Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
62<br />
celor două principate au fost aşezate în aşa fel, încât locul prim<br />
(dreapta eraldică) îl ocupa stema Moldovei şi al doilea (stânga eraldică)<br />
stema Tării-Româneşti. . . .<br />
Acest fapt are importanţă,<br />
de oarece toţi<br />
Domnii următori au păstrat<br />
această dispoziţie<br />
şi stema unită s'a menţinut<br />
astfel până la sfârşitul<br />
epocei fanariote, şi<br />
în Moldova şi în Ţara-<br />
Românească,adică având<br />
în locul prim stema Moldovei<br />
şi în al doilea a<br />
Ţârii-Româneşti.<br />
S'ar putea crede că<br />
stema aceasta ar fi fost<br />
numai un blazon familiar<br />
al unor Domni fanarioţi.<br />
Dar nu este aşa,<br />
Fig. 4. Alex. C. Mavrocordat (1785) căci dela început o vedem<br />
întrebuinţată nu numai în sigiliile inelare ale Domnului, ci<br />
şi ca stemă oficială, înlocuind în actele publice stemele vechi<br />
celor două ţări. Cu toate acestea<br />
ale<br />
cum am spus mai sus, ea nu<br />
este întrebuinţată decât de Domnii<br />
cari au stăpânit în fiecare<br />
din cele două principate româneşti,<br />
pe câtă vreme cei ce au<br />
domnit numai într'un singur<br />
principat întrebuinţează peceţile<br />
cu stemele cele vechi. Excepţie<br />
fac numai Domnii Alex. C. Mavrocordat<br />
(1782—1785) şi Alex.<br />
I. Mavrocordat (1785—1786), cari<br />
deşi au domnit numai în Moldova,<br />
întrebuinţează cu toate Fig. 5. Mihail C. Sutzu (1793)<br />
acestea stema unită. Aceasta probabil<br />
fiindcă părinţii amândurora au domnit şi în Moldova şi în.<br />
Ţara-Românească.
Change language