6R3kNBmBL

Direcția Generală Comunicare
Unitatea Monitorizarea Opiniei Publice
Eurobarometru Parlamentul European (EB/PE 84.1)
Bruxelles, 14 Octombrie 2015
Parlametru 2015 – Partea I
Principalele provocări pentru UE, migrația, precum și situația economică și socială
SUMAR ANALITIC
Acoperire:
Grup țintă:
Metodologie:
Anchetă pe teren:
UE28 (28 150 cetățeni UE)
Cetățeni europeni cu vârsta de 15 ani și mai mult
Interviu direct / față-în-față (CAPI)
19-29 Septembrie 2015, TNS opinion
I. PROVOCĂRILE PRINCIPALE CU CARE SE CONFRUNTĂ UNIUNEA EUROPEANĂ ......................... 10
II. MIGRAȚIA ............................................................................................................................................................ 14
A.PENTRU O ABORDARE GLOBALĂ COMUNĂ PRIVIND POLITICA DE MIGRAȚIE .......................... 14
1. Luarea deciziilor privind chestiunea migrației ............................................................................................... 14
2. Suport financiar statelor membre care în prezent se confruntă cu cele mai multe fluxuri de migrație........... 17
3. Proceduri de migrație legală similare în toate statele membre ale UE ........................................................... 20
4. Simplificarea procedurilor de migrație legală ................................................................................................ 23
B.DISTRIBUIREA SOLICITANȚILOR DE AZIL ÎNTRE STATELE MEMBRE ........................................... 26
1. O distribuire mai bună a solicitanților de azil................................................................................................. 26
2. O distribuire mai bună a solicitanților de azil, în caz de răspuns afirmativ, conform căror criterii? .............. 29
C.MIGRAȚIA LEGALĂ ȘI PERCEPȚII PRIVIND ECONOMIA...................................................................... 32
D.PERCEPȚII PRIVIND PREZENȚA CETĂȚENILOR DIN ALTE STATE MEMBRE ALE UE ................ 35
1. Prezența cetățenilor din alte state membre ale UE și impactul asupra economiei .......................................... 35
2. Prezența cetățenilor din alte state membre ale UE și diversitatea culturală.................................................... 38
III. SITUAȚIA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ ............................................................................................................ 41
A.RITMUL INTEGRĂRII EUROPENE................................................................................................................. 41
B.REACȚIA STATELOR MEMBRE LA CRIZĂ ................................................................................................. 45
C.CRIZA: CARE ESTE SITUAȚIA ACTUALĂ? ................................................................................................. 49
D.CUM ESTE PERCEPUTĂ PROPRIA SITUAȚIE FINANCIARĂ .................................................................. 52
1. Situația financiară a gospodăriei până în prezent ........................................................................................... 52
2. Situația financiară a gospodăriei în viitor ....................................................................................................... 55
1

Notă
Cititorii ar trebui să țină cont de faptul că rezultatele studiului reprezintă estimări, a căror acuratețe
- în cazul în care celelalte variabile nu se modifică - depinde de dimensiunea eșantionului și de
procentul examinat. Pentru eșantioane de aproximativ 1 000 de interviuri (mărime a e șantionului
utilizată în general la nivel național), procentul real, adică în cazul în care întreaga populație ar
participa la studiu, ar varia în limita următoarelor intervale de încredere:
Procentele examinate 10 % sau 90 %
20 % sau
80 %
30 % sau 70 % 40 % sau 60 % 50 %
Limite de încredere +/- 1,9 puncte +/- 2,5 puncte +/- 2,7 puncte +/- 3,0 puncte +/- 3,1 puncte
2

Introducere
Aceasta este prima parte a anchetei Parlametru efectuate în cele 28 de state membre ale UE; munca
de teren aferentă a fost realizată de întreprinderea TNS opinion în perioada 19 - 29 septembrie
2015.
Prima parte a anchetei este consacrată migrației și situației economice și sociale. Cea de a doua
parte, care va fi publicată separat, se va concentra asupra subiectelor abordate în mod tradițional de
Parlametru, și anume Parlamentul European, identitate, cetățenie și altele.
Ca în cazul tuturor anchetelor de acest tip, trebuie să se țină seama de contextul european, național
și internațional în care s-au desfășurat interviurile.
Contextul Uniunii Europene este dominat atât de valul recent de migrație și de consecințele
acestuia, cât și de dezbaterile privind viitoarea UE și uniune economică și monetară în special.
Printre evenimentele notabile la nivel național se numără alegerile de la 20 septembrie din Grecia,
dezbaterile preelectorale din Portugalia și Polonia și alegerile regionale din Spania și Austria.
Pe scena internațională, situația din Orientul Mijlociu și, nu în ultimul rând, lupta împotriva
terorismului sunt în continuare subiecte care ocupă prima pagină a ziarelor.
Rezultatele anchetei indică în mod clar că anumite evenimente au un impact major asupra
răspunsurilor respondenților.
Media europeană este ponderată, iar cele șase state membre cu cea mai numeroasă populație
reprezintă aproximativ 70 % din această medie.
3

Principalele constatări
I. PROVOCĂRILE PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ
Există două provocări majore pentru viitor: soluționarea problemei șomajului și
imigrația
Șomajul încă este considerat cea mai urgentă provocare, cu 49 % (cu 6 puncte procentuale
mai puțin decât în iunie 2013), însă imigrația a urcat în clasament, situându-se în prezent
pe locul doi, cu 47 % (cu 33 de puncte procentuale mai mult). În nouă țări, procentajul
înregistrat este de peste 50 %.
O altă provocare majoră subliniată de europeni este terorismul, care a urcat, de asemenea,
foarte rapid în clasament (26 % - cu 15 puncte procentuale mai mult comparativ cu iunie
2013).
II.
MIGRAȚIA
Ancheta acoperă mai multe subiecte, și anume: abordarea migrației, modul în care cetățenii
percep legăturile dintre migrație și economie, precum și, în cele din urmă, modul în care este
percepută prezența resortisanților din alte state membre, atât sub aspect economic, cât și sub
aspect cultural.
A. În sprijinul unei abordări globale privind politica în domeniul migrației
Luarea deciziilor: 66 % dintre respondenți sunt de părere că ar trebui adoptate „mai multe
decizii” la nivel european, în timp ce 23 % afirmă contrariul.
Sprijin financiar: în ceea ce privește „sprijinul financiar prioritar” acordat recent statelor
membre se confruntă cu cele mai multe fluxuri de migrație pe țărm și la granițe, 62 % dintre
respondenți consideră că acesta este „un lucru bun”. 15 % consideră că este „un lucru rău”,
iar 20 % consideră că nu este „nici bine și nici rău”.
Procedurile de migrație legală: 79 % dintre respondenți sunt de părere că procedurile ar
trebui să fie „aceleași” în toate statele membre ale UE, iar 15 % resping această abordare.
Simplificare: 66 % dintre europeni sunt de acord cu „simplificarea procedurilor de migrație
legală”, care, potrivit acestora, „ar face posibilă combaterea eficientă a migrației
clandestine”. În schimb, 23 % sunt „în dezacord”, iar 11 % „nu știu” dacă simplificarea ar fi
sau nu oportună.
B. Distribuirea solicitanților de azil în rândul statelor membre
La fel ca în cazul tuturor celorlalte întrebări, defalcările în funcție de țară sunt prezentate în
tabelele și graficele de mai jos. Ele reflectă varietatea percepțiilor publice care rezultă din
circumstanțele specifice apărute în fiecare dintre statele membre individuale. Această întrebare
a avut două părți.
4

Mai întâi, cetățenii din fiecare stat membru au fost întrebați dacă „numărul solicitanților de
azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE”.
Aproape 8 din 10 respondenți (78 %) au răspuns afirmativ, însă există diferențe
considerabile de la o țară la alta, procentele înregistrate variind de la 97 % în Germania și
94 % în Suedia, până la 31 % în Slovacia și 33 % în Republica Cehă.
În Grecia și Italia, două dintre țările care trebuie să-și asume cea mai mare răspundere
pentru primirea inițială a migranților, procentele se ridică la 91 % și, respectiv, 84 %.
Ulterior, persoanele din fiecare stat membru care au răspuns afirmativ la întrebarea
precedentă (78 % în UE în ansamblul său) au fost întrebate dacă „distribuirea solicitanților
de azil ar trebui să fie decisă la nivelul UE pe baza unor cote obligatorii”.
În UE în ansamblu, 75 % dintre respondenți au fost „de acord” cu această din urmă
propunere, însă, și de această dată, se remarcă variații vizibile ale cifrelor înregistrate în
fiecare dintre statele membre.
Din cei 97 % dintre germanii care consideră că solicitanții de azil ar trebui distribuiți mai
bine, 89 % susțin cotele obligatorii. În schimb, din cei 31 % dintre slovacii care sunt de
acord cu o distribuire mai bună a solicitanților de azil, 51 % se declară în favoarea cotelor
obligatorii.
C. Migrația legală și percepțiile economice
Statele membre ale UE „au nevoie de migranți legali, care să lucreze în anumite sectoare ale
economiei”?
La nivelul UE, majoritatea absolută este de acord cu această abordare, însă acest rezultat nu
corespunde răspunsurilor la întrebările precedente.
51 % dintre europeni au răspuns cu „da” la întrebare, iar 42 % cu „nu”.
La nivel național, diferențele urmează în mare parte modelul celor prezentate mai sus.
Cel mai înalt nivel de sprijin se înregistrează în Suedia (77 %), Germania și Danemarca
(72 %) și în Regatul Unit (70 %).
Dintre cele 19 state membre în care mai puțin de 50 % dintre respondenți au răspuns
afirmativ, proporția cea mai redusă a acestui răspuns apare în Slovacia (19 %), Bulgaria
(24 %), Ungaria (24 %), urmată de Republica Cehă (25 %), România (28 %), Grecia (31 %)
și Slovenia (32 %).
D. Percepțiile privind prezența cetățenilor din alte state membre ale UE
Interviurile s-au încheiat cu două întrebări referitoare la acest aspect legat de viața în UE.
5

Prezența cetățenilor din alte state membre și impactul economic
La nivelul UE, 56 % dintre respondenți sunt „de acord” cu faptul că prezența cetățenilor din
alte state membre pe teritoriul lor național constituie „un lucru bun” pentru economia țării
lor, în timp ce 35 % sunt „în dezacord” cu această afirmație.
La nivel național rezultatele studiului evidențiază diferențele existente de la o țară la alta.
Țările în care se înregistrează cele mai multe opinii pozitive cu privire la prezența altor
resortisanți din UE pe teritoriul lor sunt Suedia (79 %), Luxemburg (77 %), Germania
(72 %) și Danemarca (71%).
Cu toate acestea, în cinci țări, o majoritate absolută (66 % în Cipru, 60 % în Republica
Cehă și Slovacia, 58 % în Grecia și 56 % în Ungaria) nu consideră oportună prezența
cetățenilor din alte state membre.
Prezența cetățenilor din alte state membre și diversitatea culturală
La nivelul UE, 66 % dintre respondenți consideră că prezența cetățenilor din alte state
membre contribuie la diversitatea vieții culturale din țara lor.
La nivel național, se remarcă aceleași diferențe.
Această idee este sprijinită în cea mai mare măsură în Suedia (88 %), Luxemburg (84 %)
și Danemarca (83 %).
În schimb, țările care se opun cel mai mult sunt Republica Cehă (33 %), Slovacia (39 %),
Bulgaria (42 %), și Ungaria (49 %).
III.
SITUAȚIA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ
Europenilor li s-au adresat întrebări cu privire la diverse aspecte legate de situația economică și
socială, și anume ritmul integrării europene, răspunsul statelor membre la criză, sentimentele lor
personale cu privire la redresarea economică (sau lipsa a cesteia) și percepția lor în ceea ce
privește situația financiară a gospodăriei lor.
A. Ritmul integrării europene
În general, integrarea europeană ar trebui să se realizeze în același ritm în toate domeniile sau
acesta ar trebui să varieze în funcție de politicile comune care urmează să fie puse în aplicare?
La nivel european, dacă s-ar considera oportună consolidarea unei politici europene
comune în anumite domenii-cheie, cât de rapid ar trebui să se realizeze acest lucru? :
48 % dintre respondenți (cu un punct procentual mai puțin față de anul trecut) consideră că
este mai bine „să se aștepte ca toate statele membre ale UE să fie pregătite”, iar 41 % (cu
două puncte procentuale mai mult față de anul trecut) consideră că cei care doresc să
progreseze ar trebui „să facă acest lucru fără să aștepte celelalte state membre”.
6

La nivel național, numărul persoanelor care consideră că statele membre ar trebui să
avanseze individual, fără să le aștepte pe celelalte, a crescut cel mai mult în Cipru (48 %, cu
16 puncte procentuale mai mult), România (37 %, cu 10 puncte procentuale mai mult) și
Ungaria (52 %, cu 8 puncte procentuale mai mult).
În schimb, în Regatul Unit (62 %, cu 9 puncte procentuale mai mult), Estonia (44 %, cu 4
puncte procentuale mai mult), Franța (46 %, cu 3 puncte procentuale mai mult) și Polonia
(46 %, cu 3 puncte procentuale mai mult), s-au înregistrat de data aceasta mai mulți
respondenți care sunt de părere că ar fi de preferat să se aștepte până când toate statele
membre vor fi pregătire să avanseze în același ritm.
B. Răspunsul statelor membre la criză
La nivel european, de la ultima anchetă din septembrie 2011, s-a înregistrat o inversare
foarte evidentă a tendinței dominante. În prezent, o majoritate absolută (51 %, cu 10
puncte procentuale mai mult) consideră că statele membre au acționat „individual”. În
schimb, 39 % (cu 9 puncte procentuale mai pu țin) sunt de părere că statele membre au
acționat „într-un mod coordonat cu celelalte țări din UE”.
La nivel național, percepția conform căreia statele membre au adoptat propriile acțiuni ca
răspuns la criză a crescut vertiginos în Cipru (61 %, cu 28 de puncte procentuale mai mult
față de septembrie 2011) și în Grecia (61 %, cu 21 de puncte procentuale mai mult), unde, în
2011, majoritatea era de părere că statele membre au acționat în mod coordonat.
Percepția potrivit căreia acțiunea statelor membre ca răspuns la criză a fost coordonată
s-a modificat vizibil, de asemenea, în alte două țări, scăzând cu 19 puncte procentuale în
Bulgaria (37 %) și cu 18 puncte procentuale în Germania (43 %).
C. Criza: care este situația actuală?
La nivel european, s-au înregistrat modificări semnificative și cu privire la acest subiect.
Deși numărul respondenților care consideră că „criza va dura mulți ani” este ridicat (32 %),
acesta a scăzut în mod evident (cu 9 puncte procentuale) comparativ cu 2011 (când atingea
41 %).
În schimb, numărul respondenților care consideră că „deja revenim la creșterea economică”
este în mod evident din ce în ce mai mare (20 %, cu 12 puncte procentuale mai mult).
La nivel național, opinia potrivit căreia se revine la creștere a câștigat cel mai mult teren în
Malta (65 %, cu 52 de puncte procentuale mai mult), Irlanda (47 %, cu 45 de puncte
procentuale mai mult) și Regatul Unit (40 %, cu 35 de puncte procentuale mai mult).
D. Percepția referitoare la situația financiară personală
Respondenții au fost întrebați cum au perceput situația financiară din gospodăria lor în ultimii
doi ani și cum cred că se va schimba aceasta în următorii doi ani.
7

Speranțe de viitor la nivel european
În ceea ce privește ultimii doi ani, 40 % dintre europeni consideră că, dacă s-a schimbat în
vreun fel, situația lor „s-a înrăutățit”, 24 % sunt de părere că „s-a îmbunătățit”, iar 35 % cred
că „nu s-a schimbat” (răspuns spontan).
În ceea ce privește următorii doi ani, 31 % sunt de părere că situația lor „se va îmbunătăți”,
25 % cred că „se va înrăutăți”, iar 38 % că „nu se va schimba” (răspuns spontan).
Situații contrastante la nivel național
Cele mai puțin optimiste țări: în Grecia, 90 % dintre respondenți susțin că situația lor s-a
înrăutățit în ultimii doi ani, iar 12 % cred că aceasta se va îmbunătăți în următorii doi ani. În
Cipru, 68 % declară că situația lor s-a agravat în trecut, iar 29 % sunt încrezători că aceasta
se va îmbunătăți pe viitor. În Franța, 57 % susțin că situația lor s-a agravat în ultimii doi ani,
iar 22 % cred că aceasta se va îmbunătăți pe viitor.
Cele mai optimiste țări: în Danemarca, 17 % dintre respondenți au impresia că situația lor
s-a deteriorat, iar 41 % cred că situația lor se va îmbunătăți. În Malta, 18 % consideră că
situația lor s-a înrăutățit, iar 44 % cred că se va îmbunătăți. În Germania, 22 % consideră că
situația lor s-a înrăutățit în trecut, în timp ce 24 % se așteaptă ca aceasta să se
îmbunătățească pe viitor.
8

Unitatea Monitorizarea Opiniei Publice
Jacques Nancy +32 2 284 24 85
EPEurobarometer@europarl.europa.eu
9

I. PROVOCĂRILE PRINCIPALE CU CARE SE CONFRUNTĂ UNIUNEA
EUROPEANĂ
1) Media UE
10

2) Rezultate la nivel național
a) Şomajul
11

) Imigrația
12

3) Evoluții la nivel național
Primii șase itemi menționați
Clasificarea ierarhică este stabilită cu referință la evoluția item-ului “imigrație”
13

II. MIGRAȚIA
A. PENTRU O ABORDARE GLOBALĂ COMUNĂ PRIVIND POLITICA DE
MIGRAȚIE
1. Luarea deciziilor privind chestiunea migrației
1) Media UE
14

2) Rezultate la nivel național
15

16

2. Suport financiar statelor membre care în prezent se confruntă cu cele mai multe
fluxuri de migrație
1) Media UE
17

2) Rezultate la nivel național
18

19

3. Proceduri de migrație legală similare în toate statele membre ale UE
1) Media UE
20

2) Rezultate la nivel național
21

22

4. Simplificarea procedurilor de migrație legală
1) Media UE
23

2) Rezultate la nivel național
24

25

B. DISTRIBUIREA SOLICITANȚILOR DE AZIL ÎNTRE STATELE MEMBRE
1. O distribuire mai bună a solicitanților de azil
1) Media UE
26

2) Rezultate la nivel național
27

28

2. O distribuire mai bună a solicitanților de azil, în caz de răspuns afirmativ, conform
căror criterii?
1) Media UE
* Bază: respondenții care sunt de acord cu afirmația:
“Numărul solicitanților de azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE“
(78% din eșantionul total la nivel UE)
29

2) Rezultate la nivel național
* Bază: respondenții care sunt de acord cu afirmația:
“Numărul solicitanților de azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE“
(78% din eșantionul total la nivel UE)
La nivel național, rezultatele ar trebui citite astfel:
În Germania, din cei 97% de respondenți care consideră că numărul solicitanților de
azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE, 89% sunt de
părere că acest fapt ar trebui decis la nivel UE pe baza unor cote obligatorii.
În Slovacia, din cei 31% de respondenți care consideră că numărul solicitanților de
azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE, 51% sunt de
părere că acest fapt ar trebui decis la nivel UE pe baza unor cote obligatorii.
30

* Bază: respondenții care sunt de acord cu afirmația:
“Numărul solicitanților de azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE“
(78% din eșantionul total la nivel UE)
La nivel național, rezultatele ar trebui citite astfel:
În Germania, din cei 97% de respondenți care consideră că numărul solicitanților de
azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE, 89% sunt de
părere că acest fapt ar trebui decis la nivel UE pe baza unor cote obligatorii.
În Slovacia, din cei 31% de respondenți care consideră că numărul solicitanților de
azil ar trebui distribuit mai bine între toate statele membre ale UE, 51% sunt de
părere că acest fapt ar trebui decis la nivel UE pe baza unor cote obligatorii.
31

C. MIGRAȚIA LEGALĂ ȘI PERCEPȚII PRIVIND ECONOMIA
1) Media UE
32

2) Rezultate la nivel național
33

34

D. PERCEPȚII PRIVIND PREZENȚA CETĂȚENILOR DIN ALTE STATE
MEMBRE ALE UE
1. Prezența cetățenilor din alte state membre ale UE și impactul asupra economiei
1) Media UE
35

2) Rezultate la nivel național
36

37

2. Prezența cetățenilor din alte state membre ale UE și diversitatea culturală
1) Media UE
38

2) Rezultate la nivel național
39

40

III. SITUAȚIA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ
A. RITMUL INTEGRĂRII EUROPENE
1) Media UE
41

2) Rezultate la nivel național
42

43

3) Evoluții la nivel național
44

B. REACȚIA STATELOR MEMBRE LA CRIZĂ
1) Media UE
45

2) Rezultate la nivel național
46

47

3) Evoluții la nivel național
NA* = nu a fost adresată. Întrebarea nu a fost adresată în această țară în cadrul sondajului precedent
48

C. CRIZA: CARE ESTE SITUAȚIA ACTUALĂ?
1) Media UE
49

2) Rezultate la nivel național
50

3) Evoluții la nivel național
NA* = nu a fost adresată. Întrebarea nu a fost adresată în această țară în cadrul sondajului precedent
51

D. CUM ESTE PERCEPUTĂ PROPRIA SITUAȚIE FINANCIARĂ
1. Situația financiară a gospodăriei până în prezent
1) Media UE
52

2) Rezultate la nivel național
53

54

2. Situația financiară a gospodăriei în viitor
1) Media UE
55

2) Rezultate la nivel național
56

57