BULETINUL - DSpace

60
SIGILOGRAFIE ŞI ERALDICĂ ROMÂNEASCĂ
Primele peceţi cu stemele unite ale Moldovei şi
Tării-Românesti
Nu este nevoie să insist asupra însemnătăţii pe care o au
peceţile (sigiliile) pentru cunoaşterea deplină -a istoriei noastre, nici
asupra legăturilor strânse ce există între numismatică şi sigilografic
De asemenea nu mai cred necesar să arăt valoarea monumentelor
eraldice şi marea afinitate dintre ştiinţa eraldică şi celelalte două.
Am vorbit despre toate acestea destul de amănunţit într'un
studiu pe care l-am publicat nu de mult în această revistă (anul
1922 p. 75)- '' ' •
Ţin însă să dovedesc prin exemple cele spuse acolo, şi deci
deschid o rubrică nouă pentru colaboratorii
şi cititorii Buletinului, rubrică menită
să cuprindă cercetări şi studii cu privire
la sigilografia şi eraldica românească.
Intre manifestările cele mai interesante
ale sigilografici noastre este şi următoarea
: găsim încă în veacul al XVIII-lea
peceţi cari reprezintă stema Moldovei unită
F l g I -
'
C-tm Mavrocordat (173s)
sub aceiaş coroană cu stema Tării-Ro-
Intr'o luminoasă
maneşti.
conferinţă ţinută în vara anului trecut la
Universitatea populară din Vălenii-de-Munte, învăţatul nostru profesor,
d. N. Iorga, a atras atenţiunea auditorilor asupra acestei
chestiuni, arătând că din epoca atât de detestată a Fanarioţilor ne-au
rămas cele dintâi dovezi materiale despre existenţa ideii de unire
a celor două ţări româneşti. Mulţi Domni fanarioţi ocupând pe
rând şi tronul Moldovei şi tronul Ţării-Româneşti şi-au luat obiceiul
ca să pună în peceţile lor stemele ambelor ţări, alăturea una de
alta, şi au sugerat astfel supuşilor lor ideia unirii.
Studiind mai deaproape această chestiune, am putut constata
— cu ajutorul peceţilor din veacul al XVIII-lea ce le-am avut la
îndemână 1
) — că stema unită a fost întrebuinţată numai de către
]
) Notiţele despre aceste peceţi le am dinainte de război; astăzi chestiunea
este cu mult mai greu de studiat din cauză că lipsesc un mare număr
de documente atât dela Academia Română, cât şi dela Arhivele Statului, fiind
evacuate la Moscova.