VOLUMUL

VOLUMUL

t; 717-r.TIPOGIiipthVERSuL
Luigi cAzz))qiu9C
0,7 -7cAsSa MD it
Fascicula 1 10 Plant in tote tare.

CIOCO li
"77- = C 1--1 ± SI N "LT CD t
safi
CE METE DIN PISICA SOARECI NANINCI
PROLOG
Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voesce a se
Teorganisa, decat a da frinele guyernultd in mainele parveniiilor,
meniti= din conceptiune a fi slugi §i educatl inteun mod
-cum sl p6t5, sc6te lapte din Oa cu on -ce pret !...
Platon a zis, cu dou6 mil de ani inainte de a lua not pana
in man& ca s'a descrim pe ciocol, ca un om, ca si p6t5, deveni
cetItean onest, mai intiiiii de Vote cats ca si fie n'aseut
bine, crescut in frica lui Dumnezeil §i, din eopilarie 'Ana la
majoritate, 81 traiascl incunjurat de Omeni virtuo§1 §i drepti.
Ciocoiul este tot-d'auna qi in on -ce taxi, un om venal, ipoicrit,
lay, orgolios, lacom, brutal phnk la barbaric §i dotat d'o
ambitiune nemarginitl, care eclata, ca o bombs indata, ce '§i-a
;ajuns tinta aspiratiilor sale.
Pepiniera in care crest ace§t1 inamici al omenirel qi al tu-

4
turor virtutilor cetatenesci, este mai tot-d'auna casa bogatului
si mai cu seamy a bogatului parvenit. Ad vine ciocoml umilit
si cere a servi pe boiarul pentru o bucata de paine, o camera
de dormit si un vestmant ca sa se apere de asprimea frigului..
In anii dintal aceste vulpi cu dou6 picioare care intuneca in
ipocrisia si vicle§ug pe cele cu patru picioare din fabulele lui
Esop si Lafontaine, petrec impreuna cu servitorii eel imbatraniti
in pacate de tot felnl. ii studiaza cu cea mai mare atentiune
in cat la etatea de dou6-zeci de ani ei sciii fOrte bine.
cum sa fure closca dup6 oue fara sa dile ; cu alto cuvinte,
sciii cat s6 fure de la aprovisionarea de tote zilele, cat de la.
aprovisionarile cele marl, cat de la arendarea mo§iilor §i alto
mai multe transactiuni ale easel boeresci in care se aflu
servind.
Scim cu totii ca intre slugile de la casele bogatilor, ca in
tote meseriile sociale, exista o irarehie oare-care. Ciocoiul dar,.
if incepe une-ori cariera de la postul de rindas, iar alte-ori
de la lacheii ce se pune in coda trasurei boiatului; device cu
incetul sofragiti, apol vataf de cute, iar mai pe Tuna se face
§i el boar; si cu toate ca unii altil ii zit in derisiune buffer
facut", copiii for insa devin boiari si fii de boiari.
In timpul pe cand ciocoiul umbla, dup6 trasura boiarului, el
ail& tote slabiciunile stapinului sea si'l ajuta cat p6te ca sa si
le implineasca in paguba lui si in folosul sea. Se intampla
ins6, de multe orl ca stapanul ciocoiului sa alba si virtuti, dar
aceste lucruri patrate nu pot sa intro in capul si in inima con
triunghiulara §i ingusta a ciocoiului, plecat pe drumul de a
deveni om mare cu ofi-ce pret.
Ca sofragid se obicinuesee atat de mult cu mancarile delicate
incat nu mai pito sa traiasca, tali friptura de fasan, brinza.
de Parma, salami de Verona, icre moi, conserve de Francia §i

-5
vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europel. Ast-fel dar,
,sand ciocoiul ajunge la gradul, de vataf, este corupt moralice§te
i fisice0e palls la maduva oaselor.
Inaltat la acest din urma §i mai suprem grad al slugariel,
ciocoiul devine prevkator ca/ un president de cabinet din
Europa. Ideea ce'l preocupi zioa §i noaptea este de a afla metodul
prin care sa'qi fack stare. Diferite planuri i se presinta
in imaginatiune, unul mai intunecos de cat eel -l-alt; le studiaza
pe toate §i gisindu-le realisabile, le pune in lucrare gra mustrare
de consciinta.
S'a zis do mai multi filosofi §i carturari a consciinta este
eel mai aspru jude al criminalului. 0 fi, nu tagaduese; dar fataful
de carte =Aim° secretul de a face din acest aiprn judeator
tin consilier intocmai dui:41 cum ii trebuesce lui.
El zice in sine : tot omul este creat de Dumnezeii cu drop
tul de a se hrani pe pamant; de ce dar unii oameni an mai
mult decat le trebue, and altii n'an nici chiar mijlOcele
necesare spre a se sustine ? De ce unii sunt puternici §i altii
nebatiti in seams ? De ce null stapanese pamanturi intinse, iar
altii nu all chiar nici pamantul necesar spre a se inmormanta ?
AcOsta este o stare de lucruri anormala, zice inteleptul Vital
,de curte §i cats A o combat din tote puterile, adaogi el.
Ast-fel dar omul nostru. mergend din rationament 411 ratio -
nament §i din deductie in deductie, devine comunist fara scirea
lui, §i incepe a pune in lucrare maga, doetrina atat de frumoasa
§i egalitara in aparentii cat este de hidoasa in fond.
Nu trece mult yi ingeuiosul vataf de curte se pune cu ar-
&re a nivela starea societatei dup6 un metod malt mji practie
cleat al adev6ratilor comuni§ti. Incercarea reu§esce de mi-
mine ; starea comunistului nostru se imbunatatesce cu aceea§i
repeziciune cu care se ruineaza a stapanului sell. I§1 cumptira

6
mo§i6re, viti§Ore §i alto diminutive de acestea, care fac viatas.
lesne i plina de placed.
Dupe ce a ruinat de ajuns pe nenorocitul bolar care nu Ca
lasat sa pears de fame pe drumuri, §i dupe ce'§i-a luat rangul
de Pitar, la care nu este vataf de cute care sa nu aspire, omul
nostru cauta un pretext kri par;isesce casa staphnului salt
tocmal atunci child acesta simte mai mare nevoie de densul.
Este cunoscut ca omul imbogatit prin furt*g, nu se satura,
nici o data de avere, on cat de bogat ar deveni, ci diricontrar
mita noui mijlOce spre a'§i marl bogatiile. Casatoria dar devine
pentru donsul o nod' mina de esploatat. Se propune ea,
ginere pe la tote fetele bogate; trimite samsarl de casatorie in
Ufa Sara §i nu se ins6r1 cleat atunci and gasesce. o zestredupe
placul sea, fara a se turbura chtu§1 de pupa dad femeia
cu care'§i leagh s6rta este juna, frum6sa §i crescuta bine, sari
slut& §i depravata.
Omul ce se ins6r1 numal pentru ca sa'si miresca starea, nici
°data nu is sotie buns. Ciocoiul o §tie §i acesta, dar itO pas&
fOrte putin, cad el nu are a'ta tint& de cat realisarea planurilor
sale celor ambitiOse. N'apuca sa treca luna de miere cit
casa ciocoiului devine o cafenea in care se aduna tOta leprap
societatei. Sotia lul devine o Mesalina ; copil se nasc Dumnezeh
mai §tie cum ; crest impreuna cu slugile, §i tocmal chnd
ajung la gradul cel mai inalt al coruptiunei, ii trimite in Franicia
ca sa invete carte.
Nenorocitii copii, lipsiti de educatiunea moralk §i neintariti
priti virtuti si exempla de on6re, invetate din casa parintilorr
cum ajting la portile Parisului, cad in manila femeilor §i junilor
celor stricati, earl ii deprav6za qi mai rea ; iar cand seintorc
in patria, in be sa aduck cu den ii luminele Europei
civilisate, nu aduc de cat viciul &;i depravarea saa data vre-u

7
nul dintr'en§fi reqe§te a inv6ta cat° ceva, adsta cultura lutelectuala,
nefiind sustinuta de o educatiune moralk produce
mai mult WI de cat bine nenorocitel ri ce hrane§te in sinu'i
asemenea vipere.
Ciocoiul sal puiul de ciocoik ajuns om de stat, se deosibe§te
de omul onest prin mai multe fapte, iar mai cu seama,
prin purtarea sa. El nu se pronunta definitiv pentru nisi o doctrill&
politick nu se face adept credincios al nici-unui partid,
nu &Irk ca are spiritul drept §i nepartinitor, ci ca sa poata.
exploata de odati tote doctrinele §i partitele in folosul set.
Amorul de patria, libertatea, egalitatea §i- devotamentul, Bunt
vorbele sacramentale ale ciocoiului, pe care le roste§te prin adunari
publice qi private ; dar aceste virtuti cetatene§ti, de care
face atata pompa, nu aunt de cat treptele scaLii, pe care voe§te
a se sui la putere; §i une-ori, cand ele nu'l serva de ajuns,
el aldrgi la straini qi priime§te de la deqii posturi in
Ora sa.
Ajuns la gradul de marire, pentru care a comis Vote misehile,
a suferit tote umilintile §i a declamat fora de a le simti
tote virtutile din lume, ciocoiul i§i ridica masca ipocrisiei de
la ochl §i se arata luinel in miserabila §i uriciOsa nuditate a.
sufletului s6ii celui mic.
Inima lni, asprita de suferintele, umilirile §i Injosirile prin
care a trecut, devine incapabila de ori-ce simtiment frumos §i
uman. Libertatea presei 11 supaa, cad' descopera inicuitatile
vietel sale §i nu'l lass sa despOie de averi pe stat §i pe par-
ticolari ; functiunile statului le imparte la ciocoi cu cea mai
mare prodigalitato, §i ca sa se p6ta, folosi mai bine de oranduirile
in servicii, .10 recruteza un ciocoid tot de calibrul sou,,
vi speculeza printr'ensul panea nenorocitilor Iunctionari.

8
ha tipul ciocoiului din tote prile si mai cu Ming, din Cara
rostra, unde lumina adeveratei civilisatiuni n'a risipit 'and norii
eel grosi al ignorantel, si al depravatiunei. IAA, tipul ce ne
propunem a urm'ari in deosebitele fase prin care el a trecut in
secolul nostru, de la ciocoiul cu anteriu si cu calhmkri la brgu
al timpilor fanariotid, panl la ciocoiul cu frac si cu manusi
albe din Vele mistre.

P RITA INTEIA
De la 1814 pena la 1830
CAPITOLUL I.
=an. a Paturica.
Intr'o dimin6ta4 din luna lui Octombre anul 1814, un june
de 22 de ant, scurt la staturk cu fafa Oche§a, ochi negri plini
de viclenia, un nas drept §i cu verful cam ridicat in sus, ce
indica ambitiunea §i mandria grosolana ; imbracat cu un anteriu
de §amalagea rupt in spate ; cm caravan (pantaloni) de
panza de casa v6psiti cafeniu ; Indus cu o bucata de ping cu
marginile cusute in gherghef ; cu pici6rele g6le bagate in nisce
iminei de saftian care fusesera o data ro ii dar iii perdusera
colOrea din causa vecbimel ; la incingatOre cu nisce calimari colosale
de alama ; in cap cu cauc de §al a carui col6re nu se
putea distinge din causa peticelor de diferite materii cu care
era carpit, §i purtand ca vestmint dP capetenie o fermena de
pambriu ca paiul griului captu§ita cu bogasiii ro§ti ; un ast-fel
de june eta in scara caselor marelui postelnic Andronake Tuzlue,
rezimat de stalpfl intrAril §i absorbit in nisce meditatiuni,
tare reflectandu-se in irasurele fetei sale, lasaii ca sa vaz1

10 --
'Ana la evidenta ca gandirea ce'l preocupa nu era de cat pia.
nun ambitiose ce inchipuirea lui cea via il punea inainte, si
obstacolile ce intempina in realisarea lor.
In momentul acela, usa Karel se deschise si se arata inaintea
junelui un arnaut imbracat numal in fir, cu pistOle si
iatagan la brill, si cu Ward rosia blanita cu vulpe nafe.
Mandrill albanez, fall 85, priv4sch cat de putin pe bietul juile
ce '1 lamas temenele 1) pana la 'Arnett, striga en voce de
stentor:,IOne, trage butca boiarului la scars."
Vizitiul, dupe ce plesni de cate-va on din biciii si mai faca
cate-va marafuturi prin care voia sa arate abilitatea ce avea in
meseria sa, trase butca la mark.
Nu trecu mult si se auzira pasil eel leneo si gravi ai marelui
postelnic ce cobora scara cu o caden0 simetrica Junele a
carui atentiune era atintrta la cea mai mica miscare ce so pe -
trecea, auzi si el acest sgomot si cu tin aef in care se vedea,
fOrte curat nelini§tea, ridiel de la parnent done cutil ell pastravi
si cate-va Odin ; apoi viri masinaliceste mana in sin si
scese un plie sigilat ; iar dupe ce 10 strinse fthneneo a la
pept si 'si lua caucul din cap, lasand sa se vaza o capatina
rasa peste tot, si numal in crestet cu vre-o cite -va fire de per,
lua o positie umilitOre si Wept& sosirea boiarului.
In fine postelnicul apart.' in scara, imbricat cu antirig de
cutnie ca gusa porumbului, incins peste mijloc ea un sal de Tarigrad,
cu islicu1 in cap si invelit pana la ochi cu o giubg
de postav albastru imblanita cu blana de ris. El zari pe june
si 'I zise cu gravitatea de boier de protipendada (1).
Cine esti, mai baete, si ce voesti de la mine ?
1) Compliments tureeatr.
1) De prima elasii.

11
June le cazu in genuchl si sarutand pulp ana antiriului, reg.punse
cu o voce linged'a ce inspira compatimfre :
Sa traiti intru multi si fericiti ani ! Sunt Dinu Paturica,
nemernieul flu al prea umilitel vOstre slugi treti logo-
Mt Ghinea Paturica, fostul odiniera vataf de eurte al inalti-
mei vestre.
El bine, spune -mi ce vrei de la mine ?
Am o scrisere de la tata catre prea cinstitul si de bun
nem obraz al Mariei Vestre.
Ad'o 'ncoa, se, vedem acea scrisere.
Junele se apropie de postelnicul tinend capul plecat papa
la pament si 'I dete seriserea ; apoi cazu iarksi in genuchi si
stand in acesta positiune, astepta respunsul.
Boerul deschise ssriserea si citi cele urmatere :
77 Prea milostivului ci de bun nem al meil sta'pan cu cea deslug&
supunere me iuchin.
pupa santa datorie ce am, ca un supus credincios viii a
cerceta despre fericita si mie fOrte scumpa sanatate a Panevgheniel
tale, ca afland'o pe deplin, sa me bucur din raruncliff
inimii mole, cad' eii din mila Domnulul, me aflu in tete',
intregimea sanatatei, si me indeletnicesc cu umilita mea slujbulita,
de same§ ce to -al milostivit a'mi da. Am primit prear
cinstita scris6re a Btagorodnicie tale §i cele ce imi poruncesti
le-am pus in lucrare. Cele patru-zeci lude (1) scutelnici : pescari,
'Awl, veneAori si dervari, i-am Imprastiat in tot jadetub
si crez ca, cu ajutorul lui Dumnezeii si iwkiuzarticul
smeritului Mil rob, curtea Blagorodinciet tale in scud& vremese
va umplea de tete cele trebuinci6se.
1) Individe.

12
Alta am sa to rog, archon postelnice ; fiul men, infatisato-
nrul acestei umilite scrisori, a ajuns. in ilikie §i cu toate ca
m'am silit a'l inv6ta, t6te iuskiuzdrlicurile si marafeturile
cu care trebue sa fie impodobit un adev6rat calemgig, dar
ne fiind de ajuns t6te acestea, it tramit la Domnia to ca sk
se mai rodh, sa poata e§i §i el maine poi-maine la obraze4.
Primeste, milostive stapane, dou6 bote cu p6stravi si zece
gaini crescute si ingrate de mine.
A panevghenieY tale smerita
si umiht5, slugl
Treti Logofet Ghtnea .13,.tur:rd
Ot Bucoo. sud Sua,7".
Dupa ce postelnicul Andronake citi scris6rea, chem.& pe va-
taful sOii de cute si '1 zise :Ia aceste utii cu postravi si
sä le tramiti solo, stiff to ! iar pe qtrengarul acesta de baiat
sa '1 opresti in curtea mea ci sa mi-1 fad de a cam data ciu-
bukcii14.
La aceste vorbe ale boerului, inima lui Dinu "'Mudd shlta
de bucurie §i avea mare dreptate, cad prin admitarea Iui in
serviciul postelnicului, devenise proprietar pe prima Mork a
alfabetului fortunei.
In timpul acesta vizitiul atinse call ea biciul si e§i cu butca
din curte, iar vataful lua cutille cu pastravi impreuna cu gainile,
urmat de noel seu confrate in ciocoism, sui mai intai
scara cea mare a easel, trecu prin Bala §i ajungend la o galerie
cam intunec6sa, se opri in loc §i zise lui Dinu Paturica :
Iatr odaia ce ti-am gatit pentru locuinta ; intra intr'in-
17 sa qi peste un teas voiii veni sa to inv6t meseria de ciubuccifcu
care to -a cinstit stapanul.
Noul ciocoiii astepta papa se departa vataful, iar dupa aceia
se cobori in curte si luand o pareche de desagi in care era o
-

13
colectiune de trent° ce compuneati averea ce aducea el din case,
parinteasch, sui scars cu repeziciunea ventului $i intrand iara$1
in camera sa, 10 a$ezh, toate lacrurile pe la locul lor.
Camera despre care vorbim era in periferia, de uu ste'njen
patrat ; intr'unul din cele patru unghiuri, era o vatrh intoemai
ca cele obic,inuite la Cafenelile turceti, pe care sta an ibric
colusal incongiurat de toate pktile cu carbuni stinsi pa jumhtate.
In cel-l'alt unghiii era asezat un dulap prin ale chrui stele
se vedeati o multime de ciubuce de antep §i de iasomih,
cu imatnele de chihlibar Moult' ; iar mai sus, pe o despartire
acuth intr'adins se vedeati o multime de feligene pentru cafecu
zarfurile for de argint $i chte-va kisele de dulceth. La
extremitatea de jos a acestul dulap, se Area un lighian de
argint pe al chilli acoperament era push o bucath de sapun
most in forma, sferich. Linga acest dulap era un miserabil pat
ds schnduri acoperit cu o phtura de 1fima albastrh ; iar pe pereti
eraii tintuite cite -va cadre de hartia, _zugravite cu vopsell
proste, ; una dintr'ensele reprezinta lupta naval& de la Germ-
Liman §i arderea Hotel turcesti de chtre printul Orlof iar pe
cea-l'alth, era desemnath asasinarea principelui Hangeri de cadre
trimisul Portei otomane.
Dinu Paturich deto o privire repede $i despretuitOre camerii
sale ; apol deschise fereastra $i incepu sh se uite in curte..
Privi cu bagare de seama, multimea de glini, gh0e, rate, claponi,
cocori si califari ce furnicah prin curtea boereasca, apoi
se int6rse chtre buchthrie $i la vederea multimei de tingiri de
diferite capacitati, in care se preghteati cele mai gustOse bucate
din Fanar, fata Jul se color& de o bueurie nedescriptibila;
iar duph, o reflectiune de cate-va minute, zise in sine :--Iath-mh
in sfir$it ajuns in phmentul fagaduintei ; am pus mhna.
,Pe pane §i pe cutit ; curagiti si rabdare ! prefechtorie $i ius-
,kiusarlik, §i ca mane voiii avea $i eh case marl $i boghtii
ca ale acestul fanariot".

CAP. II
fostelnicul Andronache Tuzluc
Sa lasam pe ambitiosul nostru ciocoid in pace a '§i face plamuffle
sale pentru exploatarea averei stkpInului sgu, si iu loc
d'a '1 intrerupe dm visarile sale ambitioase, sa facem cunoscut
lectorilor no§tri pe postelnieut Andronache Tuzluc.
Acest fanariot venise din Constantinopole in suits, domnitorului
George Caragea, qi rinse meseria de Ciohodar in curtea acelui
principe.
Ca fanariot, nascut in ulitele cele strimte ale Fanarului uncle
se urzesc k;ii se pun in lucrap- cele mai intunec6se intrigi ce au
ruinat,imperiul Greco-Roman, e1 mostenise din nastere un mare
talent de intrigi §i de lingu§ire ; §tia din incercare ca raiul
ceresc §i pImentesc nu se p6te face de cat prin femei ; de
aceia, isi indreptase 'We bateriile intrigilor sale in contra femeilor
dOmnei §i mai eu soma ale domnitei Ralu, fiica prea
-MAI a domnului Caragea.
El facu cunoqtinta cu acea volubila si .capritioasI principesa,
prin mijlocul unel dame a d de on6re, cu care se inamorase
numai pentru implinirea acestui scop. Un an intreg, fanariotul
nostru racu domnitei tot acele servicil ce Mem odinioark Mercur,
celui mai mare dintre Zeil Olimpului elenie, cu deosebire nu-

15
mai a domnita neputend sa dea fanariotului nemurirea, Mtn a
caza in mainile fanariotului pitacul domnesc, prin care '1 nu-
mia vel cetnzeircq.
A fi mare camaras al unui principe care are un fin frumos
ca Paris si desfrinat ca don Juan, si a fi radicat la ateasta
demnitate prin intrigle unel principese, frum6sa ca Helena
lui Menelail si mai desfrinata de cat Frine si de cat Cleopatra,
este negresit a poseda cheile minelor de
forniel.
our ale Cali-
Fanariotul nostru exploata cat se putu mai bine postul de
samaras, iar dad v6zu ca in camara nu mai e nimic de furat
kumparg mai intain calemul vinariciului al oieritului si mai
in urma kuzmetul Spatariei, si ast-fel unindu-se cu hotii si tilharil
de drumuri, despuil Cara in toate modurile, mai mult de
±rei ani,,pana ce isi cumpara vre-o zece mosii, cate-va familii
de tigani, case, vii si altele ; iar dupa aceia, isbuti,
intriga si baseta, a deveni mare postelnic.
tot prin
0 singura dorinta mai avea
la culmea fericirei sale.
sa '§i implineasca ca sa ajunga
El hrania de mult trap un amor foarte tare pentru juna Maria,
unica filch' a banului C...,, roman de natiuna ; dar rangul tatalui
frumo asel copile, sufletul el nobil si curat, faptele ei pline de
cavil* si de bland* frangeati toate semetele dorinte ale depravatului
venetic. De multe on el se incerca a se duce la
Banul ea sa MA, mana fiicei sale ; dar tot-d'auna un simtimint
fatal it oprea din aceasta intreprindere. In acele momente de
indoiala si descuragiare el devenia posomorit si teribil. Adearul
pe care Dumnezmi l'a pus si in inima celul mai lmiserabil
om, se presinta in acele momente dinaintea lui si aratandu'i
oglinda in care se resfrangeaa crimele prin care ajunsese la
.marirea in care se afla, par'ca '1 zicea : Priveste, miserable,

--- 161
crimele tale si nu cuteza sa palesti 91 suflarea to cea inveninata
acel crin semanat de maim, Doninulul in aceasta vale a la-
crimelor !"
Dar dad adev6rul este pus in inima omului ca WI arate
calea ce duce la fericire, fatalitatea a voit ca pasiunele materiel
sa invinga mai tot-d'a-una acest sant simtiment ce se manifests
in not de cate on voim sa comitem vre-o nelegiuire.
Ast-fel se intempla si cu fanariotul nostru ; mustrarea de
constiinta disparu de la dinsul intocmal ca fulgerul sail ca
spaima d'un minut ce simt copiii, and suet certati cu fr6,gezime
de catre parintil lor. El se hotari inteo zi a merge Lla
Banul §i dup6 mai multe complimente si lingusiri_reclama de,
la dinsul onoarea de a deveni ginere al set.
Betranul r6mase iiimit de cutezarea, cea mare a fanariotului ;cunoscand
insa influinta ce exercita asupra principelui Caragea,
si relele ce ar fi putut sa'i pricinuiasca un rofus d'a dreptul,
se prefaeu ca priimeste cu bucuria propunerea si it lass a _se
incanta de acest vis.
Grecul intelese insa din trasurile fetel batranului, ura ce
avea asupra ltal; dar nu dispera, ci se duse la Principele Caragea
plin de speranta ca va dobindi prin forp,, ceia ce b6trenul
il refuzase prin maniera diplomatick.
Trei zile in urma acestel intrevorbiri, Banul C... se preftmbla
pin gradina casel sale absorbit in cugetarl melancolice, ce'i
inspira trista stare in care adusese Cara jafurile acestei domnii
derapanatoare, iar mai cu seams preocupat de un vislgroaznic
ce'l ticea A se astepte la o mare.nenorocire.
Intr'acest timp se presinta inainte'i un slujitor da al Teasel
sale si 11 anunt5, ca un ciohodar domnese cere a "vorbil cm
dinsul.

Fascicula 2
- 17 -
Poste limn Andronacke Tuzlne
10 bald In tett' Sara

is
S5. intre,' zise venerabilul botram indesandu'si mail
poste peril capulul sell col albi ea zapada, si cercand a se
distra privind si `mirosind florile unul neramz inflorit1).
Ciohodarul intra in grading si facend cite -va complimente
orientale, dete Banulul un plic sigilat ; apol tragendu-se putia
lug o positiune respectuoasa.
Banul deschise plicul si gasi inteinsul scrisoarea aceasta :
Archon Bane, mane dimineata sa vii la Curte, cad am sill
vorbesc ceva tainic.
ion Gheorghe Caragea"
Dupe ce batrOnnl boier bags scrisoarea iarasi in plic si plicul
in buzunarul de la peptul anteriului, zise ciohodarulul :
Spune Kidd sale ca voia face ast-fel precum imi po-
runceste.
Tramisul domnesc se inching pang la pamiut si wind se
duse ca WO implineasca mesagiul ; iar batranul apnea ingrijat
pe o earare ornate de amandou6 *tile cu roze si cu iasomil,
si se opri dinaintea unul pavilion lucrat in stil oriental.
Pala a nu pune piciorul pe treptele scareI, statu putin si se
gandi. Nu stim care Tor fi fost gandurile ce '1 preocupati ;
stim numal ca trasurile feteI sale une-ori deveneaii orunte, alte
ori pline de indurare, si cite odata un zimbet duke aparea pe
buzele sale palite, dar disparea ca fulgerul, lasind loc unel
melancolil a d an cl.
In fine, dupe putina esitatiune, sui seara pavilionului si infra
in launtru. Acolo gasi patru femel dintre care douii torceaii,
una daracea in si cea-l-alts impletea la un ciorap.
1) Rominnl °and se alit' coprins de &Aar/ intristXtoare obtennset4 a'sI indesa
cAciula pe cap. Acesta este un gest rominesc ce se phtreaei pang astilzl
infra locnitoriI terani.

19
In mijlocul acestor femei sedea o copilk ca de patru.-spre-
-zece ani si cosea la ciur un simizet1). Niel odatk natura nu
combinase mai multe nuance de frumusete intr'o fiin a umana,
de cat in aceastk junk copill oc'hii tegri umbriti de niste gene
i sprancene ca papa corbului ; pelita alba si coloratk de pur-
purk ; buze ce se intreceaii cu rozele ; dintii albi si frumosi ;
toate in fine harmonise' de minune cu un trup de o forma', mimunatk,
cu niste mini delicate de nimfk; era in adev6r un tesaur
de frumusete ce nu se p6te vedea de cat in statuele Gre-
cilor
antici.
Pe datk ce intra venerabilul bktran in pavilion, toate femeile
se sculark in sus si puserk manile la _pept.
Betranul le ilea un semn sk iask ; apoi, remaind numal cu
juna copilk, ii zise :
Iubita mea copilk, cum te afli ?
FOrte bine, tktutule.
Dark ce, nu vii sk sarati maim seumpului ttiA tata 7
Ba da, latutule, da! si de o data cu vorba se apropie
de bktran si depuse pe mana lui un skrutat inocent si plin
-de dulcetA,
136tranul o strinse la pept si o skrutk pe frunte cu mei amor
pe care numal parintii ii simt.
Duple ce tata si fiica isi schimbark intro densil cite-va priviri
de o iubire nedescriptibilk, sezurk pe o sofa de postav rosu
cu ciucuri albi de Venetia ; iar dupa eate-va momente de Were
si eontempla4iune, b6tranul zise copilei :
Mario, ta to fadi din in zi mai frum6sk 1i
to deschizi
intocmai ca un trandafir la razele, sorelui. EA cat de acum
inainte sk m6 gendesc la fericirea ta, sk
tr6b1 ca sk te marit.
taut un teller de
3) Ciural eta instiumentul de festonat al damelor routine din timpul lui Caragea.

20
Frumoasa Marie auzind aceste cuvinte se ro§i §i i§1 indrepta
ochii catre pament.
Al ? ce zici, draga mea copila ? adaoga 136tranul cu
nerabdare, ce nu 'ml r6spunzi ? Ta temi oare de 136tranul
ten tata ?
Maria nu r6spunse nimic la aceste din urma cuvinte. Confusiunea
§i marea intristara ce acoperise fata el facura pe batran
sa, creaza mai multe lucrurl de °data, §i ca sa, poata patrunda
in secretul care fazea pe juna copila sa sufere atat de mult
hotari sa vie d'a dreptul la cestiune.
Stii, draga Mario, urma el ca Maria sa d6mna
§i toate cucoanelee nu mai vorbesc de cat de frumusetea ta ?-
Stiff ca Yoda a §i ales pe viitorul Mil sot ?
Aceste cuvinte &lira pe Maria sa tremure ; dara dupa ce'§i
relua putere, ea privi pe batran cu achl rugatori §i il zise :
Pot sa te intreb, tata, tine este acel sot de porun-
ceala ?
De ce nu, fata mea. El este unul dintre eel mai iu-
biti boieri all Domnului Caragea ; este Unser, frumos si bogat.
-- Numele lui?
Yoe§ti WI stiff numele ?
Da, tata.
El bine, copila mea, viitorul Mil sot este Postelnicut
Andronache Tuzluc.
Ah ! tad, tata, nu mai imi spune acest nume, saa de
nu, id vall vedea moarta dinaintea ta. Spune-mi, te rog, ce 'ti,
am gre§it de voe§ti sa in6 fad nenorocita pentru tot-dauna ?
Care fil boierilor pamOnteni s'aii stins din tali ? nu mai gasesti
pe nimeni de cat pe acel fanariot nesuferit ?
T_Tra Mang asupra greculul parvenit multumi foarte mult pe
b6tren carele, voind sa se incredinteze mai bine despre acesta,

21
.se prefacu ca iu observase simtimentul de reprobare qi de ura
,a1 nobilei copile.
Asa dare, to urasti pe Postelnicul ? adaose el.
Si de undeli vine aceasta, ura, fata mea ?
Ura cea neimpacata ce am asupra acestui ticalos imi
nine mai mult din prevedere.
Poate ca to ineli, fata mea.
Nu tats, nici de cum. Un om care acum doi, trei ani
nu era de eat un ticalos ciohodar, ce tremura de frig dinaintea
mail caselor noastre, aar acum inoata in atlasuri, catifele
i samuri, nu poate fi de cat un nemernic. Acesta'mi o zice
cugetul i o cunosc chiar din vorbirile domnii-tale cu Serdarul
D... Nu esti domnia-ta acela care ziceal Serdarulul ca acest
lanariot n'a dobindit nimic de la stapanu-sea, de cat prIn
slujbele mirsave i umilitoare ce a saversit Domnitel Ralu ri
beizadelei ? Dar bine, tats, cum voesti acum se, unesti pe unica
to copila cu acel ciocol mirsav, care a venit ad la not cu t6te
desfrinarile i hotiile din Fanarul lui, care fura si despoaie
,pe lume zioa in ameaza mare, ale carui math pastreaza Inca
mirosul nesuferit al curelelor butcei lul Caragea. Mai bine me
vol ingropa de via intr'o manastire i imi voin plange in singuratate
nenorocirile mole, de cat se, primesc a fi sotia celui
mai necinstit dintre ciocoil lul Caragea.
Batranul boier, auzind aceste cuvinte pronuntate de Maria
cu atata ura gi dispret, tresalta de bucuria ; apoi privind pe
juna copila cu un aer plin de aulceata, ii zise :
--A Vino in bratele mele, copila, vrednica de sangele mo-
silor i stramosilor nostri. De astazi inainte nu al a to teme
de nimic ; neimpacata ura ce al asupra acelui grec marsav imi
da inima de ajuns ca sa, me impotrivesc poruncilor i infricolarilor
lui Caragea. Mangaie-te, fata mea, i nadajdueste in dra

22
gostea ce are parintele ten pentru tine.
A doa zi pe la no ore ale diminetel, trasura sta la markt
asteptand pe batrenul 'oier ca sa intre intr'insa ; nu trecu
mult timp si venerabilul Wren aparu in pridvorul caselor sale
imbracat cu anteriit de atlas visinin, Indus cu sal du Tarigrad
cu bins de postab albastru inchis, Incaltat cu meg si papuci
de saftian galben ; la broil cu un hanger de aur, iar in cap
cu un gugiuman (caciula) de samur cu fundul rosu. Pupa densul
venea fia-sa cu oamenii si femeile easel, dintre earl un
june ca de dou6-zeci ani, imlnicat cu anteriii de manila,- cu
giubea de pambriui lunga pana, la pament si legat la cap cu.
un taclit cuadrilat, esi inainte si coborind scara cu mare grabs,
deschise usa caretel, iar dupa ce intra boierul intr'insa, se sui
in Oda zicand vizitiului : La carte& Domneasca 9
Dou6 lovituri de biciii lasate lu marafet pe spatele armasarilor,
fora destul ca sa punk trasura in miscare si sa porn6sca
pe calea cartel principelui Caragea.
Ne opriw putin din aceasta naratiune ca, sa dam cititorilor
nostri o idee repede despre local unde se afta palatul domnesc
pe acel Empi si despre forma architectonics si alto amanunte
originale ale acestui local in care domnea moliciunea amestecata
cu umilirea si depravatia.
Pe spatial de pamant ce se coprinde astazi intro casele lui
Resch giuvaergiul si vechia sala a lui Momolu, era cladita pe
timpul lui Caragea, noua resedinta domLeasca ce
cos, vechie din dealul Spirei, atsa. la 1813.
inlocuise pe
Positiunea topografica a acestui Palat era ast fel pe bout
undo se afla astazi casele lui Bosel; era' cladit palatul domnesc
compus dintr'un sir de case cu dou6 rinduri co
ulita Mogosoaei si se terminad inaintea scoalei.
incepeati din,
Architectura acestui palat era vaga si nedeterminata ; era o

23
zidire sail o grimadire de material in care se vedeail mai multe
ordine de architecture, imitate in ceea ce au ele mai grosolan
si mai neregulat. Fatada ce privia cbAre po-dul Mogosoaei avea
un balcon in formi de kiose turcesc, mobilat cu divanuri si
lavite tapetate cu catifea rosie, in care venia adesea principele
de 's1 lua cafeaua si ciubucul, privind pe trecktori.
Pe partea despre Momo lo era un sir de od5,I in tormI de
chilli dlugaresti, in care sedeatt indiclii, neferksi iciolanil
aomnesti. Fundul curtii sail partea despre Herkseu era consacrat
grajdurilor uncle se tineau armasaril de Misir si Arabia, cu
care se servia domnitorul la solemnitkti si in preumblarile sale,
iar in fata Podului Mogosbiei, pe o lungime aprOpe de una
sat& stanjeni, era un zicl simplu care fachidea in intregul sea
marele p5,trat ce compunea resedinta, si o :poartl mare numita,
Papa Capusi ce servia de intrarea principalk,
Curtep, domneasca, pe timpul aeela se deosibea cu total (1.!
curtile domnitorilor din zilele noastre. Atunci ea infatip un
ccntru uncle se aduna tot ce avea Bacurestil mai intiligent, dar
mai lenes si mai depravat. Palatal era phn de boipri si de
ealemyk de tot felul, dintre earl fanariotil se deosebiail prin
chochetaria umbletului lor, prin desele complimente si temenele
ce aceat in dreapta si in stinga, iar mai cu soma prin eleganta
Yestmintelor, giate dupl ultima mods vents din Fanar.
Interiorul curtil presinta vederii o panorama fOrte curiOasi si
variati ; in mijloc stair insirate caretele si butcile boierilor ; mai
incolo vizitil lui YodA pre'amblaii armasarii imbracati en cioltare
cusute eu sirina de our ; dinaintea anal rand de odai numai
cu un rend tafekeiif, arnetutit §i satirafit isi curatan armele
suerind printre Ertl ale o aria albaueza. In laantru si afam
de poartil, o adunatura de popol din
clasele de jos testa gm a
la invirtelile si strimb6turile pehlivanilor §i ale metscarici/or

-24
domnesti. Simigii cu tablalele for sferice puse pe cap, $i cu
tripodele de lemn la subtioara, impreuna en bragagil si salepgii
arn6up, faceafi contrast cu alunarii si cu venz&torii de serbet
din Fanar, earl purtail pe cap fesuri mid cu funde stufoase
de ibrisim, si cilink$I de borangic subtifi care lasaii. siti
se vaza pe pepturile si pe bratele for goale, figuri simbolice
incrustate, precum obicinuiaii Ianiceril. In fundul curtil se vedeaf
diferitegrupe de masalagil si pungasi ; mai jucati Duel,
altii iasic §i tura altil iarasi jucati la o para cinch' si stos
pe despuiate. Acesti tilhari, in mare parte fanarioti, scapati
din inchisorile Stambulului, j&fuiati cu deplida libArtate in curtea
domneascg, pe oamenil eel fafa experientA si credull.
Pe dud se petreceatl aceste variate scene in curtea lui Yoda
Caragea, butca Marelui Ban intr.& gray si m&estoasi. Poporul
saluta din toate pktile pe venerabilul b6tran, iar el le
respundea printr'un surfs dulce puindu'si mama dreapta la barb&
si la frunte.
Ajungend la scara palatului, feciorul deschise usa butcei gi
ajuta batranului s& se coboare; apol 11 unniri pe scar& 'Ana
la perdeaua salci de primire ; acolo boierul se opri putin, iar
feciorul u trase cismele cele galbene de saftian, $i scotend de
in brit' o parechil de papuci PI
puse in picioare ; ii netezi
putin si bini,sui, pe spate 5i apoi se trase la o parte cu res-
pect.
Era in 6cea zi priimire mare la curte; logo fdtul de obiceiurt
ingrijise despre toate : sala tronului Ara inapodobitl cu o sofa
pentru Printul si lavite pentru boieri. Cafegii, ciubukcil si alti
slujbasi as Palatului imbracall in vestmiute orientale de o elegant&
placuta vederei, asteptati cu nerabdare ordinul marelui
Camkas: ca sa dea probe de dextetitatea ce aveati in meseriile
'or.

-- 25 -
Jos in carte erau asezate doua bande de musics instrumen-
M. una :
se compunea de tumbelechiur1,1) tobe marl si me-
terhanele 2); iar cea-l-alts de dou6-spre-zece tombe, sunate de
fustaft roman, ale arora vestminte de postav verde cu ciaprazuri
albe si caciali de oaie cu fundurile rosil, faceafi un
contrast foarte curios cu biniple de postav rosu si cialmalele
cele rotunde si pline de semetie ale artistilor musulmani.
Cum intra Banul in sari, un slujitor striga cu glas puter-
nic : Marele Ban C..." Batranul boier inainta cati-va pasi ;
apoi se opri in loc si saluta pe toti boieril, iar dupa aceea
merse cu pasI statornici si maestusi pang, la treptele tronului,
privi pe domnitor cu uu ochiu in care eel mat mare fisionomist
n'ar fi putut sa descopere nici lingusire nici servilism, ci
numai ura si dispret acoperite cu v61ul indiferentel ; apoi dupa
ce feu un compliment oriental saruta mina asupritorului, cu
-o neplatere destul de invederata.
Caragea era destul de fin ca a nu '1 scape din vedere a-
Tersiunea ce avea banul care den1u1; cu t6te acestea ii intinse
mina cu un zimbet care ar fi amagit pe on -ce om nededat cu
fineta fanariotich ; dar betranul stalp al pril v6zuse si Otis°
in viata lul fOrte multe. El sarufa--mana fanariotului si racand
cati-va pasi inapoi, se duse de 's1 ocupa locul cuvenit demni-
-tateI sale.
In fine ceremonialul sarutaril de many se Axel* ; toti boierii
parasira sala, afara numai de Banul C... si Postelnicul Andronache
care r6masesera in urma tutulor.
1) Tumbelechiut este nn fel de timpan si se intrebuinta foarte mult in ye.
tchime la musicele otomane. Snnt mai multe maniere de a sung cu acest instrument,
dar cea mai olueinuftii la nom in timpif Domnilor gred era aceasta :
e. care artist avea donI tambeleehine, nnul acordat in sot iar eel -l-alt in do,
aluit pe bas, pe care le lovia en cioeanul dupa oare care regull si forma nu,
companiament melodulor puse in executare.
2) Ifeterhaneoa este un .fta de Hautbois imperfect cu Bimetal foarte ascutit si
tipator Acest instrument aseminat foarte en anticul shialuma. al Celtilor, era
ioarte intrebnintat in muzicele otomstne pentra execntarea melodillor.

26
Pe °and se urma insa e0rea boerilor din sari Caragea se
retrasese in altg camera, dar in momentul cand eel dol boieri
se &eel §i el sl se dueil pe la casele lor, una din wile laterale
se deschise i aparand principle zise : Arhon Bane,
txeci in odaia gfam'aticiei ca, am sl 11
vorbesc."
Banul se supuse ordinului, iar Postelnicul Andronache, dupl.
ce feu lui Caragea un compliment adanc ffi plin de lingu0re,
parasi sala en inima coprinsk de bucurie,

CAP. III.
ROMANUL si
FANARIOTUL
Era mai milt de o ora, de cand Banul astepta in camera
gramaticei venirea domnitorului. In timpul acela, nenorocitul 1)6tram
remaind singur, incepu a se gandi la toate nenorocirile co.
apasati Cara : une-ori i se ridica singele in fata,
devenea teribil, iar alte on se concentra in :inima si
si
devenea
palid ca un morn In acele momente dureroase, el zicea in sine
oftincl din adancul inimei : Domne ! de ce ne al parasit? pentru
ce ne-al dat in main& acestor nelegiuiti, earl ne omoark si
sufletele si trupurile prin intrigile, tirania si scandalele for ?
Pank cand vel safer! ca acesti mirsavi sk batjocoreasck biata
taxa nostra pe care al impodobit'o cu t6te daTurile Dumnezeestil
tale iubiri ? ScOlk-te, D6mne ; apnea in maini trasnetele
maniel tale si staxpeste in sfarsit aceste feare nesatioaso !"
Pe dad batranul se afla cufundat in aceste reilectiuni triste
si durer6se, up secretaries se deschise si infra inlauntru principele
Caragea.
Dupa ce fanariotul si romanul schimbara intre densil cateva
eompliinente de convene*, se pusork amandoul pe un divan,
se privira cate-va momente unul pe altul ; apol principele Caragea
zise :

28 --
Imi pari cam nelinistit, Archon Ban. Ce al ?
N'am nimic, Maria ta.
A§1 dory sa fie precum zici; dar ochii tel turburati si
fatali palita me fac sa crez ca, in sufletul WI se petrece ceva
neobicinnit.
Te amagesti, Maria ta. Tota aceasta turburare imi vine
-dintr'o durere de cap de care sulk.
Imi place sa to crez, §i ca sa to ajut a e§i dintr'ac6sta
trista stare, am sä spui un ce noti care to va inveseli.
Si ell ca o sluga plecati a inaltimei tale, voiii asculta
-cu cea mai mare *are de seams.
Postelnicul Andronake 'mi a descoperit amoral ce de molt
timp nutre§te rentru fiica ta, si m'a rugat sd o cer de solle
pentru dOnsul ; mi-a spus iarall ca 11-a cerut'o d'a dreptul
si n'ai voit sa '1 asculti. Este oare adev6rat ?
Unul din obiceiurile mele, bune sail rele, este a spune
.adev6rul ; nu voiu, Maria ta, sa amagesc pe nimeni si cu atilt
mai pupa pe stapanul mail. Postelnicul Andronache 'ml-a vor-
-bit despre fie-mea, si nu m'am impotrivit ; de cat l'am facut
sa inteleaga ca nu '1 voiu da-o de sotie fara invoirea ei.
Si ea nu '1 voeste ; nu este a§a, ?
Tocmai asa precum zici Maria ta.
El bine, Archon Bane, zise Caragea cu un zimbet plin
de reutate §i de dispret, acum via eti de 'II
o cer si cats sa
dal.
Iti daa viata, iti daii tot ce am dupa sufletul meu, iar
pe densa nu.
Na?
Nu, Maria ta.
Acum inteleg mai bine turburarea ta de adineaori; esti

-- 29
si to din taraful boierilor r6svratitil). Nu to juca, insa ; nu cuteza
a to pune cu mine ; tremura, de rezbunarea mea. Ai uita4-
6re ca Padisahul 'mi -a dat sabia si topuz ca sa v6 sfaram
oasele cand vIl yeti resvrati ?
tiil prea bine, Maria ta ; dar ell nu cunt razvratitor, ci
un s6rman parinte care '0 apara unica sa fiica.
Si care este nenorocirea de care voesti a o apara ?
Este aceia de a o vedea in bratele unui ciocoiii mirsav,
care si-a inceput mesaria de la lingator de talere si, mergand
din marsavie in marsavie, a, ajuns astazi biciul oamenilor cinstiff
§i al Orel intregi. Da, Maria ta : porunceste sa, mi-se taie
capul sail surghineste-m6 ca pe toti alti boieri pamentani al
lard ; iar nu cere de la, mine sä daii de buns voie pe fie mea
in mana acelui neomenos care prada pe v'eduva §i pe sarac Cara
cea mai mica mustrare de cuget.
Caragea, cu toata furia de care era staponiti nu eespunse nimic
la toate infruntarile ce arunca betranul cu atata aprindere
si curagiii asupra favoritului sell ; el era om politic si nu voia
sa mai alarmeze din non poporul in contra sa, prin surghinirea
cutezatdrului boier. Motivul ce '1 indemna si mai mult la prudinta
era Riffle cele rele ce primea pe toata ziva de la Constantinopole.
Ast-fel dar, isi ascunse mania cu fineta aceia proprie
fanariotilor, si luand de o data un mar mai vesel, zise :
Dad' t6te cite 'rui spusesi despre Postelnicul vor fi adeverate,
cata sali marturisesc ca, al dreptate sa'l ura01 atht
de mult.
Tot ce am spus Mariel tale este adev6rat.
Ai dovezi ?
1). Caragea biinnind eli boieriT cornploteazil in contra sa, exilX pe vornicul
Constantin 13111ticeanu si pe logoratul Grigore Glues, Jar mai in urrna pa banul
Constantin Filipescu carele dupe aceia si mum Fotino Istoria. pag. 556-567.

30
Aici nu incap dovezi. Ia'i husmetul din mans §i vel
_vedea cum va veni Cara intreagk cu jelbi impotriva lui.
Vol" asculta bunele sfaturi ce'mi dal ; it voi depdrta de
la carte §i void trdmite oameni Domne§ti sa cerceteze si sa
despdgubeascd pe skull jdfuiti de dinsul. Iar tu, un bier credincios
ce e§ti, de astdzi inainte n'ai a to tome de nimic.
Bdtramul pardsi Curtea Domneascd §i se indreptd catre casa
sa. Dar pe dud butca sa trecea pe ulita elarilor, el intilni
pe Postelnicul Andronache Tuzluc carele, salutandu'l plink la
_pdment, luk drumul cdtre palatul princiar ca sä afle rezultatul
stratagemei sale.

CAP. IV
Kera Duduca.
Trecusera clod, luni de la intrevorbirea dintre principele Ca-
Tagea §i Banul C..., lark ca secretul el sa poata, fi cunoscut
curtisanilor si boierilor. Toti se intrebati despre acest secret,
tad' pe timpul acela ca i tot-d'a-una, seeretele de cabinet in-
-teresaii pe toti §i eraii comentate de curtesani in tote modu-
Tile ; chiar Postelnicul Andronache, favoritul lui Caragea, cand
era intrebat in causa aceasta, r6spundea evasiv §i mai mult
prin gesturi.
Se observase insa o mare, It himbare in felul de viata al
Postelnicului; casa lui, care inainte de acest eveniment era
frecuentata nutnal de omeni ce veneaii sa implore vre-o favoare
de la dinsul, devenise in urma o casa publics, is care infr'
tel mai desfrenati juni, fanarioti i romaul. Mese le si seratele
co dedea fanariotul apropriaa in splendoare si in bogatia pe
ale lui Caragea, st6panul
Cine s'a dedat cat de putin cu placerile vietei destramate,
tunoa§te prea bine ea femeia joadk rolul eel mai principal in-
trinsa ; ea singura, prin fatalul el dar fermechtorese, poate sa
wince un v61 de poesia asupra acelor placeri mincinoase, care
due pe biata junime la saracie, la ve§tejire, la despoiare si cre

32
multe on chiar la o moarte premature.
Postelnicul Andronache se amuck in bratele desfranarei cu ofurie
nedescriptibila ; un fel de pornire furioasa si nesocotita it
racea sa caute pretutindeni, nu inime de iubit, ci vietime ale
placeril sale, atrase in laturi prin ipocrisia si 'minciuni.
Dar natura a pus amorul in inima fie carui om. Aceasta 14siune
cereasca sau infernali, care une-ori ne inalta iar alte on
ne degadeaza, nu pOte sä se manifesto cu tarie de cat numai
pentru un obiect Ore-care. Musica, poesia, pictura, architecture
si in fine tot ce este frumos in natura, place mai mult sail mai
putin fie-carui om ; el insa nu poate sa se declare cu statornicie
de cat .pentru una din aceste arte, si numai pentru densa
va avea o afectiune durabila. Tot asemenea se urmeaza si
cu pasiunile amoroase. Ochiul nostru este lacom ; dorintele
se manifesti in not abia ce zarim o juna femeie placuta ; dar
acest neastempar nu este amor ci o furie, un delir momeutan :
cad pe data ce dorinta care ne- a aprins imaginatiunea, se
afa, inplinita, ne linistim si mai adesea cautam mijloace ca sk.
ne desfacem de obiectul ce o aprinsese. Amorul cel adeve'rat care
face sa palpiteze inima si inalta iritul, nu'l putem da de cat
unei fitute pe care si-o alege inima noastra.
Fanariotul, de si depravat pea la extremitate, poseda insa
o scinteie de amor in Mina sa, si acoasta it racea nefericit chiar
in mijlocul celei mai marl veselii.
Intr'o sears el se intorcea de la Cotroceni uncle fuse tramis
de stapenul seu ca sa dea niste scrisori vizir tale unui Der
Base tramis intr'adins de Sultanul ca sa omoare pe Rami Pasa
ce se intorcea atunci din Rusial).
1) Rami P bqa 'nose in re parte la revolutts..nqa Iameeri'or in contra ha Mustafa
Batractar, ei ftigise I,t Rusia ca sa gT sea. e vista. Sultannl Mahmud cunos-tcend
meritele acestui Pa15, el C4 putea priemmaseli exist-nti luI in Petersburg,
IT scrise ds ma, multe orT sit se intorci in Constantmopole st induple.eftnda-1,
fi
omori impremrul Bucureemlor tocmai card se pregitea sa, intro in west
cite.

- 33 -
Teal Caragea prdmind pe Mare le Ban C ...
Faseicala 8 10 ban] In tati tetra

34
Orele noptii erau Inamtate ; pe cer se aflail o multime de nor
mid, care iinpinsi de vent aci acopereat luna si faceatt sa Gaza
pe, fata pamentului un intunerec adenc, aci iarasi se desparted.
si
format o multime de grupe care, luminate de palida lumina
a dunel, presentaii privirel o panorama fantastica i rapitoare.
In momentele acestea Postelnicul Andronache 'trecea pe ulita
Isvorului calare pe un armasar arabesc i insotit de patra tufekcit
; dar pe dud cugetarea i privirea lul erau absorbite de
frumoasa panoramk a cerului, o voce incantatoare strabatu augill
set ; el se opri in cale si asculta cu mare atentiune un fru-
mos cintic fanariotic a caruia melodic plink pasiune, fiind cantata
cu multi arta, pioduse in inima lul un efect extraordinar.
Incantat de esclamatiile amortise de care este plink aceasta
cantina, se apropie de ferestrele asei din care oseaii suavele
accente, i vezu cu destula surpriza o femee junk ca de douezeci
de ani, fOrte frumOsa, sezend resturnata pe un divan de
matase si cu perul el negru onduland in neoranduiall, Camara
de borangic, singurul vestment ce acoperea trupul el, era atat
de transpara4 incat °rasa sä se vada un pept mai alb de cat
marmura, o ta]ie de nimik. Aa, Linea in mink o tambura cu
care se acompania. Ochil el eel marl $i negri. i plinl de vapal
anioroase, absorb* acum in arzat6rele visari ce desteptaii in i-
nima el dulcele accente ale melodiei, pareat ca cer o dulce
mangaere la chinurile ce ea suferea.
Cantul incepea s6, devie din ce in ce mai slab ; tambura II
cazu din mane i frumOsa junk adormi Intel) poza atat de fapitoare
in cat ar fi putut sa piard5, mintile celal mai stoic
4intre filosofi.
Grecul se destepti din letargie i dupe ce lug seama bine
la positiunea localitatei, se indrepta catre curtea donmeasca,
dete socoteall de misiunea sa i intorcandu-se acask la *sub

35
petrecu toati noaptea 011(1h-1(1u-se la frumoasa femee ce'lineantase.
A, doua zi se soul& fOrte de dimineatd si se cobori in grading
ca s'a7s1 racoreasca pieptul de ilacara, ce'l ardea; dar pe
dud se plimba cu pasi repezi si cufundat in ganduri, el zari
pe unul din oamenii curtel sale 0'1 chema la sine. Sluga, dup6
citte-va saluthri addnci, se puse dinaintea stafanului sod cu
mainele la piept i infipt intocmai ca o statue.
Postelnicul it privi cu atentiune; apoi dup6 ce se mat gdndi
putin ii zise :
I6ne, am sa to intreb ceva.
Porunciti, prea milostive cucoane, §i sunt gata a rOspunde.
Cunosci to mahalaua Isvorului ?
0 cunosc.
Bine ?
F6rte bine.
Dar pe ipokymenile ce locuesc inteensa ?
Pe top, milostive cucOne, pand la cdrciumari §i bacani.
Bach este asa, spune'ini care este cea mai frumoasa cu-
46nil, din area mahala ?
-
Sunt mai multe, milostivul melt stapdn. ,
Asta se intelege, dar ed void sd'ml spul care este, cea
mai frumoasi din Coate,
Este coc6na Duduca, Aka lui Michale 0ohodaru.
§i uncle locuesce aceastd frumoasa cucoang, 1
Ea locuesce impreund cu tatd-sod in nisce case boeresci
peste drum de biserica Isvorului.
Casa are douES ferestre cu cafaz in fata ulitei, nu
tete asa ?
Intocmai precum ziceti.
la spune'mi acum ceva semne despre boiul §i frumuse-:
lea el.

36
Este frumoasa ca o zinc, nalti §i subtirica ; fata o are
mai alba decat zapada; obrajii ii sunt rumeni ca dou6 mere
domuesci ; are ochi marl cii negri ca murele ; sprincene negre
i imbinate; buzele el sunt ca margeanul, iar dintil albi ca
fildelul; §i peste tote aceste daniri firesci, cants din gura §i din
tambura ca o Elanima din seraig.
Bravo Bile, aferim ! al respuns tocmai dupe dorinta
mea. Acum dad voe§ti sa to arafi slug& credincioasa, sa fad
cum vei §ti ca IA mi-o dal in mina, §i eil itl voifi resplati osta
neala cu cinci -zeci de mahmudele.
Si trae§ti, milostive cocone, intro multi ani ; qi de o
data cu vorba saruta mina stapenului §i se departs.
Putin dupe acestea, Postelnicul deveni posesor al acestel
rare frumuseti §i incepu 81 petreaca o viata plina de dulceatit
in bratele amantel sale.
Sa lasam de o cam data pe fanariotul nostru adonnit pe
pieptul odaliscei sale ; sa nu'i rapim acosta fericire ilusoria ;
cad el peste putin o sa se de§tepte intr'o lume reala, plink
de amagiri qi miseril iar pan& atunci not sa dim cititorilor
nostril o idea de prea cocheta i ambitioasa greaca.
Aceasta genera orientala, egg, din remalitele spulberate ale
popolatiunei grece din Fanar, precum odinioara stram6qa sa
zeeasca e0se din spumele venturate ale mkei, avea o frumuseta
perfecta, o inteligenta via §i un spirit fin §i iscusit_ Yiata
plina de rescatari parintesci ce primise din primil ani Si 3opilariel
sale, §i lipsa de educatie, facuse Fla se desveleasca intr'
insa o multime de dorinte nepotrivite cu positiunea ei socials ;
iubea luxul cu deosebire; ii placea forte mult viata sgomotOsa ;
in fine tOta feridrea el sta in implinirea celor mai mid §i.
mai estravagarte capricil ale sale.
Ajungind in flOrea junetei, ea devenise un magnet care tra-

37
gea spre sine tote privirile }3i tote dorintele tinerilor din Ba-
-carom'''.
Nu era sears lint& de Dumuezefl, in care sit nu se cage
sub ferestrele el tale mai placate serenade. Poop timpului seeasera
nesrar§itele comori ale inchipuirei for fad ca odele, ele-
giile i acrostichile lor, sit gaseasca in inima vanitOsel femel
alt-ceva decit o stand de grauit de care se sfaramati poeticele
Tor silinte, fare sit produce eel mai mic efect.
Un shipr june isbuti sit inmOie inima el de plat* dar nu
cu stihuri, niel cu cantari, ci numai pentru ca era fiul domnitorului
de pe atunci. Acest non Paris 1) cam a runt pe mai
inulte Elena din Bucure0i sit '§i lase pe Menelail for cu buzele
umflate, indata ce v6zu pe juna grOca, if arunca o domneasca
privire de basilisc care o facu sit cad ametita la picioarele sale.
Amorul acesta nu avu de cat durata unul vis frumos dar efemer,
taci Beizadeaoa, dupe ce 'fli indestula capriciul ad de un moment,
parksi pe juna fanariota, lasandu-I chinurile unul prim
amor ce o amagise qi dorul nestins al viselor de our ce o desmierdasera
in trecut.
Tata starea morals in care se afla Duduca in sera aceea
') Intre concuistele amortise ale acestuT frumos Beizadea, dam ad
Atha care a flout mare sgomot in societite. Acest june se inamorase
eu o cocene de cele marl, §i orbit de acesta pasiune se ducea mai
In tote zilele i}i Inca de cate done or! pe zi de o vizita. Soul acelel
tucOne, ne mai putend suferi deson6rea, Ina decisiunea extreme, de a
omori pe infamul amagitor al consertel sale. Astfel dar dupe, ce lna
tete precautiunile neeesarie, se ascurse Inteuna din odaile caselor sale,
i it surprin3e. Beizadeaul, uitand tot prestigiul patent sale, sari pe
ferestra ci 'lama astfel se putu apera de lovitura a done glence Indreptate
tsupri T. Principele Caragea afla despre aceste intamplare dar
nu Ina nici o mesure In contra cutezitto-rulul, care dupe ce goni pe
femeea ce'l desonorase, place, la moOlt qi pus In fruntea unel legiuni
de arneutT armatl, atepta eu nepasare resbunarea DomnuluI Caragea.
Exists fi o balad4 is care se explicit forte bine acest eveniment ;
dar espres:unile obscene ce se coprind intr'insa ne oprese de a o
publics.

38
-dad o gezri pentru prima Or Postelnicul t31 se inebnui de densa..
-kmorul eel infocat al Postelnicului, pozitiunea stalucitl ce.
avea el la curie si cheltuelile cele marl ce facea pentru impli-
-nirea dorintelbr acestel vanitOse femei, Auk de 'Nuns ca sa, o
fad sa uite pe Beizadea.
Ea traia acum o viaca foarte duke si prima. Diamantele
si rubinele, stofele de matase tesute Cu aur, salurile de Persia,
slugile, teasurile, armIsarii sf on co poate dori o femeik, ea le
hvea pe toate, indafa cesi mita dorinta.
In primele luni ale acestei legatun, sufletul Duducai nu fu
turburat de nici o pasiune contraril amantului seu ; dar aceasta
nu pm mult timp. Inima femeel, chiar do se poate ameti
une-on de ambitioase aspiratiuni la marire, la bogitie si la alte
vanitati atat de placute sexului femeesc, se dest6pfa apol cu
pasiuni mar tan, mar ne'nfranate. Ast-fel se 'ntempla, si cu
frumOsa nOstra" eroink.
Natura a facut din inima femeel O carte scrish cu litere cabalistice,
pe care, inamoratil, in vanitafea si egoismul lor, cred
ca o citese si o inteleg ; in rea'itate ins& aunt foarte Mini aceia
earl pot zice cu drept cuvint ca an descifrat acele ieroglife
de la care ataxia mai adesea fericirea gi nenorocirea oamenilor
si acesti favoriti ai sOrtei nn suet tot-d'auna eel nobili si avuti
nici eel frumosl saf cu spirit, ci une-ori cu totul din contra ;
&ad amorul este o flints curioasa. S'a zis ca e orb ; se Vile.
Dar si daca vede, trebuie sa mgrturisim ca foarte m4lt u plat
lucrunle bizare.
Postelnicul Andronache credea ca descifrase logogriful din inima
grecel, dar se amkgea, grmanul ; c6ci meritul aeesta era
pentru moment reservat unui june obscur, ce abia pusese pi-
Cioarele pe prima treapth a ierarchiei boieresti.
Locuinta in care fanariotul pusese pe amanta sa, era situati

;9
in strada Calitii, care pe timpil aceia devenise foburgul favorit
al nobletel si al amploiatilor de toate gradele.
Juna greel simtia o pl'acere din, cele mai marl a privi dupl
fereastrl pe tot,1 trecltorii, de la velitil Wier' cu barbile albe si
caciuli de samur, Oda la Catemgii si Iamacil eel cu islice
patru colturi si rasi pe cap chinezeste.
in
Un june din acestia, care sub costumul ail ridicol, ascundea
o figurl cat se pOte de pla.cutl, v6zu pe groca noastrI
ina,morl de densa.
si se
Mara calemgiti incepu sa tread noaptea pe la ferestrele
femeiei ce '1 incantase, si sa 'I rad serenade, acompaniate de
oftarile amoroase, care erati in stare sä topeasel de compktimire
inima chiar a statuelor de marmurl.
Juna gread nu rasa pe calemgiii sa ofteze mult timp ; ci
sa invoi cu pllcere a 'I da gratis fericirea ce o vindea fOrte
scump postelnicului.
Trebue sa adloglm Ins ea calemgiul era foarte infocat si
nesocotit in amorul seu. Aceste dou6 cualitati, taneste amorurilor
clandestine, &curl pe inamorati sa elute, sa jOce si sa se
expunk in tot chipul, fara de a se gandi el pot fi observati.
Cu toate acestea el se inselail ; sgomotul serenadelor si arbltorilor
destepta atentiunea vecinilor i vestea merse pang la Postelnicul.
Inima acestuia se aprinse de gelosie si v6zend ca acea
pasiune culpabill, in loc de a se infrana, crestea mereii,
veni intr'o sears furios si, intrand in camera amantei sale, sezu
pe divan, far mlcar sa o salute.
Gr6ca pricepu foarte bine do uncle venea agitatiunea si twobicinuita
purtare a amantulul ei ; dar voind a se incredinta si
mai bine, se prefacu sa n'a observat nimie si hand rtn aer
nevinovat si pliu de gi atia, it strinse in brate, §i il
saruta pe
frunte.

40
Acest fals sarutat irita si mai mult pe amantul amagit, care
o respinse din bratele, sale cu furia ; ea se preficu ca, plange
dar v6zend ca Wei prin mijlocul acesta nu poate face pe amantul
el a se explica, cazu in genunchi dinaintea lui si cu
ochil inmuiati in lacrimi mincinoase, II zise :
-- Ce al, coc6ne Andronache, de esti atat de suparat pe
mine 9 Spune cell am gresit ?
NH intrebi, nemultumit6reo, ce mi-al gresit 9... Si ce
greseala mai mare puteal face do cat aceia do a ma necinsti
pe mine Postelnicul Andronache Tuzluc, favoritul MI Yodi pentru
un calic de calemgiii? pe mine, care to -am scos din trent()
si to am flout cocona mare 1...
Eii to -am necinstit !... 'ti am calcat cinstea ?
Da !... mai necinstit, Ma lumea stie acea mirsava fapta.
SI n'am parte de viata mea, sa nu'mi ajute Maica Domnului,
data 'i vol fi calcat cinstea ! si de o data cu aceste
frase se repezi cu o disperare prefacuta si luand imaginea Maieel
Domnului, o saruta cu multi devotiune ca A atesteze inocenta
ei.
SA *6;1801 casa mea, muiere prefacuta ; sa to dud la
calicul de calemgia, auzit'ai to ? mane dimineata sa nu to gasese
aid, cad to vol omorl.
N'apuca sa sfirseasca bine aceste cuvinte amenintatoare si
vicleana manta dete un cbiot si cazu jos lesinata.
Postelnicul luand de adev6rat acest lesin perdu furia de mai
'nainte si printr'un salt repede o lua in brate si o puse pe
divan ; apol chiama slugile, si ii dere ajutorul necesaria.
Iscusita femeia remase in aceasta, stare do letargia prefacuti
I-Anadud vazu pe Postelnicul plangand ca un copil si cer6ndu'l
iertare ca, a banuit un moment virtutea el ; apoi se pre-
Wu ca so desteapta din lesin, si prin aceasta ingenioasit manevra,
nep6ta Evel isbuti a manca din pomul vietil, fara a
perde raiul, ca strabuna sa.

CAP. V.
EbUCATIUNEA CIOCOIULUI
Lectoril nostri cunosc foarte bine agitatiunea in care am lasat
pe Muria in primal capitol al acestel mien' ; scia as6menea
ambitioasele lui visuri i mares sete de bani i marire ce it
muncea. Este datoria nOstra acum sa le spunem mijlOcele intrebuintate
de dinsul pentru realisarea acestor aspiratiuni.
Cand acest earpe veninat calm case fanariotului, el intra in al
dou6-zeci i doilea an al vietii sale. Educatiunea lui intelectuala
se compunea din citire i scriere in limba romaneasca, si 6re care
inceputuri slabe de limba gr6ca moderns ; scia sa fats jelbi cu
pilde din scripture, pitace, volnicic catasti,se de lode §i alte
forme cauelarice obicinuite in timpil aceia ; mai scia, si Inca
foarte bine, sa, tortureze- pe nenorocitii tilrani,
puindu-le oug
ferbinti la subtiori i dandu-le film de ardeid la nas, ca sa le
is cea mai din 111111a para din pungrt.
Dar aceste talentttri nu'i mai servead nimic in noua sa Ca-
riera ; el cata sa se. instrueze in ipocrisia i intriga, i aceste
doua marl mijloace de parvenire nu se desvolteaza nici se pot
perfectiona de cat prin invetatura. Paid de ciocoiii simti de
sinesi acest adev6r i hotari sal pule in lucrare.
A doua zi dupe, sosirea lui, Pestelnicul it chiama la densul

-- 42
ca examineze spiritul §i inteliginta spre a vedea de poate
s6.'l
face ceva dinteensul ; iar dad veni inainte'i,
ton ingamfat, dar duke :
II zise cu un
Cum to nume§ti, baiete ?
Constantin, Coc6ne, dar
Stii ceva carte ?
tata-meil
imi zice Dinu.
Stiii sa citese §i sa scrip.
Romanqte nu este ap ?
Da, blagorodnice stapane.
Alt-ceva mai stiff ?
-- "Stiff sa fac impliniri de bath' ; am fost cu vinariciul, en
oeritul §i cu fumaritul 1).
Asa de tin6r ?
Da stapane ; tata ru6 lua cu diusul prin jud.et (10'1 aljutam
la taxidetrie.
Dar ceva eilinica te-a inv6tat tata-tM ?
De! ce sa zie, stipene ; m6 cam pricep putintel. Am
inv6tat Pedagoghia §i Eclogarion din scoarta pang, in scOrta ;
dar atunci cand era sa'neep la gramatiki, m'a tramis tata la
inaltimea voastra.
Fanariotului u placu naivitatea ciocoiului, iar mai cu s6m6,
pomp6sele titluri eel da cu atata prodigalitate ; §l avea dreptate,
cad nu Este om caruia sä nu'l placa un titlu pe care nu
it are §i nu'l merits, dar la care aspira foarte mult. El zimbi
cu bunatate §i zise ciocoiulut:
1) Vintiriciul, oeritul ci fum4ritul erati dajdiT indirecte ce plAtead
particolaril dire stat; sub mime de viattrieiu dorrinesc era dator fie
care stapan de via sl dea din zees vedre una, afara de privilegiatI qi
scutitl cu brisOve domne0I. 0 ritu/ era o dajdil pentru care se
tea de fie care vita mare ci mica Cale cinci spre-zece parale ; lama
ritul asemenea era o dsjdie ce pineal"' st4ani de pivnite qi carciumI.
Aceste dAjdil. se vindeati la particolarl §i el le adunail prin oameniI
for numitI taxidart
pli

43
7, SA, §til, bkiete, ca de astazi inainte am 85, to iart subt
ingrijirea mea ; o sk to dart la scoala Domneascai sa inveti carte
greceasea molts, ca sa to procopsesti, srt to feel om. Slujba ce
al s'a'ini fad' este aceasta : dimineata sa vii sk" m6 freei le picioere,
s6, 'ml ajuti sa m6 imbrae, sa 'ml dal de spklat, s6, 'ml
aduci dulceata, cafea si ciubue ; iar dap6, aceia sa to dud la
sc616, sä, inveti. Ai auzit? Al, tlu-te acum de 11 calla de
treaba,.
Din ziva aceia Muria*, se puse pe invktaturl cu o silinta
extraordinara, si in mai putin de doui ani inv6t1 limbs grecesea
ca un sofologiotatos ; dar el nu se multumea numai cu atat_
Ce 'I folesea lui eunostinta unel limbi moarte si a literatures
el atat de antipatid earacterului si intentiunilor sale ? O-
. mer, Piudar, Sofocle, Euripide, Anacreon, Sapho, etc., sunt bnni
pentru femei si oameni afemeiati, zicea ciocoiul in sine cu
dispref. Mie 'ml trebuesc call care sa 'ml subtieze mintea, A
m6 invete mijlocul de a m6 ridica la mkrire. Plutarch imi vine la
socotealk, comentariele lui Cesar, istoria omenirei, vietiIe marilor
barbati din veacurile trecute si acelea in care traim, iata car -
tile pe care citindu -le cine-va p6te sa zick cu cuget inpacat ca
nu perdut timpul zadar.
§i,a, in
Cu asemenea Teectiuni intrI el in casa uncle isi avea fanariotul
bibiotecal) si Ilese tot ce gh'si inteensa mai bun. Intro
') -Pe aceT timpl ca si in zilele noastre biblioticile erati la modl ;
toti junil muckelefi gz spudaxig aveat cAte o biblioteca formatl din
cele mai buns dill al timpuluT, pe care nu le citea nicT o (lath. Bibliomani
a era atat de intins4 in cat multi din eel prinsT de aceastl
patima, nevoind sit sacrifice bani si timp, chiemati cats un pictor meeter
si le zugravia prin saltine ci
prin camerile de studid cate o biblioteca
de minune, in care se gasea tot ce ne-a lasat mai sublim gendirea omeneasd,
de la creatiune si pang la timpil luT Caragea. JudecInd Intre
oameniT earl au biblioteci si nu le citesc si intre eel care le air
numai zugrAvite, eu cred mai cu minte pe cel din urniii.

44
alte card gasi un tractat de fisiologia si
operile lei Machiavel
pe care le citi $i le studia cu mare *are de seams ! in fine
ficu tot ee putu spre a deveni perfect in arta tpoctisiei $i a
perfidei.
Se zice ca vointa tare $i statornica invinge toate obstacolele.
Nu ne putem pronunta asupra acestei maxime; zicem numai ci
Muria, ar fi fost in stare sa dea contimporanilor eel o dovada
stralucita ca ea se realisa cite °data. Picatura giure$te piatra,
zice un alt proverb. Se poate $i nu se poate ; acela insa care
realisa acest proverb, este un om mare in felul sett.
Muriel era in adever un om extraordinar. El i$1 lease hothrirea
de a deveni om mare, $i nici un obstacol nu putea sa
'1 abata de la aceastk idee fixa. Ca slugs, era dator sa lucreze
mai multe ore pe zi i a so supune la toate slugile vie mai
vecbi de cat dansul ; ca ambitios cata sa Inv* carte multi,
precum fi zisese fanariotul si sa se sileasca a inlatura toate
obstacolele ce intampina in calea ambitiunei sale. Cum putu dar
si invinga atatea greutati" ii si iasa triumfator ?
Iata modal ce intrebuinta. Gaud se cripa de ziva, Piturica
se afla linga u$a Postelnicului stand in picioare spre a implini
cu exactitate ordinile stapanului soft. Pe data ce fanariotul se
de$tepta, el intra in casi, it freca pe picioare, II ajuta sa so
imbrace ; II da de spalat, ii aducea dulceara, cafea @i ciubuc.
Toate aceste mid servicie le executa cu cea mai mare iuteala,
gratis $i cu un fel de afectiune, ce facea pe fanariot si '1 creza
de eel mai credincios i devotat dintre servitorii s61.
Dupa ce pleca boierul la curte, se ducea la Mat' $i facea
o multime de lingu$iri ; apoi dupa ce '$i spila feligenele de cafea
curata bine ciubucele, se incbidea in camera sa qi se da cu
totul la citire si la meditatiuni petrechndu-si astfel timpul pana
la ora pranzului, dud, dupl. obiceiul WI, se aseza pe treptele

45
scarii de la intrarea easel', cu cite o carte in mans si sta aacolo
pink ce venea stapanul sea ; iar dupe aceia dud sedea
la mask, el isi lua locul printre servitors si se silea sa intr6ca,
pe toti in zel si activitate.
Osebit de aceasta, el se purta cu mare amabilitate afro toil
servitoril easel, gra exceptiune ; ii ajuta la luerarile for si le
implinea dorintele, puindu-se mijlocitor intre densil $i vataful
de carte.
Aceasta purtare feu pe Paturica sa fie iubit si adorat de
tote slugile, afara numal de vataful curtil, care, intelegandlOrte
bine gindurile lu!, se pi efacea ca nu bags de soma nimic si '1
spiona in tacere.
In timpul acesta se intampla arta postelnicului en amanta,
sa, pe care credem ca n'au uitat'o lectorii nostri. Fanariotul se
afla coprins de o mare iritatie ; nu stia nenorocitul de urma sa,
creaza cola ce se vorbeaa despre amanta sa, sail juramintele si
istericalele grin care ea isi proba inocenta. Bietul om o lubea
fOrte malt, si pentru marea lui nenorocire era gelos ca un turc.
Ast-fel dar, dupe multa chibzuiro si reflectiune, se decise a o
pune sub privigerea anal Argus. 318sura nu era rea, dar presinta
marl dificultati in privinta alegerel unui individ care sa
implineasca acest impprtant serviciii. Prima idee ce i se infittisa
fu de a o pane sub privigherei unei femei batrane ; dar dap&
ce mai medita cat-va timp, el zise in sinesi incruntand spr8n-
cenele ; ,.Muerile cele batrane se corump fOrte lesne." Se gandi
sa aduca un eunuc din Constantinopole ; dar lepada si aceasta
idee, cad stia din incercare cat pretuieste si credinta eunucilor.
Obosit in fine de a Cada $i a nu gasi vindecarea Brij el ce
'1 muncea, se rasa pe sofa oftand din blierile inimei ; dar chip&
co se mai gandi un minut se sena cu repeziciune si batu din
palm.

46
La acest semn de chiemare, intrebuintat fOrte mull pe acei
timpi, usa se deschise si intra Paturica cu ochii plecati in jos
si cu fata mai umilita de cat a unui calugar.
Fanariotul it privi cu mult6mirea ce simte tot omul cand
gaseste e' a cautat ; apoi zise :
Apropie-te, Dinicule, ca am sa '-ti vorbesc.
Poruncesta, stapane, zise prefacutul ciocoiu inaintand
dire stapanul sell cu mainile puse pe piept si ochii plecati
catre pamant.
Ia spune-mi, Dinicule, cum traesti tu in curtea mea ?
Te multumesti de bucatele cu care to hranese si de hainele cu
care to imbr4c ?
Foarto bine, stapane ; nu suet vrednic sa multumesc
lui Dumnenti pentru marea bunatate ce al aratat si arati cu
mine.
Ia spunemi arum, me iubesti tu pe mine ?
Te iubesc, stapane, mai mult de cat pe tatal-mel
Fanariotul surise cu ingamfare ; apoi dupe ce 's1 rasuci de
ate -va on negrele sale mustati, zise :
Asculta, Dinicule. Am sa 'ti incredintez una din cele
mai taxi taine ale sufletului mai ; baga insa de seams, sa me
slujesti cu -dreptate, cad in alt chip nu numal ca vei pieide
>nadejdea de procopseala to la care me gandesc de atata vreme,
dar to si voi pedepsi fara mild.
Iiti jur, stapane, sa to slujese cu credinta la on -ce 'mi
vei porunci.
-"b
--
El bine, Diniile, asculta. Cunosti tu pe Duduca ?
Nu o amok stapane.
Cum se poate sa nu eunosti tu pe tiitoarea mea ?
In adev6r stapand nu o cunosc.
k
Asta nu face nimic. Duduca este o fats foarte frumbsa
4

47
pe care o iubese phuh la nebunie, si fiind-ca o fath ca (Musa
pite sa Oath ci altora, m'am ghndit ca, n'ar fi red a o puns
subt privegherea unui um credincios. Ai ? ce zici to ; bine
m'am ghndit ?
Foarte bine, stapine. Paza bunk' trece primejdia cea rea,
zice parimia.
De si Duduca mea, este foaite inteleapth si n'am simtit
Tana, scum nimic despre (Musa,
Asa este, blagorodnice stapane ; al dreptate.
Dar pentru mai mare siguranth, to -am . ales pe tine ca
sa o *esti.
Chnd este vorba sa to slujesc pe Domnia ta, stapane,
stint gata a trece chiar prin foe; spune-mi numal ce am sa fac
si vol Yedea.
Aferim, Dinicule, aferift ; sa trhesti, copilul meii ; eine
slujeste cu zilos pe stipanul sou, pe acela nu'l paraseste D-zeii.
Duduca 'mi -a zis ch. '1 trebue un fecior ; cath dar sa to muti
.cu locuinta la &Ansa si sa trod. in fata el ca o slugh credincioash,
sa o ase.A itt on -te va porunci ; sa to prefaci ca
nu bagi de seams. Millie, sa, nu yezi si sa nu aud nimic, si
sa vii in toate zilele la mine sa 'mi spul tot ce se va petrece
In cam ei, firs sa trod cu vederea eel mai mid lucre.
Wit urma intocmal poruncilor blagorodniciei tale,. si m6
TONI sili cat voi putea ca sa me fac vrednic de increderea ce
.al in mine.
Sa iraesti, copilul meii ; si de odath cu vorba high mina
In buzunarul. anteriului si scothnd, cinci -zeci de rubiele, zise :
Tine, pinicule i sa fii cu minte, me 'ntelegl to ?
Phturich, ca ciocoiii fin ce era, ingenuchie dinaintea fanari-:
otului, ii saruth mina cu cea mai mare umilinth si cam sa
ceaza din ochii s61 de searpe, dou6 lacrami de acelea ce In: a-

48
pare* alit o inima, plink de recunostinta, dar in realitate nu
aunt de cat plansul crocodilului prin care amageste victima sa.
Dup5 aceasta semi de tartufism jucata cu atata miestria,
eiocoiul parasi camera stapanulul WI si infra, intea sa.
Libor acum de povara simularii, incepu a se preumbla prin
camera cu pasi rani si precipitati. Trasurile fete' sale luara un
aspect straniii, ce rasa sa se zareasca, une-ori expresia unei
nespuse bucurii de a'si vedea inplinite dorintele sale de atata
timp, cats o data un nuor de neincredere in viitor, schimba
intr'o clips fata fisionomiei sale ; apoi iar cadea inteun fel de
apatia, din care trecea cu inteara la o fer6sa si amenintatOre
veselia.
Aceasta criza morals tinu cate-va momente, iar dupe aceea,
fisionomia ciocoiului se lumina gi, cu linistea ee'i redase lucrederea
in sine si in dibicia sa, el exclama cu bucuria ; Iata-ma,
in sf6rsit ajuns la tanta, dorintelor mole ! Am in maul pe tiit6rea
Grecului, patima lui cea mai de capetenie ; in sfersit am
cheia acelul stralucit viitor pe care'l visez de atata timp. Ce
fericire, ce nepretuita fericire !... Acosta esf iLoheia cu care
cine-va poste deschide chiar portile raiului .. vi de ce nu ?...
Eva a scos pe Adam din Rai ca sa dea prilej altei femei a i'l
deschide mai in urma. 0 femee a rant pe Gad, dupa cunt
zic drill°, sa se WI zece ani de-a rindul. Favoritele din
harem tin in mane soarta impiiratiel turcesti; chiar aid la,
nol vedem -pe Domnita intorc8nd curtea si tara intreaga dupa.
plicerea el, gi data ea a racut pe st6panul men din Ciohodart
Postelnie mare si Cameras, de ce Ore dar Duduca as nu
fad, din mine un om puternic, fericit?... Pildele nu ne lipsesc.
Cati an fost ca mine, ba Inca cii mai WI de eat mine ; caci
slaw.% Domnului, nu aunt tigan, si cu tote acestea prin muieri
2 alts marafeturi ciocoiesti, chiar si tigami an ajuns azl la

- 49 -
Kera Duchies, *manta Poste]nicnluT.
hoiden la 4 10 bans In toti tars

50 --
not in proti_pendadd, in cat n'ai in cotro sa to intorci de postelnid,
logofeti si vistieri. Prinde inima, dragul meii. Muria, !
mane vei pane ils/icu/ in cap, si de va vrea Dumnezeu cu tine,
nu va trece mult si vei avea mosii, tigani si averi nenumtirate,
si, tia atunci cine-va sali c6ra socoteala despre mijloacele prin
care ai dobidait t6te astea ? vii, de va putea !
Pe cand Muria, isi creia in imaginatia sa aceste realisabile
1181111, usa camerei sale se deschise si intra un tigan ina-
untru.
Ce mutt. nici, ciOra? zise ciocoiul supkat.
Me Milk, logofete Dinule, dar am venit sall dati o
carte de la bdbaca dumitale.
Ad'o 'ncoace, ci6ra, si piel din ochii mei.
Tiganul se retrase si Dinul Mudd deschizand scris6rea,
citi cele urmatoare :
,Cu pkintesca dragoste me inchin dumitale, prea iubitul
men flu.
,,,Iata dol ani in cap de dad to -am dat pe pricopseala la
Postelnicul, si nu v6z nici un spor de la tine; aceasta me
,pune in mare aporie. Se vede ca to in loc sa to silesti a
,, o§i la obraze, umbli haimana pe poduri cu derbedeit. Bagail
mintile in cap, mil baiete, vezi ca, ea aunt ba,tren si sa-
,rac; sa n'ai la mine nici o nadejde. Cum 41 vei asterne, asa
I'd dormi; auzitu-m'ai ? Scris6rea cell empericlisesc, este c5.tre
d-lui Postelnicul; sa'l o dal negresit, cad. Ii vorbesc pentru
tine si rog sa to puie in vre-un mansup.
Al tea prea doritor
p kinte,
Ireti Logo fet Ghinea Paturica of Bucov slid. Saac.
1816, Maii1 17

51
Dupa ce Paturica citi aceasta scrisoare, scOse calimarile de
la brit., se aseza pe un salmi si puind piciorul drept poste
tel stang, scrise Aspunsul acesta :
,Cu fiasca plecaciune,
Parinteasca D-tale scrisoare de la 17 zile ale lunel lui
Malt., am primit-o cu nespusk veselie, si m'am bucurat din
,rarunchi ca to afli sanatos caci ea, din mila cerescului pa-
Ante, me aflu in toata intregimea sanatatil. Bucura-te, taica, si
iarasi bucura-te cad de si am slujit dol anl la Postelnicul pe
,,imbraciminte §i mancare, si mi-am plecat capul la toti calico
,fark osebire, dar acum, slava Domnului, am pus mana pe
paine si pe cutit. Am oprit roata norocului : n'am sa me mai
tem de nimic.
Postelnicul m'a ales sfetnic dO taina al set, si pe negan-
.dite
mi-a incredintat o taina prin care in putin timp pot sa
.ajung Om mare. Atilt de o cam data; 41 vol mai scrie.
Prea plecat si doritor
Al D-tale
Dino Pdturied"
Dupa ce plicui si precetlui acesta scrisoare, chiama, de afar
pe 4igan, '1 o dete in mana gi'i zise : Du aceasta carte la
Postelnicie si spune s o tramita la Bucov, fara cea mai mica
zabava al auzit ?..."
Tiganul disparu ea iuteala ventului, Jar ciocoiul se task pe
pat si adormi gandindu-se la exploatarea mind sale.

CAP. VI.
/PO CR/ Til IN LUPTA
A doua zi dupe intrevorbirea confidentiall dintre Postelnicur
Andronache si Dinul Paturica, acest din urma strabatea strada
Calitel cufundat in meditatiuni serioase. Preocupatiunea lui era
atat de mare, in cat de multe on se lovea piept in piept cu
trecatoril dupe drum ; dar pe dud se afla in dreptul caselor
lui Armas M. fu atras de sunetul eel nasal si ascutit al unei
voci ce striga : Dinule ! he, he, Dinule ! is fa-te in cone,
/trengarule ; unde-al plecat asa de dimineata ?
Paturica, desteptat din asopimul in care se afla, se uita in
toate partile, si vezand la poarta acelor case un omulet cu
statura scurta si groasa, cu fats rotunda intocmal ca o lung
plina desemnata pe pared ; cu ochil mid ca de tatar, cu nasal_
turtit si cu gura larga, armata cu piste ding mid stricati, re
cunoscu intrInsul pe Niculaita, vataful de curte al armasului,
carele, mai norocit de cat dansul, incepuse de milt timp a
zeciui averile stapenului sap si acura nu astepta de cat rangul
de Vtori Vistier drept plata ostenelilor sale, si supranumele
de Buclukci boier pentru utultele siretlicuri § i incurcaturi ce,
cam.
Paturica trecu drumul si salute pe ingamfatul fatal ea o
inchinaciune pana la pamant.

53
Ce mai veste poveste, Dinule ? intreba vataful mandru do
positiunea sa.
Nimic non, none Niculaita.
Undo to ducal asa iute si cu capul intro urechl ?
la cucoana Duduca.
A. r a ! Inteleg, la tiitoarea stapanului VOA. i ce-al sa
fad acolo asa de dimineata ?
E due un revas.
Din partea cuff ?
Dintr'a stapanului men.
Dar ce ? s'a impacat cu dense ?
Trebue mai intaS sa still de all fost certati.
Va sa zica nu stiff nimic ? prostule !..
Nimic de tot ; adaose Paturica cu o privire malitioasi.
Afla dar de la mine ca el- an fost certati foarte reii.
i de ce, none Nieulaita ?
Auzi tole, de ce ? fiind-ca diavolita de greaca vrea sa
tie doff pepeni intr'o mans, adica este amorezata dup6 un calemgiii
de la Vistierie.
Asi ! nu crez !
Credo ce 'ti spill' en. Postelnicul Andronake a aflat azest
amor tainic si s'a certat cu dOnsa funk.
Poate ; dar is spune-mi tine este acest calemgiti ?
Este fiul lui Capitan dheorghe Basma de la Dorobantie.
Co fel de om este acela ?
Este un baiat de doug-zeci si doff yank la dou6-zeci si
,eindi de ani, frumos, gingas si subtirel, par'ea e tras prin.
tr'un inel.
0 fi iubind'o, me none Niculae ? ai, co zici ?
Mi se pare ca da, fiind-ca nu inteleg cum ar putea sa
.face atatea comedil dad n'ar iubi-o ?

54 --
Si ce comedii face ?v,intreba Paturica cu nerabdare.
Trece cu lautari pe Ta miezul noptii ; se opreste dinaintea
ferestrelor ei, ofteaza, canta
Numai atat ?
i cele- l'alte.
Ba i ceva mai mult : sare prin gradina. Mitropoliei ;
dintr'ensa true Intr'a grecei, d'acolo infra in curte si se ascunde
intr'o daie de fan pad, plead Postelnicul ; iar dupe
aceea se duce dell tine locul Mtg.& frumoasa greaca ; cu alter,
cuvinte fericitul calemgiti se bucura gra nici o cheltuiala dafemeia
pentru care stapanul ten Tana atata our
Esti bine incredintat despre aceasta ?
i argint.
Mai bine nu se poate ; ,omul care 'mi-a spus aceasta
taina este atat de credintios Inca asi putea sa jur in biserica
pentru densul. Dar is spune'mi, de ce 'ml fad atatea intrebari
asupra acestei pricini ? Oare voesti s'o prinzi i sa to arali cu,
slujba inaintea stapanului feu ? SI nu fad aceasta nerozie, ma
baete, cad o sa to caesti f6rte mult.
Si de ce sa nu'i dati pe fata aceasta neagra venzare r
adaoga Dinul, cu oare-care aprindere prefacuta.
Yoesti affi pricina pentru care to opresc ?
Da, cad en iubesc pe stapanul men, si nu voesc sa 'I
f ez inselat rte o femee desfranata i fatarnica.
Esti prost, baete ! Tu nu stiff ce va sa zica patima dra-
gostei. Asculta : to o sa to dud la stapanul toil §i o sh"I spui
ca greaca '1 inseal, nu este asa ? El de o cam data o sa tecreaza,
o sa 'ti zica : aferim Dinule ! ba Inca poate sa '-ti deg
un bunicel bacsis ; dar dup6 aceea, o sa se (Inca la greaca,
o sa se certe cu dansa, o s'o sperie c'o goneste din cask, si
cele-falter. Ea ca sal incredinteze ca e nevinovata o sa inceapa
sa planga, o sa, 's1 smulga perul din cap, o sa jure pe tot ce
are mai sta'nt; in cele dup6 urma o sa se prefack ca lesina ;

55
si atunci stapanul tet ca un fermecat ce este, o sa se impace
cu (Musa.
Atat mai r6ii pentru dAnsul.
Zi mai bine ca pentru tine o sa fie ret, nerodule.
De ce ?
Fiind-ca pe data ce se vor impaca, greaca o sa intrebuinteze
toate mijloacele, ca sa afle pe paratorul el.
-- Dar stapanul met nu o sa'i spuie.
Ti-al gasit ! Ba o spue, si Inca chiar fara voia lui,
cad ast-fel merg treburile dragostel. He ! he ! baete. Tu esti -
un copil de ern d'a-Yalta ern, nu stiff nimic. Asculta-m6 pe
mine, ca suet lup belran, am dat cu capul de pragul de sus
si am vkut pe cel de jos. Cand barbatul si femeia se iubese
si in in dreptate, vista for curge dulce intocmal ca apele
unui parail linistit ; dar child muierea incepe sä cake stramb
si o simte barbatul, inima lui arde, stiff, ca pestele pe carbuni.
Ziva si noaptea se gandeste tot la necredinta muierei; aci se
cearta cu densa si o lasa, aci iarasi se impaca, si am bagat
de seams ea la asemenea impaciuiri, omul face mai multe jertfe
pentru o femee netrebnick de cat pentru una cinstita. Ast-fel
dar greaca o sa ceara de la stapanul ten, ca dar pentru impacaciune,
departarea to din slujba lui, si poate chiar o falanga
bunicica data din'aintea portal caselor el, ca sa te inyeti minte
a nu mai baga zazanil intre Masa si Postelnicul.
Al dreptate ; dar, is spune-mi ce trebuie sa fac ?
Sa inchizi ochii si si 'ti cauti de tr6bg, ca un b aiat einstit
ce esti, si vei vedea cat de mult o sa te iub6sei am'andol
iar trebsOrele tale o se 'ci
nArga de minune.
Dinu Paturica saluta pa Mentorul se4 si pled inainte, mill-
Omit de povetele lui, cad gasise inteensele o complecta aprobare
a politicei sale. Ajungand la casele Duducal, el infra pe

56
portita cea mica, sui scara ei, se puse jos in pridvor pe un pat
de scanduri acoperit cu un chilim de Tarigrad.
Era pe la orele nou.6 de dimineata ; greaca se sculase si se
dusese la oglinda ca sa '$1 pure in regula gratiile maltratate
de voluptOsele placeri ale noptil trecute si si mai adaoge
cate-va frumuseti artificiale, ca A, dea mai mult iuteres color
firesti.
Toaleta femeilor cochete din zilele noastre de $i a devout 0
indeletnicire forte grea si impovaratoare pentru bietele slujithre
din causa nenumeratelor forme si pieptanari, de limpeziri cu ape
aromatice si chimice pentru lustruirea, dregerea si improspatarea
pielitei obrazului si alto nenumtirate nimicuri temeesti ; cu tote
acestea, ea re'mane o jucarie de nimic, in comparatie cu toaleta
elegantelor din timpii Domnilor Fanarioti.
Kera Duduca, de $i se afla in anii eel mai frumosi al virstel
femeesti; dar destramata viola ce petrecea o Souse sa alerge
forte de timpuriii la ajutorul gratiilor imprumutate. Astfel
dar toaleta din toate zilele se compunea dintr'un sir de torture
la care ea se supunea cu cea mai mare resignatiuno, numal ca
,)
sä. ',$1 conserve acea frumusete care racea pe Postelnic sa depth°
la picioarele el toate jafurile ego le storcea din biata tars, si
pe frumosul caleingiu a o numi cheruvimul seil si a o iubi cu
o ardOre egala amorulul ce avea ea catre dansul.
In toate noptile, dupa ce expedia pe amandoi adoratoril el,
se ungea pe obraz cu alifie venota; dimineata se stergea cu
albus de oil, se aburea cu caramizi incalzite in foc si stropite
cu apa de salcam ; apoi se spala cu apa de pelin. Acestea le
facea sä intinda pielea obrazului si sa dispara sbarciturile ; apoi
se stergea cu nu burete muiat in api de castravetl, ca FA
scOta petele, $i se spoia en
mai alba.
dres ca A, dea pielitei o culoare

, 57
Dupa toate aceste operatiuni care n'aveati alt scrip de cat
a
albi, a intinde si a intineri pelita obrazului, venea rumen6la
cea mincinoask cu care isi colora obrajil si buzele, gogosele de
ristic arse cu care 41 inegrea sprancele, si plasturele cele negre
cu care isi Mum murse sail benghiuri false.
Dupa ce greaca isi savirsi acea toaleta complicate, si se mai
intOrse de cite -va on pe dinaintea oglindei, zimbind si gesticuland
ca sh se asigure data e de ajuns gratioasa, dete ordin ca
sa introduce in camera sa pe mesagerul postelnicului.
0 tiganca frumusica se arata in usa said si racu semn lui
Paturica sa iLtre inauntru. El infra si dete scrisOrea, apoi tragandu-se
inapoi catre-usa, se straw° la pept si lui o positiune
atal de umilita si plina de smerenie in cat ar fi putut sa amageasca
pe on si tine. Dar Kera Duduca, care era personificarea
finetei si a viclesuguluI femeesc, pricepu fatarnicia, chiar
sub acel vel de prostatica, modestia.
Ea citi scrisoarea pan& la un loc fare sa lase a se zari pe
figural vre-un semn de surprise buns sau rea ; dar child ajunse
la partea aceia prin care Postelnicul ii recomold'a pe acel non
Argus inyestmentat cu anteriii si giubea, ea isi arunci rug
vide °cliff asupra ciocoiului, si, intocmal ca vulpea ce vede si
simte cursa intinsa, zimbi cu amaraciune si 41 continua lectura
pang, la sfirsit. Dupa aceia saruth scrisOrea si bagand-o in sin,
se puse a examina cu mai multi atentiune figura lui Dinul
Paturica, care, de si in acele moments de prefacatoria exprima
un fel de nevinovatia amestecata, cu stupiditate, dar tot lam
a se strayedea indestule vicii, dintre care cele mai principals
Bran reut4tea si lasitatea.
Am zis ca greaca era yiclenii ca o yulpe ; ca s& dovedim
Ins cat de adanca si patrunzatoare era finetea spiritului ei,
cata sa aratim ca cu toata arta ce puse Paturick in lucrare

58 --
spre a face sa dispara din trasurile fee sale intunecOsele intentimai
si aspirari ce'i rodeati inima, nu numal ca nu putu sa os
amageasca dar o facu chiar Sa inteleaga si mai bine
are a face.
eu tine
Trecura cate-va momenta in care acestl doui actori se priveag
unul pe altul fart sä pronunte o vorba macar. Acosta.
Were scrutatoare gmana forte mult en linistea aparenta a,
doua f6re ce stall de se observa cu o prefacuta nepasare
nainte de a sari cu asalt una asupra. alteia.
mai
In fine gr6ca hotari sa, dea asaltul; ea Incepu de la una
din cele mai marl slabiciuni ale ciocoilor, adeca de la mendria.
El bine, logofete Dinule, ii zise ea cu un zimbet despretuitor
; Cilibi Andronache imi scrie a de astazi inainte ar
sa fii una dintre slugile easel mole.
M6 bucur din toata inima, milostiva mea, stapank.
0 fi precum zici ; dar uite, to vez inbracat bine, en
giubea, cu auterin, cu fermena, cu papuci galbeni si cu fes de
Tarigrad ; pare ca esti scos din cutia si asta nu'mi prea place.
Sa loped aceste haine boieresti, si sa, to imbraci cu haine
fecior prost.
de
Vol face dupa placerea domnii-tale, milostiva cocOna.
Dar neg,resit, cad o sa to tramit cu cosnita in terg si
nu vol ca pazaryhideanul met' sa poarte cecoirt §i illic.
Vol face on ce'ml vel porunci, milostivo.
Asta o crez, cad la din potriva voi intrebuinta gerbaciul
pe care it vei fi v6zut pdte atarnat d'asupra usii sakna-
-
-
siului I).
M6 voiii supune in Were la on ce va g5si cu tale milostivirea
ta.
1) Sacnasiii se numea o camera mica gituata, in iundul saliT, $i impodobita
cu pat si perne, unde asteptall eel ce veneai cU. trebuinte.
/Ana ce IT primea boiarii in casA.

-f 59
Greco, vezend marea ipocrisie si falsa resignatiune cu care cio
coiul primea aceste lovituri groasnice, se spaim'ang dar nu dis-
perk'.
Asa precum ill zit, respunse ea, o A te puiil sa tal
c6p1 la bucatarie, s1 spell vasele, sa tal lemne, sa aduci ap1
en sacaoa de la Filaret si pits mgruntisuri de felul acesta.
Prea bine, stapana mea, le voiti face toate acestea, ba,
Inca si mai multe ; numal ca sl te ved multumitk.
Vel sedea toaa ziva, in pridvor cu capul gol, ad la in
potrivire ill TOM' puns carne, to voiii unge cu miere si to voiti
lea de stfilpul portil ca sa to manince mustele si sa rid1 lumea
de tine !... al inteles ?
Am inteles, milostiva mea, si sunt gata a suferi si mai
marl pedepse de cat acestea Ara a me plange, cad stkp'ana,-men
to iubeste si di trebuie sa sufer on ce mi-s'ar intempla dup1
urma domnii-sale.
Poste putint1, zise grata in sine, disperata de singele race
al ciocoiului; si avea dreptate, cad tote sagetile viclesugulul ei_
se tampisera In inima de petai a ciocoiului. Prima idee ce '1
veni in minte fu de a rupe legaturile de amor ce avea cu ca-
lemgiul, singurul mijloc de a se purse in sigurant1 despre spionagiul
lui Eaturic1; pe data ins ce se gandi la dulcele momentece
petrecuse si Ind petrecea cu acel june fumos, sangele i-se
concentra in inima si fata i-se ingalbeni ca cera. Sä tie pe a
mant, ciocoiul ar fi tradat'o negresit si ar fi perdut pe postelnicul
Andronache, care o ingrijea ca pe o domnit1.
Aceste dou6 idol devenisera in acel moment, Scylla si Carybdapentru
gr6ca nOstra. Dar arsenalul vicleniilor femeestl este forte,
mare ; ajunge numal Ba stie tine -va s1 caute inteensnl
si de sigur va gksi cote ceva pentru on -ce imprejurare. Greca
cauta si gasi in adever mijlocul de a scapa din tote cu faVi.

60
curata. La must/ fericire negandita fruntea ei se lumina, trasurile
obrazulul seri luara un aer duke si zimbitor ; atunci privind
pe Dinul cu dulcota ii zise :
Ia spune-mi, Dinule drags, cum li-s'a parut purtarea mea
tatre tine ? Nu este asa ca suet o nebula ? Auzi colo ! sa sperie
cine-ya pe un flacaias asa de frumos si muchelef ! Sa n'ai grija
de nimica ; o sa traiesti in casa mea ca la peptul maicei tale ;
tot ce 'ti am zis n'a fost de cat glume. Ai, de ! fi mai cu i-
nima !
Dinul nabusi in mica sa inima bucuria acestui mare triumf,
.0 apropiindu-se de grka, cu o sfiala prefatuta, facu matanie
si 'I Anita mana ; apoi isi lua ziva buns si se Buse.

CAP. VU.
one nu fact foc, fum nu ese.
Done septamani in urma celor descrise in capitolul precedent,
intr'o noapte recoroasa de primti-vara, Postelnicul Andronake
esea de la amoreaza sa cu ciubucul aprins si cu slugs,
dupil dansul, care Linea in mad, o kissea de sal piing, cu
tutun, iar in cea-Yalta o pereehe de papuci galbeni. Trasurile
felii postelnicului, de §i putin cam descompuse, arataiiacum &
multumire pacinick si lipsita de grijile ce muncise pe bietul
fanariot cu vr'o cat -va timp mai n'ainte.
Intro ulicioara intunecoasa ce duce in mahalaoa Dudescului
sta de mai multe ore o butch eleganta cu dol armasari. Can&
boierul se apropie de aces ulila, sluga alerga catre locul uncle
sta aseunsi trasura si strigi : Trage, Ionita, !"
Fanariotul se sui in trasura, si ciocoiul in toads, strigand
cu o voce tare : Acasa !"
Rog pe bunii nostri lectori sa lase pe Postelnicul a dormi
in pace pe sofaua sa, cad are mare necesjtate de soma, ca
nu cum-va si 'si piarza destept, illusiile fericirel sale ; iar not
sa ne intoarcem iar Iu strada 'Caliliei, ca sa observam ce se
petrece in casa amantki salty.
Era o noapte frumoasi, o noapte toemal buns pentru amo-

62
sari romantics Frumos este in adever amorul de inima, cad
el ne procurk momerte de o fericire sublima. Cite simtiri incintitoare
nu incearci un amant child pentru intaia data surprinde
surisul dorit al femeei ce '1 iubeste ! cat de infocate
sunt palpitatiile inimei sale, cand el depune primal sarutat pe
buzele ei arzatoare ; apoi, cite incantiri nu mai culege el din
treacat in dulcea viati a amorului, cand intr'o adunare sail la
un bal, il vine din timp in timp cite un semn de dulce suvenire
fault cu o gratioasi sfialk, sail o privire plina de desinerdare,
aruncata pe furis si care ii zice in limba cea misterioasi
a inimel : to iubesc !... to iubesc !... din tot sufietul !
Dar amorul este o medalie cu doui fete. Si intoarcem acum
medalia pe partea cea opusa.
Ce ziceti d-voastri despre acele amorun sgomotoase, care incep
prin serenade de lautarl si pe-ori de bande militare insotite
cu tobe si cu tipsil intocmal ca la gradina lui Giafet;?
si care se termini prin piruieli, in clasele de jos, si prin ceva
mai rail in cele de sus ? Ce crima au sivarsit pacinicil locuitori
al vecinititei, ca sa fie desteptati din sdinn in strigirile
birjarilor si oftirile cele monotone si ascutite ale amorezilor
vulgari mai indiscreti de cat pisicile :
cad aceste dobitoace
sentimentale miorlfiese si ele o lung pe fie-care an, si apoi ne
lash in pace, in vreme co pisoil eel cu dou6 picioare, nu numai
ca miorlae neincetat, dar neavand destuli incredere in seductiile
vocel lor, mai jai si pe altil de le ajuta. Dar 1.6111
prin r6ii se pierde, zice un vechi proverb.
Asemenea Omeni nesocotiti, care pun intristarea si disperarea
in inimele .bietilor consorti si phrinti, isi iau mai adesea plata
nelegiuirel lor, prin tradarea ce be fac femeile, corupte de
densil ; cad femeia care a avut curagiul sa calce juramintele
%cute inaintea altarului, si juna fati care a desonorat peril

63
.albi al parintilor el pentru vorbele dulci ale undi amant aprins
de o patima ilicit,, ce pret vor pune Ore pe niste angajamente
trecatoare, dictate mai tot-d'a,una de capriciii si prea rar de
inima ?
0 juni ! data ati sti voi unde v6 due aceste amoruri neso-
-cotite, 'Ate c'ati fi mai scumpi in rasipirea ilusiunilor junetei
yoastre ! Vol nu still' en ce moneda, ve plateste femeia care a
primit sa'i sacrificati anil vostril eel mai frumosi, timpul, averea
si thiar on6rea vOstra. Vol nu still ca acea fiinta pe care
voi o eredeti angerul vostru, scaparea si desmierdarea inimei
y6stre, aceia este in stare a ye tada pentru un diamant, pentru
un sal, si de mai multe on pentru ate o yorba de spirit,
care sfisie si batjoeoreste santeuia amorului vostru. Si ce culegeti
vol Ere din bite saerifieele ce faceti pentru aceste statue
de marmura? In locul amorului, tradarea ; in locul fericirei,
disperarea care slabeste si derima focal si energia facultOtelor
v6stre, si, cc) e mai reu, perderea iluziunei care aduce cu
sine scepticismul mostru de sange, parinte al turbaril si al sin-
ucidului.
Fericire perfectl nu existl pe acest panant ; acOsta s'a zis
de mult timp si de oameni fOrte invZitati; avem insa ceva care
seaman& cu densa ; avem ilusiunea, credinta si speranta. Aceste
daruri divine compun aci pentru not cola ce numim fericire.
Un june care a iubit pe o femeik en credit*, si devotament,
si a fost resplatit prin indiferinta, ipocrisia si tradare, acela
perde increderea in femei; pentru densul nu mai exists fericire
conjugala ; prin urmare el nu se mai insOrk, soli chiar de se
supune la ac6sta datoria sociala, inocentul amor al sotiei sale,
gratiOsele el surideri, fragedele ei ingrijirl, pentru densul tree
de preracatoril ; femeia simte t6te acestea, cord, a'l incredinta
despre sinceritatea amorului el, &id, nu reuseste. In fine lu-

-r-- 64
crul se terming ast-fel : data femeia este virtu6sa, sufera in
facer°, suspina §i more ; iar dad are caracter slab, cade in
haosul perzaril, tarind dupe sine in ruline §i pe nevinovatil
an copil.
Dar sa venim la subiect.
Era una din acele nopti de Tara, in care natura intreaga.
IF,4i deschide comorile uimitOrelor sale frumuseti spre a ne da o
ideil perfecta de sublimitatea el ; bolta cerului era de un albastru
incantator ; stelele presarate pe spatiul el nemarginit,
de asta data erail pline de o lumina magi* luna a cirri palida
§i dulce fats umple de dor §i de ardOre inimele simtitOre
sta aninata printre turlele Mitropoliei §i ne mai putand din
acel loc sant s52§I urmeze infocatul el amor cu junele pastor
Endymion, amantul el din vremile pagane, ea parea a privi cu
o nesatioasa bucuria la atOtia inamorata ce se desmlerdefi en
infocare sub razele el amoroase. Suflarile cele calde ale ventuld
de prima-vara erati atat de line in cat abea fruuzele plopuld
se cletinaii a lene.
Acosta maiestOsa §i duke -Lacer() era intrerupta cite °data
de suspinile unei privighetori care canta durerile sale, ascunsi
inteo dumbrava de lilieci din gradina monastirei Antim.
Paturica indemnat mai mult de banuitorul instinct al roului
de cat de simtinintul frumosului, sta tintit la ferestra camerei
sale luand foarte putin aminte la acea minunata panorama. Nu
trecu mult timp gi urechia lui fu isbita de sunetul unor instruments
de musica. Acests sunete, find un acord de acelea ce fae
lautaril inainte de a incepe cantarea, de §i incetara numai decat,
insa atrasera atentiunea ciocoiuliii. El se gaud' cite -va moments
apol batandu-§I fruntea cu palma, ca omul ce prindo o idee de
uiult timp a0eptata, zise : A ! a ! acum inteleg ! Ace§ti lautari
trebnie sä fie pu§i de ibovnicul stapanel mele !... Nicolaita

YV
e/D
- 65 -
Dina Piituricii apnea de piept pe tingrul ealamgifi ...
Fascias** 6 10 bail fn tota tare

66
de la boierul armas nu m'a inselat. Pe munch*, Dinicule ! pe
munch, Mete, ca se", mai leurfam calea ce duce Ia fericire I
Zicand acestea, el lug, ipiugeaoa pe dansul si coborindu-se in
grading, se ascunse dupe trunchiul nnui arbore.
Lautaril incepura, din non acordurile for ; de asta. data insa
ti (*Aug, cum se data, adeca pusera capul pe umkul sting
si prin ajutorul arcuselor si al penelor de gisca, scOser4 din
viori si cobze niste accente fOrte pathetice pentru timpil de of
tunci, dar care asta-zi n'ar avea nici cea mai mica putere asupra
simturilor nOstre, nici chiar pe amen de a ne face ca si
lormim.
Dupa ce Jautaril sunark cite -va aril melancolice el incetare,
as se, dea boe unel voci de tenor ce Mona cu o dosi mare de
simtimint si de pasiune aria pe care se cantait versurile acestea
Pe pod pe la Spiridon,,
Toate pasarile dorm,
Numai -pasarica mea
Toata noaptea
ciripia,
De amor se jeluia, ;
ph ! amor. amoral,
Yede-te-as calugaras,
Pt& la patru-zeci de zile
Si to v6z la manastire
Cu ochil pe Ia icoane
Cu gandul pe la cucoane ;
Cu mainile pe p Saltire
Cu ochil pe la copile, etc.
Aria ac6sta fu terminate', prin oftiri din cele mai adanci ; dar
ferestrele greeii, ce se desebideati la primal accent al serenadelor
infoeatului calemgiti, remasera de asta data inchise ca un
mormint. Limit era de desperat ; dar amorezil an mai multe
cOrde la arc ; el nu dispera, asa lesne.
--

--- 67
Calemgiul amuck o privire duioasa asupra ferestrelor, apoi
incepu a canta :
136tra d'ai fi, to -al desface
i la mine to -al intOrce !
Of, of, of, of, keramu, of !
etc.
Aceasta din urma incercare reusi pe depth', cad greca, dupa
-4) lupta teribila intre interes si amor, neputand sa mai resiste
furioaselor batai ale inhnei sale, deschise fer6stra $i facu cu
batista un semn apol se cobori in grading, intra intr'o bolta
de 1 its in care abia patrundeau razele lunii, si asezandu-se pe
un divan mOle, astepta acolo pe amantul ei.
Nu tram mult timp si aparu o umbra in fundul gradinii.
Aceasta umbra lua o directiune catre bolta de vita, si de ce
se apropia mai mult, ea lua forme mai distincte. (And fu la
o distanta Ore-card de ascunzatOrea lui Paturica, acesta deosebi
intrInsa un june ea de done zed' de ani, cu auteriii de gtmalagea
morico, cu fermena de crozett pembe, incins cu un
sal pat1A4iniu si legat in cap turceste cu un taclit in ve'rgulite.
El inainta cu pasi rani $i nesiguri catre locul in care se
afla dorita inimei sale fa'ra a se gandi ca acesta intalnire era
sa fie cea mai dupa urma raid, a fericirei lui.
Muriel, care spionage tot ce se petrecea, astepta atom mo-
'natal favorabil ea sa se arunce asupra victimel sale. El !ask
pe june sa se apropie cat-va de .bolta de vita, far cam' ran-lase
intre dipsul si prada sa o distanta de cati va pasi, zise
meet : Doamne ajuta ! si sarind ca o pantera, apnea de pept
pe bietul june si incepu sa strige : Tilharil, tilharii !... sariti
trestini ! puneti mains pe hot, pe tilhar!"
Se'rmanul june, vkendu-se stalls la brat puternic, inal intai

4$
cerci si se libereze de de:nsul, dar nepottind, incepu a se ruga,
t A
sal lase in pace ca e om cinstit.
Nu, tilharule, nu to las din ghiarele mole. La spitarii,
hotule, si to inv6t en minte a mai veni si furl orz din hambarul
nostril.
N'am furat nimic, logofete ; priveste-m6 i vezi am et
caifetl) de ,hot.
He, he ! siretule, nu m6 in to pe mine ; Rig on ca
to a.,1 inbiitat cu tiganil 1111 Velma, si jefuiti mahalaoa. Eii manine
pima Coc6neli Duduki, si nu outer s'o jefuiasci niste ma-
salagii ca tine. 0 sa to leg bine cot la cot si, mane o se te,
din pe mina zabetulut.2)
Acesti stratagemi atit de ingenioasi puse pe grecs& inteopositiune
f6rte delicati ; o lieu in fine si se convingit el Piturici
era nu demon impel4at, §i avea dreptatea biata femee clot
starea lucrurilor era atit de dificili, incit nu mai putea nimic im
favOrea amantului WI. Si taca nu putea, ca vicleanul ciocol ar
fi dus la spitirie pe junele calemgiit, si printeacAsta s'ar
dovedit amorul el eel tainic ; sal libereze, nu putea de
ft
cit
printr'o marturisire care ar fi fficut pe clocoi stapin pe secretele
sale. Din aceste doui rele Duduca alese pe eel mai mice
Ea esi din bona, si aratendu-Se dinaintea lui Paturica, zise
Ce s'a intemplat, ce este acest, sgomot ?
Ss triestI, milostivi st6pini, r6spi,mse ciocoinl,
am pus mina p'acest tilhar care jefueste mahalaoa intregi, care
ne fari orzul ci gainile.
Bravo, Dinnle, sa triesti dar is si v6z si eu p'acest
tilhar.
Junele inamora,t4 se apropie de (lima ; iar Piturici simtind
') Asemlnare.
2) Stilt tc;
:.

69
d el voese a vorbi despre ale lor, se depirti putin, preficandu-se
ca cauti o funie ca sa lege pe presupusul talhax. Greaca
observi si aceasti viclenie, dar folosindu-se de (Musa, se apropie
de amantul ei si '1 zise : .
De mum inainte totul s'a rupt intre not 1...
De ce, sufletul meti ? respunse calemgiul cu glas tre-
murator.
Postelnicul a aflat amorul nostru si mi-a trimis pe eel
mai afurisit ciocoi din lume sa me Omani. Tu esti in mina
lui 8i en nu pot sa to soap de cat marturisind dragostea
noastri.
Si '1 cumParim on 'haul?
Esti nebun, Iordache, (ksta era numele calemgiului).
lerezi to oare ca keest Sgripsor se Va multumi cu aeeia ce '1
vom da not ? Lui ii trebue comori ; malaria lui merge pink
la protipendadk' !...
Asa dar va sa zits... ?
Nimic nu remine de cat sa no hespartim 'pent, ii tot-
d'a-una.
i crez1 ca vol putea trii firi tine ?
Te vei supune la aceasta nevoe pentru asigurarea feri-
«chef mele. Remal siinitog li 'in-Angie-to cu ulta de perderea mea.
Zicand aceste cu'inte ea claiimi pe Dinul si'l zise :
Di drumul acestui Taal ca '1 pleat sa fl hkgkin in
matirie ; iar dad '1 Tel' mai prinde prin gilding, atunci sa
faci cu.donsul cevei voi.
Prea bine, milostivo. Apol intoreandu-se are calemgai
zise : Aide bide, cata'ti de drum, si sa nu mai to priuz prin
grading, ca pre legea mea, to jupoi de vin.
Sermanul june privi pe greaci cu odhli pliDi de lacrimi si
kind drumul titre fundul gridinii, se lieu nev6zut ; iar greaca
:si Piturici intrara :1'n camerile lor, fa'ai, A fichiMbe nici o vorbi.

CAP. VIII.
Mijlocul de a face foc, ford sd iasd firm.
A doua zi greica se scula foarte de dimineata si isi filar
toaleta cu o ingrijire mult mai mare de cat, in cele-l'alte zile ,
dup6 aceia, ea chema pe tiganca §i. '1 porunci sa aduc,5, doul
cafele, douiS dulceIe, un ciuhuc si o nerghelea. Chiama apoi pe-
Paturica, si dup6 ce re'mase cu dinsul, il facu semn A seaza,
lenga (Musa pa sofa.
Muriel, de §i dorea de mult timp A ajunga aci, de §i in
calitatea sa de om cu multa minte intelegea pricina care osilea
sa devie atat de blanda cu dinsul, nu priimi tau* A
§eaza.
Ci §ezi, Dinicule drags, ii repeta greaca cu gratie.
Val de mine, cuconila ; cum as putea A sez lenga mi
lostiva mea sapid, ?
Tu 'mi -al dat A '1:Oleg ca dore§ti foarte mult de.
casa mea.
Mi-am implinit datoria §i nimic mai mult.
Asa este, dar o slujba ca aceasta cats A fie 16splatita,
si di vol A to resplatesc , vino dar A luitm dulceatia si cafea,
impreuna.
-- Nu, nu cutez, milostivo.

--71
Greaca vezand resistenta ciocoiului, se ridica, dupe sofa, si
dupe ce dete o aruncatura de °chili la fereastra, it lua', de
mans, it puse lenga densa, si ca sa '1 insufle mai mult curagill,
II dete cu propria el mama, dulceata si cafeaua.
In timpul cat tinu beutul cafelei, greaca examina en mult
interes trastuile fetei iui Paturica si remase foarte multumita,
cad, fie zis intro noi, baiatul nu era de loc urat. Dupe ce
dar se gandi putin, fata el lua un aer duke si amoros.
Ce se va fi petrecut in inima ei in acele momente, nu §tim ;
judecind lima dupe cele din afara, am putea zice numai el
inima ei nu era stapanita in acel minut de amor, ci mai cu
seams de temerea de a fi respinsa, clack cumva din nenorocire
pasiunea el n'ar fi intrat in planurile ambitioase ale ciocoiului.
In fine se scull,' dupe sofa, plink de turburare, si wind din
camera zise mai intai chte-va cuvinte servitoarei sale credincioase
; apoi se intoarse tinend in main o sticla cu anason de
Chio din care bea numai Postelnicul, si un taler plin cu alune
prajite.
Sa vedem, zicea ea in sine, va putea el se; 'si
pastreze acest eumpat sfiet si rece, cand aceasta beutura va
arunca turburarea in mintile si in simturile lui ? Si puindu-se
iarasi pe sofa, intr'o positiune voluptoasa, turna licoarea de
foe cu mama ei cea alba si o presinta cu gratie lui -Paturick.
Tine, zise ea, bea acest spirt in sanatatea mea !
Din Ina paharul si zise : In sanatatea cockel Duducal,
cea mai frumosa din tote femeile din Bucuresti.
Astea Bunt lingusiri, strengarule, repunse greca, luand o
positiune si mai invitatOre.
Nu, nici de cum ; ba Inca dacit voesti sa spa! adeveru,
esti mai *muds& de cat Afrodita di Mithologia.

72 --
Grecs, turd, inca un pahar, si sorbind putin dintr'ensul, it
dote lei 1P t1 to cu mlana irimurindk.
rdiocoiul hind si acest pahar, siintinn foc strecurindu-se prin
tot titiful sail si o furburare_volupt6sa, ii coprinse Mint& ; e1 privi
pe DuduCa cu o tgete de amor nedescriptibill Atunci grata, ve-
zendn-se sigurk de tr'iumf, dote glasulul seii o intonatie si mai
%ice 'si privind pe Dinu cu ochl gales! it inirebk :
Ia spune-mi, Dinicule dragh, al iubit to vie-o femeie pita
acum
7,
Pe nici una, frumoasa mea stapana.
Nu in inseli Orel I
Nu ; nici de cum.
tii to ca", en de mult to iubesc §i nu cutezam sa 'ti
spui, eau me temeam sa nu flu vre-un berbant ; dar fapta to de
asti noapte, dragostea si credinta despre care 'ml-al dat dovada
m'aii field sa 'ml iaii hothrirea... Vino dar, dragi, in bratele
mole ! Nu to sfii, Dinule ; eii to iubesc ; cad esti Mier si frumos,
esti plin do foc si de mfindrete. Apol lksand sa last
din adancul pieptului un suspin infocat, se arunck in bratele
ciocoiului si 'I strinse cu ard6re pe sinul el. Gurile for se liplea
; odd! for a jumetate inchisi do delirul pasiunei, clipeaft
din and in cand en scantel de amor si vo]uptate... Erau beti
de fericire...
Due ore in urma acestel scene de desfranata si uricioask tridare,
Dinu Pilurica", putea si se laude ce. a invetat pe din afar, altabetul
noroculul. Greca asemenea dobindise un complice, cu
care sa pOta manta in siguranta stares Postelnicului. Numal
Postelnicul sermanul, el culegea in acele momente rOdele Orbei
sale increderl.

CAP Dc.
CONFIDENTELE
Tradarea inceputa on atata Imp, de baduca §i Panda din
zi in zi lua'aSpectul null amor sentiment tl. Ciocoiul, cufundat
in placer', parea e i renuntase la on ce plan de ambitiune ;
dar asta era o noua cursa ce el intindea fanaribtel.
Tinta lui eras man'ance starea Postelnicului. Greca avea
-tot acesta tendinta vicl6na. Paturica o simtise din purtarea *atm
dausul, dar, ca om cu minte ce era, el vrea sa o aduca
in stare a'§i declara insa41 acea dorinca ; cu alto cuviiite, el
,oia sä prima $rpele cu mina altuia ; metod fdrte ingenios
-ce s'a practicat in toff timpil, §i se va practica Ons ce acest
glob se va preface in cenu§i, sail se va pravali in chaos.
Intro semi ei beau cafeaoa in camera de culcare. Mai intai
vorbira de amor, acunzandu-se unul pe altul de indiferenta :
dar aasta conversatie se sfir§i f6rte cutend prin juraminte de
tele ce intrebninteaza adesea amantil ca s'a se pOta amagi ma'
lesne unii pe altil.
A§a, nemultumitorule, zicea gr6ca, tu uu
mg iu-
be§ti cu caldura cena§teptam dp la un oan pentru care am fa-
,.
tut atatea jertfe. Soil tu ca fara tine nu mai pot sa tries°

-- 74
Cand lipsesti ale uu cds de range mine, mi se pare ace'
timp un au, un veac. Oh ! cat cram de lini§tita papa a nu
me incline cu tine ! Trgiam c u Postelnicul, fare sh fiu turburata
de nimic.
Lini§teste-te, Duducuto fosmu, ea te iubesc mai mult de
cat on ce in lume ; sa n'am parte de Dumnezeul _la care me
inchin, sa fin anathema dad mint.
Lash', lase, nu te mai jura, Ca am simtit cii tote. Stitt
eii pricing care to r'ace§te de mine.
Spuue -mi -o, a§a sa trae§ti, ci'mi tine sa 'nebunesc.
Tu me temi de Postelnicul , §i ai dreptate ; dar de !
ce of

--4= 75
Cine e ace' Chioftea ? intreba greaca.
Un Mal de curte de la un boer.
§i de ce o fi cantand. el ateste stichuri intristatoare I
Este amorezat, sermanul.
Dupe tine ?
Dupe amoreaza stapanulul sea.
A ! a ! in eleg, dupe frumoasa Despina.
Da, dupe densa care l'a Med vetif de curte gi calemgiti
la Postelnicie.
Greaca pricepand simtul acestor vorbe, zise :
Al dreptate. Ea a flicut tot pentru densul, si ea nimic
pentru tine.
Nu este vorba de mine ; respunse Paturica cu nepasare.
El bine, Pinule draga, imi cunosc greseala, si incep
chiar de astazi a 'mi -o indrepta. Voia scri Postelnicului sa to
fad vataf de curte in locul lui Gheorghe, pe care voeste st'l
fad zapcia de streini; dar am alt-ceva spul; tusk cer sa
fii tainic. Postelnicul e galanton, iyi cheltueste starea cu craidonil
pe la via BrAncoveanulul i pe la Cotroceni.
El s'apol, ce ese d'aci ? Lasal sh
si'I cheltuiasca cum l
va
--
-
Asa este, ai dreptate ; dar el poate sa se amorezeze de
alta. sau
-
seasca si
poate sa afle ca ne iubim amandol, si sa ne orop-atunci
vom remane calici pe drumurl. De ce si nu
ne bucuram not de averea 1111, cad suferim mojiciile si fanta
siile lui. Ea ca, tiitoare i to ca vataf de curte, putem in
scurt timp sa '1 scoatem la silimet 1). Al, ce zici ?
Ce si zic, draga Duduco ; zic a Dumnezen' saa dracu
ne-a facut pe unul pentru altul. Apoi, strangend-o in brate, si
i) DesAvertal ear cie.

76
.sarutand-o, zise : De maine, Yubita urea, si she punem
la lucru.
Tu '1 vei incgrca la socoteli.
lgaui.
'I vei cere ealtu.1 §i mgtasgrii.
Tu '1 vei specula mo§iile.
Tu '1 vei cere diamanticale.
4 unind jafurile la un loc ne vom cumpara mo§ii §i
Si apoi ne vom cununa ; nu este aka, Daunt()
Aragg ?
Bravo, Dinule, ai ghicit !...
Bravo, Duduco.
Pe maine.
Ia staff putintel ; am uitat un luau; occlamg greaca
'puindu-§i degetul la buze spre a'§i aduce amiute. Nouti ne mai
trebue un om ca sa ne stoarci banil grecului, fark d'a ne da
not pe fatl.
Ai dreptate, Duduco.
Cunosci to vre unul ?
Cunosc, dar....
Cine e ? cum it chiamg ?
Kir Costea Chiorul.
0 fi Costea bogasierul de la Sf. Gheorghe cel not?
Tocmal acela.
-- De minion !

CAP. X.
K1R COSTEA CHIORUL
Ne oprim putin din povestirea noastra, ca skintroducempe
scene Inca un personagill foarte interesant, care are se
joace un rol insemnat in aceasta. istorfa.
Cei ce cunosc cum era forma orasului Bucuresci, inaintea
focului de la 1847, n'aii de cat s& se gandeasci putin si 's1
vor aduce aminte ea mergiind pe ulita Co ltii spre Sf. Gheorghe
noii, era pe timpil aceia o piat5, triunghiulark, din care isi
luau inceputul trel ulite : una ducea spre Biratie, alta catre
Hanul lui Filaret si cea din urma se indrepta ca..tre Pesearia
vechie din mahalaua Scaunelor. Cea d'intal era locuitl de bogasieri
; a doua de cojocari satin si grosI ; iar a treia, acoperiti
cu scandurl ca bazarele din Stambul, era locuit& numai
de abagil qi giitanari.
Pe la 1814 aceste uli e, caimai toate:cele-l-alte, eraii ar
ternute en scanduri de stejar, si aveaii pe de desubt, canalurf
de lemn pentru scurgerea apelor. A umbla insa pe asemea po
duri era adev6rat o torture? cad une-ori ele eraii Aline de norola
infectat din causa necuralireI canalelor ; alte -orl se rupea
') Dont cltdiri at. purtat acest nume, una este aceia despre care,
vorbim. iar coa de a doua este.localitatea pe care s'a cladit Teatrul.

78
sate o scandura toeniai child nenorocitul pedestru punea pitiorul
pe densa si fara veste el se simtia cufundat in noroiil
pant la mijloe sag chiarlse pomenea cu o mama serantita sag
un picior frant. Sa mai adaogam pe Mug& acestea si lipsa de
felinare, si abea ne vom putea face o idee despre trista stare
in care so aflail Wipe Bucurestilor pe timpil aceia.
In una din aeele trel ulite, Ionia un negutator, ehruia din
causa deosebitelor obiecte de vinzare ce se Linea in magasinul
seTi, nu '1 putem da Bid o cualificatie definitive ; tot ce putem
zice despre (Muni este ea facea parte din t6te braslele negu-
tatoresti, fara ea sa :plateasesa, patenta la vre-una dinteinsele ;
cad data starostia voia sa 'I dea patenta de bogasiar, el nu o
primea, zicand ea este ciaprazar ; iar din aceasta corpoTatie, el
scapa armiefindu-se in alta, fara ca nimeni sa '1 poata dovedi
ca mincinos.
_Accost negutator, evreu de origins dar trait si naturalisat printre
fanarioti, se deosebia dintre colegil sel, printr'o rare dibacie,
intemeiata din nenorocire pe un caracter mirsay.
A tramite la ocUa pe un nevinovat sail a fura cu paraoa de
la marfa, pentru densul era _tot una ; constiinta 1111 era obieinuitti,
cu tot felul de reutati, in. eat cea mai mare nelegiuire
nu putea sä destepte in inima sa, niri mils nici flick de Dam-
nezeii.
Ca sa ajunga a dobindi stare mare el intrebuintase t6te naijloacele
putinci6se si nu nesoeotise eat* de putin folosul ce
putea trage intim aceasta de la fernei. Nu era un desfranat in
Mara, pe a chilli cocheta sa nu o eunoasca Kyr Costea. El
imprumuta pe toti junii en bath, luandu-le dobinzi nespuse ; tatea
inlesniri amoroase chiar in casa lui ; spiona pe toata lumea
-si o trada la spitarie. Tote acestea is cam sub masca ome-
niei ci
a dreptatiI, si suntem incredintati ea, data biata tars

79
RomAneascii, ar fi fat si pe atunci un obiect de speculA, chiar
pentru oamenii de jos, Kyr Costea negresit ea s'ar fi servit si
el de cuvintele de patrie si libertate ca
bath.
sature lacomia de
Clnd ii esia inainte vre-o femeia cocheti (de care nu era
lipsA nici pe atunci),, el, dintr'o simpla, c4utAtura, intelegea
cu tine are a face si ce profit 'Ate s'a traga de la (Masa.
Dad, introtimita vre unui boiarri cu trecere la Ciirte si bogat,
se .oprea cu butca dinaintea pravAliei sale, el esia afark
cu capul descoperit si o ametia cu lingusiri de tot felul :
,.Bine al venit, prea, cinstith coconitA ! ce mare cinste pentru
mine ! cu ce pot sä ye slujesc ? Am primit de curind matasuri
de Venetia, tulpanuri, panglice, ratele si horbote de Lipsca,
fesuri albe de Tarigrad, saluri de Irani). Ain mg primit diamanticale
de tot felul ;
rubine, smaiagde si margAritare, dela
eel mai vestiti giuvaergii din Stambul." Apol iamb-Aida-se
cake briietil din laraealie, le zicea : El ce sedeti ca niste
trantori? scOteti tot ce avem mar frumos si puneti dinaintea
milostivel cocOne, ca ba 's1" aleagl on ce '1 o placed,`.
In cite -va momente se prefira pe dinaintea coclietei toate
borfele si falsele diamante ale ingthiosulth bogasier, fara ca el
sklase pe vre-una a trece mai jos 1e un tap d'operA. In fine
-cocheta:isi alegea un inel de (llama do mArgaritar sail o per-
Bird, de odagaciii si zicea surizend :
Cat costiseste acestea,- Kir Costeo ?
S,a fac 'socoteala, milostivo. Apol Mind in math obiectele
in coastline, respundea cu aer serios : Pe mine me
tine septe sate de lei ; dar pentru prea cinstitul obraz al pantvglieniel
tale, le del tot cu most preti cad' voesc sa me fac
1). be Persia:

80
om al easel -Domniei sale. Ce tie ! p6te ca to voi ruga i eft
de eeva i voi fi ascultat.
Cocheta numera banil, i luandu'si obiectele cumperate, esia
din pravalie, petrecuta de curtenitorul bogasior.
Dar fineta lui '§i-o intrebuinta mai cu soma, asupra feciori-
lor de boieri cu stare, si asupra acelora despre' care afla ca
poste putin time au sa is vre-un cuzmet gras. Catre tote acestia
el se arata generos ; u imprumuta cu bani, le implinea cu repezicinne
ore ce servicin, devenea chiar Mercurul for fare plata.
La tote inselatoriile insa de felul acesta, el se ajuta forte mult
en done copile- ale sale, pe care le inveetase atat de bine in
arta prefacetoriel, in cat, ele atrageati pe Mien in casa for intocmai
ca niste adevkate sirene.
Era fOrte curios a vedea pe aceste copi]e servindu-se de adata
cu modestia i cu cochetaria, doua arms asa de opuse
una alteia. and pentru prima Ora se presinta vre un tiner in
casa bogasierului, fetele sezind pe cate un scaun Cu ochil plecati
in jos, simulail o modestia, demni de Santa Cecilial) ;
dar, dupe ce se mai familiarise" cu densul, atunci iii schimbati
rolul : dad tinerul era sarac sail se introduces in casa bogasieralui
cu stop de a solicita vre:o facere de bine, fetele mai
adaogel pe 1anga modest* un fel de mandria grosolani care
Cam indati pe solicitor as inteleaga ca n'ar fi rail sa se care
de acolo si si le lase in pace ; ca'nd insa, tenerul era bogat
ci darnic, atunci smeritele fiice ale End ice pariseali curend
sfiela cea preracuti, i devenind cochete, in tOta puterea cuventului,
priimeait cu cea mai destramati resratare, glumele,
darurile §i
sarutarile junior libertini.
1) Mita Cecilia, patr6na muzicel, era pat! Wang, Romantt. Ea alma
in perfectiune organul #i era tipul modestid.

---- 81 --
Kyr Costa* Chloral.
Faseienla 6 10 bunt in 'Wt lam

-82--
Pe dad fetele intindeaii tote aceste curse ca sa ameteascit
pe biata victims, intra in casa si Kir Costea, cu o dulama yechia
de postav putred, cusuta cu fir mincinos, sail vre un alt
vestment femas de ani in pravalia sa, si cu un zimbet plin de
viclenia if zicea : Ia priveste, cocOne, acesta dulama ; ce
mai postav ! ce mai sirma de our ! ce mai cusaturi ! par'ca'l
un tifarichigl-). Ia imbrac'o, asa sa traesti ! caci trebuie salit'
seaza forte bine cu dinsa.
Junele, vtizendu-se pus intro ciocan si nicovala, nu putea
face alt-fel de cat a Imbraca haina. Dupa ce se termina operatrunea,
grecul privea pe tear din toate pailile, cu o mirare
prefacuta, strig : Bre ! ce minune !... Luxandrito !
Marghiolito ! Ia priviti, tats, pe coconasu! nu este asa ca seamina
cu o Beizadea ? Cat de bine to prinde, co,conule ! par'ci'l
croita pe trupul domnii-tale. Ai sa facem un terg din dou6
vorbe. Eil_te iubesc prea mult ; nu stiii ce al, ca m'ai fermecat!
Pe mine, ma costa douri-spre-zece mahmudele; dar pentru hatirul
domniel-tale o dau cu zece2). Ai, sa fie de bine !"
Nenorocitul tenor, de si se vedea tot inteun timp si furat
si batjocorit, cata sa primeasca haina, ca sa nu'sl strice opiniunea
de galantom ce aveaa fetele despre densul. Scotea dar
punga din buzunar si num6ra cele zeta mahmudele, cu o nepasare
preracuta, sail scadea pretul hainel din vre-o sums cu
care imprumutase pe grec mai 'nainte, tot prin ast-fel de mij-
loace.
Nu exista ma de boier in care sa nu intro Kir Costea, sub
diferite pretexte : la gastronomi se introducea prin baclavale si
ti) Cap d'operti de, o industriti 6re-care, i une ori primititi de prime.
1)
Monedele ce circulati In timpul lul Caragea aunt acestea : Mahmudea
cu lei 38 ; Dodecarul, lei 12 ; funducul, lei 22 ; nesfiaoa, lei
4 ; corcliul, leT 3 ; galbenul, leT 30 ; sgriptorul, lei 12 par. 20 ; sfantal,
leT 2 ; diricliul, leT 12 par. 20 ; spetul leT 12 ; crontalerul, leT
14 ; barbuta, leT 2.20.

-83
dulcete de Tarigrad, pe care le prezinta pe ]a zile marl ; la
tinerele cocOne 1i deschidea intrarea prin glastre cu flori si
alto nimicuri femeestl, pe care le da cu pretul jumetate, ca sk
potk Castiga mai pe urma, Inzecit, prin intrigi si servicii de
amor.
In fine psaghnul de fanariot facea tot ce'i sta prin putinO,
,ca sa realiseze un proverb cunoscut al tariff sale.
Iatl portretul moral al omulul ce alesese Dina si Daum,
f3pre a le ajuta, ca sa mkance starea Postelniculul Andronake.

CAP. IX
Adeve'rul e prdstel marfel
Postelnicul Andronake, creglendu-se asigurat de credinta aman
tei sale prin punerea ei sub paza lui Paturici, 1§1 petrecea
arum via in cele mai dulci plgeeri ce pot s'a dea omulur,
positiunea, aurul §i amoral.
Gelosia, unicul rail ce'l framentase cat -va timp, dispgruse ell
totul prin bunele sciri ce primea despre Duduca, §i mai cu
seams prin marea afectiune §i inflacaratul amor de care ea'i
da dovezi pe fie-care zi. Unica grija ce '1 preocupa era aceia
de a ereia norocul credinciesului sell servitor, pe care '1 orandui
mai intaiii same§ la Hatm'anie ; dar necrezend de ajuns ac6sta
r6spratire, el mei pe Caragea, de 11 onora Cu rangul de Singer,
pe care, mai in urma, i1 prefacu in eel de Pitarl).
1) Ceremonia dgril rangurilor pe tim pit luT Caragea era acesta : Individul
hotgrIt a lua rang, de era funetionar, se recomanda domnitotoruluT
de egtre ministru sub care servia ; iar egad se Intempla si fie
protegiatul vre-unuia din boierT, 11 recomanda Postelnicul eel mare.
Ceremonia ineepea ast-fel : Domnul gedea pe sofa in Bala de primire
iar egad se apropia petitorul de rang se scula In sus gi 11 Inbritea cu
o hain4 de mgtase alba cu vgrgT de fir in formg de benig sag tunic
apol adresandu-se atm persoana egitgnitg II zicea cuvintele acestea :
Pentru oserdia gi credinta cu care al slujit tgrei." Aceste cuvinte nu
se ziceali tot Intr'un fel, el dupg informatiunile ce avea domnitorul despre
persona egreia voia sa 'T dea rang. Grigore Vodg Ghica, and a
/mbrgeat en caftan pe rgposatul Barbu Catargiu s'a servit eu aceste cueuvinte
: .Te einstesc cu acest caftan ca sit degtept in tine dragostea

85
Am zis inteunul din capitolile precedente, ca din toate slit-
.gile easel Postelnicului, numai vataful de carte strabatu hi adancul
inimd lui Paturica, numai el prev6zuse intunecOsele lui
planuri §i 11 urearia de aproape, fara sa, lase a '1 scapa din
-vedere nid una din faptele sale.
Din ziva ins5, cand postelnicul avu nerozia de a orandui pe
Muria privighetor asupra faptelor amantel sale, vataful 1§1
lndoi privigherile sale §i afla tote cate Paturica voia sa le tie
ascunse ; el descoperi nedemna tradare a ciocoiului §i hot6r1 sa
-denunte pe tfadator ca sa scape pe stapanul WI de nenorocirea
in care voia sa '1 traga.
Intr'o zi pe cand Postelnicul se Oa in odaia sa singur
trantit pe o sofa §i inganend pe nas un cantec de amor, vetaful
se prezinta dinainte'i qi dupe ce'i 5:ea temeneal-) pang,
la p'ament, u zise :
Coc6ne Andronache, sa tfae§ti intru multi §i fericitl ani !
Cinci ani sunt acum de dad to slujesc cu credinta §i supunere.
A§ dori dar sa aflu din gura Domniel tale, dad to -ai
multamit de mine on ba.
El bine, sunt multamit ; ce vrei ?
atm faptele tale bune." Cu ocasia imbradirif cu caftan a Aposatulul
Tache Ralet, fT zise : Te cinstesc cu acest caftan pentru multa vreme
de caul star fara chivernisell, qi pentru evghenia ndmuluI Mt"
Dupg, aceia postelnicul cel mare comunica color de fata numele ranguluI,
apol dupa densul, e§ia Sehim Ceau§ul sail Ba§I Bulucba§a qi
vestea multimel, numele individuluY qi rangul ce primise.
Dupa saver§irea ceremoniel, eel ce primea rang, pleca din curtea
domnesea pe jos, dad rangul era mic ; iar de era de la stolnic in sus
11 punea calare pe cal domuesc Inpodobit cu cioltare de fir §i ealcane
de argint, i 11 petrecea pank la local* sa cu alaiul Domnese.
Ajungand la casa sa, venea meterhaneaoa §i 'T canta, apol veneaa
trasurY domne§t1 avand Inteinsele idiclil ci cafegil cu tacimuri de duleeata,
cafea §i ciubuce, tote domnecti, §i fl cinstea ca din partea domnulul,
iar eel cu rangul cata A plat6sca leY 400 pentru meterhane qi
rate un bun bac§i§ la idicliT, cafegil
1) Compliment turcesc.
cii
ciubuccit.

86
Voesc, cocOno, sa du ce parere al despre mine ?
Undo vrei s'a ajungi prin aceste intrebari ?
Voesc sa still data, esti multamit de mine ; as voi iarasi,
sa stiii de me al de om cinstit sail me crezi hot on siret.
El bine, esti cinstit, sunt multknit de tine, si la zioa
mea o sa to fat Satrar.
Sali ajute Dumnezeil, coo:Su ! 'ti am maneat panea si
sarea atata vreme, si voi sali marturisese o taina care'mi apasa
cugetul.
Grecul, auzind aceste din urma cuvinte, lua un aer mai se-
ios si atintind ochii asupra vatafului. zise :
Spuie'ml ce taina este aceea despre care-ml vorbesti ?
Iti aduci aminte, Coceno, ca acum patru ani, al priimit
in curtea domnil tale un copil treataros si smerit ?
Despre Dinu voesti sa vorbesti ?
Toemal despre densul, Cocene. P'acest copil sarac, domnia-ta
l'ai imbracat, '1-al luinit, 'I-al dat locuinta, '1-ai invetat
elinica intoemai ca pe un gramatic donmesc ; apoi 1-ai miluit
cu cuzmet §i boiarial). El bine, Coc6ne, is spune'mi, asa sa
traesti, ce parere al despre densul?
tats.
Forte buns ; este baiat cinstit si me iubeste ca pe un
Uite, coc6ne, la pontul acesta nu m6 unese cu pererea,
domnil tale. Ea de si sunt un prost pe lenga domnia ta, dar
din ziva cand a vent in curtea Domniei tale, 'mi s'a pent
un fatarnic si un siret de frunte ; '1 -am urm'arit pas Cu pas,
crezend ea pOte sunt amagit ; dar purtarea 'di in loc sa risipesck
banuielile mole, le intarea si mai mult. Duoi ani de fatarnicie
furs de ajuns, ca sa.'1 lei drept omul eel mai cinstit
1) Slujba cu rang.

87
din lume, si sal oranduesti pazitor al Coe Onei Daducal, despre
care banuial ca to inseala.
De undo stiff ca mo'nseara ?
Lasa me cocOne sa ispravese, si vol judeca mai bine data
mint sail spul adeverul.
Urmeaza ; dar gaudeste-te eh de'mi vol
I1 vol da cinci zed do topuze la talpil).
0 mik, milostive, de voi minti.
Aide, spune.
spune minciuni
Pe data ce Dinul s'a mutat la Coc6na Duduca, a inceput
s'o pazeasek dupe porunca domniel tale ; insa nu cu sowt6la
de all spune adevelml si a to scapa de necinste,
sa'l aibit do frica, si sa faca en densa ce va voi.
Si ce s'a intemplat dupe aceasta ?
ci ea
A prins'o in grading cu calemgiul despre care o banu,
jai, si in loe sa'l aduca legat dinaintea domniei tale,
alt-ceva.
a racut
Ce a facut ? spune, si gandeste-te la cele einci-zeci de
topuze.
S'a unit cu greca, care s'a dat la dragoste cu densul
ca sall manance mai lesne averea si astazi, pe cand domnia
to to silesti sal scoti la obraze, el to necinsteste sill mananca
si averea.
Si cu ce dovezi poti to sa sprijinesti aceste piri?
Cu nici o dovada, afara de cinstea mea, cael, siretil an
luat mesurT ca sa nu lase nici o urma despre nelegiuirea lor.
Postelnicul, luand tot ce auzise drept minciuni si piri naseute
din gelozia, incrunta figura, si cu un gest de mania si o gra-
') In timpiT aceia se batea la falang5. cu nuiele de racbitA sail en
topuzul. Acesta din urma Ins infricosa maT milt pe patient, cacT osebit
de durerea ce'l facea s4 sinitA, de multe on IT vOtAma Osele illpii
picioruluI.

88
vitate cu total dolma, wise bietulul vataf :
Afara, miselule ; si null mai cake piciorul prin curtea
mea, call vol inmuia spatele cu bataia.
Pe cand vtitaful esia pe usa, disperat ca 'si a compromis viitorul,
ark' eel putin si scape pe stapana-soil de nenorocire si
de deson6re, o butte cu cal albi intra in curtea Postelnicalul,
si dinteensa 6*i. o femeig inveluita, care se sui pe scan' cu cea
mai mare iut6la.
Acesti femeia era Duduca. Ea simtise de mult ca vetaful o
spioneaza, si printr'o coincide*, norocia pentra dinsa, ea
avuse chiar atunci ideia de a veni la Postelnicul ca si preintempine
furtuna ce banuia ca pito sa, se radice asupra Capului
el.
Cum intra in cask, isi sc6se maloteoa sa blanita cu samur,
si radicand v6lul dupe obraz lask sa se vaza acele frumuseti
incantatOre care rapisera atatea inimi. Era insi in trasurile fetei
el ceva care dovedea o agita4inne interiora forte mare. Postelnicul
simti acesta si prevezand chiar din neasteptata el venire
ca o sa se intample ceva, o privi cu amor si wise :
Vino langa mine, angerul men, lumina ochilor mei !
GrOca respunse printr'un suspin, dar nu se misca din ke.
Ce al, Duducuto, to oftezi ?
N'am nimic.
Acosta nu se poate, sufletul men ; spune de ce esti trista.
IVI lipseste ceva ? to -a sup6rat cfne-va ? spune.
Greca incepu sa plinga si inecatk de suspine, ii zise :
Am venit sk'ti spul ca de astazi inainte nu mai cunt
amordza domniel tale ; m6 duc la calugaria.
§i di, ce, inima mea ? adaose Postelnicul cu mirare.
§til domnia to prea bine.
Sa n'am parte de ochil mei clack still. ceva.

89
Mad al vent inteia Or la mine si 'mi al spas ca m6
iubesti, 'ml al zis ca o sa m6 iei de sofa, si o sa mg fad as
.gust din t6te plkeerile lumil ; iar acum, dupa ce m'ai Scut
A jertfesc t6te gusturile vigil mele pentru domnia ta, 41 bati
joc de mine ca de o tiganca.
Eu imi bat joc de tine, esti nebuna, Duduco !
Tot ce am zis este adevOrat. Si care luare in ris p6te
A mai mare de cat aceia de a nu te increde in mine ? Ce banuieli
'ft am dat di de cand traim impreuna, ca sa' i poll in-
-drepta asprimea ce de duol ani intrebuintezi asupra'ml ?
Ce asprime ! ce nedreptati
vorbesti?
mint acelea despre care'ml
Ajungem la fatarnicia, archon Postelnice. Dar ce crnzhne
p6te fi mai mare de cat aceia de a banal cinstea unel
femel ce ti s'a dat cu cea mai mare. dragoste, si a ma pane
sub paza unui nelegiuit care mo °mirk cu nesuferitele lui privegheri.
Eu nu mai sunt volnica sk"mi descoper ilia una din
tele mai nevinovate plkceri femeesti : de es putin prin gradina
ca sa gonesc uritul singuratatil, ciocoiul domniel tale me urmkreste
pe farisi ; de cant cate-ceva ca sa me desfktez, el atintiza
la mine niste ochi plini de venin, prin care pare c'ar voi
sa'ml zica : Tu iubesti pe altul si pentru dinsul camp', iar
nu pontru stapInu-melNelegiuitul me urmareste in tot local
pang chiar si in santa biserica, made me due ami vars focal
suferintelor si sa cer intarirea de care am trebuinta ca sä pot
rabda t6te chinuirile lul.
Acestea sant naluciri. Pkturick este un baiat cum se cade
si chiar de va fi cutezat sa te privegheze, 41 jur pe Dumnezeil
ca nu cunosc nimic din cat() imi spui, si ca sa' i del o dovadk
si mai mare despre aceasta, 41 fagaduesc en vol dojeni
cu asprime.

-- 90
Nu me multamesc cu atat. Cer ca scoff chiar astazi
din casa mea, sail par6sese acea ma care s'a facut o temnita
pentru mine. Acosta este singurul mijloc de a mai vietui impreuna.
Priimesti sail nu ?
Postelnicul, fiind robit de aceasta sirens amagit6re, nu putu
resiste la teribilul asalt, ci 'I zise surizt,nd Aidi, de,
fie dupa voia domniei tale, vino in bratele mole sa to sarut.
GrOca cazu pe peptul lui si bratele el fine se impletirk
de corpul eel robust al fanariotulai, intocmai precum se impleeste
edera pe un stejar virtos ; buzele for se impreunara
remasera cite -va moment° intr'un extas febril. Pentru postelnicul
Andronache, ce era orbit cu total de amoral Daducel, aceste
momente eraii o fericire nespusa cad se incredinta din nal despre
fidelitatea amantei sale. Pentru. iscusita groca insa, aceste
saratarl infocate erail numai o cursa, prin care's1 inlesnia mij-
16cele de a amagi mai tare si mai bine pe acela ce ea voia
sa explOteze.
all
Doua ore in urma acestel scene de ipocrisia, si nerusinare,
Dina Muria, complicele Duducal, esia din casa ei cu un zimbet
de fericire pe buze, cad devenise vataful de carte al postelnicului.
Ceia ce mai avea acum de facet era rapirea defini-
Ufa* a Barri facatorului sell de bine.

CAP, XIT
UNA LA MA NA!
Dinu Muriel, cum se install in postul de vltaf, pe care '1
dorise gat de mult, chieml pe toate slugile cuilii §i le tinu
un cuvint prin care le flea cunoscut ca in timpul fostului mai
nainte vataf se Meuse mare risipa in curtea stagnului seii, §i
el el nu va suferi sa se urmeze §i in timpul seii, asemenea
fapt: Voi pedepsi, zicea el, farl mill pe toti aceia ce
vor euteza sa iqele pe boierul, macar cu o para." Apol
dupl aceia, numera paserile din curte, coti butile cu vin, lul
chieile pivnitei din mama chielarului, §i p'ale clmaril din mana
jupanesel, scoase pa sofragiii i pa stolnic, sub cuvint de man -
catorie, §i puse in locul for pe alIii, alesi de densul dupl.
sprinc6na !
Aceste aspre m5suri ajunsera la urechia postelnicului §1 el se
bucurg, forte mult, cad gasise dupl plrerea lui, un om cinstit
ca sa '1 scape de mina care care mergea cu pa§i repezi ; nu
§tia insa ca acel om in care se incredea atat de mult, era eel
mai fin dintre toll hoVI, c;i ca masurile lui economics nu erail
de cat o curs5, intim* prin care voia s5, '1 adoarml ca sa '1
p6t1 mama averea mai lesne.
Dupl ce Muriel ram tot ce putu ca s6. V dea aer de om

92
tinstit @i en durere de inima de averea stapanului BM, el se
inratisa dinaintea lui si 'I date socot611 de toate m6surile ce
luase.
Grecul asculta cu bucurie Vito proiectele de °commie ce
inratisa ciocoiul ; apol exclama en o multumire invederati :
Bravo, Dinule ! aferim, copilul mai! cum ingrijesti to
de averea n ea, asa s ingrijasca Dumnezeil de tine.
Aceste bine cuvintari de al caror inteles ecuivoc un om cu
frica lui Dumnezeii s'ar fi inspaimantat, nu facura nici o impresiune
in inima ciocoiului ; el pled capul in jos spre semn de
multamire si zise :
Stapane, tot ce am Meat pentru domnia ta, nu este de
cat un mic semu de multumire pentru multe faceri de bine ce
ai saversit asupra nevredniculdi teil rob. Alta mai am sa
spui Panevgheniei tale.
Spune, Dinule ; sa vedem.
Domnia-ta al mosii, vii, livezi de pomi, helestaie si zalhanale.
Asa precum zici ; am din toate acestea.
EI, bine! stapane, trebuie sä facem cercetare pe la
tote aceste acareturi, caci poate sa, fie calcate de vecini ;
poate ca arendasii taia padurile, strica livezile de pomi, hag
morile si hanurile in neingrijire Qi, bine vezi domnia ta, acestea
aduc derapanarea starfi mariril tale. Trebuie dar sa tram* un
om credincios sa cerceteze,
-bite acestea.
§i sl'ti aduca soil* lamurita despre
Ai dreptate, Dinule, $i iata Yti poruncesc ea chiar de
inane sa pul In lucrare aceasta cercetare.
Conversatiunea ac6sta se intrerupse prin venirea Postelnicului
Ylahuti, ca si invite pe fanariot la masa ce
imparatesc in pricing haraciulii...
dedea tramisului
'I

93
A doua zi pe la gepte ore dinmineata, un tin6r, imbracat en
haine arnau4e01 fOrte galante, §i insotit de dou6-zeci §i dud
indiclil sub comanda marelui Satirgi-Ba§a al Camara§iei strabateati
intinsa padure a Vlisiel.
Era pe la mijlocul lul Maili; aerul duke al diminetil, imbalsimat
de mirosul florilor s6lbatice qi de acel parfum ricorosal
frunzelor de curind crescute, ritspandea peste tot o suflareinvitatoare
; pasarelile, saltind prin crane, cantaii acele melodil
sublime, care inspira in inima omului, §i melancolie §i placere.
Pe and calatoril i0 urmaii drumul in tacere, de odata seauzi
ie§ind dintre desi§ul padureI, o voce care data cu multi
expresiune, o melodie intristatOre §i eroica.
and cortegiul ajunse destul de aproape spre a deosebi cuvintele
cIntaretulg, el se opri de sinesi ca sa pita asculta aces%
balada, caracteristica pentru timpil de atuncI :
,Frunza verde de secark
Nu mal e dreptate 'n Cara.
De dal jalba la Domnie,
Te treze§ti la spatarie
Si d'acolo la divan
De 'V perzi vieemea cite -un an.
Frunza, verde de molotru !
Daca asta, zi sunt in codru,
Cu pistol la cingatoare
Si on flinta pe spinare,
De ce nu m6 'ntrebi, cre§tine,
SI 'ti spul focul ce-arde'n mine ?
Am avut mama §i tata,
Casa mare 'ndestulati,
Zece vite in co§ar
Si parale in buzunar ;
Dar grecul afurisit
Tot ce-am avut mi-a rapit ;
Pirintl, nevasta, copii
Nu 'ml a mai limas pe lume

---. 94
De cat en si eel pe mine.
Frunze verde iasomie !
Aide - i frati la haiducie
Sa scapam de lighiol
De cochinfl) si de ciocoi."
Simtul acestor versuri si mai en seams focul cu care eraii
cantate, facu o urita impresiune in inima calatorilor ; dar mai
ales junele ce 'Area a fi stapanul, se gandi putin ; apol tintind
()Ali asupra lui Satirgi-Basa, 11 zise :
Ce zici tu, Radule, despre acest cantec ; n'ar fi bine sa
pregatim armele ?
Armele !... si de ce ?
Auzi colo de ce ? Par'cal uitat ca suntem in Vlasia, in
cuibul tutulor tilharilor ?
Asa e, coc6ne Dinule ; dar tot e mai bine sa ne cautam
de drum, si sä lash] pe WW1 crestini in pace sa 's1 verse fo-
,cul ce le arde inima, ca mult sunt amariti, shmanil.
Dar dace vor fi hoti yi vor navali asupra noastra,
N'avea grija, coc6ne Dinule ; ii cunosc en.
Al zis ca 'I cunosti ?
Da ; am zis.
Si de uncle '1 cunosti.
Mud cram refer la Spatarie, am v6zut pe capitanul for
- venind la spatarul.
La spatarul ? si ce cauta la spatarul un capitau de hoti?
,adaoga Paturica cu aer de mirare prefacuta.
Yenise sä 's1 prenouiasea huzmetul de hotie.
Dar asta nu e 'de crezut, Radule.
YoestI sa to incredintezi ca '1 adev6rat ?
Da, voesc.
1) Cochintl §i
cataoni, sunt numele obicinuite ce le dart tOranii, gre
-cilor arendavT.

95
Satirgi-Baca scose un flueras de pamant, de la cingathre,
puindu-1 in gura Wu se, lash, dintr'insul cate-va sunete ascutite.
Nu trecu mult si suita calatorilor fu incongiurate, de cati-va Meal
scurti de stat, yin* si inarmati pane, la dinti.
Bine all venit gnat*, flea ! zise Satirgi-Basa rasucindu-si
mustata cea lunge, si zimbind.
Bine v'am gasit, boieri domnia-voastra ! respunsere,
tilharil.
Unde este Gheorghe ?
Care Gheorghe ?
Capitanul vostru.
A! a ! Capitanul... s'a dus cu catf-va feciori se, calce
pe Margineanu.
Pe parintele Archimandritul ?
Da, boierule, pe densul, ca '1 gras la WI
Dar bine, mei, nu '1 pkat ?
Pacat ?... Dar el se g'andeste Ere la pacat, dad tine septeopt
tiitori In cask si dud nenoroceste pe tot anul eke douezed
trei-zeci de fete ?
Ce spul, me Mete ; le face el toate acestea 9
Si
mai marl de cat acestea, boieri domnia-voastra ; bate
pe bietil roman din satele monastirei, le is si cenusa din vatra,
ii spanzura de picioare si le da fum ca la vulpi, apoi, aratandu-le
garbaciul cu doue-spre-zece sfircuri de plumb le
nice : Scoate banii, afurisit taran, ce, 'ti crap pelea cu gerbaciul
acesta. Sermanul taran, respunde : N'am pkintele ;
iartarme si ,Dumne,zeu se, 'ti ierte pkatele. Nu stir et' fiecurl
d'astea ; acesti bani sunt al Santului Munte ; plateste on
to omor ca pe un dobitoc ; respunde grecul.
Bre I da nelegiuit mai este !
Nevoie mare, coc6ne. Mal deuna-zi s'a sculat satul Telega

96
§i s'a dus la dansul cu ou§Ore, cu pui§ori de gains, cu untilor
de ! ca cre§tinul, ca sa '1 roage sa le face o bisericuti in sat,
sa alba §i ei biet, uncle sa '§i ingrOpe mortil cti sa '§1 boteze
copiii. El, bine, boieri domnia-voastra, 041 ce le-a facut ? dupft,
ce le-a luat plocoanele, 'I-a dat afara din cash, on injuraturi.
Bieii sateni au dat jalba la domnia ; dar el a aflat, i cu marafeturile
gi draciile lui, 'I-a pus pe toti la inchisoare de li
prapidesc bucatele pe camp.
se-
Ia sa lasam acestea la o parte, zise Satirgi-Ba§a,
§i spune-mi cum v6 merg trebile ? V'ati dres cu spa-aria ?
Mai al-alts -eri am dat spatarului doue-zeci de pungi de-
ban11).
Satirgi-Ba§a se apropie de Dinu Paturica §i '1 zise incetinel:
Te mai indoie§ti, cocOne ?
Ai dreptate, respunse Muriel cu un aer preficut ;
dar asculta, me Radule ; de §i to ved ca e§ti bine cunoscut
on ace§ti oameni, en its drept sa '11 spui, nu prea me
simt la siguranta aici. Spune-le ce le'I spune ca sa ne lase sa
mergem mai nainte.
-- 11
N'ai nici o tema, cocone ! am spus ca am fort nefer
la spatarie §i n'or fi el nebuni sa se lege de Omni tend ii
ved cu mine El ! din We 'I am scapat eu ! Ia intreaba'i nurnai,
sa spuie : ar mai fi asta-zi vre-unul din ei nepus in
teapa, dad n'ar §ti sa se pOrte on oamenil stapanirel ? Mal
bine de cat sa fugim d'aiei ca ni§te nemernici §i sa ne facem
de rqinea lumei, is sa descalicara si sa facem frumos
conacul de ,amiazi, aci pe verde* la umbra ; sa punem
pe flaeall ace§tia sa ne &easel o masa cum sa cadet
caci negre§it drumul trebuie sa to fi secat §i pe d-ta la inima..
1). Zece miT lel, did o pungl se socotea leT thud cute.

,
11 ,
I,
. .
V .
.l.-
--,...
qij
V,
.
1.1.V
fi
IT
.!
0 f(C,
dilt
, ..
- .
i ..'.,
.'40 _Lin
P '';,//
.
i
It
1,
,. *t
1((
7
:.
i
il,,'`
...a.,,...t
,
I r
i
4
rte C \,
'. `
Xr.'N Abit.
i
,,
4.,
'
:
,:-.
lb
°
a 1
-,
i
,
1.
-:._
"tr!,
- ,
rAr 2
'' . -
1
.
Al
''
0
t
i
P
..
,
,--__........,... --''-- .7-..:L'':?"-
- 97 ---
(7/0,'
1
414t-,
2%."
iill
I l
r, '
4
, ii
*.
I....,_,- ik
,..%i, ....
.1-24-1...,
r
, .
'f'.
fo.
it
)-,I ,.
I okill-4
Yr1i1;71111
.4.
4
''S
,.
4 4
, ili
Dina Muriel cu anita mi, stribitean pi lures Vilisiei.
Fannies la 7
10 mini in tout tars
.
5...
/,-:
V4,-
.1
pl f
11'
"
'.7-.
( .1*
; '
;
1 ,
, '
;..
'i ,
..
.,
/
if
'
Ili
..-7
/
'$
ti
...
-- :- :''''
.=:-::
.11
1 Ail
11
4 4 5 4
A
.0
4
-...
,
.
1,e -
.
I
%
i , i 4414
!fib
1.1,"0
A.
,
,,
t f
4 '
Iii
q't,
tot
' I I
itti I.
. . 4'
....:
'
--.
.
:.)
Y/4.
,
1
!
,
..
,,,, i, , ' ,
...-
ii. va
no, fr
-2 r;ili0/
e1 ply
4.61,11
j 1- ir ,,LITN.00.
p.
=-4,g'.-----,--
......
e --;
... _.:-..__
-
JI
_-_,*_:.
4.......
r.=-:...1- 111001Pen
411,-...--?rfirri;011....
.In-;15:...-Itaif
i.
1111
Ill
'
.
th'
. .
.
1
.1, Y.I.
r,
4 J
k ',
/ V/ 4
lip/fV7i
' ,4%.141t,i,
116111
1
;Jr
i
,
,
(
1
;:-.,i
0 ./1-,s
i ,'1
i 4.
ie'
g .2 $ 1

98
Bine, adaogk Paturicg, asigurat acum prin cuvintele voiniculul
Satirgi-Bali ; dar ce sa manam, cats, clack e vorba do
mancare, a§ manta i en bucuros.
Hel ! dad e asa, lass -te pe mine; o sa to fac
Minci un miel fript hoteste.
sa ma-
Ba zen ! i ce fel frig hotii midi?
pask. domniel-tale. Ia si vezi ; iii lagkduesc o friptura,
care si intrecl t6te chiabapurilel) de la masa lui Yob.
Zicand aceste vorbe, se intOrse care
duel mai chipesi si mai voinici, le zise :
idiclil §i alegend, pe
MO, 1u41 pitacul acesta ; duceti-v6 cu densul in eel din-
Wu sat ce yell intelni, i cere i sa ve dea cinci miei grasi,
unt prOspkt, ou6 i vre-o patru cinci vedre de vin, i dach v'o
cere bath, spuneli-le ca tote astea aunt pentru gatirea conacului
isprivnicese. Dad nu v'o crede, aratati-le pitacul ; iar
dad ii dupa aceia, se vor impotrivi, muiate-le spinarea cu muchile
iataganelor2).
F6rte bine, stepkne. Indiclii plecark si
torcendu-se catre hoti, le zise :
Satirgi-Baca in-
MeV, coconu Dinu Mudd., omul marelui Postelnic
Andronache Tuzluc, vesce sa ospeteze la von. Ca ce puteti
sa ne slujii ?
De o cain data n'avem nimic, dar asteptim sa
seasca de la Ploesti, de t6te.
ne BO-
1) Fripturile turcestt.
2) Acestk porund &A de Satirgi-Baca dtre idiclil, ar trece drept
o &bull fn ziva de astld : niment ar credo I cg, se faceail asemene4
tillArit de dtre oamenit domnesti, patitl ca A tie linistea $i s pro,
tege pe eel Arad ; cu toate acestea ea a existat, $i pentru mat blare
nenorocire, s'a exercitat chiar de oament privatt, caril se imbracati
In costum de Omen! domnestt Qi *Wail pe bietit t6rant, arltandu-le
pitace mincin6se. Vezi. Condica Archive! Nr. 112 f6ia 280.

99
El dace, e asa, pane, atunci, odihni$i-va si
vol pe la col-
nieele vostre.
Hotil inaintark in padure, iar Dinu si comandantul idicliilor
R§ternmi un cavor de Tarigrad sub un per selbatie, si aprinzendu-si
ciubucile, se -hinted la umbra ca se, se odihneasek.
Nu trecu mult timp, si idiclii sosirk incarcati cu provisii de
ajuns pentru un regiment de soldati.
Hotil esira din padure, junghiara intr'o clips mieil, le scosera
pantecele si, cosendu'l iar la Joe cu pelea pe densii, intrara in
padure si, reseolin.d cu piste pan un jeratec compus de curpeni
de vita selbateca, in care incuisitia ar fi putut se, aria o
suta de eretici, ingropara intr'insul pe toil mieii.
Dinu, neintelegand nimic din acest mod no de a face fripturi,
privia cu uimire pe acesti bucatari improvisati, earl, prin.
.figurile for posomorite si prin miscanle ce faeeau, semenau in-
toemal cu demonii Iadului, earl tortureaza sufletele condamna-
-tilor.
In timpul acesta, o alta grupa de tilhari intindea pe orba
'verde, o masa de panza ; altil faceei mamaliga ; cati-va coceaii
oue, si curatati .cepe si usturoiti verde, pe care le asezail pe
locurile unde aveati se, seaza oaspetil.
Pe cand toata ceta tilharilor se ocupa cu pregatirea acestui
,ospet original, se auzi un poenet ca al unei bombe ce ese dintr'un
tun. Paturica racu o miseare rapide si convulsiva, iar
seful tilharilor, acel om cu care eonversase mai 'nainte, vezen-
-du-1 speriat, II zise zimbind :
Ce, cocoane, to -al speriat ?
Ba nu, dar... is spune-mi de unde vine acest sunet ?
Acest .sunet va se, 2ick cocoane, e'a venit timpul sä ve
Tuneti la masa.
Nu inteleg nimica.

100
Priveste ! il zise, aratendu'l doul thlhari ce scoseseth
un miel din mormentul de flachri, si 11 udaii cu un fel de salth
compusa din vin amestecat cu usturoi pisat si cu sare. Poc
netul care te-a speriat, venea de la acest miel.
§i de ce a pocnit mielul, frktiOre ?
Fiind ca s'a fript de ajuns.
Dar ce mai fac cei doul voinici cu densul?
11 stropesc cu vin si'l infasurh in phnzh, ca sa nu'i esh.
mirosul cel frumos.
Conversatiunea for fu 1ntrerupth de alte poenete ce urmara u
nul dupa altul. Tilharul arunch un °chili cercetoriii imprejurul
sell, apol strigh :
Gata, btieti ?
Gata, capitane.
Poi-UV la mask boieri ! zise capitanul lui Paturica, si
1111 Satlrgi-Baca.
El facurh semn de primire, si inaintarh titre mash.
Chpitanul cheml pe ajutorul sell, si'i sopti cite -va cuvinte,
iar dupe acoia, se puse la mask si duph ce rupse mielul cumainile,
in mid' buchti si puse plosca pe mash, el zise :
Ospltati, boihri domnia-vOstrh, si ertati-ne dad, n'am pu
tut sa, ye slujim mai bine.
Oaspetil tilharului pusera mina pe Gate o bucath de mid
si incepura, a manta cu o pofth nedescriptThila, adhogend din
timp in timp cite o capatinh de ceaph sail de usturoiti verde,.
si bind vin de Cernatesti.
El ! boieri, cum vi se pare friptura noastra ? in
trebh tiharul.
De minune, capitane ; dar is spune-mi cum se numeste
felul acesta de fripturh ?
Miel nibusit, boihri domnia-voastra ; miel fript hoteste.

101
Sa traiasca intru multi and nascocitorul mielului nabusit !
Tespunserk de o data Paturica si Satirgi4Basa, cu guile pline.
Dupa felul acesta de bucate, se puskpe masa unt prospat
'cu mamaliga qi ou6 c6pte. Oaspetil nostri mancara i dinteacestea
cu mare pofta ; apoi se sculara de la masa, si dupa ce
inultumira capitanului incalicark srsi urmara drumul inainte.
Mosia Rasucita, punctul principal al calatoriei lui Paturica,
.era trei posti departo de Bucuresti, si el nu racuse nici drumul
jumetate ; temendu-se dar ca sa nu'l apuce n6ptea in padare,
grabi mult calatoria si ajunse in sat:pe la sfintitul s6-
relui.
Pe data ce se wig in casele boieresti, tramise pe ispravnicei
sä chieme satul ca sa cerceteze despre asupririle ce dna,
.din partea arendasului.
A doua zi, pe la rev6rsatul ziorilor, curtea caselor boieresti
,era piing, de siteni de -Oa versta ; mill tineaii in maul pui
de gains ; al ii ate o strachina de ou6 sail o oala de unt. Toti
acestia venisera sa reclame in contra arendasului vi nu asteptaii
de di scularea lui Paturica.
Nu trecu mult timp si ciocoiul se arata multimel imbracat
, .
in haine muiate in fir, si eu un aer maret el se
aseza pe un scaun, ceru cafes §i ciubuc, iar dupa ce'si fan
tabietul, arunca o privire severs i observatOre asupra teranilor
apoi zise cu un accent plin de ingamfare : Crestini buni !
Maria Sa Postelnicul Andronache Tuzluc, stapanul nostru al tutulor,
m'a tramis aci ca sa ascult plangerile v6stre i sa v6
dau dreptate, de yeti avea ; spuneti dar ate pasurile vOstre
Tara, cea mai mica temere. Tata ca ve ascult."
Teranil deters mai intal ploc6nele in mina indieliilor ; apoi,
dup6 ce se scarpinara in cap si framentara caciulele in maini
tat-va timp, incepuri a se jalui care de care mai mult
de °data, in chipul urmator :
i toti

102
&á traesti, coconasule, bine ca to -a adus Dumnezeti la noir
sa vezi si sa crezi urgia in care am cazut : ne-a saracit co
One, hotul de grec ; ne-a lasat in saps de lemn. Mie'ml:
a luat boil si vaca, sarac de maica mea ! pentru un iuzluc de
sapte-zecl de paralo. Pe mine m'a imprumutat cu (Iona banite
de malal, si sunt trei ani de sand tot i le platesc pack
tosul de mine, si cand g'andeam el ,am scapat de dinsul, m'am
pomenit ca'mi desjuga boil de la plug, si'mi'i vihde de m'a,
15sat sarac lipit. Mie'ral a necistit fata Cu sila, batind'o pa
na'sI a exit din minf. Pe mine m'a injugat la carul cu
lemne ca p'o vita, coconasule. Pe mine m'a spinzurat en
capul in jos si mi-a dat fum de ardeiii, si nu m'a lasat pans
nu'i am dat rtivas 6'1 sunt dator trel-zeci de lel. Mare napastia
pe capul nostru, coconasule !... strigara 4 multi
de o datko sa ne ducem in lume, cad Dumnezeil a luat dreptatea
dupa pamant ; arendasul ne jafueste, zapciul ne jup6ie de
piel ; gazda de judet si ispravnicii de ung eu miere si ne lega
de copaci de no manand mustele si tintaril !..
Dar bine, buni crestini ! de ce n'ati vent sa'mi spuneti
mie t6te acestea ? Aspunse Dinu c4 aer de compatimire..
N'am indraznit, coconasule. 0 data'n viata noastrk am
begat jalba la Maria sa, si in loc sa ne fad dreptate, ne-am
pomenit en o ceata de arnauti, care ne -au rupt oasele. Nu
seim ce o sa ne facem ; o sa trecem in Cara turceasca in cailea
sa ne omoare pkanii, de cat crestinii, caril se inching tot
laTh truce cu nol.
In ac6sta multime de jeluitori, erau vre-o patru tkani, earl'
se bang cu pumnii in pept, '10 smulgeati p6rul din cap, si
sarutati fruntea imineilor lul Paturica. Acesti jeluitori exageratl
avean niste fisionomil de adev6rati hotomanl. Dinul ii observa
si tacu ; iar dupa ce congedia glOta de sateni cu fa'gi--

- -103
dueli unneinoase, ram un semn ispravnicelului.
Isprkvnicelul se apropia de densul, tinend ckciula in maini.
Sk 'ml aduci mai pe urma p'acei patru jeluitori caril se
vkietaii mai tare, auzitu-m'ai ?
Am auzit, cocoane.
Du-te acum de chiamk pe arendas.
Sa trkesti, cocoane, este dus la Org.
Si cand vine indkrat ?
Pe la chindill), cocoane.
Bine.
Cate-va ore in urma scenelor de mai sus, Paturica sedea pe
sofa cu picioarele incrucisate ca un osmanlia, §i fuma dintr'un
ciubuc, dulcea si parfumata plantk numita g eb el2), avend clinaintea
sa pe cel patru Want jeluitori.
Dupa ce lask sa iasa din peptul sen, un nor gros de fum
ce se lap, care tavanul cameril, formand o multime de grupe
bizare, el privi cu atentiune pe terani, si le zise :
Ei bine, bketa, acum suntem singuri ; Dumnezeil stk de
fats ; is spune-ti-mi, de child a venit nest arendas pe- mosia,
cum merg padurile, hanul, morile, carciumele ? Sunt in stare
bunk sail nu ?
S'a racut mare firose1k3), cocoane ; *urea cea mare cu
copacil ca butea de grqi, a vendut-o §i a ars-o la facere de
rachiu ; iar acum a remas numai o opriturk in care nu gasesti
de cat pari si nuiele. Hanul s'a daramat de tot, si plod, intr'insul
; c'arciumile asemenea. Din helesteii scot° pe fie-care
septamana cat° un car de pe§te, si '1 tramite la targ la Ploesti.
Sunt adeverate tote acestea ?
2)
Prin chindil, teranil.inteleg apunerea soareluT.
2). Tutun de Arabia obidinuit forte malt pe timpil aceia pentru mirosul
luT plg.eut.
8) RAsipii, pagubii.

101
Uite, cocoane cum to Wiz §i cum me vezi.
Ciocoiul chiema un indicliti i porunci sa '1 gateasca calul;
apoi incklecknd, luk cu sine pe tarani, impreunk cu isprkvnicelul
§i pled sa fad, cercetare ; ,se duse mai intkia la han §i
'1 gasi in proasti stare ; visits ekreiumile §i morile §i le gksi
asemenea ;, apoi intrk in padure §i gasind-o in adever on totul
stricata, se intoarse acask §i facu foie de
preoti §i de fruntalii satului.
ispa§k, iscalita de
Pe cand se petreceaii acestea in casa boiereasca,, arenda§ul
se intorsese de la targ §i se informase despre aspra cercetare
facuta in lipsel ; el era coprins de frick, cad toate abusurile
despre care vorbirkm erail in adever, saverOte de densul.
A0epta dar pink ce rijmase Muria. singur ; apoi intrk in
odaie §i printr'un compliment demo de un papa on trei tviurl
felicita pe &coin de bunk venire.
Ciocoiul it priori en un aer Mile sever i, fare sa '1 poftesek
sa seza sail sa '1 aspunza la compliment, 11 zise :
Bane sunt astea kyr Cristodore ? (acesta era numele arendaplui).
Ast-fel 41 pkze§ti domnia-ta legkturile zapisului de
arenduire ?
Da ce am grelit, cocoane Dinule, de to -ai suparat pe
mine ?
Me mai intrebi Inca ce ai gre§it ? Prive§te.
Arenda§ul citi foile de ispa$ §i se spiimkna de marimea
sumelor ce vezu inteensele.
Ciocoiul, observand ingrozirea ce pricinuise arendaplui, ii zise
mai lini§tit :
En n'am ce sa fac ; trebuie in dou6-zeci §i patru de
cEisuri sä 'mi rospunzi sums coprins in ispa§k, del am porunck
sa pul bumbaoir dou6 ortale de slujitori. &mane la domnia-ta
at II alegi din dou6 una : on sa plate ti de bunk voie,
sat. pnn sill.

105
Dar bine, cocoane Dinule, m6 la§1 sarac pe drumuri !
Nu voi sa §titi comic despre aceasta. Plate§ti bane cu
binele sati fac pitac la ispravnicie, §i 'ti pui in spinare o suta
de slujitori ? Intelegi romane§te ?
Grecul pled capul in jos §i dupa ce se gandi cat-va timp,
zise :
Sa facem cum e bine, coc6ne, ca e pacat de Dumnezeii
sa m6 dal pe mama zabetului.
Dinu care voia sa ajunga la aceasta conclusiune, privi pe
grec cu un fel de mirare, apoi u mai zise :
Fie cum zici. Ispa§a se ridica la o suta de pungi de
bath. Cat dal dinteaceasta suing, ?
Dou6-zeci de pungi, cocoane.
Este putin, forte putin. Nu primesc.
Fie trel-zeci, sä nu mai fie vorba.
Mal jos de cinci-zeci, nu primesc niel e lascaie. Te multume§ti,
Sri fac pitacul ?
Haide, fie, r6spunse grecul scotend din sin o punga verde
lungs de doul coti, §i desnodand-o cu acea intristare ce simt
amantil, dad se despart de iubitele lor. Num6ra cele cinci-zed
pungi de bath in mahmudele, dodecari, funduci §i rubiele ; apol,
dupa ce saluta pe ciocoiii, ie§i din ma °Mild §i jurandu-se
pe to sfintil, ca va sc6te acel bath, indotti, din pielea bietilor
sitteni.
A doua zi Paturica pled din mo§ia Rasucita la cele-l-alte
mo§ii ale stapanului son, §i dupa ce racu pe la toate, cate o
ercetare de felul celei demise mai sus, se intOrse la pucure§ti
cu
dou6 sute de pungi de bath, pe care le puse de-o-cam-data
pe fundul sipetuluT, zicandu-§I in sine, cu o nespusa bucurie
,,DOmne ajuta !... Una la man6. !"

CAP. NM.
CE'MI DA' SA 7E FAC ISPRAVNIC.
Vestea despre influinta ce din zi in zi dobindea Postel
nicul la curtea lui Caragea, se respandise atat de mult
in cat mai toti eel ce voiati sa. dobendeasca vre-o functiune publics
nemeritata sail vre un alt favor de la domnia, se indreptail
care casa a-tot-putintelui fanariot §i, prin dare de bani,
i§1 implineaii dorinta.
Cats sa spunem ca in timpil aceia, ca in toti timpii1 jafurile
Qi
mancatoriile nu se faceail a§a d'a dreptul. De la domn papa
la zapciii, toti pe atunci farad cu mijlOce delicate §i cu o iscusinta
atat de mare, in cat hotul I§1
§i nu se expunea la umilire.
asigura inviol abilitatea
Ca sa ajungi ad, toff slujba§ii marl §i mid, 10. aveaii pre -
pelicaril lor, carii &Wail venatul §i'l aduceail inaitea vOnatoru
lui ca s521 jumuleasca.
Postelnicul Andronache, care facea tot pentru interes, nu
crezu de cavil* a lasa o asemenea frumoasa ocaziune, fara a,
se folosi de dinsa ; el dar initia pe Paturick in acest nod fel
de hotia, §i din acea zi, nimeni nu mai dobindi favorile curtil,
de cat prin mijlocirea Postelnicului sail mai 'bine printr'a lul
Paturica, carele ca§tiga de la fie-care treaba implinita, de doll&
on mai mult de cat stapanu-sel.

107
Intr'o zi se prezinti dinaintea lui un functionar scos de
mult timp din slujbi. Dupi ce acest din urmi il ficu o multime
de complimente, ciocoiul ii zise si §eazi, §i porunci sl'i
dea dulceati §i eafeal).
Cat tinu acest tratament oriental, Dinu se ocupa en mustitile
sale cele negre, pe care le resucea §i le netezea cu multi
gratie ; iar dupa ce veal cafegiul §i lui feligeanul din mina
functionarului, Dinu zise cu o delicate prefacuti :
Ce intemplare fericia we aduce la mine, archon Medel
nicer ?
Nevoia, cocoane Dinule, §i nimic mai mult.
Nevoia ? Domnia-ta si al nevoie de un om mie ca mine ?-
Mi se pare curios !...
Niel de cum, cocoane Dinule. Omul nu §tie de de azi pe
mine*, §i de multe on vine vremea de al trebuinti chiar §i de
un -tigan. Astfel vine vorba, dar te rog sa nu fie cu supirare.
Fereasei Dumnezeti, bei-mu... zise Dinu silindu-se a
ascunde reaoa impresie ce '1 Meuse mulcatoarea sent* a lune
tionarulul.
Vrei dar si afli nevoia care m'a adus in casa domniei-tale
?
Da, §i a te sluji cu ce 'ml va sta prin putinti.
Asculta-m6 dar.
Gata la porunei, bei-mu.
Pirin-til mei an fost boieri marl din Craiova ; ba meal
mo§ul moil a fost Caimacam in acel ora§ mult timp ; tatal men
fiind om cu frica lul Dumnezeii §i cu mill de taxi, vezend nelegiurile
§i despoierile et) &eau domnil greci, s'a tras la movie
§i triia acolo o viati lini§titi ; dar, on ca mi§eil de greci '1
1) Acest ceremonial se facea tutulor persOnelor ce veneal sl cearl
ntervenirea sa In vreo treabl.

108 --
au Vanua de r6svratitor, sail ea aila a fost scris, Ohl numal ea,
ne-am pomenit intr'o zi cu dou6 sute de pazvantlal) ca '1 inconjoara
de toate partile, iar eati-va se suia la tata ca sa '1
omoare. Bietul b6tran, Dumnezeti sa '1 ierte, simtind gandul
navalitorilor, a inarmat toate slugile, §i s'a gatit de impotrivire.
Pazvantlii, v6zend ac6sta pregatire, s'a infuriat §ii mai mult §i
ail navalit asupra tataliii meii. Lupta a tinut pang la pranz ;
multi din pagani ail cazut, dar in cele din urma, prin num6rul
for eel mare, ail omorit pe toti camenil no§tri, impreuna eu
-Ufa mei.
Si ce s'a mai intamplat dupa aceasta? adoaga Murica,
eascand de urit.
Sa Tedef, eocoane Dinule. Dupa moartea tatalui men, am
fugit la Brasov, impreunk on mama §i surorile male ca sa seapam
de sabia Omenilor lul Pazvantoglu ; qi ne-am inapoigt toemai
dupa ce s'a linicitit Cara.
Bine c'ati putut sa ye scapati viata, adaose Paturica
dormitand.
Ne-am scapat'o, ce e drept, dar ne-am ales numai cu atat
; eaci la int6reerea noastra, am gasit easele arse, tiganil fagitI
paste Dnnare §i Tine paraginite. 0 singura mosithi ne mai
remasese, si am dat'o sora-mi de zestre, ca sa nu imbatranosca
la u§a easel parinte§ti.
Bravo, bei-mu; me bucur ea e§ti Alin de itichil).
0 fi precum ziel ; dar bind mo§i6ra am remas sarac
lipit.
§i cu ce to chivernise$1 aeum ?
Cu slujba.
La ce calem sluje§ti?
1). Rebelii °stall aT luT Pazvantoglu din Vidin.
1). Moralit sail virtute.

109
Am slujit la Hatmanie, si m'a scos fiind ca am dat pa
pirlitufa2) o multime de boll ce se incuibaseri in acea dra-
Fatorie.
Dar bine, beimu, de ce nu 11 cautal de treaba ! Ce,
Domnia-ta o sa indreptezi lumea ?
Asa este; ai dreptate, si eu zic ca domnia ta; dar cand
v6z pe famarioti despoind v6duve si pe saraci, imi vine furii de
nebunie ; strig ca un esit din minti, si fac tot ce pot, ca s5,
dan pe fatk tilhariile lor.
Reg, foarte ran. Domnia ta nu intelegi nici vremea nki
oamenii cu can traesti.
Ce voiesti sa zici printr'aceasta ? talmaceste-mi.
Voiesc sa zic ca, intr'o tad, ca a noastfa, tot ce putem
face mai bine, este si pledm capul inaintea mai marilor nostri,
ca sa dobindim chivernisela, sa stangem stare, cu on -ce
Cu on ce pretil?
Da, bet-mu.
Cu alto cuvinte, sa furam, sa Afuim ?
§i de ce nu?
Da bine, ce faci mustraril de cuget 4
prey.
Acosta sl4biciune sa o lagme pe soma femeilor cu istericale,
iar not barbatil, sg, facem ce face tOta,lumea. He, he I
archon Medelniceru, cunosci bine cum stag lucrurile in zioa de
astazi; al bath, esti tare si mare ; esti sgrac, nu to bags nimeni
in Ming. Dar si 15,sa,m la o pane aceste nimicuri. Ia spune-mi,
en ce pot si to slujese?
Venisem sa to rog ca sa pui o vorlA pentru mine la
Postelnicul Andronake, ca as ma, fac5, ispravnic la vre un judet,
spul ca nemul men a slujit tarel de la descalecittOre, ca
Sfe'l
2). A descoperi satt a demasca pe hop.

110
am ci eti ceva cunnoscinte de slujba, ca me* voiu sili a nu nemultumi
lumea pe uncle voiii fi, ci din potriva a aduce lauds pi
bine-cuv6ntari Domniel sale si Mariel sale lui Veda... Aide de !
fa-mi acOsta facere de bine si nu te voiii uita peml la 'Wee."
Dinu asculta aceste vorbe din urma cu mare racOla, i luredintat
ca postulantul nu cunOsce limbagiul diplomatiel ciocoie§ti,
u zise :
Archon Medelnicere, tote cate 'mi al spus, sunt drepte
i frumoase. Dar nu se cauta in ziva de astazi. Ia spune-mi
mai bine ce dai sä* te fac ispravnic ?
Ce ai zis ! Mai zi Inca o data, ca n'am auzit.
Am zis ca ispravniciile se dail cu rusfet ; al inteles
on ba ?
Dad este asa, ispravnicia pentru altul, caci en
nu me" VOitl injosi nici °data, sa cumpar slujba cu bath, de la
o lesinatura de ciocoiii ca tine ! Qi
postulantul indignat, esi din
cask, fara sa salute macar pe aturica.
Acesta in loc sa se supere de o asemenea insults, zimbi
zise in sine :
Tata' un nebun proem n'am v6zut ina.
ti
Un moment dup5, aceia, intra o a Bova persona, care dupa ce
facu ciocoiului un compliment demn de un seraschier, u zise
d'a dreptul :
Cucoane Dinule, am auzit ca s'a mazilit ispravnicul de Teleorman,
mansup.
§i vin sa cer ajutorul domniei-tale, ca sa iau acest
Asa este, bei-mu ; dar de ! sa mai vgdem. Vremile sunt
grele ; ispravniciile nu se dati la fie-cine ! rOspunse Paturica
cu vocea inganata.
Noul venit, intelegand 'pricing care facea pe ciocoiu sa
r6spunda prin cuvinte evasive, relua vorba.

111
Da, da, nene Dinule, to rog sa 'ml fad aooastg treb§6r1
-ekci om suut §i eu ; mAng pe mang spalk, §i anntindoue" spala
-obrazul. Intelegi domnia-ta.
Vezi, asa'mi vine la socot614.
Iar de vreme ce ne-am inteles, sa vorbim ca ni§te prieteni
adev'e'rati. Ia spune-mi, ce o sk 'mi ceri pentru acest
mansup?
Cat despre mine, bei-mu, nu a§ cere nimic, dar ce
facem Postelnicului ? El nu este in stare sg fug, eel mai
lucru farg interes §i inca interes nu gluing!
mic
La aceste din uring frase, trksurile feta candidatului de ispravnicig
luarg un aspect posac. Sa scarping, putin in
un aer meditativ, apoi zise:
cap cu
Sk, -Mem pretul.
Bine ! semi dal 2500 de rubiele.
Nu e prea mult ?
Nici decum, bei-niu; Judetul Teleorman este unul din eels
mai bogate : are zece pla§1, peste cinci-spre-zece mil de lotuitori,
tot unu §i 'unu, §i schen, la Dunke. Domnia-ta poi sg
scoti ace§t1 bani in doug gptkagni, numal din plocoane. Ce
spul domniata ! acest judet este un capanl) impkrgtese nesecat.
Asa estl dar uite,
sg despoig pe sand.
nu sunt invgtat sk fur ; imi e mils
Astea sunt srabiciuni care per ea visele, indatg ce to vei
sui pe scaunul isprgvniciel.
Aga, dar nu se p6te mai jos ?
Nici o paralba-mu. Vremile sunt grele ; s'aude de Domnig
noua, §i not trebue sa ne folosim acum child ne gmbli m6ra.
Fig, dar precum zici. Poruncesce
calimtri.
With aduck Warta §i
1) Magazie de aprovisionare.

112
Clocoiul Mtn de trel on in palme, i t6te se adusera intr'a
clipg ; postulantul scrise biletul urmittor :
Archon Baron !
rIrel da in ordiniea mea, done mil cinci sute rubiele aducetorului
acestuI rens, si le vel trece in socotOla mea.
Cioktnescu."
Dupa ce usca scrierea prin pu-in nisip pus poste densa,
el strinse biletul in done si '1 date in mana lui Dinu ; acesta.
citi, Caen temenea sail compliment otoman, i sculgndu-se in picioare,
se indrepta catre o masa. Deschise un mic sipet de
lemn de chiparos, i scOse dinteinsul pitacul de oranduire, investit
cu subscrierea si sigilul domnesc ; apoi, dupa ce trecu
intr'insul numele noului ispravnic, date in mang zicAndu'l
Slujba pentru slujba ! Primeste boierule, pitacul de oranduire;
du-te de Anita mama Maria. sale Vodg, §i to aseaza sanatos
pe scaunul ispravniciel de Teleorman.

-113 --
Postelniettl Andronache cerend iertare lel Vodg Caragea.
Fasaieula 8 10 bald in tati tare

CAP. XIV
TIN'TE SINE, ARCHON POSTELNICE
Credem ca lectorfi nostril n'afi uitat secrets intrevorbire dintre
Principele G-heorghe Caragea §i Banul C***, pe care am povestit'o
pe la inceputul acestel scrieri. Principele fanariot, de si
irital Rate mult prin refusul banului de a da pe fie-sa de sotie
favoritului OA, nu putu eu bite acestea, sa nu admire simtimintul
de onoare §i marele curagiii cu care betranul boier apara
onoarea fiicel sale si pe a natiunei romane.
El Inca sta nehotarit si se &Idea ce sfarsit sa dea acestel
pricini, dad logofatul s6il de taina, (secretarial), intrand in camera
lui qi salutandu-1 papa jos, dupa obiceitl, ii dote in mans
o scrisoare si se retrase.
Caragea arunca o cautatura petrunz6toare asupra adresei de
pe scris6re si prev6zend din instinct ca o sa coprinza vre o
veste intristatoare, o deschise cu mare grabs si citi cab urmatoare
:
Padiphul §1 Regelurile an luat stiri ca jefuiesti Cara §i surghinesti
pe eel mai de frunte boieri ; sileste-te cat vol putea a
to drege cu imparatia, cad' intr'alt chip va fi reit de Maria ta.
At'at ; nu zit mai malt.
A mariel tale supusa sluga,
Ahmet Kelalaili Tefterdarl)
1) Acesta era un amic crediucios al luT Caragea, §i 'Y
stria tot ce
auzia vorbinduse In Divan despre dinsul.

115
Atat, nu zic mai mult !... Si ce va fi voind Ore sa in-
leleaga Ahmet printr'aceste vorbe laconice si neintelese ? Oare
Vizirul i Kapugi-basa or fi gasit pe vre-unul care da mai
mult pentru domnia acestei teri? Dar bine ! eu le tramit pe
tot anul perheprt (daruri) de chte cinci -zeci mii pungi de bani;
capanul imparatesc geme de berbecii, untul, mierea si graul
Valachiei ; dorintele Sultauei-Valide si ale lui Chzlar Agassi,
fost-aii 6re ele vre-o data neimplinite ? Tara intreaga geme sub
biciul si casnele oamenilor domnesti, earl despoaie norodul p'ana
la piele, numai ca sa satur lacomia Seraiului... si cu tete astea
ei tot nu suet multumiti. 0 ! de trel on afurisiti Agareni! 0 !
nem. nelegiuit !... Cum faceti voi din oamenil eel mai cinstiti
unelte nerusinate ale tiraniei voastre $i child nu mai aveti trebuinta
de (Tonsil, ii aruncati in gunol ca pe niste vase netrebuinci6se.
Voiti sa me niaziliti, ca sa puneti in locul meik pe
vre-unul dintre Sufi sail Calimaclai ? Voiti poate sa me otraviti
sail sa, me sugrumati ?... Dar vol nu me cunoasteti bine ! Ed nu
-mint ambitios ca Illavrogheni, niel fermecat ca Hangerliu. Capul
lui Caragea nu va fi pus in tOpa dinaintea Iualtei Porti ll
Tata stares moral& in care pusese pe Caragea citirea fatalei
scrisori a lul Ahmet Kelalaili. El se primbla prin sala cea
spatioasa a secretaries framantat de ganduri negro ; ate odata
se oprea in loc i incruntand stufoasele lui sprancene, stringea
pumnil cu convulsiune si &ea gesturi amenintatoare.
In aceste momenta intra ci. postelnicul Andronache Tuzluc ca
sa afle cele petrecute intro Caragea si Banul C. Postelnicul
inainta catre densul fachnd neincetat compliments pima la pament,
dar chnd voi sa sarute mina Principelui, el se intoarse
inapoi cu groaza, intocmai ca vinatorul chnd i-se arata inainte
Ara veste, o fears salbateck, si devenind palid de mane, zise:
Ce Tref cu mine ? spline in graba.
--

116
Venisem, Maria ta, sa... sa...
Spune in grabs, auzi tu?
Venisem, Maria ta, sä aflu ce al facut cu pricing desprocare
to -am rugat cu umilinta in zilele trecute.
Desluseste-te mai bine, ca nu 'ml aduc aminte.
Te rugasem, prea milostive doamne, sa. cerl de la Banal
C*** pe fie-sa Maria pentru mine.
A ! bine zici ! am chiemat pe batranul boier, si '1 am
provalisitl-).
§i ce 11-a rtispuns, Maria ta ? intreba postelnicul cur
o bucurie vtizuta.
'Ml a re'spuns ea mai bine 'Si omoara copila cu mainila
sale de cat sa o dea dupa unul ca tine.
Dar bine, Maria ta, ce cusur am oil ?...
Mi-a spus ca esti hot, rapitor, mirsav, lingusitor si in
toate necinstit.
i maria to al crezut toate aceste categoriC).
0 parte din miseliile tale le cunosc prin mine insumi ;
cat pentru ceia ce mai ramane, nu am nici o indoiala cad to
cunose ce poama esti.
Nu credo, milostive doamne. Aceste pin' vin de la vr -Ws
masil mei, earl me pizmuesc pentru hatirul si trecerea ce am
la Maria ta. L- Apoi terminand aceste vorbe, se inceresi sa sarute
pulpana anteriului domnitorului ; dar Caragea se retrase cu
indignatiune, si luand un aer amenintater, II zise :
Indarat, miselule ! Nu to atinge de mine call' sdrobes e
capul.
Iarta-me, Maria ta, ca nu suet vinovat.
Nu nemernicule. Voiti da porunca lui Vel-Vistier s 4
1). Propus.
3) DesfAimgri".

117 --
cerceteze prin oameni domnesti toate mancatoriile tale, §i de vor
fi adevkate o sa to tintuese in poarta curtil domnesti, ca `sa
dab. pilda si la alti mancatori ca tine.
Sa nu fad acest pacat, Maria ta. adaose fanariotul,
tazend in genuchi si atingand parehetul cu fruntea.
Un singur mijloc de scapare i i mai r6mane,
ragea mai linistit.
Care este acel mijloc, Maria ta g
zise Ca-
Sa to duel la Banul si sa 'ti cod iertaciune.
i pentru ce sa 'ini cer iertaciune, Maria ta ?
Pentru ca al avut neru§inarea de a core pe fie-sa in ca-
-satorie.
Dar bine, suferi Maria ta ca un _Rome& din ekpaiaoal)
-Mariei tale sa se injoseasca inaintea unui cap gros de vlach g
Imi am eu sotelile mele. Esi afara si nu uita ca daca
pang mane nu 'ml vol infatisa scrisoarea Banului de iertare, m6
vol sine de cuvint, to vol tintui in poarta.
Postelnicul esi rapide §i sa duse acasa la dinsul foarte turburat
de reaua primire ce avusese la curte ! aceea ce nu putea
el sa inteleaga, era schimbarea cea mare ce v6zuse in Caragea.
Cum zicea el in sine, acest mandru §i trufa§ Caragea, care
uraste atat de mult pe roman, si '§i bate joc de densil de
sate on voeste, cum se poate ca el sa m6 supuie la aceasta
ne mai auzita injosire g Eb., Postelnicul Andronache Tuzluc, sa
imi cer iertaeiune de la un vlach ? Dar ce o sa zica capiolda#,Y
(amicii) mei, cand vor afla ? El o sa 'si bata joc de mine ; n'o
sa m6 bage in seama !... Asa este in adorer ; dar iarasi de nu
vol implini vointa lui Caragea, voiu fi depktat din huzmet, si
.atunei o sa fie si mai reu, cad nefiind la putere, lumea o sa
1)
Un gree din suita MIreT tale.

- 118
riza de mine cu mai multa indrazneala.
Aceasta din urea, idea decise pe fanariot, §i ca sa iasa mai
curand din incurcatura in care it bagase ambitiunea de a deveni
ginere al Banului C***, porunci sa 'I pile armasaril la butch,
§i se duse d'a dreptul la banal.
Cand trasura Postelnicului intra in cartea Banului, era pe
la §ease ore dupa amiazi. Single hatranului boier §edeag pe.
treptele scarii §i 1§I petrecoail timpul vorbinff §i rizend ; iar Banul
imbracat in antereii de sevaiii subtire, cu o libadea depichet
alb pe d'asupra, §i cu cane cu corpf alb, §edea in privdorul
(balconull easel, pe un colt al unui pat lung, §i cites
pe Tetravanghel. Vkand butca fanariotulul intrand in curte, el
iasa cartea din main §i se puse in stare de a primi dup.&
cuviinta pe faroritul lui Caragea.
Dupa ce fanariotul Men banului cite va complimente lingu-
§itoare, §ezu pe marginea patului §i, cautand un mijloc mai natural
de a incepe conversatia, el zise :
Archon bane, to vel mira poate dud vel afla seopul yenirel
mole la domnia ta.
Spune-mi boierule ; sa vedem.
Stil ca in zilele trecute 'ti-am cerut pe cuconita Marghioala
de sotie.
Si en ti-am zis ca nu '11.o daii ark' voia ei.
El ! bine ! Archon Bane; al intrebat'o ? ce zice ? in6 prime§te
de sot sail nu ?
Sall spill carat, nisi Ca urea sa auza de numele domniei
tale.
Atit mai bine, cad Maria sa 'mi -a poruncit sa iaii pe o
nepoata a lui Calimach Voda din Iasi.
Sa'ti ajute Dumnezeii, boierule.
A§a este, Archon Bane; dar este ceva care se impotrive§ter

119
la aceasta fericita casatorie, §i numal domnia to poti A radici
aceasta pedica.
Spune-mi, §i voi vedea.
Maria sa Voda §tie ea am cerut pe cucoana Marghiolita
de sop §i fiind ca banuie§te ca p6te A mijloceasca vre-o incurcatura
de dragoste intre mine §i domnia -el, voie§te A alba
din partea domniel tale o scrisoare prin care A arati cg, am
venit in adev6r la domniata 5i ne-am agriechisitl) in treaba
aceasta.
Banul fiind om cu minte forte asculita, patrunse numal inteo
clips §iretlicul fanariotului ; dar voind A se incredinteze §i
mai bine, u r6spunse :
Archon Postelnice, cu mare parere de rel §i cu sdrobire
de inimk iti fac cunoscut ca nu pocit. sa 'V dal hartia ce
imi ceri.
De ce, boierule ?
Pentru ca m6 tem de vre-o intemplare neplacuta, §i de!
en sunt om batran.
norocirea.
Dar aceasta scrisoare imi trebuie§te ; fara dinsa imi pierz
MO mir, archon Postelnice, cum domnia-ta, care e§ti mana
cea dreapfa, a Mariel sale, sa to plangi de nenorociri Rj
Fanariotul, v6zend ca vicleugurile sale n'aii trecere inaintea
b6tranului, cam in genuchi gi marturisi
intre densul §i Caragea.
tot ce se intemplase
B6tranul, neputand A sufere la§itatea §i poltronaria grecului,
zise A se ridice in sus ; dar simtind tot de o data multamire
a infrunta neru§inarea acelui venetic §i pedepsi chiar
cu armele lui, el lug, condehl qi chartie §i scrise lui Caragea,
aceste cuvinte :

Maria ta !
120 ---
Postelnicul Andronache Tuzluc a venit la mine si 'mi -a facut
rugaciune in genuchi ca sa'l iert pentru necinstea ce 'ml
a facut cerend pe fie-mea de sotie ; l'am iertat, Maria ta,
Dumnezet. sa '1 dea bine.
§i
A Maril tale
prea plecata sluga,
Banul C.
Dupa ce Banul strinse scrisoarea i o pecetlui, o dete fanariotului,
zicendu'i :
§i fii
Tine, boierule ; da aceasta scrisoare Mariel sale lui Voda,
sanatos.
A doua zi, dupa cantarea meterhanelelor, Postelnicul sui scars
caselor domnesti plin de sperm*, ca, a scapat de primejdia ce
'1 ameninta. Dete scrisoarea stapanului BO, i prin regealicul
lui Beizadea Costache si a domnitei Ralu, dobandi de aci nainte
-mutt mai mare influinta la Caragea.

CAP. XV
SCEZTE DIN VIA TA SOCIALA
Zile le cele frumoase ale toamnel din anul 1817, 41 luaserg
sborul, impreung cu placerile ce procura ele locuitorilor Romaniel.
Iarna incepuse cam de timpurig, si vintul de la m6zanoapte
incepuse din vreme a sufla cu thrie acea retell care amorteste
natura, despoaie arborii si acopere tarinele si orasele
cu v6lul intristarei si al monotoniei.
Orasul Bucuresti, atat de sgomotos si de capricios in zilele
noastre, nu era tot ast-fel in timpii lui Caragea.
Locuitoril s61 din class de naijloc, deprinsi de mult timp cu viata
orientala, cea plink de lene si poesia, vara, se adunaii la gradinile
Breslea, Barba-lata, Cismegiii si Giafer. Acolo fie-care
isnaf sail cap de familie 41 intindea masa si, impreuna cu casnicil
si amicii, beau si mancail ; apol incepeail a invirti hora
stramosasca si danturile cele vesele, care se deosibesc fOrte pu-
-tin de tarantela neapolitana si care plac atat de mult Intregului
popor latin.
Era insa cu deosebire placut a privi comica gravitate cu care
oamenii din popor execute" hora, dantul for de predilectiune.
Provocarea la dant venea mai tot-d'auna din partea tinerilor ;
batranil sedeau asturnati pe iarba verde, sub umbra cea desa

122
a copacilor si fumair, dar cu incetul o atractiune neinvinsa se
transmitea in inima oamenilor de or-ce versta ; jocul tinerimei,
ea un electrism, misca pe batranii patroni ; el se sculaii dupa
iarba, scoteati binisele cele lungi, isi sumeteati pulpanele de la
anterie si se aruncail cu exaltatie in arena dantului. Era comic
a '1 vedea cu ce gesturi si cu ce miscari se siliau a dovedi
junior cum ea nici Mani' nu sunt tocmai de lapadat.
Islicul cu patru colturl al marelul terzibccoal) parea ca reclama
prioritatea nobletel asupra caciulei de cazacliii a cojoca-
rului subtire care la rindul el, parea a dispretueste caciula
cu roata a bogasierulul si calpacul de blana al armeanulul i-
brisimgii.
Mud trecea feria dantulul, tOta compania se punea iara pe
bere si pe mancare si spre a da veseliel un ton de galanterie
mai mare, el complectaii orgia prin feluri de glume, turnand vin
in islicile barbatilor si in conduril femeilor, si dandu-si unii
altor sa bea, rizind si gesticuland ca niste nebuni.
In tot timpul acesta, lautaril nu incetati a trage din viori
si a cants, din gura, sari cantece de amor pline de dulceata,
destinate a produce in inima ascultatorilor dor si infocare, sal
melodi de dant vesele si saltarete.
Pe cand insa tineril si batranil de amendoa sexele se des-
Mail precum arataram, copiii, adunaii in mid grupe,
indopandu-se cu ciurechil), simiti de brinza, alune prajite si
lloricele de porumb, si adap6ndu-se moral din donitele de serbet
ros si cu brags, luati si el o parte la veselia obst6sca. 135,ielii
asverleaii cu mingea si cu arsicele, iar fetitele cele mid
se jucail d'a ascunsele sari d'a baba 6rba, alergand ca niste
1) Staroste de croitorl.
1) Ern tel de cozonacY.

-123 --
dpriOre prin iarba cea verde vi moale, spre a prinde fluturi
sail' a culege &if.
Gatre soli toate aceste grope inveselite, b6rbati si feinei,
dup5 ce'si netezaii giubelele si trAmiteafi pe slugi inainte cu
ploscile si cu blidele de mancare, piece' pe la casele for in
cete, dupe iznafurt sail meserii.
Asa trecea timpul in se'rbatorile verei ; dar cand venea epoca
cea monotony a iernei, toll acesti oameni stair inchisi prin case
si serile tale lungi se petreceati in tacere : abia dad one -ori
se adunati mai multi la un loc spre a povesti tale ce se intemplaii
in cercul restrans al mahalalei, sail spre a juca Intro
ei con Tina, mariapd §i ettreluvt.
Atunci inset, ca si acum, Nadi si oamenii eel cu averi
marl, se deosebeati forte mult de popor, in petrecerile lor.
Boierii se primblati in calesti si butci en arcurile poleite
spre a se deosebi de negufatorI. Podul Alogopaid §i al nrguluY
de of arch, eraii tale de dpetenie pleumbrari ale boarilor.
Mesele si petrecerile for se faceait in familii mai multe asrunate
la un loc ; rar se intampla set manance pe la grildini ; dar si
atunci preferati grgdina lui Scufal), via Brancoveanului din ddlul
Spiril si gradina lui Belu de laugh,' Vadresti, spre a nu
da prilej norodului a surprinde vre-o necuviinta a for si a li
se perde printr'acOsta prestigiul.
Boigril eel tineri, din cauza stfauselor relatiuni ce aveati cu
fanariotil si alti venetici depravati contractasefa inca dupe atunci
o multime de viciuri, contraril cu totul modului de vietuire al
boierilor batrk'ni. Sania mitologid a lui Beizadea C. Garages,
facuta, in forma carului lui Apollon vi eel vase cerbi ce o trageail
; contesul eel de postav alb, branit cu samur de Moska ;
1) Aceasta gradina a devenit maT In urma proprietate a Domnului
CAmpineann.

,124
hang6rul eel serahnat cu brilanturi §i gugiumanul de samur
cu fundul alb ale acestui frumos Principe, precum i rochile
cele nepretuite, salurile si ferigelele Domnitel Ralu intorseserh
atht de mult capul junior boihri i coc6ne, in cat de multe
on vindeau mosil de mare pret ca sa imiteze luxul §i strhlucirea
acelor Principi rhsipitori. Reul poate ca ar fi fost mai mic
dad s'ar fi oprit aci ; dar vieta scandalOsh i depravatiunea
luhnd proportiuni marl, infestarh §i demoralisarh phnh la an
mare grad societatea intr6gh.
Din toate relele acestea jocul de card fu acela care respandi
mai mult demoralisarea ; el Alicia pe boierl i functionarl,
si'i indemna la hrsapiri de tot felul.
Unul din, eel mai marl desfanatl i rhsipitorl din acei
timpi era Postelnicul Andronache Tuzluc ; el fura ca un thlhar
de codru i cheltuia ca an nebun. Mesele cele mai stralucite,
seratele cele mai atraght6re, jocurile de chrti cele mai derhphnhtoare,
care ra.ceall sa treed dintr'o pungh intr'alta averea shra-
tiler, toate acestea in cash la dinsul se petreceal Arghira, Rozolina
§i Kalmuca, frineele §i mesalinele de pe atanci ale Bucure§tilor,
emit in casa lui, ce devenise adeverat morment al
on -chrui amor carat i statornic, a on chril credin4e conjugale.
In zioa de trei -zeci Noembrie, fanariotul facea in toll anii
mash mare si ziafeig in on6rea Santului Andrei, patronul
sett Ajuns in culmea favOrei domnesti, el voi in anul in
care am sosit cu povestirea noastra., ca serbarea sh fie cat se
va putea mai stalucith. Cu acest stop, el aduse din Constantinopole
tot ce se ghsia acolo mai stump in pesti, poame si
vinuri, pe care unindu-le cu delicatetele gastronomice ale Ord,
pestravi, mihalfhi si
felurite alte nAnchri fragede si gust6se, pre-
ghtise de acea zi, un osp6t, care ar fi putut sa atite dorintele
chiar ale vestitilor nostril strhbuni in lacomih Luculu si Eliogabal.

125
Timpul tusk 'Area ca contrariaza inadins mania de lux §i
°pule* a fanariotului, caci la trel-zeci Nuembre sufla cu tarie
ventul eel de meaza-nOpte, aducend cu sine troiene de zapada
dea* care intunecaii, zioa la miaza mare, lumina s6relui ;
dar invitalii Postelnicului erail 6meni de aceia ce nu se sperie
de fie ce lucru. Era de ajuns pentru dinsil sa scia ca in casa
amicului for vor gasi prilej a comite trel salt patru din cele
septe Onto de moarte, si aceasta il facea sa treca prin ger
si zapada.
Camera pregatita pentru priimirea si ospatarea invitatilor
era un fel de salon patrat, spoit cu var, si in mijlocul tava.nului
cu un core de flori arabesc tot de var, lucrate in relief,
dar fara, gust nici maestria. Mobilierul se compunea din
doue paturi de scanduri infundate, acoperite cu saltele si porno,
peste care ere' intinse macaturi de Yana de Brussa, cu ciucuri
de Venetia pe margini. Langa zidul despre grading era un sipet
mare, imbracat cu piele de capri6ra albastru §i legat cu
fier alb, iar d'asupra lui, era un alt sipeta§ mai ink de
lemn de nuc cu flori de sidef. In mijlocul camerei era un
scaun de brad en trel pid6re, pe care eraii puce patru sfesnice
de tumbac cu luminarl de sett inteensele, si o perechia mucari
de alama cu care o tiganca frumusica lua din cand in cand
mucul lumenarilor ca sa dea mai mutts lumina.
In fine pe la 121/2 ore turcesti1), incepura invita4i1 a sosi
Cel danteiti care sui scam caselor lui Andronache fu Hatmanul
Costache Carabu§, june frumusel dad Mei spirit, depravat
pea, la meduva 6selor, amic intim si partas al tuturor desfranarilor
lui Beizadea Costache. Dupa dinsul venira Spatarul Di.mache
Pingelescu, om ce se silea cat putea, sa nu demi*,
1) Doug ore dupl amiazi.

126
pronumele sea ; Camarasul Stomata Birlic, Clucerul Ionita Ma-
turica, Paharnicul Dimitrache Mana-lunga si. Baronul Nic,hita
Kalicewschi. Mal in ulna de to veni si Beizadeaua, intov6rasit
de Treti-logoat Iordache Zlatonit, un om Me cunoscut
pe timpil aceia prin spiritul sea satiric plin de originalitatel),
Dupe ce mosafira se asezara pe cele doua paturi, o tigauca
bine imbracata si purtand o scurteica cu gulerul radicat in sus,
se presinta inaintea for cu o tava plina de dulcete de tot felul
; dupii, dinsa venea alts tiganca tiind o tava cu o multime
de Vahan* cu vutca de isma si cate-va farfuril cu migdale curatite
si cu naut prajit. Indata apol intra cafegiul boierului, inbracat
cu un mintean de postav negru cusut cu fir, dar Ma
maned, spre a lasa sa se vaza bratele sale albe, prin camase
de borangic satire si refecata cu bibiluri ; mijlocul lui, svelt
si mladios, era incins cu un sal de matase ve'rgata ale drill
extremitall aternail cu grata pe soldul eel stang al piciorului ;
poturil sei de postav visiniii, on turiecil de fir; imineil col' sta-
cojil si fesul eel rosu cu funda de ibrisim negru, asezat pe
cap cu cochetaria cea minunata a fanariotilor, faceaii din acel
.june servitor, un Ganymed care ar fi putut atita gelozia vechilor
zel din. Olimpul lui Omer. El venea cu o tava de argint
in rank pe care eraii depuse, in zarfurile Tor de filigram, mai
multe ffiigene pline de o catea de Arabia spumosa si parfumata ;
dupa dinsul intra ciuhucciul cu ciubucele de antep si de iasomie
din ale caror lulele umplute afonat cu tutun de eel mai ales,
esiall nori de un fum mirositor. Intrarea sucesiva a acestor ser-
vitor' forma o reprezintare pitoresca ; cunoscend Mile bine regulele
ierarchiei, ca slugi de ma mare, ei se duceati mai in-
1) Acest om original, al card nume l'am preschimbat aid putin,
mat In urmg, 'VT-a perdut mintile vi a vetuit pang In zilele noastre
intr'o stare deplorabila.

127
sill
teiii la Beizadea Costache, apoi gradat la toti
impliniau datoriile cu eleganta si-exactitate. Terminendu-se coremouialul
cafelel, mosagrii, ca Omeni in tteburi, incepura a
vorbi politica si a discuta despre pravilile ce se pregatiati pentru
tali de &atm principele Caragea si consilieril sei ; dar Bei-
zadeaua, voind sa sparga acea conversatiune a careia seriositate
ascundea numal mincing si lingo iri ce'l
urit, zise o data :
faceati sa casce de
Ia ascultati, boieri ; la ce am vent not Ore aid ? Sa
punem Cara la oranduiala, sail sa ne iveselim ? Lasati trebile
tariff pe sOma tats -meil si a sfetnicilor lui si aideti sa bem si
sa mancam.
Apoi intorcandu-se catre stapanul easel, zise :
Andronache ! zi baietilor sa puie masa.
Numal de cat, Maria ta! respunse fanariotul cu obi-
cinuitul s611 aer de injosire. Iar phial atunci Maria ta si
domnia-vOstra, cinstiff boiari, treceti in odaia cea 1-alta si v6
englendisitt dupa placere.
Invitaii trecura in acea odaie care era mobilata cu clod'
sofale turcesti ; pe una era o mash rotunda cu picioarele scurte
pe care erail douO sfesnice si mai multe parechi dill' de joc ;
iar pe cea-l-alts eraa table pentru jocul de satrange si pentru
tintar.
Cel mai multi dintre invitati se asezara imprejurul mesel cu
cartile. Beizadeaoa insa
cul de,satrange.
si-
cu. Hatmanul Carabus, preferara jo-
Ce jucam, boieri ? zise Camarasul Stamate Birlic, manevrand
o perechie de card, facem un otuz-biro de englingea
papa se va gati masa ?
Mai bine o pantarola, Archon Camarase. Aspunse Dimache
Pingelescu, scotend o pungulita cu mahmudele din buzunarul
de jos al anteriului.

-- 128 --
titi una, boieri ? adgogg Baronul Kalicewski, scoltnel
cu lane vre-o trei carbOnte si cate-va rubiele din buzunarul ji-
letcei, cu oho. birth' §i cu pantarolet ne perdem timpul in zadar
; aided mai bine sa facem uu stosisor.
Dar ce dandanaie o mai fi. aceasta ? ca not n'am auzit
pang acum vorbindu-se despre dinsa ?
Stosul, boierI domnia-vOstra, este un joc forte frumos; el
n'aduce somn jucatorilor, ci ceea ce are si mai bun este ca in
putin timp unul sail doui din juchtori mhtura toti Nail din
punga celor-l-alti ; Cu puling cheltuialg de vreme, sell cu ce to
alegi ?
Bree I da zdravan joc !
Joe voinicesc ! zise Pingelescu cu entusiasm. auzi
acolo, sa mollim de soma tog noaptea pentru cate-va mahmudele,
dodecari sail rubiele, castigate in otuz-bir ! Archon Banine,
fa bine de ne Inv* si pe not acest minunat joc.
Bucuros, boierii mei ; de ce nu. Sunt insa dou6 feluri
de stos : unul se numeste curat stos si este cam gra"; iar
tel-l-alt se numesce ce ca $i este mai lesne de invetat.
Ce cep ! Frumos nume r arata-ne dar cum se Peg acest
ce cef al domnii-tale.
Bucuros. Priviti boieri, zise Kalicewski, land in mani
o parechie de card ; unul dintre not face carlile, iar eel-
1-alti, on cate unul, sail mai multi de o data, zie celui careface
cartile ; DI'mi un birlic; da'ml zece ochi, un popg, o
preoteasa sail on -ce altg carte va voi. Cel care tine cartile
In mans incepe a da dill, puind pe cea d'ntai dinaintea celui
care a cerut, iar cea d'a doua dinaintea sa, si dad cartea
ceruta va dela dinaintea celui ce a cerut'o, castiga el : iar de
va ggdea dinaintea celui care face cartile, castiga acesta.

trftiOI89.8.ff
Batoeul Kalieewski, explicand boerilor cum ar, jOce otos.

data.
-- 130 --
S. incepem acest frumos jc4 ziserfi mai multi de o
Baron Kalicewski, v6zend marele entusiasm ce aveati boierii
pentru acel joc propus de dinsul, simIi in sine o bucurie infernali,
pe care o sugruml in inima sa, cad el 76zu succesul
planurilor sale de jefuire, asigurat printeacest mod de prfidare
neeunoscut inc acelor boieri romfini Si fanarioV, ce alt-fel erail
foarte dedall la jefuiri. Lua dar indati caAile in mfina si in-
trebfi :
Incepem boieri ?
SI incepem.
Luati aminte ca fac ckiile.
Bine, bine !
'MeV, boieri.
Pingelescu tail efirtile, apoi zise cu semetie : Cinci ochi
pe zece rubiele.
Kalicewski incepu sa dea cklile rizend pe sub must*, si cu
sfinge rece.
rubielele.
Opreste-te , strig% Pingelescu, am cistigat ; Wad
Cel-l-a1V boieri, vhand cu cats inlesthre se efistigail banil in a-
cest noll joe, se impresionarfi in cat unit din ei ineepura sa simta
mils de bietul baron, carele platea neincetat cu eel mai mare
stoicism perderile sale. Dar aasta era numai o =new& a siretului
muscal ; cad dupfi cate-va minute toll' incepura a perde. Agitaliunea
si sgomotul acestui joe infernal, lieu pe Beizadea Cos-
tache si pe Hatmanul Carfibus sa, pfiraseascl linistitul joc al
tablelor.
Popk, pe ce am in wank' ! zise Beizadeaoa cu mandria
aceia plina de fanfaronada ce este particulars beizadelelor
din Cara nOstra.

131
Baronul incepu a da 641, fare, se, se preocupe cat de pupa
ide suma ce putea se, aiba princiriele in mink'.
Al eastigat, Maria-ta ! exclamara unanim cu surprise, to
jucatorii.
Beizadeaoa deschise mana i gasi intr'insa cinci -zeci i trei
mahmudele, care furs platite cu punctualitate de titre Baron.
§ease ochi pe toati suma, zise iarasi Beizadeaoa.
Vorocul fu si de aste, data in partea Beizadelei. Baronul it
lams° intr'adins se, castige, ca incurce, cad la a treia
carte, Beizaddoa perdu tot ce eastigase impreuna @i cu banil sal.
Aceasta schimbare de noroc ambitions si mai mult pe Caratgea.
El scoase din buzunar o punga piing cu mahmudele si
'dupe, ce beii un pahar de mastics
.ciubuc, zise cu ironie :
i flunk' de cite -va on din
Arhon Barke, cite parale al in buzunar ?
Am do ajuns, Maria ta, ca se, platese tot ce voia perde,
respunse rusul cu mandrie.
Bine ! is anal dal un zece ochi pe punga aceasta.
E prea mult, Maria ta.
Fie dar pe jumetate.
Baronul castiga jumetate din ceia ce se afla in punga pi
14i la al doilea jot, o lua c totul,
Ea me prinz ca jocul asta are pe dracul inteinsul,
riise
Postelnicul Andronache Tuzluc. Aug acolo ! se, perz
(ea zece mil de Id intr'o clipela de ochi ? §i unde pul bataia
de pept si do inima ; unde pul iari i. acel Mem nebiruit de
4 cere pe popa pi
zece ochi, si a tot sedte la dodecari din
Tanga, uitandu-te la &asi!' cum so due la dracu.
Ba se, me ierV, boierule ; banii domniel-tale nu s'ati dus
1a dracu ci in punga la mine. zise baronul.

onie.
132 ---
Tot atat face, archon baroane, zise Beizadeaoa cu 1-
Asa, asa ! adaoga Hatmanul Maus, Cu un ris inghesuit
si prostatic, ca sa linguseasc5, pe Beizadeaoa.
Cat al perdut, cocoane Andronache ? intreba Treti-
Logolet Iordache Zlatonitul, sculandu-se dupe sofaoa unde sezuse
nemiscat tut timpul cat tinuse jocul.
Vre-o zece mil de lel, Aspunse fanariotul cu ne-
pasare.
Patin, foarte putin. Sa traiaspa iznafurile §i saracimea.
N'ai de cat sä scoff o cercatural) in tare, sail si dal cate-va
volnicil de furat pe la hoti si baniI acestia vor veni la loc in-
zeciti
I
Bravo, Zlatonitule, bravo ! exclama Beizadeaoa batend
din palme si rezind ca un nebun.
Dar bine, Maria ta, suferi sa flu batjocorit de acest nemernic
chiar inaintea Mariel tale ? zise Postelnicul, rant la
biata cinste.
De ce te superi, Andronache ? Nu vezi ca el glumeste ?
Dar domnia-ta, boier Pingelescule, cat al perdut ? intreba
iarasI Zlatonitul.
Vre-o trel mil de lel.
A zecea parte din pretul cu care 41 vinzi obicinuit iscaliturile
ce pui pe anaforalele Velitilor boiari ; nu te intrista
de aceasta perdere, cad din mila Jul Dumnezeti pricinile se inmultesc
din zi in zi.
Pingelescu pled capul in jos si taeu ; dar Zlatonitul se afla
1). Cercatura era controlul ce acea guvernul pe acd timpi contracciilor
earn.' luad prin Sultan Mezat stringerea veniturilor terel. Din acea
ceredtura, e§ia un r6ti fOrte mare, del se descoperiad abusurl malt
ContracciT ca ad scape de pedepsd, cumpgrail pe cerIctorT, iar baniT
ce le *lead ii adunail tot de la contribuabill.

133
In verve satirick si hotirise sk biciuiasck pe to rag milk,
ckci nu trecu mult, si se adresk ektre Clminarul Stamate Bir-
1 it :
.ceva ?
Ia spune-ne, Archon Ckminare, al perdut si domnia-ta
Vre -o mie cinci sute de lei ; un bagatel.
Nu e nimie. 0 sa avem vre-o cite-va podini lipsk la
poduri si vre-o sutN de oameni cu picioarele scrantitel).
War domnia-voastrk, Clucer Knittuick si Paharnice Nanalungk,
cum stall?
. Nol am castigat2).
Se vede el Dumnezeti privighead asupra feduveldr si a-
supra skracilor, tack de perdeati si vol, apol negresit era sk v6
bkgatl mkturile si mainile vOstre cele lungi in lada skracilor,
si era sk le luali hrana si imbrkckmintea pe vre-o trei lull.
Dar domniata, Archon Baron Kalicewski, de unde al Irenit
cu acest jet dracesc, care o sa, ne aduck in stare sk ne
perdem averea, sufletul si chiar mustrarea de cuget ? Nu sti al
bre ca Dumnezeu ne-a pedepsit de ajuns pentru picatele n6stre
dandu-ne in mina strkinilor care ne -au stricat tote datinile si obiceiurile
nOstre cele bane ?... De ce al vent si domnia-ta sk
Sj
1) Veniturile podurilor se vindeall prin mezat §i Stamate Riffle se
afla contraccili. Aceste veniturl ce compuneati din taxe puse .supra
carelor ce intrati In capitalA : Carul cu marf6 de lipsdniii plAtea bun:
240, eel Indrcat cu blane 1,1eqti, banI 180 ; se lua 6 haul de vadra
de rachia, 12 bail pentru vadra do vin, 45 de banl card cu
postav romanese, 30 carul cu pie de miel, 45 carul cu pieT de vad,
,60 carul en bogasiti, 60 card cu piel de epurY, 45 carul cu cose, 60
carul cu braqovenil, 60 carul cu musulurl de Rumeli, 60 carul de arnicig,
45 carul cu aba de Podolia, 30 carul cu aba de tuzluel, 60
card cu sticle de vin din launtru, 30 carul cu, sticle lemti, 60
carul cu postav lesese, 60 carul cu ling de oaie, 60 carul cu Lang de
caprh, 60 carul cu aramit lucratli, 30 carul cu fier, 120 carul cu butit
tie vin, fie mitniistiresc oil boierese sail tgriinesc.
2). Ace§t1 dol boierI se aflaa casierl la cutia de milostenie.

134
ne cufunzi in prapastia ticalosiei prin jocul domniei-tale eel sarackcios
ca 5i numele ce porti !
El ! el, nebunule, to -al trecut zise Beizadeaoa, atins
de vorbele cele aspre ale Zlatonitului.
Nu, Maria ta, nu m'am trecut si nu pot sa, tac, cad,
suet roman, si ve'z de acum under o sä ne dud' jocul muscalului
acestuia. Boierimea Orli, atat de iubita, de norod pentru
faptele el cele frumoase, fiii acelor stalpi al Orli, cari au jertfitavutia
§i '1i at dat chiar vista pentru Cara, o sa ajunga sa
venza mere pe pod ca precupep, iar eel mai slabi dintre dinsil
o sa '11 p6rza cinstea si sufletul, vanzendu-se la eel ce le vor
da bani de cheltuiala la neavere ! Da, boierilor, jocul acesta
sa ve p6rza....
Muscarile Zlatonitului ar fi mers mult mai departe, dad, irt
momentul cand voia sa reimeapa, n'ar fi intrat Paturica
tindu'l pe mosafiri la masa.
invi-
Beizadeaoa se indrepta care camera de mancare, urmat
de toti ce1-1-a41
mosafiri, s pusera la mash i toti incepura
a gusta din bucatele cele delicate ale grecului §i a bea din vtnurile
cele mai alese ale Orii. Dar cand ajunsera, la fripturai
pOme, incepura lautarii a canta cele mai frumOse si mai pathetice
cantles de masal).
Teti oaspetii ascultaii pe lautari cu mai multi sail mai pupil
bagare de seams ; munai Caragea i Hatmanul C'arabi4
panel mai agitati de cat toti Aceasta se vedea din
miscarile capului, din alterarea fetel si mai cu soma de desel
dad' ce a iau dire pepturile lor. Vinul eel tamados de Cernata§ti
turnat n9contenit in gatlejul boierilor incepu sa 's1 face efectul.
sou. Oaspetil nostril, caril pink aci mancau si beau linistiti ca,
1). Pe atund musica roming se compunea din aril de jot d aril de,
dilectare numite entice de mash.

135
eel septe filosofi ai Eladei, prinsera la limbs si devenid mai
sgomotosi de cat nemtil cei beti. Respectul ce aveaa asupra
Beizadelii se mai Braise ; unii cantaii, altii indemnail pe baronul
Kalicewski s'a inceapa iarasi minunatul joc, care en putin
mai inainte, le usurase pungile ; numai Beizadeaoa sedea linistit
si din cand in dud, arunca cate o vorba de spirit in socotaa
bietilor oaspeti, earl, cu toota ameteala vmului, eraii siliti sl
sufere, tem'andu-se de a nn trap asupra-le urgia domneasd.
In fine cina se termini, si mosafirii parasirk casa. Postelnicul
Andronache dupa, ce dete cate-va instructiuni lui Paturic'a, se
puse si el in sane sl se duse la Kera Duduca.

CAP. XVI
FA TE OM DE L UMEA NOUB
SI FURS` CLOA,S'CA DUPE OUB!
SI paxisim partea de sus a caselor Postelnicului, caci nu
mai are nici un interes pentru lectoril nostril, si si ne coborim
in partea de jos sail mai bine in beciuri, ca sa vedem ce face
Dinu Pfiturici.
Acest ambitios ciocoiii, nevoind a se rasa nici de cum mai
jos de cat stapanul ski, prigitise si el o oink, la care invitase
cati-va din eel mai de aproape amici al sea.
Camera in care dedea el 04)601, era impodobiti cu dou6
paturi turcesti infundate, peste care erati puse saltele de Unit
acoperite cu chilimuri v6rgate de Idirnea (Andrianopole), cusute
pe margini cu ciucuri de bumbac alb ; pe langi pared eras
puse perne imbricate cu cit tocatl) ; prin unghiurile acestor
paturi erau asezate pernite mid umplute cu puf, pe ale caror
fete albe de batista, se vedeaii mai multe arabescuri cusute ea
fr si matase, iar pe una dintr'insele eraii cusuti doi amorasi,
tinend in mini o ghirlandi de flora, in al careia mijloc era o
inima pitrunsi de dou6 sageti si o inscriptie.
Zidul de langa pat era acoperit cu un covor de Brusa pe
1) Cel raaT scump cit de pe atuncl.

-- 137
care staii spenzurate in cuie, a dusts arnaut6sca ghintuita, legate
la =sink cu o sangulia cusuta cu fir si dou6 parechi pist61e
bagate in tocuri de pole ornate tot en fir. Mai in jos, tot
pe acel perete, erail atarnate dou6 sabil turcesti cu manerile
de sidef, iar in mijlocul, lor, era asezat un cauc oltenese de
hirsie n6gra de miel al &kg fund era cusut cu fir de eel mai
bun poste postav rosu si rasa sa atarne in jos o funds de fir
hcrata cu mare gust.
Cele doug ferestre despre ulita erail impodobite cu mai multe
glastre de flori, printre care se deosebeafi mai ales magiranii,
trandaril si c'ati-va endri§aimi ce umpleaii atmosfera camerii
de un miros nu asa de plant cat era de patrunator.
Pe langa pared ergi puse in rand cite -va scaune de Brasov
Tapsite si un sipet mare legat in bande de Ber alb peste pele
de capriark, albastra.
La o inaltime 6re-care a unuia din pared, era un dulap mic
sapat in zid, in care se afla depusi mica bibliotheca a ciocoiului,
compusa din cate-va card grecesti si romanesti, printre care
figurati. Proorocia lug Agatanghel, Filosoful Sintipa, Alexandria,
Tilu-Buh-oglinda §i alto capete-d'opere ale literatures
nationale de pe atunci, carts glumete care prin anecdote de
spirit §i pavete filosofice fam' petrecerea favorite a poporului.
Masa de mancare era A§ezata intro douti paturi si imprejurata
en scaunele pe care era" sa seaza onorabilii oaspell al
lui Paturica.
Pe mask (Tail randuite o raultime de %dull en mezelicuri
de tot felul : marinate de stacoji, farfurivare mai mid cu icre
rproaspete de morun, licurini jupuiti, sardele muiate in unt-delemn
de Mitilene, amestecat cu piper si zeama de limai de
Mesina, masline dulci de Thesalia, gramadite in forma piramidala,
icre tars de chefal, smoe,hine de Santorini, halva de

138
Andrianopole ; nimic din delicatetele gastronomice ale Orientulul
nu lipsia de pe masa ciocoiului) mai impodobita chiar de cat a
stapenului sea. Toatea aceste mezelicuri erati lisezate dupi o
regulA militara, avend la fie-care distant./ de done palme, Cate
o carafg cu vin galben de Dagasani, cu pelin. rosu din viile
manastireI Bistrita i cu vinuri orientale de diferite colori 1i
gusturi, rail a lipsi papornitelel) cu anason de Chio si cu
mastics de Corinth. In fine Paturid luase dispozitiuni ca oaspetil
sei sa nu cerce cea mai mid lips./ infra indeplinirea gustului
for rafinat.
Dad cine-va ar fi vezut luxul ce domnia la masa Postelniculdi
si la a yetafalui sell de curte, far./ indoial6 s'ar fi convins
c ospetul slugel intrecea in t6te pe al saphului, si dad
s'ar fi gendit mai serios la miseriile acelor timpi de tristl memorie,
ar fi zis impreund cu nol, ca fanariotul n'avea de ce
,A se plangi pentru pagmbele ce'i fIcea v6taful sea de curte
cad banil ce se cheltuiail in aceste ospete nu erati al sei, ci
al seracilor si al veduvelor cazuti victims nesatiului sea de
averi.
Intro 6gpetil de c6petenia, invitati de Paturid, figure' : Tudor
Ciolinescu, vetaful de curte al Banului Grigorie B..., Negul
Chioftea de la Banal Constantin BM..., Zamfir Plosd de la.
Isac R.... Vlad Borob6t1 de la F..., i alti mai multi, alesi
dintre corifeil ciocoismulul si al hotomaniilor bucurestene dupe
atunci.
Dup'd ce se duser4 mosafiril Postelnicului, pe la casele for
si el la amanta sa, Paturid se cobori in odEle de jos si se
puse la mask' cu prietenii
Bei.
Patru tiganasi curat imbricati, aduceati bucate la masa, si
dove tigance tinere i frumusele eras insarcinate a turna prin
t)
ButiliT imbricate cu papurii.

1$9
pahare, nectarul care de la caderea zeilor din Olimpe incOce a
luat prosaicile nume de vin si rachiil.
Una dinteaceste doua copile, lua, dupe Masa o papornita cu
anason si umplend mai multe feligene, dete fie-caruia din oas
pe1i cite unul. Oaspetif sorbind rachiul, cazura pe farfuriile cu
mezelicuri precum cad lacustele peste holdele plugarilor.
Dinul Muria observa acesta, si cu mare nerabdare, in cua
litatea sa de ospatator, striga cu un glas aseutit si obraznic :
Aduce-ti ciorba, bre !
Numal de cat, coconasule ! respunsera tiganasil ple-
And toll' de o data ca sa arate mai mult zel. Dupi Cite -va
minute, el pusera pe masa un castron colosal plin cu ciorba,
de stuck fearta in zeama de varza cu hreau ; pe urma adusera
doul farfuril lunguiete cu mihalti si pe'strivi rasol, muiati
in otet si unt-de-lemn ; adusera mai multe vase de cositor pline
Cu iachnil, en plackh, cu morun gatit in masline si fol de
dafin, cu crapi implati cu stafide si coconare, si alto felurite
mancari, care se ziceail in vechime, bucate cu chieltuiala.
Vinul asemenea, curgea rara'ncetare din pahare si aluneca pe
gatul ciocoilor care la fie-care desertare de pahar, strigail :
Si traiasca nenea Murk& !"
trist si tint.
Numai Vlad Boroboata sta
Da ce ! in6 Boroboata, de ce staff bosumflat ? On ti s'ati
'necat niscal-va corabii cu marra? zise Neagul Chioftea, eel may
sgomotos dintre toti Ospejiii.
J
Parch* esti o mireasa. -- adaoga Tudor Ciolanescu.
Inchina cu noi, bre ! Fa-te om de lumea nou6, sa furl
closca dupa ou6 ! zisera top* ciocoil de o data.
El bine, r6spunse Boroboata, impleti'mi un pahar sa
inchin si di en vol.
Paharul se umplu §i se dete in mama lui Boreboata, carele

140
ridicandu'l in sus zise : In sanatatea skacilor t6rani ckora
le dam fain de ardeiii Si le punem ferul rqu pe pept, ca sa
Je luam bani§oril din punga ! Sa traiasca vkluvele §i copiii eel
.skmani, carora le luam panea din gura ca sa mancam not 6§tia
peste de Tarigrad, halvale de Idirne §i sa bun yin chipriotic
!... In sanatatea tariff intregi, pe care am lasat'o in saps
.de lemn ! !..."
Zicand aceste cuvinte, tranti paharul pe masa §i cazu iar4i
in cugetkile sale de mai nainte.
Toastul lul Ylad Boroboata si amaraciunea en care el promunta
vivatul s6ii eel sinistru, lama in initna ciocoilor tot
acea impresiune ce feu odiniOra literile de foc, regelui Babilo-
.niel Balthazar §i oaspetilor s6i cei desfranati.
Yelafii de curte se uitaii unul la altul cu ni§te priviri spe-
,riOse ce dovedeati indestul cat de adeverate eraii cele zise de
BorobOta. Numal Dinul Paturica asculta acest strigat al mustrarfi
de con§tiinta, Ears ea sa se turbure catu§1 de putin, ba
rocs el arunca asupra lui Boroboata o privire dispretuitOre
(land intr'un ris sardonic, curma tacerea cu aceste cuvinte :
§i
Cinstifi boiari! Nu ve" sinorisift lul Boroboata, caci este
cam nebun, sqmanul. Cine §tie ce baba, l'a obrocit1). Sa bem
fratilor, §i sa lasam pe Boroboata sa spuie la cazanil cat va voi.
ApoI intorcOndu-se catre slugi :
Aduceti, bre ! vin tamaios de Cernate§ti.
Si de eel de Dragapni ada,ogara ce1-1-alt1
Sticlele se umplura cu tamaioasa, intr'o clips i veselia renascu
in sinul oaspetilor amegi de
grasele mancari orientale.
benturi i imbuibati do
Aasta cina, compusa teita din placeri de contrabands, tinuse
1) A. obroci, dupe limbs poporubil d'atuncl, si
char de astazY, este
a fermeca, a dobitoci.

,141
cite-va ore, §i cu tot vinul ce se Muse, nici unul dintre ciocol
nu se imbatase desaverOt ; el ajunsese numai la gradul acela
al betiei, dud omul devine vesel i spune adeverul ark'
reserva. Ast-fel dar, marl vorbiau, altil cantaii lovindu-se miff
pe altii in gluma cu glOnte de pAine ; numai Vlad BorobOta,
sta cufundat in ni§te cugetarI sinistre, pe care le intrerupea
Cate o data cu un surfs amarnic. Dinu Muriel ce'l privia cu
o veclita nemultumire, observend ca acea betie trista a oaspelul
seu putea sa influenteze mai tare asupra color-1;4 §i sa
stinjineasca libera explosie a veseliei lor, se nun,' insfer§it
strigand :
El bine, boiarl ve vOz cam pe ganduri ; en v'am chiamat
aci ca sa ne veselim, iar nu ca sa punem cenu§e in cap §i
sa ne plingem pacatele ca proorocul Iona din scriptura ! N'ayeti
bucate ? Mai aduceti, bre ! marinata de barbuni si vin de
Tenedos ; sit ne veselim cat ne Ombra mOra, ca destul ne vom
pocai fn batrOnete. Iar tu, cobe rea, du-te de fa cazanil la biserica
iar nu in casa mea ! .. Auzit'aI tu ?
Bravo, nene Muria ; al dreptate. Sa" se duca la dracu
acest dascaleciu, care ne-a stricat cheful cu iticaoa lui.
Da, la dracul !" exclamara toti de o data.
Iar not sa ne veselim ca ni§te oament de igprava.
adaose Paturica.
Si sa vorbim de trebqoarele noastre rOspunse Neagul
Chioftea curm6ndu'I vorba. Stiti boiari, ca am cam
ajuns in vremea de apoi I
Pare-mi-se ca staphnil nostril au
cam bigat de soma ca le mancam starile, §i s'aii pus pe economie.
Alte dati, child le infati§aI catastichul, nici ca se uitati
pe densul, §i'ti impleau main, de rubiele ; iar acum, to tine
cat° trei, patru cesurl in picioare §i to descoase din
chiaturile ca pe hotil de cal.
tote in

142
Bine ve face ciocarlanilor, zise Paturica rizand.
Ce ai zis ? intreba Negul Chioftea cu mirare.
Am zis ca v6 face fOrte bine, cad nu stiti sa furati.
Noi nu scim sa fluim ? observa Chioftea cu un zimbet
de ironic.
Da, da, vol !replica cu siguranta, sunteti niste bo-
jogarIl).
Dna este asa apoi invata-ne to meseria.
Bucuros. Ia spune-trmi, boieri domnea-vOstra, ati citit
vre-o data, cartea numita Floarea darurilor ?
Nici n'am auzit vorbindu-se de Mist
Aveti dreptate ; nu s'a talmacit Inca in limba romanesca
i voi abia titi sa cititi romaneste. Asoultati dar, §i pricepeti
in acea carte este o istorioara plink de noima, care incepe
camasa : A fost o data un imperat de la Hindiile resaritului
sail de prin tara Sakizului2). Acel imperat avea sipte-zeci
si cinci de copil, tot unu i unu. Ajungend insa la ada.nci
batrenete, el chiama. pe fiul seii eel mai mare, kin zise sa
fad un znop de septe-zeci i cinci de nuiele i sal. aduca
inaintea sa. Porunca se indeplini intr'o clips ; imperatul chema
pe top fiii ses, si le zise : Ea am imbitranit si poste putin
o sa mor ; as voi inaiutea mortii male, sä las intiusa mea
imparatia aceluia dintre voi care se va dovedi mai tare si mai
priceput. Hotarasc dar, ca acela care din voi va putea sa
rupa de o data aceasta legatura, de nuiele, acela sa is imparatia
dupa moartea mea. Feciorii de imperat se privira mai
intaiil unu pe altii cu mirare i apoi see
cercara pe rend si
fia-care in parte sa rupa legatura de nuiele ; dar nici unul
nu putu. Impkatul 11 privi rizend, si le zise : Daca nu le pu-
i) Hotl prostl.
2) Insula Chio.

143
Jefi rupe de o data pe t6te apol rupeti-le cate una in parte.
Copiii se suputera la noua porund a tatalui lor, si in
,,putina vreme t6te nuielile fed, rupte."
Ascultati, dragil mei copil, adaose atunci i mp6ratul ; acest
shop de nuiele sunteti vol ; dad veti remanea uniti dup6 m6rtea
mea, nimeni nu v6 va birui ; iar data ye veti desparti,
,,va veni vrajmasul §i va face din vol aceia ce facurati dinaintea
mea cu aceste nuiele.
Paturica se opri ati si privind cate-va momente pe tovara01
s61 cu ochi parunzatori, ii intrebA :
Ei bine, boieri domnia-voastra, cum vi se pare acosta
istorie ?
FOrte frumoask, ce e drept, dar n'are a face nimic cu
necazurile n6stre, re'spunse Chioftea.
Y6 inselati, fratil mei, adaose Mudd cu un aer de
superioritate, Dad vol ati fi urmat paradigma acestei isto-
ribre, nu era-ti sa v6 plangeti acum ca stapauil vostril v'al.
Prins
'cu mem mica.
Ei bine, intata-ne to ce sa facem.
SA vi3 invot, del mite sunteti pro§d ca nilte baeti luati
pe procopselL Vol v6 adunati in toate zilele la cafeneaoa
la Dorobantie. Asa este, on ba ? spuneti.
Ba asa. Ne adunam in toate zilele precum zici.
de
Ar fi de mare folos pentru voi ca inainte de a parasi
t afeneana, sa puneti nartl-) la toate lucrurile ce veti targui ca
') Din vechime Qi paua la regularnent, carnea, panea i lumanarile
se vindeail la contraccil co apalt si se insempa in contract pretal fix
§i ca.V din mlicelart sail brutarT se dovediail ca vind cu castare strimbe
eau articole proaste, se dedeat prig targ si 80 tintuiat. de urechT pe
la raspantil.Si ,explicatn mum ce insemnif'd darea prin tarn. Acesta
torture, se urma ast-fel : Culpabilul era desbracat pank la braii ; manele
eraa legate cu o funia de care U. tragea un arnitut al Spatariei,
pe tend altul it lovia cu nuiaoa paste spate, strigand tare. Cinci va
face ca dinsul, ca dinsul sa pata!" si astfel it plimba prin tot orasul.

144
sa §tie fie-care din vol cat A incarce la scoeotell.
Vorbe§te mai deslu§it ca nu to intelegem.
Iata ce voi sa ve zic, A ne inchipuim ca pentru curteaunuia
din stapanii vo§tri, se cumpara c'ate doue-zed §i cinch/
oca de came pe zi. El bine, pretul nu poti sa '1 incarci, cad
carnea este cu nart (pret fix) dar poti sa incarci la suma ocalelor,
cumparind mai putine, §i trecand la .socotela mai multe..
Cu panea fad tot a§a. Vinatul §i pesarile RU au nart : curcanul
se vinde un leu, pune'l $pte -zeei de parale, gisca ipac
(idem), g4ina §i rata se vind c'ate o leita, pune-le cate un lea
§i dui, De la unt- de -lemn, zabar, cafea, tutun, porno §i chiar
de la zarzavat, puteti sa ye folositi in done feluri, adica adaogaud
la suma ocalelor §i la pret....
Flecuri, none Paturica, ilecuri! Din aceste nimicuri cine-
va abia 1.§1 sc6te ziluicile cheltuiell. Noe, me rog dumitale bun,
ne trebuie bani multi, stari marl, ca A scapam de slugaria.
cutezati voi sa numiti nimicuri cheltuiala cuing, acel
izvor nesecat din care un om cu minte p6te in scud
tiinp A fad stare mare ? Bree ! Da prolti mai sunteti !... Sa
ve fat o socotela cu tachraiu (aproximativa) ca sa vedeti cat de
mult ve amagiti.
Fa-o, none Dinule, sa vedem ce bazaconil sunt acestea,
ce ne tot spui.
Cioara ! ado calimari §i chartie !
La aceste cuvintc, un tigan ce dormita langa soba, se scull
rapide §i aduse numai de cat chartie §i o perechie calimari de
argint cu coda. Paturica deschise coda calimarilor, sc6se un
condeiti de pana, de curd cu felurimi de fiori Acute dintr'insul
§i dupa ce dete pe tigan alai* urma inteastfel :
El bine, Merl ; fiti cu *rare de sea* ca am sa ve
lac o socotela en tachmin, ca A vedeti ca vorba mea e vorba;

- 145 -
Maria, fata Bann Id C.
Fascias la 10 10 hanl in tot& tarn.

146
O. ca sa nu zieeti ca manse sumele, volt, incepe chiar de la
casa sthpanuldi men. A.§a dar scriti aci :
1110111=1=9
Fide de socotela a curtil marelni Postelnic
A. "Puzlnc. Lunt iannarie in 8, 1817 (buniork 2,3
Trel-zeci oca came, cat° 10 parale ocaoa
fat 5
Dou6-zeci pitu§ti pentru mash 1
Morcovi, patrunjel, caaph, Minh, orez §i ph
pierh 2
Cirivis 2
Enibahar §i alto mirodii
Doul curcani 3
Cinci claponi 5
Palm limbi afumate 4
§6se ghiudeni 6
Zece licurini 5
Sardele 4
Icre negre de Taigan 6
Arpagic ci usturoih pentru stufat .
. 1
Apa de Filaret pentru boieri 1
Aph- de ghrla pentru slugi 2
Stafide §i coconarl 2
Ou6 pentru ochiuri §i ju marl 1
IlSare
Otet . . . . ,. . . 1
Struguri ci mere crete§t1 2
Th'z'a pentru calabalicl) 1
Imichul2) oamenilor
Jac poste, tot cheltuiti . ....
Sh scadem cheltuiala cea dreapth din cea incircath
Remane chqtig curat
Socotela SocotOR
drepta pear( atit
3
57
30
1
7
1
3
3
30 1
6
7
12
30
6
8
7
6
8
1
1
3
3
1
1
3
1
60*
90
90
60
60
60
30
60
30
60
18
30
30
60
4
7287 181
57 721
129 661
*) Act Incgrcatura vine de la ocale.
1) Se intelege slugile poste tot.
2) Imicliul este portia do pane ce se (16, fie-cArnia slue pentru o zi.
, a
4.
I

147
Sa imultim aeum acest ckstig cu zilele anului, si
yeti vedea
431 4. o sums de talere 10,785 bani 90. Aceasta sums vine
numal de la cuinia ; dar unde puneti dumnea-v6stra, imbracatul
tiganilor, cumpararea orzului, 4 finului, a ckrbunilor, a lemnelor
si altele mai multe de felul acesta, care adue
.apt sail zece mil de lel, cel putin ?
pe an alti
Toate aceste ghelirurt, le scim ; sunt bane, nu tagi-
Auim, dar yin cu tiraita. Noi voim sa ne arati vr'un mijloc
prin care sa, caltigam sume marl in putin timp, ca sa ne cumparkm
mosil qi acareturi, sa ne fa,cem si nol boieri ca stapanil
nostril.
Eu v'am aratat mijloacele cele mai lesniciOse ; aflati: voi
,ltele mai bune.
i ce am putea sa nascocim nol mai mult de cat tine
tare stiff cate in lung si in sore ?
M lingusi i, hotomanilor ; dar fiind-ca am inceput, cats
sa si sfir§ese. Ascultati : vol §titi ca si mine, ca, boiarii nostril
traesc in desfrenkri si se in numal de zavistil (intrigi) ca sa
dea pe Domni jos dupa scaun, crezend fria, 'eel noul ce vor TOW
11 vor pune in trebi mai marl sail le vor da tara pe mama ca
s'o smulga si mai tare ; iar la averile lor, remase de la parinti,
nici ca se gandese. El au mosil §i nu le cunosc hotarele.
nici venitul ce p6te sa dea pe tot anul. Au vii fora sa le Rik'
numerul pog6nelor ; au zalhanale, hele§taie, livezi de pomi §i
sate altele de felul acesta pe care le arendeaza pe nimic : iar
arendasii, nemultumiti cu suta la suta, scot din spinarea pranilor,
derapana padurile §i acaretele mosiilor, ba de multe on
instraineza chiar din pamentul mosiei. T6te acestea, boieri dom_
nia-voastra, sunt o combra nesecata din care un Mat* de curte
-4chiuzaru pith, in scurta vreme, sä ajunga bogat ca Iov din
Biblie.

148
§i ce tubule sä fad, el ca sa se foIos6sca din t6te aces-
tea I intzebark tote ciocoil de o data, complectandu se In'
desvoltarile ce da Muriel en atata elocuinta.
Nimic, de tot nimic ! respunse Dinul Paturica rasucindu'0
mustata qi surizend cu mandrie.
Nu to 1ntelegem.
Lasati-m6 sa isprivesc §i yeti Intelege : dud se apropie
vremea arenduirei moqiilor, intelegeti-v6 mai Intaiti cu arenda§ul
eel vechiti. Spuneti'l ca pe. tea zioa yin cate dol, tree mu§teril
ca sa is mo0ile cu arenda Indoita §i ca numai din pricina prie-
tecmgului 11 goniti pe tote ; scoteti chiar musteril mincino§i §i
veti vedea cum o sa ise deschiza grecul punga §i o s'o verse
Intr'a voastra. Osebit de aceasta, cunt isp4aniile de paduri, fame
de hanurl, more 0 allele mai multe, din care ate putea sa
ca§tigati sumo insemnate, numai sa sciti sa pipaiti lucrul cum
se cade. Ala, dragii mei, trebuie ca fie-care din vol 01, se faca.
om de lumea noue ca sa tie a tura cloKa dupe oue !

CAP. XVII
Musica i choreografia in timpul lu1 Caragea
Pe dad Muriel se ocupa cu predarea acestel lectil de coinunism
practic, de o dal& se auzi resun'and in spa4ioasa anti -
,camera, amestecul unor sunete ascutite qi inginate; o pareche
Ale liutari incepuse a canto, din gar& §i din viori, melodia adap-
-tati pe viersurile urmatoare :
Clue la amor nu crede
N'ar mai calca iarba verde ;
S'a calce tot fin uscat,
li pe la timpi se auzea cat° un ortat.
Pun prinsoare ca este diavolul de Neculaill, ziserk unil
din lisped.
El trebue sk fie ! §i ciocoil alergaia eatre 110, sit pri-
aneasca,' pe confratele lor.
Ei nu se ingelail, cad abia se deschise usa el vazurk pe
Necuraita fataful de la Arma§ 31..., sosind vesel in fruntea
lautarilor.
Nene Neculaifa I esclamarl tots.
Eii, bre ! §i cu mine ! ce gendeati vol c'o si scapati de
mine ? Linde e procopsitul de Dinul ca sal multumesc de cinste ?

150
Iti cer de o mia de on iertaciunt ca nu to -am prosca
lisit la masa ; sunt vinovat, ce e dreptul ; dar m'am gandit
ca aveti ziafet pentru coconul Andrei de la domnia-voastra ci
credeam ca n'o sa poi veni.
Nu este nimic. Poroncesce to numal sa'ml aduca
de mancat §i de Mut.
pi mie-
La un semnal al lui Muria, massa se umplu din noii debucate
§i de vinuri pr6spete.
Vitaful Armaplui incepu sa boa qi s6, manance cu o marepofta,
far dupe ce se cam ameti §i dinsul, incepu sa vorb6sca.
qi verzi §i uscate.
Sciti vol una, bre ? zise el. A dat norocul pester
mine. Boikrul a hotarit si'§i fad case nuoi, i m'a, insarcinat
pe mine on strIngerea color trebuinei6se pentra zidire.
El ! §i ce ese de acolo ? zise Mudd cu un tor. do
invidiL
Tomei to mi-o zici acesta ? Al uitat Or parimia greculuk:
De trei on §apte fac dou6-zeci §i una ; mie dou6-zeci qi tie
sail del una".
He, he ! unul e Neculait5, ; nu sunt doui. 0 sa'ml fac a
pareche de case sh le intreca pe ale Armaplui ; saraiuri bre !'
nu gluma,
Seti ajute Dumnedeti ! zisera ciocoil.
Aqa sa fia ! D'aceia am §4 gust de veselie am venit
aci ca sa petrecem ; aided dar sa tragem un dant d'ale tatarescir
adloga Neculaita sugand un pahar cu vin.
La hora! repeta cu sgomot adunarea intrega.
Paturica chema pe un tigan, §i dupa ce ii §opti cate-va.
cuvinte la ureche, infra i el in hora ce se §i incepuse.
Era fOrte curios lucru a vedea pe &coil noqtril eu pulpa
nele antereilor ridicate fu trek ca sa lase picioarelor libertate

151
de a lucra dup6 cerintele jocului ; cu ceacsiri roans, cu mesi si
papuci galbeni ; Incinsi cu taclite asezate ast-fel In cat is acopereati
pintecile si o parte din pept ; cu ferrnenele de postav de
diferite fete, lasate pe spate ; rasi pe cap si cu fesurile puse
cam pe ceara, era curios lucru, zicem, a privi efectul grotesc
al acestor costume disgratiOse, mai ales ca posa jucatorilor, plecall'
cam pe spate, si aerul for de gravitate in dant, il facea cu
mult mai ridicoli de ceia ce erail in realitate.
Vinul, vorba si in eels din urea, sunetele l'autarilor, desteptase
in oaspetil lui Paturica un gust de petreceri care nu p4te
fi nici o data complect, cand din mijlocul barbatilor lipseste femeea,
cea mai placutl desmierdare in asemenea cazuri.
Petrecerea Ears femel, este ca nunta fara 1fiutari ! zise
Chioftea cu o aprindere ce se vedea r6spandita in trasurile
fetel sale.
Da! da ! ne trebuie papuci rosil ! adaosera ce1-1 alti.
Las l, c'am lust eil mesuri si pentru acesta r6spunse
Paturica.
Asa este ; dar not vrem lucru bun, iar nu talanite
din Scaunel).
-- Taceti c'at sii ne vie tot puisori alesi : Argbira, Rozolina,
Kalmuka,...2).
Bravo, nerve Paturicii ! SI traiesti cat turnul Coltil !
Nu trecu mult si se auzi un sgomot de trasura in curte.
Paturica asculta cu atentiune si incredintandu-se bine, zise
ehfas, ciocoilor :
cu
1). Pe timpil aceia §i chiar mai In urmit as numeal tillanite.
2) Acestea erati Aspasiile liti Ninon de Lenclos din timpil tat Caragea;
maT cu s6mii Arghira pin rara el frumusete, devenise un ac
magnetic, care triigea la sine pe toti juna ; unil Bustin di chiar domnitorul
Caragea II da visite secrete.

152
Tata, boieri domnia-voastra, vin ¢i kiramele3), i ca si nu
remain mai jos de cat nenea Neculaita, Vain adus i musica
nemteasca.
Aferim, nene Muriel ! to nu fad lucrurile pe jumetate.
Usa cameril se deschise si intrara mai intaiii trei femel, inbrobodite
la cap cu tulpanuri albe i infasurate cu niste scurteici
captusite cu Maui, ca Si pOte invinge asprimea gerului. Aceste
femei, dupi ce salutura pe ciocol si schimbara cu el ea-
te-va glume, i41 scoasera blanile i f i descoperira capetele.
Scotind acele imbrobodeli ce le dal inratisarea unor femel iesite
din haremurile turcesti, ele remasera cu fetele ast-fel precum le
facuse Dumnezeil, adica tinere i placate ca ale unor zine.
Arghira, cea mai frumoasa din toate, purta o rochie de matase
ca arderea Moskil cu trei rinduri de mangeturi pe p61e, cu
manicile strimte si cu peptul inehis. Era incinsa cu un colanl)
de canavet rosu cu paftale mid de our ; la gat avea un simizet
cusut la ciur ; capul it avea acoperit cu un fes alb cu funds
do matase neagra, i legat cu o sangulia alba cusuth cu fir
ale aril capatiie inodate la partea dreapta a capului, format"
o &re de o forma originals; picioarele fi ere]. 'Meditate cu dorapi
de Lipsca fOrte albi i pantofi de saftian negru cu funde
rosil de matase ; la gat avea si
trei skirl de margean ales, iar
la urechi atarnau o parechie de cercei lucrati in our i diamante;
pe d'asupra tutulor vestmintelor, purta o forma de catifea negra
scurta la talie i cusuta cu fir in manga.
Kalmuka era imbracati mai tot asemenea, cu deosebire nu-
mai ca area capul gol si clod code pe spate, ca fetele marl ;
iar Rozolina, credincioasa traditiunilor sale, purta costumul german
al epocei acelia.
3) Kiramo pa romaneqte Insemneazi dama mea, coaciaa mea, la Inmnitit
kiramele, adieli cucoanele sail. damele.
1) Colan se nume§te Ineing4toare.

153
Indata dupa densele, intrark si eel opt-spre-zece tigani ce
formaa musica nemteasca a Niculesculuil) cari, dupa ce se pusera
in regula, incepura a suna mai intaia marsul zis al lui
Napoleon si alte piece musicale de recreatiune fOrte la moda
pe atunci r apoi Incepura a data menuetul2).
Ciocoil, luand pe rind damele la joe, se deter& cu furie la
tote exercitfile cheorografice obicinuite in timpii aceia. Monotonul
menuet, dantul clasic al saloanelor europene, saltathrea
cracoviana a Lesilor, cotilionul frantuzese, valtul nempor si
-ecosesul, adus din fundul Britaniei ; tote aceste danturi etnografice
deters prilejul pe rind oaspetilor nostri de a'si arata
maestria ; dar se vede ca aceste inovatil straine nu erail Inca
clestul de popularisate in tali la nor, sail ca ciocoil nostril nu
le prea stiaa juca bine, cad ei se obosira mime decal, si ca
sa fad diversie, zisera lautarilor sa canto pristoleanca, chindia
§i jocul numit : ca la usa cortului sail zoralia. Atunci sa fi
vezut zel si infocare ! Casele Pestelnicului r6sunali sub papucil
invitatilor vatafului sea. Risetele femeilor, chiotele de veselia,
vorba sgomotoask a barbatilor, sunetele ascutite ale musicel,
1). Dupli informarile ce am, In timpul luT Caragea existati doua mumid
europene in tail : una a lul Niculescu in Bucurestl, 0 alta a Jul
Chrisoscolea la Buzea. Fie -case din membriT ce aleatuiaa aceste corpurl
armonice aveau cate un naiil (fistula Panis) asezate dinaintea buzelor
cu care executaa melodia sail tertiele $i acetele armonice ale
plead puse In executare. Osebit de acest instrument ascesoria, fie-care
artist In parte era obligat a suna cate un instrument de e,6rd4, adica
violina prima, violina secunda, viola, violoneel §i chiar contrabas. tobe
marl si tobe mid ; numal maestrul direjetor era splint de aceasta datone
; el suna numal violina ci indica celor-l-altl timpul muflicei si
diforite nuante de efect.
Sunetul ce producea acesta adunatura de instrumente nu corespundea
In mare parte la tot ce se cere de la o buns orchestra din zilele nostre
; on toate acestea servia de minune pentru musica de dant.
2). Pe timpul luT Caragea erafi la moda multe danturY straine ; balunle
ce se dedeati prin casele boierilor calor marl, Incepead prin polone*
dupli care veneal : tampeta, matradu, manimasca, waft-mazurca,
englezul, cracoviana.

154
isbirile cadentate din pici6re ale d'antuitorilor ; t6te acestea formaii
tin sabat infernal al arui echo se perdea in apartamentele
pustii ale postelnicului Andronache ca un vuet cobitor pentru
stApanul absent. Abia aproape de zitfa se sparse petreeerea de
la Dina Paturic6, qi invitafil 1111 se dusera pe la casele kr.

CAP. XVIII
GE N'ADUCE ANUL, ADUCE CEASUL
Scim cat de r6ii fu re'sp Mit Gheorghe, vataful de carte al
hi Andronahe Tuzluc, pentru ca se ridicase cu devotamentul
pans a'si compromite positiunea, spre a scipa pe stapanul Au
de prapastia In care'l tira Dinu Muriel si Chera Duduca. In
urma gonirel sale, sfa nenorocitul june si se gandea prin ce
mijloace sa'si dobendeasca hrana sa si p'a batranel sale mume.-
A mai intra vataf la vre-o cash mare, il era cu neputinta,
cad firea '1 Meuse onest si nu putea sa sufere tilhariile slugi..
lor. 0 singura speranta II mai ramasese. El cunoscea bine limba
elineasca, scriea foarte frumos romanesce, mai stiea si Mak
din legile si datinele Ord ; hotari dar a se da la brasla condeiului
si fiind ea nu cunoscea pe nimeni, SO facu Selbar.
Acesta cariera, de si nu'i aducea un venit cu care sa'si intempine
tote necesitatile vietil, el insa era multumit de dinsa,
cad 11 scutea de umilire si it facea st&pan pe Toil* sa..
Intro zi, pe cand se afla sezond pe scaun la usa vistierieir
astept'and sa'l via ceva de lucru, de o data se apropia de
dinsulti un boiat hatranti si cu fats fOrte duke, carele, privindu'I
cu o bunitate ce era un dar firesc al interlocutorului ski, it
intreba cu uml interesii Invederat :

156
Tinere Logo fetel,, is spune'ml cum 41 morel trebprele ?
Nici bine, niel au, boierule. respunse junele, sculan-
,du-se cu grabh §i dand scaunul b6trinului.
Va sh zits panea de toate zilele §i nimic mai mult ?
Cam ala, boerule.
Dar bine, cum de nu to -al alhturat pe laugh vre-o cash
boereasea, ca sh te procopsesci ?
La aceste vorbe, junele läsk sh 4sh din peptul si55 un
suspin, care ram multh intiparire boihrului.
Oftezi, fttul meii ; spune-mi ce al ?
Gheorghe radich ochil in sus §i intAlnind pe al bEitranului
pal de bland*, MI curagiu ki zise :
Mi al zis, milostive boihrule, ca de ce nu intru in vre-o
curte de boer ca sh m6 proeopsesc ; dar mai de -unazi am edit
dintr'o curte boereasch in care am slujit and ani de zile, qi in
lot de procopsealh, m'a dat pe poarta dui. cu urgie.
Si tine este acel nemilostiv §i rad, omenie boihrti ?
-- Este postelnicul Andronache Tuzluc, eel mai de aproape
al lul Voda, Caragea.
La numele acesta, fruntea betr&nului boier lug o expresiune
de nemultumire ; dar cu toate aceste el mai in urma adhogh :
Se vede ca nu'l ascultal, el de !, vol tinerl sunteti cu
mintile cam sburktoare.
L'am iubit, bogrule, ca pe un *into, vi m'am supus lul
ca lui Dumnezeii !
El bine, pentru ce dar to -a gonit Cu. atita asprime ?
Pentru ca am voit sh'l scap de la perdere.
Si din ce primejdie voiai si'l scapi ?
Voiam sa'l scap averea din ghiarele unor Wharf caril it
in§alh, it skracese §i it necinstesc.
Ia spne-ml cum te cheamh ?

157
316 numesc Gheorghe, boiarule.
Asculta-m6 GheorghiVa, zise boiarul, privindu'l tot eu
mai mult interes, voesci sa intri in slujba mea ?
-
Mai Antal sa bine-void a'ml spune tine sunteti §i voi vedea_
Eii, caul meu, suet Banul
voiii resplati ca postelnicul.
C..., §i fa pe pace ca 1111 to
Primesc cu toata inima, milostivul meu stapan.
aEd
nu,te voi intrebuinIa in slujba de vital, ci to voi numi
gramatic al meu, cad imi trebue un asemenea slujbas,§i nu
sciii de ce s'a parut mie ca vei fi bun §i vrednic.
Bunatatea ce arati &atm mine, ma face sa'ml perd mintile.
Pronia cer63e1 v'a impins sa'ml tirade i mina de ajutor,
respunse tin6rul cu ochil plini de lacrami §i recuno§tinta §i
luand cu infocare §i respect mina betr'anului boier
skruta.
spre a o
Sa lasam acestea la o parte ; ia, arata-mi
deiull).
ve'd eon-
Gheorghe lua o cola de chartie §i se puse a scrie acea serisore
complicate care prin trasuri fine §i rotunjite, superpunea
In dou6 si trel caturi diferitele litere ale unui enfant, bleat
ochiul trebuia sa fie deprin's spre a descifra acel tainic §i maestrit
dedal.
FOrte bine ; aferim ! Acum pune-ti calimarile la brAii si
vino dup6 mine.
El e§ira impretuia .din palatul Vistieriel §i se dusera la casa-
Banului. Nu era acOsta antela data, cand bunul boiar yi mai
to i boenl roman luau in eurtele for tinerl fora protectio le
inlesneaii rnijlOcele de a'§i face, prin munca si meritele lor, o
cariera In lumea aceia, undo favOrea §i banii &eau total.
) AratA -mi cum sea

15 8
Doug luni Lea de ajuns lul Gheorghe, ca sa'si arate capaci-
-tatea §i onestitatea sa, iar Banului ca sa pretuiasca aceste rare
si -nestimate cualitati.
Avesta se dovedi mai ales intr'o zi dud Banul chiama pe
Gheorghe §i'l zise :
Archon gramatice, iea acest pitac domnesc §i to du de
it (II in mana lui Vel-Vistier.
Gheorghe se duse la Vistieri6, §i dote pitacul in mama iistierului,
dar cat de mare fu mirarea lul cand auzi pe Vistierul
zicendu-I, ca este oranduit sain4casa lefilor, §i recomandandu'l
-amploiatilor de fata, cu cele mai laudirose cuvinte.
El facu metania pew) la pamOnt §i saruta mana Vistierului ;
apol intoreandu-se la Banul, u facu §i lui cuvenitele multumiri
0 se aseza in slujba.
Ocupatiunea lui cea mai mare era de a ingriji ca serviciul ce
i se incredintase sa'111 indeplinesca cu consciinta §i s62111 imbunitatosca
pe cat lerta legile de pe atunci ; dar acesta ocupaliune
nu'l impediea de a'§i implini cu exactitate datoriile de serviciii
§i de recunoseinta cotre Banul C*", protectorul seq.
Osebit de aceste cualitati, el era respectuos catre cei mai marl
de cat dinsul, fare a'i lingu§i ;
era. catre cei mai mid, bun §i
amabil, fail a intrebuinta acea popularitate triviala care in
zilele nOstre, deprinde pe atati Omni slabi de minte a 1t impertinenti,
sub cuvent ca suet jndependinti.
Nu trecu mult §i aceste daruri firesci,"acest zel la serviciii ale
-ten6rului same§ ajunsera Ono la auzul Domuitorului carele voind
a se arata ca protege meritul §i virtutea, Domnitoril, aq
ate odata asemene slabicluni ! onora pe Gheorghe cu rangul
de Medelnicer, pe care mai in urma it schimba treptat pen)
la eel de Serdar ; ast fel dar junele fonction,ar realisa, in scurt
timp o fortunk, pe care o invidiaq chiar feciori de boiari.,,

159
Toni mined binelul se bucurau de progresele ce el faeea ; Banul
IC***. anse impingea bucuria pene la un fel de pasiune. Con-
versatiile ce Linea cu prietenil sal, mai tot-d'auna aveail de subiect
meritele ce din zi in zi dobendia Gheorghe prin activitatea cu care
10 servia tera sa. Casa qi mesa Banului erail puse la dispositiunea
protegiatului sau, carele, spre a'0 arata marea sa recunoscinta
catre batrand bore", it labia i se supunea, lui 0116 la saerficii.
Aceste onori ce pe tOta zioa se repetau in casa Banului, nu
remasera neobservate de juna Maria. Ea incepu sa se ocupe eu
nevinovatia de omul acela despre care se ziceaii atate lucruri
bune ti frumoaser, qi atentiunea ce dete favoritului tatant-set,
o facu curand sa descopere inteinsul tot ce poate sa insufle
simturi dulel i .atragatere. Bunatatea inimel sale se vedea
scrisk pe figura'i franca §i placuta ; blandetea ochilor sei racura
adesea on pe juna feciOra sa, se turbure, iar junele nu putu
remanea nesimtitor la aceste semre ale unul amor naseend.
Dar atunci pacea iii lug sborul din inima Marie @i din a
lui Gheorghie; mica' familiaritate ce se formase intro den01,
din relatiunile capice, incepu sa dispara ; el evitau intalnirele
dar dad intamplarea if punea pe unul in fata eelui-l-alt, o
confusiune neinteleasa u domina pe amendol, in cat nu §tiaii ce
sa fad, §i cum sa iasa din acea situatiune nedomerita. Multe
nopti trecura fed, ca somnul sa pOta include ochil junel copile;
cat despre Ghiorghe, lucrul mergea mai bine del el, de §i o
iubea cu focul primului amor, dar occupatiile lui cele multe
i variate, it Meng sa uite cite -va ore din zi, suferintele pasiunel
sale celei faxa speranta; pe data ins() ce se apropia de locuinta
Banului, inima lui incepea sa simta chinurile arzetere ale unui
amor care devenia cu atit mai puteinic, cu cat el presinta mai
putine probabilitati de un resultat fericit.
Loeul de predilectiune al lui Gheorghe era chio§cul din grading;

160
inteinsul isi Linea el cartile de citit si hirtiile sale. Pe data ce
se scula dela masa', si ki termina datoriile sale &ate Banal, se
suia in chiosc si r6manea acolo meditand asupra tristei sale
. De multe on focal amoral r it aducea pink la nesocotitul
proect de a fura pe juna Maria, $1 a se ascunde cu dinsa in vre
o parte mai putin eunoscut5, a Wii. Dar aceste rataciri copilresti
dispareau innaintea simtulul de on6re si datoria. El bine ?
zicea el, - sa fat aceasta fapt5, osilnditg de bunele obiceiuri;
dar ce va zits lumea cand va afla ca un om gonit de nenorocire
a fost ajutat si dpktuit de un boier en ininAmilostivg; lax el,
drept multumire, 'I a patat peril eel albi si 1-a omorit fora vremeg
Na! nu vol seversi aceasta nelegiuire. Vol fugi cet se va putea
mai malt de intelnirele mele cu Maria, si dad MI voi putea
s5, sugrum in mine aceasta patimg, voi pIrasi casa fgcktoruhil
men de bine si me voi duce ;nide me va indemna Dunmezel.
Maria, petruns5, de nevinovata sa iubire, simtia o mare placere
a urmari pe Gheorghe cu ochfl si en imaginatia el; dupe ce el
pleca la Visterii, ea se suia in chiose si privea cu mare interes
local uncle sedea el, cavils pe care citea si in fine on ce object
pe care it atingea el-
Sfarsitta Volumulul Ie

VOLUMUL II
',TI PJGRrINIVFi!SUl
Luie4i Cy./.7-5)'ALN)C
-7t79sSAPD it
.,

Fageicula II
7701_17...TIV/7_72.,
II
_rair,r1poqr,,panNsui.
Luigi VIZZOLNi'
--:CAS5AntD it
10 ban! in USIA a.)tj

CI00011
-v=ci--it cm INTO -c-±
s a ti
CE NISTE DIN MICA' SOIRECI IIMINCI
CAP. XIII
N'ADUCE AN UL, CE ADUCE CEASUL
T.Trma.re
Me° zi pe cand se afla ea in chioc cu femeile sale, o mica
13 uflare de vant rasipi vre-o cateva chilli do ale lui G-heorghe;
Maria se repezi sa le adune, dar mana el se opri fara voia pe
o chartia de Venetia cu marginele poleite, pe care craft scrise
wersurile acestea :
Sus pe cer aunt multe stele ;
Cimpu'l plin de' floricele ;
Dar nisi una dintre ele
,Nu 1 ca chipul puicil mole !
Maria citindu-le se simti transportata de bucuria si stringend
chartia, o bag& in buzunarul ferinenelii. Dupe cite -va ore remaind
singura, ea reciti de mai mite or' acele versuri, si 41 plaz-
Dui o mulime de inchipuiri frurn 'ase, a caror conclusiuno fu
tonvingerea temeinica ca verserile erati scrise pPatru diiisa si ca
Gheorgha o lubesce. Singura idea ce o turbura era ca nu se

164
eredea asa de frumOsa precum o descrisese Gheorghe in vergu.rile
sale. Modestia, el nu'l permitea sa creaza ce, este mai frum6sa,
de cat stelele cerului si florile pamantului ; cu toate 4cestea
amoral propriu si cochetaria, aceste viciuri ce le posed° 1)016
la un oare-care grad chiar femeile tale mai oneste, ram pe noua
nestra Ero sa'si indrepteze pasil catre oglinda, uncle dupe ce
schimba de mai matte on vesmintele si se privi inteinsa zimbind
si gesticuland, se retrase plink de speranta ca pate fi iubilk'
de frumosul el Leandru.
Banul preocupat de grijele casil si de neputinla batranetelor,.
remase mutt timp in Resell* despre naseerea si crescerea tea
repede a aeestui amor, dar;stingacia inamoratilor si mai ca,
seams intristarea ce se vedea pe tap., Nadel dad lipsea Gheorghe
de Bata dinsa, desteptara 6re cum banuelile betranului._
El husk, ca om intelept ce era, remase in 6re care asteptare,
papa ce timpul si imprejurarile ii vor dicta mesurile ce urma sa
lea, si se ingriji numai de a:chema pe o femeil betraua, cre-
dinciesa a easel si a'i ordona ca sa privegheze pe fats de apr6pe.
Pe cat timp amorul acestor juni remase in periodul suspine-
lor, al privirelor melancolice, al nalucirilor fantastice si al viseion
de our neralisabile, ei putura sa'l ascunza de privirele Omenilor
; dar toVi scim ca:acesta pasiune este teribill ; este intocmai
ca un vulcan, in a7caruia inima geme balaurul de foc si
de rapao, carele se lupta neincetat cu stincele ce'l acoper si
care spargendu-le in fine, se revarsa en flaeari si cu unde mistuit6re
peste tot ce'l impres6ra.
Era o zi frumOsa de tOmna ; Banul impuuna cu Gheorghe,
se dusese la biserick ; Maria,dupe ce isi facu rugaciunea diminetel,
intra in grading ca sa se plimbe cu doua din femeile sale..
Fats, el era piffle, ca a unei ion batute, de ventul lernel. Ochil
To eel negri si plini de vieta alts data, eraii scum stinsi de

-- 165
-veghere si de lacrami. Ea strLtea aleele cofundata in visurile
inimei, si cate o data se oprea in loc si privea grupele de iasomii
si vitele ce se incolkeaii pe arbori formand figuri fantastice
si gratiOse.
Femeile, observand starea in care se afla copila si nevoind
sa'l turbure gendurile, remasera mai in mina si schimbara intro
dinsele vorbele urmatOre:
Ai ! co zici tu, Stanco ? Mie mi se pare ca cuconita are
zmeil ? Nu vezi tu ca slabesce din zi in zi ? a ajuns ca o
scandura.
Ce spui tu, fa nebuno ? Nu are nici zmeti, nici lipitura.
Ce are dar ?
I-a cazut dragostea pe granaticul cuconului. Asta e totul.
Ce spui tu, fa ? pe cuconul Gheorghe ?Da scia sa aleg;1. ;
nu e prOsta fetita.
Asa e, precum zici ; dar sa vedem bofarul o s'o dea dupa
dinsul.
Da de ce sa n'o dea ? ce are cuconul Gheorghe ? Nu e
frumos ? Nu e pricopsit ? Auzi acolo !
Conversatia for se intrerupse prin venirea Bauului de la Bisena.
Maria, cum v6zu pe tata-sal intrand in grading, isi compuse
45re cum fisionomial si ii saruta mana cu respect ; dup6 aceia,
ta dote ordin sa adua cafeaoa si dulceata in kiosk.
In timpul acesta, belranul suia cu gravitate sca'rile kioskului
airmat de Gheorghe si de serdarul D***, amicul Ail de cask.
Femeile aduserg tavile cu dulceata si cafea, si deters tuturor,
incepand de la Banul ; apol so dusera, ca sa dea loc ciubucciilor,
sa'si fact marafetul lor.
Cat tinu aceasta ceremonia, Gheorghe si cu Maria 4si aruncaii
din timp in time cate o ciiutatufa de amor cu asa de putina

166
Ingrijire, in cat Banul MO, de seams si se convince de fatalul
adev6r, pe care mult timp it crezuse mai mult o chimera a sa,
si ca sa nu surprinza cine-va tiirburarea ce'i pricinuise acea descoperire,
el pargsi kioskul urmat de Serdarul D*** si de fia-sa,
Gheorghe intelese totul si ingalbeni ca ceara. Pus acum in
lupta cu amorul si datoria, eI cauta termenul de mijloc, ca sa
Iasi din aceasta teribila positiune : a mai r6manea in casa
fidtorului sail de bine, u era cu reputinta, cad peste putin
ar fi devenit ingrat ; a o parasi pentru dinsul era o lovire fatalk.
cad nu ar fi mai putut sa vaza pe Maria, sOrele vigil sale,.
si ar fi sdrobit bite sperantele unui vitor splendid ce
desebisese din- nainte'i.
abia so
Nefericitul june se lupta mult timp cu ideile aceasta; dar iu
sfarsit se hotari a face sacrificiul cerut de on6re si de realnoscinta.
Lua chartia si condel si serise Banului acesta scris6re z
c6tor !
Blagorodnice si de bun neam al men stapin si bine-fa-
Mild vol citi aceasta umilita scrisoare, vol sti ca prea plecata
domniei-tale slug& a parasit curtea domniei-tale ca sa nu
plateasca cu rail facerile de bine ce al Avarsat asupra'i. Milos-
tive stapane ! sunt is ac6sta lume deserta, nenorociri care do.
b6r1 pe omul eel mai tare. Intr'o nenorocire ca aceasta am cazut
Si en nemernicul, si ca sa nu ajung a mama cu nevrednicie
panea domniei-tale, iata na6 departez curat si nepatat da
nici o nelegiuire. Singura rugaciune ce cutez eV face, este sl
nu blestemi pomenirea mea cad sunt nPvinovat.
Prea plecata si umilita sluga a domniei tale,
Gheorghe Serdarul

167
Dupk ce strinse si pecetlui scrisoarea, chema pe un fecior
de'i aduse o caruta, pe care o opri la portita din dos a gradinii
ca sa nn afle nimeni ceia ce voia sa faca ; isi cars apol
bagagiul, si pang a nu pkrasi casa Banului, dete scris6rea in
mina slugei, zicandu'l :
dal aces% scrisOre.
Cand me va chiema boierul, sa '1
Gheorghe iesi din curtea Banului, coprins de intritare, iar
cand ajunse la o mica distanta, privi inapoi, sj grind kioscul
acela unle petrecuse cele mai frum6se zile ale vietii sale, MIA
lul se umplura de lacriml ...
Sa venim iarasi la Banul.
Nefericitul betran, trasnit ca de fu'ger de neasteptata si fatala
incredintare ce dobindise, se inchise in camera sa, undo
petrecu toata ziva, fark sa is nimic, spre restabilirea sanatktei
sale ruinata, de suferinte Catre sears, el intr.& in grading cu
scop de a chiema pe Gheorghe si a'l dojeni pentru marea lul
cutezare. Nerabdator de a. afla pan la co grad se ridica nenorocirea
sa, porunci sa '1 chieme numal de cat pe ingratul ;
cat de mare fu mirarea lui, cand ii spuse slugs ca Gheorghe
a parasit curtea lasandu'l o scris6re. Lua scris6rea, o citi de
mai multe on si apoi, radicand ochii cake cer, zise cu entu-
siasm : Ce suflet ingeresc, ce suflet mare, Dumnezeule !
Dar cu ate acestea, ce pot face la o asemenea intemplare 2
Fata it iubeste ; el o iubeste pe dinsa ; nu 'ml remane
alta de facut de cat a chiema preotul sa '1 emirate
Dar bine, ce o sa zick boierimea, cea mare a tern Baiatul e
intelept, e procopsit, are inima bunk, dar este iesit din prostime
; lumea o sa afle aceasta si o sa me faca de risul grecilor
lui Caragea ; pare ca auz de acum pe acei clevetitori zicknd
: Ama, cap oi
la Banul ! ma de and -a, nu voi sd dea
pe fit -sa dupa Postelnicul Andronache, boier simandicos

168
oni at lut Caragea, si acuin o dd slugil acelut boier !...
Cum voiii astupa en gura lumii, pe care numal negrul parnant o
astupa ? Dar nn ! ce 'ml pass, 7°111 da pe fie-mea lui Gheorghe
si cand m6 va intreba tine va, II van respunde : Gheorghe e
oni cinstit si drept, si boieria lza nu 'I a data nick averile
castigate din asuprirea sdracilor, nice lingusireal. . Noi n'avem
boieri de mostenire ca alto nemuri streine de prin Europa.
Letopisitele nOstre si archondologia ne arata curat ea Stefan
VOL', Michaiii Voda si alti domni moldoveni si romani au boierit
pe campul de bataie, pe mai multi .opincari cu imma de
bad; de ce dar sa nu daii pe fie-mea lui Gheorghe, care 'Si-a
castigat mica lui boierie prin munch si istetiunea mintii sale ?
Banul, luat de virtejul acestor idel liberale si umanitare trimise
sa theme pe Gheorghe ; dar el plecase cu dou6 ore mai
nainte la Moldova unde credea ca va gasi, de nu o alinare durerilor
ce '1 consumaii, eel putin un refugiii in contra relei
ispite.

CAP. XIX
AVERTISMENTELE
Unul dintre regil Ispaniei, ridicAndu-se la flemnitatea de Imparat
al Sacrului Imperiul) nu mai putea serA anul om nici sä m5nInce,
nici sa doarma in pace din pricina poetilor, cari it sdrobisera,
sub povara odder §i a sonetelor ce neincetat presentail; cad,
sa nu fie cu suparare, aceasta tagma da literatpe care Platon
a clat'o afara din republica sa dela inceputul lumil si pea, in
ziva de astazi, a lost cam lingusitoare §i vanitesa.
Intro zi nefericitul Inparat se plimba prin frumOsele gradini
ale Escurialului 2), preocupat de grijele Imperiului; dar tocmai
.rind se pregatea bietul crestin sa multumeasca lui Dumnezeil ca
1-a scapat eel putin de poeti, de odata se inrati§a inaintel
un
individ uscat ca un schelet §i cu mustatile si sabia mai mari
dedt ale vestitului Cidl). Nu trebui multa pricepere inparatului,
spre a cun6§te cu cine are aface, cad schimonositul individ
purta vasmentul de licentiat in litere, fericire ce Ormanil regi
din zilele n6stre nu o mai au. Complimentele cele ridicole si
retorica cea afectata cu care poetul nostru citi compoSitiunea
sa, adusesera ilaritatea pe fata inparatului, §i'i dote curagiu sa
1) lmperiul German numit qi al Romanilor.
2) Palatal regilor IspanieT.
1) Un eroa Ispaniol.

170
asculte peste dui sute de ecsametri latinl, furati negresit ding
p o etil Cesarilor.
Dupa ce poetul se ridica dela pam'ant plin de praf, cad 10
citise oda in genuche, numai ea sa arate c5, poetli nu sunt de
loe lingusitori, strinse pergamentul si it dete imparatului, zicendu'i:
Sire ! primeste aceasta poem& care cutez a ye in incredinta,
ca este esita din propria mea inteliginta. Regele atinta °chill
asupra poetulul, si v5zand vesminte:e lui cele sfisiate si unsuroasa
scoase o pung5, plina, cu pistoli de anr2), si puind'o in mama
literatului, zise cu zirribet comic : Primeste, Domnule licentiat,
acesta, si aila de la mine ca tot este vechiii in lumea acesta.
Ne servire'm de aceasta mica istoribra ca sa aratam lectorilor
nostri ca, avertismentele nu sunt o inventiune a guvernelor
constitutionale, ci din contra, ele sunt venite pet pament mg de-
°data cii. omul.
S5, deschidem cartile religiunilor antice, si vom vedea pe stapanitorul
cerului tramitand la avertismente, si e,peduindu-le la
adresa for cu mg multa iuteala de cat regitraioril de la Ministerul
din Launtru. Printr-unul vesteste pe primul om sa esa
din paradis cad manage din pomul inteligintel, in contra avertismentalui
ce i se dedese. Prin altul vesteste pe patriarhul Oriel
sail Lot, sa iasa din Sodoma cad voia s'o arza, pentru ca,
locuitoril 01 nu nu numai ca nu voisera 85, is in eon-ideratiune
avertismentile ce le tramitea, dar cercasera a desonora pe
angeri ce le aduceml acele- avertismente. Printr'un al treilea avertisment
stapanul universulg vesteste pe Deucalion sail Noe ca
o sa Imo pambtul, si ii ordoana sa fad, o coTabie de trei sute
de coti in lungime, si de cinci-zeci in latime, in care sa intre
el inpreun5, cu familia sa foarte numeroasa, hand cu densul
2) 0 monedl Ispaniolii.

171
cate sapte parechi din vietuitoaaele cele curate, si Cate dou6
din cele necurate spre a servi la crescerea unei lumi nouti fara
sa, le peso cat de putin autorilor cosmogoniei, de Bufon, Lineg
i Cuvier , care ne arata peste o suta tre-zeci de mil de
patrupede, pagri, insecte si reptile, pentru a carora conservare
in numar indoit si inseptit, s'ar sere negresit o flan compusa
din cate-va corabii de lira i fregate.
Pogorandu-ne din cer pre pamaot, gasim ca avertismentele au
jucat si joaca un mare rol in trebile omenirei. Ast-fel dar, Sultan
Mahomed, marele stapanitor al celor credinciosi si necre-
dinciosi, afime din oare-care avertismente secrete, ca principele-
Caragea se apucase la batranete sa invete mu,ica vocals si ca'i
placea foarte mult sa cante si vestitele peane ale Eterei grecesti,
si fiind ca aceste cantle° incepuse a supra inaltele urechi alemarelui
Senior, escita dorinta lui de a avea cu or ce pret capul
musicantului Domnitor ; cat despre corp nu ram nici o dificultate
: putea sa r6mae in Bucuresci WI or
principele.
undo ar fi dorit
Spre acest sfArsit dar, se incepu mai intai o corespondenta
intre Sultanul si principele, si alta intro acest din urma cu
amieii s 61 din Constantinopol ; fezond insa Turcul ca nu ese la
socotoara cu avertismentele, incepu, dupa obiceiul turcec din_
aces timpi, a tromite la capuyil, pqchegii §i imbrohor
ratesci ca sa I ceara. capul.
impa-
Printul ins& avea un cap foarte frumos, si o barbs atat de
poetics si delicioasa, in cat eel mai sant dintre tots slotil patriarhi
si-ar fi dat fericirea raiului, numai ca sa o poata purta
cate-va zile lipita de falcile sale cele prea santite. Nu'i venea
dar noted bietului Caragea, sa tramita capul Sultanului, si ca
sa scape de sup6rari, faces neyezuti pe tots tramisil imps) ate-
sti,
stringend tot Menu timp avutii insemnate ca s a o is la.
sfinatoasa, cand 11 va veni bine .

-- 1 7 2
Aceste simptome, ce prevesteaii o mare criza politica, nu Amasera
mult timp ascunse mintii celei agere a Postelnicului Andronache
si a lui Paturica. De aces amendol se silean a strange
bani cu or ce pret, ca sa se poata lnpta in contra nenorocirilor
ce puteal MI ajungh prin caderea protectorului lor.
In timp dar de cate-va luni iscusitul Paturid, ram o multime
de ispravnici si judecatori, schimba cati-va igumeni, starui si
nu se departeze din functiune un Episcop ce abusase forte mult
de datoriele sale, Mai a mai numi zdpciricurile, Pokovniciile
de pot era §i cdpitetniile de judet care ii dedera si ele un castig
bunicel.
SI nu perdem din vedere ca dou6 parti din aceste hrapiri le
lua Paturica, si numai a treia parte o da fanariotulni, din carte
mai lua si un pun bac.s4 insotit de catizva aferim si bravo.
Trecuse un an de zile de dud Muriel devenise confident
al stkianulni seii, si prin istetimea si insinuirile sale, realisase
o stare bunicid, pe care o avea trecuta inteun catastif de care
nu se despartea nici odaia.
tntr'o sears el se afia siugur in odaia sa, si se plimba cu
pasi rail, invirtind pe degete niste m6tanii de chihlibar ca sa
goneasd multimea gindurilor celti preocupaii. Fatia lui palida
si amenintat6re, lam sa se vaza suferinta morals de care sunt
chinuiti toti aceia ce se inbogatesc prin fapte rusinoase.
in fine el se opri in loe, si dup6 ce se mai gandi putin,
zise : Este cu neputinta ? Costea Chioru, de si este eel mai
mirsav si mai calpuzan dintre topi grecii din Ceara Romaneasd,
dar ce'mi pass !...E1 nu va putea sa'mi manance mosia, caci
am inscrisal lui care dä, pe fall ca mosia Postelnicului .pe
care a camparat'o de la Sultan mezat, este a mea, si el nu
-este de cat un veehil pus din parte'ml, ca sa nu zica lumea
ea eumper mosiile stepan.ulth meii cu bath furati de la dansul.

173
Sa vedem acum la ce sums se ridica micul meu capitalas. Sa
punem mai antai mosia Resucita, care pane asta-zi a fost a,
prea iubitului meu stapan iar de mane'n colo va fi a prea
supusei sale slugi ; al doilea, am o suta pungi de bani la Baron
Sachelarie si alti atatea la C5,minarul Polizache cu dobanda
dud la punga ; al treilea am doue vii in valea Calugereasca.
Toate acestea aduc pe an un veuit de lei sPai-zeci de miff.
Bravo Diuute ! bravo Mete ! Asa este in adever, dar sunt o
slug* o slugh .boereasca, meseria cea mai umilitere din toate
meseriele tariff. Tot omul este stapan pe vointa si pe gusturile
sale: plugarul dupa ce asuda tots ziva lucrand pamiintul, seara
se 'nterce la umilita lui coliba cantand, i &este langa femee
si copil sei resplatirea ostenelelor sale: negutatorul, multumit de
micul geu castig, cum apune serele, 10 inchide pravalia, si
dandu-se cu incredere in bratele desfataril, este fericit; numal
not ciocoil de prin curtele boeresti suntem ursiti la cea mai aspr5,
robia. Noi nu traim decet ca sa ducem inainte (sa perpetuam)
blestemu lui Cain ucigatoru de (rate, tremurand la glasul stapanilor
nostri, precum tremura el dud auzia glasul lui Dumnezeii
strigandu'i: Caine, ce al &tit pe fratele tau I De ce folos
ne sunt noe m'ancarile cele bune, dud nu le putem gusts in
liniste g Ce pretueste o casa bine incalzita si un pat mole sr
frumos, cand not dormim pq piciere ca pelicanil, sad cu ochil
desclusi ca epuril, spre a fi gata la poruncile stapanilor nostri
in or ce ceas al noptii !.. Dar asta viata piing, de chinuri va
inceta vr'o data! ... Mosia cea mare a grecului am inghitit'o si
nu m'am inecat. Ville din Valea Calugareasca i le-am hrapit
ark' cea mai mica greutate; a reams acum cele doe mosii din
Buzau si casele; bun e Dumnezefi si pentru dinsele si atunci
voi 15sa pe fanariotu cu punga mai usuricit de cat a unui nefer
de Spitharia, si cu sufletul incarcat de blestemele saracilorr
en ale &kora sudori 'si
a strens acele bogatil.
Pupa ce Paturica termini aceasta filosofia ciocoiasca, scrise
un revas si 11 trimise lui Costea Chiorul.

CAP. XX
THEATRUL IN TARA ROMANEASCA
De va fi esistat theatru in -taxa ru5stra inainte de Caragea
nu §tim, istoria nu ne spune nimic, chiar treditiunile populare
nu ne arata de cat venires unor scamatori Arabi si Turd, earl
scoteaii panglice din gura, infigeaii ace prin muschii manilor,
vers' mein pe nas si scoteaii din cap o multima de caciulI1).
In timpul lul Caragea, veni pentru prima oars un intreprinz6tor
de diorama, si cladi un reatru de scandurl in curtea Banulul
Manolache Brancoveanu12). Acest teatru optic, tinu cat va
Limp, iar mai in urma Domnita Rain cladi la Cismeaua roOe
o Bala de bal in care se adunaii boierfi si cucoanele de petreceaii
noptile cele lungi ale iernei.
Patin insa dupa aceia, veni in BueurestI un antreprenor de
theatru molo-dramatic, cu o trupa format& astfel in cat sa Oa
-represinta : trngedii, draw, comedil si chiar opere. Artistil eel
mai principall al acestel companil era' : Gherghe (directorul),
pentru rolele cornice, madam Dilli pentru rolele full de femeie,
demoasela Dilli pentru rolele de juna amanta, lar domnul Steinfels
era prim amant forte.
1) D9 la acAT scamatorT a riSmas vorba popularl : alt/ dciull"
2) Pupa unit acest teatru a fort cladit pe local SlAtineanu.

175
Repertoriul for se compunea din cele mai frumOse productiuni
dramatice si opere musicale ale scoalelor italiana si germank
; dar piesele care int'ampinati o primire mai favorabill
in publicul teatrului nostru erat : Saul, Ida, Pia-de Tolomeu,
Brigantil si Faust ; precum si operile Gazza Ladra, Moise in
Egipt, Cenerentola, Flautul magic, Idomeneu si cate-va altele1).
In timpul acesta natiunea Elena se pregatea sa rupa lanturile
ce de patru secoli o tineau in sclavie. Barbatii eel mai lumina-ti
si mai patriotl al acestei natiuni se adunasera din bite
partile in Romania si in terile vecine cu dinsa, si formaser5,
din Bucuresti un centru de operatiune al mai multor comitete,
ce lucraii in unire, pentru binele patriei lor.
Intro barbatil inscrisi in registrele co mitetului revolutionar El enic
din Bucuresti, figure]. : Athanasie Cristopol, noul Anacreon al grecilor
moderni, Iacovache Rizu, poet cu mare reputatiune, Scufu,
mai in urma represinta pe Grecia libark la mai multe curb ale
Europei, Doctorul Christali, Costandin Buzeul si Logof5tul
Gheorghie Sep urie.
Acesti Omeni in adever marl si iuzestrati cu inimi generOse,
tunoscand cat de mult contribueste theatrul la formarea inimei
unui papol primitiv si la pregatirea lui pentru fapte eroice, se
eindi a infiinta un teatru in limba Elinease5.
Ca sa poata dar realisa mast& idee ce tintia la pregatirea
junilor elini din principate pentru santa lupta a independentei
clasicului pament al Eladei, formara, repertoriul for tot din
piese pline de patriotism, virtute, abnegatiune si ura in contra
tiraniel.
Prima ptoductiune ce se presenta pe scena acestui theatru,
fu Mortea lui Iuliii Cesar de Voltaire, tradusa in Elineqte de
1). Cele trei opere d'autAiti slid de R) ini, iar orle bite de Mozart.

-176
Logof6tul Gheorghe Serurie. Succesul el fu splendid, iar intiparirea
ce lass in inima spectatorilor, fu atat de mare, in cat
dupa esirea din theatru multi
peanul r6sbunaril si al mortil.
dintre elini intonati pe ulite,
Dupa aceasta piesa urmara : Mania lui Achil, compusa de-
Athanasie Cristopolu ; Timoleon de Zampelius, Meropa, Zaira si
Mahomet. de Voltaire ; Orest si Philip II de Alfierri ;
de Iacovache Rizu si Aristodem de Monti.
Polixeni
Cel ce yoeste sa afle daca aceste piese au produs salt nu,
efectul lor, sa intrebe campiile Drag6sanilor din Romania si pe
ale Greciei selave de pe atunci, si ele vor r6spunde ar6tandui
un popol liber si uu regat nou inscris in harta Europei.
Actor ii cari au luat parte la representarea acestor produetiuni
theatrale, era' mai toti studenti din scoala Elineasca ;
iar cei ce s'aii deosebit mai mult prin genie si talent ail fost :
C.Aristias, T-eodor Gazi, Constandin 15Yomache, Doctorld
Formion si Gheoryke Masv.
La inceput t6te rolele femeesti se jucati de barbati, si mar
cu seams de ten6rul C. Aristia, al drilla fisic si dexteritate,
se conforms mai malt cu caracterul femeesg dar mai in urma
s'a gAsit o feinela name Marghiaal) care a primit on mare
placere sa j6ce aceste role in t6te piesele repertoriului.
Junil
romani ce'F,31 &eat" studiile in scoala Elineasca, v6zena
pe streini realisand intr'un timp atat de scurt, o instructiuna
de cea mai mare
a'i imita .
necesitate pentru o natiune, luara hotarirea
Spre acest sferlit se alesera catl-va din cei mai cu talent
1). Aceasta femeia romans de origins, era soVa SerdaruluT 1)umitraehe
Bogdanesonl.

- 177
Kir Caste& aritind initilaiiril 4 i 9alurl la Kera Duduca 9i postelnieultif
Fascicula 12 10 Mutt la teta tars

178
si in putin timp ridieara pe seena faimoasa tragedie a lui Euripide
numita Ecubal).
Aceasta pies ce pentru prima Or da ocasiune limbei roman°
a intra in templul muselor, a avut un sucees nu tocmai satisfiedtor,
din causa gelosiel si a rivalitatilor. Dup6 densa se represivta
Sgarcitul de Moliere2) §i alto cate-va produetiuni, apoi
inceta.
Revolutiunea lui Tudor Vladiraireseu care dete natiunei Romano
drepturile ei cele stramosesti, o datoram in mare parte
ideilor de libertate si heroism, culese de junii rem hi din pie-
Bele : Mortea lui Cezar, Achil, Timoleon §i Ecuba.
Cat durara aceste 'marl politice in care Romanil cu alinele
in maul smulsera de la tiranil for dreptul de a fi guvernati
de priucipi roman, theatrul statu inchis. Melpomene §i Talia.3)
parasira marginele Danubiului si se asezara in patria lui Leonidas,
ca sa aprinza in peptul descendintilor lui focal cel sacra
al libertatei, care puriaca pe uatiune de lepra sclaviel.
Dupa revolutiune veni la Domnie Principele Grigore D. Ghica.
Acest Domnitor Roman, de si avea mare dorinta ca si ainca
Cara la cel mai inalt grad de fericire, dar ranele el ere multe,
si vindecarea for reclama timp indelungat si sacrificie colosale.
El dar ca un adeverat *into al natiunel, studia cu seriositate
positiunea t6rel, si incepu opera regenerarii prin imbunatitirl de
prima necesitate : regula financiele Orel sleite de Domuil fanariotl
si invasiunele precedente ; combitu abusurile amploiatilor,
inzestra capitala cu pavagiii de piatra, infiinta qcoale in limbs,
1). Tradusit din elinesce de A. NInescu, until dintre janif aetorT romaul.
Rolul EcaveT dinteadstit opera s'a jucat (ava spun contiporaniT)
de D. I. E. Rldulescu, carele dorind ca represintatiunea A 6s1 Tara
t6te bine, implinea f i rolul de sufler.
2) TraduA de Herdelius amicul laT George LaAr.
3) Musele tragedieI si a comedieT.

179
Tomanal) i poate ca ar fi facut mai multe imbunitatiri, dad
cesbelul Turco-Rusesc nu'l da jos dupa scaunul Domniel.
Guvernul provisor Rusesc, de si in aparinta se ar6ta ca
doresce luminarea romanilor, in fond ins facea tot ce putea
ca sa introduci confusiunea, spiritelor i ignoraqa2), dar la 1834
tete partile incepura a se destepta din letargia in care se afiaii
p an' aci. Curierul roman es c, " singurafeia pe atunci, prin articolii
sei plini de patriotism, incepu a chema pe romanil eel intoliginti
sa depue pe
i al veghiaril tor.
altarul patriei renascute rodul ostenelelor
0 societate filarmonick se infiintl. Fondatoril ei fuserg. : I.
E. 'Radulescu, I. Campineanu si C. Aristia. Cel d'antai -contribuia
cu dol galbeni pe tuna, lucrari literarie si sacrificie typo-
grafice pentru imprimarea de piese theatrale, programe, inscintari,
etc. ; eel de al doilea cu patru galbeni pe tuna ; iar Aristia cu
1) In aceStl timpi se forma o societate secrets al cgreia capi si ze-
lo$ sprijinitorT arab. Constandin Golescu i I. Eliade.
Iata Bi programa acesteT societatT:
I. Scoala din St. Sava sa se Implineasca Bi sa se inalte la gradul
de colegiti. Dupa mod elul acesteia sa se creeze alto. In Craiova.
II. Crearea scoalelor normale In capitala fie caruia judet prin elevi
.eqitT din colegia.
III. Crearea scelelor primare in fie care sat.
IV. Fondare de jurnale sea gazete in limba romans.
V Abolitiea monopolulu Tipografic.
VI Incurajarea spre traductiunT in limba patriel Bi tiparirea aeestora.
VII. Formarea unul theatru National
VIII. Staruirea spre a qi din regimul fanariot prin reforme
Intelepte Bea reinoirea primelor institutiunT ale Ord.
(Peg Isahar pagina 77-78)
2). In timpul guvernului provisor, s'a flout o mica Incercare din
partea lul Aristia pentru deSteptarea gastuluT de Theatru. El a repre-
-sintat cu scolaril seT pe ludas Brutus Bi Orest de Alfieri, iar mai In
vrma pe Zaira de Voltaire. Pe cele doue d'intai in limba Elena, iar
pe cea din urma in limbs. Francesa. Dintre junil scolarl s'aa distins
maT mutt (aria se zice) C A. Roseti, carele a represintat pe Egist
=bran& din tragedta Orest cu o ferocia atat de naturals in cat a Biagianintat
pe public si
chiar pe Aristia, profesorul sita.

180
un galben pe luda si indatorirea de a da lectiuni dramatics.
ale sease ore pe fie-care zi.
Dupe sease luni de lupte gigantice in contra dificulatilor
de tot felul, societatea isbuti a pune in scen6 pe Mahomet de
Voltaire, cu luxul si ingrijirea putincioask in acei timpl.
Piesa in fine reusi de minune. Publicul, acusat astazi ca
nu este in stare sa inteleag'a productiunile clasice, se entusiasmase
atat de mult in tat cerea prin manifestaii sgomA6se
reproducerea piesei.
Junii elevi ce se distinsera in aceasta piesa an fost : Nicu
Andronescu in rolul lui Mahomet, Joan Curie intr'al lui Zopir,
Diamandi Nicolae a jucat bine pe Zeid §i Ralita Micliaileanu
pe regina Pahuira ; dar inemicii romanilor, prev6z'and moralitatea
si patriotismul ce putea sa inspire asemenea piese in inima
poporului, intrebuintarsa t6te mijlocele si suiti pe scena comedil
si farse imorale care corump spirftul si inimal).
1) latl ce zicea In aceasta materil rdposatul B. Catargiu intr'un articol
facut in urma represintitriT drameT : Misantropia si Poclinta der
Cotebue :
Llsatf dar, vol fir aT acelor mart domnitorl al lumeT, Ilsati bufon/ria.
si satire pe seama acelor suflete Inghiesuite, pe sOma acelor duhurT
slrace. Parintil vostril ail fost marl si vol nu puteti fi mid. Vet
ca actorul roman s4 arate cea ce este ? WI sl traiascl in elementele
stritmosilor seT. Slava, Amoral, Generositatea, Patriotismul, Rlsbunarea,
Trufia, Dreptatea, iat6 ce'i trebuio luT ca el fie mare, DI'T tragedil
Angerose si drama scrise cu lacreme, si le va juca bine. Nu'l da Far
sä, ca el nu scie el fie bufon ; el n'a sciut a se slugari si a se maim*.
Nu'l vet vedea nicT °data sA'sT scie rolul, pentru el nu'l place
nici in glumI a fi m/sclrici.
Privil theatrul ca o moll do moral, si ve1T Oa pe actorl mandri
de a fi profesoriT noroduld, si yeti vedea si actor! bun!. Facqf pe
actorul roman el werga, singur imbulzit de sine, inecat in lacraml
pe amvonul sett, el invete, sl induplece, el mince inimi]e, sit se sin*
fericit si mandru de profesia sa. Nu 'I grill In sill a'i pune peruca
Bufonului in cap, a'l face o caricaturl si a'l umili spre a se se/limbo,
inaintea unui public, care si el e tot roman, si singur nu scie pentru
ce nu 't plat scAlimbaturile.
Acesta este misterul Theatruld socotit In adev6rata lui insemnare,.
si astfel a fost socotit si Intro cei vechi.
B. Catargiu.

181
Efectul moral ce produsese representarea lui Mahomet fu
necalculabil : venitu1 societ4ii filarmonice se inzeci ; num6rul
membrilor el se ridica pan. la Opte-zeci individe, intro cart
figurail eel mai nobili sl mai inteligenti barbati al societatei
n6stre. Entusiasmul merse asa departe in cat uniI dintre
eiati,aso-
$i chiar dintre particolari in sacra $i patriotica for esaltare,
incepura a dota societatea cu donatiuni testamentarel-). Dar
inemicul eel neimpacat al fericirel n6stre, v6zend tote aceste marinim6se
aspiratiuni ale romanilor calm civilisare, atita, mai in-
taiii gelosie intro capil societatil, apol intre I. Campineanu §i
Principele domnitor, iar dupa aceia prin coruptiune §i intriga
reusi a distruge acea societate, care de ar fi esistat pan'acum
negresit ca, arta dramatics $i literatura nOstra
mare grad de cultura.
ar fi ajuns by
Marul discordiei care adusese aceasta nenorocire fu o medalie
de our proiectata de societate a se da prin vot membrilor societatei
cari ar fi meritat tug mint. Se zice ca Campineanu ar
fi dorit sa i-se dea numal lui acea medalie, $f de aceia incepuse
a lua ton de dictator ; pe de alts parte iarasi principele Ghica,
vezand cu ochili rOu crescanda popularitate a Campineanului, §i
temandu-se a nu ajunge printr'insa la tron, aduse, lucrurile astfel,
in cat I. Eliade si C. Aristia isi deters demisiunea si printr'acesta
total se spulbera in vant.
Patin ceva mai in urma, se &mak noiun incereari pentru reinfiintarea
societatei Filarmonice. C. Aristia fu insareinat cu aceasta
lucrare. El conduce lucrurile cu mare stiinta si amor
propriti ; v6zend insa ca theatru vi literatura eraii numai un pretext,
iar adeveratul stop era intriga politica, se retrace,
1) C. Mani] dote primul semnal inzestrand societatea cu doui3 mit
galbenT cari inmultindu-se prin dobIng, credem ca se vor A intrebuintat
la cladirea theatruluT.

182
Dupi trecere de cat -va timp, iarg§I incepura a se ivi simptome
pentru'redeschiderea theatrului national. De asta data ilia
domnitorul insusI so pusese in capul intreprinderil, en scop,
dupa marturisirea contimporanilor de a paralisa influienta
Chmpineanului §i a surpa tot de odat5. §i teatrul.
Spre implinirea acestui stop, chiema iara§I pe C. Aristia, li
'I propuse Directiunea Theatrului cu salariti de galbenI duelzed
pe lung, §i tot venitul representatiunilor. Este insa un proverb
care zice : Cine s'a fript cu ciorba se tome si de iaurt."-
Bietul Aristia se fripsese de do6 on en ciorba, §i cea ce i
se oferia acum nu era nici iaurt, nici api rece. Spre a scapa
dar de aceasta noa amagire, ceru de la domnitor sa i se dear
inscris ofertele ce'i rinse.
Acosta dorinta nu i se implini de domnitor sub diferite
pretecste intro can intra §i acela ca nu voesce sa se declare pe
Ng protector al theatrului, ca sa nu atinga susceptibilitatea
Campineanului. Aristia primi §i se fripse pentru a treia Ora,
cad dupa snirea pe scena a lui Saul de Alfieri cu un succes
gigantic, in care se distiuse forte mult jnnele Curie, incepura
persecutil indirecte cari adusera caderea definitiva a teatruluil)
La anul 1844 1845 Constantin Carageali, elev al lui Aristia,
par5si capitala Moldaviei, uncle intreprindea arta dramatica cu
mare succes §i insotindu-se cu C. Mihaileanu, §i prin concursul
D-lor Anesti Cronibace, Lascarescu, Ralita Stoinescu §i Caliope
Carageali, deschisera ear5-§I theatrul. 2)
2) Cea mai mare lovire data theatrului, fu oprirea lui Momolo de
a mat Inchiria Bala pentru repfesentatiuni Romano.
2) Nu vom zice nimic despre progresul sail regresul ce a flout
theatrul subt directiunea lul Carageali, ca se putem vorbi mai pe larg
In romantul Ciocoil noT," despre tot ce ea( petrecut in theatru pang,
In zina de astii-z1.

CAP. XXI
FEMEEA A SCOS PE OM DIN RAIU
Lectorii nostril cunosc planul lui Paturica si al Duduchi de a
ruina pe fanariotul ; u'aii inse ilia o idea despre igeni6sele
for mijlOce prin care'si puneaii in lucrare intunecOsa for intentiune.
Este dar de datoria nOstra a da aci cite-va probe despre vicleniile
acestur dui sired.
Cunoctem cu totil ca luxul este cel mai teribil agent al
coruptiunel: pentru dinsul femeia cea mendra si usure de minte
cad in pici6re credinta jurati sotului el, vestejeste on6rea sa
si a familiel, isi face copii nefericiti, cade In ura si dispretul
societatei, infine face totul si se perde in prapastia celor mai
marl crime.
Acest flagel, inventat de Satan, ca sa pearza, pe om prin femeie,
de si se introdusese in tali la nol de citre fanarioti, cu scop
de a ne face si perdem simplitatea si vieta cea aspra, ce ne
da aria de caracter, dar el find fOrte costisitor, se
numai In clasele cele avute, jar poporul cel de jos
intinsese
it remasese
neatins; dar invasiunile, ce neincetat calcarl Ora, inrodusese cu
incetul manufactura Europeang, care se compune in mare parte
din diamante si aurarii Also, precum si din postavuri si

184
matisaril arse, cu care negutatoril cei rata cunostinta inselaii
si saraceau norodull).
It 6111 acesta merse crescand, iar in timpil MI Caragea ajunse
la culme. Luxul acum isi avea proselitii sei in tote clasele BOCieatei:
femeile nu mai vis' de cat diamanticale, stofe de matase
5i alte tesaturi de acestea, pentru care ere]. In stare a sacrifice
tot.
Deschiderea clubului de la Cismeaoa Rosia, si prefacerea lui
mai in urma in sale de theatru, dete o intindere si mai mare
luxului. TOO, societatea doria sa vaia, trageddle si operile germane
representate de Gherghe. Nu era familia in care sa nu
se vOrbeasca despre theatru, si mai en seamy despre gateala
cocOnelor. Femeile ill martirisaii barbatil, iar junele si junii pe
parintii lor, ca sa le cumpere vestminte nol, diamante si parfu-
1) C6 lucsul a conrupt In mare parte societatea noastrg, nu mai
eke indoiall. Dovadg la aceasta dam ordinal Principelui Alexandra
Moruz dat catre marele Ciimgrasfi, prin care opresce pe negutgtori de
a maT aduce in terg, flude, lino, mgtasgriT $i alte objects de lux, del
aduc vetamare ci sgrAcie norodulul. Iata acel ordin donnesc :
To Alexandra Constantin Moruz Vbevod si Domn Ord Romanesti.
Dum. vel. Cgmgrasiii, primind Domnescul nostru pitac, sa diem). pe
toll lipscanit la Camara, si sa le daT porunca dommei mele pentru
flude si linas sadetica in cusgturi $i in basmale ce aunt lucruri
care pricinuiesc o cheituialg zadarnicg si e stingere de oNto;
ca ate dintr'acestea se aflg acum la prgvalile lor, acelea numal
sa sile vanzg ne popriti, iar de ad inainte sa scie cg farg de a avea
void A le deschiza si A le v6nza, se vor pecetlui, si facanduse zapt la
Camara Domneascg. se vor mote din Ceara domniel mele afarg, si mai
mult nu vor fi ingliduiti a le deschide si a le vinde aid. Drept aceea
ca sa n'aiba pricing de indreptare ca n'all sciut, A le argti porunca
bomniel mele hotarit6re ca as o scie ; asijderea sa argti dumneata
porunca aceasta la vel Vameci al Carvasarali ca de acum inainte orT
cats de acest fel numite mai sue lucruri zadarnice va gasi intro
mgrfurile ce aduc lipscaniT, pecetluindu-le de Ng cu stgpanu acelei
math, sg, le trimitii la Camara Domniei mele. i Insumi eli Domnul
am poruncit, 1794 Martiell.
(Dupe Condica A.rchivel en No. 112 rociu foia 219 verso).

185
marii. In darn se oppea bietul calemgiii la pretentiunele femeii
sale, in darn ii rep eta de o mia de on ca ante() leafs de
cinci-zeci lei pe lunal) nu pete sa tie greutatile familiel §i sa
fad §i lux, cad' femeia punea m'anele in §olduri f ii respundea
prin aceste cuvinte : Calicule ! dad n'al stare, de ce te-al
insurat ? sa'ml fad rochia de mal!ef, §i sa'ml cumperi qal §i
cercei de Lpisca, auzi to ? C'apoi 'ml fac en Intelesu-m'al ?
Nenorocitul sot tacea i privea cu sufletul plin de intristare
pe sotia sa imbracata intocmai ca cele mai d'antai cocene, fark
sa'si aduca aminte ca a contribuit cat de putin la stralucitul
lux al solid sale
Intr'o sera Postelnicul Andronache, in contra obieeiului seti,
se afla acask la densul. El §edea pe o sofa fumandu-§I ciubucul
cu o flegma demna de un osmaliti §i vorbia
dad cu Paturick.
din c'and in
A§a, Dinule drags, zicea el, sä ne mai mesuram cheltuielile
ca nu mergem bine. Ce D-zeti ! En caSig pe tot anul
aproape la patru sute pungi de bani,§i cu toate astea vii nein-
cetat de'mi spul ca n'avem bath §i ma sile§ci sa fac inprumuturi.
Foarte bine te-al gindit, milostive cocene, numai este cam
tarziii. Datoriile s'aii
marit forte mult prin neplata dobenzelor ;
Costea Chioru vine in toate zilele de'rat core dobenda si capetila ;
gramaticul lui Baron Meitani asemenea, fara a mai adloga ca
de multe on intimpin cheltuelile curtil din mica mea lefpra de
calemgiu pe care'mi ati dat'o blagorodnicia vOstra.
Dar bine, Dinule, imi aduc aminte ca chiar in lung tretufa
am castigat peste o suta pungi de bani de la slujbele ce
1) eful de mas1 pe atunci se platia 50 lei pe lung, §i'qi scutea
ria din vingrici §i individul seti de podvezi §i angariT; plgtea tug la
primirea ordinului de orinduire lei 5, sub numire de havaet (Condica,
archivei No 121 foia 20-26 ro0u).

186
am dat la nail altii prin mijlocirea mea ; ce s'ati %cut acestI
banl ?
S'aii cheltuit tots, milostive cocoane.
El bine, pe ce ? fa-ma sa inteleg.
Asta este f6rte cu putinta ; sa adun catastiful sa vezi.
Ciocoiul se pogori jos in camera lui si se intOrse intr'o
clips tiind in mini o carte mai mult lungs de cat lata pe caredeschizend-o
citi cu o maniera cancelarici :
Catastih de dosolipsiel) al easel Dumnealul Mucha
Postelnic Andronache Tnzlnc.
Leatul 1818 Septembre 1
Talere. Ban/ Primiti
20,000" De la septa ispravnici ce an luat pitacele
mama mea.
din
6,585" Ipac de la alte huzmeturi date prin mine.
3,567" Ipac de la noil capitani de poteri, ce ' §i -an
8,600"
luat pitacele tot prin mine.
Arenda mosiei Plensurile pe leatu 1818.
1,250" 90 Ipac din venzarea a dou6 mil cinci sute vedre
yin, vadra pa bani case -zeci.
2,500" Din venzarea padurei dupa mosia Chinuelele.
3,500" De la igumeni pentru volnicil i alte madele.
2,000" De la episcopul Ramnicului pentru prefacerea
unul zapis de datorie.
1,700" Ipac de la Episcopul Buzeil.
297" 30 Be la doul nemti ca sa aibi voie a juca pe
la bilciuri : la o para cinci2).
50,000" Fac peste tot primirile.
1) De dare i hare
2). Jocul Rolinei pe care poporul nostru '1 numia ,la o para cinci"
§i baba rusu to imbracl, baba rusu to desbracii."

187
Chieltui pe leatu 1818
TalAre. Bank
3,680" Cheltuiala cuinil, care se vede trecuta, condeiii
cu concha in catastiful Stolnicului.
1,560" Lemne pentru iarna trecuta.
800 Garbuni.
600" Fen si orz.
380" Imbra.camintea tiganilor.
1,800" Facerea unui han la mosia Chinuelele.
400" Dregerea buteel si a ridvanelor_
15,000" La doue ziafete : unul la sf. Andrei si altul
la sf. Vasile.
12,500" Dati giuvaergiului pentru diadema de diamant
si alte giuvaericale date cocoanei Duduchi la
sfintu Andrei.
1,000" Chiria caselor cucOnel Duduchi.
250" Ipac simbria slugilor aumneaei.
3,000" Ipac simbria arng,utilor.
8,000" Giuvaeruri, blane de samur, cacom si de belchip
i cumasuri de rochl cocki Duduchi de
sf. Vasile.
250 Dati Iamaciilor si calemgiilor ce ail vent cu
craciunul domnescl).
250" Dati meterhanelii, indicliilor, fustasilor si altor
tagme de slujitori bacsis de sf. Vasile.
19,380" Dati blagorodnicei Vestre pentru buzunar in
mai multe rinduri.
1,200" Simbriele slugilor easel.
1) Dupg, obiceiul de pe atunci, condicarii §i logofetii de Divan se
duceall cu crAciunul la domnitotul c4i pe la toti boierii cei marl.

188
200" Bacsisul de sf. Vasile.
66,670 " Fac chieltuiti.
50,000" Se scad primitil.
16,670" Chieltuiti mai mult si earl s'ail luat cu dobinda
de la Costea Chiorul.
Fanariotul asculta cu luare aminte socotelile ce '1 infatisa
-Pauli* dar child ajunse la inchiere si vezu luate de vent
cele una suta pungi de bath, si o datorie noua de lei 16,670
cu dobinda ovreiasca, ofta din adincul inimei ; dar in momentul
tand era sa, fad Ore-carl bagari de seams si mustrari vatafului
sea de curte, ajunse la urechia sa sgomotul unel trasuri ce se
oprise la scara caselor sale.
Paturica esi BA vaza pe visitator si revenind anunta pe Chira
Duduca.
Duduca ! esclama fanariotul cu surprisa.
Da! milostive stapane, dumneael.
Lask-m6 dar singur, si to voia chema la trebuinta.
Paturica, pleca capul in jos si iesi din camera, se intalni
fata, in fats en Duduca, careia it sopti inset : sa to vez,
acum este timpul."
Lasa pe mine, respunse ea cu un accent ce se stinse
pe frumOsele el buze, precum se stinge o armonie, de tonuri
musicale purtata pe aripile vintulul din locuri departate ; apol
infra in iatacul grecului, si sezu laugh,' dinsul pe sofa. Vestmintele
ei simple dar bine thiate, coafiura cea impanata cu rose
-si micsunele, parfumurile cu care era stropita, si mai presus de
t6te gratiosul aier co avea in acea s6ra, arata, pana la evidenta
necesitatea ce avea ea de a incanta si a ameti pe fanariot mai
mult de cat tot-d'auna.
Seopul ei era deja pe jumetate inplinit, cad fanariotul cum
o vazu deveni palid, si incepu sa'l tremure fibrele de emoliune.

-
1,89 -
Dumnezeule ! cat esti de frum6sa Duduco, esclama el cu
ochil retaciti, si
frum6sei cochete
cercand cu mana tromuratore sa apuce pe
Razi de mine, coc6ne Andronache, di nu sunt atat de
frumOsa precum zici.
Nu, Duduco, ite spui adev6rul.
Gr6ca se pled, si'l grata pe obraz cu un transport de amor
preficut, Ilia mana lui intr'ale sale si o acoperi de sarutari,
apoi cazu in niste medit4uni, pe care fanariotul le talmace,a
in multe chipuri, dar tote in fav6rea amorului soli.
Mai multe scene de un amor delicios se petree intre &Mush',
dar dud greaca crezu ca, a sosit timpul sa dea lovitura decisiv5,
se preracu intr'o afinca intristare, ofta, cu o prefacatorie
ce nu s'a mai v6zut pen'acum chiar la eel mal laudati actori
dramatici Ii theatrulul nostru, i v6rsa cate-va lacrami mincin6se.
Fanariotul o privi cu estas i durere de inima, cad din nenorocire
o iubia pens la nebunie. In momentele acestea vicleana
femeik, sc6se o gevrea alba din buzunarul unef scurteice blanita
cu cacom alb, si '41 sterse ochil, apoi imbralisa pe fanariot §i
incepu a'l skuta cu buzele el cele rumene i arzatoare ca focul.
Aceste fine prefacatoril puse pe fanariot intro posiliune fOrte
critics ; el nu scia la ce sa atribue lacramile i furiile de amor
ale amantel sale.
Greaca incepu iarisi a ofta si a Magma.
Ce al Duduco, de ce plangi i oftezi ? o intreba fanariotul cu
un aer in care se vedea disperarea i curiositatea. Spune'mi
tine te-a sup6rat ?
N'am nimic, nu m'a sup6rat nimeni.
De ce plangi dar ? De ce oftezi ?
Bang nenorocirile mole.
Si care nenorociri; nu to imbrac ! daft de mancare

190
§i cask ? in sfar§it, nu to iubesc mai mult da cat pe mine I
Nu vezi ca amorul tea m'a zalisit ; am ajuns ca Manea nebunul?.
Prefaceloril barbatesci §i nimic mai mult.
Nu, duduco; pe viul Dumnezeii, to iubesc din Ufa inima.
Daca m'ai iubi, m'ai lass §i pe mine sh rah due la plimbare,
la theatrul nemtesc §i la comedie ; nu m'ai tine inchish ca
p'un papagal, §i imbracata cu trentele astea, ca o preoteash
de mahala ,
Dar bine giuvaericalele cell am trimis la zioa mea`
cumasurile de rochil, §alurile, t6te acestea le numesci trente
zise fanariotul ofensat §i atins de nemultumirea amantei sale
Nu sunt trente, dar nu sunt la modh.
Sh le schimbam §i sh luam altele de mods.
La aceste cuvinte, Duduca incepu sa razil cu hohot.
De ce rizi ? intreba fanariotul.
Aug acolo, sä le schimb, da slavh Drannului nu stint nisi
condichresa nici teleloalch.
Dar bine,rDuduco drags, e pticat as §6aza, de geba in elpet.
ovreica .
M'am gindit en la acOsta §i le-am v6ndut pe t6te la Tolba
i acum ?
N'am alte haine decOt acestea ce le vezi, §i cercei,ace§tia
de tumbac (bronz).
§i ce al prins pe dinsele ?
Mai nimicii;
o mie cinci sute de lei.
0 mie cinci Bute !... dar §tii to Duduco, ca acele lucruri
tostiseaii peste o sug pungi de bani ?
Teleloica mi-a zis ca petrele sunt prOste.
Grecul rtanase pe ganduri apol zise :
El bine, Duduco, cu ce o sk e§i acum in lume I
Cu vesmintele ce vezi pe mine.

191 - --
Sa te fereasca Dumnekea de una ca acesta.
Amoresa Postelnicului Andronache nu va purta nici o data
rochi de mauita si de bogasiii.
GrOca, multumita fOrte mult de ambitiunea in care adusese
pe amantul el, shimba vorba.
Am auzit, zise ea, ca, theatru nemtesc este forte frumos
si neint6ica cea Mara a inebunit lumea ; se mai zice iaras
ca Hatmanul Carabus more dupa, densa. Cand o sa me duc
sa o vaz si eu ? Ai ? Spune-mi ?
0 sa vie vremea, scumpa mea.
Am auzit ca zilele astea o sa parastis6sca Italiana in
Algir, bucata cu cantece. 0 same duel sa o vez si en ?
Da, da, o sa te due, ingina fanariotul aprins de gelosia.
Sa vaz si eu cucOnele si boeril eel marl.
La zicerea boiari, gelosia fanariotului se irita si mai mult ;
121 se temea sa o espue vederi lui Beizadea C. si a eapioldasilor
lui, cad is scia cat era-.1 de stricati.
Duduca se preracu ca voeste sa place, dar in momentul cand
iii qua remas bun dela amantul el u§a camerei se deschise putin
si risk sa se vaza capul eel plesuv, si fata cea plina de viclenie
a lui Costea Chioru bogasierul.
Kir Costea! zise Duduca cu o suprisa preficuta.
Di, plecata slugs a Marl sale Marelul Postelnic, si a
dumitale pre stralucita coconita, respunse siretul, lasa,nd sa
se vaza cat se putea mai bine o cutie cu giuvaricale si citeva
salmi 5i cumase de matasarii.
(fie ne-aduci null, Kir Costeo, esdama fanariotulu cu
gravitate
Sa traesci, archon Postelnice! Am tesfacut astazI taxidul
de marra ce am prmit de la Tarig,rad, si dupa datorie am venit
mai ante la Inkltimea ta, ca salt alegi, cell
va plc&

192
Aferim Kir Costeo ! sa tilesti; dar is spune'mi ce ne-al
adus; deschide-ti cutiile sa vedem si noi. Al, dä te mai !lichee.
Costea Chiorul deschise cutia pe care o adusese cu densul,.
si incepu a desface marfile pronuntand cu ingamfare numele
fia-careia matasaril sail giuvearica : asta este hataia de Venetia,
sadea, hataia Florantin, Camohus de Venetia cu fir, camohus
sadea, catifea cu our si sadea de Venetia, Sandal cianfes,
canavetu, tafta, atlas vergat §i cu lion; hares pugiuc,
fesuri tunesla, basmale de Triest, de Franta si de Englitera,
tulpan most, alagea de Triest, sal de India ciceactia,§a1bozafer
cu flori p'in colturi, year de India, sangulie, braurl
caragiaiar cusutP, cutna, alagea, citarit §i gazit de Prusa,
suvaele de Hale 1)
Greaca privia cu HMI schinteiatori matasariele de Venetia,
de Franta si de Brusa, si clnd ii placea vre-una, lama lui
Costea Cate un semn de intelegire, ear el punea la o parte
materia aleasa.
Ceva giuvaericale frumhse si eftine, esclama Duduca cu
vocea tare, si &end un nuoa semn de intelegire neguVatoruhai.
Avem, stralucita coconita, de cele mai frumhse, dar cunt
cam scumpulete.
Nu te teme de pret, adaose Postelnicul cam atins la
mandril schte tot ce al mai bun, si voi plati cu bath pesim.
Aceste cuvinte umplura de bucurie ph amandol amagitgrii. Costea
Chiorul incepu sa stoats dintr'o cutie Coliere (gheordane)
de diamante si de rubine, cercel de briliant si matostat, racend
fie-caruia obiect cite o lauds nemeritata.
Duduca alese un colier de diamant, o pareche tercel de birliant,
cite -va inele de rubin si smarand; vre-o cite -va carfite
1) -Peg catalogul vilmilor din timpil lui Caragea ce se alll trecut in
condica Arhivel Nr. 121 f6ia 410.

- 193 --
Slugile boerelei.
Fowles la 13 10 bald In t6ta Para

194
(ace) de our cu petre scumpe §i zece bucati de matasaril din
t ele mai scumpe.
Ia sa vedem, Duduco drag* ce ti-al ales? Vicleana femeci
arata fanariotului t6te obiectele, §i ca sa atate §i mai mult ambitiunea
lul, zise cu un zimbet inrktatit :
Etta lucrurile ce am ales, dar....
Dar ce ? respunse fanariotul ofensat.
Costisesc prea mult, nu aunt pentru mine.
Aceste vorbe m6 supark Duduco. Ia on cell place ; §i
chiar toga marfa lui Costea, ca sa vezi ca pentru amorul tell
aunt in stare sa jertfesc chiar viola mea. Apol Intorcandu-se
catre Costea, il zise :
Fh socoteala Costeo §i spune-mi cell sunt dator ?
Numal de cat, Maria ta, qi scotand un petit de chartie
din shu §i nn condei de pans din calimarile de alama ce purta
la brati, se prefacu ca scrie fli sumarise§te ; iar dupa ce cletina
capul de cate-va oil, ca A arate de cats importanth era suma
ce avea sa pronunte, zise :
Giuvaericalele §i cumaple de rochi costisesc una.... suta...
doe-zeci pungi de bani.
A ! A ! E foarte stump, nu iail nimic, esclama greaca
luand un aer de o sublimi preciatoark.
Tine-le pe toate, adaose fanariotul, §i intorcandu-se catre
negutator, II zise cu mandria :
Vrei sill platen scum indata In bani nacht, safe sh"ti
fat zapis cu diorietn)
Bine ar fi sa'mi platesci in nacht, dar ca sa nu to sup6r,
primesc $i pe datoria ; sa'mi dal ins o politi, cu nume deschis
catre Baron' Sachelarie, sail catre Caminarul Polizache, §i total
so va ispravi.
I) Cu termen.

195
Bine, fie dupa cum zici.
Po lita se striae si se (lede in man. lui Costea, care o primi
facend inchinaciug 'Auk la pament.
In momentul cand se termina aceasta infernala tilharia, un
gemet fa'gusit se auzi in camera. Nimeni nu bags de seams,
afara de Duduca, care deveni paha, ca un cadavru.
Acel gemet ce semana cu urletul de bucuria al demonilor
cind fac sa caig, un sant in laturile lor, era espresiunea infernalei
bucuril a lui Paturica, carele prin stratagema de scum a
Duduchi, devenia stapan pe tot ce'i mg ramasese bietuld fanariot.
Duduca i Costea esira am6ndol din casa fanariotului, multumill
de treburile ce facusere.

CAP. XXII.
1TALIANA IN ALGIR I).
In mahalaua numita in yechime Popa Dlrva,s iar scum Biasrica
Albl dup.& podul Illogos6i, falien fatia Cu casele cele mart
ale De§liului2)se afla pe timpil lui Caragea o plata in mijlocul
cAreia cladise dOmna Ralu o salt de club care mai in urml se
prefacu in theatru. Acest edificiu avea lungimea de opt-spre zee&
1) Subiectul acesteT opere se eompune din fabula urmat6re : CorsariT
Algirulul intr'una din espeditinnele lor, prinsera o corabia florentinn.
in care gnsirn o multime de obiecte de mare prat si cate va auto de
caintorl, pe earl it Mara prisonieri. Intro acesti nenorociti era si o damn,
foum6s1 Impreuna cu un gentilom batran numit Don Thadeo, carobs-
II facea curte de maT mult timp, dar in ion de amor nu dobandea
de cat ura frum6seT dame. Ajungand in fine corsariT la Algir, implirtira
prazile intro eT, dand o parte DeiuluT, una armatoruluT corabii, gi
pis cea de a treia echipagiulul. FrumOsa damn si Don Thadeo co trecea
de frate al eT, fur infatigati inaintea lui Mustafa, Deiul Algirului,
carele inamorindu-se de dansa ca un smintit, dede ordin sa o transp6ato
in harem, iar pe presupusul eT frate it onora en rangul de mare-
Caimacam, si se servea de dansul ca sa comunice frum6sel femei infocatul
sat amor. Intr'o zi Deiul hotart sa termine acest amor de capricil
Chiema dar pe un sclav favorit, si IT dete ordin sit introducli
la clausal pe straina se '1 insuflase atata pasiune ; iar luT Thadeo It
zise, el pe data no '1 va face semn printr'un stranutat repetat de trel
orT, sa WI afarii. Dama veni ; Deiul se simti aprins de un foc neobicinuit
; stranuta de troT orT, dar Don Thadeo aprins si ma! mult de
gelosia, nu voi sn, WI afara, en toate amerintarile Deiului. In fine
comedia se tsrmina, ea Deiul si Thadeo aunt amagitl de frum6sa
dams, iar ea paraseste Algirul impreuna en Liudoro, vechiul eT amant,
pe care 11 regaseste intre sclavii din Algir.
2) Astaz1 ale SlatineanuluT.

197
stinjeni, iar lktimea de nou6 qi dte-va palme ; privit ins din
puntul de vedere al stilului qi altor amanunte architectonice, nu
presinta nimic insemnktor. Interiorul lui se compunea dintr'o
sale de spectacol §i cote -va camere situate la dreapta §i la
stknga salii. Intr'una dinteensele se Linea dulcetI, rachiuri qi
beuturI r6coritOre pentru trebuinta publicului ; iar in cea de a
-doua, §edeak slugile 1Thierilor pe timpul representa4iunei.
Sala theatrului, propriii zisk, avea, trel randurI de loji tape-
-tate cu postav ro§iu, §i impodobite cu perdele de chimbrick en
ciucuri albi. La drepta era o sofa imbracatk cu catifea roOe pe
tare qedea domnitorul, iar mijlocul sklii era acoperit cu lavite
taptu§ite tot cu. postav rosin. Scena se deosibea de restul salii
printr'o cortina pe pind pe care era desemnat Apolon tinend
Lyra pe genuchi. Iutr'un spatia mic ce desp5rtea scena de public,
emu o multime de Beaune §i pupitrel) destinate pentru mu-
sicantiI ce compunead orchestra de pe atunci. Iluminatia era in ade-
'Or curiOsa, del in loc de lampadariu qi lampe, theatrul era
,peste tot iluminat cu lumankri de sou, pine in sfesnice de tinichea
sphzurate imprejurul saliI2). Pretul intrarel era regulat in mo-
1). Mimi mid pe care pun artieli notele in timpul esecutAriT. 1c4sth
numire mai servh §i spre a demostra gradul de perfectiune al
artistuluT de orT-ce instrument.
2) In timpiT domniel lui Grigore Vodh Ghica, trecend pe la noT
Marchisul de Ribopiers Etioiul Rusiet la Constantinople, Domnitorul
luh mesurl spre a 'T face o primire maT distinca. Astfel dar Intro alto
tratamente ce 'T fact', II invite qi la an bal public dat in onoarea luT.
Marchisul se duse la bal maT molt ca sg observe gladul de civilisatie
.al societateT nostre ; dar mgthshrille, qalurile §i mai cu s6nag diamantele
ce vgzu la damele Romgne it surprinse ; cad numal diadema,
eercei gi ghiordanul cucOnel Z * ** M *** costa pests an mihon; din intemplare
Marchisul f,T arunch privirea qi asupra iluminatiT still, li
cu
destula surprindere vgzu ca era iluminatg en laminhrT de seh. A doua
zi venind la curte qi find Intrebat de chtre domnitorul, de a petrecut
'bine sail nu, Marchisul respunse, ca luxul cuc6nelor nostre este egai
en al nobleteT din Petersburg, numaT un lam nu 'mT a placut, zise
el domnitoruluT.
Ce lucru ? intrebg Vodg Ghica cu nerlbdare.

198
dul acesta : Lojile de mijloc se plateau cite un galbetr, si era
lasate pe seama boierilor celor marl, a consulilor si altor persoane
de distinctiune ; lojile do jos si cele de la al treilea rind
se plateafi cu lei zece, si erai comune pentru top', eel ce voiaii
a le inchiria, iar parterul se platea cite lei trei de fie-care
persOna.
La opt Septembrie 1818, pe fatada teatrului despre care
vorbiram, era lipit un afis scris in limba greceasca si tiparit
in tipografia boierilor Clinceni. Acest afis vestea inaltei nobilimi
§i respectabilului public de pe atunci, ca PI seara acelei zile
era sa vaza si sa auza opera Italiana in Algir" de compositorul
Ioachim Rosini.
Acosta opera find anuntata de mai multe on si inca nerepresentata,
atitase f6rte mult dorinta publicului de a o ved6.
Amatorii dar de teatru venisera en dol ore inainte deschiderei
teatrului, spre a'si cumpara bilete de intrare; si ca sa fuga
de uritul ce pricinuesce asteptarea, unii se plimbaii formand
midi grupe si discutand despre diferite cestiuni de care se
interesat iar altil formaseri un mare cerc imprejurul afisulni,
si comentau musica si intriga piesel cum se pricepean. E trage
die, ziceati unl Ba este comedie, respundati altil, afara de
cacti -va infatali, can land cuvintelele drama giocoso" in sens
materialii, afirmai cu aroganta ca nu este nici tragedia, nici
comedic, ci jalnica priveliste cu jocuri si cantice !.
In timpul Gaud se petreceati tote acestea, pe plata si inaintea
teatrului, se deschise o use, k;i se vezu capul eel plesuv si
fata cea galbeni si rece a neamtului easier Privitoril ce pen6
aci asteptail linistiti, cum vezur6 pe easier, navalira toti de °data,
si incepura a cere bilete cu un zgomot fOrte mare.
Luminarile cele de sett, al carom fum strica aerul Wit
Cat despre aceasta, aT drepta,te, archon Marchis ; dar la noT numai
Domnul are vole s4 arz4 luminarT (le c6r1, eel alp cats sa anti
de seq.

199
Neamtul ins6 risi vindea marfa sa cu singe rece si dupi
regula, fari a se tulbura cat de putin de cererile ce i se adresaii
in numele celor mai marl boieri al Orel; dar sand auzi strigand:
Lojea marelui Postelnic Andronache Tusluc" tail numai de cat
biletul si'l dede cu atita grabire, in cat era aprOpe sa uite a
cere costul el.
In fine pe la Opte ore si jum6tate dupi am6zi, portile
teatrulul se deschiseri; publicul incepu a intra iniuntru Bala-tat
cu temenele de arnautil ce format. garda de on6re, si in putin
timp lojile tsi parterul se umpluri de piivitori.
Directorul teatrului, find insciiatat la timp, ca in acea sera
era sa vie si Domnitorul impreun6, cu Ma ecpaiaoa sa (suita sa)
osebit de alte infrumusepri de ocasie ce facu, dede ordin a
se lumina teatrul cu luminirl de cork care de si produceti o
lumina fOrte slabk emu ins6 de ajuns, ca sa fad, a schinteia
in mu de culori diamantele si alte petre nestimate grimidite
pe cerceil, fuliile si ghiorclanele coc6nelor.
Intr'una din lojile curtii, sta Beizadea Costache Caragea
impreuna cu doi fanarioti si ckllatmanul Ciribus, favoritul si
neseparabilul soil amic. Acest frumos si libertin pricipe privea
grin tette lojile ca sa gisesci vre o frumusete necunoscuta inca
de densul, spre a o face victims plicerilor sale. Dupi ce ficu
un gir de privire peste tot teatrul, ochil 'di r6maseri infipti
asupra unei june femel, care pe lingi o rare frumusete si elegaup,
avea si un costum din tole mai la moth', si mai bogate.
Ea era inbricati cu o rochia de catifea pitlaginie cu peptil
ridicati, si cu minicile strimte dupi moda de atunel. Mijlocul
it avea inchis cu un colan tesut in f. sirmet ; iar in mijlocul
peptului avea o mare floare de diamant, care find puss pe
rochia cea de coloare inchisk strOlucea cu mai multi tarie.
Glitul el era acoperit cu simiset de blonduri de Wanda, si en

200
un ghiordan. (collet) de smaragde qi safire ; in urechile sale
cele delicate eraii atirnati ni§te cercel de diamant marl §i strilucitorl
; pe cap avea un fes alb de Tripoli legat imprejur cu
o sangulid albi cusuti cu mitase §i fir, ale cireia estremititi
formai un frumos nod in care erai infipte do6 flori de diamant .
Dupi ce Beizadeaua o privi cu multi luare aminte, se intOrse
atm Hatmanul Ciribu§ §i il zise :
Costache 7
Auz Maria ta.
Cunosel to pe cocOna aceia ?
Care, Maria ta ?
Aceia care Bade in loja de l'angi a Contului Prusienesc.
Carkbus privi cu luare aminte locul indicat, apoi respunse
cu mare lini§te :
0 cunosc Maria ta.
Cine este, spune-mi ?
Este fata lui Mihalache Ciohodarul.
Si vedem, pare ci'mI aduc aminte ; cum al zis ? .. fata
lul...7
Fata lul Mihalache Ciohodarul din Isvor, §i acum tiit6re
a. Postelniculul Andronache Tusluc.
Da, da ! imi aduc aminte, o cunosc.
Vel fi voind p6te A, o visitezi, adaose Cirabu§ cu acel
interes, ce mica pe tot junii eel demoralisati, cind li se presinti
mull ocasiuni de desmerdirl simtuale.
Ti-am zis ca o cunosc §i credeam ca intelegi nolma acestul
cuvent laconicesc.
Pe dud se petrecea acest discurs Intro beizadea §i favoritul
WI, Seleam C6zqul curtii domne§ti intra in teatru §i anunti
yenirea Domnitorulul.
Vestea aceasta facu si se nasca un freamat in tot publicul,

201
earele altepta venirea principelui cu acea nerabdare §i _ruriositate
proprie multimel §i glOtelor societatii.
In fine principele infra in theatru cu aerul ail de marire,
pe care fanariotil sciu foarte bine a'l imita. Publicul strigi de
trei on : Sa traiasca Maria sa ! apol se linisci.
Representarea incepu prim frumosa uvertura, sulfa de celebrut
Rosini in momente de o fericita inspiratiune, qi merse inainte
pens la faimosul tercet din care se formeazi finalul primulul
act, dupa a caruia terminare cortina se lass, iar publicul
din parter qi chiar din loji e§i afar& ea FA se ratoreasca.
Dupa 0 mica pausa clopotelul dedese semnalul inceperi actului
al doilea. Spectatorii se apzara pe la locurile for §i se pusera
a asculta cu mare atentiune frumOsele melodil ce se coprind
xi in acest act ; dar pe cand represintatia ajunse la scena in
tare Mustafa Deiul Algirului tramite pe sclavul Lindoro sh*, theme
pre Isabela, iar lui Thadeo eaimacamul s6ii, ii zice ca pe
data ce se va auzi stranutand de trei on, si iasi afara...
Pe acest timp doi Condicari de divan ce §edeati pe o lavita
.§i ascultaii opera, incepura a vorbi intre de* .si a ride ca ni-
Ilte nebuni.
Este curios dar forte adeverat, zise lesinand de ris unul
&Entre eel* doi Condicari, adresandu-se Cake eel -l-alt.
Despre ce este vorba, Aspunse eel Intrebat zambind Mfg
sa scie pentru ce ?
Prive§te to rog mai cu bagare de semi la ma co si
petrece pe scena, §i vei vede ca somata ca doul picaturi de
apa cu ce se petrece in casa Postelnicului Andronache Tuzlue.
Si ce se petrece in casa acelui boier ?
Lucrurl marl neni§orule, gugumanil ne mai auzite ! WA:
pe cucoana aceea care Bade in loja de MO Eliciul Prusiei ?
uita-te bine la densa ; vezi cat e de gatita ; diamantele §i ru-

202
binele snnt aruncate pe dAnsa cu lopata, par'ca e brezaia, sad
telelaca.
-- El bine, o vez.
Acea femeie este tiitOrea Postelniculul Andronache Tuzluc.
Bravo, e frum6s6, de minune.
Asa este precum zici, dar eu unul m'a§ lipsi de asemenea
frumusete §i fericire.
Da de ce, bei-mu
Pentni ca l'a lasat in sapl de lemn ; l'a rant pe om
venza doe mo§ii pan'acum, §i mult putin ce i-a nal remas, o
s'a se strige maine poi-maine la mezat de care datornici.
armanul om ! 'Ate ca l'o fi iubind, §i dragostea amete§te.
Asa nu mai crede, nu'l iubesce de loc ; §i pentru mai
mare ocara a bietulul om s'a indrdgit cu vk'tafur lui de curte,
§i'l tOca starea rara mustrare de cuget.
Ciudat lucru ! Dar is spune-ml, cine este acel fatal de
curte ?
Este un oare-care Dinu Paturick un opincar de la Skuieni
§i un §iret de n'are pArechie.
Dar bine m6 Irate cum s'a alaturat el
tel nic ?
pe MAIO Pos-
A venit in curtea lui cu picioarple gble, §i trentdros ;
bietulul om i-s'a facut mil& de dansul, -Pa
imbracat, l'a dat la.
scoald ca s'a invete carte greceasea, l'a boierit, l'a pus in huz-
met : §i el drept multumire pentru toate aceste phrinte§ti facet
de bine, II mananed starea §i '§1 bate joc de cinstea 1111.
Curios lucru ! Dar bine, nu s'a gdsit cineva sd '1 deschiA
ochii, §i sa '1 scape de aceasa pritipastie spaiminatOre
-- Nu stir zeii ; sti.n ins ca*, en unul de all fi dintre eel
mai de aproape prieteni al lul n'ai cuteza
madeao a nest&
s6. '1 dad sfat in

203
i de ce sa, nu'i fad acest bine ?
Pentru ca, m'as invrajbi cu densul.
Nu inteleg nimic.
Asculta mel frate : Omul dna apnea si caza la o patima,
oare-care, p6te s5!1 sfatuiasca tOta, lumea, chiar Dumnezeil de
ar veni si 'I-ar zice sa 'si vie in sim-tiri, el nu '1 ar asculta,
ci va merge inainte pan ce va da in prapastio.
Un mic sgornot ce venia despre usa teatrului, dede ocasiune
unuia din spectators a se radica dupa 'mita., si a privi in
partea in care se afla col doi Condicari. Acel om era Postelnicul
Andronache Tuzlue ; el auzise tot ce se vorbise de densul,
si voind sa cunOsca mai bine pe cele don() persOne, ce se ocupaii
de trebile sale, se servi de acea ocasiune, ca sa'l 06 privi in
fala.

CAP XXIII.
SL UGILE B OZERESCI.
Pe child Urea societatii din Bucuresci petrecea in sala teatrului
ascultand musica lui Rosini, si privind magnificul fast allui
Caragia si al copiilor seT, intr'o camera alaturi cu sala
teatrului emu adunate tote slugile boieresci si asteptak acolo
e§irea boierilor din teatru, ca sa le ajute a se sui in MAGI si
a'i duce pe la casele Tor.
Camera aceasta era Mile spati6sti si mobilati cu paturi de
lemn inve'lite cu rogojini. Un mangal de arama plin cu carbuni
aprin§1 slujea de incklzit, §i un felinar Cu patru luminari spanzurat
in mijlocul easel, procura lumina trebuinci6sa.
Intre slugi (feciorI)esista de mult timp un fel de ierarchil
intocmai ca cea din clasele boierilor : boier este Marele Ban,
tot boier este si Pitarul §i etrarul ; dar Banul §i eel de seama
ltil §ed la mask cu Voda, pe cand boierasii eel mici tremura
de frig prin sali sail aprind ciubuce boierilor celor marl.
Fecioril de pe la boierini eel marl plecand de la aceasta regull
de distinctiune, ocupati in paturi locurile cele mai bune,
iar cei-l-alti sedeati until Fang& altul inghesuiti ca sardelele in
but6ie.
Feciorul Banului X*** dupa ce implu ciubucul stapanului
sell si se infasura in giubeaoa imblanita cu samur tot a stapa-

205
nului sell, se trinti in pat cu nepasare §i se puse a fuma ca.
un Cadifi. Feciorul Vornicesel G*" intOrse maloteaoa stgpines-ei
pe dos §1 se imbraca en dansa, apoi dupa ce facu un fel de
perna din §alul §i sanguliile ei cele de mare pret, puse caput
pe densele §i se lass in bratele somnului. Cati-va din feciori
ca sa goneasca uritul incepur6 a juca calif pe fundul iqlicului
Mare lui Clucer T***, iar cel-l-alti r6maser6 cat-va timp far'
un fel de nemi§care amestecata cu o uOra somnolenta.
Ionita, ast -fel se numia feciorul Banului X*" terminand
fumarea ciubucului, tu§i de dou6 trei on cu ifos bolerese,
apoi zise celor-l-alti :
Still una baeti ? mie'ml e sete ; tine face cinste 7
Eii, respunse unul dintre feciori.
Bravo Dumitrache, bravo ! ai semne de procopseala, adaose
Malta vesel pentru aprobarea propunerei sale.
Are dreptate sa faca cinste, zise un alt fecior cu aer
de gelosie invederata.
Da de ce ?
E ! E ! S. traiasca stepana sa §i coconul Costache-
Si de ce sa tradasca spune-ne §i nod ?
Pentru ca Dumitrache al dumneavOstra, Dumitrache al en
cinstea, este mijlocitorul lor, dar o A, sparga dracu opincile,
§i par'ca v6z pe Dumitrachita al dumneavatra batut la falanga
sail sdrobit cu topuzul.
Si de unde soil tu t6te acestea ? intreba Ionita.
MO intrebi de unde qtiii ? E ! e ! baieti. EA still tot ce
se vorbe§te p'in bite casele boieresci ; cunosc chiar cele mai
ascunse sfaturi ale boierilor.
Dar bine cum le afli Me acestea 7
Asta este iuschiuzarlicul met'.
Spune-ne §i nob cum faci tu de afli t6te tainele boieresci ?

-206
Cat despre casa stapanu-meil, still tot ce petrece lute-
Ansa, cad cum vine cate un boier strain sail alt cine-va, ea
intro dupa d'ansul si ca sa nu se bage de seama siretlicul meil,
une-ori m6 prefac ca mut un scaun de la un be la altul, alte
on netezesc macaturile pe pat, implu ciubuce, sail pun apa
prOsp6ta in caramfile. In timpul acesta boiaril vorbesc si verzi
si uscate, fara sa le tread prin minte al ascult ; eu in36 le
bag We la cap tsi m6 folose3c de dansele la timp.
-- Ei bine cu stapanu-t6ii fad precum zici, dar cu coc6na
Jul ?
Mult mai bine : m'am imprietenit cu fata''din (Asa tsrmi
spune t6te tainele stapane-si.
Buda si acesta ; dar is spune, cum afli tainile celor- l'alte
case boieresci ? aci sä to vedem !
MO due in t6te zilele la pivniTa de la Slatari, unde gasese
pe toti fecioril de la casele boieresci ; aduc numai de cat
-o aretmesd.0 de vin chihlibariu, §i dati cite un ichilic2) Ia
tali fratii, apoi incep havadisurile ; §i scim cu toti ca in adunarile
n6stre nu se vorbeste de cat de trebile altora. Eu fac ca
filosoful : vorbesc putin si ascult mult, adica imi fac capul
ceaslov de havadiourt, lira ca altil sa Oa afla ceva de la mine.
Ia spune atom da uncle stiff to ca o s'o pap, Dumitrache ?
Ascultati : Astaii m'am dus cu coconul la Mitropolia si
,dup6, obiceiul meil, am intrat in cantalaria tsi am auzit cu urechile
mele pe Logofatul MitropolituluT luand tacrirul visitiului ; ca
mane o sa vedeti tsi pe nenea Dumitrache inchis la Sp6,tarie
si batut la talpi.
Pauli pofta'n ail, nene Tudorica, respunse Dumitrache
1) Arilmest. este .m.gsura ocalel sail a jumiltittil de °ea, Until din
tinichea sari din alt metal.
2)Ichilie, se nume§te mtsura de 50 dramuri.

207
cu nepasare. M! -am luat eil m5surele mele, adaose el. Cum of
duce pe cioc6ioa3) acasa, lini sting
d apuc la san6t6sa.
catrafusele (bagajele) si
Iar p'ana atunci sa bem vinisorul care ni'l ai ragaduit,
esclamara mai multi dintre feciori, lingandusi buzele
beuturel.
de pofta
Da! da ! sä bem, de ce nu? zise Dumitrahe trantiud de
-pat un dodecar.
Tata baieti din partea mea, adaoga el ; mai puneti si
vol ceva, si sa'l tragem o mancare de carnati si o beutura de
vin, sa ne tine urechile.
Aferim Dumitrahe, aferim! esdamara toti ciocoil de °data,
ipol doi dintre densii luand banil, se dusera sa cumpere vin
si carnati.
In fine aceste demoralisate slug! mancara si beur5, cat-va
timp, iar dupa ce se cam ametira de yin incepura a petrece pe
socotela stapanilor lor.
Ce am auzit, me Gheorghe, ca stapanul t6i1 A, tine cu
sor5,-sa ? Adevarat este me, or minciuni ?
F6rte adevarat, ba Inca 11 -Vick* starea mai reu de cat o
Wapiti de carciuma.
Dar stapanu-t6ii cum merge cu cartile ? zise Ionita, tndreptindu-se
catre feciorul vorniculul I*" F"*
RN nerdsorule, Ali de tot. A remas sarac lipit, n'are
nici cu ce sa plateasca irniclicul 1) slugilor.
Dar bine m6, ce a Mout cu atata banet ce'i a rtimas de la
tata-sou ?
A dat tot in carti.
8) Boierii mimosa pe slug ciocoY, iar slugile dal acest epitet boilirilor,
1) Portia de pane §i mancare ce se dit slugilor pe fie care zi.

208
Da stapina-ta, mei Tomo, cum merge 1
Foarte bine ; in lume se aratk ca este cea mai evlaviOsei
-muiere, par'c'ar fi o calugarip, ; dar intr'aseuns,
cocon tontoroiul.
Al fugi d'aci, nu to crez.
jock pe bietni
Crede ce'i spui ell; a prins'o alaltk en cu Hatmanul
Cirkbuf3.
Ce spul me Tomo !... El, §i acum a prins'o ?
Coconut aflase de mult vieleougurile el, §i se prefaces
ca nu §tie nimie ba inca a chiemat pe Hatmanul Cirkbu§ §i'l
a zis WI lase femeia in pace cad' la d'impotrivk il va face
una de'l va pomeni cat va trki.
Hatmanul, luand tote acestea drept glume, i§1 urma dragostea
cu cocoana dar o pali cal se p6te de bunk.
Coconul sc6se vorba afark cal:aka la o moqik tocmai pest&
Olt, §i ca sk dea mai mult crezament acestei niscocirl, chillmi
pe vizitiu, §i &Va cu cucOna II porund sk dea careta la nean4
s'o dr6ga, si potcovesel cal §i si maga hamurile. Cand t6teacestea
fars gata, porunci skI frigk un curcan WI cumpere
icre, licurini qi ghiudemuri, umplu §l cateva clondire cu yin §i
rachia, rli le puse la, scatolck; in sfir§it racu atatea pregatiri in
cat nimeni nu se mai indoia despre alltoria sa, iar dupi acea
se sui in carets §i pled'. °Nona cum it vazu e§it pe WO.,
cerise un rava§ Hatmanului Mau§ ca sa, via indatk. Hatmanul
veni §i petreeu tOtsa, ziva in oftkri §i imbrali§kri, iar colea pela
doue-spre-zece ceasmi. se . desbrack de hainele sale i se
imbrack cu anteriul de n6pte al cuconulul; apol dupa ce'§i
aprinse un ciubtic *i trase dinteensul de sate -va off, se sui in
pat lingl cucka. Dumnezeii insk nu'i ajuta, gel' toemal eand era
dragostea mai mare, se pomenirkcu eeconnl in mijlocul iatacului
cu un iatagan in mans, par-ci e§ise din panant. Bietul Cirkbq

- 209 -
Dina Mull A invoindu-se ou Kir Hostas.-
Fait( ii ula 14 10 Daub Ifs Lula tall.

210
inmarmuri, de fries, coc6ni ii Toni isterico. Coconul stete putin
p ganduri, apol zise: Bine naU Carabus, ast-fel r6splatesti to
prietesugul si inerederea mea ? Nu raspung nimic ? ast6Dta (Ur
hot de cinste casnicesca, ca te-oi invata t u minte !
t
&dud aceste vorbe, deschise usa putin i incepu BA, strige :
Gheorghe, IOn Iordache, !... N'apuci sa sfirseasca, i nuin
de cat veni valaful, vizitiu i doul tigani.
Ce poruncesti cocOne, zisera el intrand in mit somnerosi
si zap-ad-V.
Luati pe coconasul asta i duceV-1 in sacnasiu.
Numai de cat coc6ne. El lima pe bietul Maims _de
suptioii dusera tiris grapis in sacnasi.
Coconut remaind singur eu cuc6na, incrucisa manele la piept
i cletinand din cap ii zise:
Bune sunt astea Elen uto drags ? Asta este resplatirea
care'mi dai, pentru stradaniile melt) ? pentru dragostea mea
Sa peri din cask, talanito, eaci pe vial Dumnezeii to omor !.0
Dup5. acea trecu in sacnasiii infuriat i trase o bataia tapana
lni Carabus, apoi it despuia In pelea goals, i1 unse cu pacura
peste tat trupul, i dup5, co'i puse o parechil de c6rne inchise
cu lacatu ca a nu h' p6ta, stete, ii dote brinci din curte afark
Era -pe la un cos din n6pte. Lumea furnica pe drum. Con
vkzu dar pe Hatmanul megru ca un bivol di cu cOrnele 'n cap
,incepu a 'I do; cu huideo in cat biotul om ne mai sciind ce sa
Tad, o lua la fug& si se aSCUllfie sub podisca de la sfintu Ilie
dupri pudal calicilor ; -dar niei acolo nu '1 lasara in pace can
maha!alii prin latratul i urletele for cele grozave.
In sTarsit esi de sub podisca Ai porni eatre strOja la o vie
a sa, ca de acolo sti trimita sa 'I aduca haine de primineall
di
cele-alto.
Ajangend la vie, incepu a bate cu tarie in usa vieralui earele

211
atlanduse toemal in somnul d'intaTil, si nevoifid O. se se`61e,
trathise pe un argat sa vaZa tine bate la usa, Argatul, dupa
ce s6 scarping in cap de mai multe, ori, se dus6 sa deschida
usa ; dar cum v6zu pe 114tmanul in starea In care se atla, incepu
sa sbiere ca un nabadaios §i inchise usa cu repeziciune.
Dar ce al, m6 izeghzobule, striga vies ul suparat ea i stri-
-.
:case somuul.
Ce sa, am, 6ca a venit dracul sa ne ia.
Ba to -o lua pe tine, nevoiasule. Deschide usa auzi tu
vezi tine este ?
Da nu 11 am spus m61 omule, ca este dracul ?
Vierul sari neefijit din pat, si inbrancind pe argat zise :
Cine bate la usa ?
Eu Ione.
Cine esti tu ? respunde.
Sunt stpanu t6ii, nu m6 cunosci ?
Vierul deschise usa, dar o inchiSe iarasi cu repeziciune, crez6nd
.ca a vezut pe dracul in adev6r.
-- Ci deschide °data m6 hue, nu in6 tine in frig.
Nu deschiz en dracului.
Dar ea aunt stapanal tail, nu suet dracul. Deschide co
anor de frig.
Nu deschiz cad esti dracul cu glasul boierului.
In sfarsit dupa mai multe Sbuciumari, vierul ii deschise usa
i i1 priimi in cask iar dupa aceia puse cazanul pe foc si'limbairt ca p'un copil mic, apoi tramise la carte sa7i aduck haine
si un ferar ca WI
scOta, coarnele.
Ce spui tu m6, Tomo ! esclamara ciocoil cu mirare, sunt
astea adev6rate ?
Adev6rul curat fratilor.
Bre dar asta seamana a basm.
si

212
Abia se terminase povestirea aasta, §i de odati intri un seimen
spitaresc §i zise cu glas resunktor : S'a apart teatrul
copil ; aide, e§iiI de strigaV calelcile stapinilor voqtri.
Un om onest t s'ar fi scandalisat privind pe acele slue,
neru§inate cu ce grabi se desbracail de hainile boierilor, tiii cum,
se sileaa a le scutura de praf §i a le netezi, ca si nu se cunoaseit
reaua intrebuintare ce suferisera ele in timpul repreetntkil
In fine privitoril se duserl toti pe la casele lor ; teatral
inehise, qi totul infra intr'o perfecto. lini§te..
se

CAP. TXXTV
C 0 CHII VE C HI
Costea Chiorul, primind biletul lui Piturici, despre care am
-vorbit tntr'unul din capitolele precedent°, se imbrick in grab
-cu giubeaoa, si luind dupi masi un catastih de dare si luare
-se duse cu mare iut615, ca sk se intilnesce cu complicele st,A.
Ajungend la Oda caselor Postelniculdi, iii ridicii guleriil
giubelei in sus si rasa caucul pe ochi, ca sk nu fie cunoscut de
slugele curtil , apol dupi ce arunci o privire raped° peste ati
curtea, $i se asiguri ca nu l'a vezut nimeni, intri in galeria
beciurilor de sub case, si de acolo in odaia lnl Piturici.
Ciocoiul se afla in momentele acelea resturnat pe pat, si
absorbit in meditatiunI; dar cum auzi sgomotul 41 ci vezu pe
Costea intrind, se sculi dupi pat ca sil prian6sci.
Bine al venit Kir Costeo, II zise cu un surfs silit.
Bine to -am gasit cuc6ne Dinule, respunse ciretul neggator
,compuindusI trisurile fetel dupsi, imprejurare.
Ia spune-mi, cum mergi cu alisvelisurile I
Dupi vremi, cocOn° Dinule.
Scil la ce to -am chemat ?
Nu scat, dar tmi inchipuesc ca pentru rafairea socotelilor
-dintre noi.
Bravo Kir Costeo I al ghicit. Si incepem' dar ?

214
Si incepem.
Ciocoiul inchise up. pe Sin launtni, §i- scetand un catastih
dintr'un sipet, zise lul Costea :
Sä paravalisim mai intai condeele ca sa vedem data se
potrive§te catastihul met cu al dumitale.
Costea deschise catastihul seri, §i citi tote tirguelele facute
de Kira Duduca §i de Postelnicul. Paturica v6zand ca so potrive§te
cu insemnatura sa, zise cu aer de incredero :
Destul Kir Costeo, nu mg citi ca to crez; apol scotend
de sub brill dou6 hartil indoite zise
Iata foia ae socotOla ischlita de dumneta,. iata qi telchereaoa
prin care fad cunoscut cat6La marfa venduta, al primieo inapol
prin mine.
E forte adev6rat.
El Kir Costeo, is spune-mi acum cat o Wmi ceri la
mita pentru ca al luat parte la acest ali§veriq (daravera)
pren cut.
Costea incept WO r6suceasca mustata cam pus, pe grin-dun,
apoi dupa, ce privi pe cioc,o1 cu un zimbet perfid zise :
Sä impartim pe din dot6.
Ce ai zis ! pe din dou6 L.
Da ; pe din done.
Dar bine, asta'i furtipg., nu mai e negutatorie.
Ba furti§ag nu gluma ! cu deosebire numai ca hotul ceI
mai mare nu sunt en, ci domnia-ta qi Kira Duduca.
Paturica nea§teptandu-se la atata obraznicie din partea lui
Costea, se cam uimi, dar viindu -i in sine, zise
la las& glumele la o parte Kir Costeo, ql spline-mi cu
ce to multumesti pentra trellora aeeasta 1
Am zise odatil
Dar bine mg omule, nu e prea mult I sall dau dou6-,
zed qi and 1$ Bata.,

215
E prea pupa, cocOne Dinule. Asta'i treaba de puraria, si
dumneata scapi cu una cu alta ; dar pe mine me da p'in targ
Cu capu ras, §i me duce la ocna parisita !
El bine, fie trel-zecl, fie tree -zec,1 §i cinci ?
Sell ce, cocke Dinule, adu mana'n c6 , patru-zeci la suta,
§i sa nu mai fie vorba.
Fie precum zici, adauga Dinn, gandindu-se la ocna para-
al.& -
Fanariotul seOse banil ca sa rlifuiasca socoteala, dar Paturid,
II intrerupse zieind :
Dar bine despre mosie nu'mi vorbesel nimie ?
Asta'i alta treaba. Da-mi lel zece mil ce am cbeltuit pi.
ru§fetufi, §i Ma zapisul adevetit de Maria sa si de Hatmanie.
Dar is spune-ml cui al dat acele rusfeturI ?
Am dat, me rog dumitale ban, lei and mil starostil de
netuttitmil), ca sä nu amine venzaroa. Am dat lul Telal-bap
lel 1,500, ca sa nu strige p'in tote rospluiile, cid me temeam
sa nu easy musteril multi sa ne strice chilipirul. E I am dat
zarafului (ca4ierulni)de la Cochil vechi lei una mie, ca sa nu'mi
face zadufurI (greutali) la numeratOrea banilor, done mil de lel
am dat havaetul mezatuldi, ears ceil-alti chid Bute, 'I am dat
baccii§ iamaccilor si ca'emgilor. Fa acum socoteala §i veil ?
Bine, fie precum zici. Ado seapte-zed pungi de bani si
zapisul mosid.
-- Bucuros beimu ; si pe data II numera banii, dandu'l, si
zapisul in mama.
Acum sa vorbim despre cele-l-alte done mo§il ale Postelnil.
enlul ce se vend mane la cochil vechl.
1) Slarogtea de nrgut6orT era ales dintre boilirinasi : el presida
Bauman negutetorilor ce forma pe xtimel CuelnI vaelai seat. Trib. de-
Comereiti, ci avea dreptul ti pdrtc barbs.

zise :
- 216 --
Costea sc6se orologiul, si v6zand ca aratit 4 ore turcesci,
Pe mane, woke Dinule, cad' e cam tarzia, si mil is
streaja.
Dar uncle ne vom gasi mane ?
La Cochit Vecht.
Bine.
A doa, zi era sa se fad marl venzarl prin mezat. Starostea
de negutatori venise foarte de dimineata la starostie, si ca un
bun amploiat ce era, isl pusese in regula hartiile tuturor obiectelor
ce eraii sa, se vanza in acea zi, Negutatorii ce compuneau
Consiliul starostiei, era' alesi dintre lipscani, ginveargii, argin-
-
tari si cojocari subtiri, oameni cu cunostinte speciale despre
pretul obiectelor ce se vindeail In mezat.
In ziva aceia er' pas° spre venzare Ida multe mosii, intre
care figurail si tale dou6 ale Post lnicalul Andronache Tuzluc ;
patru vii ludatoare, doua vii paragivite, ease perechi de case,
diamanticale si blanarii.
Viinzarea incepe de la haine si giuvaericale. Aerul r6suna de
glasul eel tare si tipator al telalilor care faceau din caraghiostac
§i datoria fuctiunei lor un co identic. AcIti oameni fire
pudoare, eel mai multi armeni si greci de °rigida, voind si dea
un aer comic meseriel lor, strabateail piata Masud gestuii cornice
§i strigand din toati puterea plamanilor : doua mite de lei
binisul Boerului Z * * *; o suta lei maloteaua cucoanel E***.
Areciii ? ! Areciii ? ! .. odata....de de doua or!..., tine da mai
mult ?
Era foarte trist pentru un om cugetlitor a privi cum aceste
obiecte de mare pret treceati din stapanirea boierilor intea ciocoilor
procopsiti de deni, care le cump6raii cu pretnri foarte
scazute, si le platea en ban! furati de la stapanii lor.

217
--
Printre multitnea de curioqi adunata aeolo mai mult ca ON
petreaci timpul de cat spre a cumpara ceva de la licitatie,
figura $i Costea Chiorul impreuna cu Paturica. El §ezuri cat-va
timp lini ti i ; dar dud veni randul mo§iilor a se striga la mezat,
Costea zise lul Muria :
Cocoane Dinule, facem vre-o trebsoara astizi ?
316 mai intrebi I d6r n'oi fi venit aci de florile marulni.
Asa crez si ea
alte trebi de ficut.
; dar voiam sa sciti, cid mai am si
El bine, is spune-ail, ce o fil'ml ceri ca s'emi cumperi me -
§iile stapanului met ?
Cinci la pungh dupa invoiala cea vechi.
Te-al dedulcit de la mo§ia R6sucita, dar nu este in t6te
zilele Patti.
El bine, fie patru.
A§a imi mai v ne la smoteali.
Si facein inscrisurile ?
Si le facem.
Costea intri intr'o pravalie, §i ficu inscrisul acesta :
Dina mo ii §i anume : Plinsnrile §i Chinuelile din slid Buzill
ale Postelnicului Andronache Tuzlue le-am cump6rat pentru dumnealui
Marele Pitar Dinu Pitarica en banii dumisale, iar
oil aunt numai vechil din partei. 1818 Sept. 23
Costea Bogasierul.
Poftim boierul3, zise Costea, and inscrisul in mina
lui Piturica ; di-mi acum banii, i luc ul e ispravit
Ce bani imi ceri ; nu stiff ca aunt Same§ la ITitminie ?
'Vino inane sill ail tescherea ca s'aii primit pretul acestor
moii.
Voiti face precum porancesci,
Dap& ce acesti Wharf puseri la We nerwinoasa for spetulatie,
se despirtira. Piturici se duse la Hitminie, iar Costea
r6mase 1a Cochii vechi ca si (ampere mo§iile.

CAP. XXV.
ILIAI?EA HATMAN1E
Hatmanul eel mare era (3,ecutorul tuturor decretelor domnescI
ei al hotiririlor divanului, relative la implinirea de datoril,
clironomil, venzari de moeil case ski altele de felul acestora.
Hatmanul mai era dator a infatiea prioinele de jude ai inaintea
Divanului. In ceasul a esta el sta pe picioare liana in mini
un baston de argint, semn al dregitoriei sale ; iar cand pirerile
boierilor divan* ereaii impirtite, lua §i el part; in desbat ere
de o potriva en judecatoril.
Personalul cancelariei acestel autoritati era. compus de un Same§
insarcinat cu pistrarea banilor ce se depunea acolo ci en
tinerea corespondintel, un Condicar §i cati-va scriitori, cease zapcii
pentra implinire de bani ci infili§irI in Bucufeecl, si cite unul
de fie -care jadet, tot en asemenea indatoriri. Osebit de acectia
Rambla avea un steag de slujitori e1 mumbaeiril) cu care se slnjea
la impliniri de bani ei esecutiuni.
Localul se compunea din opt camere ce format" o casi cu
dou6 rinduri: in rindul de jos eedeaii slujitoril, iar in eel de
sus era cancelaria Hitminiel a.§ezati in felu acesta: una de
........,........1
') Mumba§iril erati pe atuncr acea ce este esttt-g esecutiunea politi
eneesci.

219 --
cele mai luminOse camPre era destinat4 pentru mare% Hatman,
alta pentra same§al Impreuna cu ce1-1-alp amploiap al s61, iar
In cele-l-lalte douti se 'Astral banii impliniti §i obiectele de
pret lasate in depositul Hatmaniel.
Odaia Hatmanului avea un pat lung Infundat §i inpododit cu
a§ternuturi de cele obipuite pe timpii de atunci; mai avea §i
cite -va Beaune, pentru trebuinta persOnelor ee veneaii sa, reclarne
ajutorul acestei, dregatoril In diferitele for interese.
Mobilierul Sameliel se compunea dintr'un pat Mite mic pe care
§edea Same§,11 91 o mass rotunda pe care scria el.
Ling& maul din paretii camerfi se afla o lavita lunga pe
care §Pdeati Logofetii §i Iamacil trebuinciosi pentra scrierea
portmeilor §i trecerea in Candid a banilor Hitminiei; iar in
fandul acestei camtere eraii dou6 lazi vechi pe care sedeati caliva
copii luati pe pricops6la si se esersail la scris chip& modelu
acesta:
Col co se gile§te la invEStatura §i cu glildurile sburdalnice,
aceluia pop WI zici came cu ochi, iar nu om cu Iproci.
Pe la dolt() ore turee§el 1), un sgoinot ce se Licea prin curtea
Hatmaniel, anunta venirea Samesului la cancelarie. Condicarnl,
logofeteii §i iamacii in dintandu-se despre aceasta, I§1 strinsera
gibelele la pept §i puind mama dreapta d'asupra inimel, priimira
pe boierul Same§ cu capetele plecate pad, la pamant.
Cum intra Same§u launtru 1§1 scOse giubeaoa qi o dede
undi slujitor carele o scutura, §i o puse pe un scam; alt slujitor
Ii, tram din piciOre cismele cele rose de pele de tap; iar dupa
avea Same§ul se sui in pat $i scOse dintr'o mica ladita cOte-va
plicuri pe care la puse pe mica sa mesciora, §i incepu a le desfacer
pe tind cL a cads, prin teensele cu o nerabdare v6zuta.
1) Doug ore tunnel lac noug Qi jumgtate europeneacT.

220
Hartia, ce cauta el, era o jalbi data de Banul IL G. titre
principele Caragea in pricina unel petre marl de smarand saa
asfiud pusi in pistrarea unui bdncher §i mai in urmi la Hitminie,
se schimbase prin Ticle§ug ci se pusese alta prOsti in locul el.
Dian "'Muria', in cualitatea sa de Same§ al Hatminiel cunoctea
fOrte bine istoria schimbiril meld petre, cad era el insu§1 autorul a-
celei hotii; voind insi a radica d'asupra sa responsabilitatea acestel
fapte, sc6se cilirnirile dela brill §i scrise Mitrvpolitulni pitacul
acesta :
Ca fieasci ev'avia sirut blagoslovitOre dreapta a prea sfintiel
tale pa; into Mitropolite.
Din coprinderea acestel jMbi ce a dat care Miria sa, Dam.
biv Tel Ban IL*** G*** pentru o peatri verde, care find in
depositor la mai multe mini, se zice ci s'ar fi schimbat pninduse
in locu'l alta mincin6si.
Ci dar din po unca Gospodl) iata trimit prea ostintiel tale
acea peatri ca sa o aibi de pistrare, §i sa am sinetul
tale de primire ei. Si
sfintid
Bunt
al sfintiei tate
plecat fill sufletesc §i
slug&
Vel Hatman.
Acest pitac fu infaticat Marelui Hatman, care' 11 subscrise
firi cea mai mica obserTatiune, qi ordoni, sa'l trimiti la Mitropolio
impreuni Cu peatra cea mincinOsa.
In momentul cind Piturici ecia din camera Hatmanulul plin
de bucurie, cad se pusese in singaranti despre relele urrniri ce
ar fi putut sa aibi hotia sa, i se presinti inainte un individ,
care dupi imbriciminte §i alto zmirunte, Bernina a fi boier de
{earl.
1) Domneasel.

221
Noul venit apropi5. de Paturica Wand neincetat oompli
mente suite, iar dud ajunse in apropiarea cuvenita, sc6se din/
Mannar o jalbk i o dede in mana lui.
Co ceri boierule priutr'aceasta jalb5, zise Paturica cu aer
de autoritate.
Cer de la cinstita liatmanie sa'ml slob6ze lei cease mii
pretul vier mete, ce s'a vondut la Cochil vechi de bunk voia
mea.
1
Asa este boierule, precum zici, r6spunse Mudd thud
fesul pe ceafk i scarpinandu-se in cap cu nepasare, dar pita
sa se iveasca ceva datornici, i nol trebue s& cercetam ea bagare
de seams aceasta madea, ca sa nu cadem in respundere.
Si in cat timp s'ar putea Avila* aceste marafeturi ale
cinstitei Hatmanii.
Se cere timp indelungat beimu. Trebue sa strige pristavul
in Bucuresci, sa facem un tacim de pitace catre zapcii hatma
nesci de prin judge, ci dad duple o hulg de la darea acestni
nezaml), nu se va, ar6ta nisi un datornic, vino sa' i primesd
banil.
Dar Nail acectia imi trebuesc acum, cad mint far& husmet
de atata timp, $i n'am cu ce
copii.
sk'mi brines° nevasta si
Asta nu este treaba mea. IIn slujbas
sa se supue nezamului.
credincios trebue
Asa este boierule, r6spunse jaluitorul puind on mare iulean,
do6-zed rubiele sub hartile Same?iei, dar cand vei vrea,
dumniata treaba se face, cad slava Domnului, nu aunt om perdut.
Mudd, care intrecea la vedere chiar pe Argus nu numal
ca v6zu rubielele, dar putu chiar sa le numere din vedere, cu.
1) &gull, ordin semi lege.

222
telta iuteala ce intrebuintase jaluitoral in punerea for sub hartii,
se prefic,a ins ci nu fired° nimic, apoi lulnd va aer mat
bland zise.
Aidea! fie dupa vointa dumitale , o AT fac aced hatar
ci de voi pAti , eva, vol da seama la Dumnezel
Log )fete Radule, alloga el intorcandu-se catre subalt rnii
01, is condica de amansturi si trece bani boieruldi la partida
plati or, iar el se scull din pat si se duse in camark de uncle
se intoarse peste putia en o punga pecetluiti ; puse pe jeluitor
a subserie de primirea banilor, iar _dupa aceia il dete punga
zicend :
lata boierule banil dumitale, ast-fel precum 'i-am primitl
cte Ja stirostie Privesee bine pecetea ; vezi de are vre un enstir,
ea sa nu avem vorbe la urma.
Jelirtorul la punga si esi plin de incredere ia a scapat numai
cu ce'e done zed rubiele ce dsdese sameplui, dar s- amagea,
'cad indats ce esi din c n Alaria Hatmaniei, fa inconjurat de condicari,
logofeti, imad si slujitori. Condicarul cer a al plateasca
pentru tree rea in condick logofetil 'Antra tacamul de pitace,
ce era si s no, da .5, s'ar fi iv t vre-o pretentie asupra banilor
-ce primise ; iar im'acii si s ujitorii, negasind alt pretecst 'ca
sit s oats si ei ceva din punga nenarocitalui impricinat, cereak
In numele protectorilor lor. nnul zice : da'inl si mie ceva cad
-sunt al marelui Hatman, altul, di'mI cad sunt hut pc) pricopseala
de dumnealui Samesu, etc.
to fine daps ce astupa gurile tuturor atestor obraznici si
demoralisati amploinntI, t'arast localul Hatmaniei hiestemlnd si
dad tuturor roilor pe toll amploiautil Orel, care in loc sa protege
sociPtatea de la tare se nutrose si se inavutesc, o speculeaza
el Inlisi si o pun in desperare prim netermi'natele for sicane.
Par nenorocirea bietulul om nu era in,cit tomplectita oaci Pa-

223
tart 5,, ca hotul p rfect CA era, nu Ewa ni 1 o datt hotia pe
jumitate ; el 1 la acasa la dansul toti bani ce eat depuneak in
pastrarea lititmIniel si'l sehim'ia la Costea Chloral pe bani Wag
sail ealpi, tar dap acea cos a pang& intr'un chip cum sa, nu
ramie nici o until de violare.
Jeluitorul dar ajungend acasa, des hise punga si gasi banfi
pe deplin, dar cared ii trace la cu npina, ii gist lipsk, tar pe
altit calpi si fara nici o valoare. S6rmanul om v&andu-se furat
in toate modurile, ofta din adancal inimel, dar nu lid nici o
masura cont a despuetorilor sal, cad atuncI ca si in timpii de
astazI, amploiatil fur..ii sub protectiunea legilor.
Dar in Hiuninie nu se depunea numaI bani, si de multe on
se lasa in pastrarea ei diamanticale si alte obiecte de mare
prat, pc% care Paturick le falsifica in folosul s6fi st in paguba
acelora ce cbutau asivrarea averei for la un guvern conrapt
phi la maduva ()salon
In ziva aceia mai yenta si alti nenorociti impricinati, pe care
Paturiel Ii Witt binisor si fara cea mai mica mustrare de. consell**,
; tar dips acea, isl pose ieicul in cap si giubeaua pe
umeri si pled, foarte vesel de caltigal sal din acea zi.
Ajungand acasa la clausal, o alta, bacuril neasteptati era
aproape sa sdrobeasca mica sa inin. Costea Chloral isbutise
a cumpara cele dos mosil (L.. la mezat, si'i
tramisese un ravas
yin care it instiinta despre aceasta. Un alt ravas de la Duduca
11 vestea despre fa:0 lui Caragea.
Aceste douk scirf importante, flea pe ciocoiti sa se eslateze
de bacilli°, si tata causa. De la seena intamplata in teatra1,
clad cei dot Condicari descoperisera, Postelnicului Andronache toate
hotiile lui, Postelnical do si nu crezuse ca un copil skrman,
crescut si inaintat de dansul ar fi putut sa ajungl cu nerecunostinta
pans la gradul de a'l saraci si a'l neeinsti
o mica banutall tot ramksese in sufletul lui.
cu toate acestea,

224
Muria', inca simtise furtuua ce se ridicase asupra capnlui s6d,
§i luase mbsuri de asigurare atat de bane in cat pe calea legal& ar
fi putut sa se itnpotriveasca la toate prigonirile eel ar fi venit
din parlea stapanului ski ; dar Tostelnicul era favorit al luf
Caragea, qi acest din urma scia pe din-afar& celebrul L'iStat c'est
moi" al lui Ludovic al XIV, n'avea dar, de cat sa primeasca
o rec'amatie in contra lui Piturica", §i l'ar fi aruncat in ocna
parAsita pe tin% viata.
De aceia faimosul nostru ciocoi cum citi rhavl Duduchir
zise in sine cu un fel de aprindere, Caragea fuge ! adevarat si
fie oare l 0 1 de s'ar adeveri acesta a§i cr de ca, Dumnezeti it
indeamni sa fug'a', numa' ca sa scap di de ocna, §i si mii fac boier
mare. Cu starea fanariotulut am sfir§it ; mane it voiti lua
iti amoreasa, Eli gaud -solid, mea in casa acestul venetic va fi
implinita Cu desivir§ire.

CAP XXVI.
0 SCENT DRAMATICA
Principele Caragea v6zend ca petitoril de domnie ati aserii.
asuprri ura Tegealurilor, in§dintat iaraqi din corespondintele ce
tinea cu. Tarigradul, ca, Alecsandru Voda illu era apr6pe sa is
domnia Varel, hotari a fuge in Europa impreuna cu familia li
comorile ce adunase din sudonle de singe ale nefericitilor roman.
Temorea ins ce avea de a nu descoperi Sultanul fuga sa, qi
p trimite oqtiri si'l prima, it facea sa ascunza acest secret de
tOta lumea; §i ca A. amagesca qi mai bine pe inamicil sei din
Ora, aduna divanul in tote zilele §i desbatea proecte de reforme
intocmal ca nn donut suit pe tron de cite -va zile.
Cu tote acestea, conferintele secrete cc lima cu consul rusese
vi austriacesc; neobicinuita activitate ce se urma in serviciul sea
particular, iar mai cu semi desele intrari §i °OA din palat
a celor mai insemna1i capitaliOi a'i oraplui de§teapta banuielile
poporului, care de. §i vedea in tote acestea apropierea unul
eveniment) iar ne yutend sal ghic6sca, se mulOmea a'l comenta
fie-care dupi capacitatea qi interesele sale.
Ast- fel se afla starea lucrurilor cu cite -va the inaintea
fugil lul Caragea.

227
La 29 Septembre 1818, Caragea pofti la curte pe tots boierii,
li le vorbi cu multh gratie ; iar dupl skvir$irea ceremonies
sarutiril de man4 1), se puse in butca sa de calitorie $i plea,
ill% si spue cuiva undo se duce si and o al se intOrd.
Patru ore in urma acestui eveniment, pe Me zidurile
Bucure$tilor, era lipit pita cul acesta:
Cu mila lul Dumnezeii Io. Ioan George Caragea Voevod I
Gospodar Zemli Vlahscoe.
DumneavOsta velitilor boleti al divanulul domniei mole.
Cum vets primi acest pitac al domniel mole, 0, va adunati
la Mitropolie, $i sa, faceti cunoscut tuturor boierilor Hale gi
,Mazill2) ca eii am lasat scaunul domnid pentru scoposuri ce
,numal mie mi se cade a le sci ; iar dup.& aceea sa alcatuitl
caimacamia, $i s'a autati trebile Vaal cu osirdie si dreptate ;
,,$i pentru o mal bunl paz6 a lini$tel locuitorilor, ql faced mehtup3)
care muhafizi4) Serhaturilor dupa marginea Dunaril, ca si irk
dea ajutorul trebuincios, Tolico pisaho Gospodsvomi.
George Caragea.
Leat 1818 luna Septembre 29.
, e 0...N I...., N
L. P. )
k..._............., /
1) Acest vechig dar umilitor obicel s'a desfintat de pricipele Alecsandru
Ghica prin ofisul de maT jos.
Noil Alecsandru Dimitre Ghica voevod, cu mila lug Dumnezefi dome
a bite tarei Romane0T.
Vechiul obicei a fost consfintit sgrutarea de mama ca un deosebit
semn de cinste gi pe supunere catre Domnul tgreiT. Socotind domnia
mea drept destoinica dovada de acel cuvenit respect indeplinirea
,datoriilor din partea fiAe caruia, supunerea la pravill qi la poruncle
stapaniril, ci adeverata dragoste catre persona DOsta, care nu suntem
la indoiala ca se vor pazi cu scumpatate de catre totl.
,,NoT desfiintam pe viitorime acel obicel al sarutaril de mama.
Sfatul Admistrativ este poftit a da aceSta a 'Astra domneasca
punere la tale In cunoqtinta ob§til.
(sub scris) Alecsandru Ghica V v.
Anul 1834 Julie 21 No. 5 Orattul Giurgiu.
2) Hale fi mazill se Intelege boierT in functil §i WI fanctiT.
3) Raport, aratare sail petitie.
4) GuvernatorT militarT al forteretelor daps malul DunariX,

228
A.ceasta insciintare, ce da pe fata, un secret politic, care turmentase
cat -va timp pe toti locuitoril Bucurescilor, fu citita cu mare
la'comie, dar impresiunea ce produse ea fu deosebita : boi&ily.
care nu luasera slujbe in timpul acestui Domn, se bucura crezend
ca sucesorul lui se va purta mai bine eu dansii ; favoritil
iV smulgeaii peril din cap de disperare, cad prin caderea protectorului
for perdeati pentru tot-d'auna acele husmeturi grase, ce
le inlesnea o viata, de satrapi. Numal negutatorii si clasele
muncit6re primira noutatea fugii lui Caragea cu ihdiferinta ; si
avea dreptate, cad el, ca victime seculare ale lacomiel Domnilor
fanarioti, se interesa f6rte putin a sci dead asupritorul for
se numesce Caragia sit Sutul.
Din tot1 locuitoril orasului Bucurestl, numal do6 individe
impinges simtimintul intristaril si al bueuriei pana la estremitate.
Acestia ere' Postelnieul Andronache Tuzlue si Dinu Muria,.
Cel d'intai du0 o yiata de Sultan ce traise atat timp, se
destepta acum intr'o miserie complecta. Sermanul om ! in vita
lui semanata cu atatea placeri nu cutezase nisi odata a se gandi
ca fericirea o snit paraseasca vre odati
Amid adeverati nu avea, cad in timpul treeutei sale fericiri
intinsese main, si 41 deschisese punga umnai desfranatilor si
lingusitorilor, iar pe 6menil eel onesti ii tratase cu asprime si
dispret ; in cotro dar intorcea privirile nu vedea de cat visole
sale cele de aur, ce indulcise atat de mult trecutul vietil
sale, prefacute acum intr'o aspra miserie, care'l strangea cu thrie
in bratele el cele topite de suferinte.
0 singura speranta il mai ramasese, dar si aceea nu era de
cat e nalucire amagit6re. El 41 aduse aminte de Duduea si de
Paturica si zise in sine cu un zimbet plin de melancolie :
Dumneteii .m'a pedepsit In adevar pentru pacatele mele, dar nu
m'a parasit cu totul. Pe Paturica l'am crescut in casa mea,.

229
l'am invatat carte §i l'am procopsit ; pe Iiuduca am acoperit'o
de daruiri 0 alte faceri de bine ; ei dar se vor sili a me face
sa uit perderea trecutel mole fericiri.
In momentul IRO, dud bietul fanariot cerca sa, se console
de mares sa perdere prin aceste amagitOre ilusiuni, up Camera
se deschise §i intra un aprod al Hatmaniel, carele il dede pita-
cul urmator :
MAREA HATMANIE.
Dumnealui Postelnicului Andronake.
Starostea de negutatori prin anafora de Ja 27 ale curgatOrei
luni Sept. face cunoscut acestel Hatmanii, ca suma, ce a prins
-din vanzarea mo§iilor dumitale, §i anume Plansurile qi Chinuelile,
nu ajunge ca sa, se plateasca, introga suma ce e§ti dator lui Costea
Bogasierul §i altor ipochimeni, cerere facend ca sa se vanza. §i
casa in care to afli locuind, ca prin tirtipul aces.ta sa se des
pagubeasca toti datornici. Ci dar Hatmania to poftesce ca sa,
vii a sta fats la Cochii vechi, unde este a se face vanzare, spre
a uu'ti rtimanea cuvant de tags.
1818 Sept. 30.
Vel Hatman
Procit vel Pitar.
De §i prin acest pitac se dedea cea mai din urma lovitura,
starii fanariotului; el lush* it citi cu sang° rece, apoi batu in
palme ca sa vie sluga sal imbrace, dar nimeni nu se mita;
batu de al doilea cu mai multa violenta, si abia dupa trecere
de cat-va timp se infatiO inainte'i un randa de la bucatarie.
La vederea acestui individ murdar, Fanariotul se umplu de
mania, apoi zise slugii cu un accent brusc :
Cine to a tramis aid mojicule si ce voe§ti ?

-230
villa-
Apol de cocoane, auzii baend din palme, si de,
Dar undo este artautul, jupineasa, Logofatul Dinu, al ?
nude stint el 1 De ce ai venit to de la bucatirie, sa'm ineci pep
tul ea mirosul t6u de ceapi ?
Asa e coc6ne, ai dreptate, dar de ! seii ca omul, n'am
vent eu de florile m6rului, o fi ceva la mijloc.
Spune'mi curend ce este ?
Apoi de cocoane ce sa fie ; iota a fugit t6te slugile din
curte si am r6mas numai eu singur singurel.
Cum se p6te una ca aceasta ?
Sciu si eu cockle ?
Dar bine cum au fugit ei fara s6,'srprimeasci simbnile
E, e ! cuc6ne ; dumneata sa triesci, 's1 le-aii prima, ba
inch mai cu asupra.
Fanariotul, auzind aceste cuvinte, tresari ca un lett rant
fag veste ; el isi aduse aminte de cele ce'i spusese Gheorghe
vaaful s6i de curte despre Paturick, si de vorbele color dol
condicari din teatru, si oft6, cu amar, dar era foarte tarziii;
voind insa ca sa ale ping, unde ajunsese lasitatea lui Mari*.
se adresi larasi care slugs.
Efi nu pricep nimic din cite imi spul ; esti beat ?
0 fi si asta cocoane, dar en spui adev6rul.
Dar bine tine le-a platit simbria ?
Logof6tu Dinu.
Dar el n'are nici bath, flier porunca din parte'mi si
pliteasci.
Si vezi cocone cum merge siretenia : Logof6tu Dinu s'a
sculat de la cantatul cocosilor, si ne-a spus, ca dumneata ai
mofluzit ; apoi ne-ad
intrebat de siml?rie avem sa primim si ne-a
plait la toti ; unora in bath gata, iar altora dat lucruri,
de ale easel.

-531 --
Urmeazi pan& la sfersit zise fanariotul tremurand de manie
si desperare.
Dupa ce p, plait la toti, an scos armasaril si telegaril din
grajd, si puindu'i la butca dumisale, ce era incareata cu calabalieurile
sale, s'.a pus intr'insa si a exit pe poartg, iar eil am remas
sa'ml strang malt putin ce mai am si o sa in due si eu
p'aci 'n colo.
Destul, destul, esi afara!
Sluga CO iar, postelnicul se imbraci singur numai de cat si
se duse la curtea Domneasca sa intanleasca pe spatarul, ca sa se
planga in contra hotiilor lui Paturica, dar si acolo '1 astepta a
altg desamggire.
Obicinuit din timpul sell de mgrire ca toti sa'l salute si sa'l
linguseacg, credea in vanitatea sa, ca va fi tratat tot cu asemenea
°non, si dupa cgderea lui Caragea, dar se amagea. Guarzil de
la p6rta Domnesca, care alts data ii Ikea temenea pang la pamint,
arum nisi ca voira a'l privi. Ajungand in anti-camera
Caimacamiei, intalni mai multe grupe de boieri si amploianti;
dar el in loc sal salute ca in trecut si sa'l fad acele lingusiri
umilitoare, pusera capetele in jos si se preracura ca nu'l Ted.
In fine intra in odaia Spatarului, ram o multime de temenele
de tot felul si pline de cea mai mare injosire; dar Spatarul,
voind sa-si resbune asupra'l pentru isolentele ce savarsa, dud
se afla la putere, se prefacu ca nu'l vede, si incepu a vorbi en
o alt.& persona venita de mai naiute.
Acest rece dispret al Spatarului, incurcg in adev6r pe fanariot,
dar nu'l descuragia ; el ram putin sgomot ca sa atraga
atentiunea marelui functionar, carele voind sa se desfaca de densill
mai curend, il zise cu nepasare :
Ce to aduce la mine arhon Postelnice ?
12 0 mare nenorocire afendimu.

232
Nenorocire ? i chiar la dumneata, care WI eel mai 'mare
prieten al norocului !.. asta nu e de crezut.
Fanariotul sin* tots greutatea acestor sarcasme, dar continua
povestirea nenorocirilor sale :
Da, arhon Spatare, adaoga el, o mare nenorocire, o talharie
ne mai auzita
Si all cutezat talharil sä calce casa unui... om ca dumn4ta
? curios lucru!
La aceste cuvinte fanariotul ingalbini, cad' intelese tot veninul
satiric ce contineau intr'insele, dar taco. Spittarul lima ve
zend cat de mult lovise amorul propriii al bietului fanariot, qi
voind a'i face positiunea mai suferiti, zise :
Ia spune mi boierule, cunosci pe hoti !
Da arhon spatare ; este vataful meii de curte pe care'l
am scos din trente §i 1-am procopsit,
Si cum se nume§te el ?
Dinu Paturick.
Cunosc un om cu numele acesta, dar el este same la
Hatmanie.
Acela este, nu te'n§eli.
El bine ce voesci sä fac cu densul ?
Sa'l bagi in pu§carie, ai tai urechile nelegiuitului, al
pul in tepa ! zise fanariotul cu o agitatiune ce'l fact' sa'§i
piarza mintile.
Asta este forte lesne de facut pentru un om ca dumneta,
dar nu §i pentru mine.
Dar de ce arhonda ?
Pentru ca Dinu Paturica este boier cu caftan, §i se at%
in husmetul Wei.
Va 6, zi&a sa ramaiii pagubasi 1
Ba nu boierule, dar trebue si luitm luerurile on usul

233
subtire, i cand voi dovedi ca este adevarat cea ce'ml spui, a_
tunci ii voi pedepsi dupa, viva. Atat de o cam data, §i Iasi -me
-ca am treba.
Fanariotul e§i din odae disperat de crab, ironie cu care fusese
tratat de Spatarul, Ai se duse ca si pranzeasea la unul de
amid sei ; iar dupa ce inopta, 1u& drumul ce ducea la Kira
Duduca cu scop de a se consols prin gratiOsele ei mangaeri de
insemnatele perderi ce suferise in aga scurt timp.
Ajungend la porta, Vita de trel ori, dar nimeni nu veni sal
deschiza. Superat de aceasta contrarietate, impinse cu tarie in
pOrta, ea ins& se deschise fOrte lesne. Infra in launtru turburat
de o multime de cugetari triste ; privi ferestrele easel, dar in
locul luminel ce alts data ii incanta vederile, de asta data nu
vezu de cat un intuneric fOrte gros.
Trebue sa fie si aici o tail* zise el in sine indreptandu-se
titre locuinta Duduehi ; dar in loc si fie primit de densa dupa
obiceiii, fi e§i inainte o tiganci betrana tinend un ferie in mama.
Uncle este coc6na Duduca bre ? intreba fanariotul cu ma-
nie §i impacienta.
S'a mutat d'aicea coconaple.
Cand §i uncle s'a mutat ? Spune ci6ra de grabs, ca to omor.
Spui coconarle mancate-as.
Spune curennd.
Asta zi a venit boieru Dinu, si a vorbit ca vr'un teas cu
dumneaei, apoi s'a dus, §i dupa cite -va minute ne-am pomenit
to vataful de Arabagil ca vine cu §6se care, §1 incarcend tot
dill cash, a luat drumul spre sfintul Nicolae din tiganie.
Adev6rat este cea ce'ml spul ?
F6rte adeverat coconarle.
Dar Duduca ce s'a fatut dupa, plecarea carelor ?
A mai §ezut panl a venit coconu Dinu cu butes. d-tale

234
§i a plecat en dumnealui.
ET bine n'ai putut qi to s'o 'ntrebi unde se duce
Am intrebat'o coc6ne.
Si ce 11-a respuns ?
Mi -a spus ca se duce sa se eunune cu coconu Dinu..
Cand ?
Astazi.
Undo ?
Nu me lua iute, coconasule, ea mo zapOcese.
Spune-mi curia.
La biserica Lucaci.
La ce teas ?
La doe -sprezece din nOpte; dar sä nu'i spul coc6ne; ca-nt
pune amide.
Fanariotul privi orologiu, §i vOzend ca se apropia oracununiel,
e§i pe Aorta si alerga cat putu ca ea intimpine reul.
Cknd ajunse la biselica Lucaci, ceremonia cununiilor era pe la,
Isaia danueste, dupa cum zice proverbul. El intra in biserick.
numai in anteriu si in fermenea, cael giubeoa '§i-o scosese din
causa mares calduri. Fata sa de fel bruni devenise intoemai caa
unui faur de fer din causa prafului ce se pusese pe densa,
in grozava alergare; ochii sel alts data negri incadrafi cu un
alb perfect, acum eraii rosil ca sangele si esprimaii ferocia tigrului
iritat pane la eel mg inalt grad.
Cum intra in biserick se repezi cu furia aspra lui Muria
si a Duduchi, earl vezendu'l atet de mult iritat §i gata a'i sugruma
cu mOnele sale cele robuste, intrara in altar, qi se pusera sub
apkarea inviolabila a religiunei. A ! a! ti]harilor, zise el. V'all
ascuns in altar ca sa, scipati de furia mea ? dar sciti vol
netrebnicilor, ca sunt in stare sa ve hrapese chiar din bratele lul
Christos, sail din ghiarele satanii, ca sa'mi sting focal rasbunkii.

235
in singele vostru eel mirsav ? si de odata cu vorba se repezf
spre altar ca sa sfasie victimele sale.
°presto to boierule,
intrarea in altar.
strigark cu uimire preotil, oprindu-i
Dati-mi pe nelegiui ii care'mi au mancat starea, si si -au
batut joe de cinstea mea; dati-mri vo zie, caci in starea deapelpisie
in care in aflu, dail foe bisericil de se duce pominai
vol veti da seama inaintea lui Dumnezeti.
Dar bine boierule ce red 'ti -au facut acesti 6menI? spune,
BO. stim si not ?
Ce WI 'mi -au facut, zieeti vol ? ei bine ascultall si yeti afla:
El se numesce Dinu Paturica, si e fecior de opincar,
Eu '1-am luat de mic copil in casa mea ;, l'am creseut si ram
procopsit, iar el drept multumire si re'splatire m'i-a mancat starea
si m'a lasat in saps de lemn. Pe dansa am luat'o asemenea
in casa mea ; am acoperit'o cu diamanticale, saluri si matisariI
ca pe o domnita, dar ea nemernica s'a 6nit cu acel tilhar,
si toemal acum cand imi pusesem tOta nadejdea inteansil, ei
'ml-au luat tot din casa si m'ati parasit. Acum dar, cand cun6stetI
neleginirea for dati-MiI, sail intro cu sila trecend peste trupurile
vOstre.
0 lupta, grozava, se atata intro disperatul fanariot si intro
preotl. Aceasta lupta dura numal cate-va minute, cad' fanariotul,
slabit moralicesce si fisicesce din cauza moliciunil si a bOuturilor
ce'i dedea sa bea vicleana Duduca, nu putu sa resiste mult timp
unel teribele crise morale ; el dar ridica oel ii catre cer si zise :
Duamezeule ? m'ai pedepsit de ajuns pentru pacatele mole, nu
m6 rasa nerOsbunat !... apoi cazu jos fark simtire, de undo nu
se ridica de cat ca sa duck' inainte o viata miserabild.
El era lovit de dambla si's'i
perduse min ile.
Patin in urma acestel scene, Paturica si Duduca traversati
-Oita Baltaretul, ca sä, se dud acasa la densil, undo): astepta
cina si tole -I alto veselil nuptiale.

CAP. XXVIII
BLASTEMUL PARINTESC
Scena intemplata in biserica Lucaci, produse un mare sgomot
in societate. Cat-va timp nu se vorbi de cat de inebunirea posteinicului
Andronaehe, si mai cu soma de marturisirea lui prin
care declara pe Paturiel de autorul tuturnr nenorocirilor sale.
Este insa un proverb romanese vechiii care zice : Timpul face
si desface". Societatile umane, acest amalgam compus din fiinte
'tune Si role, intelepte si nebune, pline de curiositate si impasibile,
bizare si natinge ; de multe on se alarmeaza de fuga
unui principe, de caderea unui popor in sclavie, sail de fali-
mentul unui bancher.
In asemenea casuri, mnitimea se aduna in grupe pe ulite si
in locurile publice, rationezi asupra evenimentului, vorbeste cu
sgomot, declama, si se infuriaza. Jurnalistit, fax articoli fulgeratori
si pal de semnul miritril si al intrebarii, prin care se
silese a da faptului o important& de o mie de on mai mare de
cat este in realitate ; dar pe data ce trece timpul cerut pentru
satisfacerea curiositatel publice, o tame mormintala se Aspan-
-deste asupra faptului : Principele cazut Am'ane cu oasele ambite
do ddere, poporul sclav geme cu lanturile de brake, iar creditorii
falitului fraudulos, se multumese cu zece la suta din

237
capete, fait ca societatea sa se turbure cat de putin. Iat6, cor
este societatea in varietatea ei ; de aceea Paturica ca om intelopt
co era, lasi lumea sa vorbeasei ce '1 va placea si cat
ii va plaeea, car el isi regula casa si interesele sale cat putt'
mai bine.
Starea lui se compunea din trei mosii, dou6 vii si o cask
pe Tina din Cele mai frumoase ulite ale Bucurestilor. Baca el
s'ar fi gandit mai bine la nestatornicia si ticalosia luerurilor
omenesti, negresit c6, s'ar fi oprit aci, si ar fi petrecut o viata
duke si linistita; dar el era ambitios, si ambitiunea lui nu avea
margini. De ce fobs ar fi fost avutia pentru densul, dad
'1 ar fi lipsit aces positiune socials, care ar fi putut sa,'I deschiza
usile boierilor celor maxi, si sa '1 faca egal cu densil ?
Iata idei]e ce preocupail pe Paturica in primile zile ale emanciparel
sale din clasa vatafilor de curte.
In timpul acela sosi si cartea vizirului Derivis Mehmet,prin
cara facea cunoscut boerilor si poporului roman, ca Alesandru.
Sui,u s'a numit Domn al Tani Romanesci.
Paturica, voind sä profite de acest eveniment, mai intai se
informs despre starea luerurilor si dup6 ce afia numele tutulor
pers6nelor ce inconjuraii pe noul domnitor, ineepu a se duce des
pe la elute, si prin lingusiri pline de baseta, dobendi cu incetul
favOrea tutulor. Casa lui deveuise un be public undo se
adunaa toti parasitil Bucurestilor cad din nenoroeice acesta
lepra a societ6tii esista si pe atunci, en deosebire ca, parasitil
din zilile noastre sunt favorisatil si pusi in slujbe.
Fanariotii veniti. din Tarigrad en Alecu Voda atu, *eel
in acesta casa un tesaur de t6te cele mai incantatOre placeri.
Yuteile si cafelele cele mai hune, ciubucele si narghilelile tole
umplute cu parfumatul tutun al Siriel ; jocurile la noroc cele
mai despuiet6re si femeile en ochil mai fermecatori de cat al'

238 --
Vasilisculul ; tOte aceste puternice bateril de coruptiune, erail
adunate in easa lui Paturick. In fine on tine intra in acest
-palat fermecatoresc, esia incantat de placerile ce gusta inteensul,
iar mai cu sema, de buna primire si de ingrijirea en care
eras tratatl de gentila si mult iscusita fanariota.
Paturici stia tot ce se petrecea in casa sa, dar in be sa
se destepte inteensul simtimentul de onoare, din contra, el se
bucura cand vedea pe fanarioti oftand si facend ochi dulei femeiel
sale.
Aceste infamii it facura sa fie foarte bine primit la curte,
iar mai in urma ii procurara rangul de mare stolnic si functiunea
IspravnicieI de strain, care '1 pusese in relatinne Cu
consulul Rases° si Austriacesc, done mine noul de exploatat.
Intr'o zi el dedea masa mare proteetorilor @i nouilor sei prietini.
Toate dispozitiunile se luasera ca sa multumesea en deskvirsire
pe oaspeti. Cornul abondintel coprindea mai putine bunatatl
in comparatiune cu cele ce se vedeaii pe masa parvenitalui.
Asi dori sa descriii numeral oaspetilor impreuni cu Calitatile
morale si fisice ale fie-clruia in parte, dar asta se atinge
de epopea si 'ml e frica sa nu m6 tranteasel Pegas.
MO marginesc dar numaI in povestirea unui incident, care turburl
acest ospat mazet si umili Ride mult mandria MI Paturica.
Pe cand multimea fanariotilor manes si bea In on6rea lui
Paturick,
un sgomot de trasura se auzi in ulita. Acest sgomot
venea de la o caruci6ra de Cara fora coveltir (neacoperita). Ea
era trasa de doi cal slabi ca niste iesme, si condui de un
baiat imbracat teraneste. In launtru erea asternut fan peste
care era asternuta. o sc6rta (covor) rosie en vergi, pe care sedea
un boerina§ de provincie, imbricat cu anteriii de dimie verde, Cu.
caravan (nadragi) de panza, alba de casa, cu tirlici si iminel

239
Tosii in piciOre, cu libidea de aba alba impodobitk cu gaitan
negru, si cu an cauc ascutit indesat pe cap.
Dad, cineva ar fi calculat virsta acestui boier de lark dupa
peril eel eel albi ca, zapada, negresit ca 'I-ar fi dat de la cepte-zeci
pans la seapte-zeci si chid, de ani si nu ar B. gresit ;
judecat ins/ dup6 falnica tinere a corpului si dupi fragezimea
fetel sale $i ochil eel plini de intelegintI si mandrie, l'ar fi
luat drept om matur, dar nu betran.
Cum ajunse caruta in dreptul caselor lui Paturick boierinasul
zise vizitiului ; opresce Stane. earuta incetk de a se mai misca,
iar boierul se dete jos, intra in curte, si de aci in sala de jos
a caselor.
Privirea lui se opri mai int'ai asupra multimei de arnauti si
de feciori ce intraii si esiati, tinand in maul farfuril pline de
cele mai gustoase bucate ; dupri aces observI cele-l-alte ame'nunte
ale easel si rtimase uimit de luxul si bogatia ce coprindea
inteinsele. Oare nu m6 voi fi amagit, cugeta el in sine, asta
este cas'a, de boier de proti-pendadk e saltanat Domnesc ;
si ca sa se incredinteze data nu era un vis ceia ce vedea, opri
pe un arnaut, si'i zise.
Ia spune-mi dragul met; ce boier lade in casa aceasta ?
Arnautul, luand pe bietul batran drept cersetor, II zise cu
ironie.
SI vii sambita mosicule ca astazi nu face boieru milostenli.
Ia Iasi milostenhle la o parte, si re'spunde-mi la ce to -am
Intrebat, zise boierinasul cu un glas aspru, co indica supkrarea
C.
eel' pricinuise umilitoarele espresiuni ale arnautului.
De ce nu, dad voesci. Aci locuesce marele
Muria, Hale Ispravnicu de streini.
Stolnic Dinu
Dar saraiurile
suht toate ale lui ?
acestea si cele ce se coprind inteensele

240
Da, ale dumnelui.
Apoi data este asa, spune'i c'am venit irk ca Bunt
multi ani de dud nu l'am vtizut.
Si cine sari zic ca esci ?
Spune'i ca sunt tatal dumisale, si me numesc Treti Logofet
Ghinea Muria ot Bucov sud Sac ; tine minte baiete ot
Bucov sud Sac.
Arnautul privi pc) !Aran cu mai multa bagare de seaman
dar saracia ce se vedea intiparita pe vestmintele cu care era
imbracat, it opri de a anunta mandrului seti stapan, un tata atat
de umilit si sdrentaros.
B6tranul simti aceasta, si infuriindu-se de nebagarea in seSma,
cu care it privea arnautul zise :
Asculta mojicule, du-te numai de cat de spune stapanului
ten ca am venit sal
v6z, sail arata-mi odaia in care se afla,
sa intru eit d'a dreptul. 0)3tY d' aci ! (fugi d'aici !)
Aceste cuvinte ale belranului, Hind pronuntate cu voce tare,
patrunsera pan la auzul lui Paturica, carele intelegend dupa
accent el persOna ce intreba de densul era teal set, esi in sa-
§i ordona arnautului sa71 goneasca.
Dar bine coc6ne Dinule, cum pot cuteza en sa daii afara
pe un om care se numesce 'Mute al dumitale ? gspunse arnautul
confusiat.
Da, fide, sunt batranul ten tata, Nu m6 cunosci ?
Auzi acolo obrasnicie ; un cerseter de ulita, s'a, se numeasea
tata al men ! dati-1 afara pe brinci, auzit'ati voi ? Eii nu
am tata, apol se retrase in camera, ca so, nu turbure petrecerea
amicilor sel.
Batranul auzind pe fiul sen pronuntind aceste omoritOre cuvinte,
isi perdu mintile ; fata lui deveni teribila si amenintatoare ca
a unei flare sOlbatice care voesce a sfarsia pe eel co a ranit'o.

- 241 -
Blestemal PArintese. (Dian Muriel
en l'ati-seta)
faacieula 16. 10 bane in WA tars

242.
In paroxismul dar al furiei sale, se repezi in camera ospetului,
ci puindu-se fata'n fats cu ingratul sea fia, zise : Ce, nu ma
mai cunocti, fide ? Ac st trup uscat de batranete si de saracia ;
nu este el care II-a dat viata ? Aceste maul' sbircite de munca,
nu suet 6re ele care to -aa mingaiat in copilaria ta, §i 'ti -a pus
in man& codeiul cu care to -al procopsit si al castigat aceste
bogatii ? Nu to gindesci, nenorocitule, ca savirsesci un pacat
osandit de legile firel si de obicieiurile politicesci ? Lida a
vendut pe invaktorul sou dar nu s'a lepadat de tatal Oa!
Rini eel maret si incongiurat de verde*. tagadueste Ore umilitul
isvor din care '§i
are inceputul ? Inca o data to rog,
fiule, vino in bratele mole s& to sarut, si sä 'ti del binecuventarea
cea mai dupa urma, cad aunt batran si poate sa
nor fara sa to mai v5z !
Muriel, care nu vedea in acele momente de cat umilirea sa
in fats celor mai do frunto boieri al Domniei, porunci de al
doilea si cu mai multa asprime ca s5, '1 sc615, afara, din casa.
B5tranul veand atata impietrire de inima zise cu aer profetic
Dumnezeil care cunoaste i vede toate, sä nu 'ti ajute, fill
blestemat ce ecti. El care to -a inaltat atat de mult, to va
pogori mult mai jos de cat undo to aflai. Aceste bogatil castigate
prin nelegiuiri, ti-le va risipi, cum risipeste ventul praful
dupa, arie. Cum m5 gonesti to pe mine, si to gon6sca
angerul domnulul in tota viata ; sa nu aibi prietent in no-
77norocire, sa umbli din cas5, in casi cersind pane ca sail' ast5,mperi
foamea si o treant5,, ca acoperi goliciunea ; sa
"lingusesti tote tarafurile, ci toti sa, 'c1 bats joc de tine. In
chinurile. b6lei tale, 85, nu aibi pe nimeni care s5,' to mangaie
$i in vodenjile tale sa
tale. Amin. Fie, fie !...
stea inainte tote lark' de legile
Dupa ce batranul rosti acest teribil blestem puce mainile

243
la ochi si esi din casa fiului s6u. cu repeziciune ; iar Maria isi
continua ospatul fara sa se turbure eat de putin de amarele
imprecatiuni ale parintelui stal.
El se ocupa acum de noile sale cunoseinte si de folosul ce
putea sa traga dinteansele ; dar tocmal pe cand se ridica cu
ambitiunea pans la cele mai inalte demnitati ale Orel nn nor
politic veni sa intunice putin sOrele sperantelor sale.
Inca de la anul 1814, Nicolae Scufu, grec din orasul
Arta (in Pelopones) si Riga Palamide, formasera o societate cu
stop de a pregati pe greci pentru liberarea patril lor. Aceasta
societate numita : Etairia ton philikon" impreuna en cea numita
; philomousos etairia"ce stationa in Athena, kg aveaii
corespondintii si comitetele for in Odesa, Kisnev, Galatl si Bu-
cure§tal).
Membril comitetului din Bucuresti, cunosc8nd insemnatele
servicil ce ar fi putut ss aduca Alecu Yoda Sutu revolutiunei
grecesci, ii propusera sa intro § i el in societate, dar Sutul refus5..
Prin aceasta conduita neasteptata a principelui, secretul Societatel
putea sa fie descoperit, si s'ar fi pus in pericol vista celor
mai insemnafi barbati ai miscarii. Mijlocul dar cel mai propriii,
spiv a evita aceasta nenorocire, fu inveninarea lui Voda Sutu,
la 19 Ianuariii 1821 prin doctorul Cristali medicul sen partitolar.
Acest eveniment, de si contrariu 6re-cum planurilcr ambijiOse
ale lui Paturica, dar el in be as dispere, astepti cu Flange rece
prefacerea ce putea sa is lucrurile ; si find ca nu putea sa prevaza
cele ce eraii sa se inimple, lingusea pe toti fad, esceptie
ca sa'si faca popularitate.
Revolutia lui Tudor Vladimireseu, ce isbucni a doua zi dupa
') Vezi Mona principatelor dnnlirene de Palanzof, §i istoria revolttimid
grecesci de Ioan Fdimon.

244
mOrtea lui Sutu, parea veniti intr'adins ca sa dea ocasiune lar
Paturica a arata lumil duplicitatea si lasitatea caracterului 866.
El se gandea fide mult asupra acestei miscari, iar mai cu s6-
ma asupra fol6selor, ce ar fi putut trage dinte6nsa. Ast-fel dar,
pe cat timp revolatiunea se compunea din Tudor Vladimireseu,
Macedonski si cati-va panduri, el Linea de partidul boerilor, §i
calomnia impreung cu dansil pe acel bravi care isi pericolail viata
spre a da t6rei drepturile el tole vechi, iar dupa ce revolutiunea
triumfa si sili pe boierl a o recun6sce si a'i jura credinta a-
tunciraturica deveni eel mai ferbinte aparator al el' si o esploata cat
putt' mai bine ; dar intrarea lui Ipsilant zn tar @i proclamati-
unea lui cea mareata racu pe ciocoi sa'si schimbe politica. Ipsilant
in Ora !... vise ciocoiul in sine ; un fecior de domn cu o multime
de viteji dupa densul si ajutor de muscall ! Asta este o
minunata intimplare, si cauta sa m6 folosesc de densa. 0 si
m6 scriu intro mavrofori ! Dar bine, ce va vice Tudor (And va.
afla I Ce vor zice atati pi ieteni ai mei ce se afia intrati in oOirea
lui I E ! si ce'mi pask mie de densil ? El sunt nista calici care
feat sculat cu r6smirita, inpotriva imparatiei, ca mane yin Wren'
sri risipesce ca pe puff de potirniche, in vreme ce Ipsilante
de si este si el apostat, dar este sprijinit de prea puternica.
imparatie a Rusiel. 0 Isbenda sa faca numai si pare ca'l v6z
Domn in Or si r6splatind cu galantomie pe tuti care Pall
aju-
tat. MO voi duce dar la densul si 701 parasi pe ace§ti calici ce
cant& tOta zioa : Ah ! sabia lui Traian intr'o mini de Roman I
ci le chiorae maIele de fOme.
Dupa ce ciocoiul se impaca, cu consciin0 sa in privinta la§ice
voia sa comi0, §i dupa ce isi %ea toate dresurile cu
unul dintre consuli, porunci sa inhame armasarfi N butca, vi se
Buse la Colintina ca sa se presinte inaintea lui Ipsilante.
Trecusera doh ore de cam' el a0epta randul de a intra la

L. 24 5
-printul; dar acest timp nn'l perdu in darn cid legs relatiune
de prietequg cu Capitan Iordache, Constantin Duca §i. Vasile
Caravia,
In momentul ins& eland el oferea acelor talhari de drumuri ziafe-
turile cele mai delitioase ca sa dobandeasca favOrea lor, §i printr'nsa
pe a lui Ipsilant, u§ea camerei de audio* se de chise, Qi
e§i secretarul principelui, care facu sewn lui Mama sa intro
in launtru.
Ciocoiul 1§1 scOse cismele cele de saftian ro§u §i remaind
numai cu me§i i§1 puse o pereche do papuci galbeni de Tarigrad,
tai stranse giubeaua la pept §i intra in camera lui Ipsilant,
bag, dupa ce facu vre-o cite -va complimente pline de lin-
gueirl, voi sa skate haina principelui, dar find ci principele
refusi cu delicateta acest act injositor, ciocoiul saruta ciucuril
patuhii undo §edea lanariotul.
Saver§indu-se ac4sta ceremonie, Muriel se trase putin d'andaratile
§i luand o positiune unailithre zise :
Si traesci, Maria ta, intru multi §i fericiti an ES
sunt
Stolnicul Dinu Paturica Hale Ispravnic de strain, §i am venit
sa me inchin Mariei tale ca o slug& pinata ce sunt, §i sä primese
stralucitele porunci ce to vei milostivi a'mi da
Fanariotul find informat foarte bine de Muria, se uita drept
in ochil lui, §i dupe ce'§i termini observatiunile sale fisionomice,
zise en un zimbet rece §1 ironic :
-- Am auzit, arhon Stolnice, ca e§ti om de§tept §i Cu
-cepere( in trebuintele Orel.
pri-
Laude, Mariea ta; fac §i cum pot ea un om mic ce sunt.
Am mai auzit ca.... dar asta nu e treba mea ; se zice
iara§.1 prin lume ca, fiind Same§ la, Hatmanie, s'ar fi pierdut o
piatri, verde de mare pret ; dar nici asta nu ma privesce.
Nu crede, Maria ta astea swat defilmari ce vin din pisme,
caci am prea multi vrajma§1.

246
Ai dreptate, arhon Stolnice, tot ce e mare e pismuit. Dar
sa lasam la o parte tote acestea, si sa vorbim ceva despre in
teresele noastre. Te rog citesce acest ravas, si de odata ii dete
o bucata de hartie stransa in forma de revas.
Paturica privi revasul ,si recunoscu forma de scriere a unuia
dintre consulil puterilor strain.
Citesce-1, archon Stolnice, nu to sfii, zise Ipsilant vezand
pe ciocoiii incurcat.
Muriel deschise de al doilea revasul l',4 i citi frasele acestea :
'lustre .Principe !
Cunoscand greutatea misiunei ce aye--i a implini, cred ca
ve adue un mare servicia, recomandandu-ve pe Stolnicul Dina
Paturick, carele prin iscusinta si cunoscintele ce are despre
trebile terei, ve 'Ate ajuta in multe imprejurarl. El trebue sa
vie astazi sail maim' pe la Inaltimea Rostra, cad l'am vestit
prin osebit bilet din parte-mi. Informatiunele cell am dat in,
trecutele zile despre acest bear, aunt destul de precise, reining.
la Inaltimea VOstra sa profitati de marile lui talente.
aunt al in..
N.
Acest revas respandi multi lumina asupra neintelesei positi-uni
in care pusese Ipsilant pe Paturica prin muscatOrele lui
cuvinte. Ciocoiul intelese imensele folOse ce putea sa tragit
servind interesele capulul eteriel grecesci. Strinse dar revasul
si'l dede en mult respect in mana printulul, carele dupe ce
rupse in mid bucati zise :
il
i
El bine, archon Stolnice, en am sail imparta'sesc o taina
care pOte sa to radice la marire
Cu credinta, dar care negresit to
sati me vol vinde ; al auzit ?
si bogatia, dad me vol sluji
va perde dad, me vol insela
Spune-mi, Maria ta, ce am de Scut si respunz) cu capul,
ca nu yet fi nici inselat, Bid vandut.
Asculta archon, Stolnice. Cunosci pe Domnul Tudor ?

247
il cunosc Maria ta!
Il cunosci bine ?
-- FOrte bine, Maria ta.
Spune-mi dar, ce fel de om este ?
Este viteaz si drept, Ma' a ta.
Astea sunt darurile ce p6te avea, oil voi sa aflu cusururile
lui.
Are si cusurmii.
Care sunt acele cusururi, spune-mi.
Este mandru si furios la mania.
Astea'mi place ; dar is spune-mi, iubeste banii ?
-- Nici de cum Maria ta.
Dar muerile ?
Nici pe dansele.
La aceste cuvinte, prin care Paturica fara voia sa facea
panegiricul omulul pe care voia sal v6nza, Ipsilant Amase 'limit.
Vitoaz ! zise fanariotul in sine ; drept ! n-iubitor de bani
si de femei ! Tata' calitati care pot° sa faca dinteansul un Caton,
un Brutus. Prin vitejia el isi va face un name mare in
Ma Cara ! prin dreptate va dob6ndi iubirea norodului ; el dar
.
va fi mare si putermc eu voi
1 ! fi Ede ! Ed Alesandru Ipsilant,
fill de principe si general de brigada, en care am stat
cu capul radicat inaintea lui Napoleon ; en care nu am tremurat
in fata mortii, ce venea asupra-mi din miliOne de guri vars.&
tore de foc ; sa m6 v6z silit a pleca capul inaintea lui Tudor ?
asta'i cu neputinta ! Ce voi face dar ? voi porni numai de cat
la Cotroceni, ca sa smulg din peptul si inima protivnicului men
acele virtuti care astazi chiar 11 fv, mai iubit si mai respectat
de cat pe mine !.. Dar bine, ell am jurat ca sa mii lupt impotriva
neciedinciosilor ! iar nu se v6rs sangele crestinilor.
Pupa ce trecura aceste ganduri sinistrie, ce sfasiaii fara mill

248
pe fanariot, o lini§te se respandi pe fata lui, §i un zimbet
time se arata pe buzele sale.
Paturica, care examinase cu multa luare aminte fata fanariotului,
§tia acum ca §i densul care emit pasiunile ce '1 sfagiafi
inima ; cu tete acestea el sta in piciOre nem*af tinend
intr'o mad, i§licul i cu cea-l'alta giu.beaoa strinsa la pept, fare,
sa lase a se vedea pe fata sa de cat nepasarea §i nevinovatia
reproduse cu cea mai mare fin eta.
El bine, archon Stolnice, esclama fanariotul, imi spuneal
ca domnul Tudor este cam furios ?
Ba furios cum se cade ; el socote*te pe om ca pe Un
puiii de vrabie.
Ce spui, archon Stolnice, s'a fie Ore adeverat ceea ce
zici ?
Chiar en' a sp'anzurat pe unul din eel mai de frunte
viteji, numai §i numal pentru ca s'a dus cu vre-o cati-va neferi
ci a spart o carciuma din Dealul Spin.
§i l'a omorit al ?
Ca p'un puiti de gaina Maria ta.
El bine, ce zice o§tirea lui despre aceasta ?
Nemultumirea se vede zugravita pe t6te fetele, dar nu
cuteza nimeni A 'I fad bagarl de soma.
De ce ?
Fiind ca se pomenesc cu gizil lui e§iti ca din pament,
li totul se isprave§te intr'o clips.
Ispilant se puse iar5§I pe &duel. De asta data in fata
lui era acoperita de o veselie sinistra ; el se scula dup6. pat,
§i netezinduil cat-va m istatile, zise lui Patutica :
Asculta, archon Stolnice, dar baga de seam& la ceea ce
am sa 11 spuiii, cad d'aci aterna fericirea §i nenorocirea ta.
Ascult, Maria ta.

249
Done sabii pot sa intre inteo tees ?
_ Nu, Maria ta.
Dar o Ora poate fi sta,panita de doi domni de o data ?
Nici asta nu se poate, Maxis ta.
El bine ! taxa Romaneasca are astazi doi domni sail eel
putin doul petite la domnie : unlit este Tudor si eel -l-alt sunt
6. Me iutelegi ?
Te inteleg, Maria ta.
Unul dar dintre not trebuie sa pars.
i eel care trebue si perk este Tudor, Maria ta.
El insusi, i aceasta o cer de la tine. Revasul consudului
zice curat ca esti eel mai intreprinzetor si mai indemanatic
dintre boieri ? ra-mi dar acesta slujba kil to loin face eel mai
bogat dintre toll.
Gata la poruncl, Maria ta, dar n'ar fi rail sa 'mi arati
i mijloacele prin care sl pot savir§i aceasta mare fapta.
Mijloacele zici ? dar to insuti mi-al spus ca, el este mandru
i nesocotit la manie. Stramosul nostru Adam a perdut
raiul numai pentru nerabdare ; de ce dar Tudor sa nu perza
raiul numal prin nerabdare ; de ce dar Tudor sa, nu '8i perza
capul dud are done din cusururile cele mai de capetenie ?
Te inteleg, Maria ta.
Du-te dar in lagarul lui, i indeamni pe unil din ostasi
la nesupunere, iar pe altil la jafuri i silnicil ; apoi fa ca
sa, le afle Tudor pe toate acestea ; i fii sigur ca cu cat spanzuratorile
se vor inmulti in lagarul lui, cu atat not vom isbuti
mai bine. Cunosti puterea mea, 8til ca
sunt ocrotit de marea
iimperatil ; lucreza pentru mine si norocirea ta e facuta.
Sa traiesti, maria ta, exiama Paturick &and o temenea
pans la pamant, dar a vrea se, tiu si oil pinata' mariei
tale rob, cu ce o sa me aleg din toate acestea ? Maria ta este

-250 --
luminat $i cu praxis si btu mai bine de cat mine prin citeprimejdil
am sa tree eu nemernicul, ea sa
Maria tale.
siversese poruncile
Ispilant se gandi putin, apoi lua papa in mina si salsa pe
o cola de hartie cuviutele acestea :
EA Alexandra Ispilant, principe de nastere si general de
brigada al nebiruitei ostiri rusesti, me
4111
indatorez a resplati pe
boierul roman Stolnicul Dinu Paturica, pentru slujbele sivarsite
de densul eteriel elinesti, numindu'l de o cam data Ispravnic
poste doue judete din cele ce se afla acum in stapanirea
mea ; iar dad milostivul Dumnezeil imi va ajuta sa.
stepanesc Cara intrega, it voiii face Caimacan al Craiovei.
A. Ispilant.
Tine chktia aceasta i sileste-te cat vei putea sa imphnesti
poruncile mole, iar cand lucrul
(Musa se. 11 iei resplatirea.
va fi savarsit, vino
Paturica skuta Tana fanariotului si se retrase.
cu.

CAP XXIX.
UN SUFLET NOB1L.
La estremitatea despre miaza-nOpte a mahalalei Otetarilor,era
pe timpii lui Caragea o Oita infundatk strimta qi neincetat
piing, de_ noroi. In aces ulita se Oat'. mai multe cAsute invelite
cu trestia, in care locuiaii numai sacagii qi 6'1144. In mijlocul
acestor bordeie miserable era o cask care prin architectura
ei de ordin oto:nan §i prin mica grading compusa din
arbor! roditori §i flori, atragea Ride mult *area de seams a
trecktorilor.
Curtea acestei case era ingradita cu uluci de stejar ascutite'
la virf ci fOrte inalte, iar in partea despre fatada ulitei, area
parmaclicuri cioplite §i a§ezate cu mare gust. In mij'ocul ingradirel
era o porta cu dou6 canaturl, inrelita cu strea§ina de uluci
maruntele, ca sä o apere de stricaciunea ploilor. In earful acelui
Wel§ °rail do! capriori in forma de sceptru, mind fie-care
la estremitatea de sus ate un coco§ lucrat in lemn forte gros,
iar pe fatada stilpilor erati sculptaV (by §erpi tinknd cite un mar
in gur5.
Casa era de zid cu un singur etaj §i impartita in doll() camera
§i un pridror. InvelitOrea el era de olane, iar la cele douO
punturi uncle se unesc doliile, area cite o ba§ica de pam'ant
smantuit, cu virful in forma de pasitre.

252
Lisa principal, ce conducea in nauntrul ease', era compusi
.din mg multe bucati de lemn lustruit cu rindeaua si legate
{le captuseala principal prin cuie de fier alb cu capetele rotunde
si lustruite.
Ling& pridvor era o gradinita compusl din cate-va vile legate
in forma de boll, un corcodus, del zarzati si cat' -va persici,
printre ca' rraii cite -va brasde despartite intre dansele Cu
bucati mid de caramiii Mile frumos asezate. Aceste brasde
krall pline de GarOfe salbatice, Ochiul boului, Lemnul Domnului
si Limba melupluluil) ; iar pe langi ingradirea de trestie a
micei gradini si pe prispa caselor, ere" asezate o multime de
_Ole cu Magheran, Indresiaim si alto flori stumps dupa, atunci.
In unul din colturile curtil era un put cu rota, ling& care se
formaso un lac de apl, ce serves de scaldatOre la citte-va rate
rominesti si lesesti.
Interiorul caselor era ast-fel arangeat : una din tole doua
t amere servia drept &imam pentru conservarea provisiunelor,
iar cea de a doia, destinal pentru locuinta, era pardosita
(pavata) en caramizi spoite cu vopsea rosin si avea done, paturi
turcesti acoperite en saltele, perne si macaturi de cit. AprOpe
de ferestre era o masa de brad acoperita cu o pima, alba Cu
marginile de borangie galben, pe care era" puse cate-va call
una poste alta, hirtie de stria si o perechie de calimari de alamo, ;
iar sub aceasta masa se vedea un islic invelit in nip, si o
strachini cu ou6.
Pe paretele despre r6sIrit era" dou6 icoane asezate pe o butali
de stord. Lind, dansele se afla o sticluth' cu gasp* un
manuchiti (buchet) de busuioe uscat si cate-va spice de griti ;
iar in fats acestor object() de devotiune, era spenzurata o can-
1) Nume de florT co se cultiva pe atuncY Ili chiar acum prin gritdimile
meseriaOlor.

253
dela co ardea neincetat dand o lumina, slabi si melancolica-
Tavanul acestel camere era de grinzi si nue' de stejar frumos lucrate.
Ling un alt parete si cam aproape de tavan, era, o culme
pe care steteati atirnate un anteriii, o giubea blanita,
piste ceacsiri de sial rosu si cate-va rochi. Osebit de aceste mobile,
ce indicaram, mai era in aceasta camera o lads de Brasov,
cate-va urcioare cu apa de but si o sobs oarba, d'asupra c5,
reia erea push o tava cu tacamul dulcetel si al cafelei ; iar in firidele
de jos se Tedea, cate-va gheme de Ala si o donicioara cu.
fuse.
In until din cele dou6 paturi zacea un om ca de patru-zeci si
cinci de ani, dar care dup5, sbarciturile fetal' si peril capulul
eel caruntl, semana sa fie de o etate mult mai inaintata. Acest
nenorocit area capul rezimat pe o perua, si parea adancit intent'
soma fOrte greil.
Linga pat seade o femeia b6tr'ana, care se indeletnicea
tacend coltisori si bibiluri de mAtase la peptil si manecile unel
cb,masi, atintand din cand in cand ochil asupra suferindului.
Era pe la nod ore Alin n6pte. Tristul cuadru ce puseram
inaint- a lectorilor nostri, fiind luminat numai de lumina palid5, a
candelei, devenia mult mai atingator si mai interesant. In momentul
insa cand b5trana se silea 85, alimenteze slaba lumina a
candelei ca sä poata lucra mai cu spor, se auzi cat5-va lovituri,
in poarta curtil. B5trana se duse s5 deschiza si dupi cate-vas
moments se intoarse improuna cu un june frumos, bine imbricat
si cu °cliff plini de o bunatate ingeresca-
- DOrme, zise streinul, adresandu-se care botrank.
Abia dete Dumnezeti de adormi, ca n'a inchis ochil do-
trei nopti.
Din ce pricina I
Apol de mama, sciii si eii I

254
i ce gen in acel timp de :nedormire ?
Ce face tot-d'auna: se posomorgsce, strigg, iii rupe hainele
.dupi dinsul, apoi pare ca se lini§te§te, dar de odatg sare treinurend
qi imi zice :
Ascunde-m6 de ace§ti ticaloi, ce voesc sa mg om6re !
§i de tine sa tame el ? ce i se naluceste I
0 mie de bazaconii, mama, dar aceia ce'l face sa se Inferieze
i mai malt, este aducerea aminte despre un vataf de
-curte qi o Iiitoare asa, care 'i -a mincat averea gi l'a lasat pe
drumuri.
Ali dori sa sciii, buna mea b6trin5, dad vine cineva sail
Nazi sail sail ajute cu ceva.
Nimeni, boierule.
Dar bine cine'l plite§te chiria case!, mincarea cautarea qi
tele-1 alte ?
Tote acestea le-am intimpinat singura pod, la un timp,
dar tocmai dad srarqeam de cheltuialk gi ma ducem in targ ca
,si'ml ve'nz maloteaua, un boer tank ca dumneata, fie'i umbrile,
in6 lug la catare, apol apropiindu-se de mine, 1ml zise :
Nu cumva e§ti dumneata baba Iana spitalagioaica ?
Eu Bunt boerule, u respunseiii.
In ce mahala locue§ti ?
In Otetari,
In ulita infundati, nu este mia ?
Este intocmal precum zici, boerule.
Vino dar dupg mine, zise el. Eu 11 nrmai pen5, la o
bolt5, do lipscinie, undo intrend impreung cu mine, zise sttipa-
nnlui boltii : Di
aceetel femel lei una suta, fi sa urmezi
tot ast-fel pe fie care lun5, peng la o alts porunci a mea"
poi aproplindu-se de mine, imi zise incet: Si caul bine
pe bolnavul ce'l al in cask, cad o s5, via cite o data sal.

,,v6z.
nevezut.
255
Sfarqind aceste cuvinte, eqi repede din bona qi se facu
Cunosci pe acel june boor ?
Nu'l cunosc, ca n'am avut timp ca sal privesc bine in
fata; dar on cum va fi, Dumnezeu sa'i dea bine §i norodsca,
ca de nu venea el in ajutorui Ormanul bolnav, numa,1 Du-
-mnezeii scie ce s'ar fi intemplat.
Dar bine bonlavul era odata bogat, ce s'a facut stare& lui
Am cercetat mama, i am aflat ca '1-a vendut'o datornicii
la Cochi vechi, i l'a lasat numal ce hainile dupa densul.
Dar casa lui, acea casa atat de imbelqugati ?
Tot s'a vendut.
i tine an fost acel. nelegiuiti care ail cutezat sa lase pe

256
Ba am dat, da-l-ar ,p'in targ cu nasu Wet,
§i ce al ales ?
Mai nimic, mama : din done mii§Ore de lei, m'am ales
numai cu (100 sute, din care'ml-a oprit ti havaetul jaded-VI.
Ia spune-mi, cum it chiama pe acel hot de §treang t
Costea.
0 fi Costea Chiorul, bogasierul ?
El este mama.
Tanerul cazu intr'o adanca intristare, apol dupa ce arunca cp
privire asupra bolnavului, *se in sine : Unul zace in pat lipsit
de minte §i serac, cel-1 alt moflus mincinos §i gata a merge la
ocna pe tits vista, numal cel d'al treilea, *i cel mai rea din
,toti, se bucura Inca de r6dele nelegiuirilor sale ; putin fuse §i
voi auzi §i de numele lui !
Pe cand strainul se Oa absorbit in aceste triste ganduri,
bolnavul incepu a tipa §i a gesticula din main strigand cu glas
ragu§it qi tremurator : Lasati-ma, nelegiuitilor ! nu ye e de ajails
ca m'ati saracit ? voiti acum sa'mi luati si vieata ?
apoi deschizand ochil sea infiacarati de mania, incepu a lovi
cu pumnil peratil casei, crezand ca love§te acele umbre imaginare ;
iar dup.& aceea incepu iara§i a striga : Luatl de linga mine pa
aceasta muiere desfranata, caci privirile el me ingheat5. ! nu
vedeti vol ca ea voe§te si me sugrume cu preracutele el imbrati-
can ?...
Linicite§te-te, boierule, zise strainul sarind dupa scaun gi
alergand catre bolnav ca sa'l dea ajutorul necesar in acele.
teribile momente.
Dati-mi un pahar de apa sa'mi recoresc peptul, zise nenorocitul
bolnav cu voce mai de tot stinsk §i sdrobita de
oboseala agoniel.
Apa tea rece cu. care fa adepat §i stropit bolnavul,. produse

, 257 -
Tn ad ? Tu la canal ipoSI ?
}rosebud& 17. 10 bani in tOtli lard,

258
Ain mare efect. El doschise ochil 1i'i atinta asupra facet orului
see. de bine, apoi lash I se, curga dintean*ii doue *free de lacrimi,
zise eu glas linistit dar intrerupt de suspine :
Tu aid 8 to la, capul mod ? dar acesta este locul lui,,
Dinu pe care '1-am procopsit, iar nu al tea pe care to -am isgonit
Fara milk din curtea mea ?
Tanerul 1ua cu transport man suferindului ai udand-o on
lacrami §i sarutari, zise :
Am volt, stepane, se, to soap din me.na acelor tilhari, dar
Dumnezeii nu mi-a ajutat.
Iar ed ticalosul, drept multumirn pentru binele ce voiai
,85)mi faci, te'am scos on urgia din curtea mea.
Cat till acuaste\ scene, atingatke, betrana stete in picioare
privind cu Vague de semi trasurile fete II
glasul strainuluir,
apoi se apropia de patul bolnavului
na de uirnire :
i iii zise en o privire pli-
Ste,.ane I Acest june atat de milostiv vi en inime baner
este boierul eel necunoscut, care de atat Limp De a mijlece de
vietaire ; banuelile mole nu me amagead, exam it crinose en
desaver*ire : este gramaticul marelui Ban C*** ; este sardarul
Gheorghe, zaraful Visteriel. Se, ingenuchem inaintea acestui
ger *i Bei multumim pentru mila ce a aratat care noi. .
Iiecnnoscutul,, yezendu-se descoperit, ci neyoind se, stew fate
la o 'scene ce'i atingea modestia, eci din casa cu repeziciune ql
§i se doe la ale sale.
Bum, betrend nu se amagea de loc in aprecierile sale. .Persoan4
cea misterioase. era in adevar G-heorghe Serdarul, acel juno phis
de virtute, care parisi casa Banului C"* §i'qi sacrifice. arzatoral
amor ce avea pentru fiica acelui boier, numai ca se, nu Msplateasca
cu red bins-facerea co priimise de la densul.
El se refugiase in Moldova crezond ca schimbarea aerului,

259
privelistea frumosilor multi din acea Ora si deosebirea obiceiurilor,
vor stinge cu incetul fiacarile amorului eel
ardea peptul si
inima.
Ajungond dar in capitala IVIoldovoi se infatisa inaintea lui
Mihaiu Voda Sutal, care din putinele cuvinte ce schimba en
fiensul, deseoperind rarele lui cualitati si profunda cunostinta ce
avea despre limba elineasca, ii oferi postul de secretar partiolar
al ski.
Junele primi aceasta cinste domneasca, speraucl ca prin
ocupatiuno isi va micsora suferintile dar se amagea ; cad marea
Incredere ce din zi in zi ii arata principele, onorile ce primea
de la boierimea moldoveana, caftanul de mare Comig si darurile
Domnesci cele bogate, in loc sa'l micsoret,e suferintcle din contra
i le marea mai mult.
In fine pavasi Moldova si sa intorse iarasi in 13ucuresti, dar
ad avea sa intampine noul lovituri: Mariea, fata Banului C'!"
sdrobita si (Masa de patima amorului, cazuse la o b6la care ii
ameninta viata. Botranul ei parinte, v6zend vest reu care voia
rapeasca comOra fericireli sale, se sratui cu cei mai invetati
doctori dupa acel timpi, si dupa povata lor, se stremuta cu Jocuinta
la una din mosiile sale de muute.
Gheorghee afland despre t6te amanuntele acestei imprejurari si
necutezand sa se infatiseze Inaintea Banului, nici sa vesteasca
pe Maria despre snsirea sa, cazu Intel) adonca meiancoli, care
negresit l'ar fi tarat in mormant, data s himbarea epocei nu
aduce cu sine o mare schimbare in positiunea 'sa.
Singura mangelle eel mai r6masese dupa atatea nenorociri,
era de a contempla din departare thioscul din gradina Banului,
2,-el local In care vazuse pentru prima Ora sOrele trecutei sale
fericiri, sf a face bine color nenorociti. El dar aflase jaluita
stare in care adusese Paturica pe Comisul Andronache Tuzluc,
vechiul son stapani sii ii ajuta In secret.

CAP XXX
LAGARUL DE LA COTROCENI )51 TRADAREA.
Tudor Vladimirescu, Mind scire ca Ipsilant a intrat in t6r1,.
if impali ovtirea in doua partI : dintr'una forma mid garnis6ne
pentru apararea mangstirilor din Valahia mica, in care if
avea depuse provisiunile necesare pentru hrana ovtirei ; iar cu o
parte compusa din vase mu de panduri 0E11 vi doua mil cinci
sute de arnauti comandati de Macedonski vi Prodan, lua calea
spre Bucurevti, vi se aveza in mina tirea Cotroceni, vi pre campia
din prejurul el, formand din acosta localitate un lagar fortificat,
din care observa mivcarile lui Ipsilant, pe Merl vi po-
litica turceasca.
Dupk, rgulele stabilite de acest capitan, intrarea in lagar a
Omenilor particolarl nu era poprita nici ziva nici n6ptea, data,
el cunosceail cuventul de ordin.
Dinu Paturica, profitand de acesta neingrijire, Inca 1e la sosirea
lui' Tudor, visita neincetat lagarul, vi prin manierile lui
insinuit6re, dodandi amiciea vi increderea tuturor capitanilor armatel,
vi ehiar pe a lui Tudor.
,Ast-fel staa lucrurile cu sate -va zile inaintea intrevederel lui
Paturica 611 Ipsilante, in care se stabili vAnzarea liberatorului
Romania.
A treia zi dupi incheierea acestul pact infam, pe ma dodo, ore

261
turcesci din nopte, Mudca incinse iataganul, puse douO pist6le
la brill gi alte douO la ciochina 001, apoi incalica pe un
armasar @i lua drumul catre Cotroceni
mat cu o §i§inea boquegeaica.
urmat de un arnaut ar-
Era pe la 20 Martie, timpul eel mai nestatornicit al climel
noastre : un intuneric des acoperea fata cerului, vantul austru
sufla cu repeziciune, glasul paserilor de n6pte unit cu frematul sinistru
al copacilor, racea o armonie infernala, iar plOia ce &idea
In torente, complecta nest cadru fioros.
Cel doi calatori, Infa§urati in ipingelele lor, iii urmau calatoria
in lini§te, privind a cost desordin al naturel cu nepasarea si bu-
-curia ce simtira demonfi, child cal a tot putinte deschise sghiaburile
adinculul ca si pearza o lume nedemna de am6rea si
Intentiunea sa. Dar cand ajunsera, in dreptul caselor lui Balm-
Bap Giafer, Paurici zise tovaraplui sell de calatorie :
Si fie Ore adevarat tot ce'mi ai spu4? re'spunde ?
men.
Precum mO vezi i to vOz, coc6ne Dinule.
Nu mO mind to Ore ?
,jur pe Dumnezeii §i pe sfintu Gheorghe ajutatoral
Ciocoiul, multumit de acest juramint, ce tot- d'auna e sacra
pentru hoti si bigoti, inainta conversatiunea
Ia mai spune-mi Inc i odata, cite spargeri de case s'a
facut ?
eapte, st6pane.
In ce mahalale I
La biserica Albi din Postavari §i la Spirea din deal.
Jaful a fost mare ?
S'a luat poste tot ca la douO sute mu lei afara de arginta-
rii qi borfe.
Cate femei s'aii siluit ?

262
. Zece, dintre care dou6 an murit, peputand suferi pina in
sfir§it casnele arnlutilor §i ale pandurilor,
4 Dar uciderile cum Aii mers?
Trei careimari, doui Vacant §i un boiarinall.
Le scie astea Domnul Tudor ?
Nu numai el le seie, dar a §i spin.zurat azi dimineai a.
duel dintre cal ce an safar§it aceste fapte.
. Spul adev6rul ?
Adeverul, stepane; si dacl nu m6 crezi, pop'. WI vezi ca
ochii, &lei suet spanzurati in grldina Bfancoveanului, si acea,
gradin6, este in drumul nostru.
SI mergem dar sI vedem.
ratuf ic6, 41 indreptl calul catre gradina Brancoveannlui urmat
de complicele sell; intrl intrInsa §i merse ell coraj pan6
dinaintea unei fe'ntani ocolita de Weil, apoi BO opri is loe rli.
privi cu ,singele eel mai rocs neferieitele victi me ale ambitiunel
sale.
Aeum crezi cocOne Dinule ? 'zise arna.utul_
Da, r6spunse Dinul; a§i dor), ,insi sl still pain ce mijlOca
al slvir§it aceasta mare faptl ?
Forte lesue, coc6ne.
Cum 1
Ill'am strecurat in ordia (la*ul) pandurilor en meste§ug ;
le'am spus c6, cunt dintre mavroforil lui Ipsilant ; el an inceput
sl m6 intrebe despre multe, dup5, obieeiul osta§ilor, Atunci am
inceput §i oil sl laud pe Ipsilant, Bi sI'l radic p6,n6 la cer ;
le-am rings ea, avem Cate trei -zeci de lei pe lunl, i tain imbel§ugat
de came, pain° §i yin. Bietil olteni, auzind aceste
Nude, r6maser6, cu gurele caseate. Le-am mai spus el osta§ii
lul Ipsilant sparg biserici, neeinstese femei si Ipsilant se preface
ca nu scie nimic, si ast-fel preeum y6 spill, be ziceam ell, nu a

263
nefer in ostirea nOstra care sa nu aiba cat@ un pungoi plin en
mahmadele pi dodecari. Daps, ce To insirai verzi si uscate, luai
vre-o doi-spre-zece diatre el si me pusei pe beatura, apoi catre
near& mai venirk alai doue-zeci 9i pleearam impreunk dupi jafari;
iar dup.& ce s'a savarsit tote nelegiuirile, silniciile i omorurile
ce ti le-am povestit, m'am dus la capitannl Ord si'l am spus
tot co se petrecuse ; el a spus lui D maul Tudor, $i tole -1-
alto le vezuram amandoul.
Bravo, Nastase, esti un mare om.
Intrevorbirea acestor deal tilhati putea sa urmeze mai de-
pute, dar fu intrerupta de vocea strejarilor, cc pazeadl prima raza
a lagarului.
Stared mare, strigara panduri olteni vezend pe Pgturicl
si pe sluga lui. Cuventul, bre ! sail v6 chitul la 'lament
ca pe brabeti.
Suntem Omni buni, voinicilor, zise Paturica, voind sa se
incredinteze despre starea moral& a sanetarilor.
Cuventul, intelegetT voi, sea dam foc flintelor ! i de odata
cu vorba, indreptara puscele spre densii.
Gorju, respunse Paturica multumit
giul si statorniciea oltenilor.
Pe tine cautati in ordia ?
Pe capitan Urdaronu.
Aide, intrati.
i nemultumit do cura-
Paturica dete pinteni calului si inainta in la*.
Pena ce Muria, va gasi pe capitanul Urdarenul, not vom
atrage bagarea de soma a lectorilor nostri asupra stall morale a
trupelor lui Tudor Vladimirescu, cad de la moralitatea si
disciplina
ostirei depinde succesul
fapte de arme.
bataliilori tale mai strklucito
Ostirea lui Tudor, ca toate ostirile de aventurieri, nu avea si

264
ni017ca putea sa, aiba acea discipline rigur6s1 ce o intimpinam
In armatele regulate. Disciplina §i moralitatea nu se pot stabili
in cincl, §ease lunl, 4i armata lul Tudor nu avea o vachime
mai marelde cat aceasta.
Trebuia dar ca Tudor sa fie ma.I putin aspru cu nisce juni ce
parasisera dulcetile vietei lini§tite, ca sa se lupte pentru liberarea
patriei lor, lipsitl de multe on chiar de hrana §i alte necisitall
ale vieteI; el insa servise in armata ruse §i most vise
de la damsa acea asprime fare esemplu, care fu principala call'
a perderel sale : spargerea unei privalil, siluirea mad femei
§i alte desordine de felul acesta ci chiar de mai putina impor-
,
tanta, asprul capitan le pedepsea cn decapitarea sthl spenzurarea
; dar aceste cruziml, in loc sa produce efectul dorit, ele
adusera nra intro capetenia §i osta§i, iar resultatul acestei pasinth
deveni funest pentru amandoul partilel)
Suntein in lager, si mergem inainte.
Inteo casata de scanduri invelita cu trestie, eraii patru juni
capitanl legall de mult timp printr'un amor de acelea ce nu se
gasesc de cat in cadrele militare. Doui dinteen§ii fumaii, unul
citea pe o carte, iar cel 1-alt mangaia un cane de vinat, ce §e-
(lea Incolacit la picibrele sale. F. tele for eraii coprinse de acea
intristare profunda, ce vine din meditatiunl dureroase. Tacerea
ce domina in acel loca§ trist intocmai ca inimile celor ce locuitta
inteensul, se rupse in fine ; unul din junil ostaci zise
.celor I-al-0 :
El bine tovaraci, ce hotarire luatI vol ?
Dar tu, ce botarire al luat ?
Ea unul nu iscalesc inscrisnl, §i intimple-se on ce s'ar
intampla.
1) Veit Cinran pag. 50 qi lstoria revolnciund elinesci de Tricupi li.
loan Filimon.

265
Dar bine, nu to temi de mania Domnului Tudor ?
Nu m6 tom de loc, pentru ca d'oi iscali sail n'oi iscali,
tot una face.
De ce ?
Fund ca isealind, plates° cu capul on ce neorinduiell
Tor face panduril de sub capetenia mea ; de nu voi iscali, mai
x66, caci Tudor m6 va spinzura ca pe un nesupus L.
Bine ziel tu, m6 Enescule.
Auzi acolo, relua Urd5,reanu ce tame pin'aci. Auzi vorba,
sa r6spundem not de faptele neferilor nostri ; dar am Iazut ostirea
lui Cutusof, ostirea imparateasca, cu hasna mare de bath,
cu zaherele dupa dinsa, cu doftcri, cu spiteril ; si cu t6te a-
-cestea ostasii spargeaa plavalii, fuaii fete si nu li se tab, capul,
aid il punea in spinzuratOre precum pune Tudor pe neferiO
mostri, ce nu suet de cat niste copil adunali dupa cum s'a
putut qi Ara cea mai mica cunostiga despre datoria ostaseasea.
Lirdareanul are dreptate, zise Enescu, reluind vorba. Nol
earn descarcat ping acum nici o pupa in vrajmasil larei, si
vre-o cite va sute dinteal nostri au cazut jertfa miniei lui Tudor.
Asta este o zavera tainica impotriva vigil n6stre si nimic mai
milt. Pentru aceasta ne-am parisit not pVintil §i pacinicile
Indeletniciri, ca si ne omOre ca pe niste vite ?
Ce trebue dar sa facem ? rostira toff capitanii de °data,
Aintind ochil asupra Enescului si stritingind manerele iataganelor
cu convulsiune.
SI nu iscalim neomenosul inscris ce ni se cere.
Si nu'l iscalim, repetara tinerii ostasi.
Jurati ?
,Turam.
In momentul dud eel patru capitani intorceaa fgele catre
risarit si ingenuchiaa si jure, o lovitura se auzi in usa easel.

266
Ole este ? intreba Enescul puind mina pe iatagan.
()meth bath, Aspunse o voce de afara.
Numele v64-re.
Capitan Macedonski, Buluc-ba§a Prodan §i Stolnicul Dint
Atm ica.
Vo. sunteti ? intreba, Enescul deschizand u§a.
Da bine, ce faced voi aci singuri? intrebara noun venig
m6 tem c5, v6 sfatuiti ceva impotriva st6pamirei, adaose Mace
donsclii cu un zambet intunecat.
En nu crez una ca aceasta, zise Paturicl, silindu-se a da
fetel sale un aer de incredere.
Niel eu, adaose Bulue-ba§a Prodan.
Ia sa lisam la o parte acesto sechturi, si sa venim la
lucrul cel de dpetenca, zise Macedonski. Ia spuneti, bketi, cum
vi s'a parut omorurile de alalta-eri ?
Care omoruti ? intreba Paturid preracendu-se ca, nu scie
nimic despre densele..
Cei doi capitani i trei panduri spenzurag de Domnul Tudor
in salciile din gradina Brancov6nului.
Sermanil MeV ! i pentru ce'i a spinzurat ?
1entru luau de nimic, pentru ca urea §i p6te.
Si find ca suntem prosti de ne supunem unui gide, respun
sera, cei patru juni capitani.
Avell dreptate, copii, zise Macedonscki, dar ce o BEI facem I
el este stapan si not slugi : trebue dar sä ne supunem.
Nu este adeverat, capitane, zise Enescul infuriat. Noi no
am sculat ca sa, ne luptim pentrt drepturile terei; sa
ne teamiVa,
dar in potriva turcilor, care an intrat in tars ca sa mumurim
ca ni§te viteji, iar nu sa ne omOre cu m6rtea cea mai
xuOn6sa.
Capitanul Enescu are dreptate, zise Muria, vlIzend intri-

267
gjle sale reusind pe deplin. Asti tiranie nu mai e do suferit, si
data nu veti lua m6suri, sa se* cu hotarare, ca toti eatf suntell
aid veti muri in spenzuratOre.
Asa este. Stolnicul Paturica are mare dreptate, rosti
adunarea intreaga.
Ostirea lai Ipsilant, pe on uncle trece, arde si jefuesce
si cu toate acestea, Ipsilant n'a spenzurat nici un capitan, nid
macar un nefer pena acum, adaose Paturica.
Asa este precum zid ; dar is invata-ne Arhon Stolnicer
ce trebue sa facem, ca sa seapam de adsta flax& salbatica ?
Nimic mai mult, de eat sa v6 alegeti alta capetenie.
Dar tine, not am jurat sh'i fie supusi si eredinciosi, ziseadunarea
intreaga a capitanilor.
Ati jurat, replica Paturica cu un zimbet plin de- amaraeiune
si dispret, dar nu sciti voi ea juramintele nu sunt dna t
niste marafeturi nascocite de Domnii si eapeteniite nor6delor ca
sa desp6e si sa omoare pe supusii for mai cu inlesnire si fara
temere
3
Co vorbesci dar sa facem
Faceti ce veti voi; lasati pe Tudor sa 0 tae ca pe pith
Aceste din urea cuvinte, find pronuntate de Muriel cu
un mare dispret, ascuns sub masca nevinovetieil produse nu
efect stranta in inimile capitanilor ;
eel mai maturi dinteensil
eras pentru calearea jurimantului si alegerea altor eapetenil ;
junil din contra tinean mult la juramant, dar email de parere sa
faca o revolutiune, prin care di, sileasel pe Domnul Tudor a le
da garantfi solids, pentru incetarea varsarli de sange pe viitor.
Aceste idol fura discutate eu sgomot mare ; partidele incepura
a se incrimina si a se ameninta una pe alta; se 'Ate ea ar fi
y6rsat chiar sange nevinovat, dad nu intervenea Paturica, care
vedea in aceasta atitudine zadarnicirea viselor sale cele ambitiOse.

268
Opriti-ve, fratilor, zise el intrhnd in mijlocul infuriatilor ch-
pitani. §i unil 1i altil aveti dreptate, dar intolepciunea cere sa
alegem un mijioc prin care sa putem ajunge la luarea masurilor
-de asigurare pentru viitor. Mijlocul acesta it cunosc numal oil.
Aratini'l si nod.
Bucuros, dad, Fagaduiti ca veti urma povetile mole.
Fagaduim, zisera toll de odata.
Sa asteptati seapte zile, si dael pen'atunci Tudor nu va
mai omori pe nimeni, sa no adunam iarasi aid si sa chibzuim
despre tale ce trebue sä facem; iar clack' in cursul acestor seapte
zile omoruri vor urma ca in trecut, atunel sa parasiti pe
"Tudor si sa ve alegeti de capitan pe Macedonski, §i hagi Pro-
clan. "Ve multumitI flacai, on ba ?
Ne multumim.
Din Ma, inima ?
Din tOth inima.
Atunci dar, faced amended,' tarafurile ego un inscris, si
idupa ce le veti iseali, sa mi-le dati mie in pastrare, ca dupa
--trecerea celor sapte zile, sa no adunam iara$i aici, ca sa pedepsim
pe eel ee'si va calm cinstea i iscalitura.
Si se Lei inscrisurile, zise Macedonski, silindu-se sa
ascunza bucuriea ce simtea in inima.
Inscrisurile se racura si se dedera in mama lui Paturica, iar
duph aceia chemara, doi pandurl
care gi beuturl.
trimisera sa alma de min-
Cina dura mai mult de ded ore, ci pot incredinta pe ]ec-
torii noctri, ca nu avea nici cea mai mica asemanare cu cina
.celor seapte intelepti al Eladiel ; iar pe la mezul noptii, Ospetil
iii luarh remas bun uni de la al i, si se dusera fia-care la lotuinta
sa.
Paturica inealica pe armasar si se indrepti spre Bucuresti

269
nrmat de complicele seii. Bucuria lui era nemarginita din causa
marelal resultat ce dobandise cu atata fnlesnire.
Ef, Nistase, zise el arnautulul, aruncand eate-va priviri
in laturi ca 81 se asigureze despre vre-o cursa, ce i s'ar fi putut
intinde de inamicil Bei, ia spune-mi, cum ti-ai petrecut tim
pul cat al lipsit de Tanga mine I
Bend si mancand coane, sa no cu ertaciune.
Si cu tine al facut tote acestea ?
Cu arnautil lui Buluc bap Prodan.
Ia spue-mi ce mai zic el despre mersul treburilor ?
Omorurile de a-l-alts eri 'i -a turburat f6rte mult, cocOne :
uniI vor sa fuga la Ipsilant, altif la Buluc-basa Sava, si aunt
forte 'Mini eel care voesc sa mai r6mae in ordia lui Tudor ;
apoi undo mai pal si blestematele de Inscrisuri ce...
Ce inscrisuri aunt acelea ?
Domnul Tudor cere inscris chezasie de la toti capitanii,
pentru purtarea neferilor de sub ascultarea Tor.
Si ei o sa dea ?
Val de ei de vor da.
Da de ce ?
Pentru ca mane sera o sa se calce patru case boieresci.
De undo soil to acesta ?
0 mil, ca 'I am indemnat O.
Aferim, Nastase, dar ia spune-mi, o sa se tie ei de cuvent ?
-
Isegreqit, fiind ca o sa fill cu dansii si o s5,'I WI de scurt.
Sileste-te Nistase cat vel putea s'o scoti la tale cu bine,
$i vel avea de la mine o mita de mplimudele bacsis.
Scii ce cache Dinule ? Fa -m6 mai bine Polocovnic dejudet,
si nu'mi, mai da acele mahmudele.
Prea iute mergi, dragul meti Nistase.
---, Ba nici de cum, cock° Dinule. Moruz Voda a fled pa

270
Arnlutul sal Ispravnic; de ce oare Domnia to sa nu mg faci
pe mine Polcovnic ?
Fii cu mints si to voi face.
Conversatia calatorilot nostri trecu de la o cestiune la alta,
i numal atunci se intrerupse, cand call se oprira ca din instinct
la portile caselor lui Paturica.
Arnantn1 descalica dap& cal, si deschise p6rta stgpftnului sea,
carele sarind cu iu eala dupa frumosul armasar, se duse drept
iu iatacul soii de dormit ca sa'si aline printr'un dulce sown
_agitatiunea eel pricinuise marele seu succes.
Acura vino to Model, care inchizi ca dulceta ochil plugarului
ostenit de munca zilei, $i pe al tinerei mume ce vegheasa
langl micul ei copilapi ; veniti si voi vise amagitore, care
desehidet I avarilor rninele de our ale Americel si prin inchipuiri
magulit6re usurati suferintile sclavilor, si faced pe devoti sa gusto
din fericirea paradisului. Parlsiti intimecosele v6stre locapri
si veniti in camera acestui infam, ea sa'l inchideti ochil prim
narcotica v6stra- suflare ; dati'i vise frum6se ; faced sa disparl
dupa fruntea lui acele incretituri sapate de infamie Si crimi.
Dar mg tem el voi nu veti putea adormii, cad pasiune a
care masa', flea mill din farunchi lui, este mult mai mare de cat
magica v6stra putere. Este setea de marire care ind6mna pe Cesar
a trece Rubiconul inarmat, ca sa, infigl pumnalul in inima re-
publicei romans ; este mandria si rgsbunarea care sileste pe tyranul
Hipias a veni in patria sa cu Per§i lui Dariu, spre a o face a/
piara prin foe si sable I El va fi mane stapan absolut peste
o parte din fora, gi dad fatalitatea
biciul terei intregt
va vol, 'Ate sii, devil
Ciocoiul avea in adever necesitate de repaos, ea si'si resta-i
bileze puterile fisice slabite de atatea sguduiri morale; dar somnul
mu putea sa inchiza pleopile ochilor sel, ed
tart silinta ce

271
intrebuirga, ea sk pOta adormi un moment macar.
Orele nop ei sunt fOrte lungi pentru eel co nu au somn, si
mxi cu seam& pentru aceia a carer consciinti este pktata de crime.
Muriel vazend neputinla de a dormi, cearci a se distra prin
leduri ; lua dat o carte dupk mask, si deschizendu-o citi din
intimplare, acesteitcuvinte Vezut'am pe eel ilea de lege 111Eta,ndu-se
ca chedrii Libanului, putin tusk' si el nu mai era, puterea
si mandria lui perise cu sunet. Acest verset din psalmil
regelui poet, ce &ea alusik la densul, it facu sä inchizi cartea
si sa pule mama pe alta, dar deschizend-o si pe aceia, dete poste
maxima acosta : 2i
ce va folosi omului de va chstiga t6te avu-
Iiile lumel acesteia si isi va porde sufletul ? Trinti cu mama si
aceasta. carte ; sculkndu-se dupl pat ineepu a se preumbla prin
camera en fala descompusk de nedormire.
NOptea in fine se pregltea a parasi emisferul nostru. Lin
sgomot de carat° si voci omenesti anunta desteptarea poporulul
si punerea lui in miscarea obicinuitk do t6te zilele.
Cioeoiul se plimba neincetat cautind in osteneala corpulul
somnul ce'l parksise, dar de °data urechia lui fu lovitk de votea
nasal si asculita a unui precupeI, care cants, intr'un fel
comic canteeul acesta
,Ispilanti feld-marsal
,Deca pende vinarar
Ofiterii eel mai marl
Bragagil si covrigarl."
Nu scim care va fi fost adevarata impresiune ce produse in
spiritul ciocoiului aceste versuri, care cu mink concisiune descrieati
atat de bine pe capii eteriei grecesti ; scim numal ca un
zimbet de fear& salbatick apkru pi) hazel° sale, si se perdu cu
-iuteala fulgerului.
Sunt crime care spkimantk pe eel mai mirsav si mai degradat

272
tilhar, dar Patu licit avea o nature de fer ; el se afla in prezina.
vanzaril celui mal mare ba...rbat al Romaniei, gi cu Vita grozavia
acestel crime, consciinla lui nu era Inca turburata ; 0 dad,
it v6zuram nelir_i§tit, acesta este efectul acelui neastimp6r, ce
simte tot omul ambilios cand reucecte in planuril sale, iar ntt,
al remuccarii.
In fine, dupe cafe va moments de cugetari adanci, el se puss
pe pat §i. Pdormi,

- 273 -
Alex 'pliant, mare general de Brigadd al ormer Greaser.
Ft midst& 18. 10 banl In tot& tam
0

CAP XXXI.
ALESANDRU IPSILAATT $1 ETERIA GRECEASCA.
Revolutiunea greeilor din Elada si din tale-l-alte provincii ale
imperialui Othoman, privity din adevZiratul el punct de vedere,
este plink de severitate si de o lugubra maestate. Gaud greeii :
b'etrai si tineri, femei si copil, Man) armele in mani, nu o
Elmira aceasta pentru desfiiutarea unei legi apaset6re Ore-cum,
nici pentru gonirea unni tiran ordinar, care intarzie dar nu distruge
cu total progresul unui popul. Ei se radieasera ca al se
libereze de sebaticele orde othomane, ce de mai multi secoli le
viola consortele si feei6rele, le pangarea religiunea si II omora
dupi eapricil prin tale mai nesuferit? torture.
Planul aeestei revolutiuni era sa resc6le We popOrele din
Orient, si la o zi hotarita, s5, se arunce asupra turcilor si s'i'l
43drobeasei de °data.
Intro comandirii alesi de comitetul revolutionar ca sa pue in
luerare aceasta miscare, de la care atirna liberarea saii desavirvita
peire a Greciel, era fi Alesandru Ipilant,
Consilial revolutionar, basat pe sentimeutele patriotice ale
acestui June, si pe esperientele lui in arta resbelului, ii incredinlase
una din tale mai grele pill ale intinsului plan de re-
volta,

275
El dar cata sa tread, Dunkea prin Romkia, ca sa revolteze
-populatiunele slave din Turcia, §i pus in capul for sa strebati
Bulgaria, Tracia §i Macedonia, spre a se uni cu grecil din Elada,
Ipir §i Thesalia, §i a combate impreunl §i en succes ar-
matele othomane puse in confasiun.e prin aceastil genera% insurecti-
w.e.
Planul era bine combinat §i p6te ca ar fi reu§it in tOta
intinderea sa, dad, armata lui Ipsilant ar fi avut disciplina §i
moralitatea ce s'ar fi pretins de la ni§te Omeni cari luaser5 armole
in main (pentru o catr,6, atilt de sacra. Dar aceste virtati
lipseat, sad eel putin eraii fOrte rani in armata lui Ipsilantl)
1) Ca at nu trecem de ealomniatorT, punem in fata lectorilor no0ri
proclamatia lut Ipsilant, data c,11-re arm At ba, eaud s'a vezut shit a
o parasi si a trees in Austria antriacest document necontestabil se
pote convinge fit-care, et armata lui Ipsilant era in mare parte eompast
din Marl de drumurl, la I §i tradttori.
Proclamalia Principelui AlPsandru Ipsilant data in fuga sa
din Romania.
"Resbelnict ! Na! nu mat voesc a profana acest sacra Qi onest name
chemanda ye pe vol ast fel. Thrall fric6,1 de Omen! ! Tradarde ei
actele vdstre sed4i63e me silesc a ye parasi. Da aci inainte on ce
legaturt intre voi si mine este raptl. Atat numaT ca imi va reminea
In fundul silt' -taut rulinea el v'am comandat. Vol ati ca1 at j irtmintele,
atl vandut pe Dumnezed gi patria, m'att vandut §i pe mine
chiar In minutul in care speram a Invinge sad a mud en vol. 1stfel
dar ye partsesc. Adresai-ve turcilor, can singurt aunt demnt de
ideile ei t-mdintele vdstre. Part.s41 'Muffle, cobor4i ye din mantT,
aceste asilurf ale fricei v6 stre, si mergetf la turd at le stratiV mlnnele
inct fumegand de sacrul stage al supremilor preotT, patriarhl,
episeopi gi o mia de altl frati de at vostri inoceny, masacratl fart
milt. Dar grebiti-va a ye cumptra sclavagial cu vieata pistil, en
pretul ondreT femeilor si copiilor vostri.
Iar vu!, umbra ale adeveratilor (slim din sacrul batalion, care en
tradare atl cazut victims fericirel patriel vdstre ! Voue, recunoscinta
compatriot for vostri. Patin va trace vi se va infilta Colona, ce va
,face nemuritOre numele vdstre.
In liters aprinse suut InsAmnate in fundul inimeT mete numele
amiAlor me', can m!ad aretat pane in sficsit increderea §ri sinceritatea
ler. Ad icerea for aminte va recori tot d'auna sufietul med.
Dad. dilprquluf general, dreptitif legiloz ei
blistemulul compatriotilor

276
Si mai adaugam yi dispretul ce aveaii grecil asupra rominilor
si slavilor, plus ideile de pan-elinism, co Ipsilant i capitanil
lui le manifestatt cu atata usurinta in fata acestor populi pe
cari trebuia linguseasca, si ne vom convinge despre tris;
tul resultat, ce avu miscarea grecilor in principate.
La 22 Februare din anul 1821, Ipsilant trecu in Moldova
si se declara liberator al natiunei grace, iar dupa acea dete
mai multe proclaatiuni prin care asignra pe moldoveni, ca pe
cat timp va sta armata sa acolo, nu vor suferi nici un r6i1 de
la dansa ; dar faptele deter& o aspra desmintire acelor frutnOse
proclam4iuni, cad pe data urma, asasinaraa negutatorilor turd
din Iasi si Galati si jafurile cele ne mai auzite.
In fine armata eteriei, marita prin corpul lui Vasil° Caravia
rii Iordache Olimpie, intra in tara Romaneasca, iar la 25 Mai
ajunse la satul Colintina i forma acolo cuartirul el generals).
pe calcritorul da juanknt si vanz6torul Ctrninar Sava, pe spioniT gi
pe cei d'ant'ai co iulesnira desertarile, pe Constantin Duca, Vasilie
Barla, Gheorghe Manu fanariotul, Crigorie ui

277
Ipsilant priimi inchinkiunele boikilor, ale clerului i pe ale
juturor tagmelor ostasest1 i negut6toresti. Lingusirile insa ce
i se racea in tote zilole de caAre fanariotI si cati-ya romb.ni
corupti, ce voia sa esploateze eteria in interesul lor, ametiie
fOrte mult capul acestui capitan ; dar tocmal dnd bietul om
se obicinuise cu viata si pompa Domneasert la care, incepuse se
aspire, primi trista scire sa turcil au intrat in tali prin mai
multe Oaf, i ca, el se indrepteazti asupra'i cu forte considerabile
ca si'l sdrobeasca, de °data.
Aceste sciri nefavorabile indemna pe Ipsilant adice
lagaral de la Colintina tsi aseaze la Tirgoviste, lee forte
priincios pentru apkare si mlnuirea intrigilor sale in contra 1111
Tudor Vladimirescu.
Duph ce el iii asez1 Whoa In lagir fortificat cu santuri,
gi tramise despartiri midi de arnkuti ea se coprina strimtorile
muntilor, spre a se putea refugia la cas dad ostirile turce0I
ar fi inv'ns pe ale sale, se decht apol en totul la realizarea planurilor
sale color ambitiOse.
Al dnoilea corp sub comanda lnI George Ipsilant.
Tragmatirchia tut Caravia
Hiliarehia lat Coloeotroni
lut Valle Tudorov
Despartirea lui Milan . ......
350
275
350
180
111aniT Int Tircovski
eicorta principelul Cantaeuzin
70
50
1.275
Al treilca corp al Olimpianulul lordache.
Arautt 1,500
Al patrulea corp ai Jul Ciiminaru Sava
Ariantt de sub comanda luT Sava
n n n hit Dili bqi Michale
n n n lut Ghencea
..... .
800
120
100
1,020
450
Batalionul saert4
DespArtirea Dfoldovenilor. ' , . 300
..

278
kW° zi el se afla singur in camera sa absorbit in meditatiuni,
dar sand se destepti din aces momentaneii uimire, vazu
pe Pituriel stand cu nzlinele la pept si smerit ca un calugar.
Fanariotul it fixi putin, apoi ii zise fira. preambule :
Ia spnne-mi, archon Stolnice, cum merg trebile
F6rte bine, maria ta.
nOstre I
Talmaceste-mi, ce intelegi dumniata prin acest forte bine ?
Chirtiile acestea to vor pliroforisi mai bine de cat mine,
maria ta, r6spunse ciocoiul cu aer triumfator si presintind
Ipsilant cu mandrirs, inscrisurile capitanilor.
lui
Fanariotul le citi cu multi nerabdare, apol dupi ce privi pe
Paturici cu un fel de admirara amestecata cu dispret, zise :
-
Ineep a credo, arhon Stolnice, ca Elciul care to -a sistisit
la mine, n'a cunoscut Time darurile ce al ; damniata est un om
mare ! intreci in iste.time chiar pe Neserlode al Rusiel ! dar esti
cam... adaose fanariotul cu aer badjocoritor.
Ciocoiul suferi acesta umilire cut singe rece preficut, ba inca
racu si cite-va oomplimente ca sa ascunza si mai bine tarburarea
sa.
Dar data omorurile vor inceta ? adaose Ipsilant, atunci
aceste inscrisuri vor r6minea chirtil alba, ; al, ce zici?
Zic, maria ta, ca omorurile s'aft skirsit ; doui arnauti de
ai lui Prodan s'a spenzurat la pupil. do piatri dupi podul Ca-
licilor, doul in dealul Spiri si unul dinaintea lagarului de la
CotroceLi.
Dar capitanil cu inscrisurile, ce zic el despre acesta ?
Nimie pe fati, dar intr'aseuns au si ales de cipetenil
ale for pe Macedonski si Prodan, si acuiti nu asteapti do cat
vreme cu prilej ca sa °more pe Tudor.
Forte bine, dar ei p6te sa's1 schimbe gendul.
Nu, maria ta ; aunt atilt de bine ineredintat despre acosta

279
in cat asi putea chezgsul en capul met, ca de aria data el se
Tor tine de cuvent.
Astea sunt vorbe arhon Stolnice ; en =lose Me bine
pe romani. El iti ragaduesc astazI totul si mane null dI nimic.
Ai dreptate maria ta sa to indoesci, find ea, nu cunosci
intimplarile din urmg.
Care intimplari, Torbere.
Omornrile din urma.
Altele prOspete ! spune-mi de grab.
De la radicarea lagarulni din Cotroceni si
peni la Golesci,
a spenzurat peste trei-zed de panduri, tot MeV tined unul
i unul.
Ce spni arhon Stolnice ! s'a intimplai t6te acestea ?
Al rabdare
nakndra de triumful
maria ta ca n'am sfirsit, esclanal docoiul
Vorbesce, cad mor de nerabdare.
Diva ce ajanse Tudor la Golesel, era prin isc6dele (spioni.)
sale, ca patru din cel mai voinici capitanil) nu voese sa dea
inserisurile cerute, i numal de cat sp-anzufa, pe doni dintre dfinsii
in niste 8'00 ; in sfirsit daca maria ta voesci Ba to lucredintezi
i mai bine, Ca m'am Old de cnvent, da-ml pe capitan
Iordache cu dolt& Bute de
Tudor legat cot la cot.
arnauti si 41 jur &WV vol aduce pe
Bravo arhon Stolnice! acum to inteleg ; $i deschizend usa,
cbema pe gramaticul sea si u zise : Spune lui Iordache sa iea
douk ortale de arnauti alesi, i sa se dud, la Golesci Cu dumn6lni,
si sa implineasca, cu trgsnicie on ce'i va porunci.
Gramaticul
Paturicii.
pleat capul pen& la piimzInt i esi impreuna en
i) AcotAT patrol capitani se nurnida : I6n 0 trek Grbitit Cutui, Ene,
Enescul qi I6n Uidireanul. Doi dintre el, ounoseend ge Ito Tudor,
sclipara prin fuga, iar pe ceI-1 alti 'Tad spenzurat (Vera Ciorarul pag.
83-84).

CAP. XXXII
CU ROGOJINA APRLAT34 'N" CAP 151. CU JALBA
IN PROTAP.
Romania, acAsta tOra manosa si impodobita de natura en tote
darurile, a fost ursita de seed sa sufere tote relile fisice si
morale; cutremurile de piimant, inundarile riurilor, epidemiile
omoritOre, incursiunile ordelor barbare, jafurile domnilor fanarioti
si spoliarea sistematica a ostirilor rusesci ; tote aceste
flagele pustiit6re pima create de fatalitate numal ca sa nimicdsca
adsta nenorocita pra. Dar ea a resistat cu barbatie la tote
lovirile, a mers pe calea insemnata el de provedinta purtand pe
umeri crucea martyrulul ca mantuitorul lumil.
Ad fost in adev6r timpi cand suferintile sdrobisera, curagiul rominilor.
Inimicil nostri crezend ca luxul si moliciunea introdusa
de dansi, as stins in inima poporului romln simtimintul de nationalitate
si libertate, saltad de bucurie, dar se amagead ; ciici
romanul se descepta toeing la timp, si cu armele in mina, le
proba ca este inca via si gata .a se lupta pentru drepturile sale.
Rovolutiunea de la 1821, ce este ea Ore, dad. nu vocea disperaril
ridicata in contra apasarii ? Oare nu arata ea de ajuns
pe un popul yid si hotarit a muri sOil a trill pentru libertate ?
Dar sa ne oprirn aci si sa aratarn lectorilor nostri positiunea
-terel inainte si dupg, isbucnirea acestel revolutiunl sociale.

-281
Desele nivaliri ale ostirilor lui Pasvantoglu si ale altor pai
resvretiti in contra imparatiel turcesti, spaimantasera atat de
mult pe locuitorii terei, in cat II &use si devie un popul apr6pe
nomad si gata in tot momentul a'§i parasi locuinta i rodul
ostenelilor sale, ca WO scape viata in erapaturile muntilor
sau peste hotarile terei, undo nu putea sa'l ajunga iataganul
manafului si licomia de bani a fanariotului.
14d Resbelul Ruso-Tarcesc, inceput la 1806 si terminat la 1812,
slei t6ra si pe locuitori ei atat de mill, in cat comandiri armatelor
rusesci, supusera chiar pe preati i diaconi ale da proviant
vi care de transport; ba Inca pentru rusinea omenirei, s'a v6zut
in acea campanie fapte, care iudignase pe tot omul cu inima
drepta. Comisaril de aprovizionare rusi dupa ce ca cereau mai
multe provisiuni de cat le trebuiaii, apoi la plocare le vindea
inapol grmanilor
de ceia ce costaa.
locuitori stricate §i cu preful intreit mai mult
Domnia lui Caragea, de ii
pe la inceput pro Hite ceva pentru
usurarea Orel, dar mai in urma cazu i dansa in greselile domniilor
trecute : functiunile cele mai insemnate se dedea grecilor
veniti en domnul din Stambul, iar boerii roman eraa dispretuiti
i esi'ati data cutezati a'§i ap6ra on6rea.
`Veniturile terel se vindeaa in total la lavoritil greci, care despoiafi
fara mils pe nenorocitil locuitori. Dreptatea se vindea pe
bani, i cand se intimpla vre-o judecata intro un fanarior si un
roman, on cat de lamurit ar fi fost dreptul romanului, procesul
se castiga de fanariot.
Aceste marl Qi ne mai auzite nedreptati silira pe Jianul,
Grua i alti, a se face tilhari de drumuri k;i a'§i r6sbuna, omorind
pe fanarioti §i pe cioi oii parventi, §i ajutand pe saraci.
Tata jalnica stare in care se afla t6ra inaiutea revolutiunei,
dar .ea deveni mai rea sub revolutiune ; cad dad sub un govern

282
legal se comiteail atatea abusuri, Ore cite nu s'ar fi putut comite-
cand o par- te din Or se guverna de o caimacamie slabi §i Uri
prestigiii, alta de Ipsilant, iar restul de Tudor Yladimirescu ?
Dinu Paturica, ca om dibaci in jafurl §i mincatoril, prevOzuse
cat de marl treburi putea sä fad, intr'o asemenea stare de lucruri,
prev6zuse in fine ca a sosit impAratia ciocoilor, §i se pregatea
a se folosi de densa.
Ast-fel dar dupi ce acest monstru comise fir cea mai micasfiala
tote crimile ; dupa, ce ra.cu sa se verse atata singe nevinovat
pentru realisarea ambiti6selor sale planuri, el vendu chiar
pe Tudor Yladimirescu, omul cel mai mare al Romaniei, precum
arataram in capitolul precedent.
In ziva dar cand el fagadui lui Ipsilant, ci'l va aduce pe
Tudor legat, se puse in fruntea cohortei de asanini §i se indrepta
titre satul Golesci. Ajungend acolo se sratui mai Intel
cu Iordache, Ghencia si Farmache, capeteniile arnautilor ce'i dedese
Ipsilant pentru esecutarea tradaril, apoi dupa aceia infra
in lagar §i a i a revolta. In flue Tudor fu prins §i dus intre
arnauti la Campu-lung, iar de acolo fa Tirgoviste unde mai in
urma fu asasinat.
A doua zi dupa, implinirea acestei grozave tradari, Paturici se
infatila inainte4 lui Ipsilant cu acel aer de impertinenta propria
asasinilor ptatiti, si dupa ce facu inchinaciunile obicinuite
fanariotului, ii zise :
Sa trUsci maria ta! Tudor Yladimirescu null' va mai
turbura linistea de acum inainte.
Da de ce ?
Find ca el nu mai traesce.
Tamalcesce-ml arhon Stolnice.
Asti n6pte, eti impreuna cu capitanul Caravia qi catl-va,
arnaufi l'am luat din temnita ai l'am dus pe malul iazulul, apoi

283
dupa ce l'am tkiat in mid bud* l'am aruncat in putul de 1100
gradina lui Geartolu.
Ipsilant lua dupa mask o chartie indoitk si dand-o lui Muriel,
il zise : Slujba, pentru slujba arhon Stolnice. Tine
acest pitac ; printeensul te orinduesc Ispravnic la Prahova si
Setueni, si dad Dumnezeit imi va ajuta, precum nadajduesc, to
vol face Caimacam al Craiovei.
Ciocoiul ram trei temenele penk la pkmant, si saruta mina
lui Ipsilant cu o recunostintl preflcuti, apoi ridicitinda-se in sus
esclamk cu voce declamata :
S'a traesti, maria to ; s52t1 ajute Dumnezeii, a to pune
pe sca,unul strkmosilor miriei tale pentru fericirea nostri a nemernicilor
mariei tale slugi.
Destul arhon Stolnice, destul; au-mi-te acum la Dumnezeil
si te silesce sk fad fericirea locuitorilor acestor douk judete
cell am incredintat ; dar bagl bine de semi si nu'i fad prea
fericif, m6 intelegi ? del /Ate sk ti se intkmple vre un AU.
On eat era de prefkut Pkturicii, tot nu putea sk resiste
acestor cuvinte pline de ironic &i en douk intelesuri; pleca dar
capul in jos ca s5, ascunzl intiparirea ce'i facuserk, si dupa ce
mai Wu o matania pen5, la pamitut, se duse.
Duple cite -va zile de ospete si veselii date amicilor s61 pentru
raclicarea, sa la aceastk mare si Vinod, fanctie, el pled, sä is
in posesinne judetile pe care devenise stkpan. Pe gaud ea si
in zioa de astazi era in molt proclamatiile si profesiunile de
credintl. Ipsilant da pe tOtk zioa cite una, Tudor Vladimirescu
asemenea, Lira a mai vorrhi de pitacile dimackmiei lui Calimach
Voda, ce se lipia IA ziduri in tote zilile.
Ciocoiul ajungend la Bucov, locul nascerei sale, porunci skaka,
pe toti boieril din amk idou6 judetile, ate isnafurile si
pe opincari ; iar eknd multimea celor chemati umplusera curtea

284
Ispravniciel, el se mita in privdor
proclamatiune-
(balcon) si le citi ae4sti
Fiati, boeri, negutatori i opincari,
Dumnezeiasca pronie milostivindu-se asupra acestefnenorocite
m'a ridicat la vredniciea de Ispravnic al ac,estor doui
vjudete. Dumnezeii eel' a tot puternie scie mai bine de cat vol
tot,1 libovull) eel ferbinte ce arde in inima mea penrru ferieirea
-Os-Li. Si sciti dar Cu hotirare frati'or, ca pe cat Limp
voi fi en voi, nimini nu va fi asuprit cu o para mai mult
,,peste ceia ce hotarasee nezamul. Ludele ci eele-1 alto iraturi
ale stapanirei, de acu inainte se vor implini de citre Omeni
cinstiti si cu frica lui Dumnezeii ; mituelile ci manciitoriile
Tor lipsi cu totul. Cei nkpastuiti sa vie la mine, srsi vor afla
dreptatea ; cid dorese ca razele fericirel sa strabati 'Ana la
bordeiul eel mai teaks al opincarulni. Amin, fib, fi6.
Coprinderea acestei proclamPtiuni si mai cu semaa, accentul
dramatic c gesturile ritorieesci cu care o pronuntase Paturici,
face o mare faiparire intro auditori, cad ei nu cunosceat Inca
adev6ratul inteles al proclamatiunilor,
Primele zile ale administrirei lui Paturica, furs consacrato
in se6terea amploiatilor celor vechi si orinduirea altora, earl
sa corespunzi cu intentiunile sale. Intro acesti noul ciocoi alesi
de Paturica dupa chipul i asemanarea sa, era si unul numit
Migu Rupe-pele, om niscut sa fie calaii, si care se silea prin
cruzimi no mai auzite a nu'ci strica reputatiunea pronumelui seii.
Pe acesta, i1 alese Paturici de implinitor al kturor jafurilor ce facea.
A descrie en de amenuntul despoiile i casnele ce sufrrea
locuitoril de ate clasele, de la acest monstru, ar fi o luerare
ode care peana nostri s'ar indigna. E de ajuns a spline numal
')
Dragostea safi amoral.

285
ca bind se implinia de la sirmanil siteni de cite treT si patru
on pe an trimestru ; taxidarii luau intreita zeciueall pentru oerit,
erbarit, tutunarit si %inarit, si ca'ad satenil nu mai avea en
ce sa plateaSca, ii ungea cu 'Acura si u lega de ebpa6 ca Sr
I intepe viespele si tintani, apol le vindea dubitOcele si dupa,
ee ii kiracea cu desivirsire, 11 inchidea in cosiare ea sä nu O
va reclama lr, st6panire.
Inteo zi Dinu Paturica eta inehis intr'o odaii_impreunt
Neagul Rupe-piele, si incheia socotelele trimestriale. Suma adunata
se radica la o tifra de patru on mai mare de ce s'ar fi
cuvenit dupii, lege.
Putini bani, Neagule, fOrte putini, zise ciocoiul ; eft credeam
sa'mi aduci trel mil pungi de bani.
E ! e ! codne Dinule, multumeste-te si pe atat.
Si de ce asa, cand am fi putut sa strangem mai mult ?
Dar bine cocke Dinu'e, de undo eram sa a4lun atici bani ?
De la prani nerodule ! sal legi cot la cot si sa le prajesti
pepturile pe Tanga foc, si vei vedea cum o sa se6ta la haul.
TOte acestea ]e am facut, ba Inca si mai mult 'I am
spinzurat cif capul in jos, le am batut tepuse de trestii pe sub
unghii, le am luat chiar lucrurile
voesci sä. mai fac?
din case si 1e am vandut; ce
Ia spune-mi ee al Scut cu cele
le cere Ipsilant?
doua sute de vaci care
Am urmat poruncei ce'ml ai dat: am luat opt-zed de
slujitori en mine, si in puterea garbacilor sisa, trantelelor, am
string opt sute de vaci in loc de doua sute.
Bravo Negule ; si cu ce pre
Cate lei trel de vita.
le al cumptirat, is spune-mi
Tar dupa, aces ce al Ant?'
Am trimis donO sute lui Ipsilant;. iar pe tale -f-alto le-

286
am vAndut iara§i caranilor cu cite lei cinci-spre-zece una.
Ado bani 'nc6ce, zi4e Paturica, en o lacomie nedescliptibila.
Negn Rupe-pele incepu ,s1 numere banil qi Paturica sa'l
stringy Cu lacomie; dar cand se- aflati amandoi ocupati en lienidarea
acestei ingrozit6re hot% Ere tine batu in u§a camera cu
multi violenta.
Paturick strinse banil in grabit; apoi zise ;
Cine bate la u&a?
Eti Cock°.
Si ce vrel, spune ?
Ili aduc o citafeta de la Ipsilant.
Ado'nc6ce.
Poff m cocOne, adaose Nastase Lrnautul.
Ciocoiul deschise up i lua. §tafeta din mina lui Nastase arniutnl,
care devenise acum Polcovnic de judeI, apol citi ctafeta,
§i o tranti peamasa.
Se vede ca nu sunt bune mujdelele din aceasta §tafeta,
zise Negn Rupe-pele.
sute mil lei.
Nici de cum, rOspunse Paturica distrat. Imi cere dona
Dar bine abia sunt trel zile de cand Pal trimis bani.
Imi mai scrie iar ca turcil a intrat in t6ra, §i asta nu'rni
place de loc.
Si mie asemenea .
Ia spune Neagule, cum am face not sa scapa'm aceste dou6
sute mil lei din mina lui Ipsilant?
Si nu'i tramitem.
Ba sa'i trimetem, dar sit asim vre-un tirtip, ca 811 luam
inapol; is cauti to un marafet, de sä to vez?
La aceste cuvinte Nligu deveni palid ; el inlelesese Intnnec6sa

287
tugetare a lui Paturica, §i cu t6ti fioritatea earacterulul sOli se
inspaimanta.
Ai gasit mijlocul Neagule ?
Da coc6ne Dinule.
Ia sa vedem :
Pe de o parte numkam banii pe mina trimisalni ci learn
tepherea de primire, iar pe de alta, doul fiacai 11 ascepti in pidure,
ii di... t3i
§i ne aduce banil inapoi. Merlin N6gule !
Cat Vim acest regim de terorism ciocotse, nenorociti locuitori
din aceste doul judete dedera jelbi neincetat in contra tilharilor
lui Piturici ; dar aurul ciocoiului paralisa tote misurile
stapinirel. In fine revolutiunea eazu. Grigore Ghica Vodi se
orindui Domn, lax turcil se retraseri parte Dunare.
Aceste schimbiri politice indemnara pe trtrani a se scula cu
mic cu mare ci a se infatisa cu jalba la Domnii.
Era o priveliqte jalnici pentrn un om cu inima a vedea pe
nenorocitil tkani in nun* de patru cinci sute, imbricatl in
trente, desculti, vectezi la fats, §i cu ochil stinci de Ora& si
alte suferinte ; ba inca unil dintr'encii purtati pe corpul for chiar
semnile torturelor abia cicatrisate, iar eel de tot schidolifi eraii
transportati in care en bol.
El intri in Bucuresci pe la opt ore de dimin6ti, toemal pe
dud Domnitorul se afla in divan, §i ca sa atrag4 mai mult
atentiunea publick, unul dintr'6n§ii ficu un sul de rogojina,§i
dinduri foe la partea dc4 sus, it puse in cap, apol scotind jalba
din sin, o puse in virful unui protap lung, qi intri in cnrtea
domneasei.
Sgomotul ce produse a c6sti procesiune mariti fOrte mult prin
multimea norodului atras de curiositatea lucrului, ajunse pini
la auzul domnului, carele eci in privdorul palatului, si
prim

jalba din protap chiar cu mama sa.
DJmnul dede jalba marelui logof6t sa o cit6sci, ci pe cand
acesta arata cu yore tare We nelegiuirile lui Muriel, el la
constata pe figurile i in starea de miseril in care erah ajun§1
nenoroeitii jeluitori. In fine mania lui ajungand pan& la indignare
striga ca un leii :
Si vie 'ncoa Spatarul.
Spatarul se presinti inaintea Domnitorului.
Archon Spatare, zise Ghica, sa trami i patru zeel de
arnauti la Bucov, ea sa ridice pe acel nelegiuit Ispravnic, sel
pecetluieasel, §i si'l bage in ocna parasita. Iar damniata,
archon LogofOt, sa vinzl tOti starea acelui tilhar,
pagube§ti pe ace§ti sand.
i sa des-
Taranii auzind cele voruncite de Domnu, ridicari manila spre
cer §i incepurl a striga : Si, trae§ti intru multi ani znaria ta!
Dumnezeii sill Asprateasel cu bine mila ce al aratat ektre
noi, nemernicil robi al mariel tale.
Domnitorul anima asupra for o privire plini de azor parintem
qi dupl. ce ii incredinta inel odata, el be va face dreptatar
intr.& iark§1 &
divan.
2.38

CAP XXXIII.
OCNA PARASIT.A.
Intr'o dimineati din luna lui Mai, -dot slujitori de -judo;
strebateaA plaiul ce duce la ocna Telega calari pe cal mid de
munte. Acesti cal, de si eraii mai slabi de cat cail iesme ai lui
Alesandru Dumas, aveaii bait si ei calitatile lor, del suiatiffira
osteneala cele mai repeal dealuri, si conduceata pe calereti pe
marginea color mai adinel pripastil far& a'i espune la eel mai
mic pericol.
Unul dintre eel doi slujitori era june si purta la spate o
flint& haiduceasca iar la brill avea done pistele marl turces6 ;
eel d'al doilea era mai inaintat in virsta ; trasurile fetel sale
pline de asprime, ochil sel sangerosi si sprincenele cele dese
si
sbircite, arkta pe omul crud si gata a sevarsi on ce neleginire.
El avea o geanta cu scrisorl atarnati de ga, t, si un cutit mar
arnautesc pus la brit.
Era pe la opt ore ale diminetel ; s6rele sta infipt en mindrift
pe bolta cea albastri a cerului, si arunca de acolo dulcea
sa lumina asupra muntilor plini de zapadii si a campiilor inverzite,
iar razele lui strebatind grin noril de &burl, compusi
din rota noptil, forma o multime de curcubee tricolore ce in-
cantaA privirea.
Fascicula 19 10 bans fn tet§. tam

290
Cintisa si petrulelul faceaii sh resune colnicele prin vocea for
ascutita dar plinh de dulceath ; ciocirliile se inhltaii in aer
intoemal ca n4te mid bombe, apoi se opreaii in loc §i Wand
din aripi, umpleau aerul de melodi6sele for einthri. Prepelitele,
aceste inocente si fricOse phshri, ce se ease §i mor in iarba
livezilor, §i in frunzele cele dese ale dumbrhvilor, prin vocea
for monotonh, dar ritmich, parea ca servh de regulator al cadente-
lor acestul concert divin.
In aceste momente, caild natura intreagh phrea ca inalti
rugi de multumire catre creatorul el, cei dol slujitori de §i dedati
cu asemenee sublime spectacole, nu ramasera nesimtitori
a priveli§tea ce'l inconjura. El se oprira. pe loe §i priviri in
ikeere magnifica panorama ce 'le absorbise simtirile, iar mai in
urine unul din ei rupse fheerea.
De multe on am trecut prin plaiul acesta, mei tidal;
dar nici °data nu mi s'a parut atat de mindru ca astazi : muntil
dare d'nOth iin parh de foe, pasariile ciripese cu mai multi
dulceath de cat alte (NI ; chiar apele Doftanel par ea dorm. Ce
mindrete !...
.A.§ia este, mg Vlde, We aunt precum zici, dar en nu
simt ; 5m1 e inima inchish.
ti
§i de ce, me Badeo ?
De multe, mare !
Ti o fi mincat lupul vre o vita, sail te-o fi pradai za-
pciu ?
Nu mi s'a intimplat nici una din cite zici.
Ce al dar de qezi a§ia bosumflat
Ia m gindesc la bietu1 cocenu Dinu, fostul natru Ispravnic,
ca aunt trel luni de Cand §eade inchis la ocna 'phrisita.
Lash sa §eazi, ca prea era nem'ilostiv 91
'hfipitoY ; ipa
judetul in mina lul ca br6sca in gura qearpelui:

291
'Acia este me, da de, e pleat §i de clausal.
Pleat ! dar bine, al uitat cum ardea §i .casnia pe giraci ?
-Nu scil zicltorea romaneasci : dupl taptl i,. resplatl4?
Ai dreptate, mel Vlade, a Mediu adever multe neleginiri,
dar 1a pedepsit Dumnezeii depajuns. Ti aduci aminte, cand pieta
cu cercetarea prin judet ? ce mandru era, mare ! §i cat de bine
11 qedea cilare pe bidicul sell cel roib §i pintenogl) ! Wei
-era Fet-frumos din poveste. El bine, ml Vlade, m'asi prinde en
-tine p'o vadra de yin, ca, oil vezi mum, nu 1-al mai cundqte.
Si de ce, mel Badeo ?
L'a mancat necazul $i ocna parasitl.
Ce spui to me ; se vede dar ca este reI in ocna parl-
site I
Nevoil mare, mel Vlade ! eft de 41 fi ca Vodl, in Joe
-de a Hindi pe tilhari la ocna pirlsitl, le 41 -Cala mai ,bine
capetele.
Da de ce, mel Badeo 9
Pentru ca este de o mil de on mai bine si omen pe
om dinteo lovitura, de eat si'l acizi cu incetul. Am vezut 'pe
Radu haiducul pe care l'a bagat Caragea in ocna parasita :
era scii colea voinic din patru-zed, rupea peatra 'n mina ; dar
dupi ce a §ezut numai cease Joni in ocna_parksitl, nu l'am mai
cunoscut : II crescuse barba de trei coti, min lucepal ca de strigoi,
surzise §i ologise.
Si a mai trait molt, me! Badeo ?
SI vezi. Intro zi m'am coborit in mil se2iduc de mancare,
§i'lam gasit cu dintil rinjitl c1 sg'arcit co, un ghem iu
culcusul sell de pae ; 11 strigai oda* de doe, de trei on qi
nu'mi rispunse, it miscai cu mink dar ce si vezi ? el murise !
TaraniT numese bidic or ee cal framos, qi into la fagi.' Simtul
Iasi eel adev6rat al euvantulul insemneazit: cal pitic .do Arabia.

292
Mnrise !
Ba inch negrijit si nespovedit ca un chine.
Sermanul, ce pacat !
Cei doi slujitorl isi urmara mai malt Limp cal6toria absorbiti
in povestirealor, dar call de (Ago, se oprirh. Atunci ei vezuri
cu 6re care surprise- a se Owl dinaintea Chnihrisiel ocnelor.
Cam6rasul se plimba in acel timp pe prispa caselor, absorbit
cu total in fumarea ciubucului
Slujitorii descalicark de pe cal, ii dederh poruncile si se
retrasera. Unul lush dintre dausii facu an semu de intelegere
camerasului, apoi intrh impreunh eu aim! in Cam6rksia, i.
dupi ce se asezark unul pe pat iar eel -I -alt pe o lavita, incepara
aceasta intrevorbire :
El bine, Neagale, zise Camerasul asezindu-se pe pat, ca-
mujdele mi aduci despre bietul coconu Dinu ?
Ferte bane, archon Cam6ras : am don6 scrisori, una de
la contu, iar cea de a doua dela an boier, pe care nu'I cunosc-
Eil crez ca Contul a isbutit
ertare, ai ce ziti ?
sa seeth porunch Domneasch de-
Pete, dar eu anal an crez.
Si de .ce asa I
Mind ca eunose prea bine pe einenii cei marl : el nolingusesc
pe not astia micii numal dud ail trebuinta de nol,
ar chnd ne ved chzuti in nevol, ne da cu piciorul ca la niste
vase netrebnice
On cum va S ins6, to rog sh'i dal aceste dime scrisori
mai in grabh, si eu voi veni maine de dimineath sa iea5
r6spansul.
Acest slujitor ce se interesa atat de malt. pentru scaparea
lui Paturica, era Neagu Rupe-pele vestitul mumbasir, prin careciocoiul
isi sivirqea tote despoiarile si cruzimile sale pe child

293
,se eta ispravnic ; el scapase de urgie domneasci nnmai prin
luga, si deguisare, iar acum se ficuse purtitor al corespondintei
dintre Piturici si cite -va persOne maxi din Bucure0,1 ee se intercet
al scipa din °ed.
Sa zicem acum cite-va cuvinte si despre ocna pirksiti, de la
Telega :
Ocnele de la Telega sunt situate pe o campii iuconjurati
de dealuri acoperite de piduri si udati de riul Doftana ce o
-traverse azi.
Puturile din care se scotea sarea se inpart in ocne lucitOre,
fli
ocne parasite. Aceste din urmi se numesc ast-fel ca. sunt
Tante in nelucrare, une-ori pentru ca ntinerii is cred esploatate
de ajuns si se tern si nu se surpe peste densii, iar cite °data',
din cauzi el se gisesc isvOre de api, ce impedici lucrarea.
In timpul domnilor fanarioti, esista la Telega mai multe guri
de ocne parasite, dintre care una servia de inchisOre pentru
tilharii cei mai vestiti prin omoruri si druziml.
Acosta", temniti subterank avea o intrare patrata, sustinuti de
tote partile cu gbizduri de lemn intocmai ca ale puturilor din
care se scote eta. Acesti forma patrata, tine pink la e profunditate
de 10 12 stinjeni, iar de acolea in jos se lirgea gradat
in eircomferinti, si child ajungea la profunditatea ceruti de
sciinta mineralogiei, devenea un chaos inspaimintitorl) Paretii
ei craft um ezi si de mai multe ori pica api dinteensii; aeru
era iute, infectat de miasme si omoritor o lumina paid& abia
stribitea cite o data spatiul nemisuratel adincimi, ca si miresci
si mai mult grozivia, acestui mormOnt teribil.
Tilharil, condamnati a locui in acest iad p6mintesc, eras tot
din cei osinditi de Divan la mOrte, si ale cirora sentinte le
1) Oameni apeciali in mineraldgie mail incredintat c adencimea
ocnelor de sistema veche, nu se intinde mai mult de 150-155 maximum
160 metre.

201
preschimbail Domnitoril in munca perpetua ;dar mid until' din citr.
-60, inchideaii acolo nu putea sa traiasca mai mult de doul pan6,
la. trei ani, cad umezeala §i aerui eel inecator le curma zilele-
In fine daci faimosul vers al Dante
Lasciaie ogni speranza voi ch'entratel)
s'ar fi putut seri undeva, negresit ca acel loe nu ar fi putut
si fie de cat pe portile ocnei parasite, cid on tine intra acolo
isi perdea speranta de a mai esi via vre odata.
Tata locasul in care se afla de tree luni Dinu Patrick acel
om mandru $i ambitios, carele comisese tote lasitatile si crimele
cele mai ingrozithre numal ca sa ajunga la marire. Ar fi erezut
el vre odata ca o sa paraseasca gat de curia palatele salecele
lumin6se, mancarile cele alese si acea multime de lingusiton,
can se supunea orbeste la tote capriciele lui, si se credOil
fericiti and puteati A fare cite un zimbet de multumire dupa
fata lui cea severs ? Dar averile lui cele nenumaxate, dar sotia
si ffi sai, speranta bdrenetilor sale, pentru a carora fericire
p6te ca savarsise cea mai mare parte din nelegiuirile sale, ce
vor fi devenit I Vom vedea.
Primele zile ce petrecu in ocna parisita furs prea .durer6se
pentra dansul, Intunericul eel mare, singuratatea, patul sell de'
paie si mancarea cea putin hranit6re, 11 adusese lute() stare
grozava de paroxism si de furia, incat urla ocna de vaetele si
tinguirile lui.
In darn chiama somnul ca WI aline durerile fisice si morale,
cad el fugea de dansul, sail de si venea cite odata 81 luchiza ochil
lui eel slabitI de lacrami, dar la sgomotul unei petricele fa a.,
unel picaturl de apI ce cadea din paretil ocnei, fugea si '1 lasa
iarisi in prada turburaril sale. Dar dupl ,ce trecu cat-ya timp.
,) Dante. Inferuul. Cantul III, versul IV.

25
el incepu a se mai obicinui cu noua sa locuinfa §i deveni mai
ba Inca dupa scrisorile ce stria pe la protectoril 851,
si r5spunsurile ineuragiathre ce primea, incepuse a spera ca pe-
sts putin va parasi ocna, ca sa se mute iar5si in palaturile sale.
Via tote astsea r6u1 ocnei incepuse sa rOza en incetul acea organizatiune
robustk : reumatismul ii coprinsese tot corpul, ochii
i se umflasera, facultatea anzului i se paralisasel §i o ,tuse violent
ameninta din ce in ce mai mult esistenta lui.
Aceastk era starea fisica §i morals in care se afla Paturick,
in ziva cand priimi tale doui scrisori ce i le adusese N6gul.
El sedea lungit pe patul 8511 de paie, §i a§tepta en nerabdare
ora pranzului, ca 6570 astampere f6mea ce incepuse a'l turmenta.
De asta data insa, eamarapl ii trimese portiunea inaintea ord.
ficsate. Paturica v6zend dintr'aceasta schimbare ceva estraordinar
p6te chiar in favOrea sa, se repezi en furi5. asupra coplui Cu the!
rinde ce se cobora ineet legat de o sfora. Canta inteensul pi
gasi dos scrisori pe care le lua en o nerabdare nervosa, si aptopiindu-se
de felinarul ce sta atirnat de asupra patului 8611,.del
"schise mai antel pe una dintr'ensele §i citi cuvintele acestea :
Coc6ne Dinule !
Cu destula mahnire to vestesc ca, coc6na Duduca, soda d-tale,
a mat tot din cask §i a fugit en un turc poste Dunare, lisaud
pe bietil copila0 pe drumuri ; mo isle, viile s casele dumitale
reel vendut la sultan-mezat, iar banil Wait trimis en om ddmnesc,
ca sa se impaita la taranil ce se zice cal' al skacit cand
eral Ispravnic. Vel sci lag** ca 'Araml d-tale tag, a murit dq
inimi rea, pentru afrontul col' al Scut, cand al pus arnautil
9, de Pat
dat afara din cash'.
Al dumitale
de apr6pe prieten
i frate.
S * **

296
Iati ei coprinderea celei de a doua scrisori :
Dinule !
M'am dus de mai multe on la Yoda si'l rog pentru tine,
ei'l-am gisit tot d'a una neinduplicat, iar in cele dupi urma
;m1 a spus-o ritos, ca o si to lase si putrezesci in ocna pa-
Asia, ca sa slujes,1 de pilda ei altor hotomani ca tine. "Pula
a As aceasta.
N***
Aceste doe scrisori furs pentru Paturica o lovitura de tresnet.
Averile sale, castigate prin nenumerate crime si lasitati, acum
trail risipite ca praful in vela; sotia fugita, copil lasati in voia
Intimplarei, el chiar condamnat a muri cu incetul in fundul ocnei
parasite, chinuit de durere si disperare.
Ar fi fost o mare fericire pentru densul dace, aceste scrisori
teribile Par fi omorat de odata, sail '1 ar fi paralisat inteleginta,
cad ar fi scapat de tete suferinthle morale si fisice ; dar pro-
,
vedinta, in decretelo sale cele nepatrunse de mintea omenesca,
voise a'i lasa neatinse t6te facultatile, ca se, gusto ei el acel
venin amar cu care adapase societatea atata timp.
Dupi ce se mai alinara dureresele impresiuni ce lasase in
inima lui acele fatale scrisori, el cazu pe patul sea eel de paie
$i incepu a plauge cu amar ei a se lovi cu pumnil in chip de
disperare.
Se zice di hotii si tilharii sunt superstitiosi si fark curaj la
loviturile sertel. Nu scim pane la ce grad p6te fi adeverata aceaste,
maxima ; scim numai ce. Paturica, acel om de fer, care
in furia ambitiunei sale dispretuise mustrarea de consciinta si
ebiar pe dumnezeil, acum devenise atat de fricos, in cat eel mai
mic sgomot it facea 'sh tremure
Une on i se parea ca vede umbra tatalui sea wind dintre

297
stincele titanice ale ocnei, si zicandu-I cu voce mormantala :
Fie
nelegiuit ! priwIte starea in care m'a adus reutatea si
mandria to ! Dumuezeii pe care Pal dispretuit atata timp to
vesteste prin mine, 'ea sa mantuesci sufletul prin ceinta,
.caci trupul tea nu va mai esi cu vieati de aid.
Alte daft iare§i i se pima ca vede 6meni spanzurall, tit
limbele elite afar din guri, pline de singe, §i femel slabe ti
,urite la fati, inancandu-si copil si dandu-1 si lui sa guste din
cirnurile lor reel si putrede, ca unui pricinuitor al mortii lor.
In momentele unor asemenea oribile alucinatiuni, mintea it
farisea cu total, eapul i se inflacara, iii rodea mainele do
disperare §i striga cu o voce ragusita si tremurat6re : Stafiile !
stalled sariti crestinl bun! ! nu me lisati .sa me. stringi de
git aceste umbra ale lui Satana" ; apol deschizand ochil sei
inflacarati si reticiti de ter6re, se repezia dintr'un loc intealtul
si incepea iarasi a striga : Luatl de linga mine pe aceste falai
sclin6de, cad rnainele lor cele uscate si sangele ce varsa din
gurl in ingheata de frica.
Dar trite rugaciunele lui eras in, darn, nimeni mug auzia, nimeth
nu venia sari rocoreasce fruntea sa cea plink de oudori,
sail WI stinga acea sete infernalk, ce '1 usca gura i pieptul.
In fine dupe o existents miserabill de ,seapte
sufletul in spasmuri si parasit de taa, lumea.
lout i91
dede
A doua zi dupe mOrtea acestul monstru, populatiunea Bucurescilor
se afla intr'o mare agitatiune. Causa ce pusese in miscare
.
pe acesti adeverati strenepotI ai Grach lorl) venea de la vestea
,) Tiberiu qi Cain Gracus ()rah fiT aT luT Sempronin Gracus vi al Cornelia
fica lilt Scipion. Ace01 adevOreti patriot( roman)", Wand deplorabila
stare In care ajunsese Roma, p_tria lor, ditrcausa resbelulul social,
se incercarti a o ajuta ca sa scape din peiere, dar amindol cazura
victime ale furieT poporuluT. Mai mult( scrlitori de romante s'at
mervit de numele acestor douT celebri roman)", numai ca sa srato
popnlatiunPa cea fluctosit a Rome! eeeil vechT.

298
ce se r4spandise; ci in acea zi era si se dea prin Virg- un fa
lit fraudulos, iar dupa aceea erail W1 tintueasca dinaintea priv6liel
lui, ca A serve de pild'i poporului.
0 multime de curio§I da t6te eta-tile §i elasele societatil i.-nunda
piata Sf. George eel non, iar o alta, grupa destul de
numer6se intrase in curtea Spatariei, §4i cu t6te ca timpul era
ploios in acea zi §i vantul nordulul sufla cu taria, ei link iufruntail
cu Varbata §i ploia §i frigu], numal ca sa, p6ta vedea
acel spectacol barbar care'i dileeta alit de molt.
In fine logoratul Spatariel ve'zand nerabdarea §i curiositatea
glOtelor, se arata inaintea multimel, §i citi cu voce tare hotarirea
departamentului de. Criminalion, prin care condamna pe
moflusul mincinos a fi batut la spate prin t6te pietele negut6tore§t1
cti a se Idntui de urechi in feta pravaliel sale.
Dup6 ce se terming citirea hotarireI, patru arnauti spitare§t1
intrara in temnita ci scOsera pe nefericitul falit cu capul , ras:
desbracat pan6 la mijloc §i cu mainele legate una ling alta on
o funia lungs ; iar dupa aceea unul dintre arnauti apucl funia
de capt)til §i incepu a trage pe patient dup6 sine, pe cand alti
cloth', pu§1 unul d'a dreapta §i eel -1 alt d'a stinga pacientului,
11 loviati pe spinare cu nuiele de salvia.
Sangele, ce saria din pelea nefericitului om, rupta neincetat
de lovituri, §i tipetele lui de durere, producedi diferite impresiuni
in inima poporului : femeile §i 6menil eel mil* cereafi ertarea
1u1, iar glota cea mare in care intra §i eel saraciti prin
falimentul eel fraudulos, simtiati o nedescriptibila bucuria pentru
tot ce suferia pacientul, §i la on ce gemet de durere, 6.11
apostrofaii cu cuvinte ca acestea : bine 11. face tilharule, c'ai
,s6rticit lumnea SI'I dea la nuiele pan6'i va cadea UM
carnea dupa spinare, fark a mai numi fli pe unil sari strigati: sal
spanzure s'ati sal pue in teapa."

299
lederea torentelor de singe i pofta de rOsbunare iritase
tat de mult pe popor in cat dad s'ar fi aflat la aceasta
priveli§te barbara vre unul din acei filosofi umanitari, negre§it
ar Ii crezut ca se di in Roma gladiatorilor, fn, Roma martyri--
lor, i pe romani 1-ar fi luat drept acel miserabil Qi degradat
popol al Romei imperiale, care suferia sclavia i umilirea Para
sa murmure i se revolta numai atunci cand Ii lipsea painea §i
circull),
Aceasta procesinne ingrozitore trecu mai antai prin piata sf.
George eel non, de acolo intra in ulita §elarilor si
e§ind pc la
Curtea cea Vechia, merse spre sf. George eel vechia, jar de ad
infra iii nlita cea strimta, din dosul Bars iei, unde era ea se
petreack partea cea mai ingrozitbre a acestel oribile drame.
Poporul ce parea satul Ore cum de ceea ce vOzuse pan) acir
pe data ce se insciinta ca a sosit timpul tintuirei, navali cu
furl& asupra locului uncle era sa se stivir§easca aceasta harbor&
fapta. Curiositatea era atat de mare in cat unil din multime intrail
prin sila in casele qi pravaliile negutatorilor, ca si poati
privi mai bine esecutiunea, iar altii se suiaa chiar pe acoperi§ul
caselor cu riscul de a cidea §i a se sdrobi.
In momentul lime dud esecutorul radicase pe pacient in vir-
ful pichlrelor i se pregatia sa'i tintuiasca urechile la stall),
clopotele de la cate-va biserici incepura a suna, §i o psalmodia
trista ajunse pad) la auzul multimei.
Aceste cantari e§iaii din gurile cator-va preop' i cantareti, ce
petreceaa la mormant un cadaver a§ezat intr'un coseiug modest
§i purtat de patru postelnicei pe un pat mortuar compus din
lemn simplu §i captu§it cu chembrid verde.
Poporul Roman din timpul imperiulul era a§ia de demoralisat,
in cat se revolta numaT cand IT lipsia pftinea §i spectacolele, §i striga
panem et circensem."
a-
.

300
Poporul ale druia sentiments se schimb fOrte Issue, cum
auzi cantirile preotilor §i v 6zu cortegiu 1 funeral apropiindu-se,
incepu sit se traga in apoi cu respect sa inlesneasd trecerea,
dar aceasta bun& vointi fa nefolosit6re, cad din partea oppus&
a ulitei venia o drutA, de tears en doff cal, in care era
semenea un coming inchis §i un preot care
dintrInsul, rugaciunele de odihna.
cites s cadavralui
Aceste done, procesiuni mortuare, neputandu-se vedea una pe
alta din cause, poporului ce era adunat in central ulitel, inaintara
una in'contra alteia pink' la local esecutiunel §i se oprira, del ulita
era atat de strimg in cat era en neputinta a trece una linga alta,
sail a se/ intOrce una din ele inapoi, spre a putea trece cea-l-alta
In fine Bas- buluc-ba0a al Sp atariel, insarcinat cu esecuta-
Tea hotarirei, vkind aceasta incurcaturi, ram sewn esecutoralui
termine lucrarea. Un tipet ascutit §i nervos repetat de
mai multe off, anuntI poporului ca tintairea s'a terminat. G16tele
dispkurk intr'o clips ; total infra in tacere, numai cele douii
procesiuni steteaa una in fata celei-l-alte dinaintea falitulni tintuit.
Ar fi zis cine-va, ca intre mortil din cele dou6 coscinge si
negu4 6torul eel tiatuit esista o legaturit fatalh sear o nrit, ne-
Impkati. El bine, aceasta legatura esista. in ade dci cadavrul
eel purtat pe pat mortuar §i insotit de preoti i cantareti
era al Postelnieului Andronake Tuzluc : eel d'al doilea cadavrn,
.tras de doni cal de sat in acea carutl miserabila, era al lui
Dina Patnrici : iar moilusul eel tintuit era Costea Chioral, carele,
de §i cam taTziii, lua ins() o aspra r6splatire pentru
crimele ce shifsise.
t6te
Iati cum 10 terminara cariera vietii ace§ti trel scelerati.
Intimplarea voise ca ei sa se mai intilneasca inca odata, inainte
410 a se presinta lui Dumnezea spre a'll
da seama de relele ce
iskilisera pe acest pamint.
Cat despre Kera Daduca, am afiat mai in urma, d ea voind
su, fad, pe cocheta 0 in casa noului el birbat, fa descoperita
de densul i tramis'a, inaintea Cadiului, carele ordona, sa o
Ose intenn sac 0 apoi sa o arunce in valurile Dunftrii, dupa
zoprinderea legiior musulmane.

=PIT-10
DIN OPINCAR MARE SPATAR.
La 23 April, anul 1825, locuitoril Bucurestilor °rail coprinsi
de frigurile veseliel si ale placerel ; el serbati ziva Srantului
Gheorghe, vechiul patron al Itominiei. Ulitele marl si micI emu
maturate si stropite cu api ; pravaliele negutatorilor si casele
boarilor °raft impodobite ea ramurl de salcie ¢i earba verde. Un
cer sonin $i un s6re duke de prima-vara venia sa complecteze
acest cadru magnific ce
provisati.
prefacuse oracul intr'o gradinii ims
Podul Mogos6e1 era p1M de privitorl de amandou6 seesele $i
din t6te clasele so ietatli, bine invesmintatl ai cu fetele zimbi
Vire ; el se indreptati care manastirea Mihai Vodk undo era si
se savirseasck intr'acea zi o nunta Domneasca.
Pe amandou6 laturile ulitel de pe podul Dimbovitei ce duce
la Mihai-Yoda, erau brazi idpti in pamint, ai
impodobitl cu
panglice ci beteali de fir. Inaintea acestor brazi erail dou6 rinduff
de catane spatiresti imbricate cu mintene, poturi (nadragi)
i ghebe scurte, impodobite cu gaitane tricolori ; iar pe cap
purtail caciuli cu flbce albastre, ci drept t6te armele aveail cite
o pusca pusi pe umeri i cite un pistol la brie.
La spatele acestor ostaci se formase pe amindouii *tile
piramide de curios' cars astepta cu neribdare trecerea alaiului

-302 --
Domnesc. Dar a§teptarea nu In lungh, c5,ei poste putin se a-
rata inaintea for spectacolal ce le aMase gat de mult euriositatea.
Alain]. sosia.
Acest cortegiii princiar era orinduit ast-fel :
Avangarda se compunea din brasla Agie alchtuith din calk.retI
poleovnice§ti chlari §i armati, Vel-Chpitan de Cozad en steapul
§i tobo§arul sau, Talpa§fi dorobin4e§t1 pedestri en tobele,
chiverele §i eimpOele for ; Vel Capitan de Dorobanti en zapcii
s5i §i en et4i va din brasla Armeneasea, cu steag ci tobe dupe
dan§i. Podasil pedestrii en topOrele pe ameri, cazacil Agie§ti
pedestri, en cimpOe §i tobe ; vinatoril asemenea. Capitanil de
Agie inarmall ; Ciaucul Agiesc en logoratul Agiesc ;'Poleovuicul
de podnri en Polcoviiicul de ciocli ; Polcovnicul de vinhtdri en
Polcovnicul de rargovi§te ; a-poi marele Agh en podoabele lui
dupe obicei.
Dopy acectiea venia brasla spithreasch alchtuith din lefegil
en steagul, calari ; Marele Capitan de lefegil cu zapcii, Buciucul,
tobo§aril §i Sarmaciul*) sen ; Seimenfi chlarl inarm841 c1
imbracati cu haine ro§ri §i m4uri galbene, Ba§-Bulue baca cu
steagul eel mare, en tobe §i &niacin ; scutelnicil Spithre§fi
Inarmall ; apoi marele Spatar.
Dupe d5n§i venea brasla mazelui Portar cu toath ecpaiaoa
c(suita) sa ; Marele Armac en steagurile prei, cu trimbitile
cu
armh§eil s51. Apoi venea careta Domasei trash de §ase armhsari
vinei cu doi ciohodarl pe caps, doi in coad5. §i alti cease imprejurul
caretei, to i imbracat1 in haine rocil cu fir ci en ichce
rotunzi de samur.
In aceast5, careth §edea un june §i o ten6r1 fath : El era inve§mantat
en anteriii de suval alb cu Aqui* de fir bun, avea
Sarmaci, se numea un fel ede Orbaci -sat bieitt de sirmli.
si

303
termed, de buhur Ca paiul graulul §i giubea de zuf albastru
-deschis. Peste mijloc era incins cu un briu de tulpan . alb,
iar pd cap avea un fes Top de Tarigrad. Jima fats era im-s
bra'cata cu o roche albk de tulpan §i incinsk cu un cordon de
panglick ro§ie inchieiati cu o cataram5, ferecata ca diamante ; pe
cap purta o diademl de birliante §i - betealk ; la git avea un
giordan de rubielei iar in urechi cercei de omarand inconjura$1
de diamante. Amendol acesti juni eraii de o frumuse$0 rark, §i
dupi privirile furi§e ce JO dedeat unul altuia, semanau a fi coprin§I
de un amor inflicarat.
Careta mergea in pasul cailor ocolita de ciohodarl, jar dupa
densa venea restul alaiulul compus din tagmele acestea : Calemul
Arma§id cu ftore ci treti Arma§iii cu ecpaiaoa lor, in mijlocul
ckrora era marele Arma§ cu haine muiate in fir. Steagul cel
mare al Terel, lautaril §i trambita§il Domnesci, Urucu-Bairam,
Tuiurile, Sacagii domne§ti §i salahorl cu betile in main; apol
teI doi-spre-zece cal domnesci impodobitl cu cioltare (valtrape)
de fir ci ea calcane de argint suflate cu aur, §i cu pene de
§tru$ in frunte. Ace§t1 cal era condi*. de Comi§I domne§tI si
inconjur41 de ciohodari.
Dupa ace§tia veneaii Comi§ii, Rahtivanil §i Postelnici cklarl,
imbracall cu capoturi ro§il §i purtand in manl semne domnesci.
Apol venea treti logofelu eu treti vistierul, ftori iogoietu cu
ftori vistieru, iar in mijlocul lor era mare e Comis en ceau§ii ci
capugil impiratescI, iiisoVti de calkreti ULM §i roman.
Dap5, de* venea ecpaiaoa Domneasek §i se incheia cortegiul
prin ortaua ciohodarilor §i a Satita§ilor, cipitanii. agie§ti §i Spatare§ti,
Tufecil, Mataragi Iamac, Sarai Imac, Icioglanil cu Agana
lor, Peicil §i Has-Aharli1;1) iar in urmi ae- tot venia Tagma
Divanulul purtand Topuzul, Sangeacul §i semnul Wand, inconjurat
de copil din cask purtand prapnrile Terei.
1)Garda de corp a DomnitoruluI, sail a curb Domnecitl.

304
Pe cand acest alai defila pe ulita Mihai-Vodi en acea pomp
i marire cunoscuta numal la Curti le orientale, Grigore Voda
Ghica impreuna cu Mitropolitul Teri, Domna cu boiarii eel marl
$i Binislii sei, asteptaii in uca Bisericel sosirea mirilor. In
fine el sosira $i intrara in Biseriei unde se savarsi ceromonia
religiosi a cununiei cu mare magnificenta ; iar dupe savircirea
cununiel, Domnitorul zise ginerelul cu glas tare si majestuos
Iata to cinstesc cu caftanul de mare Spitar ci to fat Caimacam
al Cralovei ca sa r6splatese aunatatea sufietului t6u ci
slujbele ce al flint Meru ; flu fericit !" Junele ram metanie si
sarati mina Domnitorulul apol se rotrase plin de bucurie ca
iii ajunsese tinta aspiratiunilor sale, eara juna lui sotie azu pe
bratele parintelul el obosita de neasteptata fericire
maim cu fierbinteali.
saruti
Acest sot fericit era Gheorghe, fostul vital de Curte al
Cornisului Andronache Tuzluc ; era acel june marinimos ce
am vazut sacrificandu-se ca sa scape pe stapanul seil de Arica
si de rusine. El venia sa arate Rominilor ca este de ajuns ca
omul sa fia bun si inzestrat de nature en virtuti si intelige0a,
$i fie conditiunea sa on cat de obscura la inceput el va ajunge
la m4rire. Cat despre juna sa socie, ea este frumOsa Maria,
fate Banului C*** care, de si iubise pe Gheorghe en multi pasinue,
dar preferase mai bine mOrtea de cat o fericire trecethre
si dobindita prin calearea datoriilor sale de buns fiica ; suferin
tele ci disperarea el eraii acum resplatite de ajuns.
-.- 4-4 F 1 a
e
I'

1PR=7"0-2_, 2 2-1=±