descarcă articol - Centrul Sintagma

Recommendations

Info

6 societăţii pe criterii economice. În acele condiţii elita economică a primit anumite roluri în susţinerea straturilor mai puţin înstărite, fapt ce aducea cu sine popularitate şi sprijin politic. Fără a pune la îndoială bunele intenţii ale acelor elite, practica la care ne referim nu poate fi considerată o politică coerentă a unei societăţi ci mai degrabă o cutumă aplicată la intervale neregulate. De-a lungul multor secole societăţile dedicate binefacerii au fost asociate în principal cu Biserica (Constantelos, 1991), intervenţiile lor fiind axate pe cazuri individuale. Şi în acest caz criteriul definire al celor ce meritau ajutorul era cel economic, indiferent de cauzele care provocau această stare (condiţii politice, războie, boală, lipsa de educaţie, etc.). Doar odată cu epoca industrială societatea şi-a îndreptat atenţia mai mult asupra straturilor sociale al căror evoluţie era mai redusă în comparaţie cu restul societăţii şi a căutat să promoveze un progres egal. Din această dorinţă de evoluţie a apărut nevoia de a defini ce înseamnă un grup vulnerabil pentru a putea articula politici eficiente. Societatea contemporană propune o abordare pe mai multe planuri a grupurilor înalt vulnerabile: a) îşi încurajează membrii să adopte atitudini prosociale şi de ajutoarea a persoanelor aflate în situaţii de risc, b) oferă posibilitatea societăţii civile să se organizeze în asociaţii care să promoveze drepturile persoanelor aflate în imposibilitatea de a-şi apăra interesele, c) însărcinează statul cu creionarea şi implementarea de politici la nivel naţional. În legea Asistenţei Sociale, Ministerul Muncii defineşte grupul vulnerabil ca fiind: „persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool,etc.”. Observăm că idealul din subtextul definiţiei este persoana autonomă, capabilă să-şi satisfacă nevoile cotidiene, care se află în luptă cu o serie de factori de risc precum boala sau sărăcia. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite diferenţiază între grupurile vulnerabile în orice situaţie (ex. adulţi care nu pot să asigure necesarul pentru familie din cauza bolii, a vârstei sau a altor condiţii) şi grupurile care beneficiază de resurse reduse, care sunt insuficiente indiferent de capacitatea persoanelor de a le accesa (http://www.fao.org/ag/wfe2005/glossary_en.htm). A n u a r u l G r u p u r i l o r d e R i s c , A n u l I , 2011
7 Fiecare ţară are practicile sale în definirea grupurilor de risc şi metodele de măsurare a gradului de vulnerabilitate: barem de venit, participarea la viaţa politică, mobilitatea fizică, locaţia unde trăiesc, standardul de viaţă, etc. În general riscul este înţeles ca o vulnerabilitate crescută, astfel încât dacă teoretic orice persoană este vulnerabilă, doar o mică parte din populaţia generală se încadrează în categoria de risc. 2. Factori de risc Lipsa oricărei resurse constitutie un potenţial factor de vulnerabilitate, de aici rezultând un număr teoretic infinit de factori care pot defini un grup vulnerabil. Pentru a facilita comunicarea în comunităţi profesionale precum cea a cercetătorilor, a ONG-urilor din domeniul intervenţiei sociale, a celor care propun politici la nivel naţional se utilizeză o serie restrânsă de factori în funcţie de specificul intervenţiei care se are în vedere. Anuarul Grupurilor de Risc are ca principală arie de interes domeniul social, factorii aleşi spre a fi exploraţi în paginile lui fiind cei care constituie principalele cauze ale situaţiilor problematice în acest domeniu: factori sociali, economici, medicali, educaţionali, etc. Cercetările din acest domeniu fie pornesc de la o populaţie şi încearcă să surprindă factorii de vulnerabilizare (e.g. Dihn, 2009), fie identifică un factor şi urmăresc manifestările lui într-un anumită populaţie (e.g. Fernadez et al., 2006). 2.1 Factori sociali Mediul familial nociv, lipsa unei reţele sociale de suport, perspective puţine în accederea pe piaţa muncii, marginalizarea socială, lipsa resurselor, vârsta, locul naşterii, grupurile de apartenenţa, lipsa unui sector al protecţiei sociale dezvoltat, controlul social scăzut, toate acestea pot creşte gradul de vulnerabilitate a individului în ceea ce priveşte excluziunea socială. Capacitatea de a crea şi întreţine o reţea socială eficientă se află în strânsă corelaţie cu funcţionalitatea individului ca membru al unei comunităţi (e.g. Keller & Baume, 2005). Lipsa A n u a r u l G r u p u r i l o r d e R i s c , A n u l I , 2011
Page 1: 5 Studii Definirea grupurilor de ri
Page 5 and 6: 9 Educaţia este metoda probabil ce

descarcă articol - Centrul Sintagma

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?