in infectii intestinale 

B. este principiul activ din Furadantin 

C. este activa fata de stafilococ, streptococ, Escherichia coli, Trichomonas sp. 

D. este considerata practic netoxica 

E. se recomanda in infectii acute si cronice ale aparatului urinar, rezistente la antibiotice si sulfonamide 

(pag. 103, [3]) 

F1306100. Selectati variantele corecte pentru Ofloxacinum: 

A. este principiul activ din Tarivid 

B. este antibiotic din seria Oxacilinei 

C. prezinta spectru de activitate limitat la germeni Gram negativ 

D. reprezinta o fluorochinolona cu spectru de actiune similar acidului nalidixic 

E. este indicata in infectii cu localizari in toate tesuturile organismului 

(pag. 100,103, [3]) 

F1306101. Selectati variantele corecte pentru Terizidona: 

A. este chimioterapic de sinteza, derivat de cicloserina 

B. constituie principiul activ din Urovalidin, in care se afla asociata cu fenazona 

C. in asociere cu fenazopiridina intra in produsul farmaceutic Urovalidin 





D. se indica in infectii urinare acute si cronice 

E. este inactiva fata de Mycobacterium tuberculosis 

(pag. 108, [3]) 

F1406102. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: 

A. meningococ 

B. shigella 

C. clostridium tetani 

D. klebsiella pneumoniae 

E. proteus 

(pag. 12) 

F1406103. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: 

A. cristalurie 

B. erupţii cutanate 

C. colită pseudomembranoasă 

D. tulburări de echilibru 

E. apnee prin efect curarizant 

(pag. 92) 


A. poate creşte methemoglobina 

B. colorează urina 

C. irită mucoasa tubului digestiv 

D. este contraindicata la copii 

E. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 

(pag. 105) 

F1406105. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: 

A. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus 

B. este contraindicată în insuficienţa renală 

C. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut 

D. determină fotosensibilizare 

E. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 

(pag. 107) 

F1406106. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: 

A. este contraindicat în sarcină 

B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice 

C. este indicat în trichomoniază 

D. poate produce sindrom lupoid 

E. are proprietăţi inductoare enzimatice 

(pag. 104) 

F1406107. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: 

A. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic 

B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat, datorită unei bune toleranţe la acest nivel 

C. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină 

D. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză 

E. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 

(pag. 92) 





F1406108. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: 

A. 

B. 

cristalurie 

deprimare respiratorie 

C. fotosensibilizare 

D. tulburări acustico-vestibulare 

E. 

citoliză hepatică 

(pag. 101) 

F1406109. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor 

reacţii adverse: 

A. 

B. 

leucopenie 

vărsături 

C. febră 

D. vertij 

E. 

dermatită 

(pag. 93) 

F1406110. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: 

A. 

B. 

digitalicelor 

sulfamidelor hipoglicemiante 

C. metotrexat 

D. anticoagulante orale 

E. 

antiaritmice 

(pag. 93) 

F1406111. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de 

laborator: 

A. 

B. 

bilirubinemie indirectă 

acid uric 

C. eozinofilie 

D. hematocrit 

E. 

hemoglobină 

(pag. 93) 

F1506112. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? 

A. 

B. 

acid nalidixic 

nitrofurantoina 

C. furazolidona 

D. norfloxacina 

E. 

trimetoprim 

(pag. 98, 100, 103, 105) 

F1506113. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? 

A. 

B. 

sulfacetamida 

sulfafurazol 

C. sulfametoxidiazina 

D. ftalilsulfatiazol 

E. 

mafenid 

(pag. 92) 

F1506114. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? 

A. 

sulfametoxidiazina 





B. sulfafurazol 

C. sulfalen 

D. sulfadiazina 

E. sulfadimetoxin 

(pag. 92) 

F1506115. Dapsona: 

A. nu se absoarbe digestiv 

B. intră în circuitul enterohepatic 

C. se elimină prin secreţia lactată 

D. nu se elimină prin urină 

E. este medicamentul de elecţie în lepră 

(pag. 109) 

F1506116. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: 

A. absorbţie digestivă bună 

B. legare de proteinele plasmatice 95% 

C. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare 

D. eliminare renală 90% 

E. eliminare crescută prin fecale 

(pag. 100) 


A. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv 

B. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv 

C. se elimină prin fecale, în cea mai mare parte 

D. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare 

E. este indicată în infecţii urinare acute 

(pag. 105) 

F1506118. Metenamina: 

A. se elimină prin bilă şi urină 

B. se elimină prin fecale 

C. eliberează formaldehidă la pH < 5 

D. se administrează în infecţii urinare 

E. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 

(pag. 107) 

F1506119. Nitrofurantoina: 

A. se administrează în infecţii ale tubului digestiv 

B. se administrează în infecţii ale aparatului urinar 

C. se administrează oral, timp de 10 - 14 zile 

D. nu se elimină renal 

E. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD 

(pag. 104) 

F1506120. Trimetoprim: 

A. în mod frecvent se asociază cu sulfametoxazol 

B. se foloseşte în tratamente prelungite la copii 

C. stimulează dihidrofolatreductaza bacteriană 

D. inhibă selectiv dihidrofolatreductaza bacteriană 

E. asocierea cu sulfametoxazol este contraindicată 





(pag. 98) 

F1606121. Acidul nalidixic : 

A. Este un derivat de nitrofuran 

B. Este un derivat chinolinic 

C. Inhibă ARN-polimeraza bacteriană 

D. Este activ mai ales faţă de germenii Gram pozitiv 

E. Este activ mai ales pe germenii Gram negativ 

(pag. 100, 101) 

F1606122. Acţiunea antibacteriană a sulfamidelor este diminuată de : 

A. Prezenţa puroiului 

B. Asocierea cu trimetoprim 

C. Prezenţa ţesuturilor lezate 

D. Asocierea cu tetraciclinele 

E. Asocierea cu procaina 

(pag. 91, 93) 

F1606123. Ciprofloxacina : 

A. Este o chinolonă de generaţia I 

B. Nu are un spectru de acţiune prea larg 

C. Este activă în infecţii cu Staphylococcus, Clostridium, Mycoplasma 

D. În ţesuturi realizează concentraţii superioare celor serice 

E. Este bine tolerată digestiv 

(pag. 103) 

F1606124. Clorchinaldolul : 

A. Este activ pe coci, fungi şi protozoare 

B. Este inactiv în prezenţa puroiului şi a substanţelor organice 

C. Este cheratoplastic aplicat pe tegumente 

D. Se poate folosi pentru tratamente prelungite 

E. Se poate aplica pe mucoase 

(pag. 106) 

F1606125. Co-trimoxazolul : 

A. Se indică în infecţii respiratorii şi ale căilor urinare 

B. Se administrează oral la adulţi, câte 2 comprimate de 3 ori pe zi 

C. Se administrează oral la adulţi câte 2 comprimate de 2 ori pe zi 

D. Se poate folosi în sarcină 

E. Conţine sulfatiazol şi trimetoprim în proporţie de 5:1 

(pag. 99) 

F1606126. Din punct de vedere farmacocinetic sulfamidele sistemice : 

A. Traversează placenta 

B. Se metabolizează prin acetilare în ficat 

C. Se metabolizează prin dezacetilare în ficat 

D. Metaboliţii au solubilitate mai mare în apă 

E. Nu traversează placenta 

(pag. 91) 

F1606127. Efectele adverse ale sulfamidelor antbacteriene : 

A. Sindromul lapte-alcaline 





B. Hepatotoxicitate 

C. Dermatită exfoliativă 

D. Colorarea în galben a dinţilor, friabilitatea smalţului dentar 

E. Boala serului 

(pag. 92) 

F1606128. Spectrul antibacterian al sulfamidelor cuprinde : 

A. Chlamidii 

B. E.coli 

C. Micoplasme 

D. Stafilococi meticilin-rezistenţi 

E. Mycobacterium tuberculosis 

(pag. 92) 

F1606129. Sulfamidele antibacteriene : 

A. Sunt bacteriostatice 

B. Sunt bactericide 

C. Au efect hipoglicemiant 

D. Pot produce neuropatie mielooptică subacută 

E. Produc fotosensibilizare 

(pag. 91, 92) 

F2106130. Notati afirmatiile corecte pentru sulfamidele antibacteriene: 

A. mecanismul actiunii este bacteriostatic 

B. sunt antagonisti competitivi ai acidului para aminobenzoic (APAB) 

C. ftalilsulfatiazol se elimina predominant prin fecale 

D. sulfametoxazol se acetileaza in proportii reduse 

E. sulfatiazol are durata lunga de actiune (12 ore) 

(pag. (I) 91) 

F2106131. Notati afirmatiile corecte pentru salazosulfapiridina 

A. absorbtie digestiva aproape completa 

B. este un prodrog 

C. in colon se desface, eliberand componentele: sulfapiridina si mesalazina 

D. stimuleza absorbtia acidului folic 

E. reprezinta un tratament specific in colita ulcerosa 

(pag. (I) 96, 97) 

F2106132. Sunt utilizate exclusiv topic: 

A. sulfametoxazol 

B. sulfametoxidiazina 


D. mafenid 

E. sulfacetamida 

(pag. (I) 97) 

F2106133. Notati afirmatiile corecte pentru chimioterapicele chinolone: 

A. mecanismul actiunii consta in inhibarea AND girazei bacteriene 

B. acidul nalidixic atinge concentratii tisulare mai mari decat in sange 

C. ofloxacina este activa pe bacterii gram pozitive si gram negative 

D. acidul nalidixic este activ in infectii urinare date de colibacil 

E. rezistenta germenilor la acidul nalidixic se instaleaza rar 





(pag. (I) 99-101) 

F2106134. Ciprofloxacina este caracterizata prin: 

A. mecanismul actiunii bacteriene este exclusiv bacteriostatic 

B. biodisponibilitatea orala este buna (70-80%) 

C. realizeaza in tesuturi concentratii mai mari comparativ cu cele serice 

D. este o chinolona cu spectru larga 

E. se elimina predominant prin fecale 

(pag. (I) 103) 

F2106135. Spectrul antibacterian al nitrofurantoinei cuprinde: 

A. E. coli 

B. Streptococ piogen 

C. Pseudomonas 

D. Salmonella 

E. Trichomonas 

(pag. (I) 103, 104) 

F2106136. Notati afirmatiile corecte pentru furazolidona: 

A. absorbtie digestiva redusa 

B. realizeaza concentratii intestinale mari 

C. se elimina majoritar prin fecale 

D. produce anemie hemolitica la bolnavi cu deficienta in glucozo 6 fosfat dehidrogenaza 

E. este inactiva pe Trichomonas vaginalis 

(pag. (I)) 

F2106137. Spectrul antimicrobian al furazolidonei cuprinde: 

A. pneumococ 

B. meningococ 

C. giardia lamblia 

D. trichomonas vaginalis 

E. shigella 

(pag. (I) 105) 

F2106138. Notati afirmatiile incorecte: 

A. metenamina elibereaza in organism formaldehida 

B. clorchinaldol este inactiv in candidozele digestive 

C. efectul antibacterian al clorchinaldolului este neinfluentat de prezenta puroiului 

D. mesalazina este componenta activa a salazosulfapiridinei 

E. furazolidona este inactiva in trichomoniaza 

(pag. (I) 105-107) 

F2106139. Notati fluorochinolonele cu spectru larg, active pe bacterii gram pozitive si gram negative: 

A. acid nalidixic 

B. ciprofloxacina 

C. ofloxacina 

D. pefloxacina 

E. rosoxacina 

(pag. (I) 100-103) 

F2106140. Pentru furazolidona sunt corecte afirmatiile: 

A. absorbtie redusa din tubul digestiv 





B. activa pe Salmonella 

C. la nou nascuti poate produce anemie hemolitica 

D. este indicata in infectii urinare cu germeni sensibili 

E. eliminare predominant renala netransformata 

(pag. 105, [vol. 1]) 

F2106141. Pentru ciprofloxacina sunt corecte afirmatiile: 

A. inhiba ADNgiraza bacteriana 

B. rezistenta se instaleaza rapid 

C. spectrul de actiune larg: bacili gram-, coci gram +, chlamidii, mycoplasme 

D. in tesuturi realizeaza concentratii superioare celor serice 

E. este medicatie de prima alegere in sifilis 

(pag. 103, [vol. 1]) 

F2106142. Pentru sulfamidele sistemice retard sunt corecte afirmatiile: 

A. absorbtie rapida din tubul digestiv 

B. acetilare in proportii mai mari de 90% 

C. legare de proteinele plasmatice in procent mare (98%) 

D. timp de injumatatire mare 

E. realizeaza in urina concentratii mari 

(pag. 91, [vol. 1]) 

F2106143. Absorbtia intestinala a ciprofloxacinei, poate fi scazuta la asocierea cu: 

A. teofilina 

B. saruri de aluminiu 

C. saruri de magneziu 

D. saruri de sodiu 

E. diazepam 

(pag. 103, [vol. 1]) 

F2106144. Pentru co-trimoxazol sunt corecte afirmatiile: 

A. actiune bactericida 

B. este asociere de trimetoprim-sulfametoxazol (1/5) 

C. este contraindicata administrarea la copii mai mici de 3 ani 

D. este indicat in infectii urinare acute si cronice 

E. actiune bacteriostatica 

(pag. 98, [vol. 1]) 

F2106145. Urmatoarele afirmatii privind asocierea trimetoprim-sulfametoxazol sunt corecte: 

A. asocierea se face in raport 1/5 

B. are actiune bacteriostatica 

C. este contraindicata administrarea la persoane sensibilizate la sulfametoxazol 

D. nu dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele 

E. la adulti si copii peste 12 ani de administreaza la 12 ore interval 

(pag. 98, 99, [vol. 1]) 

F2106146. Indicatiile terapeutice ale salazosulfapiridinei sunt: 

A. colita ulceroasa 

B. colopatii acute si cronice 

C. poliartrita reumatoida 

D. nocardioza 

E. pielonefrita acuta. 





(pag. 97, [vol. 1]) 

F2106147. Urmatoarele afirmatii privind acidul nalidixic sunt corecte: 

A. 

B. 

este activ pe bacili gram-negativ 

se foloseste in infectii urinare neinvazive 

C. rezistenta se dezvolta repede 

D. este activ la pH alcalin 

E. 

realizeaza concentratii tisulare mari 

(pag. 100, 101, [vol. 1]) 

F2106148. Spectrul de actiune al nitrofurantoinei cuprinde: 

A. 

B. 

Escherichia coli 

Trichomonas vaginalis 

C. Streptococ piogen 

D. Candida albicans 

E. 

Virusul gripal grupa A2 

(pag. 104, [vol. 1]) 

F2106149. Administrarea a doua doze/zi (interval intre doze 12 h) este caracteristica urmatoarelor 

chinolone: 

A. 

B. 

ofloxacina 

ciprofloxacina 

C. pefloxacina 

D. rosoxacina 

E. 


(pag. 101-103, [vol. 1]) 

F2206150. Fac parte din grupul chinolonelor: 

A. 

B. 

Clorchinaldol 

Sulfametoxazol 

C. Flumechina 

D. Nitrofurantoina 

E. 

Rosoxacina 

(pag. 102) 

F2206151. Sulfametoxazolul: 

A. 

B. 

se administreaza oral, uzual la adult 1 gram la 12 ore 

are actiune semiretard 

C. are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim 

D. este activ in colita ulceroasa 

E. 

in infectii urinare se poate asocia cu metenamina 

(pag. 95) 


A. 

B. 

se utilizeaza in infectii urinare si intestinale 

poate produce anemie hemolitica la deficienti in G-6PD 

C. este un derivat de nitroimidazol 

D. apartine clasei derivatilor de chinoleina 

E. 

este activa si pe unele protozoare 

(pag. 105) 

F2206153. Chinolonele: 

A. 

cele din prima generatie sunt active pe bacili gram negativi 





B. cele din generatia a doua sunt active si pe unele bacterii gram pozitive 

C. actioneaza prin inhibarea ADN-girazei 

D. unele sunt fluorurate 

E. au o grupa carboxil in pozitia 6 

(pag. 100) 


A. se recomanda in infectii urinare 

B. spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat in insuficienta renala severa 

C. prin expunere la soare poate produce fotosensibilizare 

D. are eliminare redusa prin fecale 

E. se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice 

(pag. 100-101) 

F2206155. Apartin grupului chinolonelor: 

A. acidul pipemidic 

B. flumechina 

C. norfloxacina 

D. cliochinolul 

E. clorchinaldolul 

(pag. 99) 

F2206156. Nu fac parte din indicatiile clorchinaldolului 

A. angina streptococica 

B. lambliaza 

C. amoebiaza 

D. gastroenterita nespecifica 

E. sifilisul 

(pag. 106) 

F2206157. Sunt sulfamide cu absorbtie redusa din intestin: 

A. Sulfametoxazol 

B. Sulfametoxidiazina 

C. Ftalilsulfatiazolul 

D. Sulfafurazolul 

E. Salazosulfapiridina 

(pag. 90) 

F2206158. Care din afirmatiile referitoare la sulfamide sunt adevarate: 

A. in nocardioza sunt medicatia de electie 

B. accentueaza efectele anticoagulantelor orale 

C. in infectiile cu Chlamidia constituie tratament alternativ 

D. sulfacetamida sodica se administreaza pe cale injectabila 

E. in tratamentul arsurilor este utila aplicarea cremei cu mafenid 10% 

(pag. 92-93) 

F2206159. Salazosulfapiridina: 

A. creste digoxinemia cu 50% 

B. este un prodrug care in colon se scindeaza la sulfapiridina si mesalazina 

C. se poate asocia cu corticosteroizi 

D. se recomanda in colita ulceroasa 

E. este contraindicata in poliartrita reumatoida 





(pag. 96) 

F2206160. Sulfacetamida: 

A. administrata oral se indica in colite 

B. sub forma de colire 10% se utilizeaza in conjunctivite 

C. este nonabsorbabila oral 

D. se utilizeaza sarea sodica 

E. este bine tolerata de piele si mucoase 

(pag. 97) 

F2206161. Mafenidul este din punct de vedere chimic: 

A. N-cloro-benzensulfonamida 

B. aminometil-4-benzensulfonamida 

C. acidul benzensulfonic 

D. benzensulfonamida 

E. omolog al sulfanilamidei 

(pag. 97) 

F2206162. Trimetoprimul: 

A. are absorbtie digestiva slaba 

B. inhiba biosinteza acidului tetrahidrofolic 

C. asociarea cu sulfametoxazol produce efect bactericid 

D. are si actiune antivirala 

E. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele 

(pag. 98) 


A. are absorbtie digestiva modesta (5%) 

B. inhiba giraza AND 

C. actioneaza pe coci gram pozitivi 

D. actioneaza pe bacili gram negativi 

E. produce frecvent micoze 

(pag. 100) 

F2206164. Sunt moderat sensibile la Ciprofloxacina: 

A. Pseudomonas 

B. Streptococcus fecalis 

C. Enterobacter 

D. Campylobacter 

E. Escherichia coli 

(pag. 103) 

F2206165. Scad absorbtia ciprofloxacinei: 

A. teofilina 

B. sarurile de aluminiu 

C. cafeina 

D. anticoagulantele orale 

E. sarurile de magneziu 

(pag. 103) 

F2206166. Nitrofurantoina: 

A. este nonabsorbabila din intestin 





B. este activa pe Trichomonas 

C. este foarte activa pe Proteus 

D. este inactiva in infectii cu enterobacterii 

E. poate produce anemie hemolitica 

(pag. 104) 

F2206167. Furazolidona este inactiva pe: 

A. Giardia 

B. Entamoeba 

C. Salmonella 

D. Pseudomonas 

E. Helicobacter pilori 

(pag. 105) 

F2206168. Nu fac parte din indicatiile furazolidonei 

A. infectiile cu Salmonella 

B. infectiile cu Shigella 

C. infectiile digestive cu Escherichia coli 

D. infectiile respiratorii cu Hemophilus 

E. infectiile urinare cu Proteus 

(pag. 105) 

F2206169. Cliochinolul: 

A. este un derivat din clasa chinolonelor 

B. este iodclorohidroxichinoleina 

C. poate produce nevrite periferite la administrare prelungita 

D. asocierea cu fanchinona este contraindicata 

E. are activitate antibacteriana si antifungica 

(pag. 107) 


A. este hexametilentetramina 

B. se obtine prin condensarea acetaldehidei cu amoniac 

C. poate fi administrata oral sub forma de comprimate 

D. este sinonim cu urotropina 

E. este inactiva pe colibacil 

(pag. 107) 

F2206171. Terizidona: 

A. este derivat al cicloserinei 

B. este produs natural obtinut din culturi de Streptomyces orchidaceus 

C. absorbtia digestiva este redusa 

D. se recomanda in infectii urinare 

E. se asociaza cu fenazopirina 

(pag. 108) 

F2306172. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene au actiune inhibitoare enzimatica: 

A. nitrofurantoina; 

B. acidul nalidixic; 

C. sulfamidele; 

D. izoniazida; 

E. metronidazolul. 





(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306173. are din urmatoarele chinolone se administraza la interval de 12 ore (doua doze pe zi): 

A. 

B. 

acidul nalidixic; 

ciprofloxacina; 

C. ofloxacina; 

D. pefloxacina; 

E. 

rosoxacina. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306174. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene se folosesc pentru actiunea generala 

(sistemica): 

A. 

B. 


sulfacetamida; 

C. sulfametoxidiazina; 

D. sulfafenazol; 

E. 

ofloxacina. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306175. Sulfamidele antimicrobiene au ca mecanism de actiune: 

A. 

B. 

inhibarea biosintezei substantelor din constitutia peretelui celulei microbiene; 

inhibarea biosintezei de acid folic; 

C. inhibarea biosintezei proteice din citoplasma celulei microbiene; 

D. inhibarea biosintezei substantelor din constitutia membranei celulei microbiene; 

E. 

actiune de antimetabolit al acidului folic. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306176. Substante a caror administrare este contraindicata in asocieri cu sulfamide antibacteriene: 

A. 

B. 

procaina; 

lidocaina; 

C. acid para-aminobenzoic; 

D. acid acetilsalicilic; 

E. 

cocaina. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306177. Asocierea trimetoprim - sulfametoxazol are urmatoarele caracteristici: 

A. 

B. 

actiune antifolica; 

se poate administra la copiii mai mici de trei luni; 

C. actiune bacteriostatica; 

D. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele; 

E. 

actiune bactericida. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306178. Ftalilsulfatiazolul prezinta urmatoarele indicatii terapeutice: 

A. 

B. 

purtatori cronici de bacili dizenterici; 

infectii digestive acute; 

C. pregatirea preoperatorie a tubului digestiv; 

D. dizenteria bacilara; 

E. 

infectii respiratorii acute. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306179. Salazosulfapiridina este indicata in: 

A. 

colopatii acute sau cronice; 





B. poliartrita reumatoida; 

C. pielonefrita acuta; 

D. colita ulcero-hemoragica; 

E. infectii cu Nocardia. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306180. Ce compusi fac parte din grupul sulfamidelor sistemice cu actiune de durata scurta: 

A. sulfafenazol; 

B. sulfatiazol; 

C. sulfafurazol; 

D. sulfadiazina; 

E. sulfametoxazol. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306181. Sulfametoxidiazina are urmatoarele caracteristici: 

A. actiune bacteriostatica; 

B. sulfamida retard; 

C. absorbtie redusa din tubul digestiv; 

D. legare de proteinele plasmatice in proportie mare (98%); 

E. se elimina predominant prin scaun. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 


A. are efect mai intens la pH acid (5 - 6); 

B. are spectru de actiune limitat (coci si bacili gram-negativ); 

C. are efect mai intens la pH alcalin; 

D. se utilizeaza in infectii urinare; 

E. dezvolta repede rezistenta. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306183. Nitrofurantoina prezinta un spectru de actiune care cuprinde: 

A. Streptococ piogen; 

B. virusul gripal; 

C. Trichomonas vaginalis 

D. Escherichia coli; 

E. Candida albicans. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306184. Ciprofloxacina are urmatoarele caracteristici: 

A. difuzeaza foarte bine in tesuturi; 

B. are spectru de actiune ingust; 

C. realizeaza concentratii tisulare superioare celor serice; 

D. intervalul dintre doze este de 12 ore; 

E. are legare redusa de proteinele plasmatice (30%). 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 


A. este indicata in infectii intestinale cu Salmonella, Shigella; 

B. are absorbtie digestiva redusa; 

C. este indicata in infectii urinare; 

D. realizeaza concentratii intestinale ridicate; 

E. este indicata in infectii respiratorii. 





(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306186. Care din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene pot duce in tratamente indelungate la 

aparitia unui sindrom neurologic cu nevrite periferice, mielopatie si in special neuropatie mielooptica 

subacuta: 

A. 

B. 

furazolidina; 

ciprofloxacina; 

C. clorchinaldol; 

D. cliochinol; 

E. 

sulfametoxidiazina. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306187. Metenamina are urmatoarele caracteristici: 

A. 

B. 

este activa pe colibacil; 

tolerabilitatea la bolnavii cu insuficienta renala este buna; 

C. se utilizeaza in vaginita nespecifica si leucoree; 

D. rezistenta se dezvolta rapid; 

E. 

se elimina prin urina si bila. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2306188. Urmatoarele chimioterapice antimicrobiene poroduc anemie hemolitica la bolnavii cu 

deficienta in glucozo - 6- fosfat dehidrogenaza (G-6-PD): 

A. 

B. 

furazolidona; 

sulfametoxazol; 

C. acidul mandelic; 

D. metenamina; 

E. 

terizidona. 

(pag. 90 - 109, vol. 1) 

F2506189. Notati sulfamidele antimicrobiene pentru aplicatii locale: 

A. 

B. 

sulfamerazina 

sulfacetamida 

C. sulfalen 

D. sulfadoxina 

E. 

mafenid 

(pag. 92) 

F2506190. Sulfacetamida: 

A. 

B. 

se utilizeaza local, in infectii conjunctivale si cutanate 

are absorbtie digestiva buna si se leaga 80% de proteinele plasmatice 

C. este indicata in infectii urinare acute 

D. este indicata in enterocolita 

E. 

se poate prescrie magistral ca solutie apoasa 10-30% sau ca unguent 10-30-% 

(pag. 97) 

F2506191. Ciprofloxacina: 

A. 

B. 

este derivat de nitrofuran 

actioneaza bactericid la concentratii de 2-4 ori mai mari decat cele bacteriostatice 

C. este activa fata de germeni gram-pozitiv si gram-negativ 

D. se administreaza oral, in infectii severe 100 mg de 2 ori pe zi 

E. 

se administreaza oral, in infectii urinare grave 250-500 mg de 2 ori pe zi 

(pag. 100.103) 






A. 

B. 

se elimina in cea mai mare parte prin fecale 

nu este activa fata de Salmonella si Shigella 

C. la nou nascut poate produce anemie hemolitica 

D. este utila in dispepsii la sugari 

E. 

este contraindicat in trichomoniaza si amibiaza 

(pag. 105) 

F2506193. Clorchinaldol: 

A. 

B. 

nu actioneaza pe fungi patogeni (Candida) 

dezvolta rapid rezistenta 

C. are ca indicatie principala gastroenterocolitele nespecifice 

D. in tratamentele prelungite poate determine nevrite periferice si tulburari de vedere 

E. 

nu se aplica local 

(pag. 106) 


A. 

B. 

este produs de condensare a formaldehidei cu amoniac 

circula in organism nemodificata 

C. in urina elibereaza formaldehida la pH mai mare ca 7 

D. dezvolta rapid rezistenta 

E. 

este bine suportata de bolnavii cu insuficienta renala 

(pag. 107) 

F2506195. Dapsona: 

A. 

B. 

intra in circuitul enterohepatic 

este activ fata de Mycobacterium leprae 

C. este bactericid pentru germeni gram-pozitiv si gram-negativ 

D. este medicament de rezerva in lepra 

E. 

poate produce agranulocitoza si metemoglobinemie 

(pag. 109) 

F2506196. Care dintre urmatoarele chimioterapice sunt chinolone ? 

A. 

B. 


acid oxolinic 

C. norfloxacina 

D. cliochinol 

E. 

acid mandelic 

(pag. 100) 

F2506197. Notati afirmatiile adevarate despre chinolone: 

A. 

B. 

substantele din prima generatie au spectru larg 

acidul nalidixic are spectru limitat si se utilizeaza in infectiile urinare neinvazive 

C. norfloxacina este foarte activa fata de Pseudomonas 

D. ciprofloxacina are activitate bactericida pe germeni gram-pozitiv si gram-negativ 

E. 

pefloxacina realizeaza concentratii tisulare active 

(pag. 100) 

F2606198. La refacerea morfologiei coronare prin proteze unidentare trebuie sa se ia în considerare 

faptul ca: 

A. 

B. 

ambrazurile vestibulare formeaza un unghi ascutit; 

ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz; 





C. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit; 

D. ambrazurile orale prezinta un unghi obtuz; 

E. 

ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis. 

(pag. 597) 

F2606199. În cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda: 

A. 

B. 

prepararea în unghi drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara; 

prepararea în chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara; 

C. plasarea marginilor restauratiei supragingival sau la nivelul crestei gingiei libere; 

D. plasarea subgingivala a marginilor; 

E. 

preparatia în unghi drept bizotat. 

(pag. 615-616) 

F2606200. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele 

afirmatii sunt adevarate: 

A. 

B. 

se prepara mai precis decât cele subgingivale; 

sunt mai greu de finisat; 

C. de multe ori nu pot fi plasate în smalt dur; 

D. sunt mai greu de amprentat; 

E. 

pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice. 

(pag. 612) 

F2606201. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de 

faptul ca: 

A. 

B. 

se indica o coroana de învelis total numai când coroana partiala este contraindicata; 

chamfrein-ul este mai conservativ decât pragul; 

C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor; 

D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui; 

E. 

suprafata ocluzala se prepara anatomic. 

(pag. 546-547) 

F2606202. Referitor la retentia unei proteze fixe: 

A. 

B. 

depinde mai multe de geometria bontului decât de adeziunea cimentului de fixare; 

depinde în primul rând de proprietatile adezive ale cimentului de fixare; 

C. conteaza mai ales zonele în care cimentul este supus la forte de forfecare; 

D. conteaza mai ales zonele în care cimentul este supus la forte de tensiune; 

E. 

nu depinde de materialul din care este confectionata restaurarea. 

(pag. 549-550) 

F2606203. Stabilitatea protezei unidentare pe bont depinde de: 

A. 

B. 

lungimea bontului; 

diametrul bontului; 

C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale; 

D. biocompatibilitatea cimentului de fixare; 

E. 

materialul din care se realizeaza proteza. 

(pag. 556) 

F2606204. Prepararea cu prag în unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele: 

A. 

B. 

pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale; 

limita de preparare insuficient de precisa; 

C. este traumatizanta pentru pulpa dentara; 

D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului; 





E. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii 

(pag. 571) 

F2606205. Chanfrein-ul: 

A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui; 

B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui; 

C. ofera o închidere marginala insuficient de buna; 

D. ofera o grosime suficienta marginilor; 

E. în cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare. 

(pag. 573-574) 

F2606206. Pragul cu bizou: 

A. are rol estetic; 

B. are rolul de a compensa contractia metalului în cursul turnarii; 

C. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 °; 

D. realizeaza un unghi de 75 ° al marginii restaurarii; 

E. permite o buna închidere marginala. 

(pag. 572) 

F2606207. Prepararea fara prag (" tangentiala”): 

A. ofera o limita marginala precisa preparatiei; 

B. necesita un sacrificiu important de substanta dentara; 

C. are indicatie majora pe fetele vestibulare ale dintilor laterali inferiori; 

D. are indicatie majora pe fetele linguale ale dintilor laterali inferiori; 

E. are indicatie majora pe incisivii inferiori 

(pag. 575) 

F2606208. Se indica plasarea subgingivala a marginilor protezelor unidentare: 

A. din considerente estetice; 

B. din considerente tehnice, pentru usurarea amprentarii; 

C. când aria de contact proximala se gaseste în apropierea suprafetelor ocluzale; 

D. când aria de contact proximala se localizeaza în vecinatatea marginii gingivale; 

E. pentru ameliorarea retentiei 

(pag. 612) 





Tema nr. 7 

Antimicotice 

BIBLIOGRAFIE: 



F1207001. Care dintre următoarele antimicotice este derivat bis-triazolic: 

A. 

B. 

Ketoconazol 

Econazol 

C. Clotrimazol 

D. Miconazol 

E. 

Fluconazol 

(pag. 137-147) 

F1207002. Care dintre următoarele antimicotice este inductor enzimatic: 

A. 

B. 

Ketoconazol 

Nistatina 

C. Buclosamid 

D. Griseofulvina 

E. 

Nistatina 

(pag. 137-147) 

F1207003. Pentru care dintre următoarele antimicotice este adevărată afirmaţia că absorbţia orală este 

scăzută când aciditatea gastrică este redusă: 

A. 

B. 

Clotrimazol 

Ketoconazol 

C. Miconazol 


E. 

Nistatin 

(pag. 137-147) 

F1207004. Pentru care dintre următoarele antimicotice este adevărată afirmaţia că absorbţia orală nu 

este influenţată de alimente: 

A. 

B. 

Acid salicilic 

Tolnaftat 

C. Fluconazol 

D. Clotrimazol 

E. 

Iod 

(pag. 137-147) 

F1207005. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează exclusiv local: 

A. 

B. 

Tolnaftat 

Ketoconazol 

C. Amfotericina 

D. Fluconazol 

E. 

Griseofulvina 

(pag. 137-147) 





F1307006. Care din afirmatii sunt corecte pentru Clotrimazol: 

A. este principiul activ din Cotrimazine 

B. este asocierea dintre trimetoprin si sulfadiazina 

C. este principiul activ din Canesten 

D. reprezinta antimicotic exclusiv sistemic 

E. este deosebit de activ pe Mycobacterium tuberculosis 

(pag. 138, [3]) 

F1307007. Selectati raspunsurile corecte pentru Buclosamid: 

A. este principiul activ din Jadit 

B. se indica in candidoza cutanata, pitiriazis versicolor, psoriazis, lues, tuberculoza cutanata 

C. nu produce reactii de fotosensibilizare, comparativ cu chinolonele 

D. contine in molecula rest de acid parahidroxibenzoic 

E. se administreaza exclusiv sistemic 

(pag. 146, [3]) 

F1307008. Selectati raspunsurile corecte pentru Detergenti cationici: 

A. au spectru de actiune limitat 

B. au spectru de actiune larg, extins pe fungi, bacterii, virusuri, Mycobacterium tuberculosis, spirochete 

C. sunt activi fata de Candida albicans si Epidermophyton 

D. sunt deosebit de caustici pentru mucoasa orofaringiana 

E. se utilizeaza exclusiv sub forma de aerosoli 

(pag. 87-88 (12)) 

F1307009. Selectati raspunsurile corecte pentru Griseofulvina: 

A. reprezinta chimioterapic antifungic de sinteza activ in tricofitie 

B. reprezinta antibiotic antimicotic activ in tricofitie, epidermofitii, onicomicoze 

C. nu este influentata de consumul de alcool 

D. se administreaza exclusiv parenteral 

E. este considerata practic lipsita de toxicitate 

(pag. 140, [3]) 

F1307010. Selectati variantele corecte pentru Nistatin: 

A. este chimioterapic antimicotic polienic 

B. este antibiotic antimicotic nepolienic 

C. este principiul activ din Stamicin 

D. este principiul activ din Nizoral 

E. nu se va asocia cu antibiotice cu spectru larg (tetracicline, cloramfenicol) 

(pag. 141, [3]) 

F1407011. Are proprietăţi inductoare enzimatice: 

A. nistatina 

B. amfotericina B 

C. miconazol 


E. flucitozina 

(pag. 141) 

F1407012. Se administreaza exclusiv local: 

A. amfotericina B 

B. ketokonazol 

C. clotrimazol 





D. flucitozina 

E. griseofulvina 

(pag. 139) 

F1407013. Se indica în candidozele sistemice: 

A. amfotericina B 

B. nistatin 


D. buclosamida 

E. natamicina 

(pag. 138) 

F1507014. Antimicotice antimetaboliţi sunt reprezentaţi de: 

A. Clotrimazol 

B. Miconazol 

C. Flucitozina 


E. Natamicina 

(pag. 138) 

F1507015. Ketoconazol: 

A. este sinonim cu Nizoral 

B. nu se administrează oral 

C. nu dezvoltă rezistenţă 

D. este foarte activ în meningoencefalită 

E. se asociază cu antiacide care cresc absorbţia 

(pag. 145,146) 

F1507016. Nistatin se administrează: 

A. oral 125 000 u.i. de 3 ori pe zi 

B. oral, la adulţi, 500 000 u.i. - 1 milion u.i. de 3 - 6 ori pe zi 

C. intravaginal 10 comprimate pe zi 

D. aplicaţie pe tegument de unguent cu 1 milion u.i./g 

E. exclusiv oral 

(pag. 142,143) 

F1507017. Nistatin: 

A. este sinonim cu Griseofulvina 

B. se absoarbe foarte bine din tubul digestiv 

C. se absoarbe foarte bine după aplicarea pe piele sau mucoase 

D. nu este activ faţă de Candida albicans 

E. nu este activ în micozele profunde (viscerale) 

(pag. 141,142) 

F1507018. Următoarele afirmaţii despre Clotrimazol sunt adevărate, cu excepţia: 

A. este derivat de imidazol 

B. produce inhibiţie enzimatică 

C. acţionează pe membrana celulară a fungilor 

D. este activ în aplicaţii locale 

E. se administrează în tricomoniaza vaginală 

(pag. 138, 139) 





F1507019. Următoarele antimicotice se utilizează exclusiv local, cu excepţia: 

A. Econazol 

B. Tolnaftat 

C. Candicidin 


E. Clotrimazol 

(pag. 138) 

F1607020. Care din următoarele substanţe este un antimicotic : 

A. Dapsona 

B. Paromomicina 

C. Dietilcarbazina 

D. Tolnaftat 

E. Proguanil 

(pag. 147) 

F1607021. Clotrimazolul : 

A. Este un antagonist de acid folic 

B. Are absorbţie bună din tubul digestiv 

C. Acţionează pe membrana celulară a fungilor 

D. Se foloseşte local şi sistemic 

E. Este contraindicat în candidoza mucoaselor 

(pag. 138-139) 

F1607022. Fluconazolul : 

A. Nu se absoarbe oral 

B. Nu difuzează în l.c.r. 

C. Se foloseşte în candidoza sistemică 

D. Produce hipokaliemie 

E. Este un antimetabolit 

(pag. 147) 

F1607023. Ketoconazolul: 

A. Este un antimetabolit 

B. Are structură polienică 

C. Este activ faţă de dermatofiţi, Candida, Histoplasma 

D. Nu produce afectare hepatică 

E. Este contraindicat în tratamentul micozelor diseminate 

(pag. 145) 

F1607024. Mecanismul de acţiune al griseofulvinei constă din : 

A. Alterarea permeabilităţii membranei celulare a fungilor 

B. Inhibarea sintezei acizilor nucleici 

C. Inhibarea ARN-polimerazei 

D. Inhibarea sintezei proteice la nivelul subunităţii ribozomale 30S 

E. Creşterea fosforilării oxidative 

(pag. 140) 

F1607025. Natamicina : 

A. Nu acţionează pe Trichomonas vaginalis 

B. Se foloseşte inhalator în micoze respiratorii 

C. Este activă în micoze ale pielii capului 





D. Tratamentul durează 4-8 săptămâni pentru micozele pielii 

E. Se foloseşte în micoze sistemice sub formă de prefuzie intravenoasă 

(pag. 143) 

F1607026. Reacţiile adverse ale ketoconazolului sunt : 

A. Nevrită optică retrobulbară 

B. Creşterea transaminazelor, necroză hepatică acută 

C. Ototoxicitate 

D. Disbioză 

E. Hipokaliemie 

(pag. 146) 

F2107027. Din grupa antimicoticelor de tip antimetabolit, fac parte: 

A. ketoconazol 

B. nistatin 

C. flucitozina 



(pag. (I) 138) 

F2107028. Afirmatia gresita pentru clotrimazol este: 

A. absorbtie redusa din tubul digestiv 

B. aplicat pe piele se absoarbe sistemic 

C. se utilizeaza in candidoze cutanate 

D. este util in tricomoniaza vaginala 

E. nu se utilizeaza pentru infectii fungice sistemice 

(pag. 138, 139, [vol. 1]) 

F2107029. Amfotericina B are urmatoarele indicatii terapeutice cu exceptia: 

A. candidoze superficiale 

B. aspergiloza 

C. blastomicoza 

D. coccidioidoza 

E. histoplasmoza 

(pag. 138, [vol. 1]) 

F2107030. Urmatoarele afirmatii privind griseofulvina sunt corecte, cu exceptia: 

A. absorbtie digestiva incompleta 

B. este inductor enzimatic 

C. este activa in onicomicoze 

D. creste efectul anticoagulantelor orale 

E. barbituricele diminua efectele griseofulvinei 

(pag. 140, 141, [vol. 1]) 

F2107031. Se folosesc exclusiv local, urmatoarele antimicotice, cu exceptia: 

A. griseofulvina 

B. clotrimazol 

C. econazol 

D. tolnaft 

E. sulconazol 

(pag. 138-140, [vol. 1]) 





F2107032. Afirmatia corecta este: 

A. 

B. 

flucitozina actioneaza fungistatic 

amfotericina B produce hipermagneziemie 

C. econazol se absoarbe prin piele si mucoase 

D. natamicina se utilizeaza exclusiv local 

E. 

clotrimazol are efect inihibitor enzimatic 

(pag. 138, 145, [vol. 1]) 

F2207033. Care dintre urmatoarele antimicotice este inductor enzimatic? 

A. 

B. 

Ketoconazol 

Nistatina 

C. Buclosamid 


E. 

Nistatina 

(pag. 140) 

F2207034. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala nu 

este influentata de alimente? 

A. 

B. 


Tolnaftat 

C. Fluconazol 


E. 

Iod 

(pag. 147) 

F2207035. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala este 

scazuta cand aciditatea gastrica este redusa? 

A. 

B. 

Clotrimazol 

Ketoconazol 

C. Miconazol 


E. 

Nistatin 

(pag. 145) 

F2207036. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se comercializeaza sub denumirea Diflucan 

A. 

B. 

Ketoconazol 

Isoconazol 

C. Fluconazol 

D. Bifenazol 

E. 

Miconazol 

(pag. 147) 

F2307037. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru nistatin? 

A. 

B. 

este un antibiotic cu structura aminoglicozidica; 

este inactivat de sucurile digestive; 

C. spectrul de activitate cuprinde levuri si fungi care produc micoze profunde (viscerale); 

D. nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele sau mucoase; 

E. 

administrat oral se absoarbe in cantitati mari din tubul digestiv. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307038. Griseofulvina actioneaza prin urmatorul mecanism: 

A. 

se fixeaza la nivelul membranei celulelor fungice si creste permeabilitatea acesteia; 





B. 

inhiba sinteza acizilor nucleici si scade fosforilarea oxidativa; 

C. stimuleaza sinteza acizilor nucleici si creste fosforilarea oxidativa; 

D. inhiba sinteza acizilor nucleici si creste fosforilarea oxidativa; 

E. 

se fixeaza la nivelul membranei celulelor fungice si scade permeabilitatea acesteia. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307039. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt 

antimetaboliti? 

A. 

B. 

flucitozina; 

griseofulvina; 

C. nistatina; 

D. natamicina; 

E. 

buclosamida. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307040. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica prezinta 

absorbtie digestiva buna? 

A. 

B. 

clotrimazol; 

niconazol; 

C. fluconazol; 

D. amfotericina B; 

E. 

natamicina. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307041. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica se pot elimina 

prin bila? 

A. 

B. 

fluconazol; 

flucitozina; 

C. ketoconazol; 

D. griseofulvina; 

E. 

clotrimazol. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307042. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica actioneaza 

numai fungistatic? 

A. 

B. 

ketoconazol; 


C. clotrimazol; 

D. nistatina; 

E. 

flucitozina. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2507043. Urmatoarele antimicotice sunt derivati de imidazol, cu exceptia: 

A. 

B. 

clotrimazol 

flucitozina 

C. ketoconazol 

D. miconazol 

E. 

bifenazol 

(pag. 138) 

F2507044. Urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv local, cu exceptia: 

A. 

B. 

clotrimazol 

econazol 





C. tolnaftat 


E. sulconazol 

(pag. 138) 

F2507045. Dupa structura chimica, urmatoarele antimicotice sunt antibiotice: 


B. flucitozina 

C. sulconazol 

D. econazol 

E. miconazol 

(pag. 138) 

F2507046. Urmatoarele afirmatii privind clotrimazolul sunt adevarate, cu exceptia: 


B. este insolubil in apa 

C. are absorbtie redusa din tubul digestiv 

D. se elimina prin fecale si urina 

E. la aplicare pe piele, patrunde in epiderm si se produce absorbtie sistemica 

(pag. 138) 

F2507047. Urmatoarele efecte adverse apartin griseofulvinei, cu exceptia: 

A. diaree 

B. leucocitoza 

C. anemie 

D. colici abdominale 

E. eruptii cutanate alergice 

(pag. 141) 

F2507048. Griseofulvina se administreaza in urmatoarele situatii, cu exceptia: 

A. porfirie 

B. tricofitie 

C. onicomicoza 

D. epidermofitii 

E. favus 

(pag. 141) 

F2607049. Caracteristicile pozitiei de intercuspidare maxima sunt: 

A. condilii articulari au o pozitie superioara si posterioara în cavitatea glenoida; 

B. sunt prezente contacte ocluzale tip cuspid-foseta; 

C. sunt contacte maxime între cele doua arcade; 

D. aceasta coincide cu RC în aproape 85% dintre indivizi; 

E. foarte rar gasim long-centric-ul, la aproximativ 15% dintre indivizi. 

(pag. 419) 

F2607050. Etiologia mobilitatii dentare reversibile are mai multe cauze. Acestea pot fi: 

A. bruxismul; 

B. insuficienta parodontala; 

C. mobilitate dentara de origine inflamatorie datorita acumularilor de placa dentara; 

D. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar; 

E. ocluzie traumatica ce genereaza procese de liza desmo-osoase. 

(pag. 445) 





F2607051. Caracteristicile restaurarilor protetice fixe sunt: 

A. se realizeaza dupa tehnici indirecte; 

B. integrarea în cadrul ADM este mai îndelungata; 

C. solicita dintii stâlpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii în afara axului dintelui; 

D. restabilirea ocluziei este relativa; 

E. eficienta masticatorie redusa. 

(pag. 482) 

F2607052. Mobilitatea patologica dentara are la origine mai multe cauze dintre care amintim: 

A. dinti supusi unor tratamente ortodontice; 

B. dinti supusi unor inteventii de chirurgie parodontala si periapicala; 

C. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar; 

D. dinti vecini cu o extrctie laborioasa; 

E. ancorarea de crosete cu epuizare parodontala asupra dintilor stâlpi. 

(pag. 444) 

F2607053. Când se poate folosi periotestul? 

A. în toate tipurile de procese periapicale acute; 

B. în traumatismele acute; 

C. în cazul implantelor endo-osoase în faza de vindecare în primele doua trei luni de la inserare; 

D. când se doreste masurarea cantitativa a sarcinilor ocluzale; 

E. când dispozitivul periotestului nu este frânat în contact cu dintele. 

(pag. 446) 


F1207054. Amfotericina: 

A. 

B. 

Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică 

Este un antibiotic antiviral 

C. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv 

D. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave 

E. 

Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 

(pag. 137-147) 

F1207055. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: 

A. 

B. 

Este un derivat de imidazol 

Se utilizeaza ca antimicotic sistemic 

C. Se utilizeaza ca antimicotic local 

D. Se absoarbe bine dupa administrare orala 

E. 

Are si activitate antitrichomonazica 

(pag. 137-147) 

F1207056. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi 

antimicotice: 

A. 

B. 

Natamicina 

Clorfenesina 

C. Nistatina 

D. Tolnaftat 

E. 

Amfotercina 

(pag. 137-147) 





F1207057. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: 

A. 

B. 

Miconazol 

Tinidazol 


D. Econazol 

E. 

Flucitozina 

(pag. 137-147) 

F1207058. Griseofulvina: 

A. 

B. 

Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană 

Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor 

C. Este un inductor enzimatic 

D. Are şi acţiune antiinflamatoare 

E. 

Este medicament de elecţie în pitiriazis 

(pag. 137-147) 


A. 

B. 

Este un antimicotic cu structură bis-triazolică 

Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante 

C. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică 

D. Este un antimicotic de origine naturală 

E. 

Se comercializează sub denumirea Nizoral 

(pag. 137-147) 

F1207060. Natamicina: 

A. 

B. 

Este un antibiotic polienic de sinteză 

Este o macrolidă polienică naturală 

C. Absorbţia din tubul digestiv este redusă 

D. Are şi acţiune antrichomonazică 

E. 

Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 

(pag. 137-147) 

F1207061. Nistatinul: 

A. 

B. 

Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice 

Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral 

C. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu 

spectru larg 

D. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice 

E. 

Se comercializează sub denumirea Pimafucin 

(pag. 137-147) 

F1207062. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: 

A. 

B. 

Clotrimazol 

Amfotericina 

C. Miconazol 

D. Tolnaftat 

E. 


(pag. 137-147) 

F1207063. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: 

A. 

B. 

Griseofulvina 

Flucitozina 





C. Miconazol 

D. Ketoconazol 

E. Fluconazol 

(pag. 137-147) 

F1307064. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Povidon-Iod: 

A. reprezinta un iodofor 

B. este principiul activ din Betadine, Iodosept 

C. este principiul activ din Septozol 

D. se indica in dermatoze micotice sau bacteriene 

E. este deosebit de activ pe Mycobacterium tuberculosis 

(pag. 22-23 (12)) 

F1307065. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: 

A. chimioterapic imidazolic, antifungic si antimicrobian 

B. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala 

C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale 

D. este eficace in candidoze, epidermofitie, tricofitie 

E. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 

(pag. 145, [3]) 

F1307066. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: 

A. reprezinta un iodofor 

B. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie 

C. este antimicrobian, antimicotic si antitricomonazic 

D. se obtine din iod si un detergent neionic 

E. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 

(pag. 23, [12]) 

F1307067. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Fluconazol: 


B. este derivat de bis-triazol 

C. are spectru de actiune similar cu cel al Flucloxacilinei 

D. este principiul activ din Diflucan 

E. este indicat in candidoza vaginala, orofaringiana, sistemica 

(pag. 147, [3]) 

F1307068. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Metyltioninii chloridum: 

A. este sinonim cu Violet de gentiana 

B. este sinonim cu Albastru de metilen 

C. este sinonim cu Verde malachit 

D. este antibacterian, antimicotic 

E. se utilizeaza pentru tratamentul unor dermatomicoze superficiale 

(pag. 93, [12]) 

F1307069. Clorchinaldol: 

A. este o chinolona din generatia a-II-a 

B. este principiul activ din Saprosan 

C. are actiune antimicotica in special fata de Candida sp. ca si fata de Lamblia intestinalis, Trichomonas sp. 

D. este practic lipsit de toxicitate, chiar la tratament prelungit 

E. reprezinta 5,7-dicloro-8-hidroxi-chinaldina 

(pag. 123,127, [12]) 





F1307070. Selectati raspunsurile corecte pentru Ketoconazol: 

A. este principiul activ din Nizoral 

B. se utilizeaza in dermatomicoze, onicomicoze, candidoza vaginala 

C. este derivat de oxazolidina 

D. are actiune similara cu Ketotifen 

E. este derivat de imidazol 

(pag. 145-146, [3]) 

F1307071. Selectati raspunsurile corecte pentru Natamicina: 

A. reprezinta chimioterapic antimicotic 

B. reprezinta antibiotic antimicotic polienic 

C. este activ in candidoza intestinala, orala, onicomicoze 

D. este antibiotic din seria Ansamicine 

E. este principiul activ din Pimafucine 

(pag. 143, [3]) 

F1307072. Selectati variantele corecte pentru Borat de fenilmercur: 

A. este principiul activ din produsul farmaceutic Fenosept 

B. ca antimicotic se utilizeaza in epidermofitii, micoze plantare sau interdigitalice 

C. este actualmente total abandonat, fiind foarte toxic 

D. sub forma de solutie 50% este oficializat de FR X 

E. poate fi utilizat si la dezinfectia instrumentarului medical din aluminiu 

(pag. 39-40 (12)) 

F1307073. Selectati variantele corecte pentru Dequalinii chloridum: 

A. este detergent cationic, compus cuaternar 

B. are efect bactericid si fungicid 

C. este detergent anionic 

D. reprezinta diclorura de N,N-penta-metilen-bis-(4-amino-2-metil)-chinoliniu 

E. fiind caustic nu se va utiliza sub forma de colire 

(pag. 89-90 [12]) 

F1407074. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: 

A. ketoconazolul 

B. griseofulvina 

C. amfotericina B 


E. econazolul 

(pag. 138, [3]) 

F1407075. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: 

A. ketoconazolul 

B. nistatinul 




(pag. 138, [3]) 

F1407076. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: 

A. nistatinul 

B. natamicina 






D. clotrimazolul 


(pag. 138, [3]) 

F1407077. Clotrimazolul: 

A. este un antimetabolit al uracilului 

B. este un derivat de imidazol 

C. se administreaza exclusiv oral 

D. se administreaza exclusiv local 

E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 

(pag. 138-139, [3]) 


A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica 

B. este un derivat al citozinei 

C. este o substanta sensibila la lumina 

D. este o substanta solubila in apa 

E. este un derivat al citozinei 

(pag. 141-142, [3]) 

F1407079. Griseofulvina este indicată în: 

A. infecţie cu pseudomonas aeruginosa 

B. meningita cu haemophilus influenzae 

C. epidermofiţii 

D. onicomicoze 

E. amibiază intestinală 

(pag. 141) 


A. are o difuzie bună în LCR 

B. nu dezvoltă rezistenţă 

C. este un derivat de imidazol 

D. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei 

E. poate provoca hepatotoxicitate 

(pag. 145) 

F1407081. Natamicina este indicată în: 

A. micoze respiratorii 

B. tricomoniază 

C. aspergiloză 

D. histoplasmoză pulmonară 

E. onicomicoză 

(pag. 143) 

F1407082. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: 

A. are o difuzie largă în ţesuturi, dar nu si în LCR 

B. nu dezvoltă rezistenţă 

C. acţionează numai fungistatic 

D. se elimină predominent prin fecale 

E. poate provoca pancitopenie 

(pag. 145) 





F1407083. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: 

A. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz 

B. are şi efect inhibitor enzimatic 

C. se indică în micozele pielii capului 

D. este singurul antimicotic recomandat la gravide 

E. este indicată în candidoza intestinală 

(pag. 140) 

F1407084. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: 

A. buclosamida 

B. griseofulvina 



E. clotrimazol 

(pag. 138) 

F1407085. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: 

A. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave 

B. nu este sensibilă la lumină 

C. efectul advers cel mai grav este afectarea renală 

D. se administrează exclusiv oral 

E. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 

(pag. 144) 

F1507086. Amfotericina B poate da următoarele efecte adverse: 

A. hipokaliemie 

B. şoc anafilactic 

C. HTA 

D. agranulocitoză 

E. afectare renală 

(pag. 144) 

F1507087. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: 

A. Miconazol 


C. Nistatina 


E. Flucitozina 

(pag. 138) 

F1507088. Antimicoticele care se utilizează exclusiv sistemic sunt: 

A. Bifenazol 


C. Flucitozina 


E. Tolnaftat 

(pag. 138) 

F1507089. Flucitozina: 

A. nu se absoarbe oral 

B. difuzează în toate ţesuturile, inclusiv l.c.r. 





C. acţionează numai fungistatic 

D. nu dezvoltă rezistenţă 

E. se administrează oral 150 mg/kg/zi în 4 prize 

(pag. 145) 

F1507090. Fluconazol: 

A. sinonim cu Diflucan 

B. prezintă absorbţie orală neinfluenţată de alimente 

C. nu difuzează în l.c.r. 

D. se elimină renal 80% neschimbat 

E. nu se administrează în meningita criptococozică 

(pag. 147) 


A. este antibiotic antifungic 

B. prezintă absorbţie digestivă rapidă şi completă 

C. este inductor enzimatic 

D. este contraindicată în porfirie 

E. activă în micoze ale pielii capului şi onicomicoze 

(pag. 140,141) 



B. este activ faţă de Candida şi Histoplasma 

C. este contraindicat în infecţii recidivante cu Candida pe tubul digestiv 

D. se administrează oral, la adulţi, 50 mg/zi 

E. se administrează oral, la adulţi, 200 - 400 mg/zi într-o priză 

(pag. 145,146) 


A. sinonim cu Pimafucin 

B. se administrează oral în candidoze intestinale 

C. nu se administrează local 

D. se administrează inhalator în micoze respiratorii 

E. pentru uz oftalmic se prezintă sub formă de suspensie 5% 

(pag. 143) 

F1507094. Tolnaftat: 

A. este produs natural 

B. este activ faţă de Candida 

C. este activ faţă de Epidermophyton 

D. este folosit în pitiriazis 

E. se administrează injectabil 

(pag. 147) 

F1607095. Antimicoticele derivaţi de imidazol sunt : 

A. Ketoconazol 

B. Flucitozina 

C. Clorfenesina 

D. Tolnaftat 

E. Econazol 

(pag. 138) 





F1607096. Antimicoticele folosite exclusiv local : 


B. Griseofulvină 

C. Tolnaftat 

D. Econazol 

E. Ketoconazol 

(pag. 138) 

F1607097. Griseofulvina : 

A. Este un antibiotic antimicotic 

B. Se foloseşte exclusiv sistemic 

C. Este un inhibitor enzimatic 

D. Are efect fungistatic şi fungicid faţă de agenţii epidermomicozelor 

E. Poate fi folosit şi la gravide 

(pag. 138,140) 

F1607098. Indicaţi care din substanţele de mai jos aparţin grupei antibioticelor polienice : 

A. Nistatina 


C. Amfotericina B 

D. Flucitozina 

E. Capreomicina 

(pag. 138) 

F1607099. Natamicina se foloseşte în tratamentul : 

A. Candidozei locale şi intestinale 

B. Aspergilozei 

C. Sistemic, în candidoză viscerală 

D. Tricomoniazei 

E. Micozelor respiratorii 

(pag. 143) 

F1607100. Nistatinul : 

A. Se absoarbe bine din tubul digestiv 

B. Este un antibiotic cu structură polienică 

C. Este un derivat de imidazol 

D. Se foloseşte în tratamentul micozelor viscerale 

E. Este activ faţă de Candida albicans 

(pag. 138,141, 142) 

F1607101. Reacţiile adverse după administrarea amfotericinei B sunt: 

A. Insuficienţa renală 

B. Tromboflebită la locul injectării 

C. Hipocorticism endogen 

D. Sindrom cenuşiu 

E. Şoc anafilactic 

(pag. 144) 

F1607102. Reacţiile adverse produse de griseofulvină sunt : 

A. Albuminurie 

B. Fotosensibilizare 





C. Hipokaliemie 

D. Tromboflebită la locul injectarii 

E. 

Leucopenie 

(pag. 141) 

F2107103. Notati afirmatiile corecte pentru clotrimazol: 

A. 

B. 

este inductor enzimatic 

metabolitii rezultati in urma biotransformarii sunt inactivi 

C. se absoarbe dupa aplicare sistemica, atingand concentratii active terapeutic 

D. este inactiv pe Candida albicans 

E. 

este un derivat de imidazol 

(pag. (I) 138, 139) 

F2107104. Spectrul antimicotic al clotrimazolului, cuprinde: 

A. 

B. 

Epidermophyton 

Tricophyton 

C. Histoplasma capsulatum 

D. Candida albicans 

E. 

Treponema palidum 

(pag. (I) 138, 139) 

F2107105. Antimicotice utilizate exclusiv local, sunt: 

A. 

B. 

griseofulvina 

clotrimazol 


D. tolnaftat 

E. 

bifenazol 

(pag. (I) 138) 

F2107106. Griseofulvina este caracterizata prin: 

A. 

B. 

antibiotic de sinteza 

absorbtie digestiva lenta si incompleta 

C. difuzeaza in piele (din profunzime spre suprafata) 

D. activa in micoze ale pielii capului 

E. 


(pag. (I) 140, 141) 

F2107107. Nistatin are caracteristicile: 

A. 

B. 

antibiotic natural obtinut din culturile de Streptomyces 

are structura polienica 

C. absorbtie crescuta dupa aplicare locala pe tegumente si mucoase, cu realizarea de concentratii active 

sistemic 

D. este inhibitor enzimatic puternic 

E. 

spectrul antimicotic cuprinde levuri si fungi imperfecti, implicati in micoze superficiale 

(pag. (I) 141, 142) 

F2107108. Indicatiile terapeutice ale nistatinului sunt: 

A. 

B. 

local, in candidoze buco-faringiene 

local in vulvo-vaginita 

C. sistemic, in micoze viscerale, profunde 

D. local, in micoze cutanate ale pielii capului 

E. 

profilaxia micozelor bucale si intestinale date de antibioticele cu spectru larg 





(pag. (I) 141, 142) 

F2107109. Pentru amfotericina B, sunt corecte afirmatiile: 

A. antibiotic derivat de imidazol 

B. activa pe protozoare 

C. creste permeabilitatea membranei celulare fungice 

D. este activa pe Cryptococcus neoformans 

E. are timp de injumatatire (T1/2), lung: 18-24 ore 

(pag. (I) 143, 144) 

F2107110. Reactiile adverse produse de amfotericina B sunt: 

A. gastroenterita hemoragica 

B. leziuni hepatice 

C. hipomagneziemie 

D. hiperpotasemie 

E. scaderea rezervei alcaline 

(pag. (I) 143-144) 


A. clotrimazol se utilizeaza sistemic si local 

B. amfotericina B produce hipokaliemie 

C. griseofulvina se administreaza in onicomicoze 

D. ketoconazol este activ pe dermatofiti 

E. flucitozina este inactiva in infectiile sistemice cu Candida albicans 

(pag. (I) 138-146) 

F2107112. Pentru amfotericina B sunt corecte afirmatiile: 

A. activa pe bacterii, protozoare, virusuri 

B. produce hipokaliemie 

C. potenteaza efectul relaxant muscular al curarizantelor 

D. absorbtie orala aproape completa 

E. difuziune foarte buna in L.C.R. 

(pag. 143, 144, [vol. 1]) 

F2107113. Antimicotice de uz exclusiv local sunt: 

A. clotrimazol 



D. tolnaft 


(pag. 138, [vol. 1]) 

F2107114. Pentru clotrimazol sunt corecte afirmatiile: 

A. are efect inductor enzimatic 

B. este indicat in candidoza cu localizare cutanata si mucoasa 

C. este un derivat de imidazol 

D. se utilizeaza in administrare locala si sistemica 

E. absorbtie crescuta din tubul digestiv 

(pag. 138, [vol. 1]) 

F2107115. Indicatiile terapeutice ale miconazolului sunt: 

A. i.v. in perfuzie in infectii fungice severe cu coccidioides 





B. 

oral in candidoza orala si intestinala 

C. topic in pitiriazis 

D. intravaginal in candidoza 

E. 

oral in tricomoniaza 

(pag. 139, [vol. 1]) 

F2107116. Afirmatiile corecte pentru griseofulvina, sunt: 

A. 

B. 

absorbtie digestiva incompleta 


C. scade efectul anticoagulantelor orale 

D. indicata in micoze ale pielii capului 

E. 

administrare exclusiv local 

(pag. 140, 141, [vol. 1]) 

F2107117. Notati afirmatiile corecte pentru griseofulvina: 

A. 

B. 

activ in onicomicoze, epidermofitie, tricofitie 

este administrat exclusiv local 

C. este inductor enzimatic 

D. creste efectul anticoagulantelor cumarinice 

E. 

biodisponibilitatea scade cu scaderea diametrului particulelor 

(pag. 138-141, [vol. 1]) 

F2107118. Antimicotice utilizate exclusiv sistemic, sunt: 

A. 

B. 

griseofulvina 

amfotericina B 


D. clotrimazol 

E. 

tolnaft 

(pag. 138, 147, [vol. 1]) 

F2107119. Amfotericina B este activa pe: 

A. 

B. 

candida albicans 

histoplasma capsulatum 

C. aspergillus fumigatus 

D. trichomonas 

E. 

enterococ 

(pag. 144, [vol. 1]) 

F2107120. Amfotericina B poate creste ca urmare a hipokaliemiei produse, toxicitatea urmatoarelor 

substante: 

A. 

B. 

streptomicina 

digitoxina 

C. kanamicina 

D. suxametoniu 

E. 

miconazol 

(pag. 144, [vol. 1]) 

F2107121. Medicamente de prima alegere in candidoze superficiale sunt: 

A. 

B. 

clotrimazol 

flucitozina 

C. nistatin 






E. ketoconazol 

(pag. 138, [vol. 1]) 

F2207122. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice sunt derivati de imidazol? 

A. Griseofulvina 

B. Clotrimazol 

C. Ketoconazol 

D. Nistatina 

E. Buclosamida 

(pag. 138) 

F2207123. Precizati care dintre urmatoarele substante fac parte din grupul antibioticelor antimicotice? 

A. Econazol 


C. Nistatina 

D. Natamicina 

E. Amfotericina 

(pag. 138) 

F2207124. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice nu fac parte din grupul antimetabolitilor: 

A. Buclosamid 


C. Amfotericina 

D. Ketoconazol 

E. Miconazol 

(pag. 138) 

F2207125. Care dintre urmatoarele antimicotice sunt macrolide tetraenice? 

A. Nistatina 

B. Tolnaftat 

C. Natamicina 


E. Buclosamida 

(pag. 138) 

F2207126. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice sunt utilizate exclusiv local: 


B. Amfotericina B 

C. Econazol 


E. Tolnaftat 

(pag. 138) 

F2207127. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic? 



C. Iod 

D. Amfotericina B 

E. Tolnaftat 

(pag. 138) 

F2207128. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza local si sistemic? 







C. Ketoconazol 

D. Nistatina 

E. Natamicina 

(pag. 138) 

F2207129. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza si sistemic? 


B. Amfotericina 

C. Miconazol 

D. Tolnaftat 

E. Acid salicilic 

(pag. 138) 

F2207130. Care dintre urmatoarele antimicotice nu sunt derivati bis-triazolici? 

A. Ketoconazol 

B. Econazol 

C. Clotrimazol 

D. Miconazol 

E. Fluconazol 

(pag. 138-147) 


A. Este un derivat bis-triazolic 

B. Este un derivat imidazolic 

C. Se prezinta ca o pulbere cristalina, colorata 

D. Este usor solubil in apa si alcool 

E. Este o pulbere criatalina incolora, insolubila in apa 

(pag. 138) 


A. Dupa administrare orala se absoarbe 100% 

B. Se absoarbe putin dupa administrare orala 

C. Absorbtia este redusa dupa administrare de tablete vaginale 

D. Prezinta o buna actiune sistemica 

E. Nu patrunde in epiderm 

(pag. 138) 


A. Este un antimicotic sistemic, cu spectru larg 

B. Prezinta efect fungistatic si fungicid in functie de doza 

C. Prezinta si actiune antitrichomonazica 

D. Are un spectru larg antibacterian 

E. Este antimicotic de electie in criptococcoze 

(pag. 139) 


A. Este substanta activa din produsul Canesten 

B. Se utilizeaza local in candidoze cu localizare cutanata si mucoasa 

C. Se conditioneaza sub forma de comprimate de uz oral 

D. Se conditioneaza sub forma de comprimate vaginale, unguente si solutie de uz extern 





E. Pentru terapia micozelor se administreaza o singura doza. 

(pag. 139) 

F2207135. Miconazolul: 

A. Este substanta activa din produsul Canesten 

B. Se comercializeaza sub denumirea de Daktar 

C. Se poate administra si perfuzabil, intravenos 

D. Dupa aplicare pe piele si pe mucoase se absoarbe in totalitate 

E. Absorbtia digestiva este incompleta 

(pag. 139) 

F2207136. Miconazolul: 

A. Actioneaza prin modificarea permeabilitatii membranei celulare a fungilor 

B. Prezinta actiune antitrichomonazica 

C. Este un antimicotic local si sistemic 

D. Se administreaza oral in candidoza intestinala 

E. Crema este utilizata pentru terapia pitiriazisului 

(pag. 139-140) 


A. Este un antibiotic antibacterian cu spectru larg 

B. Este o pulbere cristalina usor solubila in apa 

C. Pentru activitatea antimicotica prezinta importanta diametrul particolelor 

D. Este o pulbere alba sau alb-galbuie, greu solubila in apa 

E. Se obtine si prin sinteza 

(pag. 140) 


A. Absorbtia digestiva este completa dupa administrare orala 

B. Absorbtia digestiva este lenta si incompleta 

C. Este un inductor enzimatic 

D. Timpul de injumatatire este 2-3 ore 

E. Se elimina preponderent pe cale renala 

(pag. 140) 


A. Este un antibiotic antibacterian cu efect bactericid 

B. Antimicotic de electie in infectiile candidozice 

C. Antibiotic antifungic cu efect fungicid si fungistatic 

D. Are si actiune antiinflamatoare 

E. Actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici 

(pag. 140) 


A. Se utilizeaza in terapia onicomicozelor 

B. Este de prima alegere in terapia candidozelor 

C. Este activ in micoze ale pielii capului 

D. Nu este contraindicata la gravide 

E. Scade efectul anticoagulantelor orale 

(pag. 141) 






A. Este un inhibitor enzimatic 

B. Creste efectul anticoagulantelor orale 

C. Efectele griseofulvinei sunt diminuate la asocierea cu barbiturice 

D. Este un inhibitor enzimatic 

E. Produce efecte de tip antabus la asociere cu alcool 

(pag. 141) 


A. Este un antibiotic cu structura polienica 

B. Este un antibiotic bis-triazolic 

C. Contine in structura un ciclu imidazolic 

D. Se obtine prin sinteza 

E. Este un antibiotic de biosinteza 

(pag. 141) 


A. Are caracter acid 

B. Este o pulbere alba, usor solubila in apa 

C. Este o pulbere galbena cu caracter amfoter 

D. Este o pulbere sensibila la lumina si aer 

E. Este inactivata de sucul gastric 

(pag. 142) 


A. Dupa administrare orala se absoarbe in totalitate din tubul digestiv 

B. Este activ in micoze viscerale 

C. Nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele si mucoase 

D. Este stabil la actiunea sucului gastric 

E. Realizeaza concentratii sanguine ridicate dupa administrare orala 

(pag. 142) 


A. Este activ in micoze superficiale 

B. Se administreaza oral pentru terapia unor micoze sistemice 

C. Este foarte activ fata de Candida albicans 

D. Este de prima alegere in infectii date de actinomicete 

E. Dezvolta rapid rezistenta 

(pag. 142) 


A. Se utilizeaza curativ in infectii candidozice buco-faringiene 

B. Nu este activ in micoze profunde 

C. Se utilizeaza profilactic fata de micozele bucale si intestinale in cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg 

D. Se utilizeaza in doza unica in terapia pitiriazisului 

E. Se comercializeaza sub denumirea de Stamicin 

(pag. 142) 


A. Este un antibiotic polienic cu caracter amfoter 

B. Este o macrolida nepolienica cu caracter bazic 

C. Se prezinta sub forma unei pulberi albe, solubila in apa 

D. Nu este sensibila la aer si lumina 





E. Solutiile apoase sunt inactive 

(pag. 143) 

F2207148. Pimafucina: 

A. Contine ca si substanta activa natamicina 

B. Prezinta absorbtie redusa din tubul digestiv 

C. Nu este activa pe Trichomonas vaginalis 

D. Sub forma de aerosoli se utilizeaza in terapia micozelor respiratorii 

E. pe cale orala se utilizeaza in terapia candidozelor intestinale 

(pag. 143) 

F2207149. Amfotericina B: 

A. Se obtine prin sinteza chimica 

B. Este usor solubil in apa 

C. Este un antibiotic cu structura polienica de biosinteza 

D. Prezinta absorbtie orala redusa 

E. Realizeaza concentratii ridicate in lichidul cefalo-rahidian 

(pag. 143) 


A. Este un antimicotic cu actiune fungistatica fata de levuri 

B. Este activa pe bacterii si virusuri 

C. Este inactiva pe protozoare 

D. Se utilizeaza in terapia aspergilozelor 

E. Nu este activa pe candida albicans 

(pag. 144) 


A. Este un antibiotic antimicotic cu toxicitate redusa 

B. Se utilizeaza in micoze locale si sistemice 

C. Dupa administrare parenterala se utilizeaza in terapia candidozelor viscerale 

D. Prezinta toxicitate renala, dependenta de doza utilizata 

E. Poate produce soc anafilactic 

(pag. 144) 


A. Scade nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 

B. Creste toxicitatea digitalicelor ca urmare a hipokaliemiei produse 

C. Scade efectul anticandidozic al miconazolului 

D. Nu prezinta toxicitate renala 

E. Se utilizeaza ambulator 

(pag. 144) 

F2207153. Flucitozina: 

A. Este un derivat fluorurat al citozinei 

B. Se utilizeaza exclusiv sistemic 

C. Este lipsit de reactii adverse 

D. Nu se absoarbe dupa administrare orala 

E. Se asociaza cu amfotericina B in terapia meningitelor criptococice 

(pag. 145) 






A. 

B. 

Este un derivat bis-triazolic 

Este un derivat de imidazol 

C. Traverseaza bariera hemato-encefalica 

D. Se elimina prin fecale in forma nemetabolizata 

E. 

Absorbtia orala este incompleta, scazuta cand aciditatea este redusa 

(pag. 145) 


A. 

B. 

Este un antimicotic activ fata de dermatofiti 

Nu este activ pe Candida albicans 

C. Se utilizeaza local si sistemic 

D. Nu dezvolta rezistenta 

E. 

Este inactiv in meningoencefalite 

(pag. 145) 


A. 

B. 

Se asociaza cu antiacide pentru reducerea iritabilitatii gastrice 

Se comercializeaza sub denumirea de Nizoral 

C. Nu prezinta toxicitate hepatica 

D. Se administreaza pe cale orala, in timpul mesei 

E. 

Se utilizeaza in terapia onicomicozelor 

(pag. 145-146) 

F2207157. Fluconazolul 

A. 

B. 

Este un derivat bis-triazolic 

Nu se absoarbe dupa administrare orala 

C. Difuzeaza bine in lichidul cefalo-rahidian 

D. Nu necesita reducerea dozelor in caz de insuficienta renala 

E. 

Se utilizeaza in terapia candidozelor la imunodeprimati 

(pag. 147) 

F2207158. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice prezinta si actiune antitrichomonazica? 

A. 

B. 

clorfenesina 

fluconazol 


D. econazol 

E. 

natamicina 

(pag. 138-147) 

F2207159. Precizati care dintre urmatoarele substante sunt utilizate in terapia pitiriazisului? 

A. 

B. 

Miconazol 

Tinidazol 


D. Econazol 

E. 

Flucitozina 

(pag. 137-147) 

F2307160. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt folosite 

exclusiv sistemic? 

A. 

B. 

econazol; 

flucitozina; 

C. griseofulvina; 





D. clotrimazol; 

E. 

amfotericina B. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307161. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica se 

administreaza exclusiv local? 

A. 

B. 

amfotericina B; 

econazol; 


D. griseofulvina; 

E. 

flucitozina. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307162. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? 

A. 

B. 

asocierea amfotericinei B cu curarizantele determina cresterea efectului relaxant muscular; 

amfotericina B scade toxicitatea digitalicelor; 

C. amfotericina B creste toxicitatea digitalicelor; 

D. prin asocierea amfotericinei B cu aminoglicozidele creste nefrotoxicitatea; 

E. 

prin asocierea amfotericinei B cu miconazolul scade efectul anticandidozic al acestuia. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307163. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? 

A. 

B. 

barbituricele diminua efectele griseofulvinei prin inductia enzimelor care o metabolizeaza; 

barbituricele accentueaza efectele griseofulvinei prin inhibitia enzimelor care o metabolizeaza; 

C. prin asocierea griseofulvinei cu alcool este favorizata aparitia de efecte de tip antabuz; 

D. griseofulvina scade efectul anticoagulantelor orale datorita inductiei enzimelor microzomale; 

E. 

griseofulvina creste efectul anticoagulantelor orale datorita inhibitiei enzimelor microzomale. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307164. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt inductori 

enzimatici? 

A. 

B. 

nistatina; 



D. natamicina; 

E. 

flucitozina. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307165. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru griseofulvina? 

A. 

B. 

antibiotic inactiv fata de bacterii; 

nu prezinta actiune antiinflamatoare; 

C. difuzeaza in piele (poate fi evidentiata in straturile epidermului); 

D. este inhibitor enzimatic; 

E. 

la administrarea pe cale orala prezinta o absorbtie rapida si completa prin tubul digestiv. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307166. Urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica prezinta o difuziune buna 

in LCR: 

A. 

B. 

ketoconazol; 

flucitozina; 



E. 

clotrimazol. 





(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307167. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica actioneaza 

influentand membrana celulara a fungilor? 

A. 

B. 


miconazol; 



E. 

econazol. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307168. Urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt hepatotoxice: 

A. 

B. 

flucitozina; 

natamicina; 

C. ketoconazol; 

D. nistatina; 

E. 


(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307169. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica nu actioneaza 

asupra Candida albicans? 

A. 

B. 

clotrimazol; 

pecilocin; 

C. amfotericina B; 

D. tolnaftat; 

E. 

flucitozina. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307170. Urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica pot fi administrate in 

infectii fungice sistemice in perfuzie i.v.: 

A. 

B. 

clotrimazol; 

econazol; 


D. miconazol; 

E. 


(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307171. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? 

A. 

B. 

clotrimazolul este un inhibitor enzimatic; 

griseofulvina este un antibiotic obtinut din culturi de Streptomyces noursei; 

C. amfotericina B este un antibiotic obtinut din culturi de Streptomyces nodosus; 

D. fluconazolul este un derivat de bis-triazol; 

E. 

fluconazolul este un derivat de imidazol. 

(pag. 137 - 147, vol. 1) 

F2307172. se cunosc urmatoarele forme farmaceutice care contin clotrimazol: 

A. 

B. 

solutie pentru uz extern; 

comprimate vaginale; 

C. comprimate pentru administrare pe cale orala; 

D. crema 

E. 

solutie pentru uz intern. 

(pag. 137 -147, vol 1) 






A. este indicat in infectii recidivante cu Candida pe tub digestiv 

B. este inactiv in meningoencefalite; 

C. este indicat in meningoencefalite; 

D. prezinta absorbtie scazuta la administrarea pe cale orala cand este asociat cu antiacide. 

E. prezinta ca reactii adverse: ginecomastie, fotofobie, necroza hepatica 

(pag. 137 -147, vol 1) 

F2507174. Urmatoarele antimicotice se aplica exclusiv sistemic: 



C. tolnaftat 


E. candicidin 

(pag. 138) 

F2507175. Dupa administrarea orala, clotrimazolul produce: 

A. tulburari gastrointestinale 

B. leucocitoza 

C. cistita 

D. cresterea transaminazelor hepatice 

E. halucinatii 

(pag. 139) 

F2507176. Miconazolul administrat i.v. produce: 

A. greata 

B. constipatie 

C. trombocitopenie 

D. bradicardie 

E. anemie 

(pag. 139) 

F2507177. Nistatin are urmatoarele caracteristici: 


B. este antibiotic 

C. este eficient in micozele viscerale 

D. nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele 

E. se elimina prin fecale 

(pag. 142) 

F2507178. Care dintre urmatoarele interactiuni ale amfotericinei B sunt adevarate ? 

A. asocierea cu curarizante determina cresterea efectului relaxant muscular 

B. creste nefrotoxicitatea la asocierea cu aminoglicozide 

C. scade toxicitatea digitalicelor 

D. scade efectul anticandidozic al miconazolului 

E. creste efectul anticandidozic al miconazolului 

(pag. 144) 

F2507179. Efectele adverse ale amfotericinei B sunt: 

A. cefalee 

B. greturi 

C. leziuni hepatice 





D. agranulocitoza 

E. 

hiperkaliemie 

(pag. 144) 

F2507180. Flucitozina are urmatoarele proprietati: 

A. 

B. 

se absoarbe bine oral 

nu difuzeaza bine in l.c.r. 

C. are actiune fungicida 

D. are eficacitate redusa cand se administreaza singura 

E. 

produce hepatotoxicitate 

(pag. 145) 


A. 

B. 

este derivat de imidazol 

absorbtia creste cu scaderea aciditatii 

C. se excreta urinar sub forma de metaboliti 

D. se elimina prin fecale sub forma de metaboliti 

E. 

are T1/2 de 24 ore 

(pag. 145) 

F2507182. Efectele adverse ale ketoconazolului sunt: 

A. 

B. 

cefalee 

fotofobie 

C. depresie 

D. ginecomastie 

E. 

uneori necroza hepatica acuta 

(pag. 146) 

F2607183. Caracteristicile restaurarilor protetice mobilizabile sunt: 

A. 

B. 

integrare în cadrul ADM îndelungata 

eficienta masticatorie asemanatoare arcadelor naturale daca DVO a fost determinata corect; 

C. restabilirea ocluziei este usor de efectuat si întotdeauna se obtine o ocluzie stabila; 

D. termoreceptia, fonatia si perceptia gustativa sunt perturbate; 

E. 

posibilitatile de individualizare si compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat. 

(pag. 414) 

F2607184. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de: 

A. 

B. 

conditii generale; 

necesitatile fizionomice ale pacientului; 

C. numarul dintilor restanti; 

D. statusul parodontal al dintilor restanti; 

E. 

morfologia dintilor restanti. 

(pag. 415) 

F2607185. Valoarea parodontala a dintilor stâlpi, la un edentat partial este dependenta de mai multi 

factori: 

A. 

B. 

de pozitia de intercuspidare maxima; 

de morfologia radiculara; 

C. de depulparea dintilor; 

D. de gradul de uzura a dintilor; 

E. 

de profesie, vârsta, sex. 

(pag. 418) 





F2607186. În etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentat partial ne intereseaza 

urmatoarele pozitii mandibulare: 

A. 

B. 

propulsie pâna la pozitia cap la cap; 

pozitia de repaus mandibular; 

C. lateralitate dreapta si stânga; 

D. pozitia de intercuspidare maxima; 

E. 

ocluzia din relatie centrica. 

(pag. 419) 

F2607187. Decizia de a nu practica o terapie endodontica înaintea restaurarii protetice se bazeaza pe 

urmatorii factori: 

A. 

B. 

pacientul este tânar; 

nu exista radiotransparente periapicale; 

C. pacientul este asimptomatic; 

D. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase; 

E. 

chiar daca exista sensibilitate la prepararea dintelui, aceasta va disparea odata cu aplicarea lucrarii 

protetice în cavitatea bucala. 

(pag. 439) 

F2607188. Dupa topografia zonei în care sunt inserate restaurarile protetice fixe (RPF) se pot clasifica 

în: 

A. 

B. 

RPF la maxilar si mandibula; 

RPF continue; 

C. RPF laterale; 

D. RPF extinse fronto-laterale; 

E. 

RPF fixate. 

(pag. 483) 

F2607189. Edentatia de molar prim superior implica urmatoarea conduita terapeutica: 

A. 

B. 

daca a survenit în adolescenta nu se efectueaza nici un act terapeutic pâna la 18-20 ani, când va erupe 

molarul 3 si va închide bresa; 

este urgenta stomatologica; 

C. daca asurvenit la vârsta timpurie bresa se inchide prin deplasarea dintilor limitrofi; 

D. realizarea unei lucrari protetice fixe de pe molarul 2 cu o extensie meziala; 

E. 

realizarea unei lucrari protetice fixe pe molarul 3, molarul 2 permanent cu un intermediar sub forma de 

extensie meziala. 

(pag. 456) 

F2607190. Edentatia de premolar prim superior se caracterizeaza prin: 

A. 

B. 

este edentatie cl. a IV-a Kennedy; 

rezolvarea terapeutica este o restaurare cu doua elemente de agregare (canin si premolar 2); 

C. este edentatie cl a III-a Kennedy; 

D. se poate realiza o lucrare protetica fixa pe premolarul 2 si molarul 1 permanent; 

E. 

la persoanele adulte si vârstnici la care s-a produs o atrofie pulpara intra în discutie o restaurare adeziva 

cu pregatiri peliculare. 

(pag. 458) 

F2607191. Restaurarile fixe la mandibula au urmatoarele caracteristici: 

A. 

B. 

prin stopurile ocluzale stabilizeaza ocluzia în pozitia de relatie centrica; 

o restaurare fixa extinsa la mandibula are sanse mari de descimentare de pe dintii stâlpi distali; 

C. edentatiile întinse contraindica restaurarile fixe totale; 

D. în comparatie cu zona frotala superioara, în zona frontala inferioara nu primeaza cerintele fonetice si 

estetice ci doar cele de rezistenta 





E. în zona frontala mandibulara dintii sunt doar partial vizibili. 

(pag. 473) 

F2607192. Semnele radiologice caracteristice alveolizei verticale sunt: 

A. apare în directie oblica; 

B. sept osos interradicular compact; 

C. pierdere osoasa de-a lungul radacinii dintelui; 

D. spatiu periodontal cu raditransparenta uniforma; 

E. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma. 

(pag. 449)

104159162-farmacie-part1

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?