Rezumat teză doctorat - USAMV Cluj-Napoca

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratUNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂCLUJ-NAPOCAŞCOALA DOCTORALĂFACULTATEA DE AGRICULTURĂIng. SABIN RAREŞ MANREZUMAT AL TEZEI DE DOCTORATCERCETĂRI PRIVIND INTERDEPENDENŢA ÎNTREFERTILIZARE ŞI ASIGURAREA VIGORII ŞI A PROTECŢIEIÎMPOTRIVA FĂINĂRII A PUIEŢILOR DE GORUN (QUERCUSPETRAEA) ÎN PEPINIERELE SILVICECONDUCĂTOR ŞTIINŢIFICProf. dr. IOAN OROIANCLUJ-NAPOCA2012CUPRINS1

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratPag.INTRODUCERE .................................................................................................... 3CAPITOLUL IPRODUCEREA PUIEŢILOR FORESTIERIÎN PEPINIERELE SILVICE .................................................................... 4CAPITOLUL IIFERTILIZAREA ŞI PROTECŢIA CULTURILOR DE GORUNÎN PEPINIERELE SILVICE .................................................................... 4CAPITOLUL IIISCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII ........................................... 5CAPITOLUL IVCADRUL NATURAL AL LOCULUI DE DESFĂŞURARE A6EXPERIENŢELOR ...................................................................................CAPITOLUL VMATERIAL ŞI METODĂ ....................................................................... 7CAPITOLUL VIREZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢAFERTILIZĂRII ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE A PUIEŢILOR DEGORUN, ÎN PERIOADA EXPERIMENTALĂ 7CAPITOLUL VIIREZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA)ASUPRA PUIEŢILOR DE GORUN (QUERCUS PETRAEA) ŞIINDICATORII DE CALITATE AI SOLULUI ŞI VARIANTELE DEFERTILIZARE ÎN PERIOADA EXPERIMENTALĂ ………………............. 14CAPITOLUL VIIIREZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA)ASUPRA PUIEŢILOR DE GORUN (QUERCUS PETRAEA) ŞIÎNĂLŢIMEA ŞI DIAMETRUL LA COLET AL PUIEŢILOR, ÎNPERIOADA EXPERIMENTALĂ………................… 20Concluzii ............................................................................................................. 22Bibliografie selectivă …………………………………………………………………. 252

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratINTRODUCEREPădurea este o noţiune cu valoare simbol ce semnifică ecosfera însăşi. Relaţiiledintre om şi pădure s-au derulat de-a lungul secolelor sunt diferite aspecte. Pentru lumeade azi şi de mâine, această relaţie om-pădure, are un rol deosebit de important, pădurilereprezentând prin produsele şi funcţiile ei eco-protective, un patrimoniu al umanităţii(Iliescu, 2008).Recunoscându-se rolul important pe care îl are pădurea, în ţara noastră, îndezvoltarea în ansamblu a societăţii, apare evident şi se cuvine să i se acorde, încontinuare, grija necesară pentru a-şi menţine şi dezvolta corespunzător capacitatea de asatisface propriile nevoi (Abrudan, 2006).Astfel politica şi strategia de dezvoltare a silviculturii în România are ca obiectivfundamental asigurarea integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, precum şi extindereasuprafeţei terenurilor cu vegetaţie forestieră, iar ca acţiuni strategice:- monitorizarea la nivel naţional a menţinerii integrităţii fonduluiforestier;- extinderea suprafeţei pădurilor şi altor categorii de vegetaţie forestieră,inclusiv pe terenurile degradate, în afara fondului forestier;- sprijinirea realizării de plantaţii forestiere pe terenuri scoase dincircuitul agricol în concordanţă cu cerinţele agriculturii durabile.Conceptul de dezvoltare durabilă a fost avansat şi larg răspândit în 1987 deRaportul Comisiei Brundtland, şi presupune satisfacerea nevoilor prezente fără acompromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Realizareaunei silviculturi durabile, dezideratul politicii forestiere actuale, presupune producereaunui material de împădurit sănătos şi viguros, în asortimentul, cantitatea şi calitateanecesară (Borlan, 1994).3

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratCAPITOLUL IPRODUCEREA PUIEŢILOR FORESTIERIÎN PEPINIERELE SILVICEÎmpădurirea terenurilor degradate este cotată ca prioritate primară în programulnaţional de acţiune pentru combaterea secetei, degradării terenurilor şi deşertificării.Pentru a atinge obiectivele urmărite, împăduririle trebuie să se sprijine pe cunoaştereaamănunţită a particularităţilor biologice ale plantelor cultivate, dar şi pe cunoaştereacaracteristicilor staţiunilor forestiere (Holonec, 2004).CAPITOLUL IIFERTILIZAREA ŞI PROTECŢIA CULTURILOR DE GORUNÎN PEPINIERELE FORESTIERESolul prin componentele sale aflate într-o permanentă schimbare constituieprincipalul mediu fizico-chimic, chimic şi biologic de nutriţie al plantelor (Avarvarei,1997). Produs prin acţiunea asupra rocilor de la suprafaţa uscatului, a factorilor climaticişi biotici, condiţionaţi de relief şi apa freatică, la care se adaugă şi acţiunea omului, solulconstituie puntea de legătură între lumea minerală şi cea organică (Mocanu, 2007).Evoluţia conceptului de sol oglindeşte în mare măsură evoluţia cunoştinţelor îndezvoltarea ştiinţei solului. Extinderea studiilor referitoare la nutriţia minerală a plantelora condus la formularea conceptului de „sol” ca mediu poros capabil să asigure apa, aerulşi elementele nutritive pentru plante. Această concepţie despre sol se referă mai mult lanutriţia plantelor şi mai puţin la sol, în sensul strict şi contribuie semnificativ larezolvarea problemei producţiei vegetale punând bazele fertilizării minerale a solului.(Contoman, 2007). Solul, format prin acţiunea permanentă şi simultană a biosferei,atmosferei şi hidrosferei asupra litosferei ca şi prin activităţi umane diversificate, devineun sistem heterogen polidispers care este alcătuit în mod schematic dintr-o fază solidă(minerală şi organică), o fază lichidă (soluţia solului) şi o fază gazoasă,respectiv„atmosfera solului”. (Rusu, 2005).4

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratCAPITOLUL IIISCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII3.1. SCOPUL LUCRĂRIIScopul urmărit în cadrul tezei de doctorat constă în elaborarea unui studiucomplex în vederea evidenţierii interdependenţei dintre fertilitatea solului ce reprezintămatricea dezvoltării puieţilor de gorun (Quercus petraea) în pepinierele silvice şiasigurarea vigorii şi protecţiei împotriva făinării.3.2.OBIECTIVELE CERCETĂRIIObiectivele tezei de doctorat constau în:1. Cuantificarea influenţei îngrăşământului mineral NPK administrat singur în treidoze diferite şi în combinaţie cu îngrăşământ organic (dejecţii avicole) în aceleaşidoze asupra diametrului la colet şi a înălţimii puieţilor de gorun.2. Cuantificarea influenţei îngrăşământului mineral NH 4 NO 3 administrat singur întrei doze diferite şi în combinaţie cu îngrăşământ (dejecţii avicole) în aceleaşidoze asupra diametrului la colet şi a înălţimii puieţilor de gorun.3. Determinarea gradului de atac al făinării la puieţii de gorun în interdependenţă cuînălţimea şi diametrul acestora.4. Identificarea interrelaţiei dintre gradul de atac al făinării la puieţii de gorun şivariantele de fertilizare utilizate.5. Identificarea celui mai eficient îngrăşământ mineral, sau combinaţie deîngrăşământ mineral cu cel organic şi a celei mai eficace doze, în vederearecomandării utilizării acestuia în pepinierele de gorun, pentru a constitui ovariabilă importantă în creşterea rezistenţei la atacul făinării.5

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratÎn vederea realizării obiectivelor tezei de doctorat, a fost întocmită schemaexperimentală, care a presupus amplasarea în câmp a experienţelor în cadrul pepinierei„Mihai Viteazu”, pe faeoziom argic, caracteristic zonei Turda.A fost aplicată o schemă monofactorială, cu 13 variante (inclusiv varianta martor),astfel: V1 – MT, V2 - N 40 P 40 K 40 , V3 - N 60 P 60 K 60 , V4 – N 80 P 80 K 80 , V5 - NH 4 NO 3 (33%)N 60 , V6 - NH 4 NO 3 (33%) N 80 , V7 - NH 4 NO 3 (33%) N 100 , V8 - G+N 40 P 40 K 40 , V9 -G+N 60 P 60 K 60 , V10 - G+N 80 P 80 K 80 , V11- G+ N 60 , V12 - G+ N 80 şi V13 - G+ N 100 .CAPITOLUL IVCADRUL NATURAL AL LOCULUI DE DESFĂŞURARE A EXPERIENŢELORRegimul termicAnul 2008 s-a caracterizat printr-o primăvară normală spre călduroasă şi o vară, deasemenea, călduroasă faţă de media multianuală. Media anuală a aerului a fost de 10,1 o C,cu o abatere uşoară de (+1,2) faţă de normal. Temperature medie a lunii celei mai reci, de-3,7 o C s-a înregistrat în ianuarie, iar a lunii celei mai calde, de +21,0 o C, în august.În anul2009 se observă o temperatură destul de ridicată pentru luna aprilie (+3,4 faţă denormală). Celelalte luni ale perioadei de vegetaţie au înregistrat valori medii între 16 şi21 o C.Precipitaţii medii anualePrecipitaţiile au valori cuprinse între 600 - 700 mm/an , cu unele excepţii undeapar valori sub 600 mm/an au peste 700 mm/an sau chiar 800 mm/an în părţile mai înalteale depresiunii (tabelul 2).6

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratCAPITOLUL VMATERIAL ŞI METODĂ.În cursul perioadei de vegetaţie s-au efectuat măsurători biometrice ale puieţilor(diametrul la colet şi înălţimea), s-au făcut observări şi notări privind atacul ciuperciiMicrosphaera abbreviata determinându-se frecvenţa, intensitatea şi gradul de atac . Aufost prelevate probe de sol şi s-au efectuat diferite analize.Datele experimentale au fost prelucrate cu programul Statistica 7.0, iarprincipalele analize efectuate au fost:• Analiza varianţei• Corelaţii• RegresiiA fost aplicată o schemă monofactorială, cu 13 variante (inclusiv varianta martor), astfel:V1 – MT, V2 - N 40 P 40 K 40 , V3 - N 60 P 60 K 60 , V4 – N 80 P 80 K 80 , V5 - NH 4 NO 3 (33%) N 60 , V6- NH 4 NO 3 (33%) N 80 , V7 - NH 4 NO 3 (33%) N 100 , V8 - G+N 40 P 40 K 40 , V9 - G+N 60 P 60 K 60 ,V10 - G+N 80 P 80 K 80 , V11- G+ N 60 , V12 - G+ N 80 şi V13 - G+ N 100 .CAPITOLUL VIREZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRIIASUPRA VIGORII DE CREŞTERE A PUIEŢILOR DE GORUN, ÎN PERIOADAEXPERIMENTALĂÎn această parte a lucrării sunt prezentate efectele celor 12 variante de fertilizareplus varianta martor asupra puieţilor de gorun (Quercus petraea) din pepiniera silvică încei doi ani ai studiului 2008 si 2009.Astfel a fost analizată reacţia vigorii de creştere, prin urmărirea a doi indicatori:diametru la colet şi înălţime.7

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctorat6.1. Rezultatele cercetărilor privind variaţia diametrului puieţilor în funcţie de dozade îngrăşământDacă se analizează influenţa tuturor variantelor de fertilizare asupra evoluţieidiametrului puieţilor de gorun în anul experimental 2008, se constată faptul că cel maimare diametru (4,58 mm) a fost obţinut în condiţiile fertilizării cu doza maximă deîngrăşământ mineral NPK împreună cu fertilizant organic, respectiv gunoi de grajd(N 80 P 80 K 80 + G). Cea mai mică frecvenţă de atac s-a înregistrat în cazul variantei defertilizare minerală NH 4 NO 3 (33%) N 100 , respectiv diametrul mediu de 3,89 mm (fig. 1).Diametrul puieţilor de gorun (mm)/The diameter of the (mm)86424.11DL 5% = 0,76 DL 1% = 1,03 DL 0,1% = 1,304,23 4,584,15 4,19 4,24 4,34 4.184,104,24 4.193,894.0201 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Varianta de fertilizare/The variant of fertilizationNotă: 1 – MT; 2 - N40P40K40; 3 - N60P60K60; 4 - N80P80K8; 5 - G + N40P40K40; 6 – G + N60P60K60;7 – G + N80P80K80; 8 - NH 4 NO 3 (33%)N60; 9 - NH 4 NO 3 (33%)N80; 10 - NH 4 NO 3 (33%)N100;11 – G + N60; 12 – G + N80; 13 – G + N100;Fig. 1. Valorile medii ale diametrului puieţilor de gorun, în anul 2008Dacă se analizează influenţa tuturor variantelor de fertilizare asupra evoluţieidiametrului puieţilor de gorun în anul experimental 2009 (fig. 2), se constată faptul că celmai mare diametru (4,67 mm) a fost obţinut tot în condiţiile fertilizării cu doza maximăde îngrăşământ mineral NPK împreună cu fertilizant organic, respectiv gunoi de grajd8

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctorat(N 80 P 80 K 80 + G), la valori foarte apropiate de cele obţinute pentru varianta de fertilizarece constă în NH 4 NO 3 (33%)N 60 şi gunoi de grajd (4,65 mm).8DL 5% = 0,52 DL 1% = 0,71 DL 0,1% = 0,93Diametrul puieţilor de gorun (mm)/The diameter of the (mm)644,024,214,29 4,404,36 4,544,674,324,263,904,654,384,0521 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 130Varianta de fertilizare/The variant of fertilizationNotă/Note: 1 – MT; 2 - N40P40K40; 3 - N60P60K60; 4 - N80P80K8; 5 - G + N40P40K40; 6 – G + N60P60K60;7 – G + N80P80K80; 8 - NH 4 NO 3 (33%)N60; 9 - NH 4 NO 3 (33%)N80; 10 - NH 4 NO 3 (33%)N100;11 – G + N60; 12 – G + N80; 13 – G + N100;Fig. 2. Valorile medii ale diametrului puieţilor de gorun, în anul 2009Datorită faptului că în ceea ce priveşte diametrul puieţilor de gorun, diferenţeleîntre cei doi ani experimentali au fost reduse şi neasigurate statistic, s - a optat pentruanaliza mediei rezultatelor obţinute pe ansamblul întregii perioade experimentale. Seconstată faptul că variantele în care au fost utilizate în combinaţie fertilizant mineral şiorganic au condus la obţinerea celor mai mari diametre la colet (fig. 3).9

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratDiametrul, mm/The diameter, mm642DL 5% = 0,69 DL 1% = 0,98 DL 0,1% = 1,054,324,44 4,634,07 4,18 4,24 4,304,25 4,183,904,45 4,294,0401 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Varianta de fertilizare/The fertilization variantNotă: 1 – MT; 2 - N40P40K40; 3 - N60P60K60; 4 - N80P80K8; 5 - G + N40P40K40; 6 – G + N60P60K60;7 – G + N80P80K80; 8 - NH 4 NO 3 (33%)N60; 9 - NH 4 NO 3 (33%)N80; 10 - NH 4 NO 3 (33%)N100;11 – G + N60; 12 – G + N80; 13 – G + N100;Fig. 3. Valorile medii ale diametrului puieţilor de gorun pe ansamblul perioadeiexperimentale, 2008 şi 2009Valoarea medie maximă (4,63 mm) s-a obţinut în condiţiile utilizării varianteiN 80 P 80 K 80 + G, urmată de variantele NH 4 NO 3 (33%)N 60 + G (4,45 mm) la valori foarteapropiate de cele obţinute pentru varianta de fertilizare N 60 P 60 K 60 + G (4,44 mm). Celemai mici diametre au fost obţinute la variantele de fertilizare NH 4 NO 3 (33%)N 100 + G(4,04 mm) şi NH 4 NO 3 (33%)N 100 (3,90 mm), valori chiar mai mici decât cele înregistratela varianta martor nefertilizată (4,07 mm).10

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctorat6. 2. Rezultatele cercetărilor privind variaţia înălţimii puieţilor în funcţie de doza deîngrăşământDacă se analizează influenţa tuturor variantelor de fertilizare asupra evoluţieiînălţimii puieţilor de gorun în anul experimental 2008, se constată faptul că cea mai mareînălţime (17,63 mm) a fost obţinută în condiţiile fertilizării cu doza maximă deîngrăşământ mineral NPK împreună cu fertilizant organic, respectiv gunoi de grajd(N 80 P 80 K 80 + G). Cea mai mică înălţime a fost înregistrată în cazul variantei de fertilizareminerală NH 4 NO 3 (33%) N 100 , respectiv înălţimea de 11,86 mm (fig. 4).Înălţimea (mm)/Hight (mm)The diameter of the (mm)20151011,9712,3214,6315,5313,27 13,6217,6315,5312,9113,2711,8613,4511,945DL 5% = 3,62 DL 1% = 4,89 DL 0,1% = 6,4801 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Varianta de fertilizare/The variant of fertilizationNotă: 1 – MT; 2 - N40P40K40; 3 - N60P60K60; 4 - N80P80K8; 5 - G + N40P40K40; 6 – G + N60P60K60;7 – G + N80P80K80; 8 - NH 4 NO 3 (33%)N60; 9 - NH 4 NO 3 (33%)N80; 10 - NH 4 NO 3 (33%)N100;11 – G + N60; 12 – G + N80; 13 – G + N100;Fig. 4. Valorile medii ale înălţimii puieţilor de gorun, în anul 2008Dacă se analizează influenţa tuturor variantelor de fertilizare asupra evoluţieiînălţimii puieţilor de gorun în anul experimental 2009 (fig. 5), se constată faptul că,similar anului experimental anterior 2008, cea mai mare înălţime (18,21 mm) a fost11

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratobţinută, tot în condiţiile fertilizării cu doza maximă de îngrăşământ mineral NPKîmpreună cu fertilizant organic, respectiv gunoi de grajd (N 80 P 80 K 80 + G) şi cea mai micăînălţime în cazul variantei de fertilizare minerală NH 4 NO 3 (33%)N 100 , respectiv înălţimeamedie de 11,80 mm (fig. 5).Datorită faptului că şi în ceea ce priveşte înălţimea puieţilor de gorun, diferenţeleîntre cei doi ani experimentali au fost reduse şi neasigurate statistic, s-a optat pentruanaliza mediei rezultatelor obţinute pe ansamblul întregii perioade experimentale. Seconstată faptul că variantele în care au fost utilizate în combinaţie fertilizant mineral şiorganic au condus la obţinerea celor mai mari înălţimi (fig. 6).Valoarea medie maximă (17,92 mm) s-a obţinut în condiţiile utilizării varianteiN 80 P 80 K 80 + G, urmată de variantele N 60 P 60 K 60 + G (15,80 mm) şi NH 4 NO 3 (33%)N 60 +G (15,40 mm). Cele mai mici înălţimi au fost obţinute la variantele martor (11,50 mm) şila varianta de fertilizare NH 4 NO 3 (33%)N 100 (11,83 mm).Înălţimea (mm)/Hight (mm)The diameter of the (mm)20151011,0312,3518,2114,5816,0615,2714,3113,32 13,3413,2114,3511,80 12,54DL 5% = 3,15 DL 1% = 4,24 DL 0,1% = 5,62501 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Varianta de fertilizare/The variant of fertilizationNotă/Note: 1 – MT; 2 - N40P40K40; 3 - N60P60K60; 4 - N80P80K8; 5 - G + N40P40K40; 6 – G + N60P60K60;7 – G + N80P80K80; 8 - NH 4 NO 3 (33%)N60; 9 - NH 4 NO 3 (33%)N80; 10 - NH 4 NO 3 (33%)N100;11 – G + N60; 12 – G + N80; 13 – G + N100;Fig. 5. Valorile medii ale înălţimii puieţilor de gorun, în anul 200912

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratÎnălţimea, mm/The hight, mm201510DL17,925% = 3,49 DL 1% = 4,44 DL 0,1% = 5,8715,8014,6115,4013,8813,30 13,4813,8113,0612,3412,2411,8311,50501 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Varianta de fertilizare/The fertilization variantNotă: 1 – MT; 2 - N40P40K40; 3 - N60P60K60; 4 - N80P80K8; 5 - G + N40P40K40; 6 – G + N60P60K60;7 – G + N80P80K80; 8 - NH 4 NO 3 (33%)N60; 9 - NH 4 NO 3 (33%)N80; 10 - NH 4 NO 3 (33%)N100;11 – G + N60; 12 – G + N80; 13 – G + N100;Fig. 6. Valorile medii ale înălţimii puieţilor de gorun pe ansamblul perioadeiexperimentale13

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratCAPITOLUL VIIREZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ASUPRAPUIEŢILOR DE GORUN (QUERCUS PETRAEA) ŞI INDICATORII DECALITATE AI SOLULUI ŞI VARIANTELE DE FERTILIZARE ÎN PERIOADAEXPERIMENTALĂ7.1.REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ASUPRAPUIEŢILOR DE GORUN ŞI INDICATORI AI CALITĂŢII SOLULUI, 2008 - 2009Dacă se studiază evoluţia gradului de atac al făinării (Microsphaera abbreviata)asupra puieţilor de gorun din toate variantele experimentale în funcţie de principaliiindicatori ai calităţii solului (pH, humus, conţinut în azot, fosfor şi potasiu), în anulexperimental 2008, se constată, cu excepţia interrelaţiei grad de atac al făinării –conţinutul solului în potasiu, că există o dependenţă neliniară între parametrii analizaţi(fig. 31). Din acest motiv s-a optat pentru calculul corelaţiei (R) şi a coeficientului dedeterminaţie (R 2 ), pentru cazurile amintite utilizând testul neparametric a lui Spearman.Doar pentru relaţia liniară (grad de atac al făinării – conţinutul solului în potasiu)corelaţia s-a exprimat cu ajutorul coeficientului Pearson.Dacă se analizează, pe ansamblul variantelor experimentale, corelaţiile dintregradul de atac al făinării şi ceilalţi indicatori agrochimici ai solului studiaţi (tabelul 1), seconstată că există corelaţii negative, slabe, între gradul de atac al făinării şi humus (-0,339), azot (- 0,346) şi fosfor (- 0,313) care sunt aplicabile doar la o proporţie redusă dinprobă (11,40%, 11,90% şi respectiv 9,70%) şi nesemnificative, toate caracterizate deneliniaritate. Rezultă deci, chiar în condiţiile unei reprezentativităţi mici şi foarte mici,faptul că amplitudinea gradului de atac al făinării este redusă de un conţinut mai mare înhumus, azot şi fosfor al solului pe care sunt cultivaţi puieţii de gorun.Corelaţia dintre gradul de atac al făinării şi conţinutul de potasiu din sol, spredeosebire de celelalte corelaţii studiate (tabelul 1), este liniară, însă negativă şi foarteslabă (- 0,086) practic nereprezentativă (R 2 = 0,007). Astfel, putem remarca faptul că deşi14

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratpotasiul din solul pe care sunt plantaţi puieţii de gorun teoretic are o influenţă negativăasupra gradului de atac al făinării, aceasta este foarte redusă, practic neglijabilă.Tabelul 1Corelaţiile dintre gradul de atac al făinării şi principalii indicatori ai solului (pH, humus,conţinut în azot, fosfor şi potasiu – N, P, K), 2008Indicatori corelaţi/ Coeficientul de corelaţie/Correlated indices The correlation coeficientGA/AD - pH R S = + 0,526 0,276 0,907GA/AD - Humus R S = - 0,339 0,114 0,183GA/AD - N R S = - 0,346 0,119 0,318GA/AD - P R S = - 0,313 0,097 0,221GA/AD - K R = - 0,086 0,007 0,805R 2pAnaliza corelaţiilor dintre gradul de atac al făinării şi ceilalţi indicatoriagrochimici ai solului studiaţi (tabelul 2), evidenţiază existenţa corelaţiilor negative,slabe, între gradul de atac al făinării şi humus (- 0,323), azot (- 0,325) şi fosfor (- 0,271)care sunt aplicabile şi în condiţiile anului 2009, doar la o proporţie redusă din probă(10,40%, 10,50% şi respectiv 7,30%) şi nesemnificative, toate caracterizate deneliniaritate.Tabelul 2Corelaţiile dintre gradul de atac al făinării şi principalii indicatori ai solului (pH, humus,conţinut în azot, fosfor şi potasiu – N, P, K), 2009Indicatori corelaţi/ Coeficientul de corelaţie/Correlated indices The correlation coeficientGA/AD - pH R S = + 0,585 0,342 0,013GA/AD - Humus R S = - 0,323 0,104 0,031GA/AD - N R S = - 0,325 0,105 0,035GA/AD - P R S = - 0,271 0,073 0,509GA/AD - K R = - 0,069 0,004 0,809R 2p15

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratAstfel, se confirmă rezultatele experimentale ale anului anterior 2008, conformcărora chiar în condiţiile unei reprezentativităţi mici şi foarte mici, amplitudinea graduluide atac al făinării (Microsphaera abreviata) este redusă de un conţinut mai mare înhumus, azot şi fosfor al solului pe care sunt cultivaţi puieţii de gorun.La fel ca şi în anul experimental anterior, 2008, şi în 2009, corelaţia dintre gradulde atac al făinării şi conţinutul de potasiu din sol, spre deosebire de celelalte corelaţiistudiate (tabelul 2), este liniară, însă negativă şi foarte slabă (-0,069) practicnereprezentativă (R 2 = 0,004). Astfel, putem remarca faptul că deşi potasiul din solul pecare sunt plantaţi puieţii de gorun teoretic are o influenţă negativă asupra gradului de atacal făinării, aceasta este foarte redusă, practic neglijabilă.7.2.REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ASUPRAPUIEŢILOR DE GORUN ŞI VARIANTA DE FERTILIZARE, 2008 - 2009În anul experimental 2008, gradul de atac al ciupercii Microsphaera abbreviataasupra puieţilor de gorun a fost mai ridicat la varianta martor (9,82%) faţă de varianteleexperimentale, cu excepţia celei care a fost fertilizată la nivelul solului cu doza maximăde NPK, respectiv N 80 P 80 K 80 (12,27%). Cele mai mici grade de atac au fost înregistrate încazul variantelor de fertilizare organo-minerală N 80 P 80 K 80 + G, respectiv 3,65% şiNH 4 NO 3 + G 4,53% pentru doza N 80 . Între gradul de atac al făinării la lotul martor şi celînregistrat la lotul căruia i s-a administrat varianta de fertilizare reprezentată de dejecţiiavicole şi N 80 P 80 K 80 a fost înregistrată cea mai mare diferenţă (d = + 6,17%,corespunzătoare clasei de omogenitate C) foarte semnificativă statistic (p < 0,001), întimp ce o diferenţă distinct semnificativă statistic (p < 0,01) faţă de martor s-au obţinutdoar între varianta martor şi varianta de fertilizare G + N 80 (d = + 5,29%, clasa deomogenitate BC).16

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratTabelul 3Influenţa fertilizării asupra gradului de atac al făinării Microsphaera abbreviata,la puieţii de gorun, în anul experimental 2008Gradul de atac/Semnificaţia diferenţei/Varianta de fertilizare/± dThe attack degree(Significance of theVariant of fertilization(%)(%)difference)Mt 9,82 Mt ns AN 40 P 40 K 40 6,01 + 3,81N 60 P 60 K 60 9,33 + 0,49N 80 P 80 K 80 12,27 - 2,45NH 4 NO 3 (33%) N 60 9,04 + 0,78NH 4 NO 3 (33%) N 80 7,76 + 2,06NH 4 NO 3 (33%) N 100 8,56 + 1,26G + N 40 P 40 K 40 9,66 + 0,16G + N 60 P 60 K 60 6,12 + 3,70G + N 80 P 80 K 80 3,65 + 6,17G + N 60 6,92 + 2,90G + N 80 4,53 + 5,29G + N 100 6,57 + 3,25DL 5% = 9,90DL 1% = 13,40DL 0,1% = 17,80* Bns AB* Bns AB* Bns Bns AB* B*** C* B** BC* BDiferenţe semnificative statistic (p < 0,05) faţă de martor s-au obţinut întrevarianta martor şi variantele de fertilizare N 40 P 40 K 40 (d = + 3,81%), N 80 P 80 K 80 (d = -2,45%), NH 4 NO 3 (33%)N 80 (d = + 3,70%), G + N 60 P 60 K 60 (d = + 2,06%), G + N 60 (d = +2,90%) şi G + N 100 (d = + 3,25%), toate corespunzătoare clasei de omogenitate B. Întrevarianta martor şi celelalte variante experimentale nu au fost identificate diferenţesemnificative nici la pragul de semnificaţie de 5% (tabelul 3).17

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratAceste rezultate evidenţiază influenţa pozitivă exercitată de fertilizarea minerală înasociere cu cea organică asupra rezistenţei puieţilor de gorun la atacul făinării. Remarcămvarianta de fertilizare ce constă din asocierea N 80 P 80 K 80 cu dejecţii avicole care s-adovedit a conferi atât cea mai mare rezistenţă puieţilor de gorun la atacul ciuperciiMicrosphaera abbreviata, alături de stimularea cea mai mare a creşterii acestora atât lanivelul diametrului la colet, cât şi a înălţimii. Dacă se analizează nivelul corelaţiilordintre variantele de fertilizare şi gradul de atac, se constată liniaritatea dependenţeiacestora, evidenţiindu-se totodată două situaţii diferite. Astfel, între gradul de atac alfăinării şi fertilizarea minerală cu cele trei doze de NPK există o corelaţie puternicăpozitivă (+ 0,875) şi reprezentativă în proporţie de 76,50%, ceea ce conduce la afirmaţiacă odată cu creşterea dozei de fertilizare cu NPK, se constată, simultan, creşterea graduluide atac.În anul experimental 2009, au fost obţinute rezultate aproape similare ca evoluţie,anului experimental anterior în ceea ce priveşte gradul de atac al făinării, cu menţiuneacă, în condiţiile climatice ale acestui an experimental, mai puţin favorabile dezvoltăriiciupercii Microsphaera abbreviata, gradul de atac mediu înregistrat a fost cu 52% mairedus, comparativ cu anul 2008. Cel mai ridicat grad de atac al ciupercii Microsphaeraabbreviata asupra puieţilor de gorun a fost înregistrat şi în anul experimental 2009, devarianta care a fost fertilizată la nivelul solului cu doza maximă de fertilizant mineral,respectiv N 80 P 80 K 80 (6,31%), urmată de gradele de atac înregistrate la celelalte doze defertilizant mineral N 60 P 60 K 60 (5,54%) şi N 40 P 40 K 40 (4,83%), gradul de atac asupravariantei martor (4,33%) situându-se pe locul cinci. Cele mai mici grade de atac au fostînregistrate în cazul variantei de fertilizare organo-minerală N 80 P 80 K 80 + G, respectiv2,73% şi NH 4 NO 3 + G pentru doza N 60 şi 4,53% pentru doza N 80 .În condiţiile utilizării ca variantă martor a celei nefertilizate (tabelul 4), au fostobţinute diferenţe pozitive, în favoarea variantei martor, la toate pragurile desemnificaţie, cu excepţia variantelor fertilizate cu îngrăşământ mineral N 80 P 80 K 80 (-2,45%, corespunzătoare clasei de omogenitate BC), pentru care s-a obţinut cea mai marediferenţă, în valori absolute, la pragul de semnificaţie 5%, urmată de cele între martor şifertilizanţii minerali N 60 P 60 K 60 (- 1,21%), N 40 P 40 K 40 (- 0,50%) şi NH 4 NO 3 (33%)N 80 (-18

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctorat0,12%), nesemnificative statistic (p > 0,5%). De asemenea, menţionăm faptul că au fostînregistrate 4 clase de omogenitate.Tabelul 4Influenţa fertilizării asupra gradului de atac al Microsphaera abbreviata,la puieţii de gorun, în anul experimental 2009Varianta de fertilizare/Variant of fertilizationMtN 40 P 40 K 40N 60 P 60 K 60N 80 P 80 K 80NH 4 NO 3 (33%) N 60NH 4 NO 3 (33%) N 80NH 4 NO 3 (33%) N 100G + N 40 P 40 K 40G + N 60 P 60 K 60G + N 80 P 80 K 80G + N 60G + N 80G + N 100Gradul de atac/The attack degree(%)4,334,83 - 0,505,54 - 1,216,31 - 1,983,58 + 0,753,95 + 0,384,45 - 0,123,49 + 0,843,91 + 0,422,73 + 1,603,02 + 1,313,18 + 1,153,41 + 0,92Semnificaţia diferenţei/± d(Significance of the(%)difference)Mt ns ADL 5% = 19,60DL 1% = 26,50DL 0,1% = 35,10ns ABns B* BCns ABns ABns Ans ABns AB* BCns Bns Bns ABCea mai mare diferenţă pozitivă, în favoarea variantelor experimentale, a fostînregistrată între gradul de atac al făinării la lotul martor şi cel înregistrat la lotul căruia is-a administrat varianta de fertilizare reprezentată de dejecţii avicole şi N 80 P 80 K 80 (d = +1,60%, corespunzătoare clasei de omogenitate BC) semnificativă statistic (p < 0,01).Diferenţe nesemnificative statistic (p > 0,5%) au fost obţinute între varianta martor şi19

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratcelelalte variante experimentale. Similar anului experimental anterior, rezultatele obţinuteîn anul 2009 evidenţiază influenţa pozitivă exercitată de fertilizarea minerală în asocierecu cea organică asupra rezistenţei puieţilor de gorun la atacul făinării. Remarcăm variantade fertilizare ce constă din asocierea variantei de fertilizare NPK în doză de N 80 P 80 K 80 cudejecţiile avicole care s-a dovedit a conferi cea mai mare rezistenţă puieţilor de gorun laatacul ciupercii Microsphaera abbreviata, alături de stimularea cea mai mare a creşteriiacestora atât la nivelul diametrului la colet, cât şi a înălţimii.CAPITOLUL VIIIREZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ASUPRAPUIEŢILOR DE GORUN (QUERCUS PETRAEA) ŞI INĂLŢIMEA ŞIDIAMETRUL LA COLET AL PUIEŢILOR, ÎN PERIOADA EXPERIMENTALĂ8.1.REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ŞIÎNĂLŢIMEA PUIEŢILOR DE GORUN, 2008 - 2009Analiza interrelaţiei dintre gradul de atac al făinării şi înălţimea puieţilor de gorunaparţinând lotului martor şi cea a loturilor experimentale, în ansamblul lor (fig. 9),conduce la identificare înălţimilor la care atacul ciupercii este favorizat. Astfel, peansamblul perioadei experimentale, faptul că varianta martor prezintă cea mai marevulnerabilitate la atacul făinării pe un interval de înălţime cuprins între 9 şi 16 mm, acestase reduce în cazul variantelor experimentale, între 12 – 14 mm.20

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratGA(AD)% = 7,499 – 0,027 x H M/C – 0,132 x H ER = 0,138, R 2 = 0,019HVariante experimentale/HExperimental variants, mmGA/AD,%H M /H C , mmFig. 9 Influenţa înălţimii puieţilor de gorun solului asupra gradului de atac (GA) alfăinării (Microsphaera abbreviata), pe întreaga perioadă experimentală8.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERRELAŢIA DINTREGRADUL DE ATAC AL FĂINĂRII (MICROSPHAERA ABBREVIATA) ŞIDIAMETRUL PUIEŢILOR DE GORUN, 2008 - 2009Analiza interrelaţiei dintre gradul de atac al făinării şi diametrul puieţilor de gorunaparţinând lotului martor şi cea a loturilor experimentale, în ansamblu (fig. 10), conducela identificare diametrelor la care atacul ciupercii este favorizat. Dacă se ia în considerareîntreaga perioadă experimentală, varianta martor prezintă cea mai mare vulnerabilitate laatacul făinării la diametre situate între 3 şi 10 mm, acesta se reduce în cazul variantelorexperimentale, între 4,7 – 5,2 mm.21

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratGA(AD)% = 6,255 + 0,181 x D M/C – 0,331 x D ER = 0,202, R 2 = 0,089DVariante experimentale/DExperimental variants, mmGA/AD,%D M /D C , mmFigura 10. Influenţa diametrului puieţilor de gorun solului asupra gradului de atac (GA)al făinării (Microsphaera abreviata), pe întreaga perioadă experimentalăCONCLUZIIÎn urma desfăşurării prezentului studiu, au rezultat concluzii, relevante cu privirela influenţa fertilizării asupra gradului de atac al făinării asupra puieţilor de gorunstudiaţi:• Pe ansamblul perioadei experimentale, valoarea medie maximă a diametruluipuieţilor de gorun (4,63 mm) s-a obţinut în condiţiile utilizării variantei N 80 P 80 K 80+ G, urmată de variantele NH 4 NO 3 (33%)N 60 + G (4,45 mm) la valori foarteapropiate de cele obţinute pentru varianta de fertilizare N 60 P 60 K 60 + G (4,44 mm).22

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratCele mai mici diametre au fost obţinute la variantele de fertilizareNH 4 NO 3 (33%)N 100 + G (4,04 mm) şi NH 4 NO 3 (33%)N 100 (3,90 mm), valori chiarmai mici decât cele înregistrate la varianta martor nefertilizată (4,07 mm). Analizade varianţă demonstrează aplicabilitatea modelului experimental, respectiv studiulvariaţiei diametrelor puieţilor de gorun în funcţie de tipul şi doza fertilizanţiloradministraţi (F = 2,952 la pragul de semnificaţie 5%), precum şi faptul că cea maiimportantă sursă de variaţie se datorează variantei de fertilizare. Coeficientul devariabilitate (9,02%), reflectă omogenitate şi conferă reprezentativitate rezultateloranalizei de varianţă.• Valoarea medie maximă (17,92 cm) a înălţimii pentru cei doi ani experimentali s-aobţinut în condiţiile utilizării variantei N 80 P 80 K 80 + G, urmată de varianteleN 60 P 60 K 60 + G (15,80 cm) şi NH 4 NO 3 (33%)N 60 + G (15,40 cm). Cele mai miciînălţimi au fost obţinute la variantele martor (11,50 cm) şi la varianta de fertilizareNH 4 NO 3 (33%)N 100 (11,83 cm).• În ceea ce priveşte interrelaţia dintre gradul de atac al făinării (Microsphaeraabbreviata) asupra puieţilor de gorun şi varianta de fertilizare, anul experimental2008, gradul de atac a fost mai ridicat la varianta martor (9,82%) faţă de varianteleexperimentale, cu excepţia celei care a fost fertilizată la nivelul solului cu dozamaximă de NPK, respectiv N 80 P 80 K 80 (12,27%). Cele mai mici grade de atac aufost înregistrate în cazul variantelor de fertilizare organo-minerală N 80 P 80 K 80 +gunoi, respectiv 3,65% şi NH 4 NO 3 + gunoi 4,53% pentru doza N 80 . Pe ansamblulvariantelor experimentale, în toată perioada analizată, media gradului de atac în2008 a fost de 7,71%. În condiţiile utilizării ca variantă martor a celei nefertilizate,au fost obţinute diferenţe pozitive, în favoarea variantei martor, la toate pragurilede semnificaţie, cu excepţia variantei fertilizate cu îngrăşământ mineral N 80 P 80 K 80(- 2,45%). De asemenea, menţionăm faptul că au fost înregistrate 5 clase deomogenitate.• În anul experimental 2009, au fost obţinute rezultate aproape similare ca evoluţie,anului experimental anterior în ceea ce priveşte gradul de atac al făinării, cumenţiunea că, în condiţiile climatice ale acestui an experimental, mai puţinfavorabile dezvoltării ciupercii Microsphaera abbreviata, gradul de atac mediu23

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratînregistrat a fost cu 52% mai redus, comparativ cu anul 2009. Cel mai ridicat gradde atac a fost înregistrat de varianta care a fost fertilizată la nivelul solului cu dozamaximă de fertilizant mineral, respectiv N 80 P 80 K 80 (6,31%), urmată de gradele deatac înregistrate la celelalte doze de fertilizant mineral N 60 P 60 K 60 (5,54%) şiN 40 P 40 K 40 (4,83%), gradul de atac asupra variantei martor (4,33%) situându-se pelocul cinci. Cele mai mici grade de atac au fost înregistrate în cazul variantei defertilizare organo-minerală N 80 P 80 K 80 + gunoi, respectiv 2,73% şi NH 4 NO 3 + gunoipentru doza N 60 şi 4,53% pentru doza N 80 . Pe ansamblul variantelorexperimentale, în toată perioada analizată, media gradului de atac în 2008 a fost de4,05%.Au fost obţinute diferenţe pozitive, în favoarea variantei martor, la toatepragurile de semnificaţie, cu excepţia variantelor fertilizate cu îngrăşământmineral N 80 P 80 K 80 (- 2,45%, corespunzătoare clasei de omogenitate BC), pentrucare s-a obţinut cea mai mare diferenţă, în valori absolute, la pragul desemnificaţie 5%, urmată de cele între martor şi fertilizanţii minerali N 60 P 60 K 60 (-1,21%), N 40 P 40 K 40 (- 0,50%) şi NH 4 NO 3 (33%)N 80 (- 0,12%), nesemnificativestatistic (p > 0,5%). De asemenea, menţionăm faptul că au fost înregistrate 4 clasede omogenitate.• Dacă se sintetizează rezultatele analizei corelaţiilor dintre variantele de fertilizareşi gradul de atac, pe ambii ani experimentali, se evidenţiază concordanţa dintreacestea. Între gradul de atac al făinării şi fertilizarea minerală cu cele trei doze deNPK (fig. ), au fost înregistrate corelaţii puternice şi foarte puternice pozitive, cureprezentativitate ridicată, ceea ce conduce la afirmaţia că odată cu creşterea dozeide fertilizare cu NPK, se constată, simultan, creşterea gradului de atac. Aceastăconstatare, la care se adaugă şi rezultatele privitoare la vigoarea de creştere apuieţilor de gorun, care au fost influenţate de o manieră nesemnificativă statisticde administrarea acestui îngrăşământ mineral, reprezintă rezultate experimentalecare susţin recomandarea ca tipul de fertilizant menţionat să fie evitat înpepinierele destinate cultivării puieţilor de gorun. Rezultatul testării corelaţieidintre gradul de atac al făinării şi varianta de fertilizare NPK în asociere cuîngrăşământul organic, este în concordanţă cu rezultatul studiului influenţeivariantelor de fertilizare asupra vigorii puieţilor de gorun, care au prezentat cea24

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctoratmai mare vigoare de creştere ca răspuns tot la aplicarea acestei variante defertilizare, cele mai bune rezultate fiind obţinute atât pentru diametrul la colet, câtşi pentru înălţime pentru doza de fertilizant N 80 P 80 K 80 + G. Astfel, din celeprezentate, reiese că cea mai bună variantă de fertilizare este cea reprezentată deN 80 P 80 K 80 + G, atât sub aspectul influenţei pozitive asupra vigorii de creştere, câtşi a măririi rezistenţei la atacul făinării.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Abrudan, I.V., 2006, Împăduriri, Ed. Universităţii Transilvania Braşov2. Blaga Gh., F.Filipov., I. Rusu, S. Udrescu, D. Vasile, 2005, Pedologie, ClujNapoca: AcademicPres3. Blaga Gh., F.Filipov., Laura Paulette, 2008, Pedologie, Cluj Napoca: Mega.4. Ceapoiu N., 1968, Metode statistice aplicate în experienţele agricole şi biologice,Bucureşti: AgroSilvică5. Crabtree R C, & F. A. Bazazz, 1993, Tree seedling response of four birch speciesto simulated nitrogen deposition: Ammonium vs nitrate, Ecological Applications3, 315–321.6. Crisan A., Bolea V., Pătrăscoiu M., 1989, Vătămări cauzate de agenţiicriptogamici la ghinde de Quercus robur L., Q.petraea (Matt.) Liebl., Q.frainettoTen. în rezervaţiile de seminţe. Contrib. Bot. Cluj-Napoca7. Florescu Gh., 1996, Împăduriri - Seminţe forestiere, Braşov: ReprografiaUniversităţii Transilvania din Braşov.8. Florescu Gh., 1999, Împăduriri. Pepiniere silvice, Braşov: ReprografiaUniversităţii Transilvania din Braşov.9. Giurgiu V., 1972, Metode ale statisticii matematice în silvicultură, Bucureşti:Ceres10. Holonec L., 2003, Protecţia integrată a arboretelor din judeţul Cluj prin tehnologiimoderne şi acţiuni fitosanitare. Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca11. Holonec L., 2007, Împăduriri - Seminţe forestiere, Cluj Napoca: AcademicPres25

Sabin Rareş MANRezumatul tezei de doctorat12. Leahu I., 2001, Amenajarea pădurilor, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică13. Man S. R., I. Oroian, Adriana Man, V. Oprea, 2012, Differentiated fertilizationtechnologies in nurseries for common oak culture (Quercus petraea), Bul.USAMV-CN, 69(2), 467-468, ISSN 1843-5246, Cluj Napoca14. Man S. R., I. Oroian, Antonia Odagiu, Adriana Man, I. Braşovean, 2012,Influence of fertilization upon the intensity of Microsphaera abbreviata attack inoak nurseries, Bul. USAMV-CN, 69(2), 148-151, ISSN 1843-5246, Cluj Napoca15. Martin C., 1976, Nutrition and virus diseases of plantes, fertilizer use and planthealth, Int of Potash Institute16. Oltean I., 2005, Entomologie specială, Cluj Napoca: AcademicPres17. Ontario Department of Lands and Forests, 1953, Forest tree planting, 2d ed., Bull.No. R 1, Toronto, Canada: Ontario Department of Lands and Forests, Division ofReforestation, 68 p. [12130]18. Oroian I., 2008, Protecţia plantelor şi mediul, Cluj-Napoca: Todesco19. Oroian I., Florian V., Holonec L., 2006, Atlas de Fitopatologie trilingv,Bucureşti: Editura Academiei Române20. Oroian I., 2003, Protecţia şi nutriţia plantelor, Cluj-Napoca: AcademicPres21. Oroian I., 2004, Fitopatologie forestieră, Cluj Napoca: AcademicPres22. Simionescu A., şi colab, 2003, Protecţia pădurilor, Bucureşti: Grup Muşatinii23. Şimonca V., 2001, Controlul principalilor patogeni micotici ai arboretelor decvercinee din bazinul Someşului în concordanţă cu obiectivele gestionării durabilea pădurilor, Teză de doctorat USAMV Cluj Napoca24. Şofletea N., L.Curtu., 2001, Dendrologie, Vol. 1, Braşov: Editura Pentru viaţă25. www.british-trees.com26. www.pfaf.org27. www.pmv.ro26