01.06.2022 Views

EUYC România: Ziua Mondială a Mediului 2022

Materiale didactice

Materiale didactice

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Materiale didactice<br />

EU Youth Cinema: Green Deal<br />

<strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> <strong>2022</strong><br />

1


Cuprins<br />

1. Despre <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> din 5 iunie ..................................................................... 3<br />

1.1. <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> <strong>2022</strong> #OnlyOneEarth .......................................................................... 4<br />

1.2 Aflați cum poate fiecare dintre noi să contribuie la protejarea și refacerea planetei .................. 5<br />

2. Colecția de filme WED ......................................................................................................... 8<br />

2.1 ImagineFor1Minute ....................................................................................................................... 8<br />

2.2. Redefinește. Reconstruiește. Restaurează. .................................................................................. 9<br />

2.3 #ForNature .................................................................................................................................. 11<br />

2.4 Thank You Sea ............................................................................................................................. 12<br />

2.5 #NatureNow ................................................................................................................................ 14<br />

2.6 Despre regizorul Tom Mustill ...................................................................................................... 17<br />

3. Alte materiale didactice .................................................................................................... 18<br />

3.1. Sfaturi pentru predarea sustenabilității ..................................................................................... 18<br />

3.2. Teme suplimentare .................................................................................................................... 19<br />

2


1. Despre <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> din 5 iunie<br />

Din 1974, <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> s-a transformat într-o mișcare globală de conștientizare a<br />

problemelor de mediu și căi de acțiune privind problemele planetare urgente.<br />

Sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), în ultimele cinci decenii,<br />

milioane de oameni au participat la Zilele Mondiale ale <strong>Mediului</strong>, contribuind la schimbarea și<br />

la motivarea politicii naționale și internaționale de mediu. Fiecare Zi <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> se<br />

concentrează pe o anumită temă, acoperind aspecte precum poluarea marină, încălzirea<br />

globală, consumul sustenabil și infracțiuni asupra faunei sălbatice.<br />

<strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> atrage atenția la nivel mondial asupra provocărilor urgente de<br />

mediu ale vremurilor noastre. Această zi internațională a ONU a devenit cea mai mare<br />

platformă globală de sensibilizare în domeniul mediului, milioane de oameni din întreaga lume<br />

implicându-se pentru a proteja planeta.<br />

Punctul de plecare al Zilei Mondiale a <strong>Mediului</strong><br />

1972 Adunarea Generală a ONU desemnează ziua de 5 iunie drept <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong>,<br />

marcând prima zi a Conferinței de la Stockholm privind Mediul Uman. O altă rezoluție,<br />

adoptată de Adunarea Generală în aceeași zi, duce la crearea Programului ONU pentru Mediu.<br />

1974 <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> este sărbătorită pentru prima dată cu sloganul „Un singur<br />

Pământ”.<br />

<strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> <strong>2022</strong><br />

<strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> <strong>2022</strong> este găzduită de Suedia. Campania Zilei Mondiale a <strong>Mediului</strong><br />

<strong>2022</strong> #OnlyOneEarth (Un singur Pământ) face apel la o acțiune colectivă și transformatoare la<br />

scară globală pentru a celebra, proteja și restaura planeta noastră.<br />

„Un singur Pământ” a fost sloganul Conferinței de la Stockholm din 1972. <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a<br />

<strong>Mediului</strong> din <strong>2022</strong> reactualizează acest slogan pentru a sublinia faptul că planeta Pământ este<br />

în continuare singura planetă locuibilă pe care o avem și pentru a face presiuni în favoarea<br />

unor acțiuni de transformare care să restabilească echilibrul pentru a crea un viitor mai bun<br />

pentru noi toți.<br />

Peste 150 de țări participă și urmează apelul pentru o acțiune colectivă, de transformare la<br />

scară globală, pentru a celebra, proteja și restaura planeta noastră. ONU va implica guvernele,<br />

companiile, societatea civilă, școlile, persoanele publice, orașele și comunitățile pentru a<br />

crește gradul de conștientizare și pentru a celebra acțiunile de mediu.<br />

Casetă de informații<br />

Istoria Zilei Mondiale a <strong>Mediului</strong>, împreună cu temele din 1974-2021, poate fi accesată<br />

aici:


1.1. <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> <strong>2022</strong> #OnlyOneEarth<br />

Imaginea de ansamblu: Care este miza?<br />

• Folosim echivalentul a 1,6 Terre pentru a ne menține modul de viață actual, iar<br />

ecosistemele nu pot face față cerințelor noastre.<br />

• Diferența dintre ceea ce trebuie să cheltuim pentru a ne adapta și ceea ce cheltuim în<br />

mod real este din ce în ce mai mare. Costurile estimate ale adaptării continuă să<br />

crească și ar putea ajunge la 280-500 de miliarde de dolari pe an până în 2050 doar<br />

pentru țările în curs de dezvoltare.<br />

• Oamenii și societatea civilă trebuie să joace un rol cheie în sensibilizarea și îndemnarea<br />

guvernelor și a sectorului privat să facă schimbări la scară largă.<br />

Schimbări climatice<br />

• Pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C până la sfârșitul secolului, trebuie să reducem<br />

la jumătate emisiile anuale de gaze cu efect de seră până în 2030.<br />

• Există o șansă de 50% ca încălzirea globală să depășească 1,5°C în următoarele două<br />

decenii.<br />

• Metanul, componenta principală a gazului natural, este responsabil pentru mai mult<br />

de 25% din încălzirea globală cu care ne confruntăm în prezent.<br />

• Criza climatică provoacă fenomene meteorologice extreme care ucid sau determină<br />

mii de oameni să se mute și duc la pierderi economice de ordinul miliardelor de dolari.<br />

• Investițiile în energia din surse regenerabile pot genera multiplicatori economici<br />

importanți, au un potențial ridicat de atragere a investițiilor private și reprezintă un<br />

pas important pe drumul către decarbonizarea întregii economii.<br />

• Chiar și în cel mai optimist scenariu, în care se ajunge la un nivel net zero până în 2050,<br />

încălzirea globală va continua pe termen scurt și mediu, putând să se stabilizeze la<br />

1,5°C peste nivelurile preindustriale.<br />

Pierderea naturii și a biodiversității<br />

• Degradarea ecosistemelor afectează bunăstarea a aproximativ 3,2 miliarde de oameni,<br />

adică 40% din populația lumii.<br />

• Refacerea a 15% din terenurile convertite, oprind în același timp conversia în<br />

continuare a ecosistemelor naturale, poate preveni 60% din extincțiile preconizate ale<br />

unor specii.<br />

• În fiecare an, pierdem servicii ecosistemice în valoare de peste 10 % din producția<br />

noastră economică globală.<br />

• Aproximativ o treime din terenurile agricole din lume sunt degradate, aproximativ 87%<br />

din zonele umede interioare din întreaga lume au dispărut de la 1700 și o treime din<br />

speciile de pești comerciali sunt supraexploatate.<br />

• Sistemele alimentare sunt responsabile pentru 80% din pierderea biodiversității, iar<br />

80% din terenurile agricole sunt destinate creșterii animalelor și hrănirii acestora, în<br />

timp ce furnizează doar 20% din aportul de calorii.<br />

Poluare<br />

• Poluarea aerului provoacă aproximativ 7 milioane de decese premature în fiecare an,<br />

adică unul din nouă decese. Nouă din 10 oameni respiră aer poluat, ceea ce face acest<br />

aspect cel mai important risc pentru sănătatea mediului din zilele noastre.<br />

4


• Doar 57% dintre țări au o definiție legală a poluării aerului. În 2019, 92% dintre oameni<br />

s-au confruntat cu o poluare a aerului care depășește limitele sigure stabilite de<br />

Organizația <strong>Mondială</strong> a Sănătății.<br />

• Cel mai recent ciclu de monitorizare a ODD a arătat că peste 3 miliarde de oameni sunt<br />

în pericol din cauza faptului că nu cunosc suficient de bine starea resurselor de apă de<br />

suprafață și subterane.<br />

Deșeuri<br />

• În cazul unui scenariu de menținere a situației actuale, cantitatea anuală de deșeuri de<br />

plastic care intră în ecosistemele acvatice s-ar putea aproape tripla, de la 9-14 milioane<br />

de tone în 2016 la 23-37 milioane de tone până în 2040.<br />

• Se estimează că, la nivel mondial, costul economic total al poluării marine cu plastic<br />

asupra turismului, pescuitului și acvaculturii a fost de 6-19 miliarde de dolari în anul<br />

2018.<br />

• Din 1950 până în 2017, s-au produs aproximativ 9,2 miliarde de tone de plastic, dintre<br />

care 7 miliarde de tone au devenit deșeuri.<br />

Casetă de informații<br />

Știați că?<br />

#OnlyOneEarth fapte și cifre pentru <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> 5 iunie <strong>2022</strong>


✓ Răspândiți-vă cunoștințele<br />

Aprofundați cunoașterea științifică a unei probleme care vă preocupă și răspândiți-vă<br />

cunoștințele cu elevii, prietenii, familia și comunitatea dumneavoastră, precum și în<br />

cadrul unor discuții publice, inclusiv pe rețelele de socializare.<br />

✓ Implicați-vă<br />

Alăturați-vă unei organizații locale care promovează sustenabilitatea și refacerea<br />

naturii, inclusiv prin campanii pentru schimbări sistemice.<br />

Faceți alegeri sustenabile<br />

Mai jos este doar o listă a numeroaselor moduri în care ne putem schimba stilul de viață.<br />

Însumate, alegerile personale durabile au puterea de a remodela economiile locale și<br />

naționale și de a genera schimbări care pot duce la transformare.<br />

Mâncare<br />

Având în vedere că populația mondială va atinge 9 miliarde de locuitori până în 2050, cererea<br />

de alimente crește rapid, ceea ce sporește presiunea asupra resurselor naturale ale planetei.<br />

Cu toții putem contribui la reducerea impactului negativ prin mici schimbări în modul în care<br />

cumpărăm și consumăm alimente. O dietă echilibrată, bazată pe plante, este benefică pentru<br />

sănătatea noastră și a planetei.<br />

Lucruri<br />

✓ Echilibrați-vă dieta<br />

O dietă echilibrată oferă energie și nutrienți din mai multe grupe de alimente diferite.<br />

Reduceți alimentele a căror producție necesită mai multe resurse naturale, în special<br />

apă (carnea consumă mai mult decât plantele sau legumele), sau fructele și legumele<br />

care nu sunt de sezon sau sunt importate pe distanțe mari.<br />

✓ Consumați toate alimentele<br />

Cumpărați doar alimentele de care aveți nevoie și consumați-le pe toate - dacă le<br />

aruncați, vă aruncați banii pe fereastră! Depozitați alimentele cu grijă pentru a preveni<br />

alterarea și faceți compost din resturile alimentare.<br />

✓ Cultivați<br />

Cultivarea propriilor alimente nu numai că duce la economii. De asemenea, reduce<br />

transportul, ambalarea și risipa de alimente. Cultivarea plantelor în curtea sau balconul<br />

dumneavoastră vă poate îmbunătăți chiar și bunăstarea mentală.<br />

Alegerile consumatorilor sunt esențiale pentru trecerea la o economie circulară și durabilă.<br />

Achiziționarea de produse și servicii cu o amprentă ecologică redusă - și cumpărarea doar a<br />

articolelor de care aveți cu adevărat nevoie și pe care le puteți împărți cu alții - stimulează<br />

companiile ecologice, reducând în același timp numărul poluatorilor. Este o modalitate de a<br />

investi într-un viitor mai bun.<br />

6


✓ Dincolo de cumpărături<br />

Gândiți-vă la ce aveți cu adevărat nevoie și reduceți cantitatea de lucruri pe care le<br />

cumpărați pentru ca mai apoi să le aruncați. Alegeți articole care sunt făcute să dureze<br />

și care pot fi apoi reciclate sau refolosite. Poate că puteți găsi ceea ce vă trebuie la<br />

mâna a doua.<br />

✓ Alegeți natural<br />

Cumpărați produse care sprijină ecosistemele și comunitățile locale, cum ar fi lemnul<br />

durabil.<br />

✓ Nu urmați trendurile<br />

Cumpărați haine mai puține și mai bune care să vă placă și atunci când se demodează.<br />

Nu vă apropiați de moda de consum, care produce în masă în detrimentul mediului și<br />

al standardelor de muncă din țările mai sărace. Moda este ciclică - creați-vă propriul<br />

stil cu haine de calitate second-hand de acum câteva decenii.<br />

✓ Refuzați produsele de unică folosință<br />

Refuzați produsele de zi cu zi care nu pot fi refolosite, cum ar fi paharele și tacâmurile<br />

din plastic, pungile de plastic și de hârtie, bateriile și produsele sanitare. Aproape<br />

întotdeauna există o alternativă durabilă! Luați-vă angajamentul mărilor curate pentru<br />

a vă reduce amprenta de plastic.<br />

Deplasarea<br />

Transportul personal contribuie în mod semnificativ la criza climatică. Călătoriile cu<br />

autoturismele care utilizează benzină și motorină și cu avionul sunt responsabile pentru o<br />

mare parte din emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor, în special în țările<br />

cu venituri ridicate. De asemenea, transportul pe bază de combustibili fosili este o sursă<br />

importantă de poluanți atmosferici care ucid prematur milioane de oameni în fiecare an.<br />

✓ Rămâneți activ<br />

Mergeți mai mult pe jos sau cu bicicleta pentru a reduce poluarea cauzată de<br />

autovehicule și aglomerația de pe șosele, în timp ce respirați aer curat și vă<br />

îmbunătățiți condiția fizică. Cu cât mai mulți oameni folosesc pistele de biciclete și<br />

trotuarele, cu atât mai mult guvernele vor trebui să reproiecteze infrastructura pentru<br />

a se concentra mai puțin pe mașini.<br />

✓ Împărțiți mașina<br />

Dacă nu este posibil să mergeți pe jos sau cu bicicleta, optați pentru transportul public<br />

și pentru transportul în comun în loc să conduceți. Mergeți împreună cu familia,<br />

prietenii și colegii pentru a împărți călătoria - și costurile - pentru orice deplasare cu<br />

mașina.<br />

✓ Renunțați la zboruri<br />

Explorați destinațiile de vacanță din apropiere, ecosistemele locale sau cât de departe<br />

puteți ajunge cu trenul, autobuzul și bicicleta.<br />

7


✓ Reduceți amprenta de carbon<br />

Treceți la opțiuni mai prietenoase cu mediul înconjurător, cum ar fi vehiculele electrice<br />

și combustibilii mai puțin poluanți, și reduceți numărul total de kilometri parcurși, de<br />

exemplu, limitând călătoriile de weekend către zonele locale. Petreceți vacanța<br />

aproape de casă și evitați călătoriile cu avionul.<br />

Puteți găsi mai multe fapte, cifre și recomandări în PDF: Un ghid practic pentru a trăi în mod<br />

durabil în armonie cu natura, elaborat pentru <strong>Ziua</strong> <strong>Mondială</strong> a <strong>Mediului</strong> <strong>2022</strong>.


Un scurtmetraj cu o idee măreață: să solicite spectatorilor din întreaga lume să acorde un<br />

minut pentru a vizualiza un viitor mai bun pe care l-am putea avea și apoi să vorbească despre<br />

asta. Cercetările au arătat că rareori ne luăm timp să ne imaginăm cum ar putea fi un viitor<br />

mai bun. Astfel, ImagineFor1Minute este un scurtmetraj care pune o întrebare importantă:<br />

Cum vă imaginați un viitor mai bun? Filmul ilustrează modul în care deciziile pe care le luăm<br />

acum vor avea un impact și vor influența fiecare generație viitoare și îi motivează pe oameni<br />

să își împărtășească speranțele pentru viitor și încurajează indivizii să transforme acel viitor în<br />

realitate. Este o lume în care respectăm și onorăm natura? În care nu vor mai dispărea specii<br />

din cauza impactului umanității asupra planetei? În care liderii acordă prioritate naturii și<br />

sănătății planetei noastre? Avem responsabilitatea de a face mai mult.<br />

ImagineFor1Minute prezintă, printre altele, persoane publice și celebrități care s-au preocupat<br />

de justiție socială, climă și mediu. A fost realizat din zeci de mii de imagini donate de persoane<br />

de pe toate continentele prin intermediul Avaaz.org. Filmul a fost proiectat în 2020 la<br />

Adunarea Generală a ONU, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a organizației, pentru a marca<br />

primul summit virtual al liderilor mondiali, cu un mesaj de speranță în timpul pandemiei.<br />

Regizorul vă recomandă să închideți ochii, atunci când vedeți filmul pentru prima dată.<br />

Exercițiu<br />

DESCHIDEȚI OCHII Care este viitorul pe care vreți să-l vedeți?<br />

- Înregistrați propriul răspuns video de un minut.<br />

- Folosiți hashtag-ul #ImagineFor1Minute.<br />

- Trimiteți clipul dumneavoastră la streaming@youth-cinema.eu<br />

- Provocați și alte persoane să participe.<br />

2.2. Redefinește. Reconstruiește. Restaurează.<br />

Regizor: Tom Mustill<br />

Marea Britanie 2021, Durată: 1 min.<br />

Produs de Gripping Films Ltd.<br />

9


Poezia lui Jordan Sanchez folosită în film este un puternic apel la arme, amintindu-le<br />

spectatorilor că avem o singură planetă, care trebuie protejată: „Suntem o fracțiune de<br />

secundă în viața Pământului. Cu toate acestea, ea este singurul nostru colac de salvare”.<br />

REDEFINEȘTE. RECONSTRUIEȘTE. RESTAUREAZĂ<br />

„REDEFINEȘTE. RECONSTRUIEȘTE. RESTAUREAZĂ” a fost tema Zilei Mondiale a <strong>Mediului</strong> 2021,<br />

care a marcat, de asemenea, lansarea oficială a Deceniului ONU pentru refacerea<br />

ecosistemelor (2021-2030), o misiune globală de revitalizare a miliarde de hectare, de la<br />

păduri la terenuri agricole, din vârful munților până în adâncul mării.<br />

Oamenii de știință au avertizat că avem la dispoziție aproximativ un deceniu pentru a inversa<br />

cursul și pentru a lua măsuri atât în ceea ce privește natura, cât și clima, altfel ne vom<br />

confrunta cu un colaps ecologic, social și economic.<br />

De la păduri la turbării și până la coaste, supraviețuirea noastră depinde de sănătatea<br />

ecosistemelor. Ecosistemele sunt definite ca fiind interacțiunea dintre organismele vii - plante,<br />

animale, oameni - și mediul înconjurător. Aceasta include natura, dar și sistemele create de<br />

om, precum orașele sau fermele.<br />

Refacerea ecosistemelor este un demers global la scară largă. Acest lucru înseamnă repararea<br />

a miliarde de hectare de teren - o suprafață mai mare decât cea a Chinei sau a SUA - pentru<br />

ca oamenii să aibă acces la hrană, apă potabilă și locuri de muncă. Înseamnă să readucem<br />

plantele și animalele din pragul dispariției, de pe vârfurile munților până în adâncurile mărilor.<br />

Dar include și numeroasele acțiuni mici pe care fiecare dintre noi le poate întreprinde în<br />

fiecare zi: cultivarea copacilor, ecologizarea orașelor noastre, creșterea de plantă în grădină<br />

sau curățarea gunoaielor de-a lungul râurilor și coastelor.<br />

Refacerea ecosistemelor aduce beneficii semnificative pentru oameni. Pentru fiecare dolar<br />

investit în restaurare, se pot aștepta cel puțin șapte până la treizeci de dolari în beneficii<br />

pentru societate. De asemenea, restaurarea creează locuri de muncă în zonele rurale, acolo<br />

unde este cea mai mare nevoie de ele.<br />

Unele țări au investit deja în restaurare ca parte a strategiilor lor de recuperare după COVID-<br />

19. Altele apelează la restaurare pentru a se adapta la un climat care se află deja în schimbare.


Exercițiu<br />

V-ați gândit vreodată la cât de mult plastic folosim și consumăm în rutina noastră zilnică?<br />

Gândiți-vă și observați câte produse din plastic există în casa dumneavoastră. De la periuțele<br />

de dinți, la sticlele de apă și până la ambalajele alimentare, totul este făcut din plastic. Faceți<br />

o listă cu toate produsele pe care le folosiți și care sunt fabricate din plastic și gândiți-vă<br />

câte dintre ele pot fi înlocuite cu produse mai sănătoase, mai sigure și mai ecologice. Alegeți<br />

toate lucrurile inutile fabricate din plastic și găsiți o alternativă ecologică la acestea.<br />

2.3 #ForNature<br />

Regizor: Tom Mustill<br />

Marea Britanie 2021, Durată: 5 min.<br />

Produs de Gripping Films Ltd.<br />

Sponsorizat de @MercyForAnimals.<br />

#ForNature discută despre legătura dintre crizele ecologice și climatice și crizele sanitare, cum<br />

ar fi pandemia COVID-19. Potrivit Gretei Thunberg, costul unui sistem alimentar industrializat<br />

este clar - distrugerea planetei noastre. În acest videoclip, sponsorizat de Mercy For Animals,<br />

Greta ridică întrebarea: vom lua măsuri înainte de a fi prea târziu?<br />

Pădurea tropicală amazoniană<br />

• Oameni care numesc pădurea amazoniană acasă<br />

În Amazon trăiesc peste 30 de milioane de oameni, dintre care 1 milion de indigeni din 400 de<br />

triburi. Comunitățile indigene depind de pădure și au avut grijă de ea în mod durabil timp de<br />

11


mii de ani. Acestea nu au nicio putere de a opri incendiile care distrug singurul cămin pe care<br />

l-au cunoscut vreodată și le amenință însăși existența.<br />

• Daune ireversibile<br />

Oamenii de știință avertizează că, dacă defrișările din Amazonia vor atinge un punct critic,<br />

între 20 și 25%, ciclul apei va fi mult prea perturbat pentru a susține ecosistemele din pădurile<br />

tropicale, prelungind perioadele de secetă și declanșând o trecere la vegetația de savană<br />

degradată în două treimi din Amazon.<br />

• Pierderea biodiversității<br />

În ultimii 40 de ani, numărul total al păsărilor, amfibienilor, mamiferelor și reptilelor care<br />

populează ecosistemul global a scăzut cu 60%. Agricultura este principalul vinovat, în special<br />

producția la scară de carne, lactate și ouă. Creșterea animalelor pentru hrană utilizează deja<br />

două treimi din terenurile agricole ale lumii. Pe măsură ce cererea tot mai mare de produse<br />

de origine animală, necesită tot mai mult teren, zonele neatinse și fauna din acele zone vor fi<br />

în pericol. Zece la sută din toate speciile trăiesc în Amazon. Sursa: Mercy For Animals<br />

2.4 Thank You Sea<br />

Regizor: Tom Mustill<br />

Marea Britanie 2021, Durată: 4 min.<br />

Produs de Gripping Films Ltd.<br />

Acest film a fost realizat pentru Surfers Against Sewage din imagini 100% reciclate din mările<br />

Marii Britanii.<br />

Acest scurtmetraj este o scrisoare de dragoste pentru mare. Realizat din povești și imagini<br />

trimise de urmăritorii organizației Surfers Against Sewage, Thank You Sea recunoaște și<br />

celebrează tot ceea ce înseamnă marea pentru oameni. De la momente de uimire și mirare, la<br />

momente de reflecție și confort. Marea, marele albastru, oceanul. Este o parte din noi și<br />

trebuie să o protejăm.<br />

12


Surfers Against Sewage (SAS) este o organizație caritabilă ce militează pentru conservarea<br />

marină și lucrează cu comunitățile pentru a proteja oceanele, valurile, plajele și viața marină.<br />

Organizația a fost fondată în 1990 de un grup de surferi din Cornwall.<br />

Lăsați-vă inspirați de programul ȘCOLI FĂRĂ PLASTIC al Surfers Against Sewage.<br />

Ce înseamnă fără plastic?<br />

Nu ne așteptăm ca școlile să nu mai folosească în totalitate plastic. Scopul nostru este să<br />

eliberăm locurile în care trăim de plasticul de unică folosință: lucruri care pot fi evitate și care<br />

sunt peste tot. Lucruri precum sticlele de plastic pentru băuturi, ceștile de cafea de unică<br />

folosință, pliculețele, materialele plastice din baie, ambalajele excesive pentru alimente,<br />

recipientele pentru mâncare la pachet etc. Acestea sunt lucrurile care au un impact uriaș<br />

asupra mediului nostru și pe care le putem schimba în viața noastră pentru a le elimina.<br />

Oricine și toată lumea se poate implica pentru a reprezenta rezistența de care oceanul are<br />

nevoie. Nu contează cine sunteți, câți ani aveți sau dacă locuiți pe coastă sau nu. Există<br />

contribuții pe care le puteți aduce și care vor face diferența. Toată lumea are un rol important<br />

în protejarea naturii!<br />

1. STICLE DE PLASTIC<br />

Numai în 2017, SAS a îndepărtat aproape 29.000 de sticle de plastic de pe litoral.<br />

2. CEȘTI DE CAFEA ȘI CAPACE<br />

Numai în Marea Britanie se folosesc 7 milioane de pahare de cafea de unică folosință<br />

în fiecare zi.<br />

3. TACÂMURI DE PLASTIC<br />

Articolele din plastic pentru alimente și băuturi reprezintă în prezent unul din cinci<br />

deșeuri plastice.<br />

4. PAIE ȘI BEȚIȘOARE DE PLASTIC<br />

Paiele din plastic se află în top 10 articole care poluează oceanul și dăunează vieții<br />

marine.<br />

5. AMBALAJE DIN PLASTIC PENTRU ”ALIMENTE LA PACHET”<br />

138 de deșeuri de mâncare și băuturi aruncate la fiecare 100 de metri de plajă.<br />

6. PUNGI DE PLASTIC<br />

Pungile de plastic pot ucide animalele sălbatice marine prin digestie sau inhalare<br />

neintenționată.<br />

7. MATERIALE PLASTICE PENTRU BAIE: PERIUȚE DE DINȚI, APARATE DE RAS DE UNICĂ<br />

FOLOSINȚĂ, ARTICOLE SANITARE DIN PLASTIC, BEȚIȘOARE DE BUMBAC, GEL DE DUȘ,<br />

ȘAMPON ȘI BALSAM<br />

Un bețișor de urechi poate avea nevoie de 150 de ani pentru a se descompune în<br />

mediul marin.<br />

8. PAHARE DE BĂUT DIN PLASTIC<br />

Numai în Marea Britanie, 2,5 miliarde de pahare de plastic sunt aruncate la gunoi în<br />

fiecare an.<br />

9. PUNGI DE CONDIMENTE<br />

Pungi goale sunt găsite în mod regulat pe plaje.


2.5 #NatureNow<br />

Regizor: Tom Mustill<br />

Marea Britanie 2019, Durată: 4 min.<br />

Produs de Gripping Films Ltd.<br />

Costurile de producție ale filmului au fost acoperite cu sponsorizări primite din partea<br />

Conservation International, The Food and Land Use Coalition și o donație din partea Gower<br />

Street. Muzicianul și artistul Rone a donat piesa sa, Motion, pentru film.<br />

#NatureNow este un scurtmetraj narat de activista pentru mediu Greta Thunberg și de<br />

jurnalistul politic George Monbiot. George Monbiot s-a alăturat unui grup de artiști și activiști<br />

proeminenți care îndeamnă guvernele să sprijine și să restaureze pădurile, turbăriile,<br />

mangrovele și alte ecosisteme cruciale care absorb cantități mari de emisii de carbon<br />

provenite din activitățile umane. Ca parte a acestui efort, el a fondat campania Natural Climate<br />

Solutions.<br />

Natural Climate Solutions face apel la guverne, la Convenția ONU privind diversitatea biologică<br />

(UNCBD), la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) și la alte<br />

organisme să acorde soluțiilor climatice naturale atenția pe care o merită. Filmul #NatureNow<br />

servește drept apel la acțiune pentru protejarea, restaurarea și finanțarea Natural Climate<br />

Solutions (NCS).<br />

Cercetări recente au arătat că ecosistemele vii, cum ar fi pădurile, mangrovele, mlaștinile și<br />

fundul mării, pot extrage cantități enorme de carbon din aer și le pot stoca în siguranță.<br />

Estimările au arătat că protejarea acestor sisteme naturale ar putea asigura mai mult de o<br />

treime din reducerea necesară de emisii pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade<br />

Celsius, sporind totodată rezistența oamenilor și a naturii din întreaga lume la schimbările<br />

climatice. În pofida acestei promisiuni, soluțiile naturale pentru climă primesc doar<br />

aproximativ 2% din fondurile cheltuite la nivel mondial pentru atenuarea schimbărilor<br />

climatice și puțini au auzit de ele.<br />

14


#NatureNow este unul dintre cele mai de succes scurtmetraje de mediu din istoria digitală.<br />

Mai important este faptul că, în general, campania a atras atenția asupra importanței finanțării<br />

soluțiilor climatice naturale.


Emisiile globale de dioxid de carbon trebuie reduse la jumătate în următorul deceniu pentru a<br />

evita efectele grave ale încălzirii globale, însă acestea continuă să crească. Prin urmare, este<br />

aproape sigur că dioxidul de carbon va trebui să fie eliminat din atmosferă, iar tehnologii<br />

precum îngroparea CO2 în pământ nu au fost demonstrate la scară largă.<br />

În film, Monbiot spune: „Există o mașină magică care aspiră carbonul din aer, care costă foarte<br />

puțin și care se construiește singură. Se numește copac”. O analiză științifică recentă a<br />

concluzionat că plantarea a miliarde de copaci în întreaga lume este cea mai importantă și mai<br />

ieftină modalitate de a aborda criza climatică, deși arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor<br />

naturale trebuie, de asemenea, să înceteze.<br />

„Trăim la începutul unei extincții în masă, iar clima noastră se prăbușește”, spune Thunberg în<br />

film. „Dar încă mai putem face ceva - încă mai putem face ceva.”<br />

„Este simplu", spune ea. „Trebuie să protejăm, să restaurăm și să finanțăm.” Acest lucru<br />

înseamnă protejarea pădurilor tropicale care sunt tăiate cu o rată de 30 de terenuri de fotbal<br />

pe minut, a spus ea, restaurarea marilor suprafețe ale planetei care au fost deteriorate și<br />

oprirea finanțării lucrurilor care distrug natura și, în schimb, plata activităților care au un<br />

impact pozitiv asupra schimbărilor climatice.<br />

Regizorul filmului, Tom Mustill de la Gripping Films, a declarat: „Am încercat să facem ca filmul<br />

să aibă cel mai mic impact posibil asupra mediului. Am mers cu trenul în Suedia pentru a o<br />

intervieva pe Greta, ne-am încărcat mașina hibridă în casa lui George, am folosit energie verde<br />

pentru a alimenta montajul și am reciclat imagini de arhivă în loc să filmăm altele noi.”


2.6 Despre regizorul Tom Mustill<br />

Tom Mustill este producător, regizor și scenarist, cu o<br />

experiență în istoria naturală și biologia conservării.<br />

Tom este pasionat de utilizarea filmului pentru a<br />

spune povești despre știință și viața sălbatică.<br />

Împreună cu compania sa, Gripping Films, a produs<br />

filme cu David Attenborough, Greta Thunberg,<br />

Stephen Fry și nu numai, care au câștigat peste 30 de<br />

premii internaționale și au fost nominalizate la<br />

Primetime Emmy. A regizat seria de succes „Inside<br />

Nature's Giants”, care a câștigat un premiu BAFTA,<br />

Royal Television Society și Broadcast. Scurtmetrajul<br />

său, #NatureNow, a fost văzut de peste 60 de<br />

milioane de ori.<br />

Cu ajutorul companiei sale, Gripping Films, Tom a fost un pionier al filmelor cu impact ridicat<br />

și cu emisii reduse de carbon: realizarea de filme cu impact maxim, încercând în același timp<br />

să limiteze amprenta asupra mediului. Filmele sale au fost difuzate în Parlamentul UE și de<br />

două ori la Națiunile Unite, în cadrul unor reuniuni speciale privind conservarea speciilor,<br />

protecția atmosferei și schimbările climatice. Împreună cu jurnalista de mediu Lucy Siegle,<br />

Tom este co-prezentatorul podcastului: SO HOT RIGHT NOW.


3. Alte materiale didactice<br />

3.1. Sfaturi pentru predarea sustenabilității<br />

✓ Fiți atenți la supraîncărcarea elevilor.<br />

Retorica crizelor globale de mediu urgente îi poate copleși pe elevi atunci când aceștia<br />

se gândesc la gravitatea problemelor cu care se confruntă omenirea și la dificultățile<br />

întâmpinate pentru rezolvarea acestora. Aceste sentimente de copleșire cognitivă sau<br />

emoțională pot determina elevii să se simtă detașați, lipsiți de putere și chiar plini de<br />

resentimente, ceea ce poate afecta procesul de învățare.<br />

✓ Evitați perspectiva sumbră.<br />

În timp ce învățarea elevilor despre numeroasele provocări la adresa sustenabilității<br />

mediului va aduce cu siguranță un anumit risc de copleșire, profesorii pot limita acest<br />

lucru asigurându-se că abordează poveștile de succes în materie de mediu. De<br />

exemplu, o astfel de abordare poate include discuții despre politicile sau mișcările de<br />

mediu care au reușit să reducă poluarea, să conserve resursele sau să promoveze<br />

reziliența ecologică. Oricare ar fi povestea de succes, încorporarea acestora în cursuri<br />

îi poate ajuta pe elevi să își imagineze un viitor care este modelat de inițiativa lor și să<br />

evite resemnarea sau reacția de teamă.<br />

✓ Concentrați-vă pe aspectele legate de calitatea vieții.<br />

Elevii care se confruntă cu copleșire emoțională a problemelor de mediu pot simți cu<br />

ușurință că întregul lor stil de viață este amenințat de limitarea resurselor și de<br />

ecologiștii care promovează un stil de viață simplu. Uneori, profesorii pot contribui la<br />

acest sentiment de amenințare prin adoptarea unei abordări moralizatoare,<br />

prescriptive și inflexibile față de un stil de viață mai durabil. O abordare alternativă<br />

este aceea de a-i implica pe elevi prin discutarea definițiilor lor privind fericirea și<br />

calitatea vieții și dacă acestea sunt corelate cu niveluri ridicate de consum și de utilizare<br />

a resurselor. Dacă elevii reflectă rezultatele cercetărilor anterioare (Consumerismul și<br />

neajunsurile sale, A face sau a avea? Aceasta este întrebarea), vor susține adesea că<br />

cele două nu sunt foarte corelate, oferind o bază pentru o discuție pozitivă despre<br />

stilurile de viață alternative și schimbările sociale asociate acestora.<br />

✓ Implicare și susținere din partea colegilor.<br />

Implicarea elevilor în discuții și proiecte de grup în care au ocazia de a discuta și de a<br />

se sprijini reciproc poate contribui la atenuarea acestor sentimente de copleșire. De<br />

asemenea, poate permite momente de rezolvare a problemelor, dezbatere, analiză,<br />

lucru în echipă și reflecție, care sunt atât de cruciale pentru dezvoltarea gândirii critice<br />

și a abilităților de lider de care elevii au nevoie pentru a face față problemelor<br />

complexe cu care se confruntă.<br />

✓ Analiza datelor de către elevi.<br />

Elevii pot învăța mai multe despre o anumită problemă de mediu prin confruntarea cu<br />

date empirice, în loc să primească analize prestabilite din cursuri sau din surse<br />

18


alternative. În acest mod, nu numai că se vor confrunta cu aspecte metodologice și<br />

teoretice ale analizei și prezentării datelor, dar vor fi capabili să examineze problemele<br />

de mediu din mai multe perspective și cu mai multă claritate.<br />

✓ Deconstruiți eco-retorica.<br />

Acordați timp investigând originile istorice și utilizările adesea contradictorii ale<br />

terminologiei de mediu, cum ar fi „sustenabilitate”, „ecologism”, „administrare”,<br />

„natură” și alți termeni similari. Acest lucru va oferi lecții valoroase despre dezvoltarea<br />

istorică a studiilor de mediu și le va permite elevilor să examineze problemele și<br />

soluțiile de mediu într-un mod mai critic.<br />

✓ Principiul precauției.<br />

Definit succint, principiul precauției prevede că, în cazul în care o acțiune riscă să<br />

dăuneze publicului sau mediului și nu există un consens științific cu privire la faptul că<br />

este într-adevăr dăunătoare, sarcina de a dovedi că aceasta NU este dăunătoare revine<br />

celor care o întreprind. Un principiu adesea dezbătut, acesta oferă un punct de plecare<br />

util pentru discuțiile de la clasă despre luarea deciziilor în condiții de incertitudine.<br />

Oferă, de asemenea, o oportunitate de a discuta opțiunile de acțiune în ceea ce<br />

privește utilizarea resurselor și compromisurile dintre potențialele pagube aduse<br />

mediului, pe de o parte, și costurile economice sau politice, pe de altă parte.<br />

✓ Includeți interdisciplinaritatea.<br />

O înțelegere critică și aprofundată a problemelor legate de sustenabilitatea mediului<br />

implică în mod necesar contribuții dintr-o mare varietate de discipline din domeniul<br />

științelor naturale, al științelor sociale și al științelor umaniste. Acest lucru poate fi<br />

descurajant atât pentru elevi, cât și pentru profesori, deoarece ne cere adesea să<br />

gândim în afara expertizei noastre intelectuale. Includerea cu succes a<br />

interdisciplinarității poate fi o adevărată provocare, dar devine mai ușor cu o utilizare<br />

mai eficientă a resurselor din comunitatea campusului propriu și din afara acestuia,<br />

precum predarea în echipă cu un coleg dintr-o disciplină diferită, invitarea de lectori<br />

invitați din întregul campus sau aducerea unor vorbitori invitați din comunitatea locală.<br />

În cea mai mare parte, însă, este nevoie de curajul de a ieși din propria zonă de confort<br />

și de a explora subiecte care vor îmbogăți experiența de învățare a elevilor noștri și<br />

care ne vor stimula să gândim în moduri noi în calitate de profesori.<br />

Sursa: Universitatea Vanderbild


De asemenea, NASA oferă un al doilea site web intuitiv - Mașina Timpului. Această serie arată<br />

modul în care unii dintre principalii indicatori climatici ai Pământului s-au schimbat de-a lungul<br />

timpului. Acoperă patru subiecte: gheața marină, nivelul mării, dioxidul de carbon și<br />

temperatura globală. De asemenea, poate fi folosit pentru a le arăta elevilor dumneavoastră<br />

documentații privind schimbările climatice.


Casetă editorială<br />

Editori:<br />

Dr. Tobias Spöri, Dr. Magdalena Żelasko<br />

Traducător: Mirela Saulea<br />

----<br />

EU Youth Cinema: Green Deal<br />

LET’S CEE Filmfestival<br />

Mommsengasse 6/17<br />

1040 Vienna<br />

AUSTRIA<br />

21

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!