EUYC România: MÂNCÂND DIFERIT

Materiale Didactice
EU Youth Cinema: Green Deal
MÂNCÂND DIFERIT –
EXPERIMENTUL

Notă generală:
În cazul în care nu se precizează altfel, sursa a fost reprezentată de documente:

CUPRINS
1. Mâncând diferit - Experimentul ................................................................... 3
2. Echipa de regizori ......................................................................................... 4
3. Învățăminte și surse de inspirație din film .................................................... 5
4. Informații generale și elemente grafice ........................................................ 9
4.1. Mâncând în mod sănătos și durabil ........................................................ 9
4.2. Utilizarea moderată a terenurilor ......................................................... 10
4.3. Impactul climatic al alimentației .......................................................... 11
4.4. Nutriția mondială ................................................................................. 11
4.5. Planurile de elaborare a politicilor ....................................................... 12
5. Sugestii didactice și conținut pentru film ................................................... 13
5.1. Mâncând .............................................................................................. 14
5.2. Experimentând ..................................................................................... 14
5.3. Explorând ............................................................................................. 14
5.4. Investigare și dezbatere ........................................................................ 17
5.5. Implicare .............................................................................................. 22
6. Pagini ale Uniunii Europene ....................................................................... 24
6.1. Strategia de la fermă în furculiță .......................................................... 24
6.2. Politici alimentare ale Uniunii Europene - Slow Food ........................... 26
6.3. Alte mijloace de predare multimedia ................................................... 27
2

1. Mâncând diferit - Experimentul
Documentar; regizori: Andrea Ernst și Kurt Langbein
Țara și anul de producție: Austria 2020; durată: 90 min
Locații pentru filmări: Austria, Spania, Columbia, Brazilia, Indonezia, Coreea
Limbi străine: Germană, franceză cu subtitrare
Companie producătoare: Langbein & Partner Media
Clasificare în funcție de vârstă: fără restricții; recomandarea noastră: 10 ani și peste
Subiecte: biologie, geografie, economie, științe sociale, politică, etică, gospodărie
Subiecte: agricultură | alimentație mondială | producție alimentară | alimentație mai
sustenabilă | globalizare | agricultură convențională și ecologică | producție de masă |
cooperative agricole
Informații suplimentare despre film:

Kurt Langbein și Andrea Ernst surprind efectele alimentației noastre în imagini și grafice în
cadrul filmul lor numit MÂNCÂND DIFERIT. În prezent, producția alimentelor noastre
generează la fel de multe gaze cu efect de seră precum traficul auto. A doua parte a filmului se
ocupă de modul în care lucrurile pot fi făcute diferit. Filmul este, de asemenea, potrivit ca o
introducere în subiectul alimentației și al efectelor acesteia. Contribuie la creșterea gradului
de conștientizare a producției noastre de alimente, atât în ceea ce privește efectele negative,
cât și în ceea ce privește soluțiile și alternativele.
Acrul consumului mediu este o ilustrare nouă și utilă. În primul rând, aceasta transmite în mod
destul de neutru faptul că obiceiurile noastre alimentare au efecte globale. Cât de negative
sunt aceste efecte este arătat prin imaginile legate de agricultura industrială și distrugerea
mediului în Columbia sau Indonezia, printre altele. Accentul este pus pe efectele asupra
mediului și a climei. Acestea sunt, de asemenea, ilustrate prin grafice. Problemele sociale ale
culturii noastre alimentare nu sunt principalul subiect al filmului, dar există câteva exemple în
imagini și interviuri despre condițiile de lucru și efectele sociale negative și pozitive.
Filmul reprezintă un îndemn la acțiune la nivel personal și prezintă posibile abordări pentru o
alimentație sustenabilă. Se concentrează pe schimbarea comportamentului alimentar și de
consum. Posibilitățile politice de a acționa pentru o schimbare în agricultură și cererile pentru
un comerț mondial echitabil nu sunt abordate prea mult.
2. Echipa de regizori
Andrea Ernst, născută în anul 1957, și-a început cariera jurnalistică în
timp ce studia științele sociale în Viena, orașul său natal. A publicat cărți
de non-ficțiune și a co-regizat mai multe proiecte de televiziune pentru
ORF. În calitate de comisar adjunct pentru WDR din Köln, a fost
responsabilă din punct de vedere editorial pentru o serie de
documentare (cinematografice) care au primit numeroase distincții,
seriale documentare, precum și pentru co-producții internaționale.
Începând cu anul 2019, dezvoltă documentare în calitate de autor
independent și lucrează în calitate de dramaturg, publicist și regizor
independent, în mod preponderent în Hamburg.
Kurt Langbein s-a născut la Budapesta în anul 1953 și a studiat
sociologia la Viena. Între anii 1979 și 1989 a fost redactor de reportaje
de televiziune la ORF și, între anii 1989 și 1992, director al
departamentului de știință al revistei de știri Profil. Începând cu anul
1992, este partener executiv al companiei de producție Langbein &
Partner Media. Printre altele, este autorul best-seller-ului Bittere Pillen
(„Pastile amare”), vândut în 2,7 milioane de exemplare, și al cărții
Radieschen von oben: Über Leben mit Krebs („Ridichi de sus: Despre
viața cu cancer”), în care a povestit despre lupta sa cu cancerul. În 2013,
a primit premiul Axel Corti pentru contribuțiile și critice sale din
domeniul televiziunii.
Sursă:

3. Învățăminte și surse de inspirație din film
• Mâncând diferit
„În cele din urmă, noi suntem cei care administrăm această bucată de pământ, prin modul în
care cumpărăm. Le oferim fermierilor un loc de muncă“. – Benedikt Haerlin
Acest film se concentrează pe obiceiurile de consum ale consumatorilor din Austria, Germania
și Franța. Împreună cu o echipă de cercetători de la Institutul de Economie Ecologică de la
Universitatea de Economie și Administrare a Afacerilor din Viena și de la Universitatea de
Resurse Naturale și Științe Aplicate ale Vieții din Viena, un teren a fost cultivat cu cereale,
fructele, semințele oleaginoase și ierburile care ajung în medie în farfuriile noastre. Acest lucru
ia în considerare, de asemenea, ceea ce industria are nevoie pentru a obține produse
alimentare pentru animale și altele asemenea. Suprafața necesară de 4 400 de metri pătrați,
este echivalentă cu un mic teren de fotbal. În cazul unei distribuții echitabile, fiecare persoană
are la dispoziție doar aproximativ 2.000 de metri pătrați de sol fertil. O compartimentare a
terenului evidențiază care părți sunt produse pe plan intern și care sunt produse pe plan extern.
O altă secțiune arată ce plante sunt consumate în mod direct și care sunt valorificate în mod
indirect, de exemplu drept hrană pentru animale. Trei familii ilustrează cum arată un consum
mediu de alimente în momentul cumpărăturilor dar și cum se prezintă în farfurii. Acestea oferă
informații despre considerațiile și obiceiurile lor, astfel încât pot fi abordate diverse subiecte.
Pe parcursul filmului, familiile își însoțesc publicul în schimbarea obiceiurilor alimentare și, în
final, scot în evidență impactul pozitiv pe care l-au înregistrat.
• Cumpărând diferit
„Timpul pe care îl petreci cu tine însuți ar trebui să fie prețios pentru tine“. – Christa Böhm
Familia Kovacs-Vajda - o mamă, un tată și cei doi fii care merg la școală - locuiesc împreună la
Viena. Timpul reprezintă un factor crucial în ceea ce privește obiceiurile alimentare. Doamna
Kovacs-Vajda dorește să-și efectueze rapid cumpărăturile și are puțin timp pentru a pregăti
felurile de mâncare. Produsele congelate, cum ar fi pizza, sunt la fel de utile ca și prânzul de la
cantina companiei sau a școlii.
Această nouă cultură alimentară stimulează industria alimentară din Europa, deoarece
aproximativ jumătate dintre consumatori utilizează în mod regulat produse alimentare
preparate în mod industrial. Factorii decisivi în producerea acestor produse sunt durata de
depozitare prin intermediul chimiei și prețul. Materiile prime trebuie să fie ieftine, atât pentru
producție, cât și pentru consumatorul final. Sunt evidențiate două exemple:
- În Spania, roșiile sunt cultivate în mar del plastico („marea de plastic”) – nu numai pentru
că acolo cresc foarte bine, ci și pentru că forța de muncă este foarte ieftină.
- Palmierii de ulei sunt plantele oleaginoase cu cel mai mare randament, iar uleiul de palmier
extras din fructele lor are numeroase utilizări: pentru prăjit, drept ingredient în produse
alimentare, geluri de duș, detergenți sau produse cosmetice. Cu toate acestea, deoarece
palmierii cresc în principal în jurul ecuatorului, suprafețe uriașe de pădure virgină sunt
5

defrișate pentru a satisface nevoile tot mai mari. Animalele își pierd habitatul, iar micii
fermieri nu mai pot trăi decât în calitate de muncitori pe plantații. Familia Kovacs-Vajda
decide să-și reducă consumul de carne și ulei de palmier. Cu ajutorul unei aplicații, familia
verifică dacă produsele pe care le cumpără conțin ulei de palmier. De asemenea, acordă
mai multă atenție produselor regionale, organice și experimentează și alte opțiuni
disponibile. În film, platforma Markta - Piața digitală a fermierilor este oferită drept
exemplu.
Constatările familiei Kovacs-Vajda după etapa de testare: „Suntem mult mai conștienți”.
Schimbarea obiceiurilor se reflectă pozitiv în consumul de teren arabil: după conversie, fiecare
membru al familiei are nevoie doar de 2.700 de metri pătrați.
• Gătind diferit
„O gastronomie sustenabilă din punct de vedere al climei ar trebui să aibă un gust bun“.
– François Pasteau
Familia Richter, formată din cinci membri, locuiește în apropiere de Viena, în Stockerau. Un
criteriu important atunci când fac cumpărături este prețul - trebuie să fie cât mai ieftin posibil.
Doamna Richter este responsabilă pentru cea mai mare parte a pregătirii meselor de acasă și
a fost întotdeauna o „bucătăreasă care folosește carne”. Acest lucru îi bucură pe bărbații
familiei, deoarece le place carnea sub orice formă. Fiica are acum o dietă vegană, din
considerente legate de bunăstarea animalelor și de climă.
Consumul de carne a crescut de patru ori în ultimii 150 de ani și s-a dublat în ultimii 50 de ani.
Creșterea animalelor pentru lapte, produse lactate și carne reprezintă una dintre principalele
categorii producătoare de gaze cu efect de seră. Filmul menționează două exemple cu privire
la acest impact, printre care:
- Carnea ieftină poate fi obținută doar prin intermediul fermelor industriale. Animalele sunt
ținute în spații foarte înguste, adesea transportate pe distanțe mari. Este important ca
acestea să ajungă cât mai repede la greutatea de sacrificiu, inclusiv prin intermediul unei
alimentații specifice acestui scop.
- Soia și porumbul reprezintă cea mai mare parte a hranei pentru animale. Cultivarea acestor
recolte dăunează mediului, ne distruge solurile și are un impact social negativ: porumbul
sărăcește solurile. Soia ca hrană pentru animale este cultivată pe scară largă în America
Latină. În acea regiune, soia modificată genetic este cultivată pentru a rezista la stropirea
cu pesticide, de exemplu glifosat. Astfel, pe aceste câmpuri nu mai cresc alte plante, inclusiv
cele din zona înconjurătoare. Acest lucru amenință mijloacele de trai ale micilor fermieri.
Familia Richter decide să își reducă consumul de carne și să își reconsidere modul în care
gătesc. Pentru a face acest lucru, doamna Richter participă la un curs de gătit vegetarian și
este încurajată să încerce noi rețete și condimente. Nu toți membrii familiei se declară
adepții unei diete pur vegetariene, permițându-și uneori să mănânce un cârnat sau alte
preparate similare. Dar aceștia sunt încântați de rezultat.
Schimbările în ceea ce privește mesele de acasă înseamnă că stilul lor de viață necesită doar
3.000 de metri pătrați de teren per persoană. Familia Richter este atât de motivată de acest
6

sens încât se gândește cum să reducă suprafața cu 800 de metri pătrați, pentru a atinge o
medie sustenabilă. Costul achizițiilor lor pentru alimente mai sănătoase și mai prietenoase cu
clima a crescut cu aproximativ 10 %. Pentru aceștia, acest lucru a meritat, concluzionează
doamna Richter după faza de testare: „Acum mănânc și eu cu conștiința împăcată și se vede
că nu e nevoie de prea multe eforturi”.
• Făcând afaceri în mod diferit
„Trebuie să ne întoarcem la ciclurile regionale“. – Martin Häusling
Familia Allain din Paris se reunește aproape în fiecare seară pentru a servi o masă proaspătă
gătită de doamna Allain. Adesea, toți cei cinci copii vin acasă pentru a servi masa, chiar și cei
care sunt deja la facultate. Trebuie să aibă un gust bun și să fie bine echilibrată. În special la
sfârșit de săptămână, pe lângă carne, este permis și peștele.
Deoarece peștele a fost recomandat ca fiind sănătos, consumul pe cap de locuitor a crescut de
la 15 kg la 22 kg în ultimii ani. Filmul prezintă două dificultăți pe care această creștere a
consumului le aduce cu sine:
- Pentru a cumpăra pește ieftin, apele din jurul Uniunii Europene sunt exploatate cu traule
uriașe. Aceste plase mari distrug fundul mării, capturează pești mult prea mici și sunt
motivul pentru care mările din jurul Europei sunt considerate supra-exploatate. Calitatea
are de asemenea de suferit, deoarece peștii sunt striviți sub 200-300 kg de pește.
- Acvacultura este destinată satisfacerii cererii de consum. De exemplu, somonul este crescut
în Norvegia și pangasius este crescut în Vietnam. O industrie uriașă, însoțită de asemenea
de efecte negative: Reziduuri de pesticide se regăsesc în aproape toți peștii de crescătorie,
deoarece sunt hrăniți cu furaje vegetale tratate, cum ar fi soia. Atunci când există puține
restricții legale, se folosesc de obicei și antibiotice. Fecalele și microbii poluează și mai mult
animalele și apele.
Doamna Allain ar dori să fie și mai conștientă atunci când face cumpărăturile și atunci când
gătește. Acest lucru înseamnă să gătească folosind mai puțină carne și pește și să cumpere
direct de la producătorii regionali de fiecare dată când este posibil. Atunci când face
cumpărături în piața locală, întreabă care este originea exactă a produselor și folosește o
platformă online, în special pentru fructe și legume. Producătorii din regiunea pariziană își
vând produsele prin intermediul acestei platforme. La final, consumul de CO2 ar trebui să fie
mai mic decât cel al unei familii franceze medii.
Membrii familiei Allain își ating obiectivul în ceea ce privește consumul de CO2. Calculele arată
care este impactul consumului de carne. Concluzia familiei Allain după faza de testare: „Toată
lumea are de câștigat în aceste condiții. În primul rând producătorii și apoi noi, în ceea ce
privește sănătatea noastră”.
• Acționând diferit
„Cu fiecare fel de mâncare, contribuim sau nu la schimbările climatice, contribuim sau nu la
dispariția speciilor de animale." – Benedikt Haerlin
7

Cele trei familii arată ce se poate schimba în sfera privată. În plus, alte exemple demonstrează
că lucrurile pot fi făcute în mod diferit, atât în ceea ce privește creșterea animalelor, cât și în
ceea ce privește cumpărăturile și modul de preparare a alimentelor:
- O abordare este reprezentată de folosirea alternativelor pentru produsele din carne.
Acestea sunt realizate din materii prime vegetariene, în principal mazăre, și pot fi produse
într-un mod mai prietenos cu clima decât carnea. În ceea ce privește gustul și textura,
burgerii sau alte produse similare ar trebui să amintească de gustul de carne, astfel încât
să reprezinte o alternativă pentru cât mai mulți iubitori de carne.
- Produsele de origine animală pot fi, de asemenea, produse într-un mod mai responsabil
din punct de vedere ecologic și, prin urmare, mai responsabil în ceea ce privește
bunăstarea animalelor. Nu contează dacă trebuie aprovizionat un sat sau un oraș mare:
asociațiile sau cooperativele prezintă abordări corespunzătoare. De exemplu, în valea
austriacă Gailtal. Magazinul sătesc din Sankt Daniel servește drept punct de legătură între
consumatorii și producătorii locali. Fără intermediari și supermarketuri, producătorii
primesc mai mulți bani pentru produsele lor. În orașul sud-coreean Seul, 1,5 milioane de
consumatori s-au unit pentru a cumpăra produse de la 3.000 de producători locali.
Alimentele sunt produse în mod ecologic: în principal pe câmpuri mici, prin muncă manuală,
sau pește capturat în mod sustenabil, în conformitate cu tradiții vechi de secole. Produse
precum tofu sau pastă de soia sunt fabricate în ferme cooperatiste.
- O regândire este necesară nu numai în bucătăriile casnice, ci și în bucătăriile comerciale.
Mai puține produse de origine animală, mai multe preparate pe bază de plante, diminuarea
cantității de deșeuri. Bucătarul francez François Pasteau ne arată cum este posibil acest
lucru. El pune accentul pe produsele regionale în achizițiile sale și are un restaurant care se
concentrează pe leguminoase ca sursă de proteine. De asemenea, el lucrează ca și
consultant pentru bucătăriile și cantinele companiilor pentru a le converti la o bucătărie
ecologică, care să fie și rentabilă. Filmul prezintă exemplul unui azil de bătrâni.
Discuții
Exemple de întrebări pentru elevi pentru vizionarea filmului:
- Ce aspecte ale unui regim alimentar sustenabil au fost menționate? Există aspecte care
nu au fost menționate?
- Care au fost factorii motivanți ai familiilor de a participa la acest exercițiu individual?
- A fost interesant sau util pentru elevi faptul că au putut vizualiza consumul mediu sub
forma unui hectar? A fost posibil să se obțină noi perspective ca urmare?
Alte întrebări potrivite pentru discuții în grupuri mici și prezentarea ulterioară a unui
rezumat:
- Care dintre aceste argumente pentru un regim alimentar sustenabil v-au convins? Care
dintre acestea nu v-au convins?
- Care sunt obiceiurile tale alimentare?
- Ați participa la un astfel de experiment? Dacă da, ce ai dori să schimbi?
- Ar fi dispusă familia ta să te susțină? Ce argumente ai aduce pentru a-i convinge?
8

4. Informații generale și elemente grafice
4.1. Mâncând în mod sănătos și durabil
Piramida unei alimentații sănătoase:
Sursă:

4.2. Utilizarea moderată a terenurilor
În cadrul filmului, este prezentat un teren de 4 400 de metri pătrați, de care are nevoie în
medie o persoană din Europa pentru a-și asigura hrana. Aici sunt cultivate 30 de plante diferite.
Dar numai o treime din suprafață este folosită pentru alimentarea directă a omului. Cea mai
mare parte este folosită pentru culturi de furaje pentru animale, pentru carne, produse lactate
și ouă. Din cei 4.400 de metri pătrați, doar aproximativ o treime se află pe terenul propriu al
fermei. Aproximativ două treimi din suprafața cultivată se află în exterior. De exemplu, furajele
din soia pentru producția europeană de carne provin din America de Sud.
Suprafața „medie” este împărțită după cum urmează: 2. 072 metri pătrați pentru pășuni, 535
metri pătrați pentru porumb, 486 metri pătrați pentru cereale, 244 metri pătrați pentru rapiță,
203 metri pătrați pentru soia, 164 metri pătrați pentru orz, 97 metri pătrați pentru floareasoarelui,
83 metri pătrați pentru palmieri de ulei și nuci de cocos, 58 metri pătrați pentru
legume, 57 metri pătrați pentru fructe, 56 metri pătrați pentru sfeclă de zahăr, 52 metri pătrați
pentru nuci, 43 metri pătrați pentru cafea, 40 metri pătrați pentru cartofi, 38 metri pătrați
pentru alte furaje, 33 metri pătrați pentru vin, 29 metri pătrați pentru semințe oleaginoase, 23
metri pătrați pentru măsline, 21 metri pătrați pentru orez, 16 metri pătrați pentru trestie de
zahăr, 12 metri pătrați pentru susan, 5 metri pătrați pentru cacao, 3 metri pătrați pentru
mirodenii.
Terenuri supuse litigiului:
Pământul reprezintă un element de mare importanță pentru mulți oameni din sudul lumii.
Aceștia cultivă produse alimentare pe pământ pentru propriile nevoi și vând surplusul pe piața
locală. Aceștia au nevoie de pământ pentru a-și putea pășuna animalele, pentru a vâna și
pentru a culege fructe și lemne de foc. Adesea, aceștia simt o legătură strânsă cu pământul și
trăiesc acolo de generații întregi. Nevoia din ce în ce mai mare de hrană pentru animale și
cererea de culturi energetice conduc spre o cursă pentru terenuri fertile. Acapararea de
terenuri are loc adesea în zone gri din punct de vedere juridic, pe măsură ce drepturile
tradiționale de utilizare a terenurilor sunt înlocuite de drepturile moderne de proprietate.
Terenurile care au servit ca mijloc de trai pentru generații întregi sunt vândute, iar populația
care trăiește acolo este strămutată. Acest lucru se întâmplă pe scară largă în țări cu guverne
slabe, cum ar fi Congo, Sudan, Mozambic, Etiopia și Sierra Leone.
Plantele hrănesc mai mulți oameni:
Agricultura arabilă, în locul creșterii animalelor, asigură suficientă hrană. Un hectar de teren
cultivat hrănește mulți oameni.
cartofi
soia
grâu
legume
vite și porci
Sursă: Brot für die Welt
10

4.3. Impactul climatic al alimentației
Documentarul „MÂNCÂND DIFERIT - EXPERIMENTUL” prezintă echivalentele de CO2 pentru
diferite alimente. În principiu, produsele alimentare de origine animală au un impact mai mare
asupra climei. Cu toate acestea, intensitatea energetică a procesării joacă, de asemenea, un
rol. Cartofii prăjiți congelați, de exemplu, au o amprentă de CO2 mai mare decât carnea de
porc și de pasăre. O roșie cultivată într-o seră încălzită produce de 96 de ori mai multe emisii
de CO2 decât o roșie sezonieră cultivată în aer liber.
Echivalenți de CO2, inclusiv metan și protoxid de azot:
4.4. Nutriția mondială
Poate fi hrănită populația lumii?
Da. FAO și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu sunt sigure că agricultura de astăzi este
capabilă să facă acest lucru. Cheia este să nu mai promovăm afacerile agricole care nu sunt
sustenabile. În schimb, trebuie să se acorde mai mult sprijin agriculturii locale. 90 % din toate
fermele sunt ferme private. Pe 70 % din terenurile arabile din lume, acestea produc 80 % din
produsele agricole mondiale. Fermele de dimensiuni mici au o productivitate mai mare pe
suprafață și un consum de energie mai mic decât sistemele agricole intensive în zonele în care
este necesară irigarea. Conform unui calcul efectuat de Programul de Mediu al ONU, caloriile
pierdute prin transformarea alimentelor vegetale în alimente de origine animală ar putea,
teoretic, să hrănească 3,5 miliarde de oameni (Sursă: FAO).
11

Foamea și obezitatea:
Conform World Food Report, numărul persoanelor care suferă de foame este din nou în
creștere. În 2018, 821 de milioane de persoane (10,8 % din populația mondială) au suferit de
malnutriție. În același timp, numărul persoanelor supraponderale este în creștere bruscă. În
2018, 2,387 miliarde de persoane (31,4 % din populația mondială) sufereau deja de obezitate.
Abundența și lipsa de hrană sunt interdependente.
Agricultura urbană:
Grădinăritul urban devine din ce în ce mai popular în orașele europene. Locuitorii orașelor se
pot familiariza cu grădinăritul și pot experimenta un echilibru natural al vieții urbane. În unele
țări, în special în situații de urgență economică, agricultura urbană a contribuit în mod real și
relevant la aprovizionarea populației cu alimente. În Detroit, Statele Unite ale Americii,
alimentele au devenit atât de scumpe după prăbușirea industriei auto, încât oamenii au
început să cultive legume pentru a se auto-susține. Când livrările de alimente din statele
sovietice au încetat brusc în Havana, Cuba, la începutul anilor 1990, spațiile deschise au fost
folosite pentru producția de alimente. În prezent, Havana își acoperă două treimi din necesarul
de fructe și legume prin agricultură, în mare parte organică, în limitele orașului.
4.5. Planurile de elaborare a politicilor
Principiile agriculturii sustenabile:
- Să își asume responsabilitatea pentru consecințele internaționale ale deciziilor agricole
și să evite orice prejudicii.
- Să respecte suveranitatea alimentară a altor țări.
- Să permită autosuficiența populației cu alimente sănătoase pe terenurile agricole
regionale.
- Promovarea conservării resurselor, a protecției climei, a bunăstării animalelor și a
protecției biodiversității.
Revendicări politice pentru o agricultură sustenabilă:
- Reducerea orientării spre export: Exporturile europene de alimente pun în pericol
suveranitatea alimentară în multe țări. În plus, super-producția este posibilă doar prin
importul de hrană pentru animale și de materii prime agricole. Cultivarea acestora în țările
din sudul lumii duce la conflicte funciare, la încălcări ale drepturilor omului și la pierderi de
biodiversitate.
- Promovarea agriculturii la scară mică: Cooperarea pentru dezvoltare ar trebui să utilizeze
cel puțin 10 % din buget pentru a sprijini micii producători care asigură aprovizionarea
localnicilor produse agricole sustenabile. Pierderile de alimente pot fi reduse prin investiții
în depozitare.
- Promovarea agriculturii în mod fiabil și sustenabil: Modificările condițiilor-cadru trebuie
să poată fi planificate și fiabile. Cu toate acestea, finanțarea publică trebuie să fie orientată
în mod consecvent către servicii dezirabile din punct de vedere social: securitatea
aprovizionării, protecția climei și conservarea diversității speciilor, menținerea peisajelor
culturale, conservarea structurilor regionale sustenabile.
12

- Prevenirea risipei: Risipa alimentară trebuie evitată în toate etapele de producție și
prelucrare. De asemenea, fermierii trebuie să fie remunerați în mod economic pentru
evitarea cât mai eficientă a pierderilor.
- Închiderea fermelor industriale: Agricultura trebuie să pună în aplicare drepturile omului
și bunăstarea animalelor. Fabricile de animale din cadrul agriculturii industriale nu sunt
compatibile cu acest lucru. Producția de produse alimentare de origine animală este
sustenabilă dacă poate fi arătată și explicată copiilor în cunoștință de cauză.
- Consolidarea responsabilității consumatorilor: Înșelăciunea consumatorilor trebuie
prevenită prin informații oneste și inteligibile (etichetarea alimentelor) și prin sancțiuni.
Creșterea gradului de conștientizare ar trebui să promoveze o alimentație sănătoasă și
responsabilă (de exemplu, prin reducerea consumului de carne).
Politica comercială și siguranța alimentară:
Tratatul agricol al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) îngreunează punerea în aplicare
a dreptului la alimente pentru țările din sudul lumii. Din cauza presupusei protecții a
concurenților internaționali, sunt interzise măsurile de securitate alimentară și de reducere a
sărăciei. De regulă, această așa-numită liberalizare nu prezintă niciun avantaj pentru țările cu
o securitate alimentară insuficientă. Produsele sensibile, cum ar fi alimentele de bază și
produsele micilor fermieri cu utilizare intensivă a forței de muncă, nu ar trebui să fie
reglementate prin acorduri comerciale internaționale. În perioadele de penurie, ar trebui să
fie posibile și restricții la export.
5. Sugestii didactice și conținut pentru film
Documentarul MÂNCÂND DIFERIT - EXPERIMENTUL este potrivit pentru diferite grupuri țintă
și este deja recomandat ca material de discuție de 10 ani. Acesta poate fi utilizat în cadrul
orelor de biologie, geografie, politică, etică, religie și economie. De asemenea, poate fi utilizat
în învățământul profesional pentru domeniile ocupaționale legate de alimentație - agricultură,
gastronomie, tehnologie alimentară și vânzări specializate. Filmul este, de asemenea, potrivit
pentru activitatea educațională extrașcolară și oferă numeroase sugestii și oportunități de
gândire.
Hrana reprezintă o nevoie existențială de bază. Subiectul nu este perceput în primul rând în
mod rațional. El este experimentat senzorial. Atunci când obiceiurile alimentare sunt puse sub
semnul întrebării, acest lucru este adesea asociat cu reacții emoționale de apărare. Prin
urmare, activitatea educațională privind filmul MÂNCÂND DIFERIT nu ar trebui să se limiteze
la forme de învățare pur cognitive. Subiectul poate fi experimentat cu ajutorul mai multor
simțuri: prin recoltare, mirosire, degustare, gătit și altele. Important este ca oamenii să se
gândească la propriile lor experiențe. Este important să ne conectăm la lumea de experiențe a
elevilor într-un mod apreciativ. Care sunt obiceiurile alimentare actuale ale elevilor? Care sunt
motivele pentru consumul de fast-food sau de carne în exces? Ce experiențe pozitive au fost
deja făcute cu o alimentație sănătoasă și durabilă? Și ce experiențe noi ar putea dobândi elevii
împreună? La ce forme de nutriție aspiră tinerii, pe măsură ce decid singuri, din ce în ce mai
mult, ce și cum mănâncă? Ținând cont de acest lucru, paginile următoare conțin o gamă largă
de idei pentru activitatea educațională pe tema MÂNCÂND DIFERIT cu accent pe alimentație,
experiențe, descoperire, cercetare și implicare.
13

5.1. Mâncând
Degustare pe nevăzute:
Atunci când diferite tipuri de fructe și legume sunt degustate cu ochii închiși, percepția
pipăitului, a mirosului și a gustului este deosebit de intensă. Cine poate ghici despre ce este
vorba? Aceasta este o modalitate bună de a gusta soiuri regionale și de a le cunoaște pe cele
mai puțin cunoscute.
Gătitul împreună:
Pregătirea mâncării este o experiență distractivă și versatilă de învățare. Pot fi folosite produse
de sezon din regiune și pot fi încercate rețete vegetariene delicioase. O astfel de experiență de
gătit și mâncat în comun este o bună bază pentru a aborda măsura în care utilizarea
alimentelor regionale, de sezon și vegetariene poate contribui la reducerea cantității de teren
utilizate pentru hrană. În acest proces, se poate calcula și consumul de teren al unui fel de
mâncare și se poate compara cu alte feluri de mâncare.
5.2. Experimentând
Grădinărit:
Există o porțiune de grădină în fața școlii care poate fi transformată în teren agricol? Aceasta
ar fi o ocazie optimă pentru a cultiva propriile legume și fructe: salată, ridichi, căpșuni sau
dovlecei. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci roșiile, castraveții și căpșunile pot fi, de
asemenea, plantate în ghivece. Se pot crește chiar și pe fibre de bumbac sau rumeguș. Și, de
regulă, nu ne costă mulți bani. Dar ce bine este să așteptăm din nou cu nerăbdare legumele
de sezon. Atunci când vă cultivați propriile legume, ierburi și fructe, experimentați cât de multă
muncă, timp, sol, apă și, de asemenea, cunoștințe intră în producția de alimente.
Mundraub („furtul de produse comestibile pentru consumul personal”):
Fructele care cresc în spațiul public aparțin colectivității. În plus, există mulți proprietari de
pomi fructiferi care oferă fructe în mod gratuit. Dar unde sunt acești pomi? Ce pomi sunt
disponibili în zona mea? Pe pagina

Comparație:
Elevii trebuie să găsească o rețetă de șnițel vienez cu cartofi și pătrunjel pentru patru persoane
și să utilizeze tabelul pentru a calcula amprenta ecologică a mesei pentru patru persoane.
Acum elevii trebuie să găsească o rețetă pentru o masă de patru persoane care să aibă cea mai
mică amprentă ecologică posibilă. Aceștia trebuie să se ghideze după tabel și să calculeze
amprenta ecologică pentru această masă.
Pe o suprafață suficient de extinsă (curtea școlii, teren de fotbal, piață, parcare goală), elevii
trebuie să marcheze ambele zone - cea pentru șnițelul vienez și cea pentru alternativa
ecologică - cu ajutorul unei bariere sau cu cretă.
Presupunând că elevii ar folosi zona pentru șnițelul vienez și pentru cel de al doilea fel de
mâncare - pentru câte persoane ar fi suficient?
Mâncare
(100g)
Amprenta
ecologică
(în gm 2 *)
Carne de vită 15.7
Șnițel vienez cu cartofi și
pătrunjel pentru patru
persoane
Economisire de spațiu,
mâncare delicioasă
pentru patru persoane
Carne de porc 4.9
Pasăre de curte 3.2
Oaie / miel 7.6
Lapte de vacă 1.7
Brânză 11.1
Unt 11.5
Ouă 2.5
Leguminoase 1.9
Orez 0.6
Cartofi 0.1
Pâine 0.5
Legume 0.1
Fructe 0.2
Total
*) gm 2 înseamnă metri pătrați globali care corespund unității de măsură gha (hectare globale)
a amprentei ecologice.
15

În scop ilustrativ, suprafața poate fi măsurată în metri pătrați. Valorile se referă la alimentele
produse în mod convențional. În producția ecologică, păsările de curte (+30 %) și carnea de
porc (+22 %) au o amprentă ecologică mai mare, deoarece necesarul de teren este mai mare
în cazul unei creșteri justificabile din punct de vedere ecologic. Carnea de vită și mânzat are o
amprentă ecologică mai mică (+24 %) în producția ecologică, deoarece sunt necesare mai
multe pășuni și mai puține terenuri arabile pentru producția de furaje, iar pășunile (0,51
gha/ha) au un echilibru mai avantajos decât terenurile arabile (2,39 gha/ha) la calcularea
amprentei ecologice.
Un jurnal personal al alimentației:
Se păstrează un jurnal alimentar timp de o săptămână pentru a reflecta asupra modului în care
elevii se hrănesc. Elevii trebuie să noteze zilnic în tabel următoarele aspecte:
a) Câte mese ați mâncat în fiecare zi?
• 1 porție (o mână plină) de fructe și legume = ... porții
• 1 porție (două mâini pline) de pâine, cereale, garnituri = ... porții
• 1 porție (o mână) de pește, carne, cârnați = ... porții
• 1 porție (o mână plină) de dulciuri și gustări = ...porții
b) Câte porții (250 ml) ați băut pe parcursul zilei? Ce proporție din acestea este formată din
sucuri sau băuturi răcoritoare? Ce procent este reprezentat de apă?
c) Cât timp ați petrecut mâncând? V-ați concentrat asupra mâncării sau ați mâncat în timp
ce făceați alte lucruri? Ați mâncat singur sau alături de alte persoane?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Rugați elevii să calculeze totalul și să introducă rezultatul în coloana „Total”. Cifrele din spate
oferă o aproximare a numărului de porții recomandate pe săptămână.
Acum elevii trebuie să reflecteze:
- În ce privințe obiceiurile alimentare ale acestora se apropie de recomandările dietetice?
- În cazul căror obiceiuri o schimbare pare să aibă sens?
Legume și fructe
Număr de porții
Pâine, cereale, garnituri
Număr de porții
Pește, carne, cârnați
Număr de porții
Dulciuri și gustări
Număr de porții
Băuturi
în litri
Lun Mar Mie Joi Vin Sâm Dum Total
/ 35
/ 28
/ max. 7
/ max. 7
/ 11 l
16

Băuturi răcoritoare
în litri
Număr de mese
Durata meselor
în minute
Număr de mese servite cu mai
multe persoane
MÂNCÂND DIFERIT – provocarea:
Elevii trebuie să planifice o zi în care să MÂNÂNCE DIFERIT. În primul rând, ar trebui să
redacteze un plan de nutriție pentru o zi și să îl încerce. Aceștia pot urma recomandările
dietetice ale OMS:

- Pentru o transformare sustenabilă a producției noastre de alimente, este necesară, dar
nu suficientă, o schimbare culturală a comportamentului alimentar. Ce schimbări trebuie
să fie implementate dincolo de nivelul individual?
Notă: Această sarcină este potrivită în special pentru elaborarea în timpul vizionării filmului
online.
• World Acre
Dacă împărțim terenul arabil din lume la populația mondială, rezultă că există aproximativ
2.200 metri pătrați disponibili pentru fiecare persoană. Acest lucru reprezintă 44 x 50 metri,
mai puțin de o treime dintr-un teren de fotbal normal (7.140 metri pătrați).
Ca o amintire, filmul prezintă un teren de 4.400 metri pătrați de care o persoană din Europa
are nevoie în medie pentru alimentația sa. Aici sunt cultivate 30 de plante diferite. Dar numai
o treime din suprafață este folosită pentru alimentația umană. Cea mai mare parte este
reprezentată de culturi furajere pentru animalele a căror carne, produse lactate și ouă le
consumăm. Din cei 4.400 metri pătrați, doar aproximativ o treime se află în interior.
Aproximativ două treimi din suprafața cultivată se află în exterior. De exemplu, furajele din soia
pentru producția europeană de carne provin din America de Sud. Suprafața unui „hectar mediu”
este împărțită după cum urmează: 2. 072 metri pătrați pentru pășuni, 535 metri pătrați pentru
porumb, 486 metri pătrați pentru cereale, 244 metri pătrați pentru rapiță, 203 metri pătrați
pentru soia, 164 metri pătrați pentru orz, 97 metri pătrați pentru floarea-soarelui, 83 metri
pătrați pentru palmieri ulei și nucă de cocos, 58 metri pătrați pentru legume, 57 metri pătrați
pentru fructe, 56 metri pătrați pentru sfeclă de zahăr, 52 metri pătrați pentru nuci, 43 metri
pătrați pentru cafea, 40 metri pătrați pentru cartofi, 38 metri pătrați pentru alte furaje, 33
metri pătrați pentru vin, 29 metri pătrați pentru semințe oleaginoase, 23 metri pătrați pentru
măsline, 21 metri pătrați pentru orez, 16 metri pătrați pentru trestie de zahăr, 12 metri pătrați
pentru susan, 5 metri pătrați pentru cacao, 3 metri pătrați pentru mirodenii.
Acum, elevii sunt rugați să își închipuie că au la dispoziție 2 200 de metri pătrați fiecare și că
li se permite să decidă singuri ce să cultive pentru uz individual.
Întrebări ajutătoare:
- Cultivați o singură plantă sau mai multe plante?
- Folosiți pesticide și îngrășăminte industriale sau naturale?
- Cultivați plante pentru consumul direct sau pentru hrana animalelor sau plante energetice,
de exemplu, pentru combustibil?
- Cât de mult teren este folosit și pentru ce anume? Elevii ar trebui să schițeze suprafața pe
o foaie de hârtie și să marcheze pentru ce ar folosi fiecare parte a suprafeței.
Acum, rezultatele trebuie comparate între ele și discutate în grup.
- Cât de sustenabile sunt ideile privind utilizarea terenului?
- Ce impact ar avea aceste idei asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial?
Sursă: Umweltbundesamt (2017): Cuantificarea amprentei funciare a Germaniei și a UE cu
ajutorul unui model de contabilitate hibrid. Dessau-Roßlau.
18

• Determinarea amprentei ecologice
Amprenta ecologică transpune valoarea consumului în materie de suprafață (hectare globale
= gha). Astfel, este ușor de comparat cât de mult teren este disponibil, cât de mult folosim deja
și cine folosește cât de mult.
Elevii sunt rugați să determine amprenta ecologică personală pe internet:

aprovizionarea populației locale prin intermediul agriculturii sustenabile. Pierderile de
alimente pot fi reduse prin investiții în sisteme de stocare a alimentelor.
- Promovarea unei agriculturi fiabile și sustenabile: Modificările condițiilor-cadru trebuie
să fie planificabile și fiabile. Cu toate acestea, finanțarea publică trebuie să fie orientată în
mod consecvent către servicii dezirabile din punct de vedere social: siguranța aprovizionării,
protecția climei și conservarea diversității speciilor, conservarea peisajelor culturale,
conservarea structurilor regionale sustenabile.
- Evitarea risipei: Risipa de alimente trebuie evitată în toate etapele de producție și
prelucrare. De asemenea, fermierii trebuie să fie remunerați în mod economic pentru
evitarea cât mai completă a pierderilor.
- Închiderea fermelor industriale: Agricultura trebuie să pună în aplicare drepturile omului
și bunăstarea animalelor. Fabricile de animale din cadrul agriculturii industriale nu sunt
compatibile cu acest lucru. Producția de produse alimentare de origine animală este
sustenabilă dacă poate fi arătată și explicată copiilor în cunoștință de cauză.
- Consolidarea responsabilității consumatorilor: Înșelăciunea consumatorilor trebuie
prevenită prin informații oneste și inteligibile (etichetarea alimentelor) și prin sancțiuni.
Creșterea gradului de conștientizare ar trebui să promoveze o alimentație sănătoasă și
responsabilă (de exemplu, prin reducerea consumului de carne).
Acum, elevii sunt rugați să discute în grupuri mici cu privire la „Principiile unei agriculturi
orientate spre viitor”:
- Par plauzibile principiile pentru aceștia?
- Se pot gândi la aceștia și la principii importante?
- T Elevii ar trebui să încerce să găsească exemple concrete de principii.
„Revendicările politice pentru o agricultură orientată spre viitor” pot fi, de asemenea,
discutate foarte bine în cadrul grupurilor mici:
- Pot înțelege elevii revendicările?
- Consideră aceștia că aspectele sunt semnificative și ușor de pus în aplicare? Ei ar trebui să
își motiveze evaluarea.
Apoi ar putea să aleagă una dintre revendicările politice și să creeze un slogan și o pancartă
demonstrativă care să o însoțească.
• De unde provin fructele?
Acest exercițiu poate fi folosit pentru a ilustra și discuta comerțul agricol globalizat folosind
produse alimentare bine cunoscute. Ca exercițiu de grup, participanții pot încerca să numească
cea mai importantă țară de origine pentru fiecare produs alimentar care este importat în țara
de origine. Ilustrațiile alimentelor sunt poziționate pe o hartă a lumii. Astfel se creează o
imagine de ansamblu a numeroaselor regiuni de origine ale sortimentelor de alimente.
20

Pentru copiere și tăiere:
21

Produse alimentare selectate și principalele țări furnizoare:
Mere (Noua Zeelandă), banane (Ecuador), portocale (Spania), struguri (Africa de Sud), pere
(China), piersici (Italia), nuci (Statele Unite ale Americii), alune (Turcia), roșii (Olanda), cartofi
(Egipt), cafea (Brazilia), cacao (Coasta de Fildeș).
Sugestii de gândire în timpul activității și discuțiilor ulterioare:
- Din ce puncte de vedere este ușoară sarcina? Din ce puncte de vedere este dificilă?
- Care origine este surprinzătoare?
- Ce alte țări de origine sunt cunoscute?
- Care sunt argumentele în favoarea comerțului mondial cu produse agricole și care sunt
argumentele contra?
- În cazul fructelor și legumelor care sunt cultivate și în această țară, importurile sunt
utilizate în principal pentru a oferi aprovizionarea pe tot parcursul anului, chiar și în afara
sezonului. Care sunt alternativele?
- De ce fructe importate se pot sau nu se pot lipsi elevii?
• Reducerea consumului de carne
„Dacă reducem consumul de carne în țările bogate, stabilind la nivel global la nivelul
consumului pe cap de locuitor din anul 2000 până în 2050, adică 37,4 kg pe cap de locuitor
anual, atunci s-ar putea elibera aproximativ 400 de milioane de tone de cereale pentru
consumul uman. Acest lucru este suficient pentru a aproviziona 1,2 miliarde de oameni cu
suficiente calorii.” – Olivier de Schutter, reporter special al ONU pentru dreptul la hrană, 2008-
2014. Potrivit lui Olivier de Schutter, reducerea consumului de carne poate elibera terenuri
agricole care pot hrăni mai multe persoane decât cele care suferă de foame în prezent în lume.
Întrebări pentru discuții:
- Este această opțiune realizabilă? Ce ar trebui să se întâmple în țara dumneavoastră?
- După experimentul realizat, ce cred familiile din film despre posibilitatea unei diete
sustenabile la nivel mondial?
- Ce alte interese legate de utilizarea terenurilor există și care amenință alimentația
populației lumii?
- Ce alte modalități există pentru a reduce suprafața de teren necesară pentru hrană?
Dezbatere pro și contra: O echipă argumentează în favoarea viabilității opțiunii descrise de
Schutter. O echipă se opune.
5.5. Implicare
Patru dimensiuni ale nutriției sustenabile
Compatibilitatea cu sănătatea:
- Alimente sănătoase
- Dietă bogată în nutrienți
- Preferința pentru alimente puțin neprocesate
- Distracția și plăcerea de a mânca
- Timp pentru mese luate cu alte persoane
22

Compatibilitate de mediu
- Producție ecologică fără pesticide și inginerie genetică
- Fără poluare a aerului, apei sau solului
- Reducerea la minimum a deșeurilor
- Creșterea animalelor în funcție de specie
- Fără pescuit excesiv în oceane
- Preferința pentru alimente pe bază de plante
Compatibilitate socială
- Nicio persoană nu este exploatată
- Nicio persoană nu trebuie să se expună unor riscuri care pot fi evitate
- Condiții de viață și de muncă echitabile
- Salarii adecvate
- Fără exploatarea prin muncă a copiilor
Compatibilitate economică
- Eficiență economică de lungă durată
- Minimizarea costurilor de mediu și de sănătate
- Fără exporturi în detrimentul aprovizionării interne
- Produse regionale și de sezon
- Alimente accesibile pentru toată lumea
- Reducerea la minimum a deșeurilor
• Comunicare
Elevii trebuie să discute acum în grupuri mici despre subiectele pe care le consideră deosebit
de importante pentru alimentația sustenabilă și, pe baza acestor informații, să dezvolte o idee
pentru o campanie de informare privind alimentația sustenabilă. Ar trebui clarificate
următoarele întrebări:
- Care este obiectivul nostru de comunicare? Ce mesaj dorim să comunicăm? Ce reacții
sperăm să obținem?
- Cui dorim să ne adresăm - colegilor de clasă, profesorilor, părinților, consumatorilor de
la magazinul alimentar, politicienilor, altor persoane?
- Cum putem transmite mesajul nostru în mod eficient?
- Ce mijloace media folosim pentru acest lucru, de exemplu: film, pliant, afiș, poster,
pagină web, rețele sociale, altele?
Acum, ideile vor fi discutate cu întreaga clasă, iar conceptele vor fi optimizate pe baza reacțiilor
primite. În etapa următoare, elevii pot pune în aplicare în mod creativ campania lor de
informare și pot documenta întregul proces. Proiectul va fi apoi evaluat: Cum a fost primită
campania? Au fost percepute și înțelese mesajele? Au fost atinse obiectivele?
• Dimensiuni ale alimentației sustenabile în cadrul alimentației în școli
Un prânz sănătos și gustos la școală este important astfel încât copiii și tinerii să crească
sănătoși, să învețe bine și să dezvolte obiceiuri alimentare sustenabile. Elevii sunt rugați să
formeze opt grupuri mici în care vor analiza cele patru dimensiuni ale alimentației sustenabile
- compatibilitatea cu sănătatea, compatibilitatea socială, compatibilitatea cu mediul și
23

compatibilitatea economică. Astfel, fiecare dimensiune va fi analizată de două grupuri mici
diferite.
În primul rând, fiecare grup trebuie să colecteze idei despre cum pot fi transformate mesele
din școli în mese sustenabile în raport cu dimensiunea care le-a fost atribuită. Ar fi utilă crearea
unei hărți mentale cu factorii care influențează calitatea meselor din școli (de exemplu,
selectarea furnizorului de catering, achiziția, aprovizionarea, condițiile de lucru, proiectarea
cantinei școlare, obiceiurile alimentare ale elevilor, prețul, atitudinea părinților). De asemenea,
este posibil să se cerceteze care sunt conceptele de alimentație sustenabilă în școli care există
deja în țară.
Acum, cele două grupuri care au lucrat la aceeași dimensiune ar trebui să facă schimb de idei
și constatări pentru a crea un rezumat comun. În cazul în care există opinii diferite, încercați să
găsiți un compromis.
Rezultatele celor patru dimensiuni ar trebui apoi să fie discutate cu întreaga clasă. Următoarele
întrebări se află în prim-plan:
- Există și alte sugestii de îmbunătățire?
- Se potrivesc ideile cu situația din școala dumneavoastră?
Ulterior, se poate concepe o fișă de informare cu sugestii fezabile pentru o alimentație școlară
sustenabilă, care poate fi înmânată persoanelor responsabile.
Notă: Introducerea sau optimizarea unei mese sustenabile la școală este un proces de lungă
durată în care trebuie să fie implicate multe persoane și instituții - prin urmare, elevii și
profesorii ar trebui să îl abordeze împreună și să distribuie rolurile în mod clar.
Cine se ocupă de următorii destinați:
Elevi
Personalul didactic
Consiliu de administrație al școlii
Părinți
Susținători
Personal al cantinei
Administrație municipală
Nume
6. Pagini ale Uniunii Europene
...cu privire la alimentație, cumpărături, gătit, manipulare a alimentelor, gestionare diferită.
6.1. Strategia de la fermă în furculiță
Pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.
24

Strategia „De la fermă în furculiță” se află în centrul Green Deal, care are ca obiectiv crearea
unor sisteme alimentare echitabile, sănătoase și ecologice.
Sistemele alimentare nu pot fi adaptate la crize precum cele provocate de pandemia COVID-
19 dacă nu sunt sustenabile. Trebuie să reproiectăm sistemele noastre alimentare care, în
prezent, sunt responsabile pentru aproape o treime din emisiile globale de GES, consumă
cantități mari de resurse naturale, duc la pierderea biodiversității și la efecte negative asupra
sănătății (din cauza malnutriției și obezității) și nu permit obținerea unor randamente
economice și a unor mijloace de trai echitabile pentru toți participanții, în special pentru
producătorii primari.
Plasarea sistemelor noastre alimentare pe o cale sustenabilă aduce, de asemenea, noi
oportunități pentru operatorii din lanțul valoric alimentar. Noile tehnologii și descoperirile
științifice, combinate cu creșterea gradului de conștientizare a publicului și a cererii de
alimente durabile, vor fi în beneficiul tuturor părților interesate.
Strategia „De la fermă în furculiță” urmărește să accelereze tranziția noastră către un sistem
alimentar sustenabil care ar trebui să:
- aibă un impact neutru sau pozitiv asupra mediului,
- contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la impactul acestora,
- inverseze procesul de pierdere a biodiversității,
- asigure securitatea alimentară, nutriția și sănătatea publică, asigurându-se că toată lumea
are acces la produse alimentare suficiente, sigure, nutritive și sustenabile,
25

- mențină prețurile alimentelor la un nivel accesibil, generând în același timp randamente
economice mai echitabile, încurajând competitivitatea sectorului de aprovizionare din
cadrul Uniunii Europene și promovând comerțul echitabil.
Strategia stabilește atât inițiative de reglementare, cât și inițiative fără caracter de
reglementare, politicile comune în domeniul agriculturii și al pescuitului fiind instrumente
cheie pentru a sprijini o tranziție echitabilă.
Va fi prezentată o propunere de cadru legislativ pentru sisteme alimentare sustenabile pentru
a sprijini punerea în aplicare a strategiei și dezvoltarea unei politici alimentare sustenabile.
Ținând cont de învățămintele desprinse în urma pandemiei COVID-19, comisia va elabora, de
asemenea, un plan de continuitate pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității
alimentare. Uniunea Europeană va sprijini tranziția globală către sisteme agro-alimentare
durabile prin intermediul politicilor sale comerciale și al instrumentelor de cooperare
internațională.
Pentru a permite și a accelera tranziția către un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic,
serviciile de consultanță, instrumentele financiare, dar și cercetarea și inovarea sunt
instrumentale, deoarece pot contribui la soluționarea tensiunilor, la dezvoltarea și testarea
soluțiilor, la depășirea barierelor și la descoperirea de noi oportunități de piață.
Sursă:

ecentă întorsătură de situație a avut loc în decembrie anul trecut, când statele membre ale
Uniunii Europene au decis în unanimitate că trebuie efectuate cercetări suplimentare înainte
de a aproba planul, întârziind astfel adoptarea și punerea sa în aplicare.
• Vor rămâne organisme modificate genetic reglementate în mod strict reglementate
în Europa?
În momentul de față, în Uniunea Europeană, toate tipurile de organisme modificate genetic
(vechi și noi) trebuie să fie clar evaluate în funcție de riscuri, trasabile și etichetate, în
conformitate cu normele Uniunii Europene. Astfel de plase de siguranță le permit fermierilor,
comercianților cu amănuntul și consumatorilor să aleagă ce alimente produc, vând și cumpără
și garantează că pe piață sunt introduse numai alimente sigure.
Cu toate acestea, acest status quo pozitiv este pus în pericol de lobby-urile și corporațiile din
sectorul agroalimentar, care doresc ca UE să excludă noile organisme modificate genetic din
normele actuale privind organismele modificate genetic, susținând că acestea pot ajuta
sistemele alimentare să devină „sustenabile”. Verdictul Comisiei Europene este așteptat în
acest an.
• Uniunea Europeană ar putea deveni un pionier mondial în domeniul bunăstării
animalelor
2023 este un an crucial pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor în Europa, deoarece se
așteaptă ca Comisia Europeană să prezinte noua sa propunere, și anume

28

Casetă editorial
Editori:
Magdalena Żelasko
Corectură: Gloria Dimmel
Traducător: Mirela Saulea
----
EU Youth Cinema: Green Deal
LET’S CEE Filmfestival
Mommsengasse 6/17
1040 Viena
AUSTRIA
29