rezumat teza romana engleza marius final - USAMV Cluj-Napoca

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Doctor medic veterinar
Savu Marius Mircea
INTERRELAŢIA STATUS IMUN-BIOAGRESORI
MICROBIENI ÎN DINAMICA PROTECŢIEI
ANTIINFECŢIOASE LA SALMONIDE
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
Cluj-Napoca
2011
- 1 -
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof.univ. Dr. Marina Spînu

REZUMAT
Studiul bolilor la peşti necesită cunoştinţe vaste legate de constrângerile exercitate de
mediul acvatic de existenţă, legate de fiziologia supravieţuirii într-un astfel de mediu, şi
legate de numeroşii agenţi care pot cauza infecţii, respectiv răspunsul gazdei.
Domeniul acvatic reprezintă un rezervor de bioresurse comestibile aproape
inepuizabile, ce poate fi valorificat de catre om. Creşterea producţiei de peşte impune
anihilarea în cea mai mare măsură, a factorilor limitativi ce o frânează (Mititeanu, 2008).
În timp ce, în condiţii naturale de viaţă, apariţia şi răspândirea îmbolnăvirilor
organismelor acvatice sunt mai puţin frecvente şi dăunătoare, cu excepţia cazurilor de
poluare, cu mult mai periculoase sunt aceste îmbolnăviri în unităţile de acvacultura unde,
condiţiile artificiale de viaţă favorizează acţiunea unei diversităţi mai mari de agenţi
patogeni, biotici şi abiotici (Gyllenhammar şi Ha˚kanson, 2005).
Descifrarea unor aspecte legate de funcţionalitatea sistemului imun respectiv de
starea de portaj microbiologic ar permite o mai bună întelegere a biologiei acestor specii de
peşti şi ar crea o posibilitate de repopulare a biotopului natural cu indivizi crescuţi în
captivitate (Köllner, 2002).
Cea mai mare parte dintre potenţialii factori patogeni se găsesc la nivelul tubului
digestiv şi a aparatului respirator şi cuprind de la organisme comensale până la cele care au
o relaţie de simbioză. Aceştia pot deveni patogene în cazul multiplicării excesive cauzate de
o multitudine de factori (stres, tratamente îndelungate cu antibiotice etc.), apa de cultură
murdară, lipsa filtrelor pot infecta peştii al căror sistem imun este impietat (Vasiu, 2000).
Specificitatea imunitară este doar unul din multitudinea de factori implicaţi în acest proces.
Imunitatea dobândită se amplifică şi se dezvoltă după un scenariu precis, care se poate
descrie pe baza unor cercetări descriptive şi care arată cum o serie de mecanisme efectoare
sunt aplicabile unui anumit tip de agenţi patogeni (Herbert, 1974). Integritatea anatomică şi
funcţională a mecanismelor imunologice de apărare este extrem de importantă şi ea depinde
de natura dinamicii interrelaţiei gazdă-agresor.
Considerând aceste aspecte reliefate de studiul bibliografic şi redate în partea a I-a a
tezei (capitolul I–III), cercetările realizate în cadrul tezei intitulate: Interrelaţia status
- 2 -

imun-bioagresori microbieni în dinamica protecţiei antiinfecţioase la salmonide, au
avut ca obiective principale:
a) Determinarea gradului de poluare microbiană a apei de cultură a păstrăvilor
Poluarea bacteriană a mediului de viaţă înfluenţează sistemul imun prin activarea
acestuia şi consum de energie; această energie este deturnată de la alte funcţii vitale şi
producţie (sporul în greutate).
b) Determinarea diversităţii bacteriene a florei de portaj la păstrăvii de cultură în
funcţie de unitatea de origine
Microbiota mediului vital este un factor important de influenţă al microflorei
bacteriene de portaj la peştii cultivaţi. Nu puţine dintre bacteriile prezente la peşti au
potenţial zoonotic, de aceea investigarea microflorei purtate de peştii de cultură este extrem
de importantă.
c) Evaluarea comparativă a datelor obţinute cu cele din literatură, pentru
estimarea potenţialului patogen al bacteriilor izolate
Desigur că patogenitatea unor bacterii de tipul E. coli, Salmonella spp. sau
Pseudomonas aeruginosa, atât la peşti cât şi la om este recunoscută, dar cercetările pot
evidenţia, prin planul de lucru propus, bacterii mai puţin cunoscute, care pot totuşi prezenta
risc şi care nu trebuie neglijate, doar pentru că izolarea lor este mai rară. Investigaţiile au
urmărit de asemenea, comparativ cu literatura, posibilitatea relaţionării prezenţei acestor
bacterii cu eventuale episoade morbide în fermele luate în studiu.
d) Descrierea patologiei prezente în unităţile studiate şi implementarea unor
tehnici moderne de diagnostic
Aşa cum s-a arătat deja, starea de sănătate a peştilor din ferme este o condiţie sine
qua non a obţinerii unor producţii ridicate. Lucrarea a intenţionat să monitorizeze
comparativ valoarea diagnostică a unor metode clasice şi moderne precum şi posibilitatea
implementării acestora din urmă în ferme.
e) Evaluarea influenţei temperaturii mediului de viaţă/apei asupra portajului
microbian şi a funcţionalităţii imune înnăscute şi adaptative
Peştii sun animale poikiloterme de aceea confortul, bunăstarea şi sănătatea lor,
implicit şi producţia şi reproducţia depind de factorii de mediu mai mult decât la alte specii.
Evaluarea influenţei temperaturii mediului asupra portajului microbian şi implicit a
- 3 -

sistemului imun, doi actori principali în relaţia tripartită gazdă/agent etiologic/mediu poate
furniza informaţii utile fermierului, medicului veterinar şi epidemiologului în gestionarea
fermelor în sens avantajos economic, cu respectarea legislaţiei referitoare la protecţia
animalelor precum şi supravegherea şi controlul bolilor transmisibile la peşti.
Aceste obiective au fost urmărite în cadrul cercetărilor desfăşurate în perioada 2007-
2011, iar rezultatele sunt redate în cele nouă capitole ale părţii de cercetări proprii
(capitolele IV-XII), cuprinzând scopul urmărit, obiectivele şi activităţile stabilite în vederea
atingerii acestora.
În capitolul IV, intitulat „Date despre unitatăţile luate în studiu “ sunt trecute în
revistă elementele caracteristice pentru amplasarea, organizarea şi funcţionarea a două
păstrăvării din zona Transilvaniei. Alături de acestea, în studiu mai sunt incluse episodic alte
două păstrăvării de dimensiuni mai mici din aceeaşi zonă. Sunt trecute în revistă elementele
legate de organizarea acestor unităţi care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea păstrăvilor,
precum şi eventuale modalităţi de control ale acestora. În cele două unităţi se cresc păstrăvul
curcubeu (Onchorhyncus mykis), păstrăvul indigen (Salmo trutta fario) şi păstrăvul fântânel
(Salvelinus fontinalis).
„Determinări ale parametrilor microbiologici la peşti” au fost incluse în capitolul
V. Pornind de la unităţile luate în considerare în capitolul anterior, am descris probele
prelevate, fiind menţionată importanţa expedierii lor la laborator în timp minim din cauza
perisabilităţii. Probele au fost procesate prin metodele clasice bacteriologice, fiind
însămânţate pe bulion, agar, apoi agar McConkey şi în final, testate pentru caracteristicile
lor biochimice prin utilizarea testelor API 20 E. Testul oxidazei a fost efectuat ca aducând
detalii suplimentare în identificarea bacteriilor izolate. Datele microbiologice au fost
interpretate în relaţie cu rezultatele examenului necropsic. Rezultatele sunt prezentate pe ani
de studiu, fiind surprinzătoare multitudinea de germeni izolaţi de la peşti. Dintre bacteriile
izolate în această etapă trebuie menţionate câteva, astfel: Aeromonas hydrophila,
Citrobacter braakii si Aeromonas hydrophila , Vibrio, Clostridium spp şi altele.
Au fost analizate diferenţele şi similitudinile din punct de vedere microbiologic a
celor două ferme principale luate în studiu.
- 4 -

- 5 -
Tabel/Table 1
Rezultatele examenului bacteriologic pe probele de alevini de 4-3 luni prelevate în 2011 din
ferma A şi B /Bacteriological results in 4-3 month old fry samples in 2011 on farm A and B
Apa este un element indispensabil vieţii, pentru toate organismele şi ecosistemele,
datorită largii răspândiri şi calităţilor deosebite pe care le are (Mititeanu, 2006).
Studiile legate de flora microbiană din apa de cultură a păstrăvilor sunt cuprinse în
capitolul VI „Determinări microbiologice din apa de cultură”. Evaluând comparativ
încărcătura microbiană din apa din bazine respectiv cadavrele de peşti, se poate observa că
deşi în bazine speciile izolate sunt mai numeroase, nu întotdeauna acestea se regăsesc şi la
peşti.
Nr
probă/
Sample
A
Nr
troaca
/
Basin
PC 0 Alevini
–varsta 4 luni
PC0 Fry –
aged 4 month
Nr probă/
Sample
Nr troaca
/ Basin
Rezultatele obţinute, indicând poluarea apelor din bazinele de salmonicultură de la
unitatea B luată în studiu cu un număr substanţial de bacterii din specii patogene pentru
peşti, dar şi pentru om, sugerează nivelul scăzut al imunităţii înnăscute la peştii prezenţi în
bazine, cu toate că aceştia nu reprezintă unica sursă de poluare microbiană.
Această supoziţie este întărită de prezenţa germenilor, în număr mai redus, în
cadavrele peştilor necropsiaţi. Contrar ipotezei emise de scădere a numărului de germeni cu
adâncimea datorită mai ales scăderii temperaturii apei, s-a observat o creştere îndeosebi a
germenilor cu risc zoonotic: stafilococi, E. coli, Pseudomonas. Există posibilitatea ca
B
PF 0 Alevini –varsta 3
luni
PC0 Fry – aged 3
month
11 1 Pantoea 16 Unit B 6 Serratia rubidaea
12 2 Pantoea 17 6 Serratia rubidaea
13 3 Serratia
liquefaciens
18 3 Staphylococus spp
14 4 Serratia
liquefaciens
19 3 Enterobacter cloacae
20 3 Enterobacter cloacae
15 5 Serratia
liquefaciens
21 4 Pantoea
22 4 Serratia marcescens
23 Troaca Serratia liquefaciens
24 Troaca Serratia marcescens
25 65 Pantoea

dezvoltarea acestor bacterii să fie condiţionată de resturile alimentare persistente datorită
lipsei de igienă.
Bacteria
Speciile izolate din bazinele de cultură pentru păstrăv (centralizate)
izolată/Isolated
bacteria
Bacterial species isolated from water (centralised)
Adȃncimea de prelevare/Sampling depth
0,1m 1m 1,7m
Aeromonas hydrophila 17 7 4 28
Serratia fonticola 6 1 7
Staphylococcus spp 1 2 2 5
E. coli 1 2 1 4
Klebsiella planticola 1 1 2
Citrobacter freundii 1 1
Serratia marcescens 1 1
- 6 -
Tabel /Table 2
Total
În capitolul VII este investigată „Influenţa sezonului asupra variaţiilor florei
bacteriene de portaj la păstrăvul de cultură”. Peştii fiind animale poikiloterme,
temperatura mediului influenţează în foarte mare măsură bunăstarea lor, funcţionarea tuturor
organelor şi sistemelor, în speţă şi buna funcţionarea a sistemului imun.
Figura 1. Speciile de bacterii izolate, precum şi
procentul acestora raportat la numărul de probe şi
tulpinile izolate
Figure 1. Bacterial species and percentages
versus total isolates
Figura 2. Speciile de bacterii izolate, precum
procentul acestora raportat la numărul de probe şi
tulpinile izolate.
Figura 2. Bacterial species, percentage
versus total isolates

Populaţia microbiană întâlnită la aceste animale poate varia în condiţii de
temperatură variabilă, dezvoltarea bacteriilor fiind şi ea condiţionată de temperatura
mediului.
Germenii izolati din organele păstrăvilor recoltaţi în sezonul cald au fost identici cu
cei identificate în sezonul rece. Se pot observa totuşi diferenţe procentuale între speciile
bacteriene izolate în funcţie de sezon.
În capitolul VIII intitulat „Evaluarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile
izolate de la peşti” s-a urmărit un aspect important din această problemă actuală, studiu
urmărind modificarea rezistentei bacteriilor la antibiotice o perioadă de cinci ani.
Din rezultatele obţinute în experiment frapează rezistenţa crescută la antibiotice, fie
sub forma rezistenţei totale fie a prezenţei coloniilor rezistente, la toate antibioticele testate.
Cele mai active antibiotice au fost fluemquina, trimetorprimul (potenţator de
sulfamidă), cloramfenicolul, cefoperazona, iar cele mai puţin active, la care toate rezultatele
obţinute au fost de 0, oxacilina şi penicilina – probabil datorită utilizării lor frecvente în
trecut şi permanentizarea în unităţi a unor bacterii rezistente la antibioticele menţionate.
Capitolul IX „Investigaţii privind yersinioza (boala gurii roşii) la păstrăvul de
cultură” reprezintă un studiu de caz tipic pentru piscicultura românească. Importanţa
acestei boli este dată şi de impactul economic cu efecte dramatice asupra crescătorului.
Evoluţia mortalităţii la PC 1 în 2007 în boala gurii roşii
Mortality of PC1 in 2007 due to red mouth disease
Nr crt/No Data/Date
- 7 -
Morţi în
kg/Letality kg
1 iulie 3837
2 august 7068
3 septembrie 3998
4 octombrie 1670
5 noiembrie 447
Total 5 luni 17020
Tabel /Table 3

Din totalul de 56 tone peşte în cele 5 luni au murit 17,02 tone păstrăv, mortalitatea
fiind de 30,4%.
„Investigaţii privind necroza pacreatică infecţioasă a salmonidelor (NPI)” sunt
surprinse în capitolul X. Necroza pancreatică infecţioasă (NPI) este o boală infecto
contagioasă foarte gravă, care se manifestă la puietul de salmonide. Datorită gravităţii,
viroza a fost înscrisă o perioadă în codul sanitar al OIE.
În episodul de boală urmărit în perioada celor 5 luni, mai precis pe toată perioada în
care numărul de morţi înregistraţi a fost peste limitele tehnologice, mortalitatea a reprezentat
25,92% din totalul celor două loturi de alevini.
Figura 3. Ţesut pancreatic exocrin cu incluziuni virale (original)
Figure 3. Exocrine pancreatic tissue with viral inclusions (original)
Nota de originalitate în acest caz de necroza pancreatică infecţioasă este dată de
examenul elecronomicroscopic care a stabilit cu certitudine etiologia virală şi a completat
informaţiile referitoare la tabloul lezional la nivel ultrasctructural, precum şi de prima
semnalare a acestei boli în România
Capitolul. XI. „Investigaţii imunologice la păstrăvul de cultură” urmăreşte mai
multe linii distincte de cercetare.
Dozarea gamaglobulinelor totale
Dozarea anticorpilor circulanţi prin metode de laborator de o mare diversitate,
creează posibilitatea estimării potenţialului de protecţie antiinfecţioasă umorală respectiv
permite diagnosticarea unor boli.
- 8 -

Figura 4. Interpretarea grafică şi statistică a imunoglobulinelor totale înregistrate la cele
doua loturi de păstrăvi iarnă:vară.
Figure 4. Statistical interpretation of total Ig values in summer and winter readings
Urmărind rezultatele obţinute se constată că imunoglobulinele totale (Fig.4) au
prezentat variaţii în limite largi în funcţie de perioada de recoltare a păstrăvilor. Diferenţele
înregistrate dintre categorii au fost foarte semnificative din punct de vedere statistic. Astfel
se observă că nivelul imunoglobulinelor totale la lotul din iarna este mult mai scăzut decât la
cel din vară. Acest lucru subliniază clar posibilul efect inhibitor asupra sistemului imun de
către temperaturile scăzute, comparativ cu o secreţie mult mai marcantă a efectorilor imuni
umorali în sezonul cald.
Formula leucocitară
În ceea ce priveşte populaţiile leucocitare, au fost analizate şi acestea pentru a
observa efectul pe care îl exercită variaţiile de temperatură asupra numărului şi funcţiilor
acestora. Rezultatele relevă o diferenţă majoră între nivelul limfocitelor lotului din vară,
acesta fiind mult mai ridicat comparativ cu lotul din iarnă, precum şi cea a monocitelor. O
- 9 -

ată inversă este observată în cazul neutrofilelor, unde aceasta este mai ridicată la lotul din
iarnă. Prin urmare putem sublinia faptul că funcţionalitatea sistemului imun, precum a
diferitelor etaje ale acestuia funcţionează mult mai eficient în sezonul cald, decât în cel rece.
Acest fapt este susţinut şi de nivelul de imunoglobuline, care este net mai mare în sezonul
cald.
Testul de înglobare a particulelor de carbon in vitro
Fagocitele din sângele integral posedă capacitatea de a ingera nu numai bacterii, dar
şi particule inerte (carbon). Din figura 5 se poate observa diferenţa majoră a activităţii
fagocitare între sezonul cald şi cel rece, asfel la 4°C activitatea fagocitară este de aproape 10
ori mai mică faţă de temperatura din timpul verii de 22°C, însă numai de 6 ori mai mică faţă
de temperatura de iarnă de 22°C ce poate duce la concluzia că temperatura apei este un
factor de stres ce duce la inhibarea limfocitelor. Ca şi adaosuri, alcoolul şi menta nu joacă
un rol important în stimularea fagocitozei, dimpotrivă, duce la inhibarea acesteia.
Figura 5. Activitatea fagocitară comparativă la cele doua loturi iarnă:vară 2010
Figure 5. Compared phagocytosis: summer-winter 2010
Testul de transformare blastică
Valoarea martorului din vară este de patru ori mai mică în comparaţie cu cea din
iarnă, astfel corelat cu procentul limfocitelor din iarnă şi vară putem spune că activitatea
limfocitară pe timp de vară este slabă, ceea ce poate duce la concluzia că organismul este
predispus la infecţii.
În urma adiţionării factorilor mitogeni PHA şi LPS pe timp de iarnă, am constatat o
activitate mai bună a acestora la cantitatea de 0,1µl, de aceea pentru lotul din vară s-a lucrat
- 10 -

numai cu aceste cantităţi excluzând cantitatea de 0,5µl pentru fiecare factor mitogen,
Activitatea factorului mitogen PHA este mai intens iarna, însă cea a factorului mitogen LPS
este mai intens vara, de unde rezultă activitatea limfocitelor T mai bună vara , deci profilul
imunologic mai bun.
Figura 6. Indicele de transformare blastică comparativă la cele doua loturi de
păstrăvi, iarnă:vară, 2010
Figure 6. Blast transformation indices – a comparison between the two groups
(summer-winter) 2010
Aceste experimente, realizate in vitro la temperaturile de +4, 22 şi 37°C, susţin
efectuarea testului de transformare blastică la păstrăv la temperatura de +4°C, indicii de
blastizare obţinuţii fiind cei mai ridicaţi.
Dozarea complexelor imune circulante
Din figura 7 reiese foarte clar capacitatea de anihilare a agenţilor agresanţi la ambele
loturi cercetate. Astfel se observă o diferenţă statistic semnificativă între lotul din iarnă şi
cel din vară, cea din urmă având un nivel mult mai scăzut al concentraţiei complexelor
imune circulante. Aceste date sunt în corelaţie directă cu nivelul imunoglobulinelor totale
înregistrate tot la lotul din vară fiind net superior celui din iarnă. Prin urmare putem afirma
faptul că capacitatea de purificare sau clearence-ul sistemului imun este mult mai eficient în
sezonul cald comparativ cu cel rece, acesta din urmă având un efect inhibitor asupra
funcţionalităţii sistemului imun.
- 11 -

Figura 7. Interpretarea grafică şi statistică a complexelor imune circulante înregistrate la
cele două loturi de păstrăvi iarnă:vară
Figure 7. Statistical interpretation of circulating immune complexes during the two tested
- 12 -
periods
Capitolul XII Concluzii
1. Aplicarea metodelor de analiză microbiologică evidenţiază poluarea apelor din
bazinele de salmonicultură de la unităţile luate în studiu cu un număr substanţial de
bacterii din specii patogene pentru peşti, dar şi pentru om, fiind evidenţiate speciile:
Pseudomonas aeruginosa, E. coli, Acinetobacter calcoaceticus, Ochrobacterium
anthropi, Pasteurella pneumotropica, Chrysoabacterium indologenes,
Photobacterium damselae pentru bazinele cu păstrăv curcubeu şi Pseudomonas
aeruginosa, E. coli, Ochrobacterium anthropi pentru bazinele cu păstrăv fântânel.

2. Contaminarea cea mai redusă observată la reproducători, susţine ipoteza rezistenţei
crescute a acestora şi a acomodării sistemului imun la o microbiotă variată a
mediului, cu posibilitatea controlului asupra florei de portaj.
3. Există posibilitatea ca acest grad de încărcare microbiană să fie datorat lipsei de
igienă corespunzătoare în bazinele unde se creşte această specie, sau receptivităţii
crescute faţă de flora izolată la această specie. Speciile bacteriene izolate sunt
concordante cu cele menţionate în literatură ca fiind patogene pentru aceste
salmonide (stafilococi, clostridii, Pseudomonas aeruginosa).
4. Diferenţele constatate între încărcătura microbiană a apei de cultură şi a celei
evacuate este întrucâtva surprinzătoare, avându-se în vedere numărul mare de specii
izolate din bazine spre deosebire de Aeromonas hydrophila sau Seratia fonticola
izolate singular în gurile de evacuare testate.
5. Contrat ipotezei emise de scădere a numărului de germeni cu adâncimea datorită mai
ales scăderii temperaturii apei, s-a observat o creştere îndeosebi a germenilor cu risc
zoonotic: stafilococi, E. coli, Pseudomonas. Există posibilitatea ca dezvoltarea
acestor bacterii să fie condiţionată de resturile alimentare persistente datprită lipsei de
igienă.
6. Germenii izolati din organele păstrăvilor recoltaţi în sezonul cald au fost identici cu
cei identificate în sezonul rece.
7. Importantă este din punct de vedere epidemiologic semnalarea unor bacterii cu
potenţial zoonotic în sezonul de iarnă: Klebsiella pneumoniae (8%), Yersinia
enterocolitica (3%), Staphylococcus warneri (3%).
8. Unul dintre episoadele morbide observate pe parcursul studiului, yersinioza, a
evoluat la păstrăvul curcubeu de consum, tradusă prin simptome caracteristice cu
mortalitate peste normalul tehnologic, datorită stresului combinat - temperatura
ridicată a apei, scăderea concentraţiei de oxigen şi suprapopulării bazinelor.
9. Necroza pancreatică infecţioasă a salmonidelor a fost pentru prima dată semnalată
în România, suspicionată pe baza tabloului clinic şi lezional şi confirmată prin
diagnostic de laborator – microscopie electronică cu evidenţierea agentului etiologic,
un birnavirus.
- 13 -

10. Leucocitele evidenţiate prin fromula leucocitară care indică funcţionalitatea
sistemului imun, sunt mult mai eficiente în sezonul cald, decât în cel rece. Acest fapt
este susţinut şi de nivelul de imunoglobuline, care este net mai mare în sezonul cald.
11. Temperatura apei este un factor de stres ce duce la inhibarea celulelor cu potenţial
fagocitar, activitatea lor fiind mai redusă iarna decât vara. Extractul de mentă are
efect stimulator al înglobării particulelor de carbon, fiind posibilă utilizarea sa în
augmentarea fagocitozei la această specie.
12. În testul de transformare blastică, diferenţele constatate între activitatea limfocitelor
pe timp de iarnă respectiv vară (de patru ori mai redusă) indică predispoziţia
organismului la infecţii – corelate cu situaţia patologică din unitate.
13. Utilizarea neraţională a antibioticelor, poate duce în piscicultură, ca şi în alte ramuri
ale medicinei la instalarea unei stări de rezistenţă simplă sau multiplă faţă de
antibiotice.
14. Dată fiind larga răspândire a bacteriilor multirezistente în natură, instituirea oricărui
tratament necesită o pretestare pentru sensibilitatea bacteriilor din flora de la peşti
faţă de antibioticele care se doresc a fi utilizate.
RECOMANDĂRI
• respectarea cu stricteţe a tehnologiei de exploatare cu eliminarea tuturor factorilor
limitativi (mediul de viaţă: temperatura apei, gradul de oxigenare, concentraţia în
diferite săruri, metale grele, etc; furajare neadecvată sub raport cantitativ şi calitativ,
suprapopulare, medicaţie neadecvată, etc.)
• efectuarea de sondaje periodice pentru determinarea gradului de încărcare bacteriană
a mediului şi stabilirea corespondenţei acesteia cu contaminarea carcasei
• monitorizarea periodică, cel puţin sezonieză, a statusului imun la păstrăvi, ţinându-se
cont de diferenţele de funcţionalitate dependente de temperatura mediului
• implementarea de măsuri imediate în cazul detectării prezenţei unor bacterii cu
potenţial ichtiopatogen şi zoonotic (igienizare, dezinfecţie, tratamente cu antibiotice
pe baza antibiogramei)
• gestionarea în regim de urgenţă a episoadelor morbide specifice, pe baza unui plan
de contingenţă
- 14 -