9. Planul de tratament - Protetica Dentara

Planul de tratament restaurator 

Tratamentul restaurator al leziunilor dentare 

• Obturaţii Obtura ii (materiale materiale inserate în n stare plastică) plastică 

• Restaurări Restaurăr unitare: unitare 

– TIPURI 

• PFU extracoronare 

– Coroane totale (complete) 

» total metalice 

» mixte 

» total fizionomice, fără infrastructură clasică metalică 

– Coroane ecuatoriale 

– Coroane parţiale par iale 3/4 metalice, pe dinţii din ii frontali 

– Coroane parţiale par iale (onlay-uri) (onlay uri) metalice, pe dinţii din ii laterali maxilari 

– Coroane parţiale par iale (onlay-uri) (onlay uri) 7/8 metalice, pe dinţii din ii laterali maxilari 

– Coroane parţiale par iale (onlay-uri) (onlay uri) metalice, pe dinţii din ii laterali mandibulari 

– PFU colate 

– Faţete Fa ete 

– PFU agregate implantar 

• PFU intracoronare 

• PFU intraradiculare 

• PFU intracoronare cu extensie extracoronară 

• PFU extracoronare cu agregare intracoronară 

• PFU extracoronare cu agregare intraradiculară 

• PFU intracoronare cu agregare intraradiculară 

– Este necesară solidarizarea restaurărilor unitare? unitare 

– Sunt necesare pregătiri speciale pentru PPM? PPM 

Tratamentul restaurator al breşelor bre elor edentate 

• Este necesar? necesar 

• Ce tip de restaurare va fi folosit? folosit 

– Punţi Pun dentare 

– Protezele parţiale par iale mobilizabile – protezare 

combinată combinat 

– Protezele totale 

– Supraprotezele – protezare combinată 

– Restaurările protetice agregate pe implante 

1

Probleme semnificative referitoare la planul 

de tratament restaurator 

• CUM TRATĂM LEZIUNILE CORONARE, CORONARE, 

PRIN 

OBTURAŢII OBTURA II SAU COROANE ? 

• PRIN CE TIP DE RESTAURARE TRATĂM BREŞELE BRE ELE 

EDENTATE? 

• CUM ASIGURĂ RESTAURĂRILE STABILITATEA 

PARDONTALĂ? 

PARDONTALĂ 

• CE TIP DE SCHEMĂ OCLUZALĂ VOR ASIGURA 

RESTAURĂRILE? 

RESTAURĂRILE 

• CARE ESTE SECVENŢA SECVEN A TERAPEUTICĂ? 

TERAPEUTICĂ 

• CARE SUNT COSTURILE? 

• CUM SE VA FACE ÎNTRE NTREŢINEREA INEREA ŞI I 

DISPENSARIZAREA RESTAURĂRILOR? 

RESTAURĂRILOR 

Planul de tratament prin punţi pun i dentare 

1. Alegerea dinţilor din ilor stâlpi 

2. Alegerea elementelor de agregare 

– alegerea tipului generic de proteză unitară pentru fiecare 

dinte stâlp 

– alegerea materialului / materialelor utilizate 

– decizia asupra variaţiilor varia iilor de preparaţie prepara ie în n raport cu 

modelul tipic 

– decizia asupra variaţiilor varia iilor de geometrie a protezei unitare 

în n raport cu modelul tipic 

3. Alegerea corpului de punte (tip, raport raport 

cu creasta 

edentată) edentată 

4. Alegerea legerea conectorilor 

5. Alegerea schemei ocluzale 

6. Modalităţile Modalită ile de rezolvare a problemelor estetice 

7. Alegera tipului de pregătiri la nivelul protezelor 

fixe pentru asigurarea MSS protezelor mobilizabile 

Secvenţa Secven a tipică a intervenţiei interven iei terapeutice 

Sistemic stemic 

Urgen rgenţe 

Preparator reparator (preprotetic) 

Rest estaurator aurator 

Electiv lectiv 

Menţinere inere 

2

Tratamentul sistemic 

Unele afecţiuni afec iuni generale impun tratament 

premergător sau concomitent intervenţiilor 

interven iilor 

stomatologice 

Tratamentul urgenţelor urgen elor 

• Durerea 

•Afecţiuni premaligne sau maligne 

•Infecţii 

• Traumatisme 

• Modificări estetice acute 

Tratamentul preparator – FAZA 1 

• Intervenţii Interven ii terapeutice iniţiale ini iale: 

1. Terapia parodontală iniţială ini ială (antiinflamatorie, 

antiinflamatorie, non- 

chirurgicală) 

chirurgicală 

2. Controlul cariilor dentare 

3. Extracţii Extrac ii – evaluarea preliminară a breşelor bre elor edentate 

4. Îndepărtarea ndepărtarea – înlocuirea nlocuirea restaurărilor defectuoase 

5. Tratamentul endodontic, endodontic, 

inclusiv intervenţii interven ii chirurgicale 

auxiliare 

6. Restaurarea dinţilor din ilor devitali şi/sau i/sau cu distrucţii distruc ii 

coronare/radiculare severe 

7. Protezarea provizorie / tranzitorie – fixă / mobilizabilă 

Echilibrarea ocluzală preprotetică 

• Evaluarea parodontală 

• răspunsul parodontal la terapia iniţială ini ială 

• modificarea planului de tratament chirurgical parodontal 

3


Conservator vs Reorganizare 

Obiective generale: generale 

• respectarea principiilor ocluziei 

funcţionale func ionale 

• masticaţie mastica ie bilaterală şi i comfortabilă 

• absenţa absen a tasării interdentare a alimentelor 


• Parodontal chirurgical I (controlul inflamaţiei, inflama iei, intervenţii interven ii regenerative): 

regenerative) 

– Scaling, chiuretaj parodontal în n câmp deschis 

– Intervenţii Interven ii regenerative 

• Ortodontic (eventual intervenţii interven ii chirurgicale ortodontice şi/sau i/sau ortognatice) ortognatice – 6 

luni 

• Parodontal chirurgical II (controlul pungilor parodontale): 

parodontale) 

• Intervenţii Interven ii de chirurgie parodontală pentru pungi pungi 

parodontale persistente, persistente, 

cu sau 

fără defecte osoase (în n general intervenţii interven ii rezective) 

• Intervenţii Interven ii chirurgicale premergătoare fazei restauratorii finale : 

– Creşterea Cre terea înăl nălţimii imii coroanelor clinice 

– Remodelarea estetică a coletului clinic 

– Tratamentul retracţiilor retrac iilor gingivale 

– Tratamentul defectelor muco-gingivale 

muco gingivale 

– Tratamentul afectărilor furcale 

• Intervenţii Interven ii asupra crestelor edentate 

• Intervenţii Interven ii chirurgicale pre-implantare 

pre implantare şi i implantare 

• Augmentarea crestelor edentate 

• Sinus lift 

• Implante 

Tratamentul parodontal iniţial ini ial (non-chirurgical) 

(non chirurgical) 

4

Controlul cariilor dentare active 

•Tratament 

• Profilaxie – ESENŢIALĂ 

• Fluorizare 

• Igiena buco-dentară – controlul plăcii 

microbiene 

• Regimul alimentar 

• Volumul şi calitatea secreţiei salivare 

Carii agresive 

Importanţa Importan a incidenţei inciden ei Bitewing 

• Carii proximale incipiente 

5


• Intervenţii Interven ii terapeutice iniţiale ini iale: 

1. Terapia parodontală iniţială ini ială (antiinflamatorie, 

antiinflamatorie, non- 

chirurgicală) 

chirurgicală 

2. Controlul cariilor dentare 

3. Extracţii Extrac ii – evaluarea preliminară a breşelor bre elor edentate 

4. Îndepărtarea ndepărtarea – înlocuirea nlocuirea restaurărilor defectuoase 

5. Tratamentul endodontic, endodontic, 

inclusiv intervenţii interven ii chirurgicale 

auxiliare 

6. Restaurarea dinţilor din ilor devitali şi/sau i/sau cu distrucţii distruc ii 

coronare/radiculare severe 

7. Protezarea provizorie / tranzitorie – fixă / mobilizabilă 


• Evaluarea parodontală 


• modificarea planului de tratament chirurgical parodontal 

Decizia de extracţie extrac ie 

• Factori actori locali (viitorul viitorul pe termen scurt) scurt 

– distrucţia distruc ia coronară, coronară 

– implantarea parodontală, parodontală 

– modificările de poziţie pozi ie (primare sau secundare) 

• Factori actori regionali (strategici strategici) ) – modul în n care va fi 

rezolvată terapeutic breşa bre apărută 

• Factori generali – status medical, psiho-social, psiho social, economic 

• Consecinţele 

Consecin ele absenţei absen ei protezării 

– stabilitatea dinţilor din ilor pe arcade este dependentă de: 

• forţele for ele transmise la nivelul contactelor ocluzale şi i proximale 

• suportul parodontal 

• forţele for ele exercitate de părţile păr ile moi (obraji obraji, , buze, buze, 

limbă) limbă 

1 

Decizia de extracţie extrac ie 

2 

3. 

6

1. Soluţie Solu ie de compromis – au fost 

realizate pregătiri pentru o viitoare 

PPM 

Tratamentul restaurator 

1. 

Evaluarea preliminară a breşelor bre elor 

edentate - spaţiul spa iul protetic redus: redus 

• Tridimensională 

• Spaţiul Spa iul protetic mai mic de 3-4mm 3 4mm pune 

probleme legate de protezarea prin punte 

SOLUŢII: SOLU II: 

– reconturarea feţelor fe elor proximale ale dinţilor din ilor limitanţi limitan 

– menţin men inerea erea neprotezată neprotezat 

– restaurarea prin obturaţii obtura ii 

– restaurarea prin coroane (proteze fixe unitare) 

Creasta edentată ideală: ideală 

• absenţa absen resorbţiei resorb iei procesului alveolar 

• suprafaţă suprafa netedă, netedă, 

regulată 

• mucoasă aderentă la periost (fixă fixă) 

• absenţa absen inserţiilor inser iilor de bride şi/sau i/sau frenuri la 

nivelul versantului vestibular 

• grosimea vestibulară a mucoasei suficient de 

mare pentru a mima existenţa existen papilelor 

interdentare 

7

Îndepărtarea ndepărtarea şi i înlocuirea nlocuirea restaurărilor 

defectuoase 

• Identificare 

• Amploarea intervenţiei interven iei 

• Protezarea provizorie 

Tratamentul endodontic, intervenţii interven ii 

chirurgicale auxiliare 

• Rezecţia Rezec ia apicală / chiuretajul periapical 

• Rezecţia Rezec ia radiculară – premolarizarea 

• Replantarea / transplantarea transplantarea 

dentară 

Atitudinea faţă fa ă de dinţii din ii devitali 

• Susceptibil usceptibili la fractură: fractur 

– 9% pierdere de apă ap 

– Slăbirea Sl birea fibrelor de colagen 

– Structuri dure dentare fără suport 

– Morfologie modificată 

modificat 

8

Mijloace suplimentare de menţinere men inere şi stabilizare 

100 FRACTURI DENTARE 

• Cu tratament endodontic: 69 

• 29 din 69 aveau coroane de invelis total 

• Din 69 

– dupa 1 an 24% 

– 1-5 5 ani 35% 

– 5-20 20 ani 41% 

• Gher et al; JADA, vol. 114, Feb 1987 

LOCALIZARE? 

• Maxilar Anterior 7% 

• Mandibular Anterior 3% 

• Maxilar Posterior 42% 

• Mandibular Posterior 48% 

9

• “Armarea Armarea dintelui” dintelui 

• “Protec Protecţia ia dintelui” dintelui 

prin acoperire 

SOLUŢIA SOLU IA 

ARMAREA: 

Probleme legate de pivoturile radiculare 

• Când este necesară? necesară 

• Creşte Cre te rezistenţa rezisten la fractură a dintelui? dintelui? 

• Rolul pivotului radicular vis-à-vis vis vis de 

reconstituirea coronară? coronară? 

• Lungimea optimă a pivotului radicular? 

• Forma optimă a pivotului radicular? 

• Metoda optimă pentru preparaţia prepara ia spaţiului spa iului 

radicular? radicular? 

• Materialul optim pentru cimentare? cimentare 

Armează Armeaz pivoturile radiculare dinţii din ii 

cu tratament endodontic? 

“ A post-core does not increase the fracture resistance of 

endodontically treated teeth” 

Guzy GE: J Prosthet Dent 1977 

“Preparing a post space significantly weakened 

endodontically treated teeth” 

“Trope M, et al: Endodont Dent Traumatol 1985 

10

CIMENTARE vs. COLARE 

• “There There is no difference in torsional 

resistance of a composite core supported by 

a prefabricated post when bonded or 

cemented with ZNPO4” ZNPO4 

Cohen et al; J prosthet Dent 1999; June 

PROTECŢIA PROTEC IA DINŢILOR DIN ILOR ANTERIORI 

DEVITALI 

• Acoperirea coronară coronar NU imbunătăţeşte 

imbun te 

semnificativ reuşita reu ita tratamentului la dinţii din ii 

cu tratament endodontic. 

• Mai multe studii arată arat că structura dentară dentar 

restantă restant are o mai mare importanţă importan pentru 

prevenirea fracturii dentare şi i menţinerea men inerea 

restaurării restaur rii decât dec t utilizarea şi i tipul 

pivoturilor radiculare. radiculare 

PROTECŢIA 

PROTEC IA PREMOLARILOR 

DEVITALI 

• Pot fi supuşi supu i unor forţe for e laterale 

importante 

• Dupa prepararea pentru o coroană coroan 

metalo-ceramic 

metalo ceramică volumul dentinei 

restante este redus 

• Un onlay fizionomic poate fi luat in 

considerare dacă dac rămâne ne suficientă suficient 

dentină dentin restantă… restant 

• daca nu… nu RCR (eventual 

gingivectomie pentru a asigura 

colereta) 

colereta 

11

PROTECŢIA 

PROTEC IA MOLARILOR DEVITALI 

• Cele mai frecvente 

fracturi. fracturi 

• Daca exista contacte 

ocluzale, acoperirea 

cuspidiană cuspidian prin restaurare 

este recomandabilă 

recomandabil 

• În n general nu sunt 

necesare RCR 

• Colereta 

ACOPERIREA CUSPIDIANĂ 

CUSPIDIAN 

CU AMALGAM 

• Bătr trân, n, urât ur t şi i demodat! demodat 

• Lipsesc studiile privitoare la obturaţii obtura ii de 

amalgam cu agregare intrapulpară intrapulpar şi i 

acoperire cuspidiană. cuspidian 

• Totuşi, Totu i, obturaţii obtura ii de amalgam complexe se 

comportă comport bine, bine, 

sunt conservatoare şi i bine 

tolerate parodontal. parodontal 

• Factorii determinanţi 

determinan i sunt estetica şi i 

ocluzia. ocluzia 

AU NEVOIE TOŢI TO I DINŢII DIN II TRATAŢI TRATA I 

ENDODONTIC DE “PROTEC PROTECŢIE IE” PRIN 

ACOPERIRE? 

Anteriori 

NU, dar pot impune RCR pentru acoperire 

Posteriori 

de multe ori, DA !!! (dacă sunt în ocluzie) 

12

COLERETA CERVICALA 

• DA !!!!! 

• Creşte Cre te rezistenţa rezisten a la 

fractură fractur 

• Element antirotaţional 

antirota ional 

• Uneori poate fi 

realizată realizat numai prin 

gingivectomie / 

extruzie accelerată accelerat 

EFECTUL DE ÎNCERCUIRE 

NCERCUIRE 

FĂRĂ ÎNCERCUIRE 

NCERCUIRE 

13

INĂLŢIME IN IME CORONARĂ CORONAR MĂRIT RITĂ 

DIMENSIUNILE PIVOTULUI 

• 9mm ideal (Turner) 

• 3/4 din lungimea 

rădăcinii cinii (Sorenson) 

• > înălţimea imea coroanei 

(Shillingburg 

Shillingburg) 

• 5mm de închidere nchidere 

apicală apical 

5mm 

DIAMETRUL PIVOTULUI 

B. Minimum 2mm grosime a 

dentinei radiculare restante 

A. Max 1/3 din diametrul 

radicular la jonctiunea smaltcement 

Concluzie: diametru cat mai mic 

posibil, CARE SĂ ASIGURE 

TOTUŞI RIGIDITATEA 

14

INCHIDEREA APICALĂ APICAL 

1. Teeth with posts have more apical periodontitis. 

Eckerbom et al; Endo Dent Traumatol;1991 

2. Teeth with less than 3mm remaining RCF have 

significantly more radiolucencies. 

Kvist et al; J Endo;1989 

PREPARAŢIA 

PREPARAŢIA 

15

CANALE DE REFLUARE 

VIITORUL 

• Cimentarea adezivă. adeziv 

• RCR de culoarea dentinei 

FRC (Ribbond ( Ribbond) 

1 

16

FRC (Ribond ( Ribond) 

Protezarea provizorie - temporară 

Evaluarea postterapeutică iniţială ini ială 


• modificarea planului de tratament chirurgical 

parodontal 

1 

17

Intervenţii Interven ii de chirurgie parodontală: parodontală 

• Pungi parodontale persistente, persistente, 

cu sau fără defecte 

osoase 

• Intervenţii Interven ii rezective 

• Intervenţii Interven ii regenerative 

• Intervenţii Interven ii chirurgicale premergătoare fazei restauratorii 

finale : 

• Afectare furcală 

• Modificarea arhitecturii gingivale 

• Defecte muco-gingivale 

muco gingivale şi i retracţii retrac ii 

• Creşterea Cre terea înăl nălţimii imii coroanelor clinice 

• Remodelarea estetică a coletului clinic 

• Tratamentul retracţiilor retrac iilor gingivale 

Exemplu – afectare furcală 

ap 

Recapitularea etapelor planului de tratament 


Urgen rgenţe 


Rest estaurator aurator 



• Centrat pe 

doleanţele dolean ele 

pacientului !!! 

18

Tratamentul preparator (recapitulare) 

1. Intervenţii Interven ii chirurgicale parodontale la nivelul 

dinţilor din ilor restanţi restan 

2. Intervenţii Interven ii asupra crestelor edentate 

3. Intervenţii Interven ii chirurgicale pre-implantare 

pre implantare şi i 

implantare 

4. Tratament ortodontic ortodontic 

(eventual intervenţii interven ii 

chirurgicale ortodontice şi/sau i/sau ortognatice) ortognatice 

Exemplu – chiuretaj parodontal 

lambou Widman modificat 



19







20




câmp âmp deschis 

Exemplu – intervenţie interven ie regenerativă 

21



Exemplu – pungi parodontale 

intervenţie interven ie rezectivă 

22

Exemplu – creşterea cre terea înăl nălţimii imii 

coroanei clinice 

Exemplu – remodelarea coletului 

clinic 

Exemplu – retracţii, retrac ii, defecte muco- 

gingivale 

23




24


Creasta edentată 

Tratamentul chirurgical al defectelor 

crestei edentate: 

Defectele crestei edentate (SIEBERT, 1983) 

• Clasa I – pierdere de substanţă substan în n sens vestibulo- 

lingual 

• Clasa a II-a II a – pierdere de substanţă substan în n sens 

vertical (reducerea ( reducerea înăl nălţimii imii) 

• Clasa a III-a III a – asocierea I şi II 

• în n peste 91% din cazuri de edentaţie edenta ie sunt 

prezente defecte ale crestelor, crestelor, 

iar peste 55% sunt 

încadrate ncadrate în n clasa a III-a 

III 

25

Tratamentul chirurgical al defectelor 

crestei edentate: 

• teoretic există posibilitatea de augmentare osoasă însă nsă de obicei 

aceasta este recomandată numai pentru sit-urile sit urile unde se aplică 

implante endo-osoase 

endo osoase 

• Clasa I-a 

– intervenţiile 

interven iile în n aceste cazuri sunt rare (pot fi rezolvate prin artificii 

protetice) protetice 

– tehnica plicaturării (rulării rulării interne) a lamboului 

– tehnica marsupializării cu grefă subepitelială sau submucoasă 

• Clasa a II-a II a şi a III-a III 

– grefe de interpoziţie interpozi ie (o variantă a marsupializării) 

marsupializării 

– grefe de acoperire (cu lambou liber) liber 

Tratamentul chirurgical al defectelor crestei edentate: 

• Clasa I-a 




• Clasa I-a 



26


• Clasa a II-a II a si a III-a III 





• Clasa a II-a II a si a III-a III 




Intervenţii Interven ii de menţinere men inere a arhitecturii gingivale (corpul corpul de 

punte intramucos – intraalveolar): 

intraalveolar): 

• înăl nălţimea imea procesului alveolar se 

menţine men ine prin adiţie adi ie, , de obicei 

alogenă, alogenă, 

la nivelul alveolei 

postextracţionale 

postextrac ionale 

• punte provizorie corect realizată 

(vindecarea vindecarea gingivală ~ 1 lună, lună, 

protezarea finală 6-12 12 luni) 

luni 

27

Intervenţii Interven ii chirurgicale pre-implantare 

pre implantare şi i 

implantare: implantare 

• Augmentarea crestelor edentate 

• Sinus lift 

• Implante 

Tratamentul preprotetic ortodontic 

• Realizarea unor restaurări protetice în n 

condiţii condi ii ideale, atunci când există 

probleme de: 

– Spaţiu Spa iu protetic mezio-distal mezio distal 

– Aliniere Aliniere 

– înclinare nclinare a dinţilor din ilor stâlpi – 

vecini 

– Spaţiu Spa iu protetic vertical (inter-ocluzal) 

(inter ocluzal) 

ap 

Definitie 

• Totalitatea interventiilor care privesc 

miscarile dentare terapeutice in vederea 

usurarii altor proceduri necesare controlului 

afectiunii si restaurarii functionale - 

tratament ortodontic ajutator 

28

Premise 

• mentinerea sanatatii dentare un interval de timp cat mai 

lung 

• nu toate malocluziile implica afectarea starii de sanatate 

orala (ex. sind. sind. 

de ocl. ocl adanca) adanca 

• ocluzie fiziologica: fiziologica: 

tip de contacte dento-dentare dento dentare adaptate 

stress-ului stress ului functional si care se pot mentine nedefinit in 

timp (nu nu neaparat cls.I) cls.I) 

vs. vs 

• ocluzie patologica: patologica: 

care duce in timp la modificari care 

depasesc capacitatea de adaptare - autodistrugere 

(Amsterdam,1974) 

Ocluzia patologica 

• uzura dentara excesiva care depaseste 

mecanismele compensatorii 

• TCM - durere 

• modificari pulpare (de la hiperemie la 

necroza) necroza 

• afectare parodontala 

Cand e necesar tratamentul ortodontic 

preprotetic ? 

• tratamentul restaurator protetic (sau sau 

parodontal) parodontal) 

nu poate controla sau corecta 

singur afectarea produsa de o ocluzie 

patologica 

• tratamentul restaurator poate produce 

situatii patologice daca pozitia dintilor nu 

este modificata ortodontic 

29

Scopuri 

• facilitarea tratamentului restaurator prin 

pozitionarea corecta a dintilor - tehnici 

restauratorii conservative 

• imbunatatirea sanatatii parodontale prin eliminarea 

zonelor expuse la formarea placii - parodontiu 

marginal sanatos 

• stabilirea unor rapoarte favorabile 

coroana/radacina 

coroana radacina - forte ocluzale transmise 

fiziologic 

Indicatii clinice ale tratamentului ortodontic 

preprotetic 

• repozitionarea dintilor in axe normale 

pentru a suporta fiziologic solicitarile 

• reimpartirea spatiului pentru protezare 

• reducerea unor brese edentate 

• crearea unor noi dinti stalpi 

• deblocarea ocluziei 

• inaltarea ocluziei 

Limite 

• modificari ortodontice limitate doar la 

sectoare de arcada 

• TCM nu sunt tratate prin tratament 

ortodontic ajutator 

• de obicei aparate ce se adreseaza numai 

unor zone ale arcadelor dentare 

30

Principii - diagnostic 

Setul de investigatii paraclinice 

radiografice in vederea unui tratament 

ortodontic difera la un adult fata de un 

copil: copil 

• ortopantomograma (panoramica panoramica) este 

obligatorie 

• cu cat gravitatea cazului creste, creste, 

cu atat se 

indica noi radiografii 

Rezolvarea problemelor 

• Intrebare cheie: cheie: 

este posibila restaurarea 

ocluziei fara modificarea pozitiei dintilor ? 

• Scopul tratamentului ortodontic ajutator 

este de a asigura o ocluzie fiziologica si de a 

facilita alte tratamente dentare fara a avea o 

legatura stricta cu cls.I cls.I 

Angle 

Posibilitati ortodontice 

• mezio-/disto mezio disto-inclinari inclinari 

• mezio-/disto mezio disto-pozitii pozitii 

• extruzii/intruzii 

extruzii intruzii 

• egresiuni/ingresiuni 

egresiuni ingresiuni 

• spatieri post-parodontopatie 

post parodontopatie 

31

Tratamentul este subordonat: subordonat 

• situatiei clinice 

• posibilitatilor ortodontului si 

proteticianului 

• compliantei pacientului 

Principii - secvente de tratament 

• Controlul bolii parodontale este foarte important la 

adult (spre ( spre deosebire de copil si tanar unde boala 

este aproape inexistenta) inexistenta 

• tratamentul ortodontic poate fi benefic si in cazul 

unor dinti cu probleme parodontale (Boyd,1989) 

daca se asigura un tratament parodontal eficient 

Consideratii biomecanice 

• Tipul aparatului ortodontic folosit 

depinde numarul de dinti care 

trebuie miscati 

• efectul miscarilor ortodontice este 

dependent de calitatea osului 

32

Consideratii 

biomecanice - 

continuare 

• LPD echilibreaza 

presiunile intre 

exteriorul si 

interiorul arcurilor 

dentare in conditii 

de normalitate 

Răspunsul ăspunsul ligamentului periodontal la 

deplasarea ortodontică 

• LPd se remodelează, remodelează, 

de obicei, deplasându-se 

deplasându se în n 

aceeaşi aceea i direcţie direc ie şi i cu aceeaşi aceea i amplitudine cu dintele 

• De obicei, intruzia ortodontică nu determină 

scurtarea coroanei clinice iar extruzia ortodontică, ortodontică, 

pentru a fi eficientă (cu mărirea coroanei clinice), clinice), 

trebuie dublată de secţionarea sec ionarea repetată a inserţiei inser iei 

epiteliale (altfel se obţine ob ine egresiune) 

Consideratii biomecanice - continuare 

• modificarea echilibrului 

• deplasarea dentara se bazeaza pe resorbtie si 

apozitie osoasa 

33


• Forte ortodontice - principii de deplasare 

ortodontica: ortodontica 

1) deplasari minime 

2) respectarea ritmului resorbtie/apozitie 

resorbtie apozitie 

osoasa 

3) deplasare apicala cat mai redusa 

4) respectarea axelor de exercitare a fortelor 

ocluzale 


• Fortele ortodontice - efecte secundare: secundare 

- la nivelul pulpei 

- la nivelul radacinii 

- la nivelul procesului alveolar 

- durere si mobilitate 

- ocluzal (blocaje blocaje) 

Situatii clinice - 

continuare - 

redresarea unui 

molar (1) 

34

Situatii clinice - 

continuare - 

redresarea unui 

molar (2) 

Situatii clinice - continuare - 

indreptarea unui molar (3) 

Corectare Corectare 

ortodontică 

Consecin Consecinţele 

ele edentaţiei edenta iei neprotezate 

Defectul este parţial par Defect ial Defect parodontal 

corectat 

35

MICRODONŢIE 

MICRODON IE – INCISIV LATERAL MAXILAR 

ap 

ABSENŢA ABSEN A INCISIVILOR LATERALI MAXILARI 

ap 

36

CAZUL CAZUL 

1 

Agenezie – Incisiv Lateral Maxilar 

ap 

ap 

ap 

37

Opţiuni Op iuni Terapeutice 

• Restaurarea caninului de forma 

incisivului lateral 

• Distalizarea ortodontică a caninului şi i 

crearea spaţiului spa iului protetic mezio-distal mezio distal 

pentru restaurarea incisivului lateral 

ap 

ap 

ap 

38

CAZUL CAZUL 

2 

Agenezie – Microdonţie Microdon ie – Incisivi 

Laterali Maxilari 

ap 

ap 

Lista problemelor 

Deficit de dezvoltare în n plan transversal al 

maxilarelor 

Canini incluşi inclu i bilateral 

Absenţa Absen a 22 

Microdonţia Microdon ia 12 

Formă uşoară u oară de anomalie – clasa a III-a III 

Înghesuirea nghesuirea grupului frontal mandibular 

ap 

39

Plan de Tratament 

• Alinierea ortodontică 13 şi23 i23 după 

expunere chirurgicală 

• Extracţia Extrac ia primilor premolari 

mandibulari 

• Tratament ortodontic de “camufla amuflaj” 

• Restaurarea Restaurarea 

protetică 12 şi i 22 

ap 

ap 

CAZUL CAZUL 

3 

Uzură severă în n zona frontală, frontală, 

maxilar şi i mandibular 

ap 

40

ap 

ap 

ap 

41

Lista problemelor 

• Defect muco-gingival muco gingival 31 

• Uzură semnificativă şi i egresiune 

• Coroane clinice scurte 

• Plan de tratament 

• Tratament parodontal al defectului muco-gingival 

muco gingival 

de la 31 

• Intruzia ortodontică a frontalilor maxilari şi i 

mandibulari 

• Restaurarea Restaurarea 

protetică a frontalilor maxilari şi i 

mandibulari 

ap 

ap 

ap 

42

ap 

ap 

ap 

43

CAZUL AZUL 4 

FRACTURĂ RADICULARĂ ŞI I 

EXTRUZIE ORTODONTICĂ 

Sumarul Cazului 

• Pacient, 14 ani, traumatism la nivelul 

dintelui 21 

• Examinarea Examinarea 

indică fractura corono- 

radiculară imediat sub creasta osului 

alveolar 

• Opţiuni Op iuni terapeutice: 

Extracţia, Extrac ia, gingivo gingivo-alveolotomia, 

alveolotomia, extruzia 

ortodontică 

ap 

44

Concluzii 

• evaluarea corecta a cerintelor (asteptarilor asteptarilor) 

pacientului si a posibilitatilor stomatologului 

• investigatii complexe si riguroase 

• explicarea corecta a etapelor tratamentului si 

acceptul informat al pacientului 

• desi este aparent accesibil unui cabinet de 

stomatologie generala, generala, 

este de preferat colaborarea 

cu ortodontul 

Recapitularea etapelor planului de tratament 


Urgen rgenţe 


Restaurator Restaurator 



• Centrat pe 

doleanţele dolean ele 

pacientului !!! 

Evaluarea ocluzală – modelarea diagnostică 

ANTERIOR PROTEZĂRII 

45

Tratamentul prin proteze parţiale par iale fixe (punţi (pun i dentare) 

• Alegerea dinţilor din ilor stâlpi 

• Alegerea elementelor de agregare 

– alegerea tipului generic de proteză unitară pentru fiecare dinte stâlp 

• cea mai simplă şi profilactică soluţie solu ie funcţională func ională pentru cazul dat 

• o soluţie solu ie accesibilă tehnic şi dpdv al pregătirii medicului şi tehnicianului 

– alegerea materialului / materialelor utilizate 

– decizia asupra variaţiilor varia iilor de preparaţie prepara ie în n raport cu modelul tipic (de ex. 

limita cervicală, cervicală, 

distrucţii distruc ii coronare, coronare, 

elemente suplimentare de menţinere men inere şi 

stabilizare, stabilizare, 

agregarea radiculară etc.) 

– decizia asupra variaţiilor varia iilor de geometrie a protezei unitare în n raport cu modelul 

tipic (de ex. extinderea componentei fizionomice, 

fizionomice, 

grosimea pereţilor pere ilor, , etc.) 

• Alegerea corpului de punte (tip, raport raport 

cu creasta edentată) edentată 

• Alegerea legerea conectorilor (jonc joncţiunea iunea elemente de agregare – corp de punte) punte 

– puntea prin turnare unică (conectorii conectorii sunt realizaţi realiza concomitent cu elementele 

de agregare şi corpul de punte) punte 

– punte obţinută ob inută din elemente separate: 

• conectori ficşi, fic , rigizi (prin prin sudare şi / sau lipire) lipire 

• conectori mobilizabili (rigizi rigizi sau non-rigizi non rigizi) 

• Alegera tipului de pregătiri la nivelul protezelor fixe pentru asigurarea 

MSS protezelor mobilizabile 

Factori semnificativi pentru conceperea punţilor pun ilor dentare – 

alegerea dinţilor din ilor stâlpi şi i a elementelor de agregare 

•Topografia şi întinderea edentaţiei 

•Morfologia dentară 

•Valoarea biomecanică a dinţilor stâlpi 

•Starea parodonţiului marginal şi profund 

•Tendinţa la carie 

•Varsta, sexul, profesia, starea generală de 

sănătate a pacientului 

•Complexitatea tratamentului protetic 

•Marimea forţelor ocluzale 

Alegerea dinţilor din ilor stâlpi de punte 

• SUPRAFAŢA SUPRAFA PARODONTALĂ 

(LEGEA LUI ANTE) 

• Gradul de solicitare ocluzală 

(amplitudine 

amplitudine, , durată, durată, 

direcţie direc ie): ): 

– Solicitările parafuncţionale 

parafunc ionale trebuie reduse 

ÎNAINTEA NAINTEA TRATAMENTULUI 

PROTETIC FINAL 

46

SUPRAFAŢA SUPRAFA PARODONTALĂ 

Dintele 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

Suprafaţa Suprafa radiculară a dinţilor din ilor – după JEPSEN, 1963 

Valoarea procentuală a suprafeţei suprafe ei radiculare 

Suprafaţa Suprafa a radiculară (mm în n raport cu suprafaţa suprafa parodontală totală 

pentru o hemiarcadă 

Maxilar 

2 ) 

204 

179 

273 

234 

220 

433 

431 

154 

168 

268 

180 

207 

431 

426 

Mandibula 

10 

9 

14 

12 

11 

22 

22 

8 

9 

15 

10 

11 

24 

23 

Valoarea unitară (indexată (indexată) 

) a suprafeţei suprafe ei 

parodontale 

Evaluarea dinţilor din ilor stâlpi st lpi cu pierderea 

suportului periodontal 

Regula de bază: 

1/3 pierderea radiologică = 1/2 

pierderea suportului parodontal 

Alegerea dinţilor din ilor stâlpi de punte: punte 

criterii suplimentare 

• forma orma şi i angulaţia angula ia radiculară 

• spaţiul spa iul protetic (direc ( direcţia, ia, lungimea lungimea, 

, lăţimea, lă imea, înăl nălţimea imea 

breşei bre ei edentate) edentate 

• bre reşele ele edentate multiple (de ex. zona incisivă 

mandibulară) 

mandibulară 

• absenţa absen a tuturor incisivilor mandibulari – maxilari 

• utilizarea incisivilor mandibulari ca dinţi din stâlpi 

– risc de supraconturare 

– controlul plăcii microbiene este dificil 

• resorbţia resorb ia severă a crestei edentate în n zona incisivă 

maxilară 

Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie - 2005 ap 

2 

1 

5 

4 

4 

6 

6 

1 

1 

5 

4 

4 

6 

6 

47


• Principiul general: CEA MAI SIMPLĂ 

SOLUŢIE SOLU IE FUNCŢIONALĂ 

FUNC IONALĂ 

• Folosirea nejustificată a mai multor dinţi din 

stâlpi, stâlpi, 

a conectorilor non-rigizi non rigizi, , a dinţilor din ilor 

stâlpi intercalaţi intercala între ntre breşe bre edentate 

complică procedurile tehnice şi i conduce 

frecvent la erori. erori 

uneori, extensia extensia 

mezială a unei punţi pun i 

laterale poate reprezenta o soluţie solu ie 

acceptabilă 


• Esenţială Esen ială evaluarea diagnostică riguroasă: riguroasă 

– Parodontal (clinic clinic şi i radiologic) radiologic 

– După îndepărtarea 

ndepărtarea în n totalitate a dentinei 

cariate: cariate 

• Gradul de distrucţie distruc ie coronară 

• Starea pulpei dentare (teste de vitalitate) vitalitate) 

sau a 

tratamentului endodontic 

48

Evaluarea riguroasă a dinţilor din ilor stâlpi 

inclusiv radiologică 

obturaţiile vechi se înlocuiesc ÎN 

TOTALITATE* 

* dacă nu le-am făcut noi înşine ☺☺ Evaluarea riguroasă a dinţilor din ilor stâlpi 


• Atitudinea faţă fa de dinţii din ii integri 

– reprezintă dinţii din ii stâlpi ideali 

– utilizarea lor ca dinţi din stâlpi poate 

determina rezistenţă rezisten din partea 

pacientului – SE EVALUEAZĂ 

STAREA GENERALĂ DE 

SĂNĂTATE DENTARĂ 

• Atitudinea faţă fa de molarii secunzi 

basculaţi bascula (mezial mezial) 

– preparaţii prepara ii atipice 

– elemente lemente de agregare atipice 

– conectori onectori atipici 

– redresare edresare ortodontică 

49


• Atitudinea faţă fa de resorbţia resorb ia osoasă orizontală 


• Atitudinea faţă fa de resorbţia resorb ia osoasă orizontală 


• Atitudinea faţă fa de resorbţia resorb ia osoasă 

orizontală 

50

CUM TRATĂM BREŞELE BRE ELE EDENTATE 

REDUSE (UNIDENTARE) ? 

Non intervenţie 

Proteză mobilizabilă 

Edentaţie unidentară 

implant 

Non intervenţia interven intervenţia ia 

Punte colată 

Punte “clasică” 

• Probleme estetice 

• Migrarea dinţilor din ilor vecini şi i dificultăţi dificultă i la 

protezarea tardivă 

• Probleme parodontale prin bascularea 

dinţilor din ilor vecini 

• Migrarea verticală a dinţilor din ilor antagonişti antagoni ti cu 

probleme ocluzale ulterioare 

May 2001 • Volume 85 • Number 5 

Ten-year survival rates of teeth adjacent to treated 

and untreated posterior bounded edentulous spaces 

Steven A. Aquilino, DDS, MS a [MEDLINE LOOKUP] 

Daniel A. Shugars, DDS, PhD, MPH b [MEDLINE LOOKUP] 

James D. Bader, DDS, MPH c [MEDLINE LOOKUP] 

B. Alexander White, DDS, MS, DrPH d [MEDLINE LOOKUP] 

College of Dentistry, The University of Iowa, Iowa City, Iowa; School of 

Dentistry, The University of North Carolina, Chapel Hill, N.C.; and Kaiser 

Permanente Center for Health Research, Portland, Ore. 

Clinica de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie - 2003 

51

Proteză parţială par parţială ială mobilizabilă redusă 

“Fluture “Fluture” Fluture” “Kemenny “Kemenny” Kemenny” “Flipper “Flipper” Flipper” 

Puntea colată 

“Maryland “Maryland” Maryland” 

• Rezolvare provizorie 

sau de tranziţie tranzi ie 

• Menţinerea Men inerea 

îndelungată ndelungată determină 

leziuni gingivale şi i 

parodontale ale 

dinţilor din ilor învecina nvecinaţi 

• “aripioare aripioare” de metal ale 

corpului de punte, fixate 

adeziv la nivelul dinţilor din ilor 

limitanţi limitan i ai edentaţiei edenta iei 

• în n general prezintă retenţie reten ie 

redusă 

• pot determina discromii la 

nivelul dinţilor din ilor stâlpi 

O variantă conservatoare: conservatoare: 

puntea puntea 

colată 

52

Proteză parţială par parţială ială fixă (punte) “clasică “clasică” clasică” 

• Menţinere Men inere bună 

• Estetică acceptabilă 

• Fixă 

• Protejează dinţii din ii stâlpi cu 

restaurări voluminoase 

• Fiabilitate demonstrată 

• Pretind preparaţii prepara ii 

importante 

Coroană pe implant iimplant 

mplant 

Coroană 

• Frecvent sub formă de 

şurub urub 

• Sunt necesare adesea 4-6 6 

luni pentru osteointegrare 

• Dinţii Din ii limitanţi limitan i nu sunt 

afectaţi afecta 

• Indicaţia Indica ia este dependentă 

de factori estetici, de timp, 

cost, suport osos etc. 

Alegerea dinţilor din ilor stâlpi pentru bre breşe 

edentate unidentare: unidentare 

• Regula generală: generală: 

utilizarea celor doi dinţi din limitanţi limitan 

ai breşei bre ei 

• EXCEPŢII EXCEP II: 

– ÎNTOTDEAUNA: 

NTOTDEAUNA: edentaţia edenta ia de canin 

– UNEORI: edentaţia edenta ia molarilor de şase ase ani 

– UNEORI: punţile pun ile în n extensie: extensie 

• Extensia mezială pentru IL de pe C; 

• Extensiile din cazul unor breşe bre multiple intercalate; intercalate 

• Extensiile punţilor pun ilor agregate pe implante 

• Extensia mezială pentru PM1 de pe M1PM2; 

• Extensia distală pentru M1(de dimensiunile unui PM) de 

pe PM1PM2; 

53

SOLUŢII SOLU II DE TRATAMENT 

PENTRU EDENTAŢIILE 

EDENTA IILE 

UNIDENTARE: 

• Punţi Pun i simple 

– 11, 11, 

31, 31, 

12, 12, 

32, 32, 

14, 14, 

34, 34, 

15, 15, 

35, 35, 

16, 16, 

36 

• Punţi Pun i complexe 

– 13, 33 

Protezarea mai multor dinţi din absenţi: absen 

• Problemele: 

Problemele 

– Breşe Bre edentate întinse ntinse sau în n zonele de 

curbură ale arcadelor 

– Breşe Bre edentate numeroase 

• Rezolvarea solicită evaluare diagnostică 

riguroasă (eventual ( eventual modelare diagnostică 

preliminară) 

preliminară 

SOLUŢII SOLU II DE TRATAMENT 

PENTRU EDENTAŢII 

EDENTA II 

PLURIDENTARE: 

• Punţi Pun i simple, simple, 

doi dinti absenti 

• Punţi Pun i complexe, complexe, 

doi dinti absenti 

• Punţi Pun i complexe, mai mult de doi dinţi din i 

absenţi absen 

• Punţi Pun i complexe, edentaţii edenta ii intercalate 

54

Alegerea elementelor de agregare 

pentru punţi pun i dentare 

– Metalice, intracoronare (inlay inlay) ) – prognostic rezervat, rezervat, 

după 

unii autori 

– Metalice, extracoronare (elemente elemente colate, colate, 

coroane parţiale par iale, , 

coroane ecuatoriale, ecuatoriale, 

coroane de înveli nveliş total metalice) metalice 

– Mixte metalo-ceramice 

metalo ceramice 

– Mixte metalo-acrilice 

metalo acrilice / metal-compozit 

metal compozit 

– Coroane metalice sau mixte cu agregare intraradiculară 

(substitu substituţie ie, , mixte cu pivot) 

– Restaurări din materiale compozite armate cu fibre de sticlă 

sau polietilenă 

– Restaurările integral ceramice (coroane coroane, , inlay-uri inlay uri, , faţete fa ete) 

Alegerea elementelor de agregare 

pentru punţi pun i dentare 

În n raport cu pregătirea pentru coroane izolate, izolate, 

apar 

unele diferenţe: diferen 

• Condiţii Condi ii mai riguroase privind rezistenţa rezisten mecanică 

• Condiţii Condi ii legate de paralelism 

– Tipul elementelor de agregare alese trebuie să 

permită inserţia inser ia punţii pun ii 

– Şlefuirea lefuirea mai accentuată 

– Devitalizare mai frecventă a dinţilor din ilor stâlpi 

– Mijloace suplimentare de menţinere men inere şi stabilizare 

Soluţii Solu ii de Tratament prin Punţi Pun Dentare: 


edentaţii edenta ii unidentare 


edentaţii edenta ii unidentare 


doi dinţi din i absenţi absen 



• Punţi Pun i complexe, mai mult de doi dinţi din i absenţi absen 

• Punţi Pun i complexe, edentaţii edenta ii intercalate 

• Punţi Pun i complexe, PPM 

55

ED 

11 

ED 

31 

ED 

12 

DS 

12, 21 

DS 

32, 41 

DS 

13, 11 

Punţi Pun Simple, Edentaţii Edenta ii Unidentare 

EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

1.9 


EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

2.1 


EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

2.6 

Obs. 

CMC ca elemente de agregare 

Obs. 

CMC ca elemente de agregare 

Devitalizare – RCR 

Obs. 

- uneori extensie mezială 13 sau 14, 

13 

-CMC 

56

ED 

32 

ED 

14 

ED 

34 

DS 

33, 31 

DS 

15, 13 

DS 

35, 33 


EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

2.5 


EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

2.1 


EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

2.5 

Obs. 

CMC 

Devitalizare – RCR 

- uneori 41 

- contraindicată extensia mezială 

Obs. 

CMC 

Extensie mezială 16, 15 

OBLIGATORIU CU GHIDAJ 

CANIN 

Obs. 

CMC 

Extensie mezială 36, 35 

57

ED 

15 

ED 

35 

ED 

16 

DS 

16, 14 

DS 

36, 34 

DS 

17, 15 


EA 

Coroane 

parţiale 

CP 

MC 

Ante 

3.1 

CMC 


EA 

36 – CM, 

34 – 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

3.1 


EA 

17 – 

C7/8, 15 

–C3/4 

CP 

MC 

Ante 

1.5 

Obs. 

Obs. 

Alte elemente de agregare 

Obs. 

Şanţuri suplimentare la 15 

CMC 

58

ED 

36 

ED 

13 

ED 

33 

DS 

37, 35 

DS 

14, 12, 11 

DS 

34, 32, 31 


EA 

37 – CM, 

35 – 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.5 

Punţi Pun i complexe, edentaţii edenta ii unidentare 

EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

2.3 

Obs. 

Excepţional coroană ¾la 35 

Bascularea 37 

Ghidaj de grup 

Implant 

Punţi Pun i complexe, edentaţii edenta ii unidentare 

EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.9 

Ghidaj de grup 

Implant 

Situaţie rară 

Obs. 

Obs. 

59

ED 

12, 11 

ED 

31, 41 

ED 

15, 14 

DS 

13, 21 

DS 

32, 42 

DS 

16, 13 

EA 

CMC 

EA 

Colaje 

EA 

17 – 

C7/8, 13 

–CMC 

Punţi Pun i simple, doi dinţi din i absenţi absen 

CP 

MC 

Ante 

1.2 


CP 

MC 

Ante 

1.1 


CP 

MC 

Ante 

1.6 

Obs. 

Coroane ¾ (eventual cu ştifturi 

parapulpare) 

Obs. 

- uneori 33, 43 

- uneori se extrag şi incisivii laterali 

CMC – 16 

Coroană ¾-13 

Obs. 

60

ED 

35, 34 

ED 

16, 15 

ED 

36, 35 

DS 

36, 33 

DS 

17, 14 

DS 

37, 34 

EA 

36 – CT, 

33 – 

CMC 

EA 

17 – CT 

sau C7/8, 

14 – 

CMC 

EA 

37 – CT, 

34 – 

CMC 


CP 

MC 

Ante 

1.8 


CP 

MC 

Ante 


CP 

MC 

1 

Ante 

1 

Obs. 

- poate fi necesară redresarea 

ortodontică la 36 

-CMC şi la 36 

Obs. 

14 – C3/4 cu şanţuri duble proximale 

Obs. 

dacă 34 nu are implantare suficientă 

se include 33 

61

ED 

32, 31 

ED 

11, 21 

ED 

13, 12 

DS 

33, 41, 42 

DS 

13, 12, 

22, 23 

DS 

15, 14, 

11, 21 

Punţi Pun i complexe, complexe, 


EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

1.8 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

2.3 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.9 

Obs. 

- pot fi extraşi toţi incisivii 

- CMC în cazul afectării prin carie 

- depulparea determină şi RCR la 

incisivi 

Obs. 

- uneori pot fi extraşi 12, 22 

- uneori pot fi folosiţi numai 12, 22 

- uneori coroane ¾ 

Obs. 

- agregare f. bună a coroanelor 

- dacă breşa e micşorată poate fi 

exclus 15 

- ghidaj de grup lateral 

62

ED 

33, 32 

ED 

14, 13 

ED 

34, 33 

DS 

34, 31, 41 

DS 

16, 15, 

12, 11 

DS 

35, 32, 31 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.1 



EA 

16 – 

C7/8, 15, 

12, 11 – 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

2 

Obs. 

-breşa mică M-D şi direcţia forţelor 

la 33 nu obligă la utilizarea 35 

- ghidaj de grup 

- punte dificilă 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.5 

Obs. 

Obs. 

- ghidaj de grup 

- punte dificilă dar rar întâlnită 

63

ED 

12, 11, 21 

ED 

12, 11, 

21, 22 

ED 

32, 31, 

41, 42 

DS 

13, 22, 23 

DS 

14, 13, 

23, 24 

DS 

33, 43 


mai mult de doi dinţi din i absenţi absen 

EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.3 

Obs. 

- poate fi necesară extracţia 22 – 

punte 14, 13, 23, 24 

- uneori pot fi utilizate C3/4 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.3 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

0.8 

Obs. 

- torsiunea punţii 

excepţional pot fi utilizaţi numai 13, 

23 

Obs. 

- dacă persistă un incisiv, de obicei 

se extrage 

64

ED 

16, 15, 14 

ED 

12, 21 

ED 

32, 41 

DS 

17, 13 

DS 

13, 11, 22 

DS 

33, 31, 42 



EA 

17 – CT, 

13 – 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

0.8 


edentaţii edenta i intercalate 

EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.7 



EA 

Colaje 

CP 

MC 

Ante 

1.8 

Obs. 

-dinţii stâlpi lungi şi aliniaţi 

- rigiditate 

- prognostic mai bun dacă antagonist 

– PPM/PT 

- ghidaj canin 

Obs. 

- culisă intracoronară (matrice) 11 – 

distal 

-extracţia 11 

Obs. 

- nu este necesară culisa (punte 

relativ scurtă, solicitări favorabile) 

- uneori extracţia 41 şi punte 33, 42, 

43 

- CMC ca elemente de agregare 

- devitalizarea incisivilor – RCR 

65

ED 

12, 11, 22 

ED 

14, 12 

ED 

14, 12, 

11, 21, 22 

DS 

13, 21, 23 

DS 

15, 13, 11 

DS 

15, 13, 23 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.3 



EA 

15 – 

C3/4, 13, 

11 – 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.7 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1 

Obs. 

- culisă intracoronară (matrice) la 21 

– distal 

-extracţia 21 

- excepţional coroane ¾ 

Obs. 

-culisă intracoronară (matrice) la 13 

(33) – distal 

- asemanator la mandibula 

Obs. 

- culisă intracoronară la 13 – distal 

- uneori coroană ¾la 15 

- asemănător la mandibulă 

66

ED 

15, 14, 12 

ED 

16, 14 

DS 

16, 13 

DS 

17, 15, 13 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.1 



EA 

17 – CT, 

15, 13 – 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.4 

Obs. 

- ghidaj canin 


Obs. 

- culisă intracoronară la 15 – distal 

- excepţional coroane ¾ 


Indicaţii Indica ii - contraindicaţii 

contraindica ii 

67

ED 

15, 14, 

12, 11 

DS 

16, 13, 

21, 22 



EA 

CMC 

CP 

MC 

Ante 

1.3 

Obs. 

- punte dificilă 

-breşe întinse – conectorii non-rigizi 

contraindicaţi 


Alegerea corpului de punte şi i a 

conectorilor 

Evaluarea breşei bre ei edentate este adesea neglijată: neglijată 

• caracteristici geometrice 

– lungime (M-D) (M D) 

– lăţime lă ime (V-L) (V L) 

– înăl nălţime ime (C-O) (C O) 

– formă – modificări de contur 

• caracteristici biologice 

– mucoasa 

• grosime, grosime, 

rezilienţă rezilien 

• mobilitate 

• troficitate 

– osul alveolar 

Alegerea corpului de punte şi i a 

conectorilor 

• corpul de punte nu se limitează la duplicarea formei 

dinţilor din ilor absenţi absen 

– facilitează controlul plăcii microbiene 

– contribuie la stabilitatea ocluzală 

– asigură rezistenţa rezisten mecanică şi longevitatea restaurărilor 

68

Clasificarea corpurilor de punte (formă formă): ): 

1. masiv (metalic metalic, , ceramic, acrilic, acrilic, 

răşini ră ini 

compozite armate) armate 

2. casetă cu faţetă fa etă 

3. semi-casetă semi casetă cu faţetă fa etă 

4. cupă cu material fizionomic (acrilat acrilat) 

5. semi-cupă semi cupă cu material fizionomic (acrilat acrilat) 

6. bară cu bonturi şi coroane fizionomice 

7. metalo-ceramic 

metalo ceramic 

Clasificarea corpurilor de punte 

(raport raport cu creasta edentată): edentată): 

• intra-alveolar, intra alveolar, intra-mucos 

intra mucos (ovat ovat, , contraindicat de unii 

autori) autori 

• şa (contraindicat 

contraindicat de unii autori) autori 

• semi-şa semi – cel mai frecvent utilizat 

• tangent (la versantul vestibular) 

– delimitare dificilă de raportul precedent (semi-şa) (semi 

• tangent, cu prelungire vestibulară 

– rezolvă unele probleme legate de defectele de clasa I-a 

• tangent la mijlocul crestei edentate 

– rar, rar, 

menţionat men ionat de unii autori pentru zona frontală 

mandibulară 

• punctiform (conic, ovoidal, ovoidal, 

în n formă de inimă, inimă, 

etc.) 

• suspendat (igienic igienic, , igienic modificat) modificat 

intra-alveolar, intra alveolar, intra- 

mucos (ovat ovat) 

69

şa 

semi-şa semi – cel mai frecvent utilizat 

tangent (la versantul vestibular) 

tangent, cu prelungire vestibulară 




70

punctiform (conic, ovoidal) ovoidal 




suspendat (igienic igienic, , igienic modificat) 

modificat 

71

Consideraţii 

Considera ii biologice: biologice 

• contact pasiv cu mucoasa crestei edentate 

• igiena orală (instruire instruire specială) specială 

• materialul (ele ele) 

• reducerea solicitărilor ocluzale prin îngustarea ngustarea 

corpului de punte 


Considera ii mecanice: mecanice 

• Riscuri: Riscuri: 

acuirea, acuirea, 

deformarea permanentă, 

permanentă, 

fractura, fractura, 

abraziunea 

• Rezolvarea: 

Rezolvarea: 

alegerea materialelor, materialelor, 

forma componentei metalice, metalice, 

preparaţia prepara ia dinţilor din ilor stâlpi, stâlpi, 

echilibrarea ocluzală 

• Situaţii Situa ii specifice: specifice 

– Pentru puntea metalo-ceramică 

metalo ceramică: 

– Puntea metalo-polimerică 

metalo polimerică 

– Puntea integral ceramică 

– Puntea din răşini ră ini compozite armate 

Rezistenţa Rezisten mecanică a punţii pun ii 

72

Rezistenţa Rezisten mecanică a punţii pun ii 

concentratori de forţe for 

8X 

8X 

73

Arcuirea, îndoirea, ndoirea, dezlipirea sau ruperea 

Uzura, perforarea 

Pierderea componentei acrilice 

74

Pierderea componentei ceramice 

Metode de creştere cre tere a rezistenţei rezisten ei mecanice a ceramicilor 

dentare 

•Metalo Metalo-ceramica ceramica 

•Folia Folia metalo-ceramică 

metalo ceramică (Ceplatek Ceplatek, , Sunrise, Sunrise, 

Captek) Captek 

•Tratamentul Tratamentul suprafeţelor suprafe elor externe 

•Materiale Materiale de umplutură (alumină (alumină, 

, leucită) leucită 

•Me Meşa a de aluminiu 

•Zirconiul Zirconiul 

Metode de creştere cre tere a rezistenţei rezisten ei mecanice a ceramicilor 

dentare 

•Pre Preîncărcarea ncărcarea mecanică a materialului 

– schimb ionic 

– dilatare termică diferită 

•Zirconiul Zirconiul 

•Înlocuitori nlocuitori (ră ( răşini ini compozite armate 

unidirecţional) 

unidirec ional) 

75


Considera ii mecanice asupra corpului 

de punte: 

Pentru puntea metalo-ceramică 

metalo ceramică: 

•grosime grosime uniformă a ceramicii (aprox aprox. . 

1mm) – risc pentru zona cervicală V 

•suprafa suprafaţă netedă, netedă, 

lipsită de pori a 

componentei metalice 

•unghiuri unghiuri rotunjite ale componentei 

metalice 

•jonc joncţiunea iunea metalo-ceramică 

metalo ceramică la aprox 

1.5mm de contactele ocluzale 

76

Rezistenţa Rezisten chimică chimică 

a punţii pun ii 

•alegerea alegerea aliajelor 

•alegerea alegerea componentei fizionomice 

•la la aceeaşi aceea i punte se pot folosi şi i aliaje diferite dar 

compatibile 

•aliajele aliajele noi pentru pacient se introduc cu prudenţă pruden 

•se se va respecta tehnica de laborator 

79

Rezistenţa Rezisten preparaţiilor prepara iilor 

Cauze: 

•din dinţii ii stâlpi devitali 

•din dinţii ii stâlpi cu morfologie corono-radiculară corono radiculară nefavorabilă 

•for forţarea area inserţiei inser iei sau dezinserţiei dezinser iei unor punţi pun i cu dinţii din ii stâlpi neparaleli 

•suprasolicitarea suprasolicitarea ocluzală 

•pe pe termen lung – cariile marginale la nivelul dinţilor din ilor stâlpi 

Rezolvări: Rezolvări 

•se se păstrează vitalitatea dinţilor din ilor stâlpi oricând este posibil 

•la la dinţii din ii stâlpi devitali – obturaţii, obtura ii, obturaţii obtura ii armate, armate, 

reconstituiri reconstituiri 

corono-radiculare 

corono radiculare 

•se se controlează paralelismul preparaţiilor prepara iilor în n toate fazele clinice şi i tehnice 

•în n cazul lipsei de paralelism a dinţilor din ilor stâlpi se preferă tratamentul ortodontic şlefuirii lefuirii mai 

accentuate 

•se se controlează echilibrarea ocluzală 

•se se verifică adaptarea marginală a elementelor de agregare 


Considera ii estetice: estetice 

• Zona cervicală vestibulară 

• Lungimea cervico-incizală 

cervico incizală 

• Lăţimea Lă imea mezio-distală 

mezio distală 








80






















81








Conectorii: Conectorii 

• puntea prin turnare unică 

• punte obţinută ob inută din elemente separate: 

– conectori ficşi, fic , rigizi (prin prin sudare şi / sau lipire) lipire 

– conectori mobilizabili (rigizi rigizi sau non-rigizi non rigizi) 

Terminologie 

• LIPIRE, BRAZARE 

• ALIAJ DE LIPIRE, LOT 

• SUDARE 

– locală local 

– laser 

– plasmă plasm 

• FLUX – ANTIFLUX 

• SOLIDARIZARE – REMODELARE 

• CLASIFICAREA ALIAJELOR DE LIPIRE 

82

Calităţile Calit ile aliajelor de lipire 

• 1. rezistenţa rezisten a la coroziune 

• 2. interval de topire mai redus decat cel al 

părţilor ilor de lipit 

• 3. absenţa absen a porilor 

• 4. rezistenţa rezisten a mecanică mecanic 

• 5. curgere liberă liber 

• 6. compatiblitate coloristică coloristic 

Observaţii Observa ii generale cu privire la punţile pun ile 

realizate din elemente separate 

• 1. tehnicile moderne sunt complicate, cu elemente specifice 

dependente de materiale 

• 2. unele lipiri pot fi realizate în n cabinet 

• 3. atribuţia atribu ia principală principal a medicului: medicului: 

supraamprenta (indexul indexul) 

• 4. aplicaţii: aplica ii: 

– lipirea componentelor punţii pun ii 

– remodelarea proximală proximal 

– repararea defectelor de turnare 

– dezlipirea 

– lipirea pre-ceramic 

pre ceramică 

– lipirea post-ceramic 

post ceramică 

Lipirea clasică clasic 

1. pregătirea preg tirea corpului de punte şi i elementelor de agregare pe 

model 

• polipant 

• spatiul de lipire (0.25mm) 

83


2. proba şi i adaptarea intraorală, intraoral , pregătirea preg tirea punţii pun ii 

– se lasă las liberă liber 1/3 ocluzala 

– se deretentivizează deretentivizeaz spaţiile spa iile cervicale. cervicale 

3. supraamprenta 

– pe suprafaţa suprafa a ocluzală ocluzal 

– izolare cu vaselină vaselin 

– materiale 

– grosime aprox 6mm 

4. tiparul 


Lipirea clasica 

84

Lipirea clasica 

5. flux - antiflux: antiflux 

– borax (55%), acid boric (35%), silice(10%) 


6. lipirea propriu-zis propriu zisă 

– 1) înc ncălzirea lzirea tiparului 

– 2) aplicarea aliajului de lipire 2 x 3mm 

– 4) înc ncălzirea lzirea 

– 5) răcirea r cirea lentă lent – rapidă rapid 

– 6) controlul 

Remodelarea proximală 

proximal 

85

Alte aplicaţii aplica ii 

• Reparaţia Repara ia defectelor de turnare 

• Dezlipirea 

• Lipirea pre-ceramic 

pre ceramică 

• Lipirea post-ceramic 

post ceramică 

• Conectori non-rigizi non rigizi 

Evaluarea 

• Se urmăresc: urmăresc 

– Satisfacţia Satisfac ia pacientului 

– Rezultatele terapeutice 

– Starea de sănătate orală 

• Sumar postterapeutic 

– Motivele principale ale prezentării 

– Probleme curente 

– Tratamente sau teste suplimentare 

– Instrucţiunile Instruc iunile pentru pacient 

Secvenţa terapeutică pentru reabilitare 

complexă fixă (Dawson) 

Corectare ocluzală Modelare diagnostică 

R.P.F. maxilare 

frontale 

R.P.F. 

mandibulare 

laterale 

R.P.F. mandibulare 

frontale 

R.P.F maxilare 

laterale 

86

Secvenţa terapeutică pentru reabilitare 

complexă combinată (Rosenstiel) 

Corectare ocluzală Modelare diagnostică 

P.P.M. mandibulară 

R.P.F. mandibulare 

R.P.F. maxilare P.P.M. maxilară 

Am încheiat ncheiat prezentarea planului de tratament prin 

proteze fixe 

87

9. Planul de tratament - Protetica Dentara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?